15. Statutul i rolul specialistului n Educa ie fizic i sport i rela ia sa cu elevul. Relatia profesor-elev1 .

F i i n d u n act ce tine de sfera relatiilor inter per sonale, actul edu cat iv , efi ci enta sa , se decide pe ter enulra portu rilor concr ete zilnice, dintre profesor si elev . I n pr oblema r ela tiei profesor-elev , pe la nga o bogata experienta pozitiva ce s-a a cu mula t i n decu r sul anilor , se constata ca uneori predomina a r b i t r a r i u l , p r a c t i c i i n v e c hit e si pr eju d e ca ti p e ca r e o a ti tu d in e c on se r va t oa r e le m e nti n e . P en tru p er fe ct i ona r ea r ela ti ei pr o fe sor el e v este necesar sa se ia in consideratie , pe de o parte , obiectivele educatiei , iar pe de alta parte psihologia tineretuluicontemporan, actul educativ fiind un proces de continua inventie sociala.R e la ti il e d in tr e pr o fe sor si cla sa se p ola r i zea za , in ge n era l in sen ti m e nt e d e si m pa t i e , in cr e d er e r e ci pr o ca sau, dimpotriva ,de antipatie , neincredere si chiar ostilitate.Sunt si cazuri cand contactul spiritualdintre profesor si elev nu trece de zona indiferentei: clasa nu exista pentru profesor si nici profesorul pentru clasa .Initiativa trebuie sa apartina insa profesorului, care tinand seama de legea esentiala a relatiilor afective interumane potrivit careia simpatia si bunavointa naste simpatie si bunavointa , antipatia si ostilitatea trezesc sentimente dea c eia si ca l ita t e , tr e bu i e sa c on du ca , sa dir ij e z e a c e st e r ela ti i si sa l e st ru c tu r e z e p e c ola b ora r e. I n u rma stu d ii lo r e fe ctu a te s-a c on sta ta t ca o pa r t e di n p ro fe so ri nu r ea ct i on ea za a d e c va t n i ci i n ca zu l ra spu n su ri l or bu n e ( c or e ct e )ale elevilor si nici in cazul raspunsurilor gresite (nule).D e o se bi t i n te r e s p si h ol o gi c p re z i nta rea c tia a c e lo r pr o fe sori ca r e, du pa o pi n ia el e vi l or, nu se bu cu ra ca nda c e stia da u ra spu n su ri c or e ct e , c i di m p ot ri va , l e pa r e ra u , se a ra ta su rp ri n si , se m ira ca ra spu n d bi n e , sta u la i n d o i a l a d a c a s a l e p u n a nota , i ironizea za etc. S-a ajuns la conclu zia ca in aceste ca zuri nu se r especta u n principiu fundamental al educatiei incurajarea printr-o judicioasa folosire a laudei si a dojanei. Un profesor cared oj e n e ste ma i mu lt de ca t la u da sa u ca re nu spu n e ni mi c a tu n ci ca n d a r t r ebu i sa spu na , nu fol o se st e su fic i e nt criteriile aprecierii pozitive pentru formarea si

schimbarea comportamentului elevului.Su r sa d e n e mu ltu m ir e a el e vi l or i si a r e ori g in ea i n c o m po rta m e ntu l u n or ca d re di da ct ic e , i n i ma gi n ea d e for ma ta p e ca r e p e ca r e u ni i el e vi o a u d e spr e pr o fe sor i si pr o fe sori i d e spr e ei . Ut il i za r ea n oil or te h n ol o gii d ida c ti c e , cu m a r fi v er fixu l si i n stru ir ea pr o gra ma ta , du c i n c e l e di n u r ma t o c ma i la sel e c ti o na r ea si in ta rir ea c o m po rta m e nt el or a d e cva t e , la r ea li za rea i n c on d iti i o pt i m e a c o n e xiu nii in v er se , la a pr e ci e rea p er for ma nt e lo r scolare ale elevilor pe baze stiintifice si in conditiile unei obiectivitati stiute.D u p a c u m rezu lta in ur ma constata rilor , o parte insemnata din profesori , in apr ecier ile pe car e le f a c asupra elevilor , pun accentul cu precadere pe esecurile acestora , fac prognoze descurajatoare , pierzand din vedere perspectiva optimista a viitorului elevului .Au t or ita t ea pr o fe soru lu i , ba za ta p e pr i n ci piu l magister dixit , tr ebuie inlocu ita cu una i n t e m e i a t a p e relatii in care profesorul are rol de indrumator si coordonator al activitatii elevului. In lucrarea Revolutia stiintificaa invatamantului , B.F. Skinner , de-a lungul intregii lucrari , scoate in evidenta consecintele dezastruoase pe carel e are cont r olu l a gr esi v a su pra elevilor . Or ice incer ca r e de a u mili sau incur ca u n elev ma i a les in p r e z e n t a c ol e gil or sa i va sfa r si pri n tr -u n r e zu l ta t n e d ori t ; el e vu l ori se re tra g e in si n e , re fu za n d sa ma i c o mu ni c e , or ireactioneaza violent fata de incercarea de a fi incurcat sau umilit .I n di fe r en ta fa ta d e p er so na li ta t ea e le vu lu i a m e ni nta n ev o il e si tr e bu i nt el e spir itu a l e d e ba za a l e a c e stu ia ,respectul fata de sine , nevoia de raspuns afectiv din partea celor din jur , nevoia de securitate pe termen lung , desucces, precum si nevoia de a apartine unui grup si a fi acceptat de acesta.P r a c t i c a scolara traditionala nea lasat imaginea profesorului care ,vrea sa domine elevii si sai subordoneze. Intr-un asemenea climat nimic nu se face din convingere si pasiune . Este necesar sa se faca trecereade la vechiul tip de relatii la relatii in care profesorul colaboreaza cu elevii . Principala activitate a acestuia nu va fi predarea , ci angajarea elevilor in investigatii si lucrari independente . Relatiile bazate pe stima si respect reciprocr e c la ma si i n li m ba j

a d e cva t . E x pr e siil e ir o ni c e si ji gn it oa r e tu l bu ra a t itu di n ea el e vi l or fa ta d e pr o fe soru l l or si ingreuneaza crearea unui climat favorabil muncii creatoare in clasa .R e z u l t a t e l e o b t i n u t e i n urma cer cetar ilor au scos in evidenta fa ptu l ca , cu cat f o r m e l e d e p e n a l i z a r e ( ir o nia , j ig n ir ea , r id i cu li za r ea , n o te l e pr oa st e) su n t ma i d e s fo l o sit e , cu a ta t e fe c tu l lo r sca d e. Pr o fe soru l ca r ecunoaste valoarea aprecierii pozitive nu se va feri de o usoara supraapreciere a performantelor elevului ; va aprecia pe elev mai mult decat merita , spre a-l face sa merite pe deplin aprecierea , sa se ridice la nivelul aprecierii facute .Experienta ne arata ca profesorul cu rezultate bune in activitatea lui isi imbunatateste relatiile cu elevii slabi si prinfaptul ca le acorda suficienta apreciere pozitiva . Chiar si pentru unele performante scolare minore , profesorul carecu n oa st e va loa rea a pr e ci er ii p o zi ti v e , o fo l o se st e in c er ca n d sa d e z v ol te i n mo d p er ma n en t in c re d er ea el e vil or i n propriile lor forte . N e a c o r d a n d o atentie ma i mar e modului de distribu ire a formelor de intarire ,ba la ntei p e d e p s e l o r s i recompenselor , a aprecierii pozitive si negative , se poate ajunge la o depreciere a personalitatii elevului , atuncicand se foloseste in mod exagerat dojana , si mai ales , atunci cand dojana nu pastreaza un caracter limitat (astazinu ai invatat lectia), ci ia forma unei deprecieri globale (ce-o sa iasa din tine sau degeaba cheltuiesc parintii cut i n e ). Nu e st e de l o c in ta mp la t or ca pr o fe sori i c e im pu l si on ea za e l e vii ma i mu lt pri n la u da , ob ti n r ezu lta t e ma i bu n e i n pr o c e su l de e du ca ti e . Ac e stia a pr e cia za p o zi ti v e l ev ii di fi cil i c hia r si p en tru u n el e pr o gr e se m in or e incercand in felul acesta sa dezvolte , in mod permanent , increderea elevilor in propriile forte.Raporturile dintre profesor si elev nu prezinta numai o latura intelectuala . Factorul afectiv are o importantad e o se bita a su p ra ra n da m en tu lu i i nt el e c tu a l a l el e vu lu i . Cr ea r ea d e bu na di sp o zi ti e in cla sa r e pr e zi nta o c on d iti e n e c e sa ra p e nt ru e vita r ea e se cu lu i sco la r . Fi e ca r e l e ct i e se d e sfa soa ra i ntr -u n c li ma t a fe ct iv pa rt i cu la r , di sp o zi tia clasei variaza in functie de cea a profesorului.Prin apreciere profesorul trebuie sa schiteze o perspectiva . Daca un profesor spune unui elev: Din tine nuva iesi nimic, el nu apreciaza numai o situatie prezenta , ci exprima si convingerea lui asupra dezvoltarii viitoare ascolarului ceea ce ar

putea duce in final la un rezultat nedorit . Performantele elevului nu numai ca nu vor creste ,ci vor scadea atat de mult incat ar putea pune in pericol dezvoltarea psihica viitoare a acestuia . De aceea profesoriitrebuie sa aiba grija ca in derularea procesului de invatamant sa nu lezeze personalitatea elevului , ci sa-l ajute sasi-o dezvolte , sa-l ajute sa invete sa gandeasca singur pentru ca atunci cand va parasi bancile scolii sa nu depindade nimeni cel putin din punct de vedere intelectual .2.A creste, a educa si a instrui un copil este o opera care are inainte de toate, multa dragoste.Copiii pe care noi ii crestem si iim educam nu sunt la fel unii cu ceilalti : ei sunt unici. De aceea educatia pe carele-on dam trebuie sa fie adaptata personalitatii lor. Climatul in care ei se dezvolta, sa fie unul favorabil ,iar aceastaraspundere trebuie sa o poarte familia si scoala deopotriva.In acest context, practica instructiv-educativa, arata ca potentialul educativ al familiei intareste actiunile scolii,sporindu-le eficienta, reusita educationala depinzand de conjugarea influentelor celor doi factori.Principalul factor care conduce la esecul scolar si implicit la abandon, este familia dezorganizata, fie din pricinadivortului parintilor, fie din cauza unor vicii ale parintilor, care la un moment dat devin agresivi.O alta cauza ,pe fondul celor aratate mai devreme,ar fi anturajul elevilor in cauza, starea precara a nivelului de trai.Minoritatile etnice, in speta rromii, se confrunta cu poblema adaptarii la o societate si ea mereu in schimbare, osocietate care trebie sa le asigure acestora conditii identice de educatie, de trai, de integrare in problemele urbeirespective, de implicare in toate actiunile si activitatile pe care majoritatea le desfasoara in mod obisnuit.Cand unul din acesti factori nu functioneaza, e clar ca se va instala un dezechilbru intr-o problema si asa sensibila.Initierea unor programe scolare speciale pentru copiii rromi, care sa-i atraga catre invatatura, crearea cat maimultor posturi pentru invatatorii de etnie rroma, discutii de sensibilizare cu parintii si liderii comunitatilor, ar ficateva dintre masurile care ar trebui luate pentru a-i atrage.In cadrul educatiei,un rol important ii revine educatiei fizice scolare avand ca obiectiv realizarea potentialuluielevilor pe plan personal si social. Educatia formala, desfasurata in unitatile de invatamant,pe baza curriculum-uluinational si educatia extascolara sau informala, au impreuna ,intr-o relatie de complementaritate si conditionarereciproca ,un rol foarte important,atat in transmiterea cunostintelor ,cat si in formarea competentelor intelectuale,aatitudinilor necesare tinerilor intr-o societate democratica.Cooptarea elevilor din

randul minoritatilor entice,religioase, in echipele reprezentative ale scolii, lucrul inechipa,repartizarea de sarcini de conducere si de subordonare, de manifestare a initiativei de asumre a raspunderii,de a actiona concurential respectand partenerii de intrecere, fac parte din rolul pe care profesorul de educatie fizicail are in indrumarea copiilor cu probleme de abandon.Prin mijloacele pe care le avem la indemana, sa stimulam tot ce este mai bun in acesti copii, sa-i facem sa-sirecastige increderea in sine, in cei din jur, acordandu-le noi incredere, cautand modalitati adecvate de exprimarestiind ca sunt mai labili decat ceilalti, acordandu-le locul cuvenit in cadrul clasei, grupei, echipei.O alta metoda de ameliorare a abandonului, este de a-i invata pe ei si pe ceilalti ce inseamna toleranta, de a le oferiimodele pozitive, de a-i incuraja in tot ce vor sa intreprinda.Prin natura specialitatii sale, profesorul de educatie fizica, poate sa i apropie pe acesti elevi si sa-i indrume spre practicarea unor ramuri si probe sportive. Razvratirea pe care o simt acesti elevi, din cauza faptului ca ceilalti din jur ii accepta mai greu, trebuiecanalizata si indreptata catre activitati sportive, copii comunicand mult mai mult cand formeaza o echipa,candinteleg ca au un scop comun indiferent de religia pe care o imbratiseaza si de etnia careia ii apartin.Fazele interclase ale campionatelor scolii, concursurile intre scoli, reprezinta pentru acesti elevi cu probleme si caresunt selectati in aceste echipe,o intarire a sentimentului ca reprezinta scoala, ca nu sunt numai acei elevi care au probleme de disciplina, mereu in conflict cu conducerea scolii si mereu in intrecere cu ceilalti copii care reprezintamajoritatea (etnica sau religioasa), care au devieri comportamentale si cu probleme familiale, etc. Insa rolul familiei, legatura acesteia cu unitatea de invatamant si cu psihologul scolii, ramane cel mai importantmijloc de lupta impotriva abandonului scolar