Analiza relatiei medic pacient

De ce sunt medicii si pacientii in dezacord atat de des? De ce exprima fiecare mai multa frustrare si mai putina satisfactie? Pentru a raspunde la aceste intrebari, din ce in ce mai multi cercetatori pun sub microscop relatia medic pacient. Ceea ce descopera este fascinant. Daca va intrebati de ce atat de multe vizite la cabinetul medical se transforma in adevarate lupte, acest lucru se intimpla, in parte, pentru ca medicii si pacientii se gasesc la capete diferite ale franghiei. Pentru medic, boala este un proces patologic, care poate fi masurat si inteles cu ajutorul testelor de laborator si al observatiilor clinice. Pentru pacient, boala inseamna o viata distrusa. Medicul se concentreaza mai mult sa tina pasul cu evolutia rapida a stiintelor medicale decat sa incerce sa inteleaga sentimentele si grijile pacientului. Cu toate acestea satisfactia pacientului se naste, in primul rand, din dorinta de a fi auzit si inteles. Multi medici nu vad rolul lor ca fiind unul al unui ascultator, ci functioneaza mai mult ca un fel de mecanici auto umani dupa principiul : Gaseste si repara! In esenta, pacientii se simt deseori depreciati atunci cand boala lor este redusa strict la un proces mecanic. Medicii se simt frustrati, chiar tradati, atunci cand pacientii nu le impartasesc informatii importante. Pacientii care apeleaza la medicina alternativa, de exemplu, pot ascunde acest lucru medicilor lor curanti, din teama de ridicol sau de a fi etichetati drept ciudati sau creduli. Schimbarile din cultura noastra si din practica medicala au adaugat, de asemenea, tensiuni in relatia medic pacient. Din anumite puncte de vedere am devenit mai dependenti de medic pentru ca ne intilnim cu medicul mai des de cit o faceau oamenii acum 50 de ani, spune Barbara Korsch, M.D., coautor al lucrarii The Intelligent Patients Guide to the Doctor-patient Relationship (Oxford University Press, 1997). Si cu toate acestea suntem mai putin dependenti de medic in obtinerea informatiilor si luarea deciziilor.

In plus, revolutia gestionarii ingrijirii medicale cu strategiile ei de reducere de costuri, a scurtat consultatiile medicale si a ameninta sa reduca acordul traditional medic pacient la un contract de afaceri. Toate aceste schimbari sunt nelinistitoare atat pentru medici, cat si pentru pacienti. Aici intervine si factorul invinuire. Deseori, medicii isi invinuiesc pacientii atunci cand comunicarea nu mai functioneaza, insa cercetatorii au descoperit ca multi medici detin abilitati de intervievare subrede. De exemplu: Medicii vorbesc mai mult decat asculta. Nu nou studiu, publicat

anul trecut in Journal of The American Medical Association (JAMA) a aratat ca 72% dintre medici intrerup, in medie, dupa 23 de secunde relatarea de inceput a pacientului. Pacientii carora le-a fost permis sa-si prezinte grijile fara sa fie intrerupti folosesc o medie de 6 secunde in plus. Adesea, medicii ignora sanatatea emotionala a pacientului. Un

studiu efectuat pe 21 de medici ai unei clinic universitare urbane a descoperit ca atunci cand pacientii au scapat indicii emotionale sau au vorbit deschis despre emotii, medicul, rareori, le-a recunoscut

sentimentele. In schimb, conversatia a fost redirectionata spre discutia de specialitate. Medicii subestimeaza cantitatea de informatii pe care o doresc

pacientii lor si supraestimeaza cantitatea pe care ei o ofera efectiv. Intr-un studiu asupra celor 20 de minute e consultatie in cabinetul medical, medicii au cosnumat aproximativ 1 minute per consultatie pentru informarea pacientului, dar credeau ca au consumat 9 minute per consultatie facand acest lucru. Medicii care nu pot comunica sunt mai expusi riscului de a sfarsi

prina fi dati in judecata. O analiza a 45 de cazuri de malpraxis a arata ca medicii care au fost dati in judecata furnizau informatiile defectuos si devalorizau opiniile pacientilor.

Pacientii problema Pacientii nu sunt nici ei perfecti. Intr-o ancheta, medicii au evaluat 15% dintre pacientii lor ca dificili. Dezacordurile implica totul de la asteptarea unei vindecari instantanee pana la cererea de prescriptii. In timp ce pacientul dificil al unui medic poate fi favoritul altui medic, cercetatorii au identificat trasaturi comune ale pacientilor asupra carora toata lumea este de acord ca sunt greu de tratat. Pacienti descrisi ca frustrati de catre medici: Nu au incredere sau nu sunt de acord cu medicul Prezinta prea multe probleme pentru o singura vizita Nu respecta indicatiile Sunt pretentiosi si suspiciosi

Este mult mai probabil ca pacientii etichetati ca dificili uneori cunoscuti printre medici ca si crocodili sau curcani sa fie singuri si deseori, sa aiba un istoric de: simptome fizice inexplicabile, depresie, stari de panica, tulburari obsesiv compulsive sau abuzuri fizice, potrivit unui studiu efectuat pe pacientii de la reumatologie de la University of Washington Medical Center. Pacientii care se prezinta ca excesiv de neajutorati risca sa-si descurajeze medicul, noteaza dr. Korsch. Ea considera, de asemenea, cu cat pacientul isi prezinta mai melodramatic suferinta, cu atat este mai probabil ca medicul sa nu tina cont de ea. Pacientii care isi folosesc medicul ca tap ispasitor pentru nemultumirea profunda generata de boala este mai putin probabil sa primeasca o buna ingrijire. Medicii sunt profund impresionati de comportamentul, comentariile si atitudinile pacientilor lor scriau Debra Rotter si Judith Hall in Doctors Talking with Patients/Patients Talking with Doctors (Auburn House, 1992). Un pacient care este permanent nepoliticos si irascibil, aproape sigur nu va primi aceeasi ingrijire medicala ca unul care transmite mai multe atitudini pozitive.

In ciuda tuturor acestor probleme, exista un motiv pentru a spera. Da, intotdeauna medicii si pacientii vor fi la poluri opuse ale sistemului sanitar, dar aceasta nu inseamna ca nu pot merge in aceeasi directie.

Ce pot face medicii? Sa cultive un parteneriat centrat pe pacient .Pacientul doreste sa fie perceput ca o fiinta umana, nu doar ca un ambalaj al unei maladii spune Bernard Lown, M.D., profesor emerit la Harvard School of Public Health si autor al lucrarii The Lost Art of Healing (Houghton Mifflin, 1996). Cercetarile sustin opiniile sale. Intr-un studiu realizat pe 171 de consultatii medicale, medicii care au incurajat pacientii sa vorbeasca despre probleme psiho-sociale cum ar fi: familia si locul de munca, au avut pacienti mai multumiti, iar consultatiile au fost, in medie, cu doar 2 minute mai lungi. De asemenea, medicii beneficiaza de pe urma abordarii centrate pe pacient, noteaza cercetatorii, pentru ca ei se simt mai satisfacuti profesional si este mai putin probabil sa manifeste fenomenul de burnout. Sa-si verifice postura si limbajul corpului. Un studiu interesant despre perceptia timpului a descoperit ca atunci cand medicii stau asezati in timpul consultatiei, pacientului i se pare intotdeauna ca intrevederea a fost mai lunga decat daca medicul sta in picioare, chiar daca lungimea consultatiilor, in ambele cazuri, a fost exact aceeasi. Alte gesturi simple, cum ar fi inclinarea inainte, au fost gasite ca fiind de ajutor in relaxarea pacientului, precum si in imbunatatirea satisfactiei si a impresiei in timp a acestuia legata de actul medical. Sa afle opiniile si grijile pacientului prin chestionare care admit o infinitate de raspunsuri (open-ended questions), cum ar fi: Ce s-a mai intimplat de cand ati fost ultima data aici? Intr-un studiu JAMA intrebarile din ultimul minut enervante pentru multi medici au aparut cu o frecventa mai mica atunci cand pacientul a fost lasat sa vorbeasca. Sa imbunatateasca receptivitatea pacientului. Cercetarea a confirmat ca sanatatea relatiei medic pacient este cel mai bun

predictor daca pacientul va urma sau nu sfaturile si instructiunile date de medic. Sa dezvolte un sistem pentru a comunica pacientilor rezultatele analizelor medicale. Nicio veste, este o veste buna presupun adesea pacientii dar conform unui studiu publicat in Archives of Internal Medicine unul din 3 medici nu informeaza intotdeauna pacientii de rezultatele anormale, mai ales daca rezultatele nu sint decat usor anormale. Aproximativ jumatate dintre medicii intervievati au considerat ca este important ca pacientul sa se informeze asupra rezultatelor, insa numai 28% dintre pacienti fac acest lucru. Sa respecte pacientii ca experti in experienta bolii. Traditional, medicii au fost invatati sa vada pacientul ca pe un povestitor de neincredere si sa consemneze observatiile pacientului intr-un limbaj subiectiv care implica un anume scepticism, cum ar fi: pacientul crede ca sau pacientul neaga. Totusi, Rotter si Hall pledeaza pentru o relatie medic pacient centrata pe pacient, care accepta cunostintele unice ale pacientului ca fiind la fel de importante ca si cunostintele stiintifice ale medicului. Ele concluzioneaza: Consultatia medicala este o adevarata intilnire intre experti.

Ce pot face pacientii? Cum sa-si spuna povestea bolii? Multi pacienti tind sa inceapa prin a interpreta: cred ca am bronsita, in loc sa prezinte situatia asa cum este: tusesc de doua saptamini. Pe scurt, relatarile la subiect il vor conduce pe medic pe drumul cel bun, crede dr.Lown. El recomanda, de asemenea, ca pacientul sa dezvolte o descriere clara a simptomelor inainte de consultatie si nu in timpul ei. Sa foloseasca exemple clare pentru a explica in ce fel afecteaza boala viata de zi cu zi, de exemplu: ma simt mai rau este mai

putin folositor decat am cumparat doar o sticla de apa, in loc de un bidon de 5L, pentru ca nu mai pot sa ridic greutati. Detaliile despre ce intampla cotidian, ajuta de asemenea medicul sa inteleaga cum se rasfrang datele medicale asupra vietii pacientului. Sa studieze stilul individual al propriului medic: ce-i place, ce nu-i place, care sunt punctele forte si punctele slabe? Este optimist sau pesimist? Este agitat sau calm? Organizat sau dezorganizat? Precaut sau neprecaut? Cu cat intelegi mai bine cum gandeste medicul tau cu atat mai mult vei stii care abordare va functiona si care nu. Sa invete despre boala proprie astfel incat sa poata pune intrebarile corecte si sa castige respect din partea medicului. Un pacient informat este intotdeauna cel mai bun, spune Donald A.B. Lindberg, M.D., director al Bibliotecii Nationale de Medicina a S.U.A, desi asta ne preseaza sa fim mereu la curent cu noile informatii. Sa fie dispus sa arate ce atitudine doreste din partea medicului, de exemplu: daca doreste o relatie mai flexibila, sa foloseasca drept exemplu propria flexibilitate in abordare, fiind deschis care negociere si concesie. Pacientii pot fi un factor puternic in schimbarea comportamentului unui medic, spune William Godolphin, M.D., profesor la Universitatea British Columbia si director al Programului de educatie medic pacient. Sa accepte teluri realiste in ceea ce priveste tratamentul. Multe boli cronice pot fi tratate, dar nu vindecate. In aceasta epoca a dezvoltarii, pacientii au ajuns sa se astepte la imposibil, spune dr. Lown. Deseori, medicii bajbaie in intuneric, nu pentru ca ar fi incapabili sa invete, ci pentru ca stiinta nu a ajuns acolo unde ar fi nevoie. Chiar si atunci cand un tratament este imposibil, vindecarea poate fi posibila, subliniaza dr. Lown.

In timp ce stiinta medicala are limite, speranta nu. Daca un pacient este pregatit sa fie ajutat, chiar si numai un pic, si recunoscator, acesta mareste deschiderea medicului pentru a dezvolta o relatie intre egali. Numai o asemenea relatie bazata pe intelegere si respect poate dezvolta un adevarat parteneriat pentru insanatosire.

Referinte:

1. Toombs, Kay, Ph.D., The Meaning of Illness: A Phenomenological Account of the Different Perspectives of Physician and Patient, (Kluwer Academic Publishers, 1992) 2. Korsch, Barbara M. &, Harding, C. The Intelligent Patients Guide To the Doctor-Patient Relationship (Oxford University Press, 1998) 3. Rotter DL & Hall JA Doctors Talking with Patients / Patients Talking with Doctors (Auburn House, 1992) 4. Crock RD, et al., Confronting the communication gap between conventional and alternative medicine: a survey of physicians attitudes Altern Ther Health Med 1999 March 5. LaPuma, John, M.D. Trust Should Be Thrust of Managed Care System, pg. 4 http://www.managedcaremag.com/archiveMC/9903/9903.ethics.shtml 6. Korsch, Barbara M. & Harding, C. The Intelligent Patients Guide To the Doctor-Patient Relationship (Oxford University Press, 1998) 7. LaPuma, John, M.D. Accountability in Managed Care: What Should We Expect from Patients? http://www.managedcaremag.com/archiveMC/9603/MC9603.ethics.shtml 8. Thomasama, DC Edmund D. Pellegrino on the Future of Bioethics Cambridge Quarterly of Healthcare Ethics 1997; 9. Seaman, Barbara, Charting the doctor-patient relationship, 2010, (www.spiralnotebook.org)