Sunteți pe pagina 1din 132

Ordin nr.

161 din 15/02/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare in mediul rural", indicativ GP 106-04 Publicat in Monitorul Official, Partea I nr. 338 din 21/04/2005 In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, in temeiul art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 31 din 15 octombrie 2004 al Comitetului tehnic de coordonare generala, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Reglementarea tehnica "Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare in mediul rural", indicativ GP 106-04, elaborata de catre Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, prevazuta in anexa*) care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii. Art. 3. - La data intrarii in vigoare a prezentului ordin orice dispozitie contrara se abroga.

Reglementare din 15/02/2005


Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 338bis din 21/04/2005

Reglementare tehnic "Ghid de proiectare, execuie i exploatare a lucrrilor de alimentare cu ap i canalizare in mediul rural", indicativ GP 106-04

I. PREVEDERI GENERALE I.1. Obiect PREZENTUL GHID CUPRINDE PRINCIPALELE PRESCRIPII DE PROIECTARE, EXECUIE I EXPLOATARE A LUCRRILOR DE ALIMENTARE CU AP I CANALIZARE REALIZATE I REALIZABILE IN MEDIUL RURAL. GHIDUL ESTE INTOCMIT IN CONCORDAN CU PREVEDERILE LEGII 10/95 PRIVIND CALITATEA IN CONSTRUCII. GHIDUL CUPRINDE: - LUCRRI DE ALIMENTARE CU AP (proiectare tehnologic, execuie, exploatare, pentru toate obiectele componente), cap. II; - LUCRRI DE CANALIZARE (proiectare tehnologic, execuie, exploatare, pentru toate obiectele componente), cap. III. - ANEXE cu elemente de dimensionare, exploatare i protecia muncii, cap. IV. Ghidul prezint scheme tehnologice, elementele teoretice, tehnologice i constructive ale obiectelor componente pentru realizarea i exploatarea acestor lucrri in mediul rural. Fiecare sistem de alimentare cu ap i sistem de canalizare este un unicat, prin modul de alctuire i amplasare pe teren. Ghidul nu conine prevederi legate de calcularea structurii de rezisten i stabilitate a obiectelor sistemelor; pentru dimensionarea propriu-zis a structurilor vor fi folosite standardele i reglementrile tehnice in vigoare; sunt evideniate numai prescripiile tehnice privind exigenele de calitate referitoare la Legea nr. 10/95. Ghidul nu se ocup de dimensionarea celorlalte tipuri de instalaii, care asigur impreun cu construcia tehnologic, funcionalitatea pentru care a fost realizat, precum: alimentarea cu energie electric, inclzirea spaiilor, automatizarea, iluminatul interior i exterior, instalaiile sanitare, drumuri de acces etc. Terminologia folosit este cea recomandat in standardele in vigoare: STAS 10898, SR-EN 1085. I.2. Domeniul de aplicare

I.2.1. Prevederile prezentului ghid se aplic la realizarea, exploatarea i intreinerea lucrrilor de alimentare cu ap i a lucrrilor de canalizare in mediul rural (comune i sate). De asemenea, se poate utiliza in mod selectiv, pentru lucrri similare, realizate pentru obiective, precum: amenajri pentru activiti turistice (hoteluri/moteluri, campinguri, tabere, cabane, etc.), sate de vacan, mici uniti industriale, grupuri de locuine, antiere, cazrmi etc., amplasate in locuri izolate. I.2.2. Utilizatori Prezentul ghid se adreseaz proiectanilor care elaboreaz proiecte, caiete de sarcini pentru documentaii de execuie i agremente tehnice, verificatorilor de proiecte, experilor tehnici, personalului responsabil cu execuia i exploatarea lucrrilor, antreprenorilor, prestatorilor de servicii din domeniu (Regii, Societi comerciale, etc.), organelor administraiei publice centrale i locale (ministere, primrii, consilii locale/judeene), cu atribuii in domeniu, universiti tehnice, etc. I.3. Armonizarea cu normele europene In Europa nu exist un act normativ de o asemenea complexitate i aceasta deoarece asemenea lucrri au fost rezolvate aproape in totalitate. Acum se fac dezvoltri, modernizri etc. Din aceast cauz prevederile ghidului au fost fcute in concordan cu actele normative existente pe secvene, astfel: - Directiva european nr. 98/83 a fost preluat prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile i prin NTPA 013/2002 privind calitatea apei la sursa de suprafa pentru apa ce poate fi transformat in ap potabil. - Directiva european nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate a fost preluat prin HG nr. 188/2002, care cuprinde normativele/normele tehnice de protecia apelor NTPA 001/2002, NTPA 002/2002 i NTPA 011/2002. II. LUCRRI DE ALIMENTARE CU AP II.1. ELEMENTE GENERALE DE ALCTUIRE A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU AP PENTRU LOCALITI II.1.1. Alctuirea sistemelor de alimentare cu ap Modul de realizare a proiectelor pentru alimentarea cu ap trebuie s respecte prevederile legislaiei privind etapele de lucru, sigurana lucrrilor, sntatea oamenilor i protecia mediului. In elaborarea proiectului, faza de studiu de fezabilitate este faza cea mai important, deoarece se hotrte soluia general, soluie care intr-o faz de etap trebuie s fie simpl i robust, dar care intr-o faz ulterioar trebuie s se poat dezvolta sau cupla cu alt parte de lucrare similar (intr-un viitor previzibil este de ateptat s creasc necesarul de ap al localitii). Trebuie s existe la baz un bun studiu de suportabilitate fcut de autoritatea local sau sub conducerea autoritii locale. Proiectul trebuie s prevad lucrri pentru zona prevzut in planul de urbanism (PUG), dar cu o etapizare care s in seama i de: - posibilitatea restrangerii ariei locuite a localitii, apropierii locuinelor - creterii densitii populaiei, soluie aplicat cu succes in rile dezvoltate - posibilitatea realizrii unor trame stradale favorabile dezvoltrii ulterioare a reelelor edilitare (gaze, ap, canalizare, etc.) - posibilitatea amplasrii favorabile a lucrrilor edilitare, spaii de amplasare, zone de protecie sanitar, zone de extindere, etc. In limite raionale tehnice i economice proiectul trebuie s aib in vedere i o cooperare cu localitile vecine mai ales in ceea ce privete sursa de ap: cantitate, protecia calitii, pomparea apei, epurarea total sau parial a apei uzate, etc. Soluiile vor fi luate in discuie in ordinea urmtoare: - un sistem de alimentare cu ap fr pompare: izvor de cot inalt; parau de cot mare, unde se poate face i staia de tratare; conduct sub presiune, cu capacitate disponibil pentru viitor. - un sistem de alimentare cu ap, cu ap bun la surs, deci fr tratare; - un sistem la care rezervorul poate fi aezat astfel incat toi sau cei mai muli consumatori pot fi alimentai gravitaional; - un sistem la care tratarea apei s se poat face uor, prin procedee a cror supraveghere este simpl i fr reactivi; - dezinfectarea apei se poate face uor, cu o supraveghere simpl (vizit periodic a personalului de supraveghere pentru pregtirea periodic a reactivilor, corectarea dozei etc.); - apa din reea poate ajuta i la stingerea incendiului (reea de joas presiune) cu dotrile suplimentare necesare pentru combaterea incendiului; - alte soluii mai complicate dar la care cel puin tratarea apei s fie cat mai simpl; Scheme tip de alimentare cu ap sunt date in figura II.1. Proiectul va fi realizat astfel ca lucrrile s fie date in exploatare cat mai repede, parial sau etapizat. In ceea ce privete cantitatea de ap asigurat locuitorilor, aceasta se va inscrie in limitele raional acceptate; o parte din aceste limite sunt date in anexa IV.1. In limita acestor valori vor putea fi adoptate soluii etapizate astfel: - sursa local de ap bun este limitat, ca atare se va asigura apa in limita resursei, fr a fi ins sub limita minim, dup OMS 40 l/om.zi; pentru alte cerine vor fi gsite soluii alternative (ap pentru combaterea incendiului, etc.) - resursele bneti sunt limitate; in proiect vor fi prevzute toate lucrrile necesare, dar vor fi realizate cele pentru care sunt resurse financiare; - cantitatea de ap ce poate fi justificat tehnico-economic, iar tariful suportabil; - limita resurselor de ap din bazinul hidrografic, cantitativ i calitativ; In toate cazurile apa furnizat va indeplini condiiile cerute de Legea 458/2002. Controlul calitii apei se va face tot dup normele de aplicare a legii. Controlul calitii apei este raional s fie fcut prin "abonare" la un laborator autorizat. Este o soluie mult mai ieftin. La stabilirea tarifului apei vor fi luate in considerare cheltuielile pentru efectuarea analizelor i eventual de transport a acestora de la punctul de recoltare la laborator.

La recepionarea lucrrilor este esenial ca asigurarea capacitii de furnizare a apei s fie corespunztoare prevederilor proiectului. Ulterior nu vor mai fi resurse financiare necesare pentru remediere sau completare. Proiectul va adopta soluii robuste i raionale in ceea ce privete folosirea apei. Sistemele prevzute cu cimele vor adopta soluia cu cimele sistematice, cu inchiderea apei in subteran ca o protecie contra ingheului. Proiectul va conine elemente de control i msuri de educare a utilizatorului. Apa trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost destinat. Autoritatea local va furniza un protocol de folosire a apei cu penalizarea celor care incalc regulile de baz, reguli stabilite la elaborarea proiectului. Proiectul lucrrilor de alimentare cu ap va ine seama de necesitatea realizrii simultane sau ulterioare a sistemului de canalizare i epurare a apelor uzate. Se va analiza soluiile: epurare pan la gradul cerut de NTPA 001/02, intr-o singura staie (sau mai multe staii) de epurare i epurarea in trepte pan la epurarea complet. II.1.2. Studii necesare pentru proiectare Pentru dezvoltarea in bune condiii a lucrrilor la baza proiectrii trebuie s stea: - un studiu de necesitate a lucrrii, studiu din care s rezulte avantajul realizrii lucrrilor pentru locuitori; un asemenea studiu trebuie s dea un tarif de furnizare a apei; - un studiu de suportabilitate din care s rezulte c populaia poate acoperi costul lucrrilor pe durata de rambursare i costurile de intreinere a lucrrilor (toate cumulate in tariful apei); balana (suma incasat egal cu suma datorat) duce la viabilitatea existenei sistemului; - studiu de dezvoltare a localitii in perioada previzibil (numeric, economic, dezvoltare tehnico-edilitar, etc.); de regul aceast perioad se consider 20-25 ani; - un studiu, sau rezultatul analizei dezvoltrii localitii, conform Planului Urbanistic de Dezvoltare, asupra dezvoltrii procesului social in zona (dezvoltare industrial, turism rural, etc.) i asupra echiprii cu lucrri tehnico-edilitare; - estimarea influenei tradiiei zonale, a modificrii i implicrii acesteia in dezvoltarea localitii; - studii i cercetri necesare pentru proiectarea efectiv a lucrrilor: studiu hidrologic, studiu hidrogeologic, studiu hidrochimic, studiu topografic, studiu geotehnic etc.; amploarea i mrimea acestor studii vor depinde de mrimea i dificultile locale in ceea ce privete resursele de ap. II.1.3. Consumuri specifice de ap i debite de dimensionare Combaterea incendiului II.1.3.1. Scheme de alimentare cu ap Sistemul de alimentare cu ap este ansamblul construciilor, instalaiilor i msurilor constructive cu ajutorul cruia se asigur ap potabil pentru consumatorii unei localiti. Deoarece sistemul de alimentare cu ap este particular fiecrei amenajri, ca i in alte domenii, se opereaz cu o schem a sistemului, schem numit schema de alimentare cu ap. Prin schem de alimentare cu ap se inelege reprezentarea simplificat a obiectelor sistemului de alimentare cu ap cu pstrarea ordinii lor tehnologice. Schemele tip de alimentare cu ap sunt date in fig II.1. II.1.3.2. Debite de dimensionare Pentru determinarea debitelor de dimensionare a sistemului de alimentare cu ap se recomand valorile din SR 1343/1 (vezi fig. II.1): - pentru toate obiectele sistemului amplasate intre captare i rezervor (inclusiv) debitul de dimensionare va fi debitul zilnic maxim sau
___ \ /__ K(zi) N(i) q(i)

Q(i) = K(p) K(s)

(II.1)

unde: N(i) = numrul de consumatori de aceeai categorie; q(i) = norma de consum specific, de regul [l/om zi]; K(zi) = coeficient de variaie zilnic a consumului mediu; K(p) = coeficient ce ine seama de pierderile tehnic admisibile, de regul 1,10; K(s) = coeficient ce ine seama de necesarul de ap pentru intreinerea funcionrii sistemului, consum tehnologic; valorile sunt 1,02/1,10 dac sursa de ap este subteran/de suprafa;

Figura II.1 Scheme tip de alimentare cu ap: a) din izvor; b) din strat acvifer; c) din parau de munte; d) din rau-lac; e) din rau-lac - pentru reeaua de distribuie (cu toate elementele componente, inclusiv lucrri speciale precum rezervoare, staii de pompare, etc.), debitul de dimensionare va fi debitul orar maxim la care se adaug debitul de incendiu pentru cldirile care au hidrani interiori (coli, case de cultur, etc.); debitele pot fi stabilite dup prevederile STAS 1478;
n ___ ___ \ \ Q(ii)^d = K(p) K(s) /__ K(zi) K0 N(i) q(i) + /__ Q(ii) 1

(II.2)

unde: K0 = coeficient de variaie orar a consumului zilnic; valorile recomandate sunt date in SR 1343/1, sau valori msurate; Q(ii) = debitul necesar pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidranilor interiori; pentru valori se recomand valorile din STAS 1478; - dac pe reeaua de distribuie sunt prevzui hidrani de incendiu atunci se va face o verificare la funcionarea in caz de incendiu (ca reea de joas presiune) cu 6 presiune de funcionare la oricare dintre hidranii de 7 m CA
n n ___ ___ \ \ Q(ii)^v = a /__ K(zi) K0 N(i) q(i) + /__ Q(ie) 1 1

(II.3)

unde:

a = coeficient de reducere a debitului orar maxim in ipoteza c pe durata combaterii incendiului se oprete folosirea apei pentru consumuri neeseniale; valoarea poate fi 0,7; Q(ie) = debitul de incendiu pentru folosirea hidranilor din reeaua exterioar; valoarea recomandat este cea din SR 1343/1, dup anexa 2, Normativ P66/2001, sau alt valoare justificat. NOT: (1) Avand in vedere c localitatea se dezvolt continuu i c unele obiecte ale sistemului nu pot fi extinse decat in etape; de regul se face un calcul al debitelor pentru etapa actual i un calcul pentru etapa de perspectiv; la alctuirea sistemului vor fi realizate pentru faza final obiectele la care extinderea in etape nu este raional i vor fi realizate la debitele actuale obiectele a cror extindere ulterioar este rapid posibil (reea, staie de pompare, puuri etc.). (2) in cazul unor surse cu debit redus de ap pentru potabilizare se poate cuta o surs separat de ap pentru incendiu (bazine speciale, descoperite, pentru asigurarea apei de incendiu cu un volum de minim 60 m3 plus volumul de ap ce poate inghea; se poate considera un strat de ap ce inghea de 20-40 cm; prin resurse locale se va asigura drumul de acces in orice moment. (3) Existena sursei de ap pentru combaterea incendiului nu este suficient; se va gandi i asigura material; modul de folosire a acestei ape: cu formaii specializate de pompieri (cand localitatea este uor accesibil i o surs de ap se afl la distane convenabile), cu formaie i mijloace adecvate din comunitatea local (rezerv de ap nepotabil) etc.; apa va fi folosit direct nu cu ajutorul reelei de distribuie. (4) Debitul de ap pentru dimensionarea reelei de canalizare va fi:
___ \ Q(u.o.max) = /__ K(zi) K0 N(i) q(i)

(II.4)

unde: N(i) - numrul total de locuitori (locuitori echivaleni) racordai la reeaua de canalizare. Unul din elementele fundamentale de obinere a debitelor de dimensionare este consumul specific. Pentru localiti rurale este bine de luat in considerare: - debitul de ap necesar consumului gospodresc al locuitorilor; - debitul de ap necesar animalelor din gospodrie; - debitul de ap pentru dotrile publice: coal, primrie, dispensar; - debitul de ap pentru consumuri de producie: brutrii, etc.; - debitul de ap pentru mici uniti de tip industrial (ateliere de maini agricole, uniti de prelucrat fructe, etc.). In anexa IV.1 sunt date unele prevederi normative privind consumul specific pentru nevoi casnice i pentru creterea animalelor, precum i unele rezultate din investigaii directe. In mod obinuit se poate adopta o valoare de 100 ... 150 l/omzi ca un necesar ce acoper consumul gospodresc (om i animale). In localitile in care se prevd numai cimele pe strad, valoarea necesarului specific de ap poate fi de 40-50 l/om, zi, numai pentru consum personal. In ceea ce privete valorile debitului pentru combaterea incendiului, acestea vor fi adoptate dup datele coninute in anexa IV.2. II.1.4. Prevederi legislative Apa furnizat populaiei trebuie s fie ap potabil. Calitatea apei potabile este definit de Legea 458/2002. Ca s fie potabil apa trebuie s indeplineasc toi parametri cerui (microbiologici i fizico-chimici). In ceea ce privete parametri indicatori in caz de neconformare, vor putea fi cerute derogri, pe termene limitate. Vor trebui cuantificate cheltuielile de control a calitii apei. Referitor la protecia sanitar a obiectelor sistemului de alimentare cu ap vor fi respectate prevederile din HG nr. 101/95. Pentru calitatea apei din sursele de suprafa vor fi urmate normele date in NTPA 013/02. Va trebui fcut o inelegere adecvat intre autoritatea local (sau operatorul serviciului de ap) i unitatea de gospodrire a apelor din bazin (Comitetul de bazin, Direcia Apelor bazinului) legat de urmrirea i garantarea calitii (costul analizelor este mare). Pentru realizarea conductelor i canalelor se recomand respectarea cerinelor din SR 6819, SR 8591, SR 4163 i SR EN 805, SR EN 752 i SR EN 1610. Pentru evacuarea apelor uzate in receptori naturali vor fi respectate prevederile Legii Proteciei Mediului (137/95), Legea Apelor (107/96) i NTPA 001/2000. Pentru toate construciile realizate vor fi respectate prevederile legii nr. 10/95 privind calitatea in construcii. Pentru aspecte parial legate de unele obiecte ale sistemelor vor fi aplicate raional prevederile normelor i standardelor in vigoare la data elaborrii proiectului (vezi lista standarde, lista normative). Abaterile de la funcionarea corect a sistemului de alimentare cu ap, a sistemului de canalizare precum i a celorlalte sisteme (evacuare gunoi menajer, etc.) sunt sancionabile conform legii nr. 98/94 i completrile din HG nr. 108/98. Pe durata de funcionare a sistemului vor fi aplicate i prevederile Normativului P 130/99 privind urmrirea comportrii construciilor. II.1.5. Condiii generale de alegere a materialelor necesare in realizarea lucrrilor Condiiile generale de alegere a materialelor sunt: - sanitare - tehnice

- economice Materialul trebuie s satisfac in bune condiii cerinele tehnice in care va lucra (inclusiv pentru cazuri deosebite), iar dintre mai multe posibiliti va fi ales cel care, pe ansamblu, poate fi acceptat in condiii economice favorabile. Totodat, pentru materialele folosite in alimentri cu ap vor trebui ca acestea s fie agrementate i certificate de organele abilitate i avizate din punct de vedere sanitar de Ministerul Sntii. In toate cazurile materialele nu vor conduce la inrutirea calitii apei provenite din seciunea amonte, nu vor fi degradate de condiiile de mediu (sol, sol i ap, sol i poluani, trafic, etc.). Pentru toate materialele durata de via trebuie s fie mare, in principiu peste 50 ani mai ales pentru conducte i vane. Pentru utilaje condiiile sunt similare, adugandu-se i faptul c trebuie s funcioneze cu un consum specific de energie cat mai mic, iar operaiunile i costurile de intreinere s fie reduse. Totodat pentru cazuri speciale (pmanturi cu stabilitate redus) vor fi apreciate i efectele eventualelor pierderi de ap. Formal, exist i restricia de utilizare a materialului numai dup cunoaterea tehnologiei de realizare - utilizare i dotarea cu echipamentul de execuie normal pentru un anumit material. Pentru acesta dup alegerea materialului vor fi asigurate condiii de calificare a personalului de execuie, aprobarea tehnologiei de execuie i dotarea cu echipamentele adecvate unei bune execuii. Pentru conductele de ap pot fi folosite materiale precum: PEID, PVC, tuburi din fibr de sticl, font ductil (pentru cazuri speciale), in funcie de oferta existent pe pia. O schem de alegere poate fi urmrit in anexa IV.4. Armturile curente, hidrani ingropai, cimele din font (cu descrcare automat dup fiecare folosire), vane in cmine sau vane ingropate in pmant, ventile de aerisire etc., vor fi de calitate corespunztoare. Pentru reeaua de canalizare materialele curente pot fi: tuburi din PVC, tuburi din beton, tuburi din fibr de sticl, cmine din PE, zidrie/beton etc. II.1.6. Condiii generale de amplasare a lucrrilor Pentru a putea realiza i exploata cat mai bine lucrrile necesare este bine s fie alese amplasamente care: - s permit protecia sanitar a obiectului (influena exteriorului asupra lui - cazul alimentrii cu ap, sau influena obiectului asupra mediului - cazul canalizrii); - terenul s fie stabil in stare natural dar i dup realizarea construciei; - suprafaa de teren s fie liber de construcii i s fie proprietatea autoritii locale sau s poat fi expropriabil (in condiiile legii); - s fie accesibil (lang un drum existent) pentru eventualele echipamente de lucru sau de execuie; - s fie in apropierea unei surse de energie, dac obiectul va avea nevoie s funcioneze cu energie, i s fie disponibil cantitatea de energie necesar; - s nu necesite construcii suplimentare de mare anvergur; - s permit o eventual extindere in viitor; - suprafaa de teren s nu fie destinat altei construcii, stanjenind executarea acesteia; - s fie cat mai ferit de eventualele poluri accidentale sau sistematice; - s permit o funcionare tehnologic raional a sistemului; - s permit intervenii pentru reparaii fr lucrri suplimentare importante; - s permit funcionarea cu un consum cat mai mic de energie; - s permit extinderi fr modificri importante ale construciilor existente; - s nu produc neplceri vecinilor (zgomot, miros, dezvoltarea insectelor etc.); - s nu afecteze negativ stabilitatea i rezistena construciilor vecine. II.1.7. Aplicarea specific a criteriilor de calitate a lucrrilor Legea 10/95 conine prevederi legate de calitatea in construcii. Aceste prevederi sunt obligatorii pentru orice construcie deci i pentru obiectele sistemelor de alimentare cu ap i ale sistemelor de canalizare. Calitatea execuiei lucrrilor este implicat in sigurana funcionrii i durabilitatea lucrrilor. Avand in vedere ins dimensiunea relativ mic a lucrrilor i unele dificulti in realizarea lor, sunt de fcut unele precizri. Tot personalul implicat in lucrare va contribui, specific, la realizarea unei lucrri de calitate: (a) vor fi executate numai lucrrile ce au proiecte clare, raionale, justificate atent; prevederile proiectului vor fi respectate integral; (b) vor fi puse in lucru numai materiale de bun calitate, a cror certificare este clar; productorul va garanta calitatea materialelor iar depozitarea provizorie va fi conform cu cerinele acestuia; garantarea de ctre furnizor (acte doveditoare) nu scutete beneficiarul de verificarea calitii, conform normelor; (c) atat proiectantul cat i executantul vor avea propriul sistem de urmrire a calitii lucrrii; toate lucrrile ascunse vor fi certificate in momentul propice din punct de vedere tehnologic i constructiv; (d) toate lucrrile prevzute vor fi urmrite, verificate i certificate pe parcurs i in final; toate documentele de verificare vor fi predate beneficiarului; beneficiarul, dac nu are personal propriu calificat, va angaja prin convenie personalul adecvat; (e) dup verificarea tehnologic final, exploatarea se va face cu urmrirea prevederilor regulamentului de exploatare, insuit de ctre cei insrcinai s fac acest lucru; regulamentul de exploatare va fi verificat de proiectant, in ceea ce privete respectarea prescripiilor tehnologice; (f) proiectele vor conine lucrri cat mai robuste i care in caz de avarie vor avea consecine cat mai mici; ori de cate ori este posibil se vor crea i rezerve in funcionarea sistemului (la o aduciune "slab" de exemplu, se va asigura un rezervor mai mare); (g) pe toate fazele construcia va corespunde condiiilor de calitate legate de: - rezisten i stabilitate (nu face obiectul direct al ghidului), - siguran in exploatare, - siguran la foc, - igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului, - izolaia termic, hidrofug i economie de energie,

- protecia impotriva zgomotului; Dei ghidul nu rezolv toate aceste aspecte ele vor trebui inute in ordine pentru coordonare; (h) verificarea lucrrilor se va face funcie de categoria de importan; conform HG nr. 766/97 i ordinului 31N/95 lucrrile de acest tip sunt de categoria IV de importan. (i) sigurana in exploatare are cele dou aspecte: sigurana construciei in sine i sigurana funcionrii ansamblului tehnologic. Sigurana funcionrii trebuie gandit de la inceput, cu variante de funcionare pe durata remedierii avariei. Accidentele posibile vor fi clar menionate in regulamentul de exploatare la fel ca i msurile ce vor fi luate i modul de aciune a personalului. Pentru a fi sigur, sistemul are nevoie de materiale bune, de o execuie bun i de o exploatare judicioas. Pentru a avea necazuri mai puine, trebuie ca ansamblul lucrrii s fie cat mai simplu alctuit, fr funcionare cu pompe iar dac este necesar pomparea, presiunile din sistem s fie cat mai mici; de asemenea intervenia personalului in funcionarea sistemului s fie cat mai limitat. (j) protecia impotriva zgomotului i izolaia termic sunt aspecte ce nu pun probleme deosebite in acest tip de lucrri. (k) sigurana la foc; pentru aprarea lucrrilor proprii, dar mai ales pentru protejarea bunurilor cetenilor se asigur volumul de ap, debitul i presiunea necesar pentru combaterea focului, conform normelor in vigoare. (l) igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului sunt in strans legtur cu aceste lucrri: a. apa furnizat trebuie s fie potabil, conform Legii nr. 458/2002; in caz de deficiene vor fi anunai consumatorii s ia msuri i care anume, i se vor face remedierile necesare; b. apa uzat produs poate afecta sntatea oamenilor, animalelor (mai ales a celor slbatice) i mediului (animalele slbatice, ap subteran, subsolul, solul, apa de suprafa, etc.); lucrrile propuse trebuie s asigure evacuarea sigur (nu prin anul drumului) i epurarea adecvat inainte de intrarea in rau (NTPA 001); proiectul va conine i msuri educaionale pentru populaie; c. prin realizarea lucrrilor pot fi afectate stabilitatea pmantului (din cauza apei exfiltrate), drumurile de acces (care vor fi aduse cel puin in starea precedent sau mai bun; este de preferat ca lucrrile s fie amplasate in afara prii carosabile); apa trebuie evacuat prin anul drumului i nu pe drum deoarece poate inghea i produce accidente etc.; d. realizarea epurrii apei nu trebuie s altereze mediul (prin miros, mute, accesul animalelor), i trebuie fcute astfel ca receptorul final s fie protejat; e. depozitarea nmolului trebuie fcut in condiii controlate iar dac este utilizat in agricultur vor fi luate msurile necesare de protecie contra microorganismelor; faptul c pentru gospodrirea gunoiului de grajd, a deeurilor din gospodrie nu sunt luate msuri nu indreptete tratarea cu superficialitate a produsului staiei de epurare; realizarea acestor lucrri poate oferi o nou posibilitate de reflectare asupra planului de urbanism (PUG) i de o eventual reorganizare a localitii; f. populaia trebuie fcut s ineleag c apa furnizat este relativ scump, c este un element necesar i obligatoriu pentru creterea gradului de confort, dar c in final costurile sunt funcie i de grija pe care o manifest fa de ap; g. toate forurile implicate i in special Administraia Local, trebuie s acioneze in ideea general in care locuitorul (beneficiar al apei la robinet) s poat aprecia, cu mijloacele lui, c apa obinut la robinet, prin sistemele de alimentare cu ap, este mai ieftin decat efortul pe care il face pentru alimentarea cu ap in sistem difuz (adus ap cu gleata de la distan mare); in caz contrar construcia scump, poate rmane neutilizat, dar banii au fost cheltuii i vor trebui returnai in circuitul naional; h. consumatorul trebuie invat s aprecieze calitatea bun a apei la surs i cum s protejeze aceast calitate prin grija manifestat la evacuarea apei uzate i reziduurilor solide. II.1.8. Necesitatea perfecionrii personalului de execuie i exploatare Lucrrile de alimentare cu ap in mediul rural sunt relativ lucrri scumpe. Pentru a reduce costul lucrrilor este nevoie de lucrri bune (durat mare de via, folosirea de materiale i tehnologii performante). Realizarea acestor deziderate nu se poate face decat cu personal bine calificat i disciplinat din punct de vedere tehnologic. Acesta trebuie s cunoasc tehnologiile de lucru cu materialele noi, tehnologiile de funcionare a obiectelor sistemului, funcionarea automatizrii, msurile de intervenie in caz de avarie. Exploatarea lucrrilor este faza cea mai lung in viaa unei amenajri. Ea depinde fundamental de modul de alctuire i realizare dar i de modul de exploatare. Pentru imbuntirea continu a indicatorilor de performan ai sistemului este necesar o urmrire continu i calificat a tuturor parametrilor de funcionare. Msurarea acestor parametri, stocarea i interpretarea lor trebuie s fie o operaiune curent. Modul de calificare va fi in strans legtur cu modul de operare al sistemului: operare de ctre beneficiar (personal puin, cu calificare multipl), operare de ctre un operator liceniat (foarte interesat in personal calificat), operare mixt. Dei sistemul de alimentare asigur apa potabil, deci este un serviciu asigurat ceteanului, modul de operare trebuie s asigure o funcionare pe principii economice; funcionarea serviciului in condiiile stabilite trebuie s se autosusin. Printre altele personalul fiind puin numeros trebuie s vin in contact direct cu consumatorul. De aceea in atribuiile sale va trebui s intre i educarea adecvat a consumatorului in scopul pstrrii dotrii existente, al protejrii calitii apei la surs, al protejrii mediului din care apa este o component, al folosirii chibzuite a apei. II.2. PROIECTAREA LUCRRILOR DE ALIMENTARE CU AP II.2.1. Captarea apei Sursa de ap este captul amonte al sistemului. Sursa va fi cutat in ordinea: - izvoare cu ap potabil; dac sunt la cote inalte cu atat mai bine; - apa din stratul freatic, ap de calitate bun, intr-o zon uor de protejat sanitar; o surs de energie este bine s fie in apropiere; - aduciune/staie de tratare a unui alt beneficiar, ce are capacitate disponibil sau se poate extinde; o cooperare poate fi benefic; - parau in zona indeprtat cu ap uor de tratat (mai ales la ploi); - apa din rau/lac amenajat, intr-o seciune cu ap de categoria I (NTPA 013/02). - in seciunea de captare debitul sursei trebuie s fie mai mare ca debitul cerut [Q(zi.max)]; pentru preluarea apei se cere aviz. II.2.1.1. Captarea apei subterane

Problema principal o constituie cunoaterea parametrilor hidrogeologici. Intrucat studiul hidrogeologic este scump i poate dura mult vor trebui exploatate toate datele existente in zon. Existena unor fantani in zon sau foraje de control pentru calitatea apei vor trebui folosite la maximum pentru determinarea calitii apei. Dac ap este bun i datele de baz lipsesc total va trebui fcut un foraj de studiu, dar cu posibilitatea de a-l transforma in pu de exploatare. Vor trebui msurate cel puin valorile: grosimea stratului de ap (H - pentru strat freatic, M - pentru strat sub presiune); K coeficientul de permeabilitate Darcy, i - panta hidraulic a suprafeei stratului de ap freatic, curba puului q = f(s), natura stratului purttor de ap (d10, d60, etc.), poziia nivelului apei in strat, stratificaia/litologia solului. Rezultatele studiului hidrogeologic, pentru o captare chiar de mrime mic, vor trebui avizate de o instituie autorizat, INMH etc. Cu aceste valori se poate decide: - tipul de captare (de obicei pu forat, dar se poate i dren, dac stratul de ap este subire H = 2-3 m i nu prea jos max. 5-6 m); - dimensiunea captrii (pentru elemente suplimentare pot fi consultate STAS 1628 i NP 028/98): a) pentru puuri: * lungimea frontului L = Q(l)/H K i (vezi anexa IV.3); (II.2.1) numrul de puuri: n = 1.2 Q(i)/q(max); n >= 2; (II.2.2) pentru q(max) (vezi anexa IV.3); distana intre puuri a = L/n; a >= 50 m la puuri in strat freatic; mrimea pompei de amplasat in pu q(pomp) <= q(max.pu) mrimea distanei de protecie sanitar, vezi HG 101-95 - anexa IV.3; b) pentru drenuri: lungime dren = Q(l)/H K i, (II.2.3) seciune circular dren, panta i >= 1%, grad de umplere maximum 0.5, distana de protecie sanitar, minimum 50 m, vezi HG nr. 101/95, dimensiunea puului colector/staie de pompare; pentru a avea dimensiuni mici vor fi prevzute pompe submersibile bine protejate contra antrenrii nisipului, eventual acumulat in pu; c) pentru izvoare: mrimea zonei de protecie sanitar (deoarece sunt izvoare mici se recomand luarea in supraveghere a intregului bazin); mrimea camerelor de captare (circulabile, min. 2 x 1 m); tot debitul se capteaz; ce este suplimentar - periodic - se elimin prin preaplin; determinarea cotei reale de izvorare, cota ce trebuie pstrat pe durata execuiei i exploatrii; alegerea tipului de camer de captare, dup tipul izvorului (ascendent, descendent), raportul debit maxim/debit minim, tipul apei (ap curat, ap cu Fe, Mn, CO2, etc.); alegerea tipului de deversor pentru msurarea cantitii de ap captate; complexitatea lucrrilor captrii depinde de mrimea izvorului: la izvoare mici, maximum 5 l/s, poate fi o singur camer i un cmin pentru vanele conductei de captare i de golire, la izvoare mai mari pot fi 2-3 camere (captare, separare debite, camera vanelor); construcia va fi ventilat i inchis pentru accesul neautorizat; construcia va fi in zona neinundabil; lucrrile s poat fi executate fr periclitarea existenei izvorului; Stabilirea elementelor constructive pentru puuri: poziia pompei in pu; dac stratul este subire este preferabil ca pompa s fie aezat in piesa de fund, la partea de sus (sorbul pompei va fi la limita cu stratul de baz); piesa de fund va avea o lungime suficient de mare pentru a nu permite nisipului acumulat s ajung la pomp (minim 1-2 m sub motorul pompei, spaiul de acumulare a nisipului = minim 2 m); dimensiunea coloanei de filtru a puului; diametrul s aib cu 100 mm mai mult ca dimensiunea pompei; lungimea egal cu a stratului acvifer; trebuie s aib coroana de pietri i s fie fcut din material necorodabil cu minim 10% goluri; la straturi uniforme, mici, se poate adopta soluia cu coloana de mas plastic; dup realizare se deznisipeaz i se reface curba puului q = f(s) pentru a decide debitul real al puurilor i care vor fi puurile in funciune. In nici un caz puurile nu vor fi legate direct la reeaua de distribuie a consumatorului ci numai printr-un rezervor tampon cu nivel liber. Elementele constructive ale drenului: la dren este esenial realizarea filtrului invers; acesta va avea cel puin 2 strate, cu grosime de minimum 10 cm fiecare; tubul de dren poate fi fcut din mas plastic din variantele ce se ofer pe pia; firma furnizoare va garanta c tubul rezist la presiunea pmantului la adancimea de pozare; diametrul minim 20 cm; panta minim a tubului 1%. II.2.1.2. Captarea din apa de suprafa Din multitudinea de posibiliti vor fi alese dou, ca cele mai probabile: captarea cu baraj de derivaie pentru raurile de munte/deal pentru ape mici i captarea cu crib din raurile de es. Alte tipuri de captri sunt oneroase pentru debite mici. Un caz special il poate constitui alimentarea cu ap a localitilor de lang Dunre sau din Delta Dunrii; aici lucrrile vor ine seama de nivelul variabil i de navigaie. Preluarea apei dintr-o priz existent, aduciune existent, reea existent, sunt cazuri speciale care vor fi tratate conform cerinei furnizorului de ap. Dificultatea mare in alegerea unor asemenea captri este legat de faptul c in mod real sunt necesare o mulime de studii, precum: hidrografice, geologice, hidraulice, topografice, geotehnice, studiu de tratabilitate a apei, studii care sunt costisitoare i cer o durat mare de timp (sunt greu de fcut pentru studiul de fezabilitate). De corectitudinea datelor studiului depinde sigurana lucrrilor. Experiena proiectantului este esenial. Se poate consulta STAS 1628. Elementele generale pentru alctuirea prizei:

- priza trebuie s fie stabil la impingerea apei, plutire, impingerea pmantului, la ape mari, s fie rezistent i ferit de aciunea defavorabil a plutitorilor i gheii; - grtarul trebuie s fie protejat contra zaiului prin amplasare sub nivelul apei, s aib curare mecanic sau alte metode sigure; - conducta de preluare a apei trebuie s fie stabil la aciunea eroziv a apei in albie, s aib o vitez a apei de minimum 1 m/s; periodic conducta trebuie splat; - cribul va fi amplasat in zona cea mai adanc a albiei, protejat contra plutitorilor i va avea 2 uniti; viteza de intrare in grtar nu va depi 0,2-0,3 m/s; la ape cu multe suspensii de tip nisip, conducta de legtur crib-mal va avea un mijloc de splare periodic. Captarea cu prag de derivaie se va adopta la debite mici pe parau; zeci de l/s la ape mici, m3/s la ape mari; va avea grtar pe coronament, disipator de energie dimensionat la debitul maxim estimat (cunoscut), o bun incastrare in mal i protecie contra infiltrrii pe sub prag (sufozie). Deversorul preia debitul maxim in seciunea raului. In condiii favorabile va putea fi prevzut in aval i deznisipatorul (timp de decantare 10-20 min., viteza de curgere 0,30,4 m/s, inlimea apei min. 0,5 m, splare hidraulic sau curire manual). In cazul unor ape curate, pe durata iernii, se poate face o conduct de ocolire a deznisipatorului, pentru a evita inghearea acestuia. Aceeai soluie se va adopta cand deznisipatorul are o singur camer. In cazul unor paraie cu debit foarte mic iarna, dar cu un pat aluvionar bun (gros, material aluvionar grosier), se poate face un prag - galerie scufundat, cu o amenajare permeabil amonte. Apa infiltrat in patul permeabil (sub ghea) va fi colectat in galerie i transportat la un cmin/pu amplasat pe malul convenabil (preferabil pe partea unde va fi folosit apa). Amplasamentul ales (malul concav) nu va permite acumularea de ghea sau plutitori. Malurile raului la captare nu vor fi inundabile i vor fi stabile. Pentru realizare vor fi adoptate cat mai multe materiale locale: piatr, balast, lemn, etc. Captarea va avea zona de protecie conform HG 101 (vezi anexa IV.3). Zona care va servi la devierea apei pe perioada execuiei captrii va fi bine consolidat. II.2.2. Aduciuni Aduciunea asigur transportul apei intre captare i rezervor. Poate fi realizat ca o conduct ce transport ap sub presiune (la debite mici alt variant nu este raional). Poate funciona gravitaional sau prin pompare. Traseul aduciunii va fi ales astfel incat s fie cat mai scurt, s fie aezat in cea mai mare parte pe lang un drum public, s nu produc dispute cu proprietarul terenului, s fie pe un teren stabil, s nu funcioneze la presiune prea mare, s poat fi protejat contra polurii (vezi anexa IV.3) i a vandalismului. Dimensionarea se face la debitul zilnic maxim. In cazul transportului gravitaional diametrul se alege astfel ca toat energia s fie consumat pentru invingerea rezistenei hidraulice (DELTA h = i l), vezi figura II.2. Dac energia disponibil este prea mare (viteza este mai mare de 3 m/s) se poate recurge la "ruperea presiunii" prin cmine de limitare a presiunii sau cu vane pentru limitarea presiunii. In acest fel se reduce i presiunea in sistem permiand alegerea unui material mai "slab" deci mai ieftin. Aduciunea poate fi realizat din tronsoane cu diametre diferite (justificat). Aduciunile ce funcioneaz prin pompare se dimensioneaz astfel incat costul total anual al cheltuielilor de investiie i exploatare s fie minime (vezi figura II.2. c, d).
I/T(r) + C(e) = minim (II.2.4)

Investiia "I" se calculeaz pentru toate elementele componente (conducte, construcii accesorii i staii de pompare), prin metoda transpunerii in timp a valorii (la conductele importante).

Figura II.2 Aduciuni a) aduciune gravitaional; b) aduciune gravitaional cu limitarea presiunii; c) aduciune funcionand prin pompare; d) obinerea diametrului economic; e) determinarea punctului de funcionare; f) construcii auxiliare pe aduciune T(r) este durata de via a lucrrii i se apreciaz dup norme, experiena sau garania furnizorului. Costul exploatrii (C(e)) se poate calcula numai pentru energia de pompare.
C(e) = P T(an) e (II.2.5)

Puterea pompei (P), [in kW], se consider in funciune 24 ore/zi, deci T(an) = 8600 ore/an. Se va alege un randament bun al pompei, minimum 0,7; costul specific al energiei (e) se alege dup tariful existent la data proiectrii. Diametrul se poate calcula i prin minimizarea valorii cheltuielilor de investiie i exploatare pe durata de amortizare. In acest caz se va ine seama i de variaia tarifului energiei. Pentru calcule expeditive se poate alege un diametru pentru care apa curge cu o vitez de ordinul 0,4 .... 1,0 m/s (diametru mic, vitez mic). Dup definitivare (sistem, conducte, pompe etc), trebuie verificat punctul de funcionare al pompei i dac randamentul sistemului este apropiat de valoarea eta adoptat. In general este preferabil o simpl treapt de pompare. Pentru alte cazuri problema trebuie detaliat. Se poate intalni i cazul cand debitul pompat nu este constant (din motive bine justificate). Se poate prevedea o staie de pompare cu mai multe pompe sau pompe cu turaie variabil (dup cum este mai ieftin). Se poate accepta i pomparea pe durata nopii (cost mai mic al energiei) dar in acest caz va trebui revzut diametrul aduciunii, mrimea pompelor i rezervorului (volumul de compensare va fi mai mare).

Conducta se prevede cu toate lucrrile anexe necesare pentru o bun funcionare (vezi fig. II.2. f): (1) vane de linie la 3 ... 5 km (de regul in cmine dar pot fi puse i in pmant dac sunt vane de construcie special); (2) vane de golire in partea joas - D(n) = 1/2 ... 1/4 din diametrul conductei), vane (ventile) de aerisire in toate punctele inalte; (3) subtraversri DN/CF realizate dup regulile de baz: conducta nu influeneaz starea cii, realizarea subtraversrilor nu se face decat cu acordul beneficiarului cii; (4) aparatura de msurat i control (debitmetru/contor, manometru), de regul cu citire pe loc; (5) in cazuri speciale - tuburile imbinate etan, dar fr rezistena longitudinal, vor fi prevzute cu masive de reazem de form adecvat (6) sistem de combatere a loviturii de berbec. Dac apa are probleme cu depuneri de substane, prin precipitare de exemplu, vor fi prevzute elemente adecvate pentru o curire periodic. In nici o situaie nu se va face alimentarea unor consumatori direct din aduciune fr msuri speciale. Orice legare la conduct se va face cu aviz i cu prevederea unui rezervor tampon pe branament. Materialele vor fi alese dup oferte. Elemente suplimentare sunt date in anexa IV.4. Tuburile i armturile vor rezista la toat gama de presiuni ce pot s apar in timpul exploatrii sau probei de presiune. Pentru diametre mici se recomand tuburile din PE, PVC. Proiectul va conine informaii clare despre clasa tubului, pe tronsoane. Cu aceast ocazie se stabilete i presiunea de incercare precum i metoda de incercare i limitele la care conducta este declarat ca fiind bun. Toate conductele din materiale nemetalice vor avea prevzute sisteme de reperare cu mijloace de detecie magnetic (fire, plase aezate pe folie adecvat). Pe durata de execuie capetele conductelor vor fi protejate cu capace/dopuri pentru a evita ptrunderea corpurilor strine (inclusiv animale in libertate). Test tehnologic: Cand toate operaiunile de execuie sunt gata i se poate alimenta cu ap in mod normal, se va face verificarea capacitii de transport, separat de recepia final sau in cadrul recepiei finale. Pe conducta echipat final se va verifica debitul transportat pe o durat de timp de minim 3 ore de funcionare continu. Se va msura debitul sau volumul de ap transportat (v. anexa IV.6). Simultan va fi msurat i presiunea in punctele caracteristice. II.2.3. Staia de pompare Staia de pompare va fi introdus in sistem in cazul in care se demonstreaz c apa nu poate fi transportat gravitaional sau se demonstreaz c pe ansamblu soluia cu staie de pompare este mai raional; costul de investiie intr-un sistem gravitaional este, de regul, mai scump decat costul transportului printr-o conduct funcionand prin pompare (investiie - exploatare). Dimensionarea staiei de pompare se face simultan cu determinarea diametrului economic. Apa se pompeaz de regul de la surs la rezervor (vezi figura II.2.) sau/i de la rezervor in reea (vezi figura II.3.). Cand se pompeaz direct in reea staia de pompare va fi cu hidrofor sau cu pompe cu turaie variabil (vezi figura II.3.). Alegerea tipului i numrului de pompe se face cunoscand: - debitul pompat i variaia acestuia in timp, - inlimea de pompare, - caracteristicile de agresivitate i abraziune ale apei. La alctuirea staiei de pompare se poate ine seama i de prevederile STAS 10110. Debit constant, inlime de refulare constant. Mrimea debitului este dat de calcule anterioare; mrimea inlimii de pompare rezult din linia piezometric pe sistem (vezi figura II.2.). Cu aceste valori se caut o pomp intr-un catalog de pompe. Pot fi dou cazuri: (a) la intersecia Q, H cerute se gsete o pomp; vor fi deci in staia de pompare una pomp in funciune (i inc una de rezerv) de tipul dat de catalog; pot fi consultate (sau cerute mai multe oferte) mai multe cataloage pentru a gsi pompa cea mai robust i care are randamentul cel mai bun (se verific deci pe curba pompei valoarea randamentului la parametri Q, H, - vezi figura II.3.; aceast valoare trebuie s fie in limitele 0.8 eta max dar peste 0.7). Se realizeaz punctul de funcionare, (vezi figura II.3., II.2.) i se verific din nou valoarea randamentului; dac i costul pompei este acceptabil pompa este cea bun;

Figura II.3 Staii de pompare a) pomparea apei in reea; b) grafic general cu familii de pompe; c) curbele caracteristice ale pompei; d) punct de funcionare la 2 pompe in paralel; e) determinarea cotei axului pompei; f) pomp cu hidrofor; g) pomp cu turaie variabil (b) La intersecia Q, H nu se afl un tip de pomp (punctul 2 pe figura II.3.); in acest caz se poate cuta un alt catalog i se poate gsi o pomp (vezi cazul a) sau situaia este aceeai (lucru mai rar la debitele mici cu care se lucreaz); dac nu se gsete o pomp, se imparte debitul la 2 i pstrand inlimea de pompare se caut o pomp; dac la intersecia Q/2 i H se afl o pomp, staia de pompare va avea dou pompe in lucru i inc una de rezerv; se verific punctul de funcionare a 2 pompe, (se dubleaz valoarea Q la acelai H, vezi figura II.3. d); dac nici la Q/2 nu este pomp, atunci se imparte debitul la 3, 4 etc. pan se gsete o pomp; in aceste cazuri pompele sunt legate in paralel; Cazul legrii pompelor in serie este mai rar, mai costisitor i de aceea trebuie adoptat in cazuri extreme; de regul sunt pompe care au inlime mare de pompare. Pompa poate fi uscat sau umed, cu ax orizontal sau vertical, dup cum este mai uor de amplasat sau necesit un spaiu construit de dimensiuni mai mici. Pompa se amplaseaz astfel incat s fie amorsat (cota axului sub cota apei in bazinul de aspiraie). In timpul lucrului pompa trebuie s realizeze o inlime de aspiraie mai mic decat cea dat de furnizor [sau NPSH(instalaie) > NSPH(pomp)]. NPSH = Net Positive Suction Head - presiunea absolut pe aspiraie. NPSH se poate calcula conform schemei din figura II.3. e. Pentru presiunea de vaporizare vezi anexa IV.11. La limit, pentru pomparea apei curate se poate recurge la pompe submersibile, uneori amplasate chiar in bazinul de aspiraie. Debitul pompat este variabil Este de regul cazul pomprii apei in reea. In acest caz pot fi adoptate dou soluii, pomparea cu hidrofor i pomparea cu pompe cu turaie variabil. Hidroforul asigur funcionarea intermitent a pompei (pompelor) la un randament bun, dac perna de aer este meninut (vezi figura II.3. f, II.3. g). Nerealizarea pernei de aer i a automatizrii corecte (relativ simpl) duce la funcionarea liber a pompei, cu consum mare de energie. Dimensionarea hidroforului se poate face dup prevederile

STAS 1478. Chiar i la presiunea de pornire trebuie asigurat funcionarea consumului normal. Numrul de porniri a pompei este de maximum 8-10/or. Pompa cu turaie variabil se alege similar cu o pomp obinuit dar in general la o ofert clar. Reglarea pompei in funciune este o problem de specialitate care se face de ctre firma furnizoare/sau de ctre asistena tehnic de specialitate. In ambele cazuri presiunea in sistem trebuie s asigure alimentarea cu ap a tuturor consumatorilor luai in calcul. Atenie: este esenial ca sistemul ce primete ap s nu aib pierderi mai mari de ap decat cele luate in calcul. Altfel sistemul poate lucra in condiii defavorabile. Alegerea pompelor cu turaie variabil se face din cataloage oferite de furnizori; in cazuri speciale cunoscand limita de variaie a debitului se poate obine o pomp bun; trebuie luat in calcul i situaia in care, in practic, variaia debitului poate fi mai mare. Instalaia hidraulic a pompei va avea obligatoriu: reducie pe aspiraie i refulare, van pe refulare, clapet de reinere (in cazuri speciale poate lipsi); conductele vor fi dimensionate la viteze de 0,5-0,8 m/s pe aspiraie i 0,6-1,2 m/s pe refulare. Se va incerca o amplasare a conductelor astfel ca acestea s nu reazeme pe pompe, s nu treac peste motoare, s nu stanjeneasc operaiunea de inlocuire a pompelor/motoarelor. Aparatura de msurat: staia va fi dotat cu manometru pe aspiraie i pe refulare, contor (debitmetru) pe refulare, echipament pentru msurarea consumului de energie. In cazuri speciale se poate recurge la automatizarea funcionrii pompelor, cu comand local, comand de la distan, cu inregistrarea parametrilor de funcionare i chiar transmiterea acestora la un dispecer de control. Cldirea staiei de pompare Pot fi staii de pompare in cldiri separate, special construite, staii de pompare in cldiri comune cu alte elemente (cel mai adesea cu camera vanelor la rezervor) sau staii de pompare fr cldire (pompele sunt introduse in bazinul de aspiraie sau in puuri); de altfel captarea cu puuri cu pompe in pu (soluie aplicat astzi din cauza simplitii) poate fi considerat i ca o staie de pompare multipl (disipat). Cldirea trebuie s asigure amplasarea pompei (inclusiv inlocuirea ulterioar), amplasarea instalaiei hidraulice i amplasarea instalaiei electrice, de automatizare, inclzire etc. Regulile de baz pentru alctuirea cldirii sunt: - la orice parte a instalaiei s se poat umbla fr risc pentru om; - instalaia trebuie s funcioneze timp indelungat (zeci de ani); - cldirea trebuie s aib un aspect plcut; - cldirea trebuie s aib asigurat zona de protecie sanitar (minim 10 m); - in cazul in care pompele sunt aezate sub nivelul terenului, accesul trebuie s se fac pe o scar normal (limea de minim 80 cm); - in interiorul cldirii instalaia hidraulic trebuie aezat pe partea opus instalaiei electrice; - la pompe grele sau de gabarit mare vor fi prevzute posibiliti de intervenie cu echipament mecanic (de regul macara mobil); - inclzirea cldirii va fi analizat de la caz la caz, temperatura in sala pompelor trebuind s fie constant peste 5 grade Celsius. II.2.4. Rezervorul de inmagazinare Rezervorul de inmagazinare, realizat de regul ca rezervor pe sol, din motive economice i tehnologice, este o construcie obligatorie in sistemul de alimentare cu ap. El asigur: - sigurana in funcionarea sistemului prin cota (alimentare gravitaional) i volumul de ap inmagazinat (compensarea consumului, rezerva de ap pentru incendiu ...), - economie in funcionare prin faptul c permite dimensionarea tuturor obiectelor amonte [la un debit uniform, mai mic Q(zi max)] i dimensionarea numai a reelei la debitul maxim orar) Amplasamentul rezervorului se alege astfel ca s se poat alimenta gravitaional toi (sau cat mai muli) consumatori ai localitii, s fie accesibil pentru construcie i exploatare i s se poat asigura zona de protecie sanitar (minimum 10 m de la perete). O soluie pentru extinderea ulterioar trebuie avut in vedere. Cota rezervorului Cota rezervorului se determin astfel ca in reea s se asigure presiunea la branament pentru toi consumatorii (vezi figura II.4.c); cota necesar va fi cea mai mare dintre valorile calculate cu relaia:
C(R) = C(T) + H(b) + i(m) l (II.2.6)

unde: C(T) = cota terenului consumatorului luat in calcul, C(R) = cota rezervorului, H(b) = presiunea la branament, in seciunea de calcul, i(m) = panta medie a liniei piezometrice (se estimeaz la 3-80/00), l = lungimea traseului intre rezervor i seciunea de calcul. Dac diferena intre cota rezervorului i cota minim a terenului din localitate este mai mare de 60 m, se imparte reeaua in zone de presiune (fig. II.4.c), fiecare zon de presiune funcionand independent, sau se reduce presiunea in sistem cu mijloace speciale (vane de limitare a presiunii in aval) dac este mai raional (vezi figura II.4.d). Pentru uurina calculului: - se aleg casele pe cote inalte (C(T) mare), - se aleg casele cu presiune de lucru mare (H(b)), - se aleg casele in poziiile cele mai deprtate de rezervor (l mare) - pentru predimensionare se alege valoarea C(R) = C(Tmaxim) + H(b) (valoare estimat iniial),

- cu poziia provizorie a rezervorului i poziia caselor (seciunilor de calcul) luate in considerare se poate msura lungimea drumului apei intre rezervor i consumator.

Figura II.4 Rezervor a) determinarea cotei rezervorului; b) determinarea cotei de refulare la pomparea in reea; c) reea cu zone de presiune; d) reea cu zone de presiune; e) instalaie hidraulic la rezervor. Se calculeaz C(R) i se corecteaz valoarea obinut fa de valoarea estimat iniial. In cazul variantei cu castel de ap se procedeaz identic cu observaia c poziia castelului ar trebui s fie cat mai apropiat de centrul de greutate al poziiei consumatorilor. Volumul rezervorului Este format de regul din: V(c) = volumul de compensare a consumului (trecerea de la alimentarea constant Q(zi maxim) la consumul variabil Q0(minim), Q0(maxim) in reea); V(a) = volum de avarie pentru situaia in care se dorete siguran sporit in funcionarea sistemului i cand se asigur ap pe durata remedierii avariei (se rupe aduciunea, se intrerupe alimentarea cu energie a staiei de pompare, inghea priza, etc.); se poate accepta ca staia de pompare s fie oprit pan la 24 ore; V(i) - volumul pentru combaterea incendiului, cand nu exist alt surs de ap pentru combaterea incendiului in mod eficient i raional; atenie: de regul reeaua este o reea de joas presiune; V(c) - pentru determinarea volumului de compensare se recomand prevederile din SR 1343/1, STAS 4165 i anexa IV.3; V(a) - se apreciaz, intre zero (din motive economice) i 100% in cazuri speciale (staie de pompe); V(i) - la calculul volumului pentru combaterea incendiului se recomand prevederile SR 1343/1, Ordinul nr. 536/97 al Ministerului Sntii i anexa IV.2. In total volumul rezervorului trebuie s fie egal cu cel puin 50% din Q(zi.min), conform Legii nr. 98/94. 3 La volume peste 200 m este bine s se realizeze 2 cuve identice. Instalaia hidraulic a rezervorului se realizeaz astfel ca s se asigure circulaia apei in rezervor (dac este cazul se poate prevedea un perete ican), alimentarea i plecarea apei, protecia rezervei de ap pentru incendiu. O schem este dat in figura II.4. Viteza apei la dimensionarea conductelor: - alimentarea, are diametrul egal cu diametrul aduciunii; - plecarea la consumatori, Q0(maxim), cu viteza de 0,8 ... 1,2 m/s; - golirea, diametru 1/4 ... 1/3 din diametrul alimentrii dar minim 150 mm;

- preaplinul are diametrul egal cu diametrul conductei de alimentare a rezervorului. Construcia rezervorului se realizeaz din una sau mai multe cuve (bazine inchise) i o cas a vanelor (incpere ce adpostete instalaia hidraulic). In mod normal inlimea apei in cuv este de 2-4 m. Construcia poate fi ingropat, semi-ingropat, suprateran (fundaia la adancimea de inghe) dup forma, material, amplasament. In general rezervoarele se fac din beton armat. Pentru soluii expeditive sau amplasamente greu accesibile, sau in cazuri justificate, exist i soluia realizrii din metal (tabl zincat de oel). Dei forma raional din punct de vedere constructiv, este forma rotund in cazul oelului, s-au gsit i soluii de rezervoare de form paralelipipedic (plci modelate, din tabl de oel zincat, "prefabricate", montate pe antier i etanate cu garnituri speciale). Detaliile constructive sunt furnizate de firmele de desfacere. Atenie la protecia anticoroziv i termic a acestor rezervoare. Rezervorul trebuie s fie etan, s fie protejat contra ingheului sau inclzirii excesive a apei (ce ar putea duna calitii apei). Rezervorul are ventilaie in tavan sau perei cu o suprafa total de 10/00 din suprafaa orizontal a rezervorului; ventilaia este protejat cu plas (zincat sau din cupru) contra ptrunderii insectelor. Rezervorul are radier inclinat (1%) pentru a putea fi uor splat. Apa din ba se evacueaz la viroag, canalizare, etc. Pentru o splare uoar este esenial ca suprafeele pereilor s fie foarte netede (netezimea faianei). Rezervorul se dimensioneaz i se verific la: - incrcrile normale (ap, greutate proprie, impingerea pmantului); - incrcrile accidentale i extraordinare (cutremur, etc.) conform Normativ P100/92. In cazul in care se face i dezinfectarea apei in rezervor cu clor gazos, vor fi luate msuri de protecie a instalaiei contra temperaturilor extreme i contra vandalismului. La rezervoare izolate se va prefera o instalaie de dezinfectare cu soluie de hipoclorit de sodiu, clorur de var, etc., cu preparare pe loc a clorului. Eventualele accidente pot avea consecine mult mai mici. Instalaia se aeaz convenabil in casa vanelor. II.2.5. Reeaua de distribuie Asigur transportul apei de la rezervor (castel de ap) la fiecare consumator. Este obiectul cel mai dezvoltat i mai solicitat: funcioneaz tot timpul la un debit variabil, deci la presiune variabil i se afl sub spaiul circulat al strzii. Totodat este obiectul in care o deteriorare a calitii apei nu mai poate fi refcut. Reeaua funcioneaz totdeauna sub presiune. Presiunea se poate asigura prin rezervorul de cot sau prin pompare (vezi figura II.4. a, b). Amplasamentul reelei. De regul reeaua este amplasat pe strad (drum). Este de preferat o amplasare in afara spaiului carosabil, ori de cate ori este posibil. Reeaua este format din: conductele ce transport apa in zona de consum (la reele mari sunt numite i artere) i conducte de serviciu, avand ca referine standardele SR 4163, SR EN 805; construcii auxiliare (cminele de vane, etc.); armturi (armturile curente sunt: vanele, hidranii, cimelele, contoare de ap, ventile de aerisire, vane pentru controlul presiunii), branamente. La o reea bine echipat mai exist i dispozitive de msurat presiunea, temporar sau continuu i contoare de ap (contoare de district). Pentru alegerea tipului de contor, vezi anexa IV.12. Conductele reelei pot fi realizate din conducte metalice (oel protejat, font de presiune) la reelele de presiune mare i pe trasee complicate sau din eav de mas plastic (PEID, PVC), fibr de sticl (GPR) etc. Conducta poate fi amplasat pe o singur parte a drumului la localiti mici i cu drumuri inc nemodernizate i cand apa este preluat prin cimele de strad, sau pe ambele pri la drumuri modernizate i ap preluat prin cimele in curi sau instalaii interioare (cand preluarea apei se face prin branamente individuale). Este necesar s se prevad cimele sistematice (cu inchiderea apei sub teren) i nu din cimele improvizate - cu inchiderea suprateran a apei. Acestea nu sunt protejate contra ingheului i din aceast cauz pentru protecie se las robinetul deschis, rezultand astfel mari pierderi de ap. II.2.5.1. Forma (graful) reelei Forma reelei coincide de regul cu forma reelei de drumuri (strzi) din localitate. Amplasand pe fiecare drum cate o conduct se obine forma efectiv a reelei, ce poate fi ramificat sau mixt (vezi figura II.5. d, e, f). Aranjarea conductelor din reea depinde i de amplasarea celor mai numeroi consumatori, de forma reliefului terenului (regula este - "apa curge in sensul pantei terenului" - dac se poate), de tendinele de dezvoltare viitoare etc. II.2.5.2. Dimensionarea reelei Dimensionarea reelei se face la debitul general de Q0(maxim). Pe reea, distribuia se poate face in funcie de necesarul de ap al consumatorilor: prin cimele, avand in vedere c acestea se aeaz la maximum 300 m una de alta, i in intersecii convenabile pentru locuitori, prin branamente la case, in care caz se poate considera o distribuie uniform pe reea (se poate i cu densiti diferite a locuitorilor), vezi figura II.5.e. Repartizarea debitelor pe tronsoanele reelei se face cunoscand debitul necesar aval de nod i pstrand echilibrul nodului (SUM Q(i) = 0); se consider c debitele ce pleac din nod au semnul plus i cele care intr in nod au semnul minus; calculul se consider bun dac in nodul (1) de alimentare a reelei, suma debitelor ce pleac din nod este egal cu debitul orar maxim.

Figura II.5 Reea de distribuie a) reea alimentat gravitaional; b) reea alimentat prin pompare; c) realizarea umpluturii la conduct; d) reea ramificat; e) reea mixt; f) determinarea debitelor la o reea ramificat i inelar; g) dimensionarea reelei gravitaionale; h) dimensionarea reelei alimentate prin pompare Cand reeaua este lung i debitul total este mic, distribuia se face astfel: - la capt de conduct din reea se aeaz o cimea, - pe traseul respectiv se aeaz, la maximum 300 m distana, alte cimele pan cand suma debitului cimelelor este egal cu debitul orar maxim, - se consider debitul unei cimele 0,1-0,15 l/s, - se dimensioneaz la inceput tronsonul cel mai lung, - dac pe tronsonul cel mai lung suma debitelor cimelelor este mai mic decat debitul orar maxim, valoarea rmas se atribuie ramurilor vecine apropiate, prin cimele amplasate convenabil (la captul deprtat). Cu debitele pe bare se poate calcula diametrul conductei. Pentru aceasta se calculeaz panta hidraulic medie - pe tronsonul cel mai lung (ex. vezi figura II.4, f., tronsonul R-a).
DELTA H C(R) - C(T(A)) i(m) = = SUM l SUM L (II.2.7)

Cu debitul pe bar i panta medie se gsete un diametru prin calcul manual, automat sau folosind grafice ajuttoare (diagrama Manning - pentru tipul de material ales, v. Anexa IV.16.1). Panta hidraulic efectiv va fi in jurul pantei medii astfel ca pe tronsoane SUM h(r) <= DELTA H. Cunoscand cotele piezometrice in noduri se calculeaz presiunea in noduri (CP(i+1) = CP(i) - hr(i-i+1)); se poate verifica dac in fiecare nod presiunea disponibil este mai mare decat presiunea la branament. Dac nu se realizeaz valoarea pentru un numr mic de noduri se corecteaz valoarea diametrelor tronsoanelor cu pierderi mari iar dac nu se respect condiia pentru aproape toate nodurile inseamn c

rezervorul are cota prea mic. Se corecteaz. Diametrul conductei nu va avea o valoare mai mic decat valoarea diametrului hidrantului prevzut. Dac sunt cote prea mari se procedeaz la modificare. Pentru tronsoanele legate de tronsonul dimensionat se procedeaz la fel considerand ins c nodul de legtur are rolul rezervorului din calculul tronsonului principal (cota piezometric este cota dedus din dimensionarea tronsonului precedent). In cazul reelelor inelare trebuie verificat in prealabil c pe fiecare inel suma pierderilor de sarcin s fie cel mult 0,5 m, la calcul manual. Se consider c pe inele, apa care circul in sens orar d pierderi pozitive, de exemplu, iar pe barele prin care apa circul in sens trigonometric (bara 1-b) rezult pierderi negative (barele 1-b, c-b, fig. II.5.f.). Dac aceast condiie nu este respectat se modific diametrul barelor. Inelul se comport ca inel dac diametrele barelor componente sunt relativ egale (in limita D(max), D(max)/2). In cazul folosirii unui program de calcul vor fi urmrite elementele in ordinea cerut de furnizorul programului. In final rezult: diametrul barelor, debitul pe bare, presiunea in noduri, cota piezometric in noduri. Din motive de pstrare a calitii apei ar trebui ca viteza s aib valori mai mari de 0.3 m/s. Tronsoanele pe care viteza este mic vor trebui splate periodic; dac pe ele sunt hidrani, dar acetia nu au fost folosii (nu a fost incendiu) mai des de 3-4 luni (sau cum se va constata in practic), splarea se va face prin deschiderea timp de cateva minute a hidranilor. Apa evacuat se contorizeaz la consum tehnologic. II.2.5.3. Verificarea reelei Verificarea reelei se face de regul pentru funcionarea in caz de incendiu. Pot fi imaginate i alte ipoteze de verificare, de exemplu o avarie etc. Se presupune incendiul in diferite noduri (cele mai deprtate de nodul de intrare al apei in reea) i se atribuie, pe rand debitul de incendiu - de regul un incendiu de 5 l/s. Debitul se calculeaz cu formula II.3. Se calculeaz valoarea pierderii de sarcin pe tronsonul R - incendiu, cu diametrele barelor cunoscute din etapa de dimensionare. Se verifica presiunea in reea in noua situaie i dac aceasta este peste 7 m reeaua este bun. Ar trebui ca pe toate barele viteza apei s nu depeasc 3 m/s. In caz contrar sunt necesare msuri speciale la execuie (masive de ancoraj la coturi, la vane, etc.). Este preferabil creterea valorii diametrului. II.2.6. Staia de tratare Staia de tratare este un obiect la care exploatarea este continu i activ. Prin caracteristica sa are o alctuire specific, funcie de parametrii de calitate care vor fi influenai/corectai. Cel mai intalnit mod de tratare a apei este dezinfectarea. Numai in cazuri speciale (vezi Legea nr. 98/94), este admis furnizarea apei fr dezinfectare. Pentru cazul sistemelor mici de alimentare cu ap dezinfectarea se poate face, raional, cu: - radiaie UV, folosind echipamente din import; consumul de energie nu este mare iar instalaia funcioneaz automat; se poate aeza instalaia intr-o amenajare specific, (vezi figura II.6.a); supravegherea poate fi discontinu. - cu ozon; doza de ozon poate fi de 1-5 mg/l; se poate cere la o firm instalaia de ozon; in staia de tratare va fi realizat un turn de ozonare - cand apa "are cdere", (vezi figura II.6.b) sau bazin de ozonare, cu insuflarea in ap a aerului ozonat (vezi figura II.6.c); instalaia are nevoie de energie electric la tensiune mare i trebuie supravegheat. - cu substane clorigene, hipoclorit de sodiu, NaOCl, sau clorur de var, Ca(OCl)2; substana se dozeaz cca. 0,5 ... 2 mg Cl/l; reacia ce se produce este:
_ _ + ClONa + H2O -> ClOH + NaOH // ClOH >> ClO (II.2.8)

Se dizolv substana i se dozeaz, de regul hidraulic, (vezi figura II.6.d). Prepararea se face periodic, zilnic, la dou zile, etc.
Q d = q c (II.2.9)

Figura II.6 Staie de tratare a) dezinfectare cu UV; b) ozonizare in turn; c) ozonizare in bazin; d) dozare reactiv cu vas tip Mariotte; e) dedurizare cu schimbtori de ioni; f) dedurizare cu var; g) schema de tratare cu filtru lent; h) schema de decantor cu lamele; i) filtru lent V(al util) = q T unde: 3 Q = debitul de ap, m /zi, 3 d = doza de clor, g/m (mg/l), q = debitul de soluie, curgerea poate fi in picturi, m3/zi, c = concentraia soluiei (1-10%), T = durata de timp intre dou preparri, zile, V(al util) = volumul util al vasului de dozare.

Pentru schimbarea dozei se modific adancimea de scufundare a tubului, h, sau concentraia, pstrand h: - cu clor gazos in instalaie sistematic, in cazul existenei unei staii de tratare propriu zise; se comand la o firm furnizoare echipamentul, care conine 2 butelii pentru clor lichid; aparatul de clorizare este montat pe butelie. Dozarea se face prin cantrirea periodic a buteliei i prin indicaiile aparatului (rotametru); periodic se verific clorul remanent in reea (minimum 0,2 mg/l la captul reelei); pentru folosirea instalaiei i aezarea echipamentului (in camere separate, ventilate bine) vor fi respectate prevederile furnizorului i ale normativului MP 005/98. Camera buteliei trebuie inclzit iarna (minimum 15C). La sistemele de alimentare cu ap cu debite mici (sub 10 l/s) nu se recomand folosirea staiilor de clorizare cu clor gazos (greu de protejat). Folosirea substanelor clorigene este mai simpl. In cazuri speciale se poate produce pe loc clorul prin electroliz, din sare de buctrie (dac se poate procura instalaia respectiv i exist posibilitatea alimentrii uoare cu energie electric). Pentru modificarea unora dintre parametrii fizico - chimici ai apei se poate proceda in dou moduri: (1) se poate comanda o staie de tratare monobloc sau (2) se poate alctui o staie de tratare din elemente cunoscute; in final poate rezulta o staie monobloc. Staiile de tratare monobloc pot produce ap bun (inclusiv dezinfectat cu radiaie UV) controland turbiditatea, coninutul de Ca, Mn, Fe, Mg, etc. Se poate ajunge la staii de tratare cu membrane ce pot furniza o ap aproape pur. Sunt scumpe, pentru etapa actual a puterii de cumprare a locuitorilor de la sate, i in plus necesit o intreinere permanent, dei este prevzut cu o automatizare avansat. Repararea lor este o problema ce se rezolv de ctre firma furnizoare. Problema siguranei in funcionare trebuie discutat. Se va da o atenie special alegerii amplasamentului. Echipamentul are nevoie de energie electric (racordul nu trebuie s fie scump), poate fi greu, deci are nevoie de amplasare in spaii speciale, cu drum adecvat de ora pentru trailere de transport, etc. Totodat va trebui fcut o analiz comparativ a costurilor intre o soluie modern de tratare i una clasic: cost total, cost reactivi, necesarul de personal, sigurana in funcionare, etc. Staiile de tratare realizate local pot asigura: - reducerea fierului sau fierului i manganului; se face o aerare pe pat granular i o filtrare a apei (urmat de dezinfectare); periodic patul granular se inlocuiete; se poate i prin aerarea apei i apoi filtrare; filtrul se spal in contracurent (atenie);">: rezultatul splrii trebuie tratat astfel ca apa evacuat la rau s intre in parametrii de calitate cerui de NTPA 001/00); intensitatea de aerare, durata de aerare i viteza de filtrare sunt funcie de concentraia fierului (de regul este ap subteran); - durizarea apei, la minimum 5 duritate conform legii 458; dac apa are un coninut mare de CO2 de exemplu, se trece printr-un filtru cu marmur granulat (v = 1-2 m/h). CO2 este blocat in carbonat/bicarbonat de calciu; dac apa nu are CO2, atunci se adaug in ap lapte de var, cu urmrirea limitei pH-ului pentru folosire. - dedurizarea apei nu se mai ia in considerare la ora actual decat in cazuri speciale; legea 458 nu mai prevede controlul limitei superioare de duritate; in cazul unei duriti mari (peste 30-40 duritate) la cererea beneficiarului se poate ins introduce i dedurizarea; la asemenea valori duritatea temporar este mare, astfel c se poate aplica dedurizare cu schimbtori de ioni sau cu metode chimice (cu var sub form de lapte de var - schema de tratare este dat in figura II.6.e. pentru dedurizarea cu schimb ionic i in figura II.6.f pentru scheme cu folosirea varului). Se calculeaz cat duritate trebuie redus (DELTA d Q gama = tone grad de redus) i se caut schimbtorul de ioni, caracterizat prin capacitatea de schimb t grad/ton.
DELTA d Q gamma = C T (II.2.10)

unde: DELTA d = reducerea de duritate (ex. De la 40 la 20 duritate) 3 Q = debitul de ap ce urmeaz s fie tratat (m /h) 3 gamma = greutatea specific a apei (1 daN/dm ) C = capacitatea de schimb ionic, specific, t grad/t material T = durata de epuizare a schimbtorului de ioni (ore) In cazul folosirii varului, cantitile de reactiv rezult din reacia de baz
Ca(HCO3)2 + Ca(OH)2 -> 2 CaCO3 + 2 H2O (II.2.11)

Suspensia de carbonat de calciu ce se formeaz (precipitat) se separ prin decantare i filtrare; timp de decantare 1-2 ore, viteza de filtrare la filtre rapide, 3-4 m/h, sau 2-3 m/zi in cazul filtrelor lente. Nmolul de la decantare (2 linii independente) i ap de splare de la filtrele rapide se trateaz inainte de evacuarea in rau. Schema cu schimbtor de ioni este mai simpl dar mai scump. Apa rezultat din regenerarea rinii schimbtoare de ioni trebuie tratat inainte de evacuare in rau. - limpezirea apei ce provine dintr-un lac se poate face prin trecerea acesteia printr-un filtru lent; viteza de filtrare 3-4 m/zi, grosimea stratului de nisip cca. 1 m (0.8-1.2 m), pierderea de sarcin 0.5-1 m, intervalul intre dou curiri - cca. 1 lun, durata curirii - de regul manual - cca. 1 sptman; in zone foarte reci se recomand acoperirea filtrelor; se prevd minimum 2 cuve ce funcioneaz in paralel. In cazuri speciale se poate prevedea un strat dublu, nisip + CAG, pentru reinerea unor micropoluani sau corectarea gustului/mirosului apei de lac (vezi figura II.6.g). - limpezirea apei ce provine dintr-un parau curat se poate face printr-o deznisipare avansat (timp de limpezire de 0.5 ore) i apoi filtrare lent cu viteze mici 1-3 m/zi; in cazuri speciale filtrele lente pot fi acoperite; atenie);">: un filtru lent

clasic asigur i dezinfectarea apei, dar cum legile 458 i 98 cer ca ap s fie clorizat se poate elimina din funcionarea "clasic" a filtrului perioada de formare a membranei biologice (cca. 3 zile). - limpezirea apei din rauri, fluviul Dunrea, se poate face printr-o tratare complet, intr-o construcie (de regul, monobloc) in care exist 3-4 trepte de tratare: tratare cu reactivi de coagulare-floculare decantare in decantoare lamelare filtrare in filtre rapide (in zone mai calde - se poate recurge i la filtre lente) dezinfectarea cu clor in cazul unor ape cu probleme (multe substane organice) se poate face i o tratare cu ozon (iniial - inainte de decantare sau interozonizare, inainte de filtrare); Bazinul de reacie, separat sau inglobat in decantor, asigur amestecul reactivului/reactivilor de coagulare i floculare 3 cu ap. Pentru un bun amestec trebuie o agitare energic (energia disipat 50 Wh/m timp de 1-3 minute). Compartimentul de floculare asigur formarea flocoanelor printr-o amestecare continu, lent, timp de 5-15 minute; energia disipat pentru amestec 20 Wh/m3. Decantorul lamelar poate fi dimensionat pentru o incrcare hidraulic, u = Q/A(orizontal), de 3-5 m/h, o lungime a lamelelor de cca. 1-1.20 m, o distan intre lamele de 3 ... 8 cm, un unghi de inclinare a lamelelor de 55-60; decantorul va avea un radier conic pentru colectarea nmolului i evacuarea lui pe cale hidraulic (diametrul conductei minimum 150 mm), vezi figura II.6.h. Filtrarea apei. Din cauza exploatrii simple i a necesarului mai mic de energie este preferabil soluia cu filtre lente. La o vitez mic de filtrare 1-3 m/zi se obine o bun limpezire a apei. Parametrii de alctuire sunt dai in anexa IV.3. Curirea se face manual. In cazul debitelor mai mari de 10 l/s se poate recurge la soluia cu filtre rapide. Viteza de filtrare poate fi 4-6 m/h, mrimea unei cuve min 2 m2, drenaj cu crepine; splarea se va face zilnic cu ap sau cu ap i aer; parametrii de proiectare sunt dai in anexa 3. Exploatarea trebuie fcut cu personal calificat i disciplinat. Staia de tratare rezultat va fi complicat, cu exploatare continu (minimum 2 oameni/schimb) deci cu un cost ridicat (salarii, reactivi, etc.). Din aceast cauz soluia va fi adoptat in cazul alimentrii cu ap pentru mai multe localiti sau o localitate mare, cu for economic. Pentru detalii se poate vedea ghidul GP-87-03, pentru tratarea apei in staii de tratare, normativul NP 091-03 pentru dezinfectarea apei, ghidul pentru realizarea staiilor de tratare pentru debite mici (P062 - 2000) i literatura de specialitate. Pentru reinerea altor impurificatori (pesticide, poluani industriali, azotai) vor fi fcute analize speciale pentru a adopta soluii adecvate, toate scumpe; cele mai simple ca exploatare par cele cu filtrare prin membrane; nu avem inc experien in domeniu; ca atare adoptarea unei asemenea soluii se va face cu garania furnizorului de utilaj/tehnologie. Not: Proiectele vor conine i elementele constructive necesare pentru protecia muncii i msuri pentru protecie contra incendiului pe perioada execuiei i exploatrii (ca tip i cost).

II.3. EXECUTAREA LUCRRILOR DE ALIMENTARE CU AP II.3.1. Captarea cu puuri Executarea lucrrilor de captri se va face dup prevederile ghidului GP 049-92. Executarea se face de ctre o firm specializat care va pune la dispoziie toate detaliile de construcie. Atenie special se va acorda urmtoarelor lucrri: - realizarea coroanei de pietri; se va msura riguros cat material granular este introdus in foraj pentru a avea garania c tot golul dintre coloan i gaura forat in strat s-a umplut; - realizarea deznisiprii puului, in poziie fix a pompei sau folosind packerul; cantitatea de nisip scos i granulaia va fi bine consemnat - va rmane la cartea construciei; - realizarea curbei de pompare, q = f(s), i recalcularea debitului maxim al puului; dac acesta este mai mic decat valoarea proiectat se va schimba pompa; - cminele puurilor vor fi neinundabile i vor fi inchise cu lact; - se va da atenie special alegerii tipului de coloan de filtru. II.3.2. Captarea cu dren Se va incepe cu puul colector, in sistem cheson; se poate spa i direct la adancimi pan la 5-6 m, funcie de natura terenului, nivelul apei, echipamentul de lucru; atenie la sprijinire i epuisment. Se execut drenul incepand cu tronsonul de lang puul colector, pentru a putea asigura epuismentul prin puul colector; se va respecta panta drenului pentru a avea gradul de umplere necesar la funcionare; tronsonul spat nu se las deschis ci se realizeaz drenul i filtrul invers; captul liber al tubului (minimum 20 cm diametru) va fi tot timpul blocat cu un dop, acesta fiind scos numai in cazul prelungirii tubului. Dup realizarea primului tronson se va urmri calitatea apei (ap limpede) pentru a verifica dac filtrul invers funcioneaz bine (se ateapt cateva ore inainte de verificare pentru eliminarea pmantului deranjat i splarea materialului pus in oper). Dup terminarea drenului (prin cmin) se verific, folosind un fascicul de lumin, dac drenul este intreg i nu a rmas blocat cu corpuri strine. Cu pompa provizorie de epuisment se va verifica debitul drenului, denivelarea apei i calitatea apei; la un rspuns favorabil (debit, calitate ap) se verific parametri pentru echipare cu pompe definitive. II.3.3. Captarea din izvor La realizarea captrii de izvor trebuie respectate urmtoarele reguli: - materialele vor fi in concordan cu calitatea apei; izvorul se capteaz pentru totdeauna i remedierile ulterioare sunt dificile;

- captarea se va face la locul real de izvorare, intr-un mod in care apa s fie impiedicat s gseasc alt cale de curgere, cu ocolirea captrii; - metoda de execuie a lucrrii se face astfel incat s nu se deterioreze calitatea curgerii (se pstreaz nivelul natural de izvorare), sau rocii; - se capteaz tot debitul, excesul fiind evacuat separat din captare, controlat; - dac apa are elemente ce se depun la contactul cu atmosfera (Fe, Mn, duritate, etc.) construcia va avea posibilitatea de intervenie pentru deblocare. II.3.4. Captarea apei din sursa de suprafa Captarea din apa de suprafa va fi executat in perioada de ape mici i temperaturi peste +10C. Pentru execuie se va alege de regul execuia in uscat, prin devierea temporar a cursului de ap. Pe durata execuiei vor fi luate msuri de protecia muncii pentru personalul de execuie dar i pentru populaia din zon. Organizarea execuiei va trebui fcut astfel ca lucrrile s fie terminate cat mai rapid. Dup terminarea lucrrii amplasamentul i zonele afectate vor fi refcute pentru a avea un aspect plcut i mediul s fie imbuntit. In cazul in care zona de protecie sanitar cuprinde i zone de vegetaie/pdure, aceasta va fi afectat pe o poriune cat mai redus. Dac in amplasament va fi nevoie de energie, pentru un proces tehnologic justificat, alimentarea cu energie electric va fi prima realizat. Nu se va realiza nici o construcie pe cursul de ap, cu o cot de fundare mai sus decat cota de afuiere. Totodat orice lucrare ulterioar captrii, realizat pe rau, nu se va face decat cu luarea in considerare a condiiilor de pstrare a funcionalitii captrii. In nici un caz modul de amplasare sau de execuie al prizei nu trebuie s conduc la deteriorarea modului natural de curgere al apei, i care s pun in pericol alte lucrri. Cand sunt necesare lucrri in albie vor fi alese acele amplasamente care cer lucrri minime. Supravegherea lucrrilor pe durata execuiei, execuie care presupune mult munc manual, trebuie fcut cu exigen; toate elementele construite efectiv vor aprea in detalii prezente in cartea construciei. Lucrarea va fi sigur la descrcarea debitului maxim in seciune. Adaptarea proiectului la teren este foarte important. II.3.5. Aduciuni De regul aduciunea se execut prin aezarea de tuburi etanate, in pmant. Pe mici poriuni, in cazuri bine justificate i cu protecia respectiv, aduciunea poate fi amplasat i aerian (pe estacad, suspendate de pod, pe pile, etc). In acest caz va fi mai bine protejat contra ingheului (este preferabil s nu aib zone inalte deoarece ventilul de aerisire poate inghea iarna). 0 Aduciunea se aeaz astfel ca pe tronsoane s aib panta de minimum 1 /00, pentru o golire uoar. Seciunile de varf vor avea ventile de aerisire iar punctele joase vane de golire. Adancimea de ingropare nu va fi mai mic de 1,0 m la creasta conductei. anul de pozare va avea in mod normal limea de lucru funcie de diametrul conductei, procedeul de execuie a spturii, modul de lansare a conductei in an, exigenele de realizare a umpluturii. La tuburile imbinate in an (font ductil, fibr de sticl, PVC), limea va avea valoarea Dn + 0.60 m. La tuburile montate (asamblate) pe mal i lansate in an (PEID, oel), anul poate avea limea utilajului de spare cu condiia realizrii unei bune umpluturi. Imbinarea tuburilor se va face dup tehnologia recomandat de furnizor. La executarea conductelor din PE, PVC, PP vor fi respectate i prevederile din GP 043/99. Sprijinirea anului se va face conform normelor in vigoare. In general o sptur cu taluz vertical cu adancime mai mare de 1,5 va fi sprijinit iar muncitorii vor fi obligai s respecte prevederile proiectului. Conducta se aeaz totdeauna pe un pat de nisip de minimum 10 cm. Umplutura pan deasupra conductei (10 cm) se face manual, cu material sortat, fr corpuri tari, bine compactat. Restul umpluturii pan la stratul de circulaie se poate face i cu material grosier bine cilindrat (manual sau mecanic) cu umiditatea optim pentru compactare. La tuburile PVC, PE, se va aeza un strat indicator pentru prezena conductei (i se va marca la suprafa); conducta se va amplasa astfel ca la sfarit s fie uor accesibil pentru reparaii i intreinere. Tuburile din PE vor fi aezate erpuit in an, pentru a prelua deformaiile date de variaia temperaturii apei transportate. Conducta va fi probat pe tronsoane de 0,5-2 km. Presiunea de incercare va fi dat in proiect. Proba va fi executat in prezena reprezentantului beneficiarului. Se recomand tehnologia de incercare dat in SR EN 805. La transportul apei prin conducte (aduciune, reea) se face proba de presiune dup aezarea tubului in an. Cand tronsonul are minimum 500 m (la o conduct lung) se face pregtirea pentru prob; tubul poate fi inglobat in pmant cu excepia imbinrilor neprobate. Se face o incercare provizorie, pentru a vedea comportarea conductei; la o scdere de presiune de maximum 30% se poate continua proba de presiune. Creterea presiunii in conduct va fi 1-2 bari/or. Se face incercarea principal, cu metoda recomandat de SR EN 805. Metoda prevede scoaterea unui volum de ap (AV) din conduct i verificarea scderii presiunii (DELTA p). Se aduce conducta pregtit la presiunea egal cu presiunea pentru proba de presiune (atenie la variaia de temperatur) i se scoate un volum de ap, DELTA V, bine msurat, astfel ca scderea presiunii s fie de 10-30%. Se calculeaz volumul maxim de ap dup relaia dat. Dac DELTA V (scos) <= DELTA V(max) tronsonul este bun; in caz contrar, se fac reparaiile necesare i se reface proba.
1 D DELTA V(max) = 1.2 V DELTA p ( + ) E(W) I * E(R) (II.3.1)

unde: DELTA V(max) = volumul maxim de ap, [litri], DELTA p = scderea de presiune, [kPa], E(W) = modulul de elasticitate al apei, [kPa], D = diametrul interior al conductei, [m], E(R) = modulul de elasticitate la incercare al peretelui conductei pe direcia transversal a peretelui, [kPa] (dat de firma furnizoare), 1,2 = coeficientul de siguran contra evacurii incomplete a aerului din conduct.
Pentru ap: E(W) = 2,07 106 kPa la 10C E(W) = 2,15 106 kPa la 20C Pentru PEID, dup unele prospecte, E(R) = 1,2 106 kPa.

Dup reuita probei de presiune, se face proba de vacuum; cand prin golire conducta poate fi pus sub presiune negativ (vacuum) aceasta se verific i la vacuum. Standardul nu prevede o metodologie. Se propune urmtoarea succesiune a operaiunilor: - din punctul inalt al tronsonului (protecie contra apei din conduct) se leag o pompa de vacuum, cu o sarcin de minimum 8 m; se monteaz un vacuummetru pe legtura pomp conduct; - se pune pompa in funciune i se verifica meninerea vacuumului in sistem peste 20 minute; vor fi luate msuri pentru a evita inecarea pompei. Proba nu se va face la temperaturi negative ale aerului, iar rezultatele vor fi consemnate in documente specifice. Documentul va fi piesa component a dosarului de recepie i a crii construciei. Un releveu complet al lucrrii i rezultatul probei de presiune, vizat de beneficiar, se arhiveaz. Intre execuie i proba de presiune durata va fi cat mai scurt; dac exist riscul flotrii conductei din cauza ploii, conducta va fi aezat in an i acoperit cu pmant, cu excepia imbinrilor. Atunci cand tehnologia permite, se va putea face i proba cu aer, in afara anului. Pe durata probei capetele tronsonului vor fi astupate cu dopuri bine rezemate pe pmant (direct sau prin intermediul unor dulapi). Nu vor fi folosite vanele de la capete ca elemente de reazem. Presiunea se va asigura cu pompa de man. Aezarea conductei pe patul de fundare i umplutura de lang conduct este foarte important; de aceea vor fi respectate cu strictee recomandrile fabricantului i normele de execuie. Nu vor fi realizate spturi care s rman deschise vreme indelungat (se deterioreaz calitatea pmantului de fundare). anul va primi tot pmantul din sptur; umplutura se realizeaz cu bombament (cu excepia traversrilor de drumuri, etc.). Atenie);">: stratul vegetal va fi ultimul aezat pe conduct. Toate cminele (armturile) i frangerile de traseu vor fi marcate cu jaloane. Dac poriuni de aduciune sunt in spaiul circulabil vor fi luate msuri de protecie pentru asigurarea traficului, pietonilor, personalului propriu (pe durata zilei i nopii). Depozitarea conductelor pe perioada de execuie se va face conform cerinelor furnizorului. Toate materialele vor fi controlate din punct de vedere al calitii conform normelor in vigoare. Depozitarea va feri tuburile de deteriorare. II.3.6. Staii de pompare Construcia staiei de pompare nu are elemente speciale fa de alte construcii. Este esenial respectarea cotei de amplasare a pieselor de trecere, pentru a asigura cota axului pompei prevzut in proiect. De asemenea volumul masivului de amplasare a pompei (fundaia) dac este independent de cldire, trebuie s aib o greutate de cel puin 5 G (G = greutatea utilajului, pompa + motor) pentru amortizarea vibraiilor. Instalaia hidraulic trebuie executat etan, vopsit in culori, cu vanele in poziie accesibil. Pe aspiraie va fi asigurat faptul c nu se produc pungi de aer. Conductele nu vor rezema pe pomp dac furnizorul cere acest lucru. Dup realizarea montajului se va face proba tehnologic, sub indrumarea sau de ctre firma furnizoare. Pompa trebuie s se poat roti uor, cu mana, inainte de punerea in sarcin. Proba tehnologic trebuie s confirme c: staia de pompare asigur debitul cerut, randamentul de funcionare (determinat din consumul de energie i lucrul efectiv fcut Q, H) este cel scontat, pompele nu au vibraii la oricare regim de funcionare, zgomotul produs este suportabil pentru personal (in caz contrar vor fi luate msuri). Proba va asigura elementele concrete i pentru regulamentul de exploatare: cum se pornete pompa, cum se oprete pompa (normal sau in caz de avarie), dac toate armturile "in", ce particulariti are instalaia, care este consumul de energie, funcionarea sistemelor de protecie a pompelor, etc. Personalul de exploatare va fi prezent la probele de testare i punere in funciune i va fi instruit tehnic, tehnologic i in ce privete protecia muncii. In cazul pompelor submersate se va urmri ca: debitul pompat s nu depeasc debitul maxim al puului, denivelarea maxim admis pentru puul real executat, protecia pompei s fie activ (control temperatur, protecie ap); in nici un caz nu se va realiza deznisiparea puului folosind pompa de lucru; verificarea se va face de dou ori, pu cu pu i pe captare in ansamblu. Toate elementele specifice vor fi puse in atenia personalului de exploatare. La staiile de pompare cu hidrofor se va verifica faptul c pompa nu pornete de mai mult de 10 ori/or. Dac acest lucru se intampl, vor fi cutate cauzele i luate urgent msuri; exist riscul arderii motorului din cauza suprainclzirii la pornire. Dup reglarea tuturor elementelor este raional s se msoare parametri Q, H, eta pentru a putea reface curba practic a instalaiei i pentru a se verifica punctul de funcionare. Sunt valori de referin pentru regulamentul de funcionare al instalaiei. II.3.7. Rezervorul Construcia in soluie de beton armat se execut in sistem mixt sau monolit integral. Organizarea antierului este obinuit. Amplasamentul se protejeaz cu an de gard contra inundrii cu ape de iroire de pe versant. Amplasamentul trebuie s fie stabil in stare uscat (cu sau fr ap subteran) dar i dup ce va fi umezit cu ap eventual exfiltrat din rezervor.

Se incepe execuia dup asigurarea tuturor condiiilor, materiale i a forei de munc: - sptura se face mecanizat sau manual in funcie de volum, accesibilitate, etc.; - betonul se toarn in patru etape: radier, perete ican, stalpi, tavan; - in cofraj se amplaseaz piesele de trecere a conductelor prin perete, la cota necesar; toate piesele vor fi de tipul "piese de trecere etan"; - se respect cota radierului, prin aducerea cotei de la un reper de nivelment; - armtura va respecta condiia cerut in proiect asupra impermeabilitii (fisura maxim 0,1 mm); pierderea de ap acceptat in general este sub 0,02 l/m2 zi; - este de preferat un cofraj de bun calitate care s asigure un beton cu fee foarte netede (de calitatea faianei); un asemenea beton se spal uor in exploatare i nu mai are nevoie de tencuial in execuie; - betonul se umezete continuu timp de 2 sptmani (pan la decofrare) pentru a fi ferit de fisurare (fisurile admise la dimensionare sunt de 0,1 ... 0,15 mm); fisurile se pot marca prin umezirea suprafeei betonului; suprafaa nefisurat pierde uor ap, apa intrat in fisuri se evapor mai greu i deci fisurile sunt marcate ca i cum ar fi desenate cu creionul; - pentru erorile de betonare (beton segregat, fisurat, goluri, etc.) se vor lua msuri speciale de etanare (msuri aprobate i urmrite de proiectant); - dup intrirea betonului, min. 28 zile de intrire, se face proba de etaneitate; - dac se face tencuial, aceasta se face dup proba de etaneitate, in 3 strate (o amors, dou strate de tencuial realizate pe direcii perpendiculare i o scliviseal); in final netezimea peretelui este similar cu cea a faianei (sub palma ce parcurge peretele): toate colurile se rotunjesc; - pe cuva din beton armat curat la minimum 28 zile de la turnare, cu golurile blindate (sau instalaia fcut) se realizeaz proba de etaneitate; se umple cuva cu ap, se las s se umezeasc bine betonul, "s se umfle" i apoi se aduce ap la un nivel cunoscut (reper pe perete); se las 24 ore i se verific: dac nu apare in exterior nici o pat de umezeal, este bine; dac apar pete de umezeal, se completeaz ap in rezervor pan la atingerea reperului; raportand cantitatea de ap adugat (echivalent cu cantitatea de ap pierdut) la suprafaa udat se obine pierderea specific; dac este sub limita prescris este in ordine; dac apar curgeri evidente de ap, "izvorari", sau pierderea este peste limita normal, se iau msuri de etanare, se reface proba i apoi se trece la executarea tencuielii, dac este cazul; - acoperiul rezervorului (fcut din plac de beton armat, beton de pant, barier de vapori, termoizolaie, hidroizolaie) se verific la etaneitate; dup aceasta se protejeaz hidroizolaia; - instalaia hidraulic se completeaz i se vopsete; - se dezinfecteaz rezervorul, cu ap cu clor 20-30 mg/l timp de 24 ore, se golete (atenie unde ajunge apa cu clor) i se spal cu ap curat pan la obinerea condiiei de ap potabil (legea 458); - se aranjeaz terenul in exterior (umplutur, gazon, alei, trotuar, gard, lumin) i se face recepia lucrrii. II.3.8. Reeaua de distribuie Pentru realizarea reelei de distribuie vor fi respectate urmtoarele reguli generale: - reeaua se execut incepand de la rezervor (tronsoanele gata pot fi date in exploatare); - se lucreaz cu tronsoane limitate de reea i numai dup ce sunt asigurate materialele de execuie, fora de munc, amplasament liber; - nu se probeaz reeaua in perioada rece a anului; - pe durata execuiei toate conductele se in cu dopuri (capace) la capete; - sunt luate msuri de protecie pentru muncitorii i locuitorii din zon; - tronsoanele de reea nu sunt date in exploatare decat dup probare, splare, dezinfectare i avizare de ctre organele sanitare; - pe durata execuiei se asigur traficul in zon (pompieri, salvare etc.). Tehnologia de execuie a reelei cuprinde fazele: - aprovizionarea cu materiale, in ritmul execuiei; - realizarea spturii (cu sprijinire de taluz vertical) i depozitare convenabil a pmantului (s nu blocheze circulaia, curgerea apei, traficul, pietonii); - lansarea conductei in an i testarea provizorie; - montarea armturilor prevzute (vane, branamente, hidrani etc.); - proba de presiune; presiunea de incercare nu va depi clasa tubului; se va face cu aer/ap, pe mal in an, dup tipul de material i presiunea de lucru; cum reeaua va lucra la maximum 6 bari, presiunea de incercare nu va depi 10 bari; - efectuarea eventualelor remedieri i repetarea probei de presiune; - umplerea anului cu pmant i refacerea imbrcminii drumului; - splarea conductei, dezinfectare i controlul calitii apei. Cum materialul cel mai des ales pentru executarea reelei este PEID, sunt prevzute cateva elemente legate de realizarea reelei cu acest tip de material (se va consulta i Normativul I 22/99). Este recomandabil ca branamentele s fie executate cu manon special (tip brid), manon care conine i robinet de izolare (inchidere) a branamentului chiar dac branamentul nu se realizeaz odat cu conducta. Aceasta deoarece o racordare direct poate produce ruperea tubului prin gaura fcut pentru branament. Dac branamentul se face in acelai timp cu conducta este recomandabil s se prevad un teu de racord. La realizarea conductelor din mas plastic (cel mai des utilizat material acum din cauza costului relativ redus i a uurinei de lucru) se va urmri fluxul tehnologic: - sparea (de regul manual) a anului de pozare, cu taluz vertical sau cu pant in funcie de calitatea solului; - rezemarea pereilor la adancimi mai mari de 1,50 m; - limea spturii este legat de adancime, de diametrul tubului, de prezena elementelor de sprijin, modul de compactare; lime an > 60 cm;

- pregtirea patului de pozare, fr pietre, material ingheat, etc.; - aezarea unui strat de nisip de 10-15 cm bine compactat; - aezarea tubului i realizarea unei umpluturi de nisip pan la acoperirea tubului; nisipul va fi compactat normal in strat de 10 cm; - tuburile imbinate prin sudare cap la cap (in afara anului) se lanseaz i se aeaz uniform in an cu imbinarea descoperit; tuburile imbinate in an vor avea mufa liber de orice rezemare pe perioada montrii (vezi figura I.5.c); golul se va umple dup efectuarea probei de presiune; - dup efectuarea probei de presiune se completeaz umplutura, in straturi de 10-15 cm, compactat manual sau mecanic (cu pmant din sptur, fr bulgri mari i umezit convenabil pentru indesare uoar); se trece de minimum 3 ori cu elementul de compactare; - se reface stratul de imbrcminte al drumului sau spaiul verde; - pentru detectarea ulterioar a tubului se aeaz pe aceasta un fir metalic sau o plas metalic greu corodabil, legat de tub; pot fi folosite i covoare speciale aezate in an pe umplutur normal; - tronsonul se dezinfecteaz i se spal pan la limita cerut de organele sanitare; - in acelai timp cu montarea tubului se monteaz i piesele pentru realizarea branamentelor pentru preluarea apei la cimea/hidrant/locuin (hidranii de incendiu se amplaseaz in afara carosabilului, la minimum 5 m de peretele construciei, intr-o zon protejat dar uor accesibil pompelor i marcai vizibil pe un suport stabil). II.3.9. Executarea lucrrilor staiei de tratare Problema realizrii efective a obiectelor staiei de tratare este mai complicat. Sunt mai multe tipuri de lucrri i calitatea staiei depinde de calitatea fiecreia dar i de calitatea acestora in ansamblul funcional. Intr-un fel se execut lucrrile gospodriei de reactivi, intr-alt fel se execut lucrrile pentru realizarea instalaiei hidraulice sau pentru construciile din beton armat sau metal pentru decantoare, filtre cu nivel liber sau sub presiune etc. In cazuri speciale, cand se adopt soluia cu folosirea staiilor de tratare monobloc (importate, de regul) lucrrile de execuie se rezum la amenajarea platformei de amplasare, la racordarea la sursa de ap, pentru apa brut i la rezervor pentru apa tratat la racordarea la instalaia electric asigurarea cldurii pentru funcionarea staiei. Funcie de dimensiunea i greutatea obiectului, amplasamentul trebuie ales astfel ca s nu fie nevoie de un drum special de acces sau gabarit deosebit pentru utilajul de descrcare/aezare pe amplasament. Va fi preferat echipamentul livrabil din pri componente. Pentru realizarea lucrrilor din beton, beton armat, vor fi consultate normativele de specialitate. Dou aspecte sunt importante: realizarea unui beton etan i respectarea cotelor de amplasare (fundaie, conducte etc.). Pentru realizarea lucrrilor instalaiilor hidraulice vor fi respectate urmtoarele reguli: - se realizeaz elemente prefabricate, in atelier, ce se monteaz pe amplasament; inainte de montaj se va verifica inc o dat cota de amplasare; in caz de neconcordan, proiectantul va lua o decizie; - la montarea pompelor se va verifica orizontalitatea postamentului, cotele de racordare a conductelor i poziia normal pe ax a flanelor de legtur cu instalaia hidraulic; nu se va fora aducerea la normalitate prin "strangerea in uruburi" deoarece consecinele pot fi mari: vibraii, ruperea flanelor, deteriorarea rapid a rulmenilor etc.; - instalaia hidraulic va fi montat pentru a fi accesibil (minimum 20 cm intre orice pies, conduct i un perete de construcie/instalaie), vanele vor fi in poziie accesibil pentru manevrarea manual, chiar dac instalaia are comand automat; se va verifica modul de aciune in caz de avarie la instalaia de automatizare; concluziile vor intra in regulamentul de exploatare; - pentru instalaia electric (iluminat i forte) vor fi respectate prescripiile ghidului GP 052/2000; - pentru instalaia de automatizare vor fi respectate cerinele proiectului; va fi realizat de personal specializat. Dup terminarea lucrrilor de montaj tehnologic se va face proba tehnologic a fiecrui obiect i a obiectelor de ansamblu. Se va verifica: - amplasamentul obiectelor (cotele pe vertical sunt foarte importante); - funcionalitatea elementelor componente (vane, pompe, instalaia de semnalizare, etc.); - etaneitatea fiecrei pri componente, conform caietului de sarcini sau cerinelor furnizorului; - capacitatea de transport; - indicatorii de performan; - eficiena tehnologic a fiecrui subansamblu i a ansamblului in totalitate i anume: capacitatea de tratare (debit 3 [m /h]), eficiena real de tratare (reducerea turbiditii, reducerea duritii, etc.), consumul de ap, consumul de reactivi, energie pentru funcionarea normal, durata de splare, durata intre splri, etc.; in acelai fel se va verifica modul de reinere i eficiena sistemului de reinere a impuritilor rezultate din tratare; - toate elementele principale rezultate vor constitui puncte de reper pentru concretizarea regulamentului de exploatare; - la efectuarea acestor probe va participa i personalul ce va exploata staia de tratare; - se va acorda o atenie normal acestor lucrri inand seama c dup punerea in funciune orice imperfeciune in execuie nu va fi deloc uor s fie remediat, iar staia va trebui s funcioneze continuu zeci de ani; - se va verifica modul de realizare a perimetrului de regim sever i a proteciei staiei contra vandalismului; - se va verifica racordarea staiei de tratare la ansamblul sistemului de alimentare cu ap i se va proceda la punerea in funciune pentru o exploatare normal; se va spal i dezinfecta fiecare obiect (cu ap de clor 20-30 mg/l, concentraia in clor); pe durata splrii apa rezultat va fi controlat i monitorizat astfel ca apa din receptorul natural s nu fie deteriorat; - se va pune in funciune i se va controla calitatea apei rezultate; pan la obinerea calitii necesare, legea 458, apa va fi evacuat la rau; dup obinerea apei potabile se va trece la umplerea cu ap a aduciunii, rezervorului i reelei, cu respectarea regulilor prin care nu se pune in pericol funcionarea acestora; - staia nu va intra in funciune decat dup realizarea i punerea in stare operativ a lucrrilor pentru reinerea impuritilor reinute in staie (NTPA 001) i obinerea avizului de funcionare; - parametri finali de exploatare vor fi stabilii prin msurarea performanei, vezi anexa 10; vor fi valori de referin pentru exploatare;

- periodic personalul va face rapoarte asupra modului de funcionare, comportrii in perioadele grele (iarna, pe durata secetei, dup viitur, etc.). La executarea filtrelor rapide trei sunt elementele ce trebuie urmrite in mod special: (1) realizarea unor cuve etane (cu atenie special la trecerea conductelor prin perei), (2) realizarea unui drenaj care s asigure o distribuie uniform a apei de splare (planeul cu crepine s aib denivelri de maximum 1 cm, iar crepinele s fie reglate astfel ca splarea fr nisip s fie uniform), (3) muchiile jgheaburilor de colectare a apei de splare s fie orizontale (orizontalitatea fiind obinut din beton i nu din tencuiala aplicat pe beton). Verificarea uniformitii splrii se face astfel: se verific etaneitatea plcilor cu crepine i inurubarea corect a crepinei in mufa din plac; se umple cuva cu ap limpede pan la cca. 10 cm peste crepine; se pornete o suflant la un debit redus i se urmrete modul cum apare aerul in cuv; la inceput crete nivelul apei in cuv (apa impins de aer de sub plac, pan cand stratul de aer ajunge la orificiul crepinei) i apoi aerul incepe s ias, in bule, prin crepine; crepinele prin care nu iese aerul sunt prea jos - se deurubeaz, iar cele prin care iese prea mult aer sunt prea sus, deci se mai inurubeaz; in final aerul iese uniform - apa "fierbe" uniform in cuv. In cazul in care exist mai multe obiecte similare se va verifica modul de repartiie a debitului intre acestea. Este raional s se verifice i capacitatea sistemului de preaplin ca i capacitatea de transport a reelei de canalizare; pentru realizarea reelei de canalizare se va consulta cap. III. In cazul in care staia de tratare are personal permanent, dar fr laborator chimic, se va prevedea un closet tip uscat; cand staia are i laborator se prevede i un grup sanitar i se poate prevedea i o staie de epurare, monobloc, de capacitate mic; Pentru urmrirea comportrii generale a construciilor vor fi respectate prevederile normativului P130-99. Recepia lucrrilor executate se va face dup normele stabilite de HGR nr. 273/94. Recepia privete dou aspecte fundamentale ale lucrrii: - aspectul cantitativ: sunt realizate toate lucrrile prevzute in proiect? - aspectul calitativ: calitatea lucrrilor este cea normal? lucrarea, pe obiecte i in ansamblu, realizeaz parametri tehnologici pentru care a fost executat (cantitate de ap i calitatea de ap cerut)? Ca rezultat al recepiei: - lucrarea este preluat de beneficiar (cu eventuale remedieri stabilite); - se poate elabora cartea construciei pe baza documentaiei prezentate; - se cunosc performanele posibile ale instalaiei; - se poate elabora regulamentul de exploatare al lucrrii. II.4. EXPLOATAREA LUCRRILOR DE ALIMENTARE CU AP Urmrirea comportrii construciilor in exploatare se va face conform prescripiilor normativului P130-1999 a ghidurilor GE 035-99, GP 045-02, GP 043/99, GE 035/99. In cele ce urmeaz vor fi fcute precizri mai ales asupra elementelor tehnologice. Detaliile legate de construcii vor fi date in regulamentul de exploatare a fiecrui obiect. II.4.1. Captarea II.4.1.1. Captarea cu puuri Captarea cu puuri corect exploatat conduce la: - un consum minim de energie; - o durat mare de exploatare; - intreinere uoar a pompelor i o funcionare indelungat a acestora. Cele mai importante msuri de urmrit sunt: - existena unui regulament de exploatare, clar, concret i actualizat; el trebuie s conin detaliile de execuie a fiecrui pu, modul de echipare, pompa cu parametri de lucru, ultima curb de pompare a puului, graficul deznisiprii i rezultatul ultimei deznisipri, graficul de exploatare a puului; - dac nu a fost echipat, puul va fi echipat cu contor sau debitmetru; - verificarea debitului puului se va face sptmanal; se va urmri ca in nici un caz debitul pompei s nu fie mai mare decat debitul maxim al puului; cu aceast ocazie se va urmri i consumul de energie i se va verifica randamentul pompei (prin calcul); - scoaterea puului din funciune se va face pe perioade relativ lungi de timp, sptmani, atunci cand nu este nevoie de ap; dup primele 2-3 opriri se va verifica dac la repornire, se gsete nisip in ap; dac se gsete i este in cantitate mare sau apare timp de cateva zile in ap, se va proceda la deznisiparea puului; in nici un caz nu va fi folosit puul, prin pompare intermitent, pentru a compensa lipsa capacitii de inmagazinare; - repunerea unui pu in funciune se va face astfel incat pompa s nu pompeze in nici un moment un debit mai mare ca debitul puului (reglaj din van); - se va verifica periodic nivelul nisipului in pu (piesa de fund), folosind o vergea metalic cu o rondea la capt; cand nisipul a ajuns la nivelul prii de jos a materialului (la pompe aezate in piesa de fund) la 50 cm sub cota stratului de baz, se va proceda la deznisiparea puului; - este preferabil ca deznisiparea s fie fcut de o echip specializat sau in orice caz cu asisten tehnic de calitate; exist riscul pierderii puului dac operaiunile sunt greit executate; - se va verifica starea gardului zonei de protecie precum i starea zonei de observaie; orice activitate de natur s duc la deteriorarea calitii apei in puuri trebuie analizat i luate msurile adecvate; - toate datele de exploatare vor fi notate adecvat intr-un caiet al captrii; in acelai caiet vor fi fcute meniuni legate de starea climatic, regimul ploilor, rezultatul analizelor periodice asupra calitii apei; - in mod normal cel puin anual ar trebui verificat calitatea apei obinute i in orice caz dup fiecare anomalie descoperit la consumatori (imbolnviri, ap tulbure etc.); - pompele vor fi scoase pentru verificare la recomandarea furnizorului; verificarea va fi fcut de personal calificat pentru tipul de pompe sau la reprezentana firmei furnizoare/productoare. II.4.1.2. Captarea cu dren

Dac este bine fcut, captarea cu dren este influenat numai de calitatea i cantitatea precipitaiilor colectate din bazinul de recepie. De regul trebuie urmrite cu atenie, sptmanal, urmtoarele: - calitatea apei pompate; dac are nisip (proba la pahar) se verific din cmin in cmin unde este o defeciune la filtrul invers; dac se gsete zona cu defeciune (cminul aval are ap cu nisip, cminul amonte nu are) se blocheaz drenul pe tronsonul cu avarie (dop in canalul aval al tronsonului); se va reduce debitul drenului, deci trebuie modificat i debitul pompelor; - se verific, dup ploi abundente in bazin sau secet prelungit, modul de lucru al drenului prin msurarea nivelului apei in tuburi i nivelul apei din puul colector (sau pe deversorul montat la captul aval al drenului), precum i debitul pompat; se poate stabili debitul real al drenului; - se verific starea suprafeei perimetrului de protecie (gard, denivelri neobinuite, etc.) precum i ce se intampl dincolo de gardul de protecie. Orice activitate anormal (vezi HG 101) trebuie semnalat, analizat, gsit o soluie (folosirea de insecticide/ierbicide, folosirea intensiv de ingrminte, accidente cu scpare de combustibil lichid, depozitarea de gunoaie, etc.); - cel puin de 2 ori pe an se va verifica starea de calitate a apei, de regul prin laboratoare acreditate. II.4.1.3. Captarea izvorului - se va verifica starea zonei de protecie sanitar; - se va verifica sptmanal, in primul an, debitul izvorului, apoi lunar sau trimestrial; - se va verifica periodic calitatea apei pe loc (acceptarea de nisip, culoare, gust, depuneri, etc.) i in laborator; - se va verifica dac apar izvoare lang construcia existent; vor fi gsite msuri pentru dirijarea lor la captrile existente sau vor fi captate separat, pentru "a nu scpa ap" din izvor; - in unele cazuri speciale (izvorul are ap temporar, dar ap bun), poate fi folosit numai izvorul oprind sursa de baz (ap de rau, tratat, pompat, etc.), a crei ap este mai scump de produs sau transportat, sau mai slab calitativ. II.4.1.4. Captarea de suprafa Va fi exploatat respectand in mod constructiv prevederile regulamentului de exploatare, intrucat in exploatare vor aprea fenomene, situaii care nu au putut fi cunoscute la proiectare i execuie, regulamentul va fi completat periodic. Aceste modificri vor compensa necazuri care pot aprea la ape mici, la ape mari, poluri accidentale, iarna. Inaintea acestor perioade, cunoscute de operator, vor fi luate msurile favorabile (necesare) unei bune exploatri, inclusiv stabilirea intervalului de control in funcionare. Pan la cunoaterea modului de lucru a captrii vor fi fcute inspecii zilnice, cu luarea de msuri imediate. Se va verifica: - starea tuturor lucrrilor captrii i a malurilor raului; - funcionarea grtarelor, deznisipatorului, etc.; - starea zonei de protecie sanitar, mai ales a albiei raului; - inaintea perioadelor ploioase i dup fiecare viitur se va scoate nisipul din deznisipator; - vor fi indeprtai plutitorii i bolovanii ce pot bloca priza, etc. In caz de poluare accidental pe rau se va aplica seria de msuri prevzute in regulament, inclusiv oprirea captrii - in cazuri grave. - in cazul avarierii prizei vor fi adoptate msuri provizorii pentru refacerea (chiar parial) a alimentrii cu ap. Aceste msuri vor fi concretizate in timp dup experiena personal; - dup o periodicitate stabilit (anual, de regul) cand se lucreaz pe intregul flux, vor fi msurai parametri de calitate ai apei. II.4.2. Aduciuni In regulamentul de exploatare trebuie s existe un plan cu marcarea tuturor elementelor constructive: poziia conductei (elemente de marcare), cmine, subtraversri; dimensiunea elementelor constructive, poziia echipamentelor de msurat, mrimea zonei de pozat-an, zon de protecie sanitar. Un profil tehnologic general la scar convenabil va marca presiunea de lucru, presiunea de incercare, construciile anexe cu detalii. Va avea marcat i capacitatea de transport rezultat in urma operaiilor de recepie. Se va verifica lunar, sau dup evenimente importante, debitul transportat. Dac nu funcioneaz debitmetria, va fi folosit rezervorul, msurand nivelul atunci cand plecarea este inchis pentru 2-3 ore. Dac sunt manometre instalate ar trebui msurat i presiunea in puncte caracteristice. Dac nu sunt, atunci vor fi montate i recuperate dup msurtoare. Se va putea verifica linia piezometric pentru debitul transportat i pot fi corectate unele anomalii (consum ilegal de ap, cat, unde, infundarea conductei, capacitate disponibil, etc.). Tot lunar, cel puin, va fi parcurs traseul conductei i verificat starea terenului, prezena unor substane strine ce pot periclita la limit calitatea apei prin infiltrare, executarea de construcii/depozitarea de materiale pe conduct, starea cminelor i vanelor; orice anomalie constatat se remediaz rapid. Orice modificare in funcionarea conductei sau alctuirea constructiv va fi concretizat i in detaliile din cartea construciei. Beneficiarul va avea in dotare sisteme de reparare rapid a avariilor la conduct (buci de conduct pentru fiecare tronson de presiune, elemente de etanare rapid, tip bandaj, pe diametre, scule de intervenie sau "va face abonament" la un constructor specializat sau va trece aceste sarcini in grija operatorului. Soluia trebuie clar stabilit. Orice intervenie pentru reparaie va fi marcat pe profilul conductei, va cpta o fi de referin cu descrierea lucrrii i estimarea costului interveniei. Lunar se va face un bilan al apei transportate, furnizate, pltite de consumator. Dup intervenie se va reface sistemul de detecie a poziiei conductei. Dac eava are un sistem special de protecie la coroziune acesta se va reface la o calitate identic sau chiar mai bun cu cea iniial. Dup fiecare intervenie se va spla i dezinfecta conducta, mai ales dac dezinfectarea apei se face la staia de tratare, deci inainte de rezervor. In condiii speciale de teren va fi verificat eficiena lucrrilor suplimentare prevzute (tasare teren, splare umplutur, deformare cmine, lips etanare, etc.).

II.4.3. Staia de pompare II.4.3.1. Elemente generale Inainte de punerea pompei in funciune se va verifica integritatea tuturor legturilor (hidraulice, electrice, de punere la pmant) precum i funcionalitatea acestora (vane ce se rotesc, conducte libere de obturri, etc.). Staia de pompare poate funciona cu personal permanent sau in regim automat. Controlul funcionrii pompelor se va referi la urmtoarele operaiuni: - schimbarea pompei in funciune cu pompa de rezerv, la cca. 2 sptmani: pentru aceasta se va reduce debitul pompei ce se schimb la 1/2, 2/3 i se pune in funciune pompa nou (dup ce se constat c se rotete la acionare cu mana pe cuplaj (dup demontarea provizorie a aprtorii speciale); pompa se pornete (de regul, acest lucru este stabilit in regulament) cu vana inchis pe refulare i deschis pe aspiraie; vana se deschide uor pan la maximum, urmand indicaiile manometrului; cand pompa a intrat in regim se inchide complet vana pe refularea pompei oprite i apoi pe aspiraie (dac exist). Se urmrete debitul pompat in noua configuraie. Se noteaz in caietul staiei modificarea i eventualele constatri; - controlul cantitii de ap ce curge din pomp, la presetup de la trecerea axului prin carcas; cand aceasta este mare se procedeaz la strangerea presetupei, simetric pan curgerea inceteaz; se verific puterea consumat suplimentar pentru invingerea frecrii ax - garnitur (dac este oprit, pompa trebuie s poat fi rotit manual); cand dup strangerea garniturii curgerea nu inceteaz, pompa se oprete i se schimb garnitura (din azbest grafitat); - temperatura uleiului in lagre (la pompele uscate); cand uleiul este prea cald se schimb; dac axul (pompa) are i vibraii, inseamn c ceva nu este in regul cu lagrul; pompa se oprete i se verifica lagrul; dac lagrul produce zgomot de bila rostogolit, atunci sunt nereguli la rulmeni; oprirea este de urgen, cu inlocuirea piesei defecte; - controlul debitului pompat, cand pompa nu asigur debitul normal, dar presiunea de refulare este cam aceeai, este posibil ca turaia pompei s fie mai mic din cauza garniturii prea stranse; se oprete i se verific. Se poate intampla ca pe aspiraie s intre aer; se ia proba de ap; in pahar apa apare "lptoas" din cauza aerului; se verific funcionarea ventilelor de aerisire care ejecteaz aer mai des, se verific intrarea apei in bazinul de refulare, etc.; se remediaz prin strangerea garniturii sau se oprete staia i se reface imbinarea, avaria, etc.; se mai poate intampla ca sorbul s se obtureze, sau nivelul apei in bazin s scad mult; la depirea presiunii de aspiraie se aude un zgomot ca de lovitur metalic in pompa (cavitaie); - verificarea amorsrii pompei; se poate intampla ca pompa s nu fie amorsat, sistemul de legturi este defect (toate pompele se dezamorseaz) sau sistemul de amorsare nu funcioneaz corect; vana de pe refulare/aspiraie nu a fost deschis - atenie (dac exist manometru pe refulare, presiunea este mare); se poate intampla ca sistemul de aspiraie s fie infundat; - verificarea sensului de rotaie al pompei; dup o reparaie se poate intampla ca pompa s se roteasc invers din cauza legturilor greite la reeaua electric; se verific la rece prin pornire scurt i se marcheaz pe cuplaj elemente de reper (se deseneaz benzi albe); - verificarea turaiei pompelor; la pompe cu turaie variabil trebuie s existe un mijloc de msurare a turaiei; se poate msura raportul n-n0 i Q/Q0; - verificarea inlimii de pompare; pompa nu realizeaz inlimea de pompare (presiunea mic pe refulare); se verific gradul de deschidere a vanei - debitul pompat este prea mare; se reverific turaia motorului pompei; se verific strangerea garniturii de etanare; se poate intampla ca debitul aspirat s fie insuficient - se verific aspiraia; se poate intampla ca i clapetul s fie blocat; pierderea suplimentar de sarcin face ca nici debitul s nu fie suficient; dac vana de pe refulare este inchis iar presiunea nu este cea normal, se poate ca rotorul s fie deteriorat din cauza abraziunii (ap brut) sau cavitaiei (vacuumul pe aspiraie mare); - verificarea strii motorului; motorul se suprainclzete; pot fi dou grupe de cauze: (1) datorit pompei care este supraincrcat sau (2) garniturile de etanare sunt prea stranse; de asemenea se mai poate intampla ca motorul s aib dificulti; specialistul in motoare i fabricantul vor lua msurile de remediere i vor efectua procedurile de verificare; - se verific zilnic sau sptmanal consumul de energie i se compar cu valoarea de referin (stabilit la recepie) a consumului specific kWh/m3; - se verific lunar starea legrii la pmant a pompelor; - dac pompa trepideaz se verific legtura cu postamentul (se strang uruburile) i rezemarea conductelor; dac aceasta este bun insemneaz c rotorul s-a uzat neuniform i trebuie inlocuit; va fi contactat furnizorul pompei pentru aceast operaiune; nu va fi pus in exploatare o pomp neechilibrat - se pot produce accidente sau uzura este foarte rapid; - anual se va face o revizie general a staiei pentru constatarea strii echipamentelor, a parametrilor de funcionare, a indicatorilor de performan; se va decide modul de lucru pentru etapa urmtoare i reparaiile ce vor fi fcute. Dup prescripii date de furnizor, regulile de intreinere a pompei sunt: - lunar, verificarea temperaturii uleiului din lagre i a modului de ungere; - lunar, verificarea modului de lucru a echipamentelor de msurare a parametrilor de funcionare; - semestrial, verificarea vibraiilor pompei i aliniamentului axului pompei cu al motorului; - anual, desfacerea pompei i verificarea strii pieselor (rotor mai ales); - verificarea funcionrii sistemului de inclzire; - verificarea parametrilor de funcionare ai pompei; comparare cu parametrii de catalog. Intrucat pompele sunt elemente in micare, in principiu, interveniile se fac cu pompa oprit; toate interveniile se fac de ctre personalul calificat pentru tipul de pomp verificat. Msurile de protecia muncii vor fi luate pentru protecia contra accidentelor din cauze electrice sau cauze mecanice. II.4.3.2. Exploatarea staiilor de pompare cu hidrofor Se va face urmrind prescripiile ghidului GT 018-97. Vor fi urmrite: - modul de protecie a recipientului prin testarea supapei de siguran care trebuie s se deschid la presiunea maxim din cazan, de regul 6 bari, la pomparea in reea; - respectarea perioadei de verificare ISCIR a cazanului de hidrofor;

- legarea la pmant a agregatului de pompare; - folosirea spaiilor de lang pomp; acestea trebuie s fie libere de orice tendine de depozitare a unor materiale; - temperatura pompei i motorului nu trebuie s depeasc 60C; - vibraia pompei i a modului de blocare contra propagrii in instalaie; - zgomotul produs in incperea pompelor i in exterior; acesta va fi in limita prescripiilor STAS 8818; - timpul de lucru al agregatului; - intervalul intre dou porniri; cand acesta este mai mic de 6-8 minute, echipamentul trebuie s fi fost subdimensionat sau folosirea apei in zona acoperit este alta decat cea preconizat (de regul sunt pierderi mari i/sau se utilizeaz apa in alte scopuri - risip de ap); verificarea se face estimand consumul prin msurarea nivelului de ap din cazanul de hidrofor; - anual se verific modul de funcionare a hidroforului in ansamblu, precum i parametri de lucru, conform GT 018-97. Rapoartele ce constat abaterile de la funcionarea normal, modul de remediere (cu numele celor care au fcut i verificat modul de lucru) vor constitui piese la cartea construciei. II.4.4. Rezervorul de inmagazinare La un rezervor bine gandit i realizat lucrrile de exploatare sunt practic nule. Sunt rezervoare in ar care au depit 100 ani, dei peste ele au trecut dou cutremure mari i dou rzboaie. Se verific periodic, anual, starea zonei de protecie, starea terenului; apariia unor zone cu iarb mai verde sau eventuale denivelri chiar in afara zonei de protecie, arat pierderi de ap, msurile de verificare i protecie trebuie s fie imediate. Se cur periodic, anual de regul, rezervorul. Se golete cate o cuv sau se trece pe conducte de ocolire pe o perioad determinat (de preferin nu in perioada de consum maxim de ap) vor fi luate msuri suplimentare pentru combaterea incendiului, deoarece nu mai exist rezerva de ap pentru combaterea focului, (cand exist o singur cuv). Dac pe perei s-a format un strat de depunere (substana organic, biofilm activ de regul) se spal cu jet puternic de ap (20-100 bari) sau se rzuie cu mijloace manuale sau mecanice (fr zgarierea pereilor) i se spal cu ap. Dup aceasta se cur radierul, totul fiind evacuat la canalizare sau in iaz (batal) amenajat special. Se dezinfecteaz, se spal i se red in folosin. Conform legii 458/00, plecarea din rezervor este o seciune de control a calitii apei distribuite. Se verific funcionarea hidrantului de alimentare a autospecialei. Cu ocazia golirii se verific starea pereilor i mai ales a tavanului care poate fi degradat sub influena clorului de la dezinfectarea apei. Dac este cazul se reface poriunea deteriorat, cu materiale netoxice, cu intrire rapid. Se verific periodic starea izolaiei hidrofuge i a ventilaiei (in special sit de protecie). La rezervoarele metalice se verific trimestrial etaneitatea imbinrilor pereilor, luand msuri de strangere a uruburilor in zonele afectate. Totodat la apariia urmelor de rugin rezervorul va intra imediat in refacere. Se verific trimestrial pH-ul apei i coninutul de Zn in apa reelei in cazul in care apa este agresiv i nu au fost luate msuri de tamponare. Se verific eficiena amestecrii clorului de dezinfectare in ap livrat. In cazul in care "scap" mult clor din rezervor din cauza aerrii puternice la intrare, se caut soluii. Clorul va fi introdus tot timpul printr-o conduct cu captul in ap. Inaintea perioadei reci se face o verificare a termoizolaiei i pe durata iernii se verific sptmanal dac in rezervor se formeaz ghea (mai ales la ap provenit din apa de suprafa). Se pun in aplicare soluii de control i combatere: recircularea apei, insuflarea cu aer comprimat, agitare mecanic, imbuntirea termoizolaiei. Accesul in rezervorul de ap nu este permis decat personalului autorizat, sntos sanitar i cu imbrcminte i inclminte dezinfectat. In caz de poluare aerian important, sunt necesare msuri de filtrare activ/pasiv a aerului "inspirat" la golirea rezervorului (cel puin o dat pe zi). II.4.5. Reeaua de distribuie Exploatarea reelei de distribuie este o operaiune complicat deoarece: - este obiectul de legtur furnizor - consumator i marea majoritate a conflictelor se dezvolt aici; - este obiectul cel mai extins i mai solicitat; - este obiectul cel mai mobil; practic dezvoltarea lui este continu de unde apar noi relaii furnizor - consumator; - este ultimul obiect al sistemului i problemele de calitate/cantitate din amonte se rsfrang asupra reelei; in plus apar probleme specifice reelei care i ele pot influena negativ celelalte elemente; - una din cele mai complicate probleme care apar in exploatarea reelei este legat de creterea pierderilor de ap in sistem i uneori i a risipei de ap; unele procedee de verificare sunt date in anexa IV.9; - in cazuri speciale pot s apar probleme de deteriorare a calitii apei ca urmare a unei reele incorect alctuite sau a unei ape incomplet tratate ca urmare a modificrii calitii apei la surs sau staionrii indelungate a apei in reea. Msurile curente pentru urmrirea funcionrii corecte a reelei sunt: - verificarea presiunii in reea; aceasta se poate face sistematic sau prin controlul sesizrilor unor consumatori asupra lipsei de presiune; este raional ca urmare a acestor modificri/msurtori, s se realizeze o hart cu linii de egal presiune la funcionare cu debit maxim; este mai uor de confirmat c ceva nu este in regul la o reclamaie curent; totodat se pot controla mai uor avizele date pentru racordarea la noi consumatori (debit, presiune la branament); - verificarea periodic a calitii apei in reea; numrul minim de probe este dat de legea 458 i instruciunile de aplicare; nimic nu-l oprete pe exploatant s controleze mai des; se va verifica la capetele de reele clorul remanent; cand doza este mai mic de 0,2 mg/l vor fi verificate pe flux posibilele cauze i luate msuri (tratare incomplet, doza prea mic de clor, apariia unor consumatori de clor - azotai, etc.); - verificarea funcionarii corecte a cimelelor; modul de inchidere, curenia din jurul lor, evacuarea apei risipite, folosirea apei pentru alte scopuri decat pentru cele pentru care a fost destinat (cantitatea respectiv va lipsi de la un alt consumator); - urmrirea funcionrii corecte a hidranilor; etaneitate, integritate, verificarea strii de funcionare; semestrial fiecare hidrant va fi deschis 1-5 minute, pentru verificarea lui i pentru splarea reelei; se verific vizibilitatea indicatorilor de poziie;

- citirea contoarelor din reea, verificarea integritii echipamentului i efectuarea periodic a bilanului apei; cu verificarea normei medii echivalente de consum de ap; aceasta servete la compararea valorilor de calcul, compararea cu norma general acceptat, verificarea pierderii de ap, asigurarea unei baze statistice de calcul pentru o norm de consum departamental; - realizarea interveniilor in reea pentru realizarea de noi branamente, remedierea unor avarii, realizarea de lucrri noi de extindere. - splarea reelei, sistematic (de regul anual) sau dup reparaii; vor fi folosite cimelele sau hidranii, pentru a produce, pe tronsoane controlate, viteze de curgere a apei de peste 1 m/s; dac acest lucru nu este posibil se va proceda la splare folosind i aer comprimat introdus printr-o cimea de capt de tronson. II.4.6. Staia de tratare Exploatarea staiei de tratare in ansamblu i pe fiecare dintre obiecte se va face cu respectarea prevederilor Regulamentului de Exploatare; Regulamentul va fi continuu perfecionat funcie de modificrile cerute de calitatea apei brute, schimbarea reactivilor, modificarea exigenelor asupra apei tratate, etc. Totodat exploatarea trebuie concretizat in documente ce conin parametri de lucru ce pot deveni parametri de proiectare/exploatare pentru staii noi, chiar de dimensiuni mai mari. Staia poate fi, in unele cazuri, privit ca o instalaie pilot, pentru apa raului/lacului respectiv. Exploatarea incepe odat cu inceperea lucrrilor de recepie; dup recepie, staia de tratare incepe s produc ap pentru consumatori. In momentul inceperii produciei vor trebui finalizate urmtoarele documente, care fac parte din regulament: - concluziile documentului de recepie provizorie a lucrrilor, ce vor fi inlocuite dup un an cu concluziile finale; vor conine toate elementele constructive, consecinele abaterilor i modul lor de soluionare, eventualele restricii acceptate; - modul de funcionare a aparaturii de msur i control; - modul de verificare a parametrilor de funcionare a staiei; - procedura de control a calitii apei; ce se verific local i ce i cum se determin in alt laborator; in acest caz se va da i procedura, inclusiv frecvena de prelevare, pstrare, transport a probelor de ap; - msurile de protecia muncii i msurile de igien ce vor trebui respectate in exploatare; - modul in care sunt distribuie sarcinile asupra personalului de supraveghere i modul de primire a serviciilor i de raportare a indeplinirii; - modul de inere a evidenei activitii: forma de inregistrare (pe hartie, pe calculator), cine face inregistrarea, la ce interval, cum se pstreaz datele, etc. Punerea efectiv in funciune se va face dup obinerea avizului de funcionare dat de autoritatea abilitat. Se va verifica modul in care personalul de exploatare cunoate procedurile de exploatare a staiei i sistemului de alimentare cu ap. In urmrirea funcionrii staiei, observaiile se pot impri in dou grupe: - urmrire general a funcionrii staiei; - urmrirea funcionrii fiecrui obiect al staiei. Urmrirea general a staiei presupune: - controlul funcionrii tuturor obiectelor componente; - controlul strii zonei de protecie sanitar; - controlul strii de funcionare a aparaturii de msur i control; - controlul stocului de reactivi; - controlul modului de funcionare a sistemului de eviden a funcionrii; - existena materialului de protecia muncii; - controlul strii de sntate a personalului de exploatare; - verificarea pregtirii profesionale a personalului; - verificarea msurilor pentru funcionare in cazuri extreme (viitur, iarn, secet); - controlul indicatorilor de performan ai staiei: calitatea apei (numrul de zile cu parametri depii); cauzele producerii depirilor (msuri luate, efect); debitul de ap tratat; consumul propriu de ap; consumul de energie, kWh/m3; consumul de reactivi, g/m3; starea reparaiilor incepute in staie i compararea cu graficul de execuie; controlul penalizrilor date pentru neconformare; planificarea reparaiilor i a modului de lucru pe perioada respectiv. Pentru obiectele componente ale staiei, msurile urmrite i realizate sunt urmtoarele. II.4.6.1. La deznisipatoare: - verificarea vitezei medii de curgere a apei; - verificarea modului de lucru a vanelor; - verificarea grosimii stratului de nisip; - curirea nisipului din deznisipator (manual cu sau fr golirea apei, mecanic mai rar, sau hidraulic); nisipul scos se depoziteaz in vederea folosirii; cantitatea se evalueaz i se estimeaz eficien de reinere a nisipului; estimarea se poate face mai exact msurand turbiditatea apei la intrare i ieire; - deblocarea prizei de ghea, plutitori, aluviuni mari (bolovani in zonele de deal-munte); - corectarea efectului distructiv al apelor mari/mici asupra zonei prizei i deznisipatorului (cand acestea sunt pe acelai amplasament); - verificarea msurilor de protecie a calitii apei pe rau in amonte (de regul exist sisteme de avertizare asupra calitii apei); tendinele de apariie a unor activiti ce pot produce poluri accidentale trebuie semnalate organelor competente asupra proteciei calitii apei.

II.4.6.2. La decantoare: In general sunt adoptate decantoare verticale, decantoare cu lamele i mai rar decantoare orizontale. Se verific: - starea construciei decantorului; - starea de funcionare a vanelor; acionarea lor la fiecare 2 sptmani, pentru a evita blocarea lor; - controlul eficienei limpezirii (turbiditate la intrare i ieire) pe fiecare cuv i in acest fel posibil i distribuia apei intre cuve; - mrimea debitului pe fiecare decantor; - verificarea incrcrii hidraulice i compararea cu valorile de referin; - verificarea modului de curgere a apei in decantor (la cele orizontale); - verificarea umplerii cu suspensii a volumului destinat din decantor; - verificarea modului de curire (durat, eficien, ap pierdut); - verificarea grosimii stratului de ghea i a influenei asupra sistemului de colectare a apei limpezite (cu conducte perforate, aezate la 30-40 cm sub nivelul apei); atenie - decantoarele cu lamele trebuie ferite de inghe; - verificarea strii lamelelor; impiedicarea scderii nivelului in decantor pentru protejarea lamelelor contra gheii, splarea periodic etc. II.4.6.3. La filtrele lente: - verificarea strii de funcionare a cuvelor; durata medie de funcionare, durata medie de curire; - verificarea nivelului nisipului i dinamica reducerii lui; - verificarea incrcrii hidraulice (viteza de filtrare) pe cuve i compararea cu valoarea de referin; - verificarea eficienei cuvelor (turbiditatea apei la intrare i ieire); - verificarea periodic, la inceput, dup 3-4 zile i la mijlocul duratei de filtrare, a reducerii coninutului in microorganisme; - controlul modului de curire a filtrului; - mrimea pierderii de sarcin in filtru, la inceputul/sfaritul ciclului de filtrare; - formarea stratului de ghea; - verificarea manevrabilitii tuturor vanelor prevzute in instalaie; 3 2 - determinarea produciei medii de ap, m /zim ; - controlul colmatrii progresive a stratului de nisip in vederea stabilirii momentului in care trebuie scos nisipul pentru splare general i refacere (normal la 5-10 ani). Totdeauna umplerea filtrului cu ap se face de jos in sus, pentru eliminarea aerului din porii stratului de nisip. II. 4.6.4 La filtrele rapide: In cele ce urmeaz se va face o descriere a exploatrii unui filtru rapid bine gandit i realizat. Pentru alte cazuri este necesar o expertiz prealabil. Filtrele rapide au o exploatare relativ pretenioas. Aceasta trebuie s fie continu i in parametri bine controlai. Refacerea capacitii de filtrare se face prin splare in contracurent, periodic i sistematic. Din pcate pentru exploatant splarea corect se poate face la intervale diferite i cu intensiti diferite deoarece: - pentru funcionarea economicoas a filtrului acesta trebuie splat cu economie, atunci cand trebuie i cu cantitatea minim de ap i aer pentru refacerea capacitii de filtrare; - turbiditatea apei supus filtrrii este ins variabil, din cauz c i calitatea apei brute este variabil iar decantorul nu poate asigura (decat in cazuri rare) o calitate constant a apei la ieire; - splarea la intervale diferite poate ea insi s produc dificulti in modul de exploatare al filtrului deoarece se poate produce o colmatare progresiv. a) Cand se spal filtrul? Filtrul (cuva de filtru, o staie de filtre avand minimum 3 cuve identice) se spal atunci cand: - colmatarea este aa de mare incat rezistena la trecerea prin nisip este ridicat, incat nivelul apei in cuv a crescut pan la preaplin i apa incepe s deverseze la preaplin (se pierde ap la canalizare); timpul mediu de ajungere a cuvei in aceast stare se noteaz, pentru c in jurul acestei valori, cuva va trebui splat (t1); este posibil ca din diferite motive fiecare cuv s se comporte altfel, deci s fie un unicat; rezistena maxim in filtru nu va depi valoarea egal cu suma dintre grosimea stratului de ap i grosimea stratului de nisip; - calitatea apei filtrate depete limita admis pentru apa furnizat conform cerinei, aici calitatea de ap potabil (ap limpede); se noteaz i acest timp de atingere a limitei de funcionare, (t2); - din motive sanitare, este posibil s apar modificri ale calitii apei prin inceperea unor procese biologice complicate in masa de nisip din cauza prezenei substanelor organice; de regul acest timp este de 3 zile (t3); se recurge la splarea filtrului chiar dac cele dou condiii anterioare nu au fost atinse; - cand se poate demonstra c splarea cuvei la una din cele trei limite anterioare (t1, t2, t3), nu este raional din motive economice (costul apei i energiei necesare pentru splare) se poate face o optimizare a procesului, optimizare in urma creia s rezulte o alt limit diferit de toate cele 3 (t4); cuva de filtru se va spla deci cand prima dintre cele 4 limite a fost atins. b) Cum se stabilete reeta de splare? Reeta de splare se stabilete prin incercri succesive, in primul an de funcionare (i se revizuiete periodic) intre cele dou limite: - un consum minim de ap i energie (pentru pompele de splare i suflante) pentru obinerea unei rezistene de filtrare (dat de nisipul curat) ce permite o durat de filtrare cat mai mare; - instalaia de splare s nu fie suprasolicitat la o intensitate de splare care duce la pierderea nisipului din strat. Fazele de splare se deduc din experiena proprie plecand de la regula general folosit: Faza 1: se spal cu ap, la intensitate redus, pentru infoierea stratului colmatat; stratul de nisip se expandeaz; timpul poate fi de ordinul a 1 minut; Faza 2: se spal cu ap i aer pentru o barbotare maxim, fr pierderea nisipului din cuv, cca. 2-5 minute; Faza 3: se spal numai cu ap, faza de limpezire/cltire, cu intensitate dubl fa de faza 1, de regul, pan cand apa ce rezult este limpede, sau are cel puin calitatea apei brute.

Duratele de splare vor depinde i de rapiditatea cu care instalaia de splare rspunde la comenzi; nu vor fi stabilite durate de splare de 10 secunde de exemplu, cand manevra vanelor se face manual. Filtrul se spal numai cu ap filtrat; alte reete vor fi particulare dar cel puin faza de splare va fi fcut cu ap filtrat i deschiderea unei vane poate dura minute. c) Cum se face splarea? Cand unul din timpii menionai mai sus a fost atins, se procedeaz la splare, astfel: - se inchide apa brut; - se las filtrul s continue funcionarea pan cand apa ajunge la cca. 50 cm peste stratul de nisip; se poate realiza un reper pe perete, pentru o urmrire uoar; - se pornete pompa de splare i se spal pentru infoiere; - se pornete suflanta pentru debitul de splare necesar i se spal pan cand nivelul apei a ajuns la cota jgheabului preaplin; - se oprete aerul; - se dubleaz debitul apei de splare i se continu pan ce apa se limpezete (5 ... 20 minute); - se oprete apa de splare; - se deschide accesul apei brute; - se deschide plecarea apei filtrate astfel ca debitul de filtrare s fie cel stabilit; pentru a nu avea dificulti este bine ca pe conductele de ap filtrat s fie montate dou vane, una de lucru curent i alta care s fie inchis in poziia ce conduce la un debit maxim al filtrului; se evit astfel colmatarea din cauza aerului degajat din ap ca urmare a unei viteze prea mari de filtrare. Periodic (anual) se verific: - granulozitatea stratului de nisip; la 6-10 ani se scoate i se recalibreaz; - grosimea stratului de nisip; dac este prea mic splarea este prea energic sau nu se face bine; se completeaz stratul la minimum 80 cm; - colmatarea remanent; cand splarea nu are energia necesar se produce o colmatare progresiv, ce poate avea efecte neplcute, multiple; se scoate nisipul i se spal, in exterior (se usuc i se cerne din nou); pentru verificare se traseaz la inceputul funcionrii un reper cu nivelul apei in cuv, la debitul normal de funcionare (reglat prin van de plecare a apei din filtru) i eventual i prin vana de alimentare (dac aceasta nu se deschide complet la pornire); la fiecare pornire dup splare se urmrete nivelul apei in cuv, comparand nivelul apei cu nivelul de pornire; - se verific volumul de ap de splare i consumul de energie. Atenie: orice umplere cu ap a cuvei se face numai de jos in sus pentru a elimina aerul din porii nisipului; in caz contrar, porii plini cu aer opun aproape aceiai rezisten ca i o colmatare cu suspensii. - se verific modul de funcionare al instalaiei de splare, caracteristicile pompelor i suflantei (consum specific de energie, vibraii, etc.) i se adopt msuri specifice de corecie; - atunci cand instalaia are comand automatizat, se verific robusteea i promptitudinea modului de acionare; este bine s fie fcut de o firm specializat; pentru personalul de exploatare trebuie s fie un fel de "cutie neagr". II.4.6.5. Exploatarea gospodriei de reactivi In general folosirea reactivilor la tratarea apei ar trebui s fie cat mai redus. Apa natural sau cat mai apropiat de aceasta ar trebui s fie folosit in alimentarea populaiei - apa trebuie s fie favorabil unei viei sntoase. De regul reactivul cel mai folosit, din motive de protecie contra impurificrii microbiologice (bacterii i virusuri) este clorul sub form de clor gazos sau substane clorigene (clorura de var Ca(OCl)2 sau hipoclorit de sodiu NaOCl). Este de preferat folosirea substanelor clorigene deoarece acestea nu necesit un depozit de clor gazos, depozit a crei pstrare este mai pretenioas, iar folosirea clorului gazos solicit prezena apei sub presiune de cca. 1.5 bar. In ce privete dezinfectarea apei vor trebui cunoscute i aplicate prevederile normativului CO122 "Proiectarea construciilor i instalaiilor de dezinfectare a apei in vederea asigurrii sntii oamenilor i proteciei mediului". La exploatarea instalaiei de dozare a clorului din substane clorigene vor trebui urmrite: - pstrarea substanelor in locuri uscate i calde (minimum 5C); - incperea vasului in care se dozeaz soluia trebuie s fie accesibil i inclzit; - pentru dozarea corect se va folosi msurtoarea direct, reactivul in Kg sau in volum, dup ce in prealabil se cunoate concentraia in substan activ (C) iar ap cu vase gradate (gleata, etc.); - dup mrimea vasului de dozare (V) i a concentraiei soluiei (C1), de regul 2-10%, se stabilete cantitatea de elemente componente pentru o arj:
V C1 = R1 R1 = Q a T (IV.4.1) (IV.4.2)

unde: V = volumul de soluie, aproximativ egal cu volumul de ap in care se dizolv reactivul; R1 = cantitatea de reactiv necesar la prepararea unei arje, Kg; 3 Q = debitul de ap, de tratat, m /zi; T = durata intre dou preparri; se adopt o durat clar de 1 zi, 3 zile, 7 zile, etc., funcie de accesibilitate, disponibilitate personal, etc.; a = doza de clor in apa de tratat; se alege astfel ca in cele mai dificile poziii ale consumatorilor, doza de clor remanent s fie de minimum 0,2 mg/l; se poate incerca soluia de dozare; de exemplu se incepe cu 1-2 mg/l; C1 = concentraia soluiei 2-10% sau 20-100 g/l de ap. Exemplu de calcul 3 - se adopt doza de clor in ap de tratat a = 1 mg/l = 1 g/m , 3 3 - debitul de ap 10 m /h = 240 m /zi,

- cantitatea zilnic de reactiv, R1, necesar R1 = Q a = 240 [m3/zi] 1 [g/m3] = 240 g/zi, - se dozeaz clorura de var Ca(OCl)2 care conine cca. 30% substan activ; deci 1 gram clorur de var comercial conine 0,3 grame de clor - substan util; din reacia: Ca(OCl)2 + H2O = Ca(OH)2 + 2 ClOH se poate deduce concentraia de clor activ (respectiv acid hipocloros), - din 3,6 grame clorura de var activ (produs comercial), rezult 1,0 gram acid hipocloros (activ), - pentru 240 g/zi substan activ se dozeaz: R1'' = 240 g/zi 3,6 g Ca(OCl)2 comercial = 0,86 Kg/zi - se hotrte o durat intre dou dozri de 7 zile, la o concentraie a soluiei de 10% (100 grame de substan la 1 litru de ap); - cantitatea total de reactiv la o arj R'' 7 [zile] = 0,86 [kg] 7 = 6 [kg/sptman] - se alege concentraia de 10% acid hipocloros, deci 1 litru de soluie are 100 grame de acid hipocloros; - se dizolv reactivul in 16,8 litri de ap; vasul de dozare va avea un volum util de cel puin 2 ori mai mare (v. fig. II.6); - concentraia soluiei, in clorura de var va fi 35%; concentraia este mare i s-ar putea s fie dificulti la dizolvare; se reduce concentraia dubland volumul de ap; - conform legii nr. 98/94, depozitul va avea stoc pentru 30 zile, deci va trebui stocat:
240 [g/zi] 3,6 30 [zile] = 26 [kg] substan activ sau 80 [kg] clorur de var.

In cazul folosirii clorului gazos, dozarea se face dup indicaiile aparatului de dozare, rotametru; pentru control suplimentar, butelia va fi aezat pe un cantar la care se verific periodic (prin diferena greutii intre cele dou activiti succesive DELTA G) doza medie de clor introdus:
d = DELTA G/Q T1, (IV.4.3)

unde: T1 = durata intre cele dou cantriri. Se vede cat este de important s fie cunoscut debitul de ap tratat. In exploatarea gospodriei cu clor gazos vor fi luate msuri de protecie a muncii pentru personalul propriu (mti pentru gaze, controlul intrrii personalului strin, groap de var, sod caustic etc., pentru neutralizarea buteliei defecte de clor). Depozitul - bazin de soluie va avea reactiv pentru neutralizarea unei butelii pline de clor; neutralizarea se face dup reacia:
Cl2 + 2 NaOH + H2O = NaCl + ClOH (IV.4.4)

Pentru neutralizarea unui gram de clor sunt necesare 1,2 g de sod caustic; deci pentru un recipient de 50 kg vor fi 3 necesare cca. 60 kg sod caustic, sod dizolvat in cca. 1,2 m de ap (concentraia soluiei cca. 5%). Concretizarea rezultatelor exploatrii, se vede in: realizarea indicatorilor de performan; valori bune ale indicatorilor inseamn o calitate bun a apei, funcionare economicoas etc.; redactarea anual a raportului de exploatare; aici unii indicatori au o mare importan: calitatea serviciului, tariful apei, acumularea de venituri pentru o dezvoltare ulterioar etc.; realizarea unui climat de incredere i cooperare cu utilizatorii de ap. II.4.7. Elaborarea Regulamentului de exploatare Regulamentul de exploatare se intocmete de beneficiarul lucrrii dup instruciunile de exploatare date de proiectantul lucrrii. La intocmirea regulamentului se va ine seama de legea nr. 326/2001 i OG nr. 32/2002 privind organizarea i funcionarea serviciilor publice. Regulamentul de exploatare este documentul sintetic prin care se pune in practic sistemul calitii la furnizorul de ap. Regulamentul de exploatare este documentul care concretizeaz in mod detaliat punerea in practic a sistemului calitii pentru exploatarea sistemului de alimentare cu ap sau a sistemului de canalizare. Regulamentul de exploatare este documentul dup care se urmrete modul de funcionare al sistemului in situaie normal sau in situaii speciale - de criz (fenomene/situaii extraordinare crora trebuie s le fac fa sistemul).

II.4.7.1. Ce trebuie s conin regulamentul de exploatare? Regulamentul de exploatare trebuie s conin urmtoarele: (1) schema de organizare general a unitii care furnizeaz ap (structura pe compartimente i modul de conlucrare intre ele); (2) lista cu telefoane, adrese a persoanelor (pe funcii) cu posibilitate de decizie, de la persoana cu rangul cel mai mare pan la eful de echip; (3) reglementrile tehnice ce vor trebui urmrite pentru asigurarea funcionrii sistemului de alimentare cu ap/canalizare; (4) lista principalelor acte normative cu aplicare direct in sfera de lucru a unitii de furnizare a apei, inclusiv a legislaiei de protecie contra incendiului. Dintre acestea, documentul care are cea mai larg aplicare i a crei redactare pune de multe ori probleme (uneori chiar nu exist) este partea de reguli tehnice pentru meninerea funcionarii. Pentru elaborarea acestui document sunt necesare; - inelegerea necesitii de elaborare a unui asemenea document; - cunoaterea actelor oficiale ce reglementeaz aceast activitate HG, legi, normative, etc.; - un exemplar complet al proiectului tehnologic i al proiectului de execuie; - dosarul intocmit cu ocazia recepiei definitive; - cunotine de specialitate sau asistent tehnic (de regul din partea proiectantului care cunoate lucrarea); - cunoaterea scopului pentru care se face regulamentul de exploatare. II.4.7.2. Cum trebuie elaborat regulamentul Regulamentul trebuie elaborat, redactat astfel incat: - s dea o imagine de ansamblu a sistemului; aceasta poate fi o prezentare grafic format din: plan de situaie (la scara 1:500 - 1:5000), cu amplasarea obiectivelor; schema tehnologic general cu obiectele aezate proporionat in spaiu i pe care se noteaz principalele elemente: cot, volum, lungime, diametru, material, etc.; scheme de detaliu sau seciuni caracteristice prin construciile obiectelor, la scri convenabile i sugestive; schema tehnologic a fiecrui obiect cu notarea clar i distinct a tuturor elementelor ce vor trebui manevrate, citite, etc. - s permit cunoaterea modului de curgere a apei in sistem, eventual cu valori caracteristice pentru debit i presiune, etc.; - s permit inelegerea modului de funcionare de ansamblu i care sunt seciunile de control; ce anume trebuie verificat; - s permit reperarea caracteristicilor utilajelor i echipamentelor prevzute in sistem; - s permit inelegerea dificultilor ce pot s apar dac unii dintre parametri sunt depii (in plus, in lips); - s fie ineles modul de msurare corect a elementelor care permit determinarea indicatorilor de performan. De regul, este bine ca Regulamentul s existe in dou exemplare: - un exemplar complet care se poate gsi la compartimentul tehnic al beneficiarului; - un exemplar desfcut in buci (capitole convenabil redactate) fiecare bucat fiind distribuit la fiecare obiect al sistemului ce trebuie urmrit; aceast parte poate avea detalii mai complete despre lucrare, detalii care s ajute la urmrirea funcionrii. In toate formele denumirea elementelor trebuie s fie aceeai (aceleai nume, simbol de reprezentare, numr, semn de reperare). Forma "de lucru" a Regulamentului trebuie: - s conin o schem simpl cu poziia i marca elementelor ce se manevreaz (vane, stavile, capace, etc.) sau se citesc (manometru, contor, nivel, etc.); - s fac o descriere a manevrelor, in ordine cronologic i cu indicarea parametrilor ce sunt urmrii; - s dea un exemplu de scriere a parametrilor msurai, etc. - intr-un caiet, registru, fi, etc.; - s aib o list cu instruciuni asupra modului de aciune in cazul in care ceva nu pare in regul. II.4.7.3. Care este scopul regulamentului Scopul Regulamentului este: - urmrirea unei ci de lucru prin care in final se poate obine o calitate bun a apei; - obinerea din instalaie a unei performane maxime; - eliminarea operaiunilor inutile sau consumatoare de energie; - creterea gradului de incredere in performana furnizorului; - solicitarea minim a mediului pentru a obine acelai efect. Regulamentul de exploatare este perfectibil pe msura perfecionrii tehnologiilor de exploatare, a dezvoltrii automatizrii, a perfecionrii personalului de exploatare. II.4.8. Indicatori de performan i modul de msurare, stocare i interpretare a valorii acestora Performana sistemului trebuie continuu msurat deoarece: - trebuie verificat calitatea funcionrii; - trebuie comparat performana funcionrii la un moment dat cu valoarea iniial (proiectat, verificat, acceptat); nu trebuie uitat c sistemul este un ansamblu de lucrri, echipamente i utilaje ce imbtranesc inevitabil dar in mod diferit; ca atare, trebuie estimat apropierea momentului de reparare, inlocuire, extindere, etc.; - performana in funcionare se transform in performan economic, foarte important pentru optimizarea exploatrii; - pot fi descoperite rezervele interne ale sistemului, rezerve foarte utile pentru cazul funcionrii la avarie sau in cazuri excepionale (furtun, zpad mare, cutremur, etc.); trinicia sistemului este dat de sigurana in funcionare a celui mai slab element din lan; dac se dorete creterea fiabilitii sistemului, trebuie inceput cu elementul cel mai slab i intrit, sau creat o rezerv "de siguran in alt parte"; aa de exemplu o aduciune cu probleme poate fi "intrit" printr-un rezervor de volum mai mare, etc. Performana sistemului poate fi msurat la diverse nivele - aici vor fi reinute numai dou:

- performanele la nivel general, la nivelul furnizorului de ap; - performana la nivelul fiecrui obiect al sistemului; aceti indicatori vor fi parametri de control efectiv pentru personalul de exploatare. In anexa IV.10 sunt menionai cca. 16 indicatori de performan de nivel general i peste 50 indicatori la nivel obiect al sistemului. Aceti indicatori nu sunt limitativi. Pot fi alei cei mai importani pentru lucrarea respectiv sau pot fi promovai alii (dup "International Water Association", in 2000 au fost inventariai peste 130 indicatori de performan. La alegerea indicatorilor trebuie inut seama de cateva lucruri: - indicatorul ales trebuie s fie realmente necesar i sugestiv; - indicatorul trebuie s poat fi msurat relativ uor; - valorile indicatorului trebuie s fie semnificative; - costul msurtorii s nu fie excesiv; - procedura de msurare s nu fie complicat; - stocarea valorilor s fie simpl iar folosirea ulterioar a acestora s fie lesnicioas. II.4.9. Norme de protecia muncii i sntate a oamenilor Pentru protejarea lucrtorilor sistemului (pe durata execuiei i exploatrii) precum i a populaiei din zon este necesar s se respecte norme i reguli acceptate i insuite. Cateva reguli de baz pentru lucrtori sunt: - lucrul in condiii de siguran conduce la o calitate mai bun i cu o productivitate sporit; - pagubele produse, prin accidentarea celor care lucreaz trebuie "acoperite" de undeva; pentru co-interesare, aceste pagube sunt imputabile (deci recuperabile prin plat) celor care nu au respectat anumite norme de lucru ce au condus la producerea de pagube; - orice lucrare suplimentar de protecie cost; costul se suport din costul negociat al lucrrii, deci catigul final este mai mic; dac se respect regula general apreciat ca bun - catigul mare se obine cu risc mare, aceasta poate insemna i msuri reduse de protecia muncii (care cost); - din pcate este greu s fie cuantificate toate problemele sociale, morale, etc. ce apar in caz de accidentare; din aceast cauz rmane ca regul general ideea c "trebuie luat orice msur raional care s evite riscurile mari pentru personalul implicat". Calitatea general a construciilor i tehnologiei pe care ele o asigur pentru folosirea apei este dat de Legea nr. 10/1995 - legea calitii construciilor, i celelalte acte normative. Conform prevederilor acestei legi "persoanele juridice i fizice insrcinate cu executarea i exploatarea trebuie s fie avizate din punct de vedere al proteciei muncii" (articolul 46). In general exist o mulime de reguli ce vor trebui respectate. Ele sunt date ca acte normative sau in publicaii de specialitate. Ministerul Muncii a elaborat, pentru domeniul de aplicare al ghidului, norme specifice de protecia muncii pentru lucrrile de alimentare cu ap i pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaie. In cele ce urmeaz vor fi date mai multe elemente, coninute in aceste documente. i aici rmane valabil regula "nimic nu il oprete pe cel responsabil cu lucrarea s adopte msurile pe care le apreciaz c sunt cele mai bune in cazul respectiv"; lucrarea este particular, se execut in condiii specifice i poate avea alte constrangeri in fiecare zi. Particularitatea domeniului de lucru este c acelai om trebuie s fac mai multe lucruri, deci i msurile de protecie a muncii trebuie s fie mai bine insuite. In cadrul lucrrilor cuprinse in ghid sunt dou etape de protecie: - pe durata execuiei, cand se realizeaz lucrrile proprii de protecie, dar i pentru viitor; - pe durata exploatrii, cand se folosete msura (lucrarea) de protecie a muncii, realizat in timpul construciei (balustrade, scri, paratrsnete, legare la pmant, etc.). In ambele cazuri muncitorii vor avea echipament adecvat de munc, iar lucrrile de protecie a muncii nu vor fi improvizate. Pe durata execuiei lucrrilor, eful operaiunii, care tie regulile de protecia muncii verific sigurana locului i va avea mijloace de comunicare cu muncitorii. Muncitorii folosii vor fi in stare fizic bun i fr probleme medicale (ru de inlime, ru de adancime, fric de spaii inguste, nu vor fi in stare de ebrietate, etc.). In spaii unde lucrtorii nu se vd, vor lucra cel puin 2 oameni din care unul in orice situaie s poat aciona repede in caz de nevoie. Nu vor fi folosii muncitori pentru tipuri de lucrri pentru care nu au calificarea necesar i care nu au fost instruii pentru protecia muncii. O mulime de reguli de lucru sunt date in norme specifice, iar elementele generale in legea nr. 90/1996. Ca regul final in domeniul proteciei muncii - nu trebuie s funcioneze ingduina celor care controleaz i rspund de protecia muncii. Pentru instalaii complicate, cu funcionare automat, cu conexiuni electrice etc., vor fi date de ctre furnizor toate msurile de protecie, inclusiv modul de aciune in caz de urgen. Ele vor intra in Regulamentul de Exploatare. In exploatare, inainte de inceperea oricrei lucrri, responsabilul de lucrare va verifica faptul c aceasta se poate realiza in condiii controlate (acces, iluminat, instalaie electric, echipament de lucru, etc.). Pentru exemplificare vor fi detaliate mai jos msurile de protecia muncii pentru una dintre multele operaiuni de pe un antier; executarea anurilor pentru conducte (aduciune, reele): - se face o recunoatere foarte bun a zonei, marcand cabluri, conducte, etc. existente; - se stabilete tehnologia de spare i tipul de sptur (cu taluz, fr taluz); - la sptura fr taluz se stabilete (conform condiiilor din proiect) cum se va face sprijinirea (cu dulapi verticali, cu dulapi orizontali, cu palplane, cu panouri, etc.); se va ine seama de prezena apei din subteran; se vor lua msurile necesare (pompe de epuisment, etc.); - la stabilirea tipului de sprijinire se va ine seama i de: suprasarcina din trafic, suprasarcina din pmantul din sptura, inmuierea pmantului din cauza ploii, etc.; - elementul vertical de rezemare a peretelui anului va avea minimum 20 cm peste nivelul pmantului; - se va incepe totdeauna sptura din aval, pentru drenarea apei i evacuarea din punct fix;

- dac sptura este in taluz, acesta (unghiul taluzului) va fi strict respectat ca valoare; - intre sptur i pmantul depus din sptur (totdeauna opus locului de acces cu materiale) se las o berm de minimum 50 cm pentru circulaie i creterea stabilitii malului (anul nu va fi lsat mult timp descoperit); - anul va fi semnalizat vizibil pentru zi i noapte; - in locurile de circulaie a pietonilor vor fi prevzute podee metalice de trecere, podee cu balustrade de reazem; acestea vor fi stabile la trecerea unei persoane (balustrada se aeaz la inlimea de 1 m); - umplutura se va verifica, in ceea ce privete compactarea, folosind metoda indicat i gradul de compactare cerut in proiect; - vor fi introduse restricii de circulaie cand anul se afl lang o cale de circulaie; va exista i un aviz al beneficiarului cii; - zilnic vor fi inspectate malurile spturii; la apariia unor crpturi longitudinale vor fi luate msuri urgente deoarece ruperea pmantului se poate face brusc; - dac se lucreaz cu utilaje, acestea vor fi verificate zilnic inainte de inceperea lucrului, mai ales in ce privete stabilitatea; - cand utilajele lucreaz in spaii pe care mecanicul nu le vede, ghidarea lui se va face de aceeai persoan, bine instruit i testat in prealabil; - la executarea probei de presiune, vor fi continuu verificate penele de reglare a capacelor de etanare de la capetele tronsonului de conducta incercat, etc. Atenie: nu se va permite folosirea vanelor de linie ca elemente de obturare a capetelor conductei supuse la presiune. II.4.10. Calitatea lucrrii II.4.10.1. Elemente generale Calitatea lucrrii, mai exact a rezultatelor lucrrii, depinde in ansamblu de activiti strans legate (intre toi factorii implicai): - beneficiarul lucrrii, care asigur condiiile generale de lucru (teren liber, plata la timp i recepia corect a lucrrii, etc.); - proiectantul care asigur o alctuire a lucrrilor suficient de accesibil; - eful lucrrii care planific execuia pentru o eficien maxim; - antrepriza de execuie care transpune in practic regulile de bun execuie (in care pregtirea personalului este esenial); - fabricantul/furnizorul care asigur materiale de calitate; - exploatantul care prin calitatea lucrrilor i personalului asigur furnizarea apei la parametri cerui; - partenerul financiar care asigur baza economic a realizrii lucrrilor; - consumatorul prin aciunea efectiv i raional fa de ap, inclusiv plata la timp a apei. Atunci cand sistemul nu are rezerve interne, orice verig slab din acest ansamblu poate aduce pagube mari sistemului: - costuri mari de exploatare (se pierde ap mult, se consum mult energie, se repar des i costisitor, etc.); - neplceri la consumatori prin lipsa apei (reparaii, ateptarea reparaiei, etc.), apa de calitate proast (tulbure, cu rugin) sau infectat microbiologic (vizibil cateodat prin efecte tarzii, prin imbolnvirea consumatorului; - rezultate economice slabe ale furnizorului prin neplata apei de ctre consumator; dezvoltarea i optimizarea exploatrii aproape imposibil; - relaie incordat intre furnizor i consumator (numr mare de reclamaii). Pentru obinerea unei lucrri de calitate este necesar asigurarea unui flux de lucru care in final din sumarea unor elemente normale s conduc la calitatea cerut: - documentaia de proiectare i analizele necesare s fie elaborate i verificate de uniti cu experien; faptul c lucrarea este de mici dimensiuni nu inseamn c este mai simpl; uneori poate fi mai complicat decat o lucrare normal; - toate lucrurile s fie incepute atunci cand sunt prezente toate condiiile ca ele s fie realizate; realizarea se va face pe tronsoane bine determinate; - toate materialele folosite s fie certificate, in ceea ce privete calitatea, i agrementate; pe loturi beneficiarul va face controlul de calitate, conform normelor in vigoare; - fiecare lucrare va fi urmrit de beneficiar in momentul execuiei i pentru fiecare parte a lucrrii vor fi fcute relevee i probe de rezisten (etaneitate, manevrabilitate, durata de funcionare, precizie de lucru, etc.); acestea vor constitui documente la recepia lucrrii i documente de baz ale crii construciei i la realizarea regulamentului de exploatare; - proba de funcionare i determinarea parametrilor reali de lucru s fie fcute cu toat seriozitatea i in prezena celor trei factori implicai: beneficiar, executant i proiectant; - recepia lucrrii s nu fie formal; toate elementele constituite ca documente vor sta la baza exploatrii lucrrii; - exploatarea lucrrii conform regulamentului de exploatare, regulament aflat in imbuntire periodic; - existena unui personal de calitate, bine calificat i ataat lucrrilor aflate in grij; - aciuni favorabile (indiferente in cel mai ru caz, dar nu distructive) ale consumatorilor i nu numai a lor, fa de lucrrile existente. II.4.10.2. Organizarea sistemului calitii Organizarea calitii trebuie fcut, in mod specific, la fiecare din cei trei/patru factori: - beneficiar; - proiectant; - executant; - exploatantul lucrrii Pentru sistemul calitii se recomand folosirea regulilor stabilite prin SR-EN 9000-1/96, 9001/01, 9002/96, 9003/96. Obiectivul cheie al preocuprilor pentru calitate a furnizorului de ap este s realizeze, s menin i s urmreasc imbuntirea continu a calitii produsului su, s dea incredere clientului su c va avea tot timpul ap de calitate i

s dea incredere echipei ce lucreaz c managementul dezvoltat menine condiiile referitoare la nivelul de calitate in asigurarea apei (de calitatea apei potabile, la presiunea cerut i in cantitate raional necesar). Standardul face diferena intre sistemul calitii aplicat pentru obinerea apei de o anumit calitate i calitatea apei in sine, calitate care in cazul de fa este definit - pentru apa potabil - de legea nr. 458/2002. Calitatea definit de standardele 9000 se refer la condiiile ce vor trebui indeplinite pentru obinerea calitii de ap potabil. Standardul nu descrie modul de obinere a condiiilor de calitate a produsului, ar fi i greu, ci las la latitudinea fiecrui furnizor s adopte msurile considerate ca necesare pentru realizarea calitii produsului; odat stabilite acestea vor trebui respectate pentru a garanta calitatea produsului final. Conceptul de organizare a activitii este legat de sistemul de proceduri ce urmeaz a fi executate, pentru fiecare dintre componenii echipei implicate astfel ca in final s rezulte acelai produs (calitativ i cantitativ). Fiecare dintre componenii echipei, pe domeniul sau de activitate (proiectant, executant, exploatant), trebuie s aib: - o organizare, structurare clar a personalului de lucru; - o dotare proprie sau o racordare la elementele pieii (furnizori, subfurnizori, etc.) intr-un lan stabil i sigur; - o calificare adecvat a personalului; - o disciplin tehnologic bine instaurat; - o atestare a sistemului calitii. Standardele precizeaz un element cheie "Pentru ca un sistem s fie eficace, toate procesele, responsabilitile, prevederile i resursele aferente ar trebui definite i urmate cu consecven". O procedur stabilit, intr-un context dat, trebuie realizat intocmai pan cand se decide altfel. In cadrul sistemului de proceduri este important formalizarea: - o anumit operaiune se execut numai in modul descris i cu echipamentele stabilite; - modul de atribuire a autoritii este clar structurat, cine d ordin, cine execut, cui raporteaz, cine rspunde, cand i sub ce form rspunde; - evidena operaiunilor se face numai in modul prevzut; - elementele anormale se supun procedurilor de analiz. Sistemul calitii se supune analizei periodice, forma cea mai complet fiind auditul. Un exemplu de aplicare a sistemului calitativ pentru exploatantul lucrrii este Regulamentul de exploatare ce trebuie s conin totalitatea procedurilor de urmat astfel ca sistemul s rman in funciune mult vreme, furnizand ap potabil. Mai trebuie inut seama c: - un sistem de calitate instalat i aplicat conduce totdeauna la un produs de calitate; - funcionarea sistemului calitii duce la intrirea disciplinei i relaxarea relaiilor intre membrii personalului din cauza evitrii lucrrilor inutile i distribuia sarcinilor; - certificarea sistemului de calitate ridic gradul de apreciere al unitii respective i gradul de incredere in solidaritatea unitii respective; - implementarea sistemului calitii crete gradul de incredere al consumatorilor i deci o colaborare bun cu anse mari de dezvoltare favorabil i a performanelor economice; - sistemul calitii nu trebuie folosit ca "o mod", ci ca un instrument util pentru ordonarea i eficientizarea activitii in interiorul unitii in scopul furnizrii unui produs final constant de calitate; - pentru ca sistemul s funcioneze, el trebuie monitorizat o perioad suficient de mare pentru a putea elimina din sistem toate elementele care impiedic buna funcionare sau descoperirea celor care lipsesc din buna funcionare; - rezultatul aplicrii sistemului calitii poate conduce i la soluia de oportunitate a schimbrii sistemului in vederea atingerii unor trepte superioare de eficien. Desigur c sistemul calitii se va referi distinct la diversele tipuri de activiti: - un fel de calitate va fi aplicat la proiectarea lucrrilor sistemului; - un sistem de calitate specific va fi aplicat la executarea lucrrilor; - un sistem de calitate se va aplica la verificarea i testarea lucrrilor; - un alt sistem de calitate va fi aplicat la exploatarea lucrrilor - in spe a lucrrilor de alimentare cu ap i a lucrrilor sistemului de canalizare; - un alt sistem de calitate va fi aplicat in sistemul de instruire a personalului implicat, etc.; - un alt sistem de calitate va fi aplicat la organizarea laboratoarelor de control a calitii produsului final. Exemplu de urmrire a calitii la o reea. Pentru o reea de distribuie, canalizare, sunt importante mai ales elaborarea sistemului pentru cele trei faze: (1) organizarea execuiei, (2) organizarea recepiei i (3) organizarea exploatrii. Organizarea execuiei este o problem esenial, de calitate; trebuie stabilite condiiile de execuie, mijloacele de autocontrol, mijloacele de lucru, fora de munc, metodologia de lucru, starea i pstrarea materialelor, calificarea personalului, securitatea lucrului, etc. Toate acestea duc la organizarea calitii avand ca referin standardele ISO 9000. Fiecare lucrare executat conform standardelor duce la o calitate mai bun a intregului sistem. Se poate scrie i un manual de calitate, avand ca referin ISO 9002 i, de asemenea, se poate elabora o metodologie de autocontrol. Tratarea lucrrii este una din cele mai importante operaiuni in fiabilitatea reelei. Recepia lucrrii face obiectul unei operaiuni speciale; se verific prin control vizual (reeaua este conform proiectului) se controleaz etaneitatea, se controleaz comportarea terenului la umplutur/peste conduct se verific funcionarea i capacitatea tehnologic (toate acestea la un loc formeaz calitatea execuiei); putem realiza aceste operaiuni de o manier cat mai obiectiv. Vor trebui bine stpanite elementele: - normativul de referin; - modaliti de aplicare; - principii i metode de control; - procedura general de efectuare a controlului; - punerea in practic a lucrrilor de testare; - interpretarea rezultatelor testelor;

- controlul elementelor neconforme; - redactarea rapoartelor de control; redactare clar fr ambiguiti; - furnizarea elementelor pentru cartea construciei. Exploatarea sursei i reelei. Nu este suficient ca reeaua s fie bine gandit, bine executat i recepionat corect. Reeaua va trebui s funcioneze timp indelungat asigurand in orice moment consumatorului presiunea de funcionare i calitatea de ap potabil la robinet. In acelai timp funcionarea trebuie s se fac la nite indicatori de performan apropiai sau mai buni decat cei stabilii la inceput. Mai trebuie inut seama de faptul c reeaua se extinde mereu i parametri vor trebui asigurai i in noile condiii. Din cauz c, reeaua este ultimul obiect al sistemului, in care nu se mai poate face corectarea calitii apei, este important s se realizeze dispozitivul cerut de aplicarea legii 458/02 prin care la momentul respectiv i in condiiile stabilite s se poat lua probele de ap prin care s se confirme c la robinetul consumatorului apa este potabil. Totodat vor trebui instituite msurile prin care in caz de accident s se poat verifica expeditiv calitatea apei i s se poat decide msurile de urmat de ctre consumator, inclusiv a modului de informare a acestuia. Urmrirea continu a calitii apei la surs poate preveni o exploatare deficitar i protejeaz sntatea consumatorului. III. LUCRRI DE CANALIZARE III.1. Condiii tehnice generale Introducere Se acord din ce in ce mai mult importan schemelor i tehnologiilor de realizare a sistemelor de canalizare din mediul rural, atat datorit caracterului cu totul specific al acestora, al necesitii unui confort sporit, cat i marii diversiti a soluiilor tehnice utilizate pe glob i in ara noastr in acest scop. In mod deosebit se remarc faptul c au aprut utilaje noi, mai eficiente din punct de vedere al productivitii in execuie i al tehnologiei in exploatare, fiabile i cu randamente energetice ridicate care pot fi utilizate cu bune rezultate in sistemele de canalizare din mediul rural. Toate aceste nouti trebuie integrate cunotinelor actuale din domeniu i puse la dispoziia proiectanilor, beneficiarilor, specialitilor i responsabililor din primrii cu sectorul edilitar, organizatorilor de licitaii in domeniu, etc., pentru a putea fi utilizate pe scar extins la realizarea investiiilor, in exploatarea instalaiilor aferente reelelor de canalizare i staiilor de epurare, la aprecierea corectitudinii soluiilor propuse, la aplicarea msurilor de respectare a siguranei in exploatare i a legislaiei de protecie a mediului inconjurtor, ansamblu de aciuni care necesit, in mod evident, prescripii, ghiduri i normative specifice. Avand in vedere gradul extrem de redus in mediul rural a sectorului industrial i in marea majoritate a cazurilor chiar absena acestuia, natura apelor uzate provenite de la localitile sau colectivitile mici i foarte mici este menajer sau cel mult oreneasc. III.1.1. Elemente generale de alctuire a sistemelor de canalizare Alctuirea unui sistem de canalizare, chiar in condiiile din mediul rural, difer de la un caz la altul, in funcie de mai muli factori dintre care se evideniaz cei mai semnificativi: - numrul de locuitori total i numrul de locuitori racordai la reeaua de canalizare; - relieful i natura terenului din zona localitii; - existena unui receptor natural (emisar); - posibilitile de finanare a lucrrilor; - existena in zon a principalelor materiale de construcie; - procedeul de canalizare optim, .a. Pentru o viziune unitar i o inelegere corect a coninutului ghidului, se definesc in continuare mai muli termeni specifici domeniului tratat. III.1.1.1. Sistemul de canalizare (v. fig. III.1.) al unui obiectiv reprezint totalitatea construciilor i instalaiilor care colecteaz, transport, epureaz i evacueaz intr-un receptor natural apele de canalizare epurate sau nu, respectanduse condiiile de calitate impuse de reglementrile legale in vigoare din acest domeniu.

Figura III.1 Schema de canalizare a unei localiti rurale SE-staie de epurare; 1-receptor natural (emisar); 2-perimetrul construit al localitii; 3-colector principal; 4-colector secundar; 5-canal de serviciu; 6-camer de intersecie; 7-deversor, 8-canal deversor; 9-canal de evacuare a apelor epurate; 10-guri de vrsare; 11-subtraversare prin sifoane. In mediul rural se pot intalni situaii in care nu exist receptori naturali (emisari) apropiai care s poat primi apele de canalizare epurate sau neepurate (cazul apelor de ploaie). In aceste situaii, se pot adopta urmtoarele soluii: - transportul apelor epurate prin pompare la cel mai apropiat emisar, dac varianta nu se dovedete scump din punct de vedere economic; - infiltrarea in subteran a apelor uzate epurate dac acestea indeplinesc condiiile de calitate impuse de NTPA 0112002 i NTPA 001-2002 i de ctre organele teritoriale abilitate (de gospodrire a apelor, de protecie a mediului i de inspecie sanitar); - transportul apelor de canalizare, neepurate, in sistemul de canalizare al celei mai apropiate localiti (ca distan) i epurarea comun a acestora. III.1.1.2. Cu referire la mediul rural, prin "obiectiv" se ineleg: colectiviti cu un numr redus de locuitori (comune, sate, grup de locuine, moteluri, locuine individuale i case de vacan, etc.), mici uniti industriale i agrozootehnice, mici societi comerciale care deservesc colectivitatea respectiv, .a. III.1.1.3. Prin ape de canalizare se ineleg urmtoarele categorii de ape: a) ape uzate: - ape uzate menajere, provenite din utilizarea apei de alimentare in scopuri gospodreti, in cadrul unitilor cu caracter social, public, ale industriei locale, stropitul spaiilor circulabile i al spaiilor verzi; - ape uzate industriale, provenite din utilizarea apei in scopuri industriale; - ape uzate provenite din activitile de cretere a animalelor in gospodrii individuale i/sau din unitile agrozootehnice; - ape uzate industriale sau agrozootehnice preepurate, care la evacuarea in reeaua public de canalizare au caracteristicile calitative asemntoare cu ale apelor uzate menajere i respect indicatorii de calitate impui de NTPA 002-2002; - apa uzat oreneasc reprezentand amestecul dintre apele uzate menajere, apele uzate tehnologice proprii sistemului de alimentare cu ap i de canalizare i apele uzate industriale, respectiv agrozootehnice preepurate sau nu, dar respectand indicatorii de calitate impui de normele tehnice de protecia apelor; b) ape meteorice - provenite din ploi, topirea zpezii sau din efectul cumulat al acestora (ploi + topirea zpezii). Alte categorii de ape meteorice cum ar fi apa provenit din brum i chiciur, sunt considerate nesemnificative din punct de vedere cantitativ i se neglijeaz; c) ape de suprafa introduse in reeaua de canalizare. Aceast categorie de ap de canalizare reprezint un caz rar intalnit in mediul rural i va fi considerat in calcule numai acolo unde exist o astfel de situaie;

d) ape subterane introduse in reeaua de canalizare. Sunt ape din drenarea unor suprafee cu exces de umiditate, a unor terenuri sportive, etc. i ape subterane, din stratul freatic, infiltrate in canale datorit neetaneitii imbinrilor i eventualelor fisuri existente in tuburile de canalizare. III.1.1.4. Reeaua de canalizare este alctuit din totalitatea canalelor i construciilor accesorii care asigur colectarea i transportul apelor de canalizare spre staia de epurare sau direct in receptorul natural (cazul apelor de ploaie, in general). Construciile accesorii constau din: cmine de vizitare (in aliniament, de racord, de intersecie, de schimbare de pant, de seciune sau de direcie in plan), guri de scurgere, guri de vrsare in receptorul natural, deversoare, staii de pompare, bazine de retenie, sub i supratraversri de rauri i ci de comunicaie, cmine de splare, de rupere de pant, .a. III.1.1.5. Procedeul de canalizare exprim rolul atribuit unei reele funcie de diferitele categorii de ape de canalizare pe care le colecteaz i le transport. Canalizarea unui obiectiv poate fi realizat in urmtoarele procedee de canalizare: > Separativ sau divizor, cand exist cel puin dou reele de canalizare distincte (independente): o reea numai pentru ape uzate i o alt reea numai pentru ape meteorice, intre cele dou reele nu trebuie s existe nici o legtur tehnologic sau funcional. In mod obinuit, in mediul rural se adopt cu precdere procedeul de canalizare separativ, care impune numai epurarea apelor uzate, apele meteorice putand fi evacuate direct in mediul natural fr epurare (exceptand cazurile in care apele de ploaie spal suprafee impurificate cu produse petroliere, diverse minereuri, substane nocive, etc.). In plus, procedeul separativ permite ealonarea investiiei prin etapizarea execuiei celor dou reele, mai intai reeaua pentru ape uzate i in etapa a II-a reeaua pentru ape meteorice. In acest fel efortul financiar iniial este mai redus. Pe de alt parte, sunt situaii in care apele pluviale pot fi evacuate superficial (la suprafaa terenului), total sau parial, obinandu-se pe ansamblu costuri de investiie mai reduse. > Unitar sau "tot la canal" cand exist o singur reea care colecteaz i transport toate categoriile de ape de canalizare (ape uzate, ape meteorice, etc.). Reeaua realizat in acest procedeu de canalizare comport o investiie iniial mai important decat in procedeul separativ, dar neajunsurile generate la execuie (ingreunarea circulaiei pietonilor i a vehiculelor de orice tip, desfacerea i refacerea pavajelor, depozitarea pmantului rezultat din sptur i a materialelor de construcie, etc.) sunt mult atenuate i se produc o singur dat. > Mixt, cand o parte a localitii este canalizat in procedeu separativ i alt parte in procedeu unitar. In mediul rural acest procedeu de canalizare este rar intalnit. III.1.1.6. Receptorul natural sau emisarul, reprezint orice depresiune cu scurgere asigurat in mod natural, curs de ap, lac natural sau artificial, mare, soluri infiltrabile (permeabile), in care sunt evacuate apele de canalizare. Funcie de caracteristicile cantitative i in special calitative ale apelor de canalizare i ale receptorului natural, apele de canalizare evacuate in receptor pot fi epurate sau neepurate (cazul, de regul, al apelor meteorice). III.1.1.7. Ap de canalizare convenional curat, este o ap care nu trebuie epurat, fiind mai curat decat apa receptorului natural in care se vars. Concret, apa de canalizare convenional curat este apa ale crei caracteristici calitative respect indicatorii de calitate impui de normativele de protecia apelor in seciunea de evacuare a acestora in emisari. III.1.1.8. Scheme de canalizare Schema de canalizare este reprezentarea in plan orizontal a sistemului de canalizare (v. fig. III.1), indicandu-se principalele obiecte componente prin care se realizeaz funcionalitatea sistemului i poziia relativ dintre ele (reea de canale, colectoare principale, staii de pompare, deversoare, sub sau supratraversri de obstacole, alte puncte obligate, staii de epurare, emisarul, gura de vrsare in emisar, etc.). In mediul rural se recomand adoptarea urmtoarelor scheme de canalizare: > Schema perpendicular direct (v. fig. III.2, a) pentru colectarea, transportul i evacuarea apelor meteorice de pe tot teritoriul folosinei. De regul apele meteorice, cu excepia celor din primele minute ale ploii, sunt considerate convenional curate i nu necesit epurare la evacuarea lor in receptorii naturali. Adoptarea acestei scheme, presupune canalizarea localitilor in procedeul separativ (divizor). Schema perpendicular direct este caracteristic reelei de ape meteorice din procedeul separativ i este avantajoas in special atunci cand terenul pe care este amplasat localitatea prezint o pant medie general spre emisar, curbele de nivel fiind aproximativ paralele cu emisarul. Soluia conduce la un volum de terasamente minim, existand totodat pante ale radierului suficiente pentru realizarea i chiar depirea vitezei de autocurire (0,70 m/s). > Schema perpendicular indirect (v. fig. III.2, b) se adopt pentru reeaua de ape uzate din procedeul de canalizare separativ i pentru reeaua de canalizare din procedeul unitar. In aceast schem nu poate lipsi staia de epurare. Schema este avantajoas in condiii de relief analoage schemei perpendicular directe. In procedeul de canalizare unitar, schema mai cuprinde, dac este necesar, camere deversoare in reea i deversorul din amontele staiei de epurare. > Schema paralel sau "in etaje" (v. fig. III.2, c), este caracteristic localitilor amplasate pe un teren care are o pant medie general aproximativ paralel cu emisarul, curbele de nivel fiind in general orientate oblic sau chiar normal pe acesta. In aceast schem, colectoarele secundare sunt paralele cu emisarul. Schema permite dezvoltarea "in etaje" a localitii prin prelungirea spre amonte a colectorului principal (notat cu 5' in fig. III.2, c). La proiectarea tronsoanelor colectorului principal din zona A, se va ine seama de sporul de debite generat prin extinderea in viitor a localitii cu zona B. III.1.1.9. La proiectarea unui sistem de canalizare in procedeul unitar se va avea in vedere funcionarea sistemului pe "timp uscat" i "pe timp de ploaie". > Timpul uscat se refer la perioadele in care pe teritoriul canalizat nu plou i cand prin reeaua de canalizare curge numai ap uzat. > Timpul de ploaie se refer la perioadele in care pe teritoriul canalizat plou (exist precipitaii sub form de ploaie, topirea zpezii sau efectul cumulat al acestora) i cand prin reeaua de canalizare curge un amestec de ape uzate cu ape meteorice.

In procedeul de canalizare separativ (divizor), reeaua pentru ape uzate funcioneaz continuu, nefiind influenat de precipitaii, pe cand reeaua de ape meteorice funcioneaz discontinuu, fiind practic goal (fr ap) in perioada de "timp uscat". III.1.1.10. Staia de epurare reprezint totalitatea construciilor i instalaiilor care indeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) corecteaz calitatea apei de canalizare astfel incat indicatorii de calitate in seciunea de evacuare a apelor epurate in emisar s fie sub valorile impuse de norme (NTPA 011-2002, respectiv NTPA 001-2002); b) prelucreaz substanele reinute la un nivel la care valorificarea, depozitarea sau evacuarea lor in mediul natural nu mai prezint un pericol pentru sntatea oamenilor i pentru mediul inconjurtor. III.1.2. Restituii specifice de ape uzate, debite caracteristice de dimensionare i de verificare III.1.2.1. Restituia specific de ap uzat reprezint cantitatea de ap raportat la un locuitor care este evacuat zilnic in reeaua de canalizare. Ea se noteaz cu q i se exprim in l/loc, zi.

Figura III.2 Scheme de canalizare utilizate in mediul rural: 1-receptor natural (emisar); 2- perimetrul construit al zonei A; 2'-perimetrul construit al zonei B; A-teritoriul iniial al localitii; B-teritoriul zonei de extindere; 3-canal de serviciu; 3'-canal de serviciu in zona extinderii; 4-colector secundar; 4'-colector secundar in zona extinderii; 5-colector principal; 5'-extindere colector principal; 6-staie epurare; 7-canal de evacuare a apelor epurate; 8-gur de vrsare in emisar. Restituia specific provine din impurificarea apei potabile utilizat in scopuri gospodreti pentru gtit, igiena personal i oral, splatul rufelor, imbiat, curenie, pentru splatul WC-urilor, etc. Ea este funcie de mai muli factori i anume: clim, gradul de dotare a locuinelor cu ap rece i cald, de anotimp, de orele in care se face restituia, de ziua din sptman, de nivelul de civilizaie al populaiei, .a. Pentru micile colectiviti (cu debitul zilnic maxim al apelor uzate sub 50 l/s, ceea ce corespunde la cca. 22.000 locuitori) se recomand valori ale restituiei specifice intre 50 i 100 l/loc., zi. Restituia specific de ap uzat q se consider egal cu debitul necesarului specific de ap potabil q(n). Debitul necesarului specific q(n) reprezint cantitatea de ap raportat la un locuitor, care este necesar acestuia intr-o zi, pentru satisfacerea nevoilor de ap din gospodrie. III.1.2.2. Debitele caracteristice ale apelor uzate menajere, sunt: Q(u zi med), Q(u zi max), Q(u orar max) i Q (u orar min). Ele se determin aa cum se indic in anexa IV.18. Reeaua pentru ape uzate din procedeul separativ, in afara debitelor de ape uzate menajere, mai poate colecta i transporta ape uzate provenite de la uniti industriale i/sau comerciale existente in localitate, precum i ape subterane infiltrate in canale datorit neetaneitii imbinrilor (v. anexa IV. 18). III.1.2.3. Debite de ape meteorice Provin din ploi, topirea zpezii sau din efectul cumulat al acestora. Debitul maxim al apelor meteorice este cel provenit din ploi (Q(P)). Calculul debitului apelor de ploaie este detaliat la pct. III.2.4. III.1.2.4. Debite de calcul (dimensionare) i de verificare III.1.2.4.1. Pentru reeaua de canalizare, debitele de calcul sunt: - in cazul reelei de ape uzate din procedeul separativ:
Q(c) = Q(u.orar.max) + Q(ind) + Q(inf) (III.1)

unde, Q(inf) - este debitul de ap infiltrat in canale (v. anexa IV.18); Q(ind) - este debitul de ape uzate evacuat de unitile comerciale i/sau industriale din zon (Q(ind)) care utilizeaz reeaua public de canalizare. - in cazul reelei de ape meteorice din procedeul separativ:
Q(c) = Q(P) (III.2)

unde Q(P) este debitul de ape meteorice; - in cazul reelei de canalizare din procedeul unitar:
Q(c) = Q(P) + (Q(u orar max) + Q(ind) + Q(inf) (III.3)

Acest debit se poate realiza (inregistra) pe timp de ploaie. Pe timp uscat, se face verificarea la debitul:
Q(v) = Q(u orar max) + Q(ind) + Q(inf) (III.4)

pentru a se constata dac in canale se realizeaz viteze mai mari sau cel puin egale cu viteza de autocurire (0,70 m/s). III.1.2.4.2. Pentru staia de epurare, debitele de calcul i de verificare ale obiectelor tehnologice sunt prezentate detaliat in anexa IV.18. Referitor la debitul apelor de canalizare influent in staia de epurare, se subliniaz urmtoarele: > debitul influent in staia de epurare care deservete un obiectiv canalizat in procedeul separativ este:
Q(SE) = Q(u orar max) + Q(ind) + Q(inf) (III.5)

Acest debit provine numai din reeaua de ape uzate. Pentru reeaua de ape meteorice din procedeul separativ, de regul, nu se prevede staie de epurare, deoarece apele meteorice sunt considerate (cu excepia primelor minute ale ploii) convenional curate.

> debitul influent in staia de epurare care deservete un obiectiv canalizat in procedeul unitar sau mixt, este:
Q(SE) = n (Q(u orar max) + Q(ind) + Q(inf) (III.6)

unde conform reglementrilor tehnice din ara noastr, coeficientul adimensional n = 2.

Figura III.3 Bilanul debitelor la deversorul din amontele staiei de epurare (procedeul de canalizare: unitar sau mixt). Deoarece debitul efluent al obiectivului canalizat in procedeul unitar Q(c) dat de relaia (III.3), este mai mare decat debitul maxim de ap admis in staia de epurare pe timp de ploaie Q(SE) - dat de relaia (III.6), este necesar prevederea unui deversor la intrarea in staia de epurare, dimensionat la Q(d)^c = Q(c) - Q(SE) i verificat la Q(d)^v = Q(c) (v. fig. III.3). III.1.3. Prevederi legislative Proiectarea, execuia i exploatarea construciilor i instalaiilor aferente unui sistem de canalizare, este reglementat in ara noastr de urmtoarele prevederi legislative mai importante: > Legea apelor nr. 107/1996, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244/8 octombrie 1996; > Legea proteciei mediului, nr. 137/1995, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 304/30 decembrie 1995; > NP 032/99 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti. Partea I: Treapta mecanic; > NP 088-03 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti. Partea a II-a: Treapta biologic; > NP 089-03 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti. Partea a III-a: Staii de epurare de capacitate mic (5 < Q <= 50 l/s) i foarte mic (Q <= 5 l/s); > NTPA 001/2002 - Normativ privind stabilirea limitelor de incrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la evacuarea in receptorii naturali - aprobat prin H.G. nr. 188/28.02.2002; > NTPA 002/2002 - Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate in reelele de canalizare ale localitilor i direct in staiile de epurare aprobat prin H.G. nr. 188/28.02.2002; > NTPA 011/2002 - Norme tehnice privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate oreneti - aprobate prin H.G. nr. 188/28.02.2002. > Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcii - pentru toate lucrrile aferente sistemului de canalizare vor fi respectate prevederile acestei legi; > Legea nr. 98/94 - Lege privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la Normele legale de igien i sntate public. Nerespectarea prevederilor specifice menionate in reglementrile de mai sus, conduc la sanciuni conform legii 98/94, cu completrile din HG nr. 108/99. > Pentru dimensionarea elementelor componente care alctuiesc sistemul de canalizare (reea, staie de epurare, etc.) se vor aplica prevederile specifice din standardele i normativele in vigoare la data elaborrii proiectului (v. anexa IV.20 a prezentei documentaii) i din literatura tehnic de specialitate; III.1.4. Criterii generale de alegere a tipurilor de materiale ce pot fi utilizate in realizarea lucrrilor de canalizare Materialele utilizate in realizarea construciilor i instalaiilor unui sistem de canalizare vor trebui s indeplineasc anumite criterii generale, valabile, evident, funcie de rolul i importana construciei sau instalaiei, de domeniul de utilizare, de caracterul temporar sau permanent al lucrrii, etc. Utilizarea materialelor fiind legat in general de prezena apei uzate, ele trebuie s indeplineasc urmtoarele criterii: > s fie rezistente la aciunea coroziv i hidratant a apei; > s asigure o foarte bun etaneitate a elementelor executate pentru evitarea exfiltraiilor i/sau a infiltraiilor; > s aib rezistenele mecanice cerute de domeniul de utilizare; > s aib rugozitate mic in scopul limitrii pierderilor de sarcin distribuite; > s aib o fiabilitate cat mai mare, care s depeasc, de regul, duratele de serviciu normate (v. Legea nr. 15/24 martie 1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale i necorporale, in care se indic aceste durate); > s fie rezistente la aciunea diferiilor factori externi funcie de domeniul lor de utilizare, (temperatura apei i a aerului, sarcini mecanice interioare i exterioare, aciunea agresiv a pmantului, cureni electrici vagabonzi, etc.) i s nu se deformeze permanent sub aciunea acestora;

> s nu se dizolve in contact cu apa uzat sau nmolul i s nu fie duntoare pentru microorganismele care realizeaz epurarea; > s nu prezinte pericol de orice natur pentru persoanele cu care vin in contact, care le manevreaz i utilizeaz; > s aib un cost redus; > s nu necesite cheltuieli de investiie i exploatare mari; > s fie uor de pus in oper, depozitate i manevrate; > s permit montare i demontare uoar (cazul conductelor, pieselor speciale, armturilor, etc.); > s permit realizarea unor imbinri etane (cazul conductelor, de exemplu); > s reziste alternanelor de umiditate, de temperatur i de inghe-dezghe, dac lucreaz in medii i domenii in care pot avea loc astfel de alternane; > s corespund cerinelor beneficiarilor i caietelor de sarcini intocmite de ctre proiectani i reetelor de preparare indicate de proiectant i realizate de constructor (pentru betoane, mortare, tencuieli, etc.); > s aib un volum, greutate i dimensiuni care s permit transportul lor pe drumurile publice; > s-i pstreze calitile, caracteristicile i proprietile in cazul depozitrii corespunztoare pe durata de garanie a fabricantului; > echipamentele prevzute a fi achiziionate s fie fiabile, cu randament energetic ridicat i cu o durat de serviciu normat > 10-15 ani; > s se aleag materiale pentru care se cunoate tehnologia de realizare practic i pentru care exist mijloace normale de punere in oper; > s fie disponibile persoane calificate pentru execuie i exploatare; > materialele s fie atestate de ctre organele abilitate i de ctre inspectoratele sanitare teritoriale; > dup epuizarea capacitii de lucru, s permit fie o reutilizare uoar, fie o distrugere simpl i depozitare in condiii acceptabile pentru mediul inconjurtor. Gama de materiale necesare pentru realizarea sistemelor de canalizare in mediul rural este foarte diversificat, funcie de domeniile in care sunt utilizate. Astfel, diversele materiale de construcii i instalaii pot fi utilizate pentru: > transportul lichidelor (ape uzate, nmoluri cu diferite umiditi, soluii de reactivi, etc.) in conducte sub presiune sau in canale cu nivel liber; > instalaii de pompare (conducte de aspiraie, de refulare, piese speciale, armturi, .a.); > realizarea construciilor din crmid, beton simplu, beton armat, beton precomprimat, etc.; > etanri. Dintre materialele utilizate curent in realizarea sistemelor de canalizare se evideniaz urmtoarele: > nisip, pietri, ciment, ap i aditivi pentru prepararea mortarelor i betoanelor; > bare din oel neted (OB 37) sau profilat la cald (PC 52, PC 60) pentru realizarea construciilor din beton armat, precomprimat, conducte i canale, etc.; > cauciuc, carton asfaltat, folii din material plastic, rini epoxidice, .a. pentru etanri i protecii; > oel, font, polietilen, polipropilen, poliester armat cu fibr de sticl (PAFS), tuburi din beton armat centrifugat (tuburi PREMO), PVC, oel inoxidabil, .a., pentru conducte, canale, cmine de vizitare prefabricate, cuve pentru instalaii mici de pompare i instalaii compacte de epurare, etc. Multe dintre construciile i instalaiile utilizate in sistemele de canalizare din mediul rural sunt prefabricate, fapt ce permite o aprovizionare, transport, manevrabilitate i punere in oper mai uoar i mai rapid. In aceast categorie intr tuburile de orice fel, cuvele staiilor de epurare mono-bloc sau compacte, instalaii mici de pompare, stalpi, grinzi, planee, etc. III.1.5. Condiii generale de alegere a amplasamentului lucrrilor III.1.5.1. Lucrrile aferente reelei de canalizare sunt amplasate in interiorul perimetrului construit al localitii. Canalele care colecteaz i transport apele uzate i in unele cazuri i apele meteorice, sunt amplasate in subteran, de obicei in axul strzilor. Pe vertical, ele sunt aezate sub conductele de ap potabil, ap mineral pentru cur intern, conducta de gaz, cabluri electrice, canalele de cabluri telefonice, etc. Condiiile de amplasare la incruciarea reelelor edilitare i distanele in plan orizontal i vertical a canalelor care colecteaz i transport ape uzate i/sau ape meteorice fa de alte elemente de construcie, arbori, reele, etc. sunt recomandate in SR 8591/1 "Reele subterane. Condiii de amplasare", atat pentru conductele care transport apa de alimentare cat i pentru cele de canalizare, prezentate mai jos, in tabelele 1.1 i 1.2. Condiiile specifice de amplasare pe categorii de reele se stabilesc conform prevederilor de mai jos: Distana minim intre conducte i canale precum i intre acestea i construciile existente trebuie s asigure stabilitatea construciilor, inand seama de adancimea de fundare precum i de caracteristicile geotehnice ale terenului. Aduciunile pentru alimentare cu ap care au trasee, in localiti, comune cu celelalte reele edilitare subterane, se pot amplasa avand ca referin standardul SR 8591/1. La subtraversarea cilor ferate i a drumurilor naionale, judeene i comunale de ctre conductele de gaze i lichide, amplasarea acestora se poate face dup recomandrile STAS 9312. In cazul reelelor de ap potabil aflate in vecintatea canalizrii trebuie s asigure evitarea exfiltraiilor din canal i infiltraii ale apei de canalizare in reeaua de ap potabil. Incrucirile intre reelele edilitare subterane se fac, de regul sub un unghi de proiecie intr-un plan orizontal de 75 ... 90. Se admit reduceri ale unghiului pan la 45, in cazul in care conductele sunt amplasate pe strzi care se intersecteaz pan la acest unghi. Condiii de amplasare a conductelor i canalelor la incruciarea reelelor edilitare
Tabel 1.1

Reele care se Msuri de protecie pentru incrucieaz Condiii de amplasare cazurile in care condiiile de amplasare nu pot fi respectate 0 1 2 Conducta de alimentareConducta de alimentare cuConducta de alimentare cu ap se cu ap potabil i apap potabil i cu ap introduce in tuburi de protecie mineral pentru cura mineral pentru cura care trebuie s depeasc canalul de ape uzate de o parte intern cu canal de intern, se amplaseaz ape uzate deasupra canalelor de apei de alta a acestuia, cu: uzate la distana minim 5,0 m in teren impermeabil de 40 cm 10,0 m in teren permeabil Conducta de alimentareConducta de alimentare Soluia se stabilete cu acordul cu ap cu canalizaie cu ap se amplaseaz sub intreprinderilor care de cabluri telefonice canalizaia telefonic exploateaz reelele respective. Cabluri electrice cu Cablurile electrice se conducte de ap i amplaseaz deasupra, la o canalizare distan minim de 0,25 m fa de conducta de ap Canale termice cu Canalele termice se Se vor lua msuri de protecie canale de ap uzat amplaseaz de regul, stabilite de comun acord intre deasupra canalelor de apunitile care exploateaz uzat reelele respective

Amplasarea in plan vertical a canalelor care alctuiesc reeaua de canalizare se face inand seama (dup caz) de: > posibilitatea colectrii apelor uzate din subsolul cldirilor; > sarcinile care acioneaz asupra canalului, inclusiv efectul mecanic (dinamic) al circulaiei rutiere; > adancimea de inghe; > configuraia terenului; > puncte obligate (pasaje subterane, subtraversri de ci de comunicaii, etc.); > dimensiunile canalului; > nivelul apei subterane i tendina lui; > regimul hidraulic al raului in care se evacueaz apele de canalizare. Distane minime dintre conductele de alimentare cu ap i colectoarele de canalizare i alte reele i elemente de construcie
Tabel 1.2 Distane minime fa de elementele de construcie arbori, reele (m) Nr. In plan vertical In plan orizontal crt. Denumirea reelelor Cota terenului Arbori FundaiiBorduri, Conducte sau a suprafeeiine de (axa de rigole, Canalizare de alimentare imbrcminii tramvaiacestora)cldire anuri strzii cu ap Conducte dePotabil i2/ 3/ 4/ alimentare ap cu ap mineral pentru cura intern 1 2,0 1,5 3,0 0,5 3,0 Industrial 4/ 4/ Canalizare pluvial i 2/ 1/ 3/ 2 menajer 1,5 2,0 0,5

III.1.5.2. In plan vertical, profilul in lung prin colector va fi conceput astfel incat pantele radierului canalelor s urmreasc, pe cat posibil, pantele terenului natural pentru a rezulta un volum de terasamente minim, cu condiia respectrii vitezelor minime i maxime in colectoare. III.1.5.3. Adancimea minim de pozare (ingropare) reprezint diferena dintre cota terenului i cota radierului canalului. Determinarea valorii adancimii de pozare se face in funcie de procedeul i tipul reelei de canalizare (pentru ape uzate, pentru ape meteorice sau pentru ape uzate + ape meteorice), de solicitrile statice i dinamice datorate circulaiei i de adancimea de inghe din zon. OBSERVAII: 1. Adancimea de pozare trebuie s asigure pentru orice reea amplasat in subteran, sub zona carosabil, rezistena la solicitrile statice i dinamice datorate circulaiei sau compactrii. 2. Adancimea de pozare trebuie astfel aleas, incat cota spturii s respecte adancimea de inghe recomandat in STAS 6054. 3. In cazul conductelor care transport lichide i sunt amplasate in terenuri sensibile la umezire, trebuie s se respecte prescripiile tehnice in vigoare referitoare la msurile de asigurare a etaneitii. 4. Distana minim in plan orizontal intre colectorul de canalizare i cablurile electrice, canalizaia telefonic, canalele termice i conductele de alimentare cu ap industrial este: - 0,50 m pentru conductele ingropate pan la 1,50 m adancime; - 0,60 m pentru conductele ingropate peste 1,50 m adancime. Distana de 3,0 m recomandat in plan orizontal intre colectoarele de canalizare i conductele de ap potabil nu poate fi respectat in foarte multe cazuri din cauza limii reduse a strzilor. In aceste cazuri, pe lang recomandrile standardului SR 8591/1, se vor respecta prevederile HG nr. 101/03.04.1997 - Norme speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar. Pentru canalele din reeaua de ape uzate din procedeul separativ i pentru canalele din procedeul unitar, adancimea de pozare se va calcula funcie de trei criterii: a - respectarea adancimii maxime de inghe pentru terenul de fundare, la nivelul cotei spturii, inand seama de recomandrile prevederilor STAS 6054 "Adancimea maxim de inghe"; b - colectarea apei uzate din subsoluri i pivnie inand seama de cota pardoselii acestora fa de cota terenului; c - realizarea, dac este cazul, a unui strat de umplutur din pmant de minim 80 cm deasupra extradosului crestei canalului, in scopul micorrii prin "efectul de bolt" a solicitrilor mecanice exterioare care acioneaz asupra canalului (in special din greutatea vehiculelor care circul pe carosabil). La proiectare i execuie se va adopta valoarea maxim a adancimii de pozare rezultat din aplicarea celor trei criterii (v. fig. III.4, III.5 i III.6). Pentru canalele din reeaua de ape meteorice realizat in procedeul de canalizare separativ, adancimea de pozare se va calcula luand in considerare criteriile a i c, in proiectare i execuie adoptandu-se valoarea maxim rezultat. Considerarea criteriului a de respectare a adancimii de inghe, conduce la aplicarea relaiei (v. fig. III.4):

Figura III.4 Adancimea de pozare necesar pentru respectarea adancimii de inghe H(s) >= h(inghe); H(o) >= H(s) - g(o); H(s) - adancimea spturii; g(o) - grosimea radierului canalului; C(T) - cot teren; C(R) - cot radier; C(S) - cot sptur; H(o) = C(T) - C(R); H(s) = C(T) - C(S);

Aplicarea criteriului b de colectare a apelor uzate de la subsoluri conduce la respectarea relaiei: H(o) >= a + i x l + H; H(o) - adancimea de pozare; a - adancimea pardoselii subsolului fa de cota strzii; i - panta canalului de racord; H' - inlimea msurat intre axul conductei de racord i radierul canalului; H - inlimea canalului. In relaia de mai sus s-a introdus in mod acoperitor H in loc de H'. Debuarea ("ineparea") canalului de racord in canalul stradal se va face, dup caz, astfel: a) legare direct in canal: - prin elemente de tip A la canalul stradal din PVC. aua este tot din PVC i este prevzut cu tu cu muf; - prin T-uri intercalate pe canalul stradal dac acesta este din PVC; - prin tuuri PVC lipite (racordate) in cazul canalului stradal din PAFS (poliester armat cu fibre de sticl). b) legare intr-un cmin de vizitare de pe canalul stradal, dac acest lucru este posibil. Conform furnizorilor de tuburi de canalizare din PVC - tip greu, elementele de racordare de tip A au diametrul tuului cu muf de 125 i de 160 mm, iar elementele de tip T, au diametrul tuului pentru racord de 160 i 200 mm. Ca urmare, este recomandabil ca diametrul interior al canalului de racord s se prevad de minimum 150 mm. Panta radierului canalului de racord va fi de minimum 1% (recomandabil intre 1 i 4%). Se va prevedea un cmin de racord situat la limita de proprietate, cmin care separ instalaia de canalizare interioar aflat in exploatarea proprietarului de reeaua de canalizare public i care este necesar pentru efectuarea curirii canalului de racord, mai ales in cazul racordurilor legate direct la canalul public. Se recomand, in scopul evitrii inundrii subsolurilor i pivnielor datorit blocrii canalizrii stradale, ca in toate cazurile in care exist obiecte sanitare situate sub cota terenului natural, s se prevad pomparea apelor uzate in canalul stradal. Aceast variant se va analiza i in cazul in care subsolul este situat la cote prea joase (a > 1,5 .... 2,0 m), pentru a se evita o ingropare exagerat i neeconomic a intregii reele. Pentru canalele din PVC, PAFS, beton, .a., funcie de adancimea de pozare rezultat din profilul longitudinal, trebuie intocmit calculul static aferent, inandu-se seama i de recomandrile productorilor materialului respectiv (tuburilor), referitoare la condiiile de pozare.

Figura III.5 Adancimea de pozare necesar pentru colectarea apelor uzate de la subsoluri Aplicarea criteriului c de favorizare a comportrii canalului la solicitrile mecanice exterioare, conduce la respectarea relaiei:

Figura III.6 Adancimea de pozare necesar din condiia de favorizare a comportrii canalului la solicitrile mecanice III.1.5.4. Amplasamentul staiilor de epurare se va face luand in considerare urmtoarele aspecte: > staia de epurare trebuie s ocupe o suprafa in plan cat mai redus, de preferat soluii compacte sau monobloc, asigurandu-se un flux optim atat pe linia apei cat i pe cea a nmolului; Aceste soluii se pot aplica i in cazul epurrii cu o singur staie a apelor uzate provenite de la dou sau mai multe localiti; > amplasarea obiectelor tehnologice trebuie s conduc la o curgere pe cat posibil gravitaional, cu pierderi de sarcin reduse i cu volume de beton i terasamente minime; > s permit accesul apelor uzate in staie precum i evacuarea apelor epurate in emisar pe cat posibil gravitaional, evitandu-se astfel pomparea acestora, soluie ce ar implica costuri suplimentare de investiie, exploatare i intreinere. In multe cazuri costurile energetice reprezint valori deloc de neglijat; > distana de la staia de epurare la zona populat s fie suficient de mare astfel incat obiectele i procesele tehnologice de epurare s nu aib impact defavorabil asupra mediului locuit prin miros, zgomot i ali factori care pot influena negativ condiiile de via ale oamenilor. Este important a se studia care este direcia predominant a vantului pentru zona respectiv, in scopul amplasrii optime a staiei de epurare corelat cu aceast direcie; > riscul de inundaie. Dac amplasamentul va fi in albia major a unui rau sau intr-o zon potenial inundabil, se vor executa lucrri specifice de protecie (indiguire) i se va solicita avizul de amplasament de la unitatea teritorial de gospodrire a apelor sau de la filialele sale bazinale (funcie de competenele de emitere), conform "Normelor metodologice" in vigoare; > se va evita pe cat posibil alegerea unui amplasament care s necesite pozarea obiectelor tehnologice componente in teren sub nivelul panzei freatice sau intr-un teren instabil, slab coeziv (nisip, praf, etc.), ori alunector; > terenul pe care se va amplasa staia de epurare s fie liber de alte construcii i s constituie proprietatea autoritii locale; > s nu necesite strmutri de conducte (de gaze naturale, de petrol, etc.) i nici lucrri auxiliare (suplimentare) de mare anvergur; > s fie amplasat la distane corespunztoare fa de liniile de inalt tensiune, in afara zonei de protecie, pentru evitarea oricrui risc de electrocutare sau de incendiu; > s permit racordarea cu uurin a staiei de epurare la reelele de utiliti cum ar fi: alimentarea cu energie electric, ap potabil, gaze, conectarea la reeaua telefonic, utiliti care s aib i capacitatea necesar prelurii consumurilor i cerinelor aferente staiei de epurare; > s permit un acces uor i cat mai scurt la reeaua local de drumuri existent, pentru a favoriza transportul materialelor i echipamentelor necesare in timpul execuiei i exploatrii; > s existe posibiliti de extindere in viitor; > s prezinte condiii favorabile, tehnice i economice, de evacuare in emisar a apelor epurate; > s se incadreze in planurile de urbanism ale localitilor, construciile i instalaiile de epurare s prezinte un aspect vizual i estetic corespunztor cerinelor locale i in msura in care acest lucru este posibil, s se realizeze in jurul incintei o perdea vegetal de protecie; > se va lua in considerare amplasarea staiei de epurare in apropierea depozitului de deeuri al localitii, operaiunea de evacuare a materiilor reinute in incinta staiei fiind astfel mai puin costisitoare; > se va urmri micorarea riscului de vandalism i asigurarea securitii staiei de epurare prin realizarea unei imprejmuiri. La alegerea soluiei pentru amplasamentul construciilor i instalaiilor aferente sistemului de canalizare, se vor avea in vedere urmtoarele reglementri: Legea Apelor nr. 107 din 1996, Legea Proteciei mediului nr. 137 din 1995, Normativul privind obiectivele de referin pentru clasificarea calitii apelor de suprafa aprobat cu Ordinul ministrului apelor i proteciei mediului nr. 1.146 din 10 decembrie 2002 privind lucrrile exterioare construciilor. De asemenea, se va avea ca referin STAS 3051 i SR EN 805. III.1.6. Criterii specifice de calitate a lucrrilor Prevederile legate de calitatea in construcii cuprinse in Legea 10 sunt obligatorii pentru orice construcie deci i pentru obiectele sistemelor de canalizare. Majoritatea acestor prevederi sunt aceleai cu cele care se refer la lucrrile de alimentri cu ap i care au fost evideniate la pct. II.1.7. din Cap. II a prezentului ghid (paragrafele a, .......... j). Ca urmare, in continuare, se vor prezenta numai aspecte specifice lucrrilor din domeniul sistemelor de canalizare.

Sigurana in exploatare a sistemului prezint dou aspecte: sigurana construciilor in sine i sigurana funcionrii ansamblului tehnologic. Sigurana funcionrii sistemului trebuie conceput de la inceput, cu variante de funcionare in regim normal precum i pe durata remedierii avariei. Accidentele posibile vor fi clar menionate in regulamentul de exploatare la fel ca i msurile ce vor trebui luate i modul de aciune a personalului. Pentru a dispune de un sistem funcional sigur este nevoie de utilizarea unor materiale bune, de o execuie corespunztoare a lucrrilor i de o exploatare judicioas. Pentru a evita manevrele i deciziile incorecte i pentru a micora numrul defeciunilor i avariilor, trebuie ca ansamblul lucrrii s fie cat mai simplu alctuit, concepandu-se scheme funcionale raionale i fiabile, dac se poate fr pompare, cu un grad ridicat de automatizare, astfel incat intervenia personalului in funcionarea sistemului s fie cat mai mult limitat; Sigurana construciilor va fi asigurat printr-o proiectare judicioas, printr-o execuie corect i printr-o exploatare corespunztoare; Sigurana la foc, protecia impotriva zgomotului i eficiena izolaiei termice sunt aspecte ce nu pun probleme deosebite la acest tip de lucrri, cu excepia instalaiilor de epurare monobloc care trebuie protejate termic impotriva ingheului. Pot fi unele cazuri speciale de protecie la foc pentru construcii din materiale combustibile (lemn), de protecie impotriva zgomotului la folosirea motoarelor termice, a compresoarelor i a suflantelor, cazuri pentru care vor fi fcute meniuni in proiectele de detaliu ale obiectelor respective; Igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului sunt strans legate de aceste lucrri; Apa uzat produs poate afecta sntatea oamenilor i a animalelor (mai ales a celor slbatice) i starea mediului (animalele slbatice, apa subteran, subsolul, solul, apa de suprafa, etc.); lucrrile propuse trebuie s asigure evacuarea sigur (prin anul drumului) i epurarea adecvat inainte de evacuarea final in receptorul natural (NTPA 001-2002 i NTPA 011-2002); proiectul va conine i msuri educaionale pentru populaie; prin realizarea lucrrilor aferente reelei de canalizare i staiei de epurare pot fi afectate stabilitatea pmantului (din cauza apei exfiltrate) i drumurile de acces (care vor fi aduse dup finalizarea lucrrilor cel puin la starea iniial sau chiar mai bun; este de preferat ca lucrrile s fie amplasate in afara prii carosabile). Se recomand ca apa colectat din precipitaii s fie evacuat prin anul drumului i nu pe drum, unde poate inghea i produce accidente etc.; realizarea epurrii apei nu trebuie s altereze mediul (prin miros, mute, alte insecte, accesul animalelor) i trebuie fcut astfel incat receptorul natural s fie protejat; depozitarea nmolului trebuie fcut in condiii controlate, iar dac acesta este utilizat in agricultur vor fi luate msurile necesare de control i protecie contra germenilor i viruilor care pot afecta sntatea oamenilor prin utilizarea produselor vegetale la preparatul hranei. In orice caz, se va evita utilizarea nmolurilor provenite din staiile de epurare drept ingrmant pentru legumele care se consum crude. III.1.7. Perfecionarea personalului de execuie i exploatare Realizarea unui sistem de canalizare in mediul rural nu presupune construcii i instalaii de mare complexitate, dar proiectarea, execuia i exploatarea unor astfel de lucrri sunt caracterizate printr-un specific aparte, deoarece: debitele de ap uzat au valori reduse, ceea ce creaz dificulti la dimensionarea reelei de canalizare i a obiectelor tehnologice ale staiei de epurare, datorit necesitii de respectare a vitezelor minime (de autocurire) admise in canalele i conductele de transport a apelor uzate i a nmolului; investiiile pentru realizarea lucrrilor i cheltuielile anuale de exploatare reprezint valori importante care, raportate la numrul redus de locuitori ai unei aglomeraii din mediul rural conduc la indicatori economici ridicai i la un cost mare al apei canalizate fa de sistemele de canalizare ale localitilor cu un numr mediu sau mare de locuitori, de tipul oraelor sau a municipiilor; finanarea unor astfel de lucrri reprezint, de asemenea, o problem dificil in contextul unor bugete locale reduse; exploatarea reelei de canalizare i a staiei de epurare prezint unele dificulti tehnice i aspecte specifice legate de riscul infundrii i colmatrii unor tronsoane de canal care au diametre mici i unde se inregistreaz viteze de curgere reduse ale apei, precum i datorit proceselor de epurare din staie care se desfoar in condiii dificile din cauza debitelor mici i a inconstanei acestora in timp. Ca urmare, autoritatea local, ca beneficiar a sistemului de canalizare, trebuie s se ingrijeasc ca execuia i exploatarea unor astfel de construcii i instalaii s fie efectuat de ctre persoane calificate i s urmreasc indeaproape corectitudinea i calitatea execuiei, precum i respectarea Regulamentului de exploatare de ctre cei angajai in acest scop. Avand in vedere c aceste lucrri, chiar dac nu sunt de mare anvergur, se execut in terenuri dificile, in prezena apei subterane, la adancimi uneori mari sub nivelul terenului, in zone circulate i faptul c pentru funcionarea sistemului se prevd utilaje i echipamente care necesit o atent i competent intreinere, este necesar ca personalul de execuie i exploatare s fie calificat i instruit special pentru aceste activiti. Instruirea personalului de exploatare este cu atat mai necesar cu cat tendina actual este de a se reduce la minimum numrul de persoane prin automatizarea aproape complet a funcionrii obiectelor tehnologice din staia de epurare, fapt care conduce i la creterea gradului de corectitudine/siguran prin eliminarea factorului subiectiv indus de cel care rspunde de exploatare. Este recomandabil ca execuia s fie realizat de uniti specializate, cu experien in domeniu care, prin personalul propriu s rspund de corectitudinea respectrii prevederilor proiectului i de rezistena, stabilitatea i calitatea construciilor i instalaiilor finalizate. Autoritatea local se va ingriji ca pentru exploatare, funcie de mrimea, importana i dificultile de intreinere a reelei de canalizare i a staiei de epurare, s prevad un numr corespunztor de angajai din personalul propriu care s aib ins pregtire de specialitate sau, s angajeze pentru anumite lucrri de intreinere ori pentru rezolvarea avariilor, societi specializate in rezolvarea unor astfel de probleme. Pentru exploatare, este recomandabil s se analizeze i varianta ca acelai personal s se ingrijeasc de intreinerea i exploatarea mai multor sisteme de canalizare aparinand unor localiti apropiate, soluie care poate aduce economii importante beneficiarilor respectivi. Necesitatea perfecionrii personalului de execuie i exploatare este impus i de faptul c realizarea sistemelor de canalizare din mediu rural va fi mult accelerat in viitorul apropiat, datorit creterii continue a gradului de confort cerut de populaie i a realizrii sistemelor de alimentare cu ap din aceste zone in ultimii ani.

III.2. Proiectarea lucrrilor de canalizare III.2.1. Principii generale de alctuire a reelelor de canalizare III.2.1.1. Reeaua de canalizare este alctuit din totalitatea canalelor i construciilor accesorii, care au rolul de a colecta apele uzate i meteorice i de a le transporta in afara obiectivului canalizat, in staia de epurare (dac este vorba de ape uzate sau de un amestec de ape uzate cu ape meteorice), sau direct in emisar (cazul apelor de ploaie care, in majoritatea cazurilor sunt ape convenional curate). III.2.1.2. Procedeul de canalizare recomandat pentru localitile din mediul rural este cel separativ (divizor). In acest procedeu, exist cel puin dou reele de canalizare distincte: > o reea numai pentru ape uzate; > o reea numai pentru ape meteorice. Cele dou reele nu trebuie s aib nici o legtur tehnologic sau funcional intre ele. Reeaua de canalizare pentru ape uzate este alctuit din canale inchise, ingropate, cu pant corespunztoare realizrii unor viteze cuprinse intre 0,70 i 5,0 m/s (pentru tuburi din beton, beton armat, PVC, polietilen, PAFS). Tuburile sunt in general prefabricate, cu seciunea transversal circular sau ovoidal. In mediul rural, avand in vedere debitele reduse de ap uzat i limea mic a strzilor, tuburile cu seciunea transversal de tip clopot, sunt foarte rar utilizate. Se recomand pe cat posibil, ca apele meteorice s fie evacuate superficial (la suprafaa terenului) prin amenajarea corespunztoare a tramei stradale, prin rigole i anuri amplasate in lungul strzilor, de o parte i de alta a acestora. Funcie de materialul din care sunt realizate strzile, rigolele i anurile de scurgere, dimensionarea acestora va avea in vedere limitarea valorilor maxime pentru viteza apei, astfel:
Tabel 2.1 Imbrcmintea anului sau rigolei Viteza maxim admisibil (m/s) 0 1 Inierbare 1,00 Brzduire 1,50 Pereu uscat din piatr 2,50 Pereu din dale de beton 3,50 Pereu din piatr cu mortar de ciment 4,00 Zidrie de piatr cu mortar de ciment, beton sau beton armat 5,00

Soluia este aplicabil in special in zonele de deal i de munte, unde terenul are pante suficiente pentru a permite scurgerea la suprafa a apelor meteorice i indeprtarea lor de pe teritoriul locuit, fr a produce bli, stagnri sau inundarea locuinelor i a curilor aferente. La localitile de es sau oriunde scurgerea superficial nu este posibil in condiii admisibile, apele meteorice vor fi colectate (prin guri de scurgere) i transportate prin canale ingropate (total sau parial) in anumite zone depresionare din exteriorul localitilor. III.2.1.3. Dac, in urma unor calcule tehnico-economice comparative, se dovedete mai economic procedeul unitar, atunci, in localitate va exista o singur reea de canalizare care va colecta i transporta pe timp uscat numai ape uzate, iar pe timp de ploaie, un amestec de ape uzate cu ape de ploaie. In acest procedeu, reeaua va fi alctuit din canale inchise, subterane (ingropate). Evacuarea apelor meteorice i a apelor de suprafa de pe terenurile situate in afara perimetrului construibil al localitilor sau altor obiective canalizate, se face, de regul, prin soluii independente de reeaua de canalizare a localitii sau obiectivului respectiv (anuri de gard, devieri de traseu, etc.). Aceste lucrri, prevzute pentru protecia obiectivului canalizat se vor proiecta avandu-se in vedere recomandrile standardelor 1846, 4068/1, 4068/2 i 4273. III.2.1.4. Stabilirea procedeului de canalizare se va face pe baza analizrii mai multor variante, avand in vedere caracteristicile apelor de canalizare, posibilitile de epurare, influena apelor epurate asupra receptorului (emisarului), posibilitatea de ealonare a investiiilor, eficiena economic, etc.). III.2.1.5. Alctuirea unei reele de canalizare trebuie conceput inand seama de la caz la caz de urmtoarele criterii: > curgerea apei prin canale s se fac pe cat posibil gravitaional, evitandu-se staiile de pompare a apelor de canalizare; > in acest scop, proiectantul va utiliza la maximum avantajul prezentat de relieful terenului; > colectorul principal s fie amplasat in zona cea mai joas, astfel incat s poat colecta apa de la toate colectoarele secundare; > suprafeele bazinelor de canalizare care revin colectoarelor secundare s fie apropiate valoric, in scopul incrcrii cat mai uniforme cu ape de canalizare a acestora; > adancimea minim de pozare a canalelor va ine seama de adancimea de inghe, de acoperirea cu pmant a crestei colectorului pentru a favoriza comportarea acestuia la solicitrile mecanice provenite din traficul auto i de colectarea apelor uzate de la subsoluri i pivnie. Dac aceast ultim condiie conduce la o ingropare nejustificat a reelei, se va prevedea, dac este necesar, pomparea local a apei din subsol sau pivni in reeaua de canalizare stradal;

> se vor evita trasee ale canalelor i amplasarea construciilor accesorii in zone cu terenuri instabile sau macroporice iar dac acest lucru nu este posibil, se vor lua msurile necesare, inandu-se seama de normele tehnice aferente lucrrilor amplasate pe terenuri sensibile la umezire; > soluia tehnic adoptat pentru reeaua de canalizare este recomandabil s in seama i de prevederile STAS 1481 privind "Reele exterioare de canalizare. Criterii generale i studii de proiectare"; > reducerea la minimum sau chiar evitarea dac este posibil a punctelor obligate i a unor zone dificile sau joase care impun pomparea (pasaje de nivel, trasee in contra pant sau cu pant exagerat care impun cmine de rupere de pant, etc.); > respectarea prevederilor planului de urbanism (PUG) al localitii cu privire la trama stradal, la gradul de confort al gospodriilor (instalaii de ap rece i cald, bi, grupuri sanitare), la existena sau realizarea in viitor a unor societi comerciale, industriale sau sociale in perimetrul localitii, etc.; > traseul colectorului de evacuare a apelor spre staia de epurare se va alege astfel incat adancimea de pozare de la intrarea in staia de epurare s fie minim, pentru ca obiectele tehnologice ale staiei de epurare s fie cat mai puin ingropate. III.2.2. Dimensionarea reelei de canalizare pentru ape uzate menajere La dimensionarea reelei de ape uzate menajere din procedeul separativ se vor avea in vedere urmtoarele: III.2.2.1. Debitul de dimensionare sau debitul de calcul pentru canalele reelei de ape uzate din procedeul separativ este: Q(c) = Q(u orar max) III.2.2.2. Canalele vor fi in totalitate inchise i ingropate. III.2.2.3. Din punct de vedere hidraulic, dimensionarea canalelor se face admiand ipoteza de micare uniform i cu nivel liber (exceptand canalizarea sub presiune, unde rmane valabil ipoteza de micare uniform, dar curgerea este sub presiune). In aceast situaie se poate aplica, la dimensionare, relaia lui Chezy:
_________ Q(c) = A C \/ R i(r) (m3/s) (III.7)

unde, - Q(c) = Q(u orar max) - debitul de calcul al apelor uzate; 2 - A - aria seciunii transversale de curgere (seciunea "udat"), in m ; 1 6 - C = 1/n R / - coeficientul lui Chezy (relaia lui Manning); - n - coeficient de rugozitate a interiorului tubului; - K = 1/n - coeficient de netezime care poate fi considerat egal cu 74 pentru tuburile din beton i beton armat, de 83 pentru tuburile din metal, din beton armat centrifugat (PREMO), din gresie ceramic sau din bazalt i 90 pentru tuburi din azbociment, PVC i PAFS; - R = A/P - raza hidraulic, (in metri), reprezentand raportul dintre aria seciunii "udate" i perimetrul "udat"; - P - perimetrul "udat" reprezint lungimea suportului solid al canalului in contact cu apa; - i(r) - panta radierului canalului. Pentru o dimensionare mai operativ se pot utiliza diagramele de tip Manning, prezentate in Anexele IV.16.1. .... IV.16.5. pentru tuburi inchise cu seciunea transversal circular, ovoidal sau clopot realizate din diferite materiale (beton simplu sau beton armat avand K = 74, respectiv metal sau PREMO avand K = 83). III.2.2.4. Dimensionarea canalelor din reeaua de ape uzate din procedeul separativ se face pentru un grad de umplere a = h/H ale cror valori maxime admisibile sunt prezentate in tabelul 2.2 de mai jos:
Tabel 2.2 Inlimea la interior a canalului H (mm) Gradul de umplere a = h/H 0 1 pan la 450 0,70 intre 500 i 900 0,75 peste 900 0,80

unde, H - inlimea canalului msurat la interior (pentru seciune circular H = Dn - unde Dn este diametrul nominal); h - adancimea apei in canal la debitul de calcul; a - grad de umplere.

Pentru realizarea unor valori ale gradului de umplere sub cele maxim admise in tabelul 2.2, se va proceda astfel: se va utiliza la dimensionare un debit Q'(c) = (1,15 ... 1,20) Q(c), cu care se vor determina din diagrama Manning pentru panta radierului canalului considerat, caracteristicile "la plin" ale canalului: seciunea, debitul Q(plin) i viteza v(plin); in continuare, pentru raportul alfa = Q(c)/Q(pl), prin utilizarea diagramelor de umplere parial se determin rapoartele beta = v(ef)/v(plin) i a = h/H; rezult caracteristicile curgerii prin canalul ales la debitul de calcul (Qc): - v(ef) = beta v(plin) - viteza efectiv de curgere; - h = a H - adancimea apei in canal. Este necesar ca gradul de umplere a s aib valori sub cele din tabelul 2.2, iar v(ef) aparine [0,70 m/s - 5,0 m/s]. III.2.2.5. Traseele i pantele canalelor se vor alege astfel incat la curgerea debitului de calcul s se realizeze in canal o vitez medie pe seciune cel puin egal cu viteza de autocurire [notat v(min)] i cel mult egal cu viteza de neeroziune [notat cu v(max)]. Viteza minim sau de autocurire are valoarea de 0,70 m/s i reprezint viteza la care nu se produc depuneri ale materiilor solide in suspensie pe pereii i radierul canalului. Viteza maxim sau de neeroziune este viteza de la care materialul canalului se poate deteriora datorit fenomenului de eroziune produs de apa de canalizare, care curge prin canal cu viteze ridicate. Valoarea maxim admisibil a acestei viteze depinde de rezistena la eroziune a materialului din care este realizat tubul de canalizare. Astfel, pentru canale inchise, care transport numai ape uzate, vitezele maxim admisibile sunt: > 5 m/s pentru tuburile metalice i din beton armat; > 3 m/s pentru tuburile din beton simplu, gresie, PVC (policlorur de vinil), PAFS (poliester armat cu fibre de sticl), azbociment. Pentru canalele inchise care transport numai ape meteorice sau ape uzate in amestec cu apele meteorice, vitezele maxime admisibile se vor considera: > 8 m/s pentru tuburi metalice i din beton armat; > 5 m/s pentru tuburi din beton simplu, gresie, PVC (policlorur de vinil), PAFS (poliester armat cu fibre de sticl) i azbociment. III.2.2.6. Panta radierului canalului i(r) se alege pe cat posibil paralel cu panta terenului i(t), in scopul de a obine un volum de terasamente minim la execuia reelei de canalizare. Micarea apei in canale fiind considerat uniform i cu nivel liber, panta energetic J i piezometric J(p) sunt egale cu panta radierului i(r), ceea ce permite ca, variind panta radierului s poat fi variat viteza medie pe seciune a apei in canal. Din punct de vedere hidraulic, valorile pantei variaz i ele intre anumite limite i anume: i(r min) - este panta radierului la care se realizeaz viteza minim de 0,70 m/s; i(r max) - este panta radierului la care se realizeaz viteza maxim (de neeroziune). Valorile respective se determin din relaia lui Chezy, astfel:
0,702 i(r min) = C2(min) R(min) v2(max) i(r max) = C2(max) R(max)
0

(III.8)

(III.9)

Din punct de vedere constructiv, se admite la limit, o pant minim de 0,5 /00, sub aceast valoare neexistand certitudine in realizarea pe teren a pantei respective. In unele ri (Germania), valoarea minim admis pentru panta radierului se determin cu relaia:
i(r min) = 1000/D(n) (0/00) (III.10)

unde D(n) este diametrul nominal (msurat la interiorul tubului), considerat in mm. III.2.2.7. Pe tronsoanele reelei unde nu este realizat viteza de autocurire [v(min) = 0,70 m/s], in cazul in care nu este justificat economic mrirea pantei radierului, este necesar prevederea cminelor de splare pe aceste tronsoane. Acestea se prevd la distane de max 60 m pentru canalele cu D(n) <= 400 mm i de max 120 m pentru canalele de diametre mai mari. III.2.2.8. Pe tronsoanele reelei cu pante mai mari ale radierului, unde viteza medie pe seciune depete valoarea maxim admisibil, se prevd cmine de rupere de pant. III.2.2.9. Dimensionarea canalelor se face la debitul calculat in seciunea situat in avalul tronsonului care se dimensioneaz. Acest debit de calcul se determin pentru fiecare tronson in parte cu ajutorul debitului specific obinut prin repartizarea debitului orar maxim [Q(u or max)] in raport cu lungimea total a canalelor reelei (SUM l) sau in raport cu suprafaa in plan ocupat de localitate [SUM S(i)] in limita perimetrului construit (recomandabil). Astfel, debitul specific poate fi determinat cu relaiile:
Q(u or max) q = SUM l (l/s, m) (III.11)

Q(u or max) q = SUM S(i)

(l/s, ha)

(III.12)

Debitul de calcul al unui tronson BC, avand seciunea de calcul in C, se determin cu relaia (III.13) in cazul metodei care utilizeaz debitul specific q in l/s, m:
Q(BC)^C = Q(tranzit) + Q(lateral) + Q(tronson) (III.13)

unde (v. fig. III.6):


Q(tranzit) = q l(AB) Q(lateral) = q l(1B) Q(tronson) = q l(BC) (III.14) (III.15) (III.16)

Figura III.6 Schema pentru determinarea debitului de calcul al tronsonului BC, utilizand debitul specific q (l/s, m) Q(tranzit) - debitul provenit din canalele amonte i care trebuie tranzitat prin tronsonul care se dimensioneaz; Q(lateral) - debitul provenit din zonele situate lateral tronsonului care se dimensioneaz; Q(tronson) - debit colectat pe lungimea tronsonului care se dimensioneaz. In cazul metodei care utilizeaz debitul specific q in l/s, ha, debitul de calcul al tronsonului care se dimensioneaz se determin in seciunea situat in avalul su, tot cu relaia (III.13) in care ins debitele componente se calculeaz cu relaiile de mai jos (v. fig. III.7):

Figura III.7 Schem pentru determinarea debitului de calcul al tronsonului BC, utilizand debitul specific q (l/s, ha)
Q(tranzit) = q S(tranzit) Q(lateral) = q S(lateral) Q(tronson) = q S(tronson) (III.17) (III.18) (III.19)

unde, S(tranzit) - este suprafaa bazinelor de canalizare din amontele tronsonului care se dimensioneaz (ha); S(lateral) - este suprafaa bazinelor de canalizare situate in lateralul tronsonului care se dimensioneaz (ha); S(tronson) - este suprafaa bazinelor de canalizare aferente tronsonului care se dimensioneaz. Calculul suprafeelor bazinelor de canalizare aferente seciunilor de calcul, se face in mod curent prin metoda bisectoarelor, dup alegerea schemei de canalizare, secionarea reelei i fixarea sensurilor de curgere a apei prin canale. Tabelul de calcul al suprafeelor bazinelor de canalizare este prezentat in anexa nr. IV.17.1.

Dintre cele dou metode de evaluare a debitului de calcul, se recomand ca fiind mai exact, metoda care utilizeaz debitul specific q in l/s, ha (repartizarea debitului pe suprafaa localitii). III.2.2.10. In cazul in care in perimetrul construit al localitii exist incinte ale unor societi comerciale sau unor uniti industriale care dispun de reea de canalizare proprie pentru ape uzate i se racordeaz concentrat la reeaua de canalizare a centrului populat, la dimensionarea acestei reele se va ine seama de debitul racordului astfel: Pentru valori sub 10 l/s, debitele racordurilor se consider repartizate uniform pe suprafaa canalizat i debitul specific dat de relaia (III.12), devine:
+ Q u orar max concentrat q = SUM S(i) Q localitate

(l/s, ha)

(III.20)

Pentru valori peste 10 l/s ale debitului racordat acesta se consider introdus concentrat in reeaua de canalizare a centrului populat i se va suprapune peste debitele de calcul ale canalelor situate in aval de punctul de evacuare. III.2.2.11. Racordarea canalelor in profilul longitudinal se poate realiza in trei moduri: - la creast; - la radier; - dup nivelul apei. Racordarea cea mai comod, in special pentru executant, este racordarea "la radier". Ea conduce ins la situaii in care curgerea apei in colectorul aval poate pune sub presiune colectorul amonte. Racordarea dup nivelul apei este, teoretic, cea mai avantajoas din punct de vedere al hidraulicii curgerii, dar este dificil de realizat in practic. Modul uzual i cel mai recomandat este racordarea la creast, deoarece evit situaiile de punere sub presiune a canalelor amonte, chiar dac prezint dezavantajul creterii adancimilor de pozare a reelei spre aval i unele dificulti la execuie (variaia continu, in trepte a adancimii spturii). III.2.2.12. Adancimea minim de pozare a canalelor se va considera valoarea cea mai mare obinut prin calcul pentru adancimile de pozare prin aplicarea criteriilor a, b i c de la punctul III.1.5.3. Ea trebuie respectat in orice seciune din lungul canalului care se dimensioneaz. III.2.3. Dimensionarea staiilor de pompare III.2.3.1. Proiectarea sistemelor de canalizare va avea in vedere realizarea curgerii apei pe cat posibil gravitaional in toate segmentele sistemului. Sunt ins situaii cand acest lucru nu este posibil i trebuie prevzut pomparea apei. Astfel de situaii pot s apar din cauza reliefului terenului natural (canalizarea unor zone amplasate mai jos decat colectorul secundar sau principal al reelei), in cazul prevederii unor bazine de retenie cu pompare, la intrarea in staia de epurare cand cota radierului colectorului influent este prea coborat i ar conduce la ingroparea exagerat i nejustificat a obiectelor tehnologice din staia de epurare, cand cotele apei din emisar sunt situate peste cota apei din decantorul secundar, .a.m.d. Pomparea apei poate fi necesar: > in reeaua de canalizare; > la admisia apelor de canalizare in staia de epurare; > in interiorul staiei de epurare; > la evacuarea in receptor a efluentului epurat. III.2.3.2. Inainte de intrarea apei uzate brute in staia de pompare, se va prevedea un grtar des, pentru reinerea corpurilor de dimensiuni mai mari care ar putea duna funcionrii agregatelor de pompare, precum i curgerii apei prin conducte sau canale inchise. Se recomand in cazul in care nu se prevede grtar, ca electro-pompele prevzute, s fie de tip submersibil i echipate cu rotor-toctor, soluie modern i insuit de marea majoritate a productorilor de pompe pentru ape uzate. III.2.3.3. Dat fiind debitele relativ reduse ce trebuie pompate in cazul sistemelor de canalizare din mediul rural, staia de pompare poate fi realizat de tipul "cu camer umed", adic sub forma unei cuve cu seciunea rectangular sau circular in plan, echipat numai cu pompele de tip submersibil aflate in funciune. Pompa de rezerv este pstrat in magazie, constituind aa numita "rezerv rece". Numrul pompelor in funciune este dictat de gama de variaie a debitelor, de debitul nominal al unei pompe i de gradul de automatizare. Alegerea tipului, numrului i caracteristicilor pompelor se face in funcie de debitul maxim i minim ce trebuie pompat, de inlimea de pompare, de modul de funcionare a pompelor (in serie sau in paralel), de curbele caracteristice ale pompelor i a conductei de refulare, de posibilitile de extindere, etc. III.2.3.4. Construcia staiei de pompare (cuv sau cheson) poate fi aleas, in funcie de cota coronamentului fa de cota terenului amenajat, in una din urmtoarele soluii: - suprateran, cand fundaia cuvei este in imediata apropiere a cotei terenului amenajat (dar minim la adancimea de inghe); - semi-ingropat, cand o parte insemnat (40-60%) din inlimea cuvei este deasupra cotei terenului amenajat; - ingropat, cand marea majoritate a inlimii cuvei este in pmant, cota coronamentului staiei fiind cu cca. 30-50 cm deasupra cotei terenului amenajat. III.2.3.5. Pompele recomandate sunt de tip submersibil, prevzute cu sisteme de glisare pe vertical, astfel incat revizia, repararea sau inlocuirea lor s se fac cu uurin i in timp scurt, fr a se impiedica funcionarea celorlalte pompe (in caz c sunt mai mult de dou pompe) i fr s fie nevoie de golirea bazinului de aspiraie. In planeul cuvei de pompare sunt inglobate chepengurile de acces la dispozitivul de glisare al fiecrei pompe, astfel incat acest tip de cuv nu impune suprastructur. Se recomand ca faa superioar a planeului cuvei s fie situat cu minimum 30 cm deasupra cotei platformei amenajate, pentru a se impiedica ptrunderea apelor din precipitaii in interiorul cuvei i acoperirea total cu zpad pe timp de iarn.

III.2.3.6. Pe conducta de refulare se vor prevedea obligatoriu clapet de reinere i van, clapetul situandu-se amonte de van, in sensul curgerii apei pe conducta de refulare. Intreruperea pomprii pe o perioad mai mare de 24 ore, va necesita msuri speciale care s permit splarea conductei de refulare (se fac depuneri din pomprile precedente). III.2.3.7. Pe planeul cuvei se monteaz (pe un cadru din oel) panoul electric de comand i de automatizare al staiei de pompare. III.2.3.8. La proiectarea instalaiei de pompare, se va ine seama de recomandrile reglementrilor tehnice in vigoare (NP 032/1999) i se va avea ca referin SR EN 752/6 i STAS 12594. Principalii parametri de proiectare sunt: debitele maxime i minime ce trebuie pompate, inlimea de pompare, calitatea apei (temperatur, coninutul de materii solide in suspensie, vascozitatea lichidului, etc.) i nivelurile maxime i minime din bazinul de aspiraie. III.2.3.9. Automatizarea funcionrii pompelor se va face in funcie de niveluri prestabilite de aa manier incat s nu se produc mai mult de 6 porniri/opriri pe or, la fiecare pomp. III.2.3.10. O instalaie de pompare a apelor uzate cu pompe submersibile, const din: - bazin de aspiraie sau de recepie; - agregatele de pompare; - tijele de ghidare/glisare a pompelor; - golurile/chepengurile de acces; - instalaia electric de for i iluminat; - instalaia de automatizare; - instalaia hidraulic (conducte de refulare, de aspiraie dac este cazul, piese speciale, armturi, etc.); - goluri (ferestre) pentru ventilaie. III.2.3.11. Volumul util al bazinului de aspiraie se va stabili in funcie de debitul maxim ce trebuie pompat pentru un timp t = 2 .... 10 minute, cu relaia:
V(u) = Q(Pmax) x t (m3) (III.21)

in care: Q(Pmax) este debitul maxim care trebuie pompat. III.2.3.12. Inlimea util a volumului bazinului de aspiraie (recepie) se va stabili cu relaia:
h(u) = V(u)/A0 (m) (III.22)

in care: A0 = aria orizontal a bazinului de aspiraie (recepie). Se recomand ca domeniul de variaie a inlimii utile a apei din bazin s fie h(u) = 0,50 .... 1,50 m, pentru a nu se ingropa prea mult construcia cuvei de pompare. III.2.3.13. La stabilirea dimensiunilor in plan ale cuvei de pompare se va ine seama, de asemenea, de tipul i dimensiunile agregatelor de pompare utilizate in conformitate cu recomandrile furnizorului, precum i de suprafaa de teren avut la dispoziie pe amplasament. III.2.3.14. Amenajarea radierului se va proiecta i realiza astfel, incat s fie evitate zonele moarte in care s-ar putea produce depuneri de materii solide aflate in suspensie. Depunerile, au in mod obinuit un coninut ridicat de substane organice care, intrand in fermentare anaerob acid, produc gaze toxice deosebit de nocive (oxidul de carbon, amoniac NH3, hidrogen sulfurat H2S), care sunt generatoare de poteniale explozii (metanul CH4). III.2.3.15. La alegerea agregatelor de pompare se va ine seama i de modul de funcionare al acestora, in paralel sau in serie, de puterea consumat i de obinerea randamentului maxim la punctul optim de funcionare. III.2.3.16. Se va opta, dac financiar este posibil acest lucru, pentru montarea pe ansamblul de pompare a cat mai multor protecii in funcionarea pompei (senzori de temperatur, umiditate, scurtcircuit pe faze, etc.). III.2.3.17. In situaia in care schema tehnologic de pe linia apei impune acest lucru i in scopul proteciei staiei impotriva inundrii cu ape uzate, se recomand prevederea unui preaplin in cuva de pompare. III.2.3.18. Proiectarea trebuie astfel fcut, incat s se asigure siguran i fiabilitate in exploatare precum i protecie impotriva accesului persoanelor neautorizate. III.2.3.19. Viteza apei in conducte se recomand s aib urmtoarele valori: - 0,7 .... 1,0 m/s in conductele de aspiraie - 1,0 .... 1,3 m/s in conductele de refulare. III.2.3.20. Diametrele minime admise: a) Pentru lungimi reduse ale conductelor (sub 20 .... 30 m), - Dn 150 mm - pentru conductele de aspiraie; - Dn 100 mm - pentru conductele de refulare. b) Pentru lungimi ale conductelor peste 20 .... 30 m, - Dn 200 mm - pentru conductele de aspiraie; - Dn 150 mm - pentru conductele de refulare. III.2.3.21. Agregatele de pompare, ventilatoarele i alte echipamente vor fi dotate cu dispozitive antiexplozie. III.2.3.22. Pentru executarea de lucrri in bazinul de aspiraie se va realiza o foarte bun ventilaie in scopul indeprtrii gazelor toxice nocive pentru personalul de intervenie. In acest scop fie se prevd ventilatoare fixe (exhaustoare), fie se aduc ventilatoare mobile utilizate numai pentru perioada de intervenie. In acest scop trebuie prevzute prizele electrice corespunztoare, necesare racordrii ventilatoarelor mobile. III.2.3.23. Se vor lua, de asemenea, msurile de protecia muncii care se impun pentru astfel de lucrri (balustrade de protecie, legarea la pmant a instalaiei electrice, iluminarea la tensiune nepericuloas, de 12-24 V, instalaia de paratrsnet, etc.). III.2.3.24. Instalaiile de pompare, trebuie proiectate luand in considerare:

- valoarea debitului total i inlimea de pompare necesar; - valoarea de investiie; - consumul total de energie pentru pompare; - condiiile de funcionare i posibilitile de intervenie pentru intreinere; - riscurile i consecinele unei avarii; - securitatea i sntatea personalului de exploatare; - impactul asupra mediului; - natura apelor de canalizare care pot fi agresive fa de materialele de construcie i de agregate, pot produce infundarea conductelor, pot fi toxice sau pot genera riscuri de explozie. III.2.3.25. Proiectarea staiilor de pompare, se va referi in special la: - tipul pompelor i numrul lor; - tipul motorului i modul de antrenare, tensiune, turaie (variabil, constant), putere; - comenzi i echipament electric; - senzori i aparate de msur i control; - alarme; - instalaie hidraulic (diametre conducte, piese speciale, armturi pe aspiraie i pe refulare, etc.); - mijloacele de ridicare pentru a scoate sau demonta echipamentul; - dimensiunile construciei de pompare, volumul bazinului de aspiraie; - necesitatea unei surse energetice de rezerv (grup electrogen funcionand cu motorin); - posibiliti de limitare a zgomotului i a mirosurilor; - posibilitatea de ventilare forat a bazinelor de aspiraie in scopul evitrii accidentelor i exploziilor; - dotarea cu mijloace de avertizare asupra prezenei gazului (portabile sau instalate permanent); - asigurarea echipamentului electric i mecanic impotriva inundrii; - alegerea unui echipament mecanic i electric robust, fiabil care s necesite o intreinere minim i cu un randament energetic ridicat; - prevederea de piese de schimb i a agregatelor de pompare de rezerv. III.2.4. Evacuarea apelor meteorice III.2.4.1. Apele meteorice considerate la proiectarea reelelor de canalizare sunt cele provenite din ploi, datorit faptului c genereaz debite mai mari decat apele provenite din topirea zpezii sau din efectul cumulat (ploi + topirea zpezii). III.2.4.2. In mediul rural se adopt de regul, procedeul de canalizare separativ (divizor) in care exist reea de canalizare pentru apele meteorice separat de reeaua de canalizare pentru ape uzate. Procedeele unitar i mixt se aplic mai rar i numai dac prezint avantaje tehnico-economice suficiente fa de procedeul separativ. Avand in vedere cele de mai sus i posibilitile de finanare reduse din mediul rural, se va urmri ca evacuarea apelor meteorice de pe teritoriul construit al localitii s se realizeze in condiii cat mai economice. In acest sens, prin amenajarea corespunztoare a tramei stradale, prin tipul de imbrcminte a drumurilor, prin anurile i rigolele de scurgere prevzute lateral strzilor, prin utilizarea la maximum a reliefului terenului, se vor propune soluii prin care evacuarea apelor meteorice din localitate s se fac preponderent la suprafaa terenului (prin curgere superficial). III.2.4.3. Debitul de calcul al apelor de ploaie se determin cu relaia (III.23):
Q(P) = m S i (l/s) (III.23)

in care, m - coeficient de reducere a debitului Q(P) care ine seama de capacitatea de inmagazinare a reelei de canalizare in timp i de durata ploii de calcul t. El are valorile: - m = 0,80 pentru t <= 40 min; - m = 0,90 pentru t > 40 min. S - suprafaa bazinului de canalizare aferent seciunii de calcul a canalului care se dimensionaz, in hectare. Seciunea de calcul se consider in avalul canalului respectiv. - coeficient de scurgere reprezentand raportul:
= q(c)/q(p) (III.24)

unde: q(c) - este debitul de ap de ploaie czut pe suprafaa S, care ajunge in canal, in l/s; q(p) - este debitul de ap de ploaie czut pe suprafaa S, in l/s. Valoarea lui depinde de mai muli factori: - natura suprafeei de scurgere; - panta terenului; - starea terenului (uscat, afanat, ingheat, etc.). Cu cat terenul este mai impermeabil, in stare uscat sau ingheat, i are panta mai mare, cu atat valoarea debitului din precipitaii care ajunge la canal este mai mare, deci i valoarea coeficientului va fi mai ridicat. In conformitate cu normele din ara noastr, in tabelul 2.3 se indic valorile lui in funcie de natura terenului i panta acestuia. Determinarea valorii medii a coeficientului de scurgere pentru localitate, cartier, cvartal, etc. se face prin afectarea suprafeelor de natur diferit [S(i)] cu valorile coeficienilor de scurgere afereni (i), conform valorilor din tabelul 2.3. Valoarea coeficientului se calculeaz ca medie ponderat a valorilor (i) cu suprafeele S(i):

SUM S(i) (i) = SUM S(i)

(III.25)

Coeficientul este adimensional i intotdeauna subunitar, avand in vedere c debitul q(c) este inferior debitului q(p). Acest lucru se intampl deoarece o parte din apa de ploaie czut pe suprafaa S i care curge la suprafaa terenului pan la canal se evapor, se infiltreaz, sau ader la suprafeele cu care vine in contact (acoperi, iarb, copaci, etc.). Pentru ara noastr i in special in mediul rural, s-au obinut pentru valori cuprinse intre 0,25 i 0,40. La aprecierea valorii coeficientului de scurgere se recomand atenie deosebit intrucat debitul apelor meteorice este direct proporional cu , astfel incat orice exagerare ridic, in mod nejustificat, costurile pentru canalizarea apelor meteorice. Valorile coeficientului de scurgere, , in funcie de natura suprafeei bazinului de canalizare
Tabel 2.3 Nr. Natura suprafeei Coeficientul de scurgere crt. 0 1 2 1. Invelitori metalice i de ardezie 0,95 2. Invelitori de sticl, igl i carton asfaltat 0,90 3. Terase asfaltate 0,85 ... 0,90 4. Pavaje din asfalt i din beton 0,85 ... 0,90 5. Pavaje din piatr i alte materiale, cu rosturi 0,70 ... 0,80 umplute cu mastic 0,55 ... 0,60 6. Pavaje din piatr cu rosturi umplute cu nisip 7. Drumuri din piatr spart (macadam): - in zone cu pante mici (<= 1%) 0,25 ... 0,35 - in zone cu pante mari (> 1%) 0,40 ... 0,50 8. Drumuri impietruite: - in zone cu pante mici (<= 1%) 0,15 ... 0,20 - in zone cu pante mari (> 1%) 0,25 ... 0,30 9. Terenuri de sport, grdini - in zone cu pante mici (<= 1%) 0,05 ... 0,10 - in zone cu pante mari (> 1%) 0,10 ... 0,15 10. Incinte i curi nepavate, neinierbate 0,10 ... 0,20 0,05 ... 0,10 11. Terenuri agricole (de cultur) 12. Parcuri i suprafee impdurite - in zone cu pante mici (<= 1%) 0,00 ... 0,05 - in zone cu pante mari (> 1%) 0,05 ... 0,10

i - este intensitatea ploii de calcul i reprezint cantitatea de precipitaii care cade in unitatea de timp pe unitatea de suprafa, in l/s, ha. Valoarea intensitii ploii de calcul depinde de durata i frecvena acesteia. Durata reprezint timpul scurs de la inceputul pan la sfaritul ploii, in minute. Frecvena unei ploi de durat t i intensitate i, reprezint numrul de ploi de durat egal cu t i intensitate mai mare sau egal cu cea considerat, care se produce intr-un anumit interval de timp. In ara noastr, s-au adoptat urmtoarele frecvene (denumite frecvene normate): 2:1, 1:1, 1:2, 1:3, 1:5, 1:10 i 1:20. Funcie de frecvena i durata ploii, din diagramele cuprinse in STAS 9470 se determin intensitatea ploii. Diagramele se aplic pe 19 zone delimitate din teritoriul rii, conform hrii anexate standardului de mai sus. III.2.4.4. Relaia (III.23) de determinare a debitului de calcul pentru apele provenite din ploi, s-a obinut considerand ca model o ploaie de calcul uniform distribuit pe intregul bazin de canalizare aferent seciunii care se dimensioneaz, cu intensitate constant pe durata de concentrare superficial i de curgere prin canal. III.2.4.5. La determinarea debitului de ape meteorice Q(P), este necesar s se stabileasc in prealabil clasa de importan a folosinei pentru care se realizeaz canalizarea. Clasa de importan a construciei hidrotehnice se stabilete i se definitiveaz in cursul procesului de proiectare i se aprob odat cu documentaia investiiei respective.

Incadrarea in clase de importan a sistemului de canalizare din mediul rural se face in conformitate cu HG nr. 766/1997 i Ordinul nr. 31N/1995, inand cont de urmtoarele criterii: categoria construciei hidrotehnice stabilit pe baz de criterii social-economice; durata de exploatare proiectat; rolul funcional al construciei in cadrul sistemului hidrotehnic. Pentru mediul rural, sistemul de canalizare se incadreaz in categoria 4. In funcie de durata de exploatare proiectat, construciile aferente sistemului de canalizare din mediul rural pot fi: permanente (definitive) cand durata de exploatare este cel puin egal cu din durata de serviciu normat, dar nu mai mic de 10 ani; provizorii, cand durata de exploatare este mai mic decat din durata lor de serviciu normat, sau mai mic de 10 ani. In funcie de rolul funcional, construciile din sistemele de canalizare din mediul rural se pot incadra in: construcii principale (avarierea sau distrugerea lor parial sau total provoac fie scoaterea din funciune, fie reducerea considerabil a capacitii de producie a obiectivului deservit); construcii secundare (distrugerea lor parial sau total nu are repercursiuni grave asupra obiectivului deservit). Sistemele de canalizare aferente localitilor din mediul rural se incadreaz, de regul, in categoria 4 i pot fi considerate permanente (definitive) i secundare. Ele se incadreaz astfel in clasa de importan IV a construciilor hidrotehnice (v. tabelul 2.4 de mai jos).
Tabel 2.4 Incadrarea construciilor Categoria construciilor hidrotehnice hidrotehnice 1 2 3 4 Dup durata de Dup rolul Clasa de importan a construciilor exploatare funcional hidrotehnice Principale I II III IV Definitive Secundare III III IV IV Principale III III IV IV Provizorii Secundare IV IV IV V

Chiar in situaia in care construciile sistemului de canalizare sunt considerate principale, clasa de importan a construciei hidrotehnice rezult tot IV. Clasa de importan a construciilor hidrotehnice
Tabel 2.5 Clasa de Caracterizarea construciilor i instalaiilor hidrotehnice importan 0 1 2 I Construcii de Construcii hidrotehnice a cror avariere are importan urmri catastrofale sau la care intreruperile in excepional funcionare sunt inadmisibile II Construcii de Construcii hidrotehnice a cror avariere are importan efecte grave sau a cror funcionare poate fi intrerupt in mod excepional, pentru scurt timp deosebit III Construcii de Construcii hidrotehnice a cror avariere pune in importan medie pericol obiective social-economice IV Construcii de Construcii hidrotehnice a cror avariere are o importan influen redus asupra altor obiective secundar social-economice V Construcii de Construcii hidrotehnice a cror avariere nu are importan redusurmri pentru alte obiective social-economice

III.2.4.6. Frecvena normat a ploii de calcul se stabilete din tabelul 2.5, funcie de clasa de importan a construciei hidrotehnice. Pentru localitile din mediul rural, frecvena aferent clasei IV de importan a construciei hidrotehnice este de 2/1.

In cazuri bine justificate tehnic i economic, pentru construcii cu clasa de importan III, se poate admite o frecven normat de 1:1. III.2.4.7. Durata ploii de calcul t se stabilete pentru seciunea din avalul tronsonului de canal care se dimensioneaz, cu relaiile:
t = t(cs) + L/v(a) t(i) = t(i-1) + L(i)/v(ai) (min) (min) (III.26) (III.27)

Termenii din relaiile (III.26) i (III.27) au semnificaiile urmtoare: - tcs - timpul de concentrare superficial, in minute; - L - lungimea tronsonului incipient care se dimensioneaz, in metri; - v(a) - viteza apreciat de curgere a apei in canalul incipient, considerat, pentru un prim calcul, intre 60 i 120 m/min. Relaia (III.26) se aplic pentru canalele incipiente i ori de cate ori lungimea parcursului maxim al apei in canal pan in seciunea de calcul se realizeaz pe alt traseu decat cel considerat pan in acel moment al dimensionrii. Relaia (III.27), cunoscut i sub numele de "relaia cumulrii timpilor", se aplic pentru restul canalelor, valoarea t(i) obinandu-se prin cumularea timpului necesar apei s parcurg lungimea tronsonului care se dimensioneaz [L(i)/v(ai)] cu timpul de calcul al ploii aferent seciunii de calcul a tronsonului de canal dimensionat anterior [t(i-1)]. In cazul in care, viteza la seciune plin rezultat la dimensionarea canalului, difer cu mai mult de 20% de viteza adoptat iniial, calculul se reface apreciindu-se o nou vitez, egal cu viteza la seciune plin rezultat anterior, pan cand se indeplinete condiia de mai sus: - t(i) - durata ploii de calcul in seciunea "i", situat in avalul tronsonului de canal care se dimensioneaz, in minute; - t(i-1) - durata ploii de calcul in seciunea "i-1", situat in avalul tronsonului de canal dimensionat anterior, in minute; - L(t) - lungimea tronsonului de canal care se dimensioneaz, in metri; - v(ai) - viteza apreciat de curgere a apei in canalul care se dimensioneaz, in metri pe minut; ea trebuie astfel aleas incat s nu difere cu mai mult de 20% de viteza la seciune plin rezultat din dimensionarea canalului respectiv. Timpul de concentrare superficial, t(cs), este in funcie de panta i natura suprafeei de scurgere, de densitatea construciilor pe lungimea parcursului de la punctul de cdere a apei de ploaie pan la cel mai apropiat canal, de intensitatea i durata ploii, de capacitatea de reinere a apei in depresiuni etc. Timpul de concentrare superficial se alege: 1 ... 3 minute, in zone de munte (pante medii >= 50/00); 3 ... 5 minute, in zone de deal (pante medii intre 50/00 i 20/00); 5 ... 12 minute, in zone de es (pante medii <= 20/00), dar astfel incat, durata minim a ploii de calcul t sau t(i), stabilit cu relaiile (III.26) sau (III.27) s fie: 5 minute, pentru zone de munte; 10 minute, pentru zone de deal; 15 minute, pentru zone de es. Valorile timpului de concentrare superficial se apreciaz in limitele de mai sus, inandu-se seama i de natura suprafeei de scurgere preponderente pan la canal. Valorile mai mici se adopt pentru pante mai mari ale terenului i pentru suprafee mai puin permeabile. Debitul de calcul pentru apa de ploaie intr-o seciune "i" rezult din luarea in considerare a traseului pentru care se obine cea mai mare valoare a duratei ploii de calcul, t(i), pornind de la extremitatea amonte a canalului. In cazuri speciale, condiionate de caracteristicile zonei canalizate (forma bazinului, valoarea coeficientului de scurgere, poziia unor afluene de ape de suprafa, etc.) se au in vedere situaiile care conduc la debite maxime, chiar dac aceste debite nu corespund intregii suprafee a zonei canalizate. Debitul determinat intr-o seciune oarecare "i", trebuie s fie mai mare sau cel puin egal cu debitul determinat in seciunea imediat amonte, "i-1". III.2.4.8. Suprafeele bazinelor de canalizare S(x) aferente seciunilor de calcul ale tronsoanelor care se dimensioneaz, se determin cu o relaie de forma:
S(x) = S(tranzit) + S(lateral) + S(tronson) (III.28)

unde, S(tranzit), S(lateral), S(tronson) au semnificaia artat la pct. III.2.2.9. i fig. III.7. Suprafeele bazinelor de canalizare se determin prin metoda bisectoarelor. Tabelul de calcul a suprafeelor bazinelor de canalizare aferente seciunilor de calcul este indicat in Anexa IV.17.2. III.2.4.9. In cazul in care localitatea este amplasat pe un teren accidentat, cu pante mari i diferene de cote importante intre diferitele zone ale localitii, debitul de calcul al apelor meteorice este mai corect s fie calculat pe baz de studii hidrologice intocmite pentru teritoriul respectiv i nu prin metoda de calcul prezentat anterior. La calculul debitelor pe baz de studii hidrologice, probabilitatea de depire a acestor debite se va stablili inandu-se seama de recomandrile STAS 4068/1, STAS 4068/2 i STAS 4273. La dimensionarea reelei de canalizare, se adopt pentru debitul de ap meteoric cea mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea celor dou metode de calcul. III.2.4.10. Debitele de ape meteorice provenite de pe versanii afereni zonei canalizate se determin, de regul, pe baza studiilor meteorologice i hidrologice. III.2.4.11. Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanii dominani ai zonelor care se canalizeaz, se recomand prevederea de canale de gard cu rolul de a reduce, pe de o parte, debitele ce pot ptrunde in sistemul de canalizare al localitii iar, pe de alt parte, de a apra de inundaii suprafaa respectiv i zona locuit, luandu-se msuri de prevenire a antrenrii suspensiilor de orice natur in sistemul de canalizare al localitii.

Debitele de ap meteoric colectate de pe versani in canalele de gard se evacueaz direct in emisari, nu in reeaua de canalizare a localitii. Evacuarea acestor ape in reeaua de canalizare a localitii este admis numai in cazuri speciale, cu justificare tehnico-economic. III.2.4.12. In Anexele IV.17.2. i IV.17.5. se prezint modele pentru tabelele de dimensionare a canalelor din reeaua de ape meteorice in procedeul separativ. III.2.5. Alegerea tipului i dimensionarea staiilor de epurare III.2.5.1. Staiile de epurare a apelor uzate provenite din localitile rurale, se recomand a fi amplasate in avalul localitilor la o distana de minim 300 m fa de perimetrul construit. In cazul in care aceast distan nu poate fi respectat, staia de epurare trebuie s dispun de instalaii speciale care s limiteze la minimum neajunsurile provocate de miros, zgomot, vibraii i s reduc riscul de imbolnvire a populaiei, etc., in conformitate cu normele i reglementrile impuse de organele abilitate (inspectoratele teritoriale sanitare i de mediu, sistemele bazinale de gospodrirea apelor, .a.). III.2.5.2. Avand in vedere c in mediul rural se adopt cu preponderen procedeul de canalizare separativ, nu trebuie epurate decat apele provenite din reeaua de canalizare a apelor uzate. Apele meteorice sunt considerate convenional curate i pot fi evacuate direct in receptorii naturali, fr epurare. III.2.5.3. La proiectarea staiilor de epurare a apelor uzate provenite de la colectivitile mici, se vor avea in vedere recomandrile standardelor i reglementrilor tehnice indicate in anexa IV.20, precum i cele din literatura de specialitate. III.2.5.4. Pentru substanele reinute, inclusiv nmolurile primare i biologice, instalaiile de epurare mecano-biologic trebuie s asigure obinerea de produse finite, igienice, valorificabile i uor de integrat in mediul natural. III.2.5.5. Epurarea apelor uzate provenite de la micile colectiviti ridic o serie de probleme specifice privind proiectarea, realizarea i exploatarea instalaiilor aferente. Astfel, se pot evidenia urmtoarele aspecte mai importante: - valoarea redus a debitelor caracteristice, de calcul i de verificare, creeaz dificulti la curgerea apei uzate prin canale i conducte (nu se realizeaz viteza de autocurire i deci exist probabilitatea producerii depunerilor pe pereii interiori ai conductelor); - variaia orar a debitelor de ap uzat este foarte mare, raportul Q(u.or.max)/Q(u.or.min) avand valori ridicate; - intermiten in funcionarea staiei de epurare (noaptea, debitul de ape uzate influent in staia de epurare putand fi chiar nul); - aplicarea unor scheme de epurare clasice conduce la un cost de investiie i exploatare ridicat i la un indice specific lei/cap de locuitor mare; - sunt numeroase cazurile in care emisarul lipsete (parau, rau, fluviu, lac, mare, etc.), nu are un debit permanent, sau se afl la distane foarte mari care impun pompare i conducte de refulare lungi, scumpe i cu dificulti majore in execuie i exploatare; - lipsa fondurilor de investiie creeaz dificulti in finanarea lucrrilor; - lipsa personalului calificat pentru exploatare; - buget de exploatare i intreinere limitat. Instalaiile de epurare a apelor uzate provenite din mediul rural, fac parte din categoria staiilor de epurare mici [5 l/s < Q(u zi max) <= 50 l/s) i foarte mici [Q(u zi max <= 5 l/s], conform clasificrii din ara noastr. III.2.5.6. Realizarea i funcionarea eficient a staiilor de epurare de capacitate mic i foarte mic impun o serie de cerine, dintre care se prezint mai jos cele mai semnificative: - s necesite cheltuieli de investiie i de exploatare reduse; - s dispun de instalaii, echipamente i utilaje fiabile, robuste, simplu de exploatat, pretabile la automatizare i eficiente energetic; - schema de epurare i activitile de exploatare s fie simple i s nu necesite personal de exploatare i intreinere cu calificare superioar; - s aib un consum de energie redus; - materialele utilizate pentru construcii i instalaii s fie rezistente la intemperii i la aciunea coroziv a apelor uzate i a nmolurilor reinute; - in cazul in care este necesar tratarea fizico-chimic, consumul de reactivi s fie minim; - s ocupe o suprafa in plan cat mai redus, construciile i instalaiile de epurare dispunandu-se cat mai compact posibil; - s se amplaseze astfel fa de localiti incat s nu creeze neajunsuri generate de zgomot, miros, etc. i s permit realizarea cu cheltuieli reduse a racordului pentru energie electric, gaze, alimentarea cu ap potabil, etc.; - amplasamentul trebuie astfel ales, incat s nu fie inundabil sau situat in terenuri alunectoare sau cu caracteristici geotehnice defavorabile; - funcionarea staiei s fie, pe cat posibil, automatizat, necesitand un numr minim de persoane pentru exploatare i intreinere; - s se evite ocurile de debit i de incrcare cu poluani, prevzandu-se mijloacele necesare unei funcionri continue a treptei de epurare biologic, cu debit pe cat posibil constant (bazin de uniformizare-egalizare, spre exemplu). III.2.5.7. Caracteristicile calitative ale influentului (apele uzate brute care sunt admise in staia de epurare) se stabilesc astfel: pe baza studiilor hidrochimice efectuate inainte de proiectare pentru staiile de epurare noi; prin analiza bazei de date (rezultatele rapoartelor de monitorizare) pentru staiile de epurare existente care trebuie extinse sau retehnologizate; prin asimilarea valorilor indicatorilor de calitate inregistrai la alte staii de epurare care deservesc localiti cu sistem de canalizare, dotri edilitare, activiti sociale i industriale similare i cu un numr apropiat de locuitori; prin calculul principalilor indicatori de calitate pe baza incrcrilor specifice de poluant (g/om, zi). III.2.5.8. Substanele poluante care se gsesc in apele uzate dau caracteristicile calitative ale acestora. Principalii indicatori de calitate sunt:

materii organice biodegradabile dizolvate sau sub forma de particule in suspensie, exprimate in mod obinuit prin consumul biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5); materii organice biodegradabile i nebiodegradabile care pot fi descompuse chimic, exprimate prin consumul chimic de oxigen (CCO); substane extractibile in eter de petrol (de ex: grsimi, uleiuri, hidrocarburi); substane solide in suspensie inerte (de ex. nisip, plastic sau alte materii solide similare); azot sub form de amoniac, amoniu, azot organic (in principal uree) sau azot oxidat (nitrii i nitrai); fosfor organic i mineral sub form de fosfai; germeni patogeni (de ex. bacterii, virusuri). III.2.5.9. Incrcrile specifice ale apelor uzate provenite de la micile colectiviti (localiti rurale, campinguri, tabere, uniti militare, moteluri, mici uniti comerciale, etc.), recomandate pentru proiectarea staiilor de epurare sunt prezentate in tabelul 2.6.
Tabel 2.6 Nr. Indicatorul de calitate Incrcarea specific (g/om, zi) crt. 0 1 2 1. CBO5 30-40 2. CCO 55-75 3. MS 30-50 4. N organic 1-2 3-6 5. N-NH4 6. N total 4-8 7. P total 1-4

III.2.5.10. Caracteristici calitative ale apelor uzate epurate, in seciunea de evacuare in receptorii naturali (emisari) La proiectarea staiilor de epurare specifice colectivitilor mici se iau in considerare prevederile HGR nr. 188/2002 "Hotrare pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate", dup cum urmeaz: A) Norme tehnice privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate oreneti, NTPA-011-2002 (v. tabel 2.7 de mai jos). Pentru staiile de epurare care sunt amplasate in zone sensibile supuse pericolului eutrofizrii (lacuri, rauri avand curgere lent), se vor aplica corespunztor prescripiile privind eliminarea nutrienilor (azot i fosfor) inserate in tabelul 2.8. Metodele de determinare de referin sunt indicate in normativul NTPA 001-2002. B) Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate in reelele de canalizare ale localitilor i direct in staiile de epurare, NTPA 002-2002. Prevederile acestui normativ se aplic in cazul in care in localitate exist o societate comercial sau industrial care evacueaz la reeaua de canalizare a localitii ape uzate preepurate sau nu, ori le evacueaz direct in staia de epurare. Aceste ape nu trebuie s difere calitativ de apele uzate menajere i ca urmare este necesar s fie respectai indicatorii de calitate impui in tabelul nr. 1 din NTPA 002-2002. In cazul micilor colectiviti o astfel de situaie este rar intalnit, dar dac ea exist, vor trebui respectate prevederile normativului specificat mai sus. Valorile limit admisibile ale indicatorilor de calitate ai efluentului epurat pe durata funcionrii staiei de epurare sunt prezentai in tabelul nr. 1 din NTPA 001-2002, din care s-au selectat in tabelul 2.9 de mai jos valorile limit admisibile ale principalilor indicatori.
Tabel 2.7 3 Concentraia (mg/dm ), pentru un numr de Procentul minim Nr. echivaleni locuitori de reducere (%) crt. Indicator de calitate (EL)**) 2.000- 10.000- 2.000- 10.000- 10.000 100.000 10.000 100.000 0 1 2 3 1. Consum biochimic de oxigen (CBO5) la 20C, fr nitrificare 20 ... 25*) 70-90

2. Consum chimic de oxigen [CCO(Cr)] 70 ... 125*) 75 3. Materii in suspensie (MS) 60 35 70 90

*) Valorile de 20 mg/l pentru CBO5 i 70 mg/l pentru CCO(Cr) se aplic in cazul staiilor de epurare existente sau in curs de realizare. Pentru staiile de epurare noi, extinderi sau retehnologizri, se vor aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg/l pentru CBO5 i 125 mg/l pentru CCO(Cr). **) EL - echivalent locuitor (noiune utilizat pentru transformarea unei cantiti de poluant evacuat de ctre o industrie in reeaua public de canalizare, in numr echivalent de locuitori. De regul, in calcule se consider o cantitate specific de CBO5, a(x) = 60 g CBO5/loc, zi).
Tabel 2.8 Procentul minim de Concentraia (mg/dm3) pentru un Nr. Indicator de numr de echivaleni locuitori reducere (%) crt. calitate (EL): Sub 100.000 Peste 100.000 Sub 100.000Peste 100.000 0 1 2 3 4 5 1. Fosfor total 2 1 80 80 2. Azot total 15 10 70-80 70-80

Caracteristicile calitative ale efluentului epurat considerate la proiectare, trebuie s fie cel puin egale sau mai mici decat valorile limit admisibile precizate in normele i normativele de specialitate sus menionate sau in avizul de gospodrire a apelor i acordul de mediu. Avizele i acordurile unitilor de reglementare in domeniul proteciei mediului se obin conform prevederilor legislative in vigoare (Legea Proteciei Mediului nr. 137/1995, Legea Apelor nr. 107/1996, .a). III.2.5.11. Gradul de epurare necesar Gradul de epurare necesar reprezint eficiena ce trebuie realizat in mod obligatoriu de ctre staia de epurare pentru reinerea unui anumit poluant. Gradul de epurare necesar se calculeaz cu o relaie de forma:
k(i) - k(e) d = x 100 k(i) (%) (III.29)

- unde: k(i) - este cantitatea (sau concentraia) de substan poluant care intr (influent) in staia de epurare; k(e) - este cantitatea (sau concentraia) de substan poluant care este evacuat (efluent) din staia de epurare i care este impus de ctre NTPA 001 sau prin avizul ori autorizaia de gospodrire a apelor.
Tabel 2.9 Nr. Indicatorul de calitate U.M. Valori limit Metoda crt. admisibile de analiz 0 1 2 3 4 1. pH uniti pH 6,5-8,5 SR ISO 10523 mg O2/dm3 20-25*) STAS 6560 2. CBO5 3 3. CCO-Cr mg O2/dm 70-125*) SR ISO 6060 4. MS***) mg/dm3 35 (60)**) SR ISO 6953 5. Azot amoniacal***) mg/dm3 2 (3) STAS 8683 6. Azot total***) mg/dm3 10 (15) STAS 7312 3 1 (2) SR EN 1189 7. Fosfor total***) mg/dm 20 SR 7587 8. Substane extractibile cu solveni mg/dm3 organici

*) Valorile de 20 mg/l pentru CBO5 i 70 mg/l pentru CCO(Cr) se aplic in cazul staiilor de epurare existente sau in curs de realizare. Pentru staiile de epurare noi, extinderi sau retehnologizri, se vor aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg/l pentru CBO5 i 125 mg/l pentru CCO(Cr). **) Vezi art. 7, aliniatul (2) din Anexa la NTPA 011-2002. ***) Valorile din afara parantezei se vor respecta pentru descrcri in zone sensibile, conform tabelului nr. 2 din Anexa nr. 1 la norma tehnic NTPA 011/2002. Eficiena (sau gradul de epurare) obinut la un moment dat, poate fi mai mare sau mai mic decat gradul de epurare necesar. Cerinele proteciei mediului inconjurtor impun ca eficiena s fie mai mare sau egal cu gradul de epurare necesar. Calculul gradului de epurare necesar pentru principalii indicatori menionai in tabelul 2.9, servete pentru alegerea schemei tehnologice de epurare. Astfel, se consider c pentru valorile gradului de epurare necesar indicate mai jos, este suficient treapta de epurare mecanic (sau primar): - 40 ... 60% - pentru materii in suspensie; - 20 ... 40% - pentru CBO5; - 20 ... 40% - pentru CCO; - 10 ... 20% - pentru fosfor total i azot organic; - 25 ... 75% - pentru bacteriile coliforme totale. Pentru valori ale gradului de epurare necesar mai mari decat cele indicate mai sus, este necesar epurarea mecanobiologic sau mecano-chimic a apelor uzate inainte de evacuarea lor in emisar. Pentru valori intermediare ale gradului de epurare necesar (de exemplu intre 40 i 60% la materii in suspensie, intre 20 i 40% la CBO5 i intre 10 i 20% la fosfor i azot), necesitatea treptei biologice sau chimice de epurare se stabilete de ctre proiectantul general, cu avizul unitilor abilitate prin lege. Toate apele uzate provenite din canalizarea localitilor din mediul rural in oricare din procedeele divizor, unitar sau mixt se supun epurrii mecanice indiferent dac dup aceasta urmeaz epurarea biologic sau chimic i indiferent de emisar. III.2.5.12. Scheme tehnologice de epurare Schema tehnologic de epurare mecano-biologic, se elaboreaz avand in vedere urmtoarele considerente: staia de epurare trebuie s cuprind acele obiecte tehnologice care s asigure cel puin realizarea gradelor de epurare necesare indicate mai jos. Astfel, epurarea mecano-biologic poate asigura eficiene de indeprtare a diferitelor substane poluante, dup cum urmeaz: - 40-95% i chiar mai mult pentru CBO5 i CCO funcie de tehnologiile de epurare adoptate i de calitatea apelor uzate supuse epurrii; - 10-20% pentru fosforul i azotul organic; - 20-30% pentru fosforul i azotul total; - 70-90% pentru bacteriile coliforme totale. Eficiena epurrii mecano-biologice convenionale asupra eliminrii compuilor anorganici ai azotului (amoniu, nitrai, nitrii) i fosforului (ortofosfai, polifosfai, etc.) este practic neglijabil. Epurarea mecano-biologic a apelor uzate oreneti trebuie s asigure eflueni corespunztori calitativ care s indeplineasc condiiile impuse de normele de protecia apelor din ara noastr, norme armonizate cu prevederile Directivei nr. 97/271/CEE referitoare la epurarea apelor uzate oreneti. Construciile, instalaiile i echipamentele utilizate pentru epurarea apelor uzate in configuraie monobloc sau compact ofertate de ctre furnizorii de specialitate, vor trebui s aib agrementul tehnic necesar acordat de organele abilitate din domeniu. utilajele i echipamentele prevzute trebuie s fie fiabile, s aib un consum redus de energie electric, s fie avantajoase din punct de vedere al cheltuielilor de exploatare i al investiiei de baz; s cuprind acele obiecte tehnologice care s realizeze reinerea eficient a deeurilor solide, care trebuie s ocupe volume cat mai mici i s fie stabile din punct de vedere biochimic; s se ia in considerare posibila extindere a staiei de epurare in funcie de evoluia demografic a localitii; s permit preluarea materialului septic vidanjabil provenit de la gospodrii izolate, a cror racordare la reeaua de canalizare este dificil sau presupune investiii ridicate; pentru un anumit obiect tehnologic se va adopta soluia cea mai potrivit din punct de vedere tehnico-economic i care s se poat adapta cel mai uor condiiilor locale de spaiu, relief, posibiliti de fundare, execuie, etc. schema de epurare s fie simpl, dar s prezinte siguran in exploatare i s nu necesite personal de inalt calificare. Staia de epurare trebuie s ocupe o suprafa in plan cat mai redus, de preferat soluii compacte sau monobloc, asigurandu-se un flux optim atat pe linia apei cat i pe cea a nmolului. Amplasarea obiectelor tehnologice in fluxul de epurare a apei trebuie s conduc la o curgere pe cat posibil gravitaional, cu pierderi de sarcin reduse i cu volume de beton i terasamente minime. Schema tehnologic a staiei de epurare de capacitate mic (5 l/s < Q(c) <= 50 l/s), va putea cuprinde dac se consider necesar, treapt de degrosisare ce const din grtare dese, deznisipator i separator de grsimi, sau numai o parte din ele. Pentru grtarul des, in cazul in care este singular, se va prevedea un canal de by-pass pentru a preveni situaia in care grtarul se infund (spaiul dintre bare este obstruat de ctre materiile grosiere din apele uzate) i trebuie curat de materiile reinute, precum i eventuale revizii i reparaii.

Este necesar introducerea in schem a unui bazin de egalizare/omogenizare a debitelor i concentraiilor datorit variabilitii acestora intr-o plaj larg in decursul unei zile. Schemele tehnologice ce se pot aplica sunt influenate in mod special de tipul procesului de epurare adoptat: - epurare biologic convenional; - epurare biologic cu nitrificare; - epurare biologic prin aerare prelungit i cu stabilizarea nmolului; - epurare biologic prin aerare prelungit cu nitrificare, denitrificare i cu stabilizarea nmolului. Din schema tehnologic a staiei de epurare pot lipsi decantoarele primare dac: - epurarea se realizeaz in instalaii biologice compacte de capacitate redus (soluie cu bazine de aerare); - eficiena decantrii primare prin sedimentare gravimetric e(s) (procentul de reinere a materiilor in suspensie) este sub 40%, cu excepia cazului in care schema de epurare cuprinde filtre biologice. Din schema tehnologic a staiei de epurare nu trebuie s lipseasc decantorul primar atunci cand epurarea biologic se realizeaz cu filtre biologice (filtre biologice cu discuri, filtre biologice percolatoare, etc.) pentru a preveni colmatarea prea rapid a materialului filtrant. Se prezint mai jos cateva scheme tehnologice de epurare mai des intalnite in practic: S1 - Epurare mecano-biologic convenional cu bazine cu nmol activat (v. fig. III.8); S2 - Epurare mecano-biologic cu aerare prelungit, cu bazine cu nmol activat (v. fig. III.9); S3 - Epurare mecano-biologic convenional, cu filtre biologice cu discuri (v. fig. III.10);

Figura III.8 Schema S1 - Epurare mecano-biologic convenional cu bazine cu nmol activat Degrosisare - grtar + deznisipator + separator de grsimi; BNA - bazin cu nmol activat; DS - decantor secundar; P(nb) - pompare nmol biologic; SN - stabilizator de nmol; RSN - rezervor de stocare a nmolului; a - deshidratarea nmolului in staia de epurare i evacuarea pe camp ca ingrmant agricol; b - transportul nmolului la o alt staie de epurare; c - prelucrarea nmolului intr-o instalaie mobil de deshidratare i trimis pe camp ca ingrmant agricol; d evacuarea nmolului in depozite controlate i amestecat cu deeurile menajere.

Figura III.9 Schema S2 - Epurare mecano-biologic cu aerare prelungit, cu bazin cu nmol activat Degrosisare - grtar + deznisipator + separator de grsimi; DN - compartiment de denitrificare; N+C - compartiment in care are loc nitrificarea, oxidarea compuilor organici pe baz de carbon i stabilizarea nmolului; DS - decantor secundar; P(nb) - pompare nmol biologic; RSN - rezervor de stocare a nmolului; Q(nr) - recirculare extern; Q(ri) recirculare intern; a, b, c i d au aceeai semnificaie ca la fig. III.8.

Figura III.10 Schema S3 - Epurare mecano-biologic convenional cu filtre biologice cu discuri Degrosisare - grtar + deznisipator + separator de grsimi; DP - decantor primar; FBD - filtru biologic cu discuri; DS decantor secundar; P(nb) - pompare nmol biologic; BAm - bazin de amestec a nmolului primar cu cel biologic; F fermentare nmol; RSN - rezervor de stocare nmol; a, b, c i d au aceeai semnificaie ca la fig. III.8. Schema S1 (v. fig. III.8) se caracterizeaz prin: - existena bazinelor cu nmol activat in care au loc procese biochimice de eliminare a materiilor organice pe baz de carbon; - lipsa nitrificrii apelor uzate; - eficiena eliminrii CBO5 pan la 90%; - recircularea nmolului activat reinut in decantoarele secundare; - evacuarea nmolului in exces spre treapta de prelucrare a nmolului din staia de epurare; - lipsa decantorului primar din schema tehnologic de epurare. Schema S2 (v. fig. III.9) cuprinde in treapta biologic instalaii in care se realizeaz eliminarea materiilor organice pe baz de carbon, nitrificarea i denitrificarea apelor uzate, precum i stabilizarea aerob a nmolului. Schema se caracterizeaz prin: - se aplic la epurarea unor debite mici i foarte mici de ape uzate; - aplicarea recirculrii externe; - lipsa decantorului primar din schem; - durate de aerare mari (18 .... 24 h i chiar mai mult, la debitul de calcul); - aplicarea recirculrii interne, in care lichidul aerat din bazinul de aerare, bogat in nitrai, este trimis amonte de zona de denitrificare; - nmolul in exces, stabilizat pe cale aerob in bazinul de aerare, unde are loc i epurarea biologic a apelor uzate, este trimis in rezervorul de stocare a nmolului, de unde poate urma una din variantele de prelucrare a, b, c sau d i eventual, ulterior, de valorificare. Schema S3 (v. fig. III.10) se caracterizeaz prin: - lipsa pomprii apelor uzate decantate primar in filtrele biologice cu discuri atunci cand condiiile locale de relief o permit. Acest obiect tehnologic se poate introduce in profilul tehnologic al staiei de epurare astfel incat alimentarea lui cu ap uzat decantat primar s se fac gravitaional; - lipsa recirculrii apei epurate amonte de filtre. In practica epurrii apelor uzate provenite de la micile colectiviti exist i alte scheme de epurare in afara celor prezentate i care pot fi aplicate cu justificarea tehnico-economic corespunztoare. Este recomandabil ca gruparea obiectelor tehnologice s se realizeze cat mai compact i dac este posibil intr-un singur modul (monobloc), in scopul economiei de spaiu, de investiie (costul conductelor i canalelor de legtur intre obiectele tehnologice, a cablurilor electrice pentru asigurarea iluminatului, forei, automatizrii, proteciilor, etc.), micorarea pierderilor de sarcin pe linia apei, respectiv a energiei de pompare, simplificarea exploatrii i intreinerii, .a. Localiti rurale invecinate pot fi racordate la o staie de epurare comun, prevzut cu sistem complet de automatizare. Pentru localitile rurale invecinate oraelor care au staii de epurare, se poate analiza soluia racordrii reelelor de canalizare la cele oreneti. III.2.5.13. Amplasamentul staiilor de epurare se va face luand in considerare urmtoarele aspecte: - s permit primirea apelor uzate in staie pe cat posibil gravitaional, evitandu-se astfel pomparea acestora, soluie ce ar implica costuri suplimentare de investiie, exploatare i intreinere. In multe cazuri costurile energetice reprezint valori deloc de neglijat; - s permit evacuarea apelor epurate in emisar pe cat posibil gravitaional; - distana de la staia de epurare la zona populat s fie suficient de mare astfel incat s nu influeneze prin miros, zgomot i ali factori viaa oamenilor. Este important a se studia care este direcia predominant a vantului pentru zona respectiv; - riscul de inundaie. Dac amplasamentul va fi in albia major a unui rau sau intr-o zon inundabil, se vor executa lucrri specifice de protecie (indiguire) i se vor cuta soluii de evacuare a efluentului epurat in receptorul natural, in perioadele de viitur, prin pompare temporar; - se va evita pe cat posibil alegerea unui amplasament care necesit pozarea obiectelor tehnologice componente in teren sub stratul freatic sau intr-un teren slab coeziv (nisip, praf, etc.), ori alunector;

- s permit racordarea cu uurin a staiei de epurare la reelele de utiliti cum ar fi: alimentarea cu energie electric, ap potabil, gaze, conectarea la reeaua telefonic; - racordare uoar a drumului de acces in staie la drumul principal; - s existe posibiliti de extindere care s nu necesite eforturi financiare mari; - limitarea timpului de retenie a apei uzate in anumite obiecte tehnologice cum ar fi, spre exemplu, bazinul de aspiraie al staiilor de pompare sau bazinul de egalizare al debitelor i concentraiilor, pentru evitarea sedimentrii materiilor solide in suspensie i a septicitii; - condiiile de evacuare in emisar a efluentului epurat; - aspectul vizual (estetic) al construciilor i instalaiilor de epurare; - se va lua in considerare amplasarea staiei de epurare in apropierea depozitului de deeuri al localitii, operaiunea de evacuare a reinerilor din incint fiind astfel mai puin costisitoare; - micorarea riscului de vandalism, asigurarea securitii i necesitatea realizrii unei imprejmuiri. III.2.5.14. Obiectele tehnologice componente ale staiei de epurare Staia de epurare este compus din mai multe obiecte tehnologice care trebuie s realizeze evacuarea in emisar a unui efluent ce respect condiiile de calitate impuse de legislaia in vigoare. Epurarea apelor uzate const in indeprtarea intr-o prim faz a materiilor in suspensie cat i a celor nemiscibile cu apa, separabile gravitaional (epurare mecanic sau primar), urmat de eliminarea substanelor organice coloidale i dizolvate prin procedee de epurare biologic sau biochimic (epurare secundar). Pentru eliminarea compuilor pe baz de azot i fosfor (nutrieni), care sunt mai dificil de eliminat din apele uzate se aplic aa-numita treapt de epurare avansat sau teriar. O staie de epurare este constituit din construcii i instalaii care pot fi comasate in trei grupuri: 1. Linia (sau fluxul) apei; 2. Linia (sau fluxul) nmolului; 3. Construcii i instalaii auxiliare. Obiectele componente pe linia apei ale unei staii de epurare mecano-biologic de capacitate mic pot fi urmtoarele (parial sau total): - grtar; - canal de by-pass (ocolire) a intregii staii de epurare, sau a unui obiect tehnologic, dac acest lucru se dovedete a fi necesar; - deznisipator; - dispozitiv de msur a debitului de ap uzat; - separator de grsimi; - camer de distribuie a debitelor; - decantor primar; - bazin de omogenizare; - staie de pompare pentru ape uzate; - bazin cu nmol activat sau filtre biologice; - decantor secundar; - staie de pompare pentru ap epurat de recirculare; - conducte i canale tehnologice de legtur; - conduct (sau canal) de evacuare a apelor uzate epurate in receptorul natural (emisar); - gur de evacuare a apelor uzate epurate in emisar. Deznisipatorul i separatorul de grsimi sunt in unele cazuri obiecte tehnologice independente. Ele pot fi grupate intrun singur obiect tehnologic numit deznisipator-separator de grsimi cu insuflare de aer. Exist, de asemenea, instalaii compacte de degrosisare care pe lang deznisiparea i separarea grsimilor realizeaz i reinerea materiilor solide aflate in suspensie (sitare), prin prevederea unui grtar des (sau site) amonte de compartimentul de deznisipare. Numrul obiectelor tehnologice similare se recomand a fi n >= 2. In cazul in care n = 1, se va prevedea obligatoriu canal de ocolire. Epurarea biologic se poate realiza in: - bazine cu nmol activat, utilizand procedeul de epurare biologic cu biomas in suspensie; - filtre biologice clasice sau filtre biologice cu discuri, utilizand procedeul de epurare biologic cu pelicul fixat; - instalaii de tip Stahlermatic care utilizeaz procedeul de epurare biologic mixt (biomas in suspensie i pelicul fixat). Obiectele componente pe linia nmolului ale unei staii de epurare de mic capacitate pot fi urmtoarele (total sau parial): - instalaii de pompare a nmolului reinut in decantoare; - instalaii de sitare a nmolului; - bazin de amestec a nmolului primar cu cel in exces; - instalaii de fermentare (aerob sau anaerob) a nmolului; - rezervor de stocare a nmolului; - instalaii de condiionare chimic a nmolului; - instalaii de deshidratare a nmolului: deshidratare natural pe platforme (paturi) de uscare; deshidratare artificial sau deshidratare mecanic (filtre band, centrifuge, filtru-pres cu nec, etc.). deshidratare cu saci. - depozit de nmol deshidratat (recomandabil acoperit); - conducte i canale tehnologice de legtur. Instalaiile de sitare au rolul de a reine particulele grosiere din nmolul provenit din decantoarele primare i/sau secundare i trimis la prelucrare, in scopul protejrii electropompelor, mixerelor i a evitrii infundrii conductelor de transport.

Particulele grosiere se refer la fibre textile, elemente din material plastic, buci de panz, carton, dopuri din plastic, etc. Instalaiile de sitare constau din site fixe sau mobile, ori din grtare fine, a cror funcionare intermitent se recomand a fi automatizat. Construciile i instalaiile auxiliare aferente unei staii de epurare de capacitate redus, pot consta din: - cldire tehnologic, care va cuprinde i laboratorul necesar analizelor chimice i biologice din staia de epurare; - sursa de furnizare a aerului sub presiune (suflante); - instalaii sanitare, de inclzire i de ventilaie; - atelier mecanic; - drum de acces; - drumuri, alei i platforme interioare; - imrejmuiri i pori; - sistematizare pe vertical a incintei, colectarea i evacuarea apelor pluviale; - instalaii de alimentare cu energie electric; - instalaii electrice de for, iluminat interior i exterior i protecie; - instalaii de automatizare i AMC; - grup electrogen (ca rezerv pentru sursa de energie electric); - instalaii de telefonie; - lucrri de indiguire, aprri de maluri, lucrri in albie, in cazul amplasamentului in zon inundabil, etc.; - spaii verzi; - cabin poart. Pentru staii de epurare foarte mici, de importan redus, multe din aceste construcii i instalaii pot lipsi sau se pot comasa. III.2.5.15. Consideraii privind selectarea obiectelor tehnologice Lista obiectelor tehnologice prezentat la pct. III.2.5.14. grupeaz la modul general componentele unei staii de epurare complete, in funcie de particularitile schemei tehnologice pot lipsi unul sau chiar mai multe obiecte. Acolo unde se prevede un singur grtar se recomand realizarea unui canal de by-pass, pentru izolarea acestuia in caz de revizie sau reparaii. In funcie de configuraia terenului staia de pompare a apelor uzate poate lipsi din schem, caz in care curgerea apei prin obiectele staiei de epurare are loc gravitaional. Linia nmolului poate cuprinde doar staia de pompare a nmolului biologic i rezervorul de stocare atunci cand epurarea este de tip aerare prelungit, deoarece nmolul biologic in exces este stabilizat pe cale aerob in acelai bazin in care are loc aerarea apei uzate i nu mai prezint pericol pentru oameni i mediul inconjurtor in situaia stocrii acestuia. Instalaiile de deshidratare, de regul scumpe, pot, de asemenea, lipsi dac se prezint soluii tehnicoeconomice mai avantajoase. III.2.5.16. Dimensionarea obiectelor tehnologice Pentru dimensionarea obiectelor tehnologice din staia de epurare, amplasate pe linia apei i linia nmolului, se vor avea in vedere recomandrile din standardele i normativele tehnice in vigoare cuprinse in anexa IV.20, dintre care se evideniaz urmtoarele: NP 032 - 99 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti. Partea I: Treapta mecanic; NP 088 - 03 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti. Partea a II-a: Treapta biologic; NP 089 - 03 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti. Partea a III-a: Staii de epurare de capacitate mic (5 < Q <= 50 l/s) i foarte mic (Q <= 5 l/s). In aceste normative sunt cuprinse elementele necesare dimensionrii obiectelor tehnologice de pe linia apei, parametri de proiectare, metodologia de dimensionare i verificare pentru staiile de epurare, care sunt valabile i pentru epurarea apelor provenite din localitile din mediul rural, cu adaptrile de rigoare impuse de condiiile locale. Ca urmare, in prezentul ghid se vor da la pct. III.2.6. elementele de dimensionare numai pentru construciile i instalaiile de pe linia nmolului. Ghidul cuprinde, de asemenea, glosar de termeni specifici domeniului reglementat (v. anexa IV.19 - care conine notaiile utilizate pentru principalii parametri de dimensionare ai staiilor de epurare (anexa IV.19.1) precum i notaiile utilizate in schemele i figurile din ghid (anexa IV.19.2)). i valori recomandate pentru parametri de dimensionare ai principalelor obiecte ale sistemului de canalizare (v. anexa IV.13). III.2.6. Elemente generale privind proiectarea construciilor i instalaiilor din linia nmolului. Prelucrarea i utilizarea nmolurilor reinute in staia de epurare III.2.6.1. In staia de epurare, indiferent de mrimea ei, se indeprteaz din ap diferite substane, dintre care se menioneaz mai jos cele care trebuie prelucrate i/sau evacuate din staie i anume: materii solide grosiere, reinute la grtare i site; materii solide in suspensie gravimetric de natura nisipului, cojilor i seminelor de fructe i legume, za de cafea, etc., reinute in deznisipatoare; materii plutitoare, de natura grsimilor, uleiurilor minerale, hidrocarburilor, etc., reinute in separatoarele de grsimi; materii decantabile, reinute in decantoarele primare, denumite nmoluri primare (sunt materii solide in suspensie gravitaional, de dimensiuni i greuti mai reduse decat nisipurile); biomasa suplimentar (in exces) produs in bazinele cu nmol activat sau in filtrele biologice i reinut in decantoarele secundare, sub form de nmoluri biologice. III.2.6.2. Materiile grosiere, denumite i "refuzul" grtarelor sau sitelor, dup scoaterea lor din ap (manual sau mecanizat), pot fi dirijate ctre:

instalaie de presare i deshidratare, dup care sunt dirijate temporar intr-un container. Periodic, coninutul containerelor este evacuat la depozitul de deeuri al localitii sau in alte locuri pentru care trebuie s existe avizul organelor administrative, sanitare i de mediu; containere, unde sunt depozitate temporar i evacuate periodic din staie ca in cazul precedent. III.2.6.3. Nisipurile reinute in deznisipator sunt evacuate din ap prin intermediul unui air-lift sau prin pompare i pot fi: depozitate pe o platform de drenaj pentru eliminarea apei interstiiale, dup care pot fi evacuate din staie spre depozitul de deeuri, ori in alte locuri pentru care trebuie s existe avizele necesare; dirijate ctre o instalaie special de separare i splare de substanele fine de natur organic, dup care pot fi utilizate pentru fundaii de drumuri i alei, umpluturi, etc. III.2.6.4. Grsimile separate din ap, funcie de compoziia lor pot fi arse (dac ele conin preponderent hidrocarburi), reutilizate (dac au un coninut important de substane valorificabile cum ar fi lanolina, de exemplu), fermentate (dac au un coninut mare de substane organice biodegradabile) sau evacuate spre depozitul de deeuri ori in alte locuri pentru care trebuie s existe avizele necesare. III.2.6.5. Nmolurile primare i nmolurile biologice sunt in general fermentate aerob sau anaerob, concentrate (ingroate), deshidratate i utilizate pe campuri agricole sau silvice ca ingrmant, ori compostate impreun cu gunoaiele menajere. III.2.6.6. Pentru refuzul grtarelor i sitelor, se poate aprecia o cantitate specific de materii reinute -a- de: 18 l/om, an pentru interspaiu b = 3 mm; 15 l/om, an pentru interspaiu b = 5 mm; 12 l/om, an pentru interspaiu b = 6 mm; 8 l/om, an pentru interspaiu b = 10 mm. Aceste reineri au, de regul, o umiditate w = 70 .... 80%. Volumul zilnic de materii reinute, cu umiditatea de w = 70-80% se determin cu relaia:
a N(L) k V(r) = 1.000 365 (m3/zi) (III.30)

unde, N(L) - numrul de locuitori; k = 2 ... 5 coeficient de variaie zilnic. Cantitatea zilnic de materii reinute, cu umiditatea de 70-80% se determin cu relaia:
G(r) = gamma(r) V(r) (kg/zi) (III.31)

unde, gamma(r) = 750 ... 950 kg/m3 este greutate specific a materiilor reinute, cu umiditatea w = 70 ... 80%. Volumul zilnic mediu de substan uscat (cu umiditatea w = 0) din materiile reinute va fi:
100 - w V(ru) = V(r) 100 (m3/zi) (III.32)

Cantitatea zilnic de substan uscat din materiile reinute rezult:


G(ru) = gamma(ru) V(ru) (kg/zi) (III.33)

unde, gamma(ru) = 1.600 ... 2.000 kg/m3 - greutatea specific a materiilor reinute, in stare uscat. III.2.6.7. Pentru aprecierea cantitii de nisip reinut in staia de epurare se pot considera valorile: 3 3 c = 4 ... 6 m nisip/100.000 m ap uzat in cazul reelei de ap uzat din procedeul separativ; 3 3 c = 6 ... 10 m nisip/100.000 m ap uzat in cazul reelei de canalizare din procedeul unitar. Volumul zilnic de nisip reinut se poate aprecia cu relaia:
c Q(u zi max) V(n zi) = 100.000 (m3/zi) (III.34)

Se recomand ca volumul spaiului de colectare a nisipului ce trebuie asigurat in cuva deznisipatorului s fie dimensionat pentru o durat intre dou evacuri T = 2 zile. III.2.6.8. Volumul de nmol reinut zilnic in decantorul primar poate fi calculat cu relaia:
N(p) 100 V(np) = gamma(n) 100 - w(p) (m3/zi) (III.35)

in care, N(p) (kg/zi) - este cantitatea de substan uscat din nmolul primar; gamma(n) = 1.008 ... 1.016 (kg/m3) - este greutatea specific a nmolului primar cu umiditatea w(p);

w(p) = 95-96% - umiditatea nmolului primar. Cantitatea de substan uscat N(p) se determin cu relaia:
N(p) = [1 - e(s)] c(uz) Q(c) (kg/zi) (III.36)

unde, e(s) = 55-60% - este eficiena decantorului primar privind reinerea materiilor solide decantabile; c(uz) (kg/m3) - este concentraia in materii solide in suspensie a apelor uzate la intrarea in staia de epurare; 3 Q(c) = Q(u zi max) (m /zi) - este debitul de dimensionare a decantoarelor primare. Volumul de nmol V(np) (m3) trebuie evacuat la un interval de maxim 6-8 ore din decantorul primar, in scopul evitrii intrrii in fermentare anaerob a acestuia. III.2.6.9. Nmolul biologic reinut in decantoarele secundare (denumit i "nmol activat" in cazul utilizrii bazinelor cu nmol activat) este utilizat cea mai mare parte pentru recirculare in scopul meninerii unei anumite concentraii c(na) a lichidului din bazinul cu nmol activat. 3 Concentraia c(na) poate avea, de regul, valori de 2,5 ... 5 kg/m , funcie de procedeul de epurare biologic adoptat. Nmolul in exces reprezint diferena dintre nmolul reinut zilnic in decantoarele secundare i nmolul necesar pentru recirculare. El este nmolul excedentar procesului de epurare biologic i trebuie indeprtat din sistem i prelucrat in linia nmolului conceput i echipat cu instalaii i construcii prevzute special in acest scop. In ghid se utilizeaz noiunile de nmol biologic i nmol activat. Ambele pot fi numite nmoluri secundare, deoarece provin din decantorul secundar, nelipsit in cazul epurrii biologice. Nmolul biologic este o noiune mai cuprinztoare, deoarece i nmolul rezultat din schemele cu filtre biologice i cel rezultat din schemele cu bazine cu nmol activat sunt produse ale epurrii biologice. In practic, se obinuiete ins, ca nmolul reinut in decantoarele secundare s fie denumit: nmol biologic, in schemele cu filtre biologice; nmol activat, in schemele cu bazine cu nmol activat. Staiile de epurare a apelor uzate provenite din localitile rurale, exceptand tehnologiile cu filtre biologice, nu sunt prevzute, in marea majoritate a cazurilor, cu decantoare primare, astfel incat instalaiile de prelucrare a nmolului au in vedere numai prelucrarea nmolului in exces. Cantitatea zilnic de substan uscat din nmolul in exces N(e) (kg/zi) se determin, de regul, cu relaia:
N(e) = n(es) x C'(b) (kg/zi) (III.37)

in care, n(es) - este cantitatea specific de substan uscat din nmolul in exces, exprimat in kg s.u./kg CBO(5red) i care are valorile: - 0,60 ... 0,80 kg s.u./kg CBO(5red) in cazul epurrii biologice convenionale [d(xb) = 85 ... 90%]; - 0,50 ... 0,70 kg s.u./kg CBO(5red) in cazul epurrii biologice cu nitrificare [d(xb) = 90 ... 95%]; - 0,35 ... 0,70 kg s.u./kg CBO(5red) in cazul epurrii biologice cu aerare prelungit [d(xb) = 93 ... 98%]. Tehnologia realizeaz inclusiv stabilizarea nmolului pe cale aerob; - C'(b) - este cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat prin CBO5 reinut zilnic in staia de epurare [kg CBO(5red)/zi]. Valoarea C'(b) rezult din bilanul de substane organice biodegradabile efectuat pe linia apei, funcie de tehnologia de epurare. Astfel, pentru o schem de epurare mecano-biologic cu bazine cu nmol activat, fr decantoare primare, cunoscandu-se concentraia CBO5 a influentului X(5uz) (kg CBO5/m3) i efluentului X(5uz)^(adm) (kg CBO5/m3) staiei de epurare i evident, debitul de calcul Q(c) = Q(u zi max) (m3/zi), bilanul de substan va fi: - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat prin CBO5, care intr zilnic in staia de epurare,
C(i) = X(5uz) Q(c) (kg/zi) (III.38)

- cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat prin CBO5 care intr zilnic in treapta biologic:
C(b) = C(i) (kg/zi) (III.39)

deoarece nu exist decantor primar i deci eficiena acestuia asupra reinerii substanelor organice e(x) = 0; - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat prin CBO5 care este evacuat zilnic cu efluentul epurat in receptorul natural,
C(ev) = X adm 5 uz Q(c) = [1 - d(x)] C(i) (kg/zi) (III.40)

- cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat prin CBO5 reinut zilnic in staia de epurare,
C'(b) = C(b) - C(ev) X - X adm 5 uz (kg/zi) (III.41)

C(i) - C(ev)

5 uz

d(x) = 100 = 100 C(i) X 5 uz

(%)

(III.42)

unde d(x) este gradul de epurare necesar al intregii staii de epurare privind eliminarea (reducerea) CBO5;
C(b) - C(ev) C'(b) d(xb) = 100 = 100 C(b) C(b) (%) (III.43)

in care d(xb) este gradul de epurare necesar al treptei biologice privind eliminarea (reducerea) CBO5. In schemele fr decantor primar, C(i) = C(b) i deci d(x) = d(xb). III.2.6.10. Prelucrarea (tratarea) nmolurilor reinute in staia de epurare (dup caz, nmol primar, amestec de nmol primar cu nmol biologic, nmol in exces, etc.) se poate realiza aplicand diverse tehnologii, dintre care se vor prezenta mai jos cele legate de schemele de epurare prezentate la punctul III.2.5.12. (v. i fig. nr. III.8, nr. III.9 i nr. III.10). In cazul epurrii biologice convenionale (v. fig. III.8), trebuie prelucrat numai nmolul in exces [N(e)]. Acesta este nestabilizat i ca urmare schema de prelucrare a nmolului va cuprinde: pomparea nmolului in exces [P(nb)]; stabilizarea aerob a nmolului (SN); rezervor de stocare a nmolului stabilizat (RSN); valorificare/evacuare printr-una din soluiile a, b, c sau d. Stabilizarea poate fi realizat i prin instalaii anaerobe. Apreciem totui c pentru staiile de epurare din mediul rural fermentarea anaerob este ineficient din punct de vedere economic i conduce la cheltuieli de investiie i de exploatare exagerate. Din rezervorul stocare a nmolului stabilizat (RSN), nmolul poate fi dirijat astfel: a) spre deshidratare in instalaii prevzute in acest scop in staia de epurare (platforme de uscare sau condiionare chimic + deshidratare mecanic, .a.); nmolul deshidratat va fi transportat pe camp ca ingrmant agricol; b) spre o staie de epurare apropiat care are instalaii de deshidratare de capacitate suficient i accept prelucrarea nmolului respectiv; c) spre o instalaie mobil de condiionare chimic i deshidratare mecanic care va prelucra periodic (sptmanal, bisptmanal, etc.) nmolul din RSN. Dup deshidratare, nmolul poate fi transportat pe camp ca ingrmant agricol; d) spre depozitele de deeuri controlate, unde va fi amestecat/compostat ca gunoaiele menajere, amestecul putand fi apoi utilizat ca ingrmant agricol. In mod curent, nmolurile provenite din staiile de epurare aferente localitilor din mediul rural, nu conin metale grele sau alte substane nocive pentru mediu i sntatea oamenilor, astfel incat ele sunt acceptate ca ingrmant agricol sau pentru imbuntirea terenurilor silvice degradate. In cazul epurrii biologice cu aerare prelungit (v. fig. III.9), nmolul in exces este stabilizat in acelai bazin in care se face aerarea apei i in continuare el este pompat [P(nb)] in rezervorul de stocare (RSN), de unde poate urma una din soluiile a, b, c sau d. In schema de epurare biologic cu filtre biologice cu discuri, (v. fig. III.10) decantorul primar nu poate lipsi; motiv pentru care linia nmolului va trebui s cuprind: pomparea nmolului primar [N(p)] (dac este necesar) i in intregime a celui biologic [N(b)] in bazinul de amestec (BAm); fermentarea aerob sau anaerob (in unele cazuri nmolul biologic rezult stabilizat in filtrele biologice cu discuri); stocarea nmolului in RSN; aplicarea uneia dintre soluiile a, b, c sau d. Pentru efectuarea bilanului de substane pe linia nmolului, se pot considera urmtoarele umiditi pentru nmol: Umiditi ale nmolurilor din staia de epurare
Tabel 2.10 Nr. Tipul de nmol Notaia Umiditatea nmolului (%) crt. 0 1 2 3 1. Primar w(p) 95 ... 96 2. Biologic w(b) 96 ... 97 3. In exces w(e) 99 ... 99,2 4. Amestec de nmol primar cu w(pb) w(p)N(p) + w(b)N(b) nmol biologic N(p) + N(b) 5. Amestec de nmol primar cu w(pe) w(p)N(p) + w(e)N(e) nmol in exces N(p) + N(e)

6. Concentrat (ingroat) w(nc) w(nc) = w* - Delta w 7. Fermentat anaerob w(f) w(f) = w** + Delta w' 8. Fermentat aerob (stabilizat) w(s) w(nc) = w** - Delta w'' 9. Deshidratat w(d) Valori indicate de furnizorul echipamentului

w* - umiditatea nmolului influent in concentrator (poate fi numai nmol primar, numai nmol biologic sau in exces, sau amestecuri de nmoluri primare cu cele biologice sau cu cele in exces); w** - umiditatea nmolului influent in instalaia de fermentare (anaerob sau aerob); Delta w - reducerea de umiditate prin concentrarea nmolului. Poate fi considerat de 1 ... 2% pentru concentrarea gravitaional i de 6 ... 12% pentru concentrarea mecanic; Delta w' - creterea de umiditate in urma fermentrii anaerobe. Se poate considera 1 ... 2%. Delta w'' - scderea de umiditate in urma stabilizrii aerobe. Se poate considera de 1%. w(d) - umiditatea nmolului deshidradat. Poate fi considerat in calcule de 75 ... 80% pentru platformele de uscare. In cazul deshidratrii mecanice, valoarea w(d) este indicat de ctre furnizorii instalaiilor respective, ca parametru de performan a utilajului respectiv. Pentru a putea fi utilizate in agricultur, nmolurile reinute i prelucrate in instalaiile de epurare a apelor uzate din mediul rural, trebuie s respecte prevederile Ordinului M.A.P.A.M. nr. 49/14 ianuarie 2004 (v. anexa IV.20.1). Aceste norme tehnice au ca scop valorificarea potenialului agrochimic al nmolurilor provenite din instalaiile de epurare, prevenirea i reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetaiei, animalelor i omului, astfel incat s se asigure utilizarea corect a acestora. Aceste norme se refer in mod special la: 1. nmoluri provenite de la staiile de epurare a apelor uzate din localiti i de la alte staii de epurare a apelor uzate cu o compoziie asemntoare apelor uzate oreneti; 2. nmoluri provenite de la fosele septice i de la alte instalaii similare pentru epurarea apelor uzate; 3. nmoluri provenite de la staiile de epurare, altele decat cele menionate la pct. 1 i 2; 4. nmoluri tratate - nmolurile tratate printr-un proces biologic, chimic sau termic, prin stocare pe termen lung ori prin orice alt procedeu corespunztor care s reduc in mod semnificativ puterea lor de fermentare i riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor; In tabelele de mai jos se prezint: > concentraiile de metale grele in solurile pe care se aplic nmoluri (Tabel 2.11); > concentraiile de metale grele din nmoluri (Tabel 2.12); > cantitile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse in solurile cu destinaie agricol (Tabel 2.13). Valori maxime admisibile ale concentraiilor de metale grele in solurile pe care se aplic nmoluri
Tabel 2.11 Nr. Valoarea limit crt. Parametrul (mg/kg de materie uscat intr-o prob reprezentativ de sol cu un pH mai mare de 6,5) 0 1 2 1. Cadmiu 3,0 2. Cupru 100,0 3. Nichel 50,0 4. Plumb 50,0 5. Zinc 300,0 6. Mercur 1,0 7. Crom 100,0

Concentraiile maxime admisibile de metale grele din nmolurile destinate pentru utilizarea in agricultur

Tabel 2.12 Nr. Parametrul Valoarea limit crt. (mg/kg de materie uscat) 0 1 2 1. Cadmiu 10,0 2. Cupru 500,0 3. Nichel 100,0 4. Plumb 300,0 5. Zinc 2.000,0 6. Mercur 5,0 7. Crom 500,0 8. Cobalt 50,0 9. Arsen 10,0 10. AOX 500,0 11. PAH 5,0 12. PCB 0,8

NOTAII: AOX - suma compuilor organohalogenai. PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) - suma urmtoarelor substane: antracen, benzoantracen, benzofluoranten, benzoperilen, benzopiren, chrisen, fluorantren, indeno (1, 2, 3) piren, naftalin, fenantren, piren. PCB (bifenili policlorurai) - suma compuilor cu numerele 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180, conform Ordinului ministrului apelor, pdurilor i proteciei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementrii privind evaluarea polurii mediului, publicat in Monitorul Oficial 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificrile ulterioare/0,8. Valorile limit pentru cantitile anuale de metale grele care pot fi introduse in terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani
Tabel 2.13 Nr. Parametrul Valoarea limit crt. (kg/ha/an) 0 1 2 1. Cadmiu 0,15 2. Cupru 12,0 3. Nichel 3,0 4. Plumb 15,0 5. Zinc 30,0 6. Mercur 0,10 7. Crom 12,0

Se interzice utilizarea nmolurilor atunci cand concentraia unuia sau mai multor metale grele din sol depete valorile limit stabilite in tabelul 2.11 i trebuie luate msuri pentru ca aceste valori limit s nu fie depite ca urmare a utilizrii nmolurilor. Pe terenurile agricole se pot aplica numai nmolurile al cror coninut in elemente poluante nu depete limitele prezentate in tabelul 2.12. Cantitile maxime admisibile de metale grele care pot fi aplicate pe sol pe unitatea de suprafa i pe an sunt in conformitate cu tabelul 2.13.

Pentru alte elemente poluante care nu sunt menionate in tabelele 2.11, 2.12 i 2.13 restriciile i utilizarea nmolurilor vor fi stabilite de autoritatea teritorial de mediu in baza recomandrilor primite din partea autoritilor centrale de mediu i pe baza studiilor efectuate de institute de cercetare abilitate i agreate de ministerele agriculturii i mediului, pentru fiecare staie de epurare, pe baza analizelor de sol i nmol. Pot fi utilizate in agricultur numai nmolurile tratate. Productorii de nmoluri trebuie s furnizeze utilizatorului de nmol cu regularitate disponibilul de nmol cu caracteristicile menionate in tabelul 2.14. Numrul analizelor depinde de cantitatea de nmol provenit din staia de epurare, care poate fi folosit in agricultur i este indicat in normele tehnice pentru diferite cantiti de nmol. Se interzice utilizarea nmolurilor sau livrarea acestora in vederea utilizrii lor pe: - terenurile folosite pentru punat; - terenurile destinate cultivrii arbutilor fructiferi; - terenurile destinate culturii legumelor; - terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni inainte de recoltare i in timpul recoltrii. Analize necesare - indicatori de caracterizare a nmolurilor
Tabel 2.14 Nr. Indicatorul Metoda de analiz crt. 0 1 2 1. pH SR EN 12176 2. Umiditatea SR EN 12880 3. Pierderea la calcinare SR EN 12879 4. Carbon organic total SR EN 12880 5. Azot STAS 12200 6. Fosfor STAS 12205 7. Potasiu STAS 12678 8. Cadmiu STAS 12876 9. Crom STAS 13117 10. Cupru SR 13179 11. Mercur-Nichel STAS 13094 12. Plumb SR 13225 13. Zinc SR 13181

In Normele Tehnice sunt prezentate o serie de condiii care trebuie indeplinite la imprtierea pe campurile agricole a nmolurilor provenite de la staiile de epurare, cum ar fi: - criterii de evaluare a pretabilitii solurilor la aplicarea nmolului; - gradul de afectare (fr, slab, mediu, mare); - topografia terenului/foarte slab neuniform/slab neuniform/moderat neuniform/puternic neuniform/foarte puternic neuniform; - panta terenului/< 2%/2,1%-5%/5,1%-10%/10,1%-15,1%/> 15%; - textura solului (lut nisipos argilos, lut prafos, lut nisipos grosier, nisip grosier, nisip mijlociu, nisip fin, argil lutoas, argil prfoas, argil medie, argil fin, roci compacte fisurate, pietriuri, roci compacte dure, depozite organice); - permeabilitatea solului i drenajul solului; - pericol de eroziune la suprafaa; - inundabilitate; - capacitatea de ap util; - adancimea apei freatice; - pH, capacitatea de schimb cationic, incrcarea cu metale grele (%); Imprtierea nmolului se face numai in perioadele in care sunt posibile accesul normal pe teren i incorporarea nmolului in sol imediat dup aplicare. In utilizarea nmolurilor trebuie s se in seama de urmtoarele reguli: a) s fie avute in vedere necesitile nutriionale ale plantelor; b) s nu se compromit calitatea solurilor i a apelor de suprafa;

c) valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaz a fi aplicate nmoluri de epurare trebuie s fie meninut la valori peste 6,5. In Normele Tehnice se prezint, de asemenea, in mod detaliat obligaiile productorilor, respectiv ale utilizatorilor de nmoluri provenite din staiile de epurare, atribuiile i rspunderile autoritii competente (ministerele implicate), precum i modul de acordare i de obinere a permisului de aplicare a nmolului provenit din staiile de epurare pe campurile agricole. III.3. EXECUTAREA LUCRRILOR DE CANALIZARE III.3.1. Condiii specifice de realizare a lucrrilor de canalizare La proiectarea lucrrilor de canalizare a unei localiti rurale trebuie s se soluioneze: > colectarea i evacuarea tuturor categoriilor de ape; > epurarea acestora la gradul impus de condiiile de autoepurare a cursului de ap in care se descarc; > amenajarea cursului de ap pentru protejarea localitii contra inundaiilor, precum i pentru asigurarea bunei funcionri a instalaiilor de canalizare; > asanarea zonelor cu ape stagnante (bli, mlatini); > drenarea apelor subterane. In acest scop, sunt necesare o serie de date in legtur cu condiiile locale i anume: dezvoltarea de perspectiv, relieful terenului, situaia geologic i hidrografic, regimul pluviometric, al vanturilor i al apelor subterane i superficiale, densitatea populaiei, cantitile de ap distribuite, poziia captrilor pentru alimentarea cu ap, situaia instalaiilor existente de alimentare cu ap i canalizare etc. Dezvoltarea de perspectiv a centrelor populate se consider pentru o perioad de 20-25 ani de la data elaborrii proiectului, conform schiei de sistematizare a localitii respective. Pentru proiectarea canalizrii, dup prevederile schiei de sistematizare se stabilesc urmtoarele elemente: > limita intravilanului centrului populat, cu specificarea mrimii suprafeei respective i detalii privind cvartalele de locuine; > numrul populaiei existente i aceea corespunztoare unei dezvoltri viitoare intr-o perioad de 20-25 ani, cu specificarea densitii in diferitele zone ale centrului populat; > regimul de construcie existent i de viitor; > dotrile cultural-administrative i de folosin public, existente i de viitor; > trama stradal, cu specificarea seciunilor transversale tip i a imbrcminilor respective; > zonele verzi. Aceste date servesc la determinarea debitelor apelor uzate, menajere i meteorice, la stabilirea coeficientului de scurgere, in cazul apelor meteorice, la stabilirea schemei de canalizare i a bazinelor aferente canalelor i colectoarelor, la amplasarea staiei de epurare etc. III.3.2. Executarea lucrrilor reelei de canalizare Consideraii generale privind organizarea execuiei lucrrilor de canalizare Organizarea execuiei lucrrilor de canalizare cuprinde complexul de msuri prin care se asigur realizarea acestora in conformitate cu proiectele respective, in limita valorilor i termenelor planificate. Principalele obiective urmrite de antreprenor pentru o organizare raional a execuiei lucrrilor sunt: > realizarea lucrrilor la termenele stabilite prin graficul de execuie; > imbuntirea calitii lucrrilor executate; > nedepirea costului de execuie a lucrrilor fa de prevederile din devizul ofert; > reducerea termenului de execuie; > ridicarea productivitii muncii i a gradului de folosire a utilajelor; > adoptarea unor tehnologii de execuie caracterizate printr-un procent maxim de mecanizare. III.3.2.1. Trasarea lucrrilor pe teren i pregtirea traseului Trasarea canalului se execut inand seama de: prevederile documentaiei tehnice (proiectul de execuie); nivelmentul reperelor permanente, efectuat cu precizia stabilit prin proiect; prevederea de-a lungul traseului a unor repere provizorii, pentru execuie, legate de reperele definitive; materializarea axelor de trasare i a unghiurilor, fixate i legate de obiecte permanente, existente pe teren (cldiri, construcii etc.) sau de stalpii montai pe traseu in acest scop; interseciile traseului canalului cu traseele construciilor i reelelor subterane existente, ce vor fi marcate la suprafaa terenului, prin semne speciale. III.3.2.2. Desfacerea pavajelor Pavajele se desfac pe o lime suficient pentru desfurarea lucrrilor in conformitate cu prevederile proiectului. Materialele rezultate din desfacerea pavajelor se depoziteaz pe trotuare sau pe o parte a traneei, pe cealalt parte pstrandu-se loc pentru pmantul din sptur. III.3.2.3. Executarea spturilor Lucrrile de sptur a traneelor i a gropilor de fundaii se execut in conformitate cu prevederile proiectului. Lucrrile se atac intotdeauna din aval spre amonte. Metodele de executare a spturilor sunt determinate de volumul lucrrilor, de caracteristicile solului, precum i de adancimea i forma traneelor. Traneele pentru montarea canalelor se execut cu perei verticali sau in taluz, in funcie de natura solului i de spaiul disponibil pentru executarea spturii. Pmantul rezultat din sptur se depoziteaz pe o singur parte lsandu-se o banchet de siguran de 50 cm. Sptura se adancete in mod potrivit in dreptul imbinrilor dintre tuburi pentru a permite executarea etaneitii imbinrii i a se evita rezemarea tubului numai pe mufe. Pe toat durata execuiei se va analiza ce cantitate de pmant se poate depozita lateral traneii, astfel incat pe toat lungimea strzii pe care se execut spturi s se asigure o faie suficient accesului i circulaiei autovehiculelor Salvrii i Pompierilor. Pentru circulaia pietonilor peste tranei se prevd la distane de 30 ... 50 m podee (pasarele) de acces dotate cu balustrade de protecie.

Depozitarea pmantului rezultat din sptur in lungul traneii va avea in vedere i asigurarea scurgerii apelor din precipitaii astfel incat s se evite inundarea spturilor sau terenurilor invecinate. III.3.2.4. Sprijinirea traneelor Executarea spturilor traneelor cu perei verticali se face cu sprijinirea pereilor. Pentru adancimi de sptur mai mari de 5,0 m, sprijinirea traseului se va face pe baza unui proiect de sprijiniri. Sprijinirea malurilor se face cu ajutorul dulapilor i bilelor din lemn de brad sau al sprijinitor metalice, in aa fel incat s se obin o siguran suficient pentru lucrrile de montaj i o uoar executare a lucrrilor in interiorul traneei. III.3.2.5. Epuismente Problema epuizrii apei subterane din sptur poate constitui un factor determinant in alegerea metodei de execuie a lucrrilor de canalizare i a adoptrii materialelor adecvate pentru asigurarea realizrii unor lucrri corespunztoare. Factorii principali care determin metodele i mijloacele de epuizare a apelor din spturi sunt: > mrimea debitelor infiltrate; > nivelul maxim al panzei freatice fa de fundul spturii. Metodele folosite pentru epuizarea apelor din spturi se stabilesc i in funcie de consistena i permeabilitatea terenurilor in care s-a executat sptura. In cazul in care apare pericolul de antrenare a materialelor fine se folosete metoda puurilor forate filtrante sau a incintelor epuizate prin baterii de filtre aciculare. Puurile filtrante se realizeaz, de obicei, prin introducerea unor coloane de foraj cu adancimea de 7-20 m i 300600 mm, in interiorul crora se amplaseaz o a doua coloan de 100-150 mm. Inainte de a incepe sptura la tranee, se execut, pe laturile ei, puuri forate la o anumit distan unul de altul, de obicei 3-7 m i aezate in plan in poziie de ah. La adancimi mai mici decat 6-7 m ale nivelului hidrodinamic maxim, extragerea apei se poate face cu pompe cu ax orizontal, printr-un sorb, iar in cazul adancimilor peste 6-7 m extragerea apei se face cu pompe submersibile. Instalaia de filtre aciculare se compune in principal din: > dou pompe speciale autoamorsante care asigur pomparea concomitent a apei i a aerului din porii pmantului; > colectorul metalic la care se racordeaz filtrele aciculare prin intermediul unor manoane flexibile de cauciuc; > filtrele aciculare propriu-zise sunt realizate din evi metalice verticale de cate 1 m lungime i circa 50 mm diametru, asamblate cu filet pentru a forma evi cu lungimea de infigere necesar. III.3.2.6. Pozarea tuburilor i executarea colectoarelor Metodele de montare a tuburilor prefabricate se aleg in funcie de dimensiunile i de greutatea lor. Inainte de introducerea tuburilor in tranee se face o verificare i eventual se corecteaz fundul spturii. Coborarea tuburilor in trane se face manual pentru tuburile cu greuti reduse, iar atunci cand greutatea lor este mai mare se folosesc trepiede cu macara diferenial sau macarale mobile, pe pneuri sau enile. Dup coborarea tuburilor in tranee se realizeaz imbinarea lor unul dup altul i etanarea corespunztoare. Tuburile se monteaz pe pat de nisip pregtit conform prevederilor caietului de sarcini. La pozarea tuburilor, pentru diferite adancimi, se vor respecta indicaiile proiectantului (pe baza calculelor statice efectuate) i ale productorului materialului. III.3.2.7. Executarea umpluturilor Umplerea traneelor se face cu pmantul rezultat din sptur, dup un control de nivelment i verificarea calitii execuiei lucrrii. Pe tuburi se aeaz numai pmant afanat, eventual cernut, eliminandu-se bolovanii mari sau resturi din beton sau din alte materiale dure. Pmantul afanat se aeaz in straturi care se compacteaz separat cu o deosebit ingrijire. Umpluturile se execut manual, in straturi de 10-15 cm pe primii 0,30 m deasupra tubului. Fiecare strat se compacteaz separat cu maiul de man sau cu maiul "broasc". Restul umpluturii se face in straturi de cate 20-30 cm grosime, de asemenea, bine compactate, pan la suprafaa terenului, urmrindu-se realizarea unui grad de compactare Proctor de minimum 97%, in conformitate cu prevederile STAS 2914. Se interzice ingroparea lemnului provenit din cofraje, sprijiniri, etc. in umplutur. III.3.3. Executarea lucrrilor staiei de epurare III.3.3.1. Lucrri de organizare Aceste lucrri sunt premergtoare execuiei i au drept scop asigurarea condiiilor pentru realizarea eficient i de calitate a lucrrilor. Elementele principale ale organizrii sunt: - amenajarea terenului; - identificarea instalaiilor subterane existente; - marcarea, delimitarea suprafeei ce va fi ocupat de antier; - asigurarea cilor de acces pentru utilajele i mijloacele necesare transportului; - verificarea materialelor i echipamentelor de lucru; - asigurarea cu dotri de protecia muncii i de prevenire a incendiilor; - asigurarea cu reelele de utiliti necesare (ap, electricitate, etc.). III.3.3.2. Amenajarea terenului Inainte de introducerea utilajelor la frontul de lucru, este necesar o recunoatere a terenului, in ceea ce privete: > categoria terenului in care se va spa; > identificarea reelelor subterane de ap, gaze, petrol, electricitate, telefoane, etc.; > dimensiunile spturii de executat (adancime, gabarit lateral de depozitare a pmantului din sptur); > traseul de acces al utilajelor i mijloacelor de transport; > condiii de scurgere a apelor de ploaie; > doborarea arborilor i defriarea arbutilor; > existena reelelor aeriene de electricitate in ampriza spturii. III.3.3.3. Trasarea Materializarea poziiei staiei, se realizeaz prin operaiuni de trasare, care trebuie s fixeze poziia viitoarei staii i a racordurilor de intrare ape uzate menajere i de ieire ape epurate, gaze, electricitate, ap potabil, etc.).

III.3.3.4. Execuia lucrrilor de construcii Executarea spturilor Spturile pentru fundaii trebuie s aib in vedere urmtoarele: meninerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundaie dup inceperea spturilor; in terenurile sensibile, la umezire, sptura se va opri cu 20-30 cm mai sus decat cota final, in cazul cand turnarea betonului nu se face imediat. Necesitatea sprijinirilor spturilor este in funcie de: adancimea spturii; natura, omogenitatea, stratificaia, coeziunea terenului, prezena apei subterane, etc. In aceeai incint, in faza iniial, se atac lucrrile fundate la adancimea cea mai mare, pentru a nu afecta ulterior terenul de fundare al viitoarelor lucrri invecinate. Spturile cu lungimi mari vor avea fundul spturii inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectrii i evacurii apelor pluviale sau de infiltraie. Lucrrile de epuismente nu trebuie s produc afuieri sub construciile invecinate din zon. Pentru evitarea adancirii ulterioare a gropii, care ar conduce la modificarea cotelor de fundare, se recomand turnarea imediat a unui strat de beton de egalizare la nivelul inferior al spturii. Spturi deasupra nivelului apelor subterane Spturi cu perei verticali nesprijinii se pot executa pan la adancimi de: - 0,75 m in cazul terenurilor necoezive sau/i slab coezive; - 1,50 m in cazul terenurilor cu coeziune medie; - 2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune mare aflate deasupra nivelului apei subterane. Spturi cu perei verticali sprijinii, se utilizeaz in urmtoarele cazuri: adancimea spturii depete valorile limit de la spturi cu perei verticali nesprijinii; nu este suficient spaiu lateral pentru realizarea spturii in taluz; cand in urma unui calcul economic sptura sprijinit este mai avantajoas decat cea taluzat. Alegerea i dimensionarea sistemului de sprijinire se face pe baza datelor din studiile geotehnice i hidrogeologice. Spturi cu perei in taluz, se pot executa in orice teren, cu respectarea urmtoarelor condiii: pmantul are o umiditate natural intre 12-18%; sptura nu st deschis mult timp; nivelul maxim al apei subterane este sub cota de fundare; panta taluzului spturii s nu depeasc valorile maxime de mai jos:
Tabel 3.1 Adancimea spturii (h) Natura terenului pan la 3 m peste 3 m tg(alfa) = h/b Nisip pietros 1:1,25 1:1,50 Nisip argilos 1:0,67 1:1 Argil nisipoas 1:0,67 1:0,75 Loess 1:0,50 1:0,67 1:0,50 1:0,75

unde, b - este proiecia pe orizontal a taluzului spturii; h - este adancimea spturii; alfa - unghiul pe care ii face taluzul spturii cu orizontala. Spturi sub nivelul apelor subterane In cazul spturilor adanci, care se execut sub nivelul apei subterane, indeprtarea apei se poate face prin: - epuismente directe, prin colectarea apei de infiltraie intr-o ba i evacuarea prin pompare a acesteia in exteriorul gropii de fundaie; - epuismente indirecte, prin utilizarea filtrelor aciculare sau a puurilor forate dispuse perimetral, la distanele rezultate din calcule. Sprijinirea pereilor spturii se poate face cu: palplane metalice, ecrane impermeabile din perei mulai din beton, turnai in teren. In cazul sprijinirii cu palplane, se vor lua urmtoarele msuri: - ghidarea acestora in tot timpul infigerii in teren; - lungimea palplanei va fi egal cu adancimea gropii plus fia acesteia. Infingerea palplanelor se va face prin vibrare, in pmanturi necoezive i batere, in pmanturi coezive, sau prin combinarea celor dou metode. Epuismente directe

Pe msur ce cota spturii coboar sub nivelul apei subterane, excavaiile se protejeaz prin intermediul unor reele de anuri de drenaj, care capteaz apa i o dirijeaz spre puurile (baele) de colectare de unde este evacuat prin pompare. In baa de aspiraie a pompei, in jurul sorbului, se amenajeaz un filtru invers cu rolul de a limita influena aspiraiei asupra stabilitii straturilor de pmant, micorand viteza de micare a apei subterane spre ba sub valoarea vitezei limit de neantrenare a particulelor fine care alctuiesc aceste straturi. anurile se adancesc pe msura avansrii spturii, ele avand adancimea intre 0,4-0,8 m in funcie de caracteristicile pmantului. Puurile colectoare (baele) vor avea adancimea de cel puin 1,0 m sub cota fundului spturii. Epuismente indirecte Se execut cu ajutorul puurilor filtrante, sau al filtrelor aciculare. Acestea se aeaz in afara conturului excavaiei, pe unul sau mai multe randuri. Ele pot cobori temporar, pe durata execuiei, nivelul apei subterane cu 4-5 m. Dac nivelul apelor subterane necesar a fi coborat este mai mare de 4-5 m, filtrele se aeaz etajat i decalat in plan pe dou sau mai multe fronturi. Puurile de epuisment se realizeaz in foraje cu diametrul de 200-600 mm, in care se lanseaz o coloan filtrant metalic sau din plastic cu diametrul de 150-200 mm, prevzut cu fante. Coloana filtrant se dispune in adancime pe toat grosimea stratului acvifer al crui nivel trebuie coborat pentru executare "la uscat" a construciei. Intre coloana de lucru i coloana cu fante, se introduce material filtrant granular (dup regula filtrului invers) cu nisip spre exterior i pietri mrgritar la contactul cu coloana liuit. Filtrele aciculare sunt puuri cu diametrul mic ( 7,5-10,0 cm) care se infig de obicei cu jet de ap. Filtrele se racordeaz la staii de pompare cu vacuum. In condiii normale se pot realiza depresionri de 4-5 m, la o treapt de filtrare, distana intre filtre fiind de 1-5 m. Umpluturi Umpluturile se vor executa, de regul, cu pmant rezultat din lucrrile de sptur. Se pot utiliza, pentru umpluturi, de asemenea, zguri, reziduuri din exploatri miniere etc., cu condiia prealabil de a fi studiat posibilitatea de compactare i aciunea chimic asupra elementelor de construcie in contact cu umplutura. Cofraje i susineri Cofrajele i susinerile trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii: > s asigure obinerea formei i a dimensiunilor elementelor din beton, etc., respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile precizate in anexa III.1 din Codul de practic pentru executarea lucrrilor de beton, beton armat i beton precomprimat NE 012-99; > s fie etane, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment; > s fie stabile i rezistente la solicitrile date de betonul proaspt i de echipamentele de vibrare a betonului; > s asigure ordinea de montare i demontare (decofrare) stabilit, fr a degrada elementele din beton deja intrit; > s permit, la decofrare, o preluare a incrcrii de ctre elementele de construcie care s-au betonat. Cofrajele se pot confeciona din: lemn, produse pe baz din lemn, metal sau materiale plastice produse pe baz de polimeri. Pentru a reduce aderena intre beton i cofraje, acestea se ung cu ageni de decofrare, pe feele care vin in contact cu betonul. Agenii de decofrare, trebuie s nu pteze betonul, s se aplice uor i s nu afecteze calitatea betonului turnat pe zona de contact. Montarea cofrajelor, cuprinde urmtoarele operaiuni: - trasarea poziiei cofrajelor pe baza planurilor din proiect; - verificarea poziiei corecte a carcaselor de armtur in interiorul cofrajului; - asamblarea i susinerea provizorie; - verificarea i corectarea poziiei finale a panourilor; - poziionarea i fixarea pieselor de trecere in cofraj; - incheierea, legarea i sprijinirea definitiv. Armturi Oelurile trebuie s aib ca referin condiiile tehnice prevzute in STAS 438/1, 2, 3; Se utilizeaz urmtoarele tipuri de armturi din bare individuale sau plase sudate: > OB37 - armturi de rezisten sau constructive; > STNB - armturi de rezisten sau constructive; > PC52 - armturi de rezisten; > PC60 - armturi de rezisten. Pentru oeluri din import este obligatorie existena certificatului de calitate, in care se va meniona tipul de oel echivalent. Se recomand a se ine seam de prevederile STAS 438/1, 2, 3. Armturile ce se fasoneaz, trebuie s fie curate i drepte, fr urme de coroziune, in care scop se vor indeprta eventualele impuriti i rugina de pe suprafaa barelor, cu ajutorul periei de sarm. Barele tiate i fasonate vor fi etichetate i depozitate, astfel incat s nu fie confundate intre ele la montaj i s li se asigure pstrarea formei, pan in momentul montrii. La montarea armturilor se vor adopta msuri pentru asigurarea bunei desfurri a turnrii i compactrii betonului prin: - crearea la intervale de max. 3,0 m, a unor spaii libere, intre armturile de la partea superioar, care s permit ptrunderea liber a betonului in cofraje;

- crearea spaiilor necesare ptrunderii vibratorului printre bare, prin montarea parial a armturii sau prin solicitarea reexaminrii dispoziiilor de armare in caz c acestea nu permit vibrarea. Armturile vor fi montate in poziia prevzut in proiect, luandu-se msuri care s asigure meninerea acestora in timpul turnrii betonului (distanieri, agrafe, capre, etc.). La incruciri, barele de armtur sunt legate intre ele prin legturi cu sarm neagr sau prin puncte de sudur. La legarea cu sarm, se vor utiliza dou fire de sarm de 1 ... 1,5 mm diametru. Pentru asigurarea proteciei armturii, contra coroziunii i buna conlucrare cu betonul, este necesar s se realizeze, pentru elementele de beton armat, un strat de acoperire cu beton. Grosimea acestuia se alege avand ca referin prevederile STAS 10107, respectiv Codul NE 012-99, anexa II.3. Betoane Agregatele naturale trebuie s aib ca referin condiiile tehnice din STAS 1667, iar pentru cele concasate, se are ca referin prevederile din STAS 667. Apa utilizat la betoane are ca referin condiiile tehnice din STAS 790. Tipurile uzuale de aditivi i condiiile de utilizare, sun indicate in anexa V.3, iar verificarea caracteristicilor se fac conform anexei I.4 din NE 012-99. Betonul se prepar in staiile de betoane, care funcioneaz pe baza certificatului de atestare, eliberat la infiinare, de ctre Comisia tehnic de atestare. La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale: > cofrajele i betonul vechi venit in contact cu betonul proaspt se vor stropi cu ap cu 2-3 ore inainte de turnare, respectandu-se prevederile din caietul de sarcini; > din mijlocul de tranport, betonul se descarc in pompe pentru beton, benzi transportoare sau direct in lucrare; > betonul trebuie pus in lucru in max. 15 min de la aducerea lui; > dac betonul nu se incadreaz in limitele de lucrabilitate admise i prevzute in caietul de sarcini, se refuz la turnare; > inlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3 m; > betonarea elementelor cofrate, cu inlimi mai mari de 3 m, se va face prin ferestre intermediare, cu etapizarea turnrii pe vertical; > betonul trebuie rspandit uniform in lungul i latul elementului, funcie de forma acestuia; > se vor respecta prescripiile normativului C 16 privind betonarea pe timp friguros. Durata maxim admis a intreruperilor intre dou betonri succesive, nu trebuie s depeasc timpul de incepere a prizei (nu mai mult de 2 ore de la prepararea betonului). III.3.4. Msuri pentru realizarea calitii lucrrilor Asigurarea cerinelor de calitate, privind atat materialele utilizate, cat i sistemul de asigurare a calitii lucrrilor executate se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995, privind calitatea in construcii. Pe parcursul desfurrii lucrrilor de execuie se verific: > cotele de nivel i poziia spturilor, fundaiilor, golurilor, prilor de construcie, montrii echipamentelor i instalaiilor, toleranele admise, dac sunt cele indicate in proiecte; > respectarea prevederilor din caietul de sarcini; > dac echipamentele i materialele folosite la execuia staiilor de epurare au suferit degradri in timpul transportului i se caut modalitatea de remediere; Proba de etaneitate la bazinele din beton armat se va face inainte de realizarea hidroizolaiilor la interiorul i exteriorul bazinelor. Probele de etaneitate pentru conducte i bazine se vor realiza in conformitate cu Normativul C 56, dup: > verificarea amnunit a interiorului bazinelor, pentru a se constata corectitudinea execuiei, a dimensiunilor interioare, lipsa corpurilor strine, a murdriilor; > la bazinele prefabricate, o deosebit atenie se va acorda modului in care sunt executate imbinrile; > inainte de punerea in funciune, toate conductele i bazinele trebuie curate de resturile rmase de la execuie. Pentru asigurarea calitii lucrrilor se mai urmresc urmtoarele: > corespondena caracteristicilor terenului de fundaie stabilite pe teren la deschiderea spturii, cu cele din studiul geologic; > poziia corect a armturilor, numrul, diametrul i forma din proiect a barelor, dimensiunile geometrice ale cofrajelor i poziia golurilor sau a pieselor de trecere prin perei, cu toleranele indicate; > calitatea betonului pus in oper, turnarea acestuia fr intrerupere intre rosturile de turnare prevzute in proiect, vibrarea i tratarea ulterioar a betoanelor pentru asigurarea etaneitii i a rezistenei; > poziia corect a conductelor fa de elementele de construcie din beton. III.3.5. Recepia lucrrilor Recepia reprezint aciunea prin care beneficiarul accept i preia lucrarea de la antreprenor in conformitate cu documentaia de execuie, certificandu-se c executantul i-a indeplinit obligaiile contractuale cu respectarea prevederilor proiectului. In urma recepiei lucrrii, aceasta trebuie s poat fi dat in exploatare. Recepia la terminarea lucrrilor Executantul va comunica investitorului data terminrii lucrrilor prevzute in contract, printr-un document confirmat de dirigintele de antier. Comisiile de recepie vor fi numite de investitor i vor fi alctuite din cel puin 5 membri. Obligatoriu va fi prezent un reprezentant al investitorului i un reprezentant al administraiei publice locale, restul membrilor comisiei vor fi specialiti in domeniu. Inceperea recepiei va fi organizat de investitor in maximum 15 zile de la comunicarea terminrii lucrrilor de ctre executant. In vederea recepiei instalaiilor este obligatorie existena urmtoarelor acte legale:

> procese verbale de lucrri ascunse; > procese verbale de probe tehnologice; > certificate de calitate ale materialelor; > dispoziii derogatorii de la proiect date de proiectant pe parcursul execuiei lucrrilor; > procese verbale intocmite la fazele determinante ale execuiei, preliminare recepiei. Comisia examineaz: > executarea lucrrilor conform documentaiei de execuie a proiectului i a reglementrilor specifice, cu respectarea exigenelor eseniale de calitate; > respectarea prevederilor din autorizaia de construcie, din avize i din alte condiii de execuie; > terminarea tuturor lucrrilor conform contractului; > refacerea lucrrilor publice/particulare afectate i readucerea mediului ambiant la condiiile anterioare inceperii lucrrilor de execuie; > funcionarea sistemului. Recepia bazinelor de stocare, de tranzitare, decantare, aerare, etc., este precedat de controlul riguros al acestora, care va cuprinde in mod obligatoriu urmtoarele elemente: > respectarea dimensiunilor i cotelor prevzute in documentaia de execuie; > respectarea prescripiilor de montaj i funcionare corect a echipamentelor; > asigurarea etaneitii; > funcionarea tehnologic; > respectarea msurilor de protecia i securitatea muncii. Recepia final Recepia final se face la maxim 15 zile dup expirarea perioadei de garanie prevzut in contract i se organizeaz de executant. Comisia de recepie examineaz: > procesele verbale de recepie la terminarea lucrrilor; > finalizarea lucrrilor cerute la terminarea lucrrilor; > referatul investitorului privind comportarea instalaiilor in perioada de garanie; > analiza fiabilitii staiei, rezultat dintr-un studiu de specialitate. La terminarea recepiei, comisia de recepie final va consemna observaiile intr-un proces verbal. Funcionarea in bune condiii a staiilor de epurare, din care fac parte conductele, bazinele, echipamentele, necesit luarea urmtoarelor msuri obligatorii: - existena regulamentului de exploatare i intreinere, conform legislaiei in vigoare (legea nr. 326/01, O.G. nr. 32/02); - verificarea gradului de instruire a personalului de exploatare i insuirea de ctre acesta a prevederilor regulamentului de exploatare; - asigurarea unui sistem corespunztor de informare i transmitere a datelor privind funcionarea staiei de epurare. III.4. EXPLOATAREA LUCRRILOR DE CANALIZARE III.4.1. Elaborarea Regulamentului de Exploatare Exploatarea reelei de canalizare i a staiei de epurare cuprinde totalitatea operaiunilor i activitilor efectuate de ctre personalul angajat in vederea funcionrii corecte a sistemului de canalizare in scopul obinerii in final a unui efluent epurat care s respecte indicatorii de calitate impui de normele in vigoare. inand seama de mrimea sistemului (ca debit), componena sa (construcii, instalaii, obiecte tehnologice), gradul de automatizare a proceselor i dotarea cu aparatur automat de msur i control a unor indicatori de calitate ai apei uzate, pentru exploatarea i intreinerea corespunztoare a ansamblului staie de epurare - reea de canalizare la nivelul parametrilor de funcionare prevzui in proiect este necesar elaborarea unui Regulament de exploatare care s conin principalele reguli i prevederi necesare funcionrii corecte a acestuia. Regulamentele de exploatare vor fi elaborate prin grija beneficiarului (primrie, regie de gospodrie comunal, societate privat, etc.) de operatorii de servicii conform legislaiei in vigoare, fie de ctre personalul propriu sau de o societate de proiectare de specialitate, avandu-se in vedere indicaiile din proiect, instruciunile de exploatare, avizele i recomandrile organelor abilitate (companiile de gospodrirea apelor, inspectoratele sanitare i cele de protecia mediului), precum i alte prescripii legale existente din domeniu (menionate in anexa IV.20). Regulamentul va trebui s cuprind in mod detaliat descrierea construciilor i instalaiilor sistemului de canalizare, releveele acestora, schema funcional, modul in care sunt organizate activitile de exploatare i intreinere, responsabilitile pentru fiecare formaie de lucru i loc de munc, msurile igienico - sanitare i de protecia muncii, de paz i de prevenire a incendiilor, sistemul informaional adoptat, evidenele ce trebuie inute de ctre personalul de exploatare, modul de conlucrare cu alte societi colaboratoare, cu beneficiarul, etc. Dup definitivare, Regulamentul de exploatare i intreinere va fi aprobat de ctre Consiliul de administraie al unitii care exploateaz sistemul de canalizare i de ctre autoritile locale (primrie, consiliul local, consiliul judeean, etc.). Regulamentul va fi completat i reaprobat de fiecare dat cand in sistemul de canalizare se produc modificri constructive i funcionale, reabilitri ale unor obiecte tehnologice, schimbarea unor utilaje i/sau echipamente sau alte operaiuni care ar putea afecta procesele tehnologice. Din cinci in cinci ani, regulamentul va fi in orice caz reactualizat pentru a se ine seama de experiena acumulat in decursul perioadei de exploatare anterioar. Prevederile regulamentului trebuie aplicate integral i in mod permanent de ctre personalul de exploatare i intreinere, acesta fiind examinat periodic, la intervale de cel mult un an sau ori de cate ori se constat o insuficient cunoatere a regulamentului, situaie care ar putea conduce la o exploatare sau o intreinere necorespunztoare a construciilor i instalaiilor sistemului de canalizare. III.4.2. Coninutul cadru al regulamentului de exploatare Regulamentul de exploatare i intreinere se va intocmi avand in vedere urmtoarele documentaii principale: - proiectul construciilor i instalaiilor sistemului de canalizare precum i toate documentaiile i actele modificatoare;

- releveele construciilor dup terminarea lucrrilor de execuie, care in seama de toate modificrile efectuate pe parcursul execuiei; - planurile de situaie, schemele funcionale, dispoziiile generale ale construciilor i instalaiilor; - instruciunile de exploatare ale construciilor i instalaiilor elaborate de ctre proiectant; - fiele tehnice ale utilajelor i echipamentelor montate in sistem; - avizele organelor abilitate privind realizarea i exploatarea lucrrilor de investiie; - documentaia referitoare la recepia de la terminarea lucrrilor i de la recepia definitiv; - cartea tehnic a construciilor; - schema administrativ a personalului de exploatare. III.4.3. Msuri specifice de exploatare a reelei de canalizare Controlul periodic interior i exterior al construciilor i instalaiilor, precum i a calitii apelor uzate are ca scop asigurarea funcionrii normale a reelei i a construciilor aferente. Controlul cantitativ al apelor uzate const in determinarea debitului reelei in scopul verificrii capacitii de curgere, lucru care se face prin determinarea inlimii apei in canalul calibrat i a vitezei apei intre dou cmine. Debitul stabilit astfel nu trebuie s difere cu mai mult de 15% fa de cel stabilit in proiect. Controlul calitativ al apelor uzate se refer in primul rand la verificarea calitii apelor uzate care intr in reeaua de canalizare i dac la evacuare ele corespund cu prevederile normativelor in vigoare privind stabilirea limitelor de descrcare a apelor uzate in reeaua public de canalizare i a limitelor de descrcare in receptorii naturali. Principalele condiii ce se impun apelor uzate evacuate in reelele de canalizare sunt: - s nu fie agresive pentru materialul din care este executat reeaua; - s nu fie nocive sau s emit gaze toxice, vtmtoare pentru personalul de exploatare; - s nu prezinte pericol de incendiu i de explozie; - s nu creeze dificulti in realizarea proceselor de preepurare i de epurare i s nu conin substane care s precipite in contact cu apa uzat din reeaua de canalizare; - s nu conin materii in suspensie, care s corodeze pereii canalului sau s se depun i s provoace infundri; - s nu conin corpuri plutitoare, s nu conin hidrocarburi, uleiuri i grsimi care s adere la pereii canalului, etc. Astfel, in scopul protejrii reelelor de canalizare i instalaiilor de epurare, se recomand respectarea cu strictee a limitelor maxim admisibile prevzute de NTPA 002-2002 "Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate in reelele de canalizare ale localitilor i direct in staiile de epurare". Valorile normate servesc atat pentru aprecierea calitii apelor existente i stabilirea prioritii lucrrilor de protecie a construciilor sistemului de canalizare cat i la stabilirea de condiii limitative pentru calitatea apelor uzate evacuate de la fiecare unitate industrial sau comercial, condiii care se precizeaz in avizele i autorizaiile de funcionare prin care organele de gospodrirea apelor reglementeaz evacuarea apelor uzate. Controlul exterior se face trimestrial in funcie de importana canalizrii de ctre o echip format din minim trei persoane (1 ef i 2 muncitori), care efectueaz parcurgerea traseului canalului, desfac capacele cminelor de vizitare i a gurilor de scurgere verificand starea lor precum i dac sunt infundate; se verific eventualele denivelri ale traseului sau pavajul in jurul cminului, precum i starea capacelor, a canalelor de racord, etc. In cazul terenurilor macroporice se verific in mod deosebit existena i cauza unor eventuale tasri produse sau a unor surse de exfiltraii a apei din canal in exteriorul acestuia. In cazul controlului exterior nu se coboar in cmin evitandu-se astfel posibilitatea producerii unor accidente, echipa nefiind dotat cu echipamentul adecvat pentru a intra in canale, care, de altfel, in mediul rural sunt nevizitabile datorit dimensiunilor reduse (inlimea canalului este < 0,80 m). Controlul interior se efectueaz o dat pan la de patru ori pe an i are ca scop verificarea modului de funcionare a canalizrii (a modului cum se face curgerea) in vederea stabilirii necesitii curirii, splrii sau de efectuare a altor reparaii. Deoarece canalele sunt nevizitabile, controlul interior se poate face cu ajutorul oglinzilor observandu-se atat eventualele defeciuni sau depuneri, precum i cu ajutorul camerelor de televiziune sau prin fotografiere cu ajutorul unor aparate de fotografiat sau camere de luat vederi amenajate special i cuplate cu o surs de lumin. La conductele de refulare sub presiune se verific vanele, armturile, sifoanele i ventilele de aerisire-dezaerisire. In cadrul controlului, la toate categoriile de canale, se urmrete influena reelei de canalizare asupra nivelului apelor freatice atat in ceea ce privete drenarea, cat i eventualele exfiltraii datorate unor neetaneiti. La canalele situate in terenuri macroporice sensibile la inmuiere acestei operaii trebuie s i se acorde o atenie deosebit. In general operaiile de intreinere se realizeaz cu meninerea in funciune a reelei de canalizare. Splarea i curirea canalelor se efectueaz ori de cate ori rezult ca necesar, aceasta stabilindu-se in urma controlului. In general o reea de canalizare, in special in procedeul unitar nu ar necesita splare. Deoarece ins debitele sunt variabile, iar forma seciunii i panta canalului nu asigur intotdeauna realizarea vitezei de autocurire, este necesar a se stabili tronsoanele, necesitatea i frecvena de curire i splare, operaie care se face de obicei in primul an de funcionare. Bineineles, aceasta nu se poate stabili definitiv decat dup construirea i sistematizarea intregului teritoriu aferent (executarea construciilor, drumurilor, aleilor etc.). In funcie de frecvena la care trebuie efectuate splrile, tronsoanele reelei de canalizare se impart in patru categorii: Categoria I necesit splarea odat pe an Categoria II necesit splarea de 2 ori pe an Categoria III necesit splarea de 3 ori pe an Categoria IV necesit splarea de 4 ori pe an Splarea se aplic in general la canalele nevizitabile i se poate face cu ap din reeaua de alimentare cu ap potabil, industrial sau chiar cu ap uzat. Sistemul cel mai simplu este de a inchide cu ajutorul unor clapete orificiile de intrare i de ieire din cminul de vizitare amplasat in amontele tronsonului care trebuie splat. In cminul astfel izolat se introduce ap cu ajutorul unui furtun pe o inlime cat mai mare (in general de cca 2,0 m) i dup umplere, se deschide brusc clapeta aval creandu-se o "fug de

ap" cu viteze mari care asigur o bun splare. Dup splare, furtunul trebuie retras din cmin pentru a nu exista o legtur permanent intre reeaua de canalizare i reeaua de alimentare cu ap potabil. Aceeai operaiune se poate face prin acumularea de ap uzat la inchiderea clapetei aval, ins dureaz un timp mai indelungat i se poate ca remuul provocat in amonte s duc la inundarea unor racorduri i subsoluri. Un sistem eficient de splare se realizeaz prin folosirea unor maini speciale cu autojet, care realizeaz punerea sub presiune a apei dintr-o cistern i evacuarea acesteia prin intermediul unui furtun in tronsonul de canalizare care necesit splare. Curirea canalelor este necesar a se face atunci cand prin splare nu se pot indeprta depunerile intrite, eventualele deeuri etc., sau rdcinile ptrunse prin fisurile sau imbinrile reelei de canalizare. Curirea canalelor nevizitabile, se efectueaz manual din amonte spre aval, cu ajutorul unor piese i unelte de curit de diferite forme pentru a realiza desprinderea, tierea i transportul materialului depus pan la cminul din aval. Introducerea i acionarea pieselor de curire se face cu ajutorul unor trolii fixate pe macaralele amplasate la cele dou cmine de la extremitatea tronsonului ce se cur. Tot ca mijloace de curire se folosete bila de ghea care se introduce in canal i este impins de ap. In cazul c se blocheaz i nu poate disloca depunerile, se topete; in mod asemntor se folosete un balon de cauciuc care, de asemenea, se poate dezumfla prin inepare, dac se blocheaz. Desfundarea canalelor. Cand se produce o infundare, aceasta acioneaz ca un dop care poate impiedica parial sau total curgerea provocand ridicarea nivelului apei din canal in amonte, uneori chiar pan la nivelul terenului, fapt ce poate produce inundarea racordurilor i instalaiilor de canalizare situate la cote mai joase. Din cauza acestor inconveniente este necesar ca desfundarea canalelor s se fac cat mai operativ. O metod mult utilizat const din introducerea unei sarme groase sau a unor tuburi flexibile sau prjini ori bastoane articulate, la captul crora se fixeaz diferite piese metalice de tip sfredel, lance etc., care, prin invartire ptrund i disloc depozitul format. Operaia se incearc a se efectua atat din amonte cat i din aval. Tot ca metod de desfundare se pot folosi dispozitive hidraulice de mare presiune care sunt prevzute cu un furtun cu cap autopropulsat care asigur inaintarea lui i splarea depozitului. In cazul extrem in care nici una dintre aceste metode nu d rezultate, se determin, cu ajutorul bastoanelor articulate, cat mai exact poziia poriunii infundate i se execut o sptur deschis, pentru desfundare fiind necesar deci spargerea i inlocuirea tuburilor respective. Curirea lucrrilor anexe este necesar a se efectua periodic pentru a se asigura buna lor funcionare. Astfel, gurile de scurgere (cu depozit) se cur in mod obinuit de dou ori pe lun cu autovidanjoarele. De asemenea, cminele de vizitare cu depozit este necesar a fi curite cand se constat umplerea lor, cu ocazia controlului. Repararea reelelor de canalizare Degradarea sau avarierea reelei de canalizare poate avea cauze multiple, de la o exploatare sau intreinere defectuoas pan la calamiti naturale cum ar fi cutremure, ploi toreniale, inundaii, surpri de terenuri etc. Ca urmare a unei exploatri necorespunztoare se pot meniona degradrile produse asupra tuburilor de canalizare de ctre agresivitatea apelor evacuate de unele industrii care nu respect condiiile de calitate, necontrolarea la timp a etaneitii canalelor, necurirea corespunztoare etc. Reparaiile curente constau din schimbarea grtarelor la gurile de scurgere i a capacelor defecte la cminele de vizitare, fixarea treptelor dislocate, repararea pieselor uzate ale utilajelor, repararea tencuielilor, zidriilor i a altor elemente de construcie. Reparaiile capitale constau in general din lucrri de refacere sau consolidare a unor poriuni sau tronsoane de canal care, fie c au fost deteriorate datorit aciunii agresive a apelor uzate, a tasrilor de teren datorit exfiltraiilor, fie este necesar consolidarea lor ca urmare a schimbrii condiiilor de trafic, de sistematizare, etc. Uneori este necesar repararea unor tronsoane distruse sau prezentand fisuri care pot evolua in timp i pot duce la prbuiri in caz c nu se intervine. Repararea avariilor trebuie fcut in cel mai scurt timp posibil (necesitand lucru continuu in trei schimburi) deoarece prin obturarea seciunii de curgere, ca i in cazul infundrilor, tronsoanele din amonte intr sub presiune i pot provoca inundarea subsolurilor, a reelelor i galeriilor subterane invecinate. De asemenea, in cazul unor exfiltraii mari in terenul inconjurtor, se poate produce infectarea panzei freatice sau pot fi periclitate ca stabilitate, cldirile invecinate. Repararea avariilor se face de regul, cu materiale avand aceleai caracteristici tehnice i dimensiuni cu cele din care este executat canalizarea. In nici un caz nu este admis a se diminua capacitatea de transport a canalizrii pe poriunea respectiv prin montarea unor tuburi cu seciunea mai mic. Devierea apelor uzate pe perioada interveniilor este una din problemele cele mai dificile ce trebuie rezolvat la executarea reparaiei reelelor de canalizare in cazul avariilor sau a unor degradri importante, deoarece in majoritatea situaiilor intalnite in practic nu se poate opri funcionarea tronsoanelor din amonte. Uneori nu este posibil - la canalele prevzute cu deversor - s se devieze parial debitele ce vin din amonte. De asemenea, la reelele de canalizare in procedeu unitar este posibil ca pe unele tronsoane s se astupe temporar gurile de scurgere, pentru a impiedica ptrunderea apelor meteorice in canal. In orice caz se vor analiza toate posibilitile pentru a reduce la minim debitul de ap ce urmeaz a fi deviat. Dac poriunea pe care se face devierea cuprinde racorduri, trebuie avut in vedere colectarea temporar a apelor uzate respective pe perioada in care se face intervenia. La canalele nevizitabile (circulare sau ovoidale) devierea apelor se face de obicei intre dou cmine prin izolarea total a tronsonului unde urmeaz a se face reparaia. Unul dintre cele mai eficiente sisteme const in folosirea unui obturator expandabil (elastic) din cauciuc care asigur atat etanarea seciunii in care acesta se monteaz, cat i aspiraia printr-un furtun legat la o pomp. Pompa asigur refularea debitului de ap uzat din tronsonul unde se va interveni intr-o reea invecinat sau in tronsonul din aval, prin cminul respectiv.

Dup efectuarea reparaiei, spre exemplu pentru inlocuirea unor tuburi distruse - operaie ce se execut prin sptur deschis numai in poriunea aferent - obturatorul este dezumflat i scos prin plutire, iar apoi este ridicat prin tragere la nivelul strzii. In cazul c este necesar a se face reparaia prin inlocuirea sau repararea etanrii (imbinrilor) unui numr mai mare de tuburi, se va face o sptur deschis de obicei intre cele dou cmine iar, devierea se va face printr-un jgheab paralel cu canalul existent care va conduce apa uzat dintr-un cmin in cellalt. In unele situaii, devierea se face pe poriuni mai scurte prin montarea in an a unor tuburi cu ramificaie. In aceste soluii jgheabul poate fi executat din lemn cptuit cu tabl sau carton bitumat, sau din tuburi metalice ori din beton. i la acest sistem de deviere este necesar realizarea legturii racordurilor de canalizare existente pe poriunea respectiv. III.4.4. Msuri specifice de exploatare a staiei de epurare Exploatarea staiei de epurare se refer la urmtoarele pri componente ale acesteia; obiectele tehnologice propriu-zise, de la intrarea in staie a influentului pan la descrcarea in emisar; conductele, canalele i celelalte construcii prin care se realizeaz legturile funcionale dintre obiectele tehnologice; instalaiile anex cum ar fi: instalaii electrice, de automatizare, aparatur de msur i control, etc.; In scopul unei exploatri i intreineri corecte i sigure a construciilor i instalaiilor de epurare este necesar a se dispune de documentaia tehnic pe baza creia s-a realizat staia de epurare. Astfel, la staia de epurare se va gsi in permanen, in gestiunea efului staiei, un exemplar din documentaia tehnic, care s cuprind: - documentaia scris, pe faze de proiectare (proiectul tehnic i detalii de execuie); - plane (planuri de situaie, profile tehnologice, dispoziii generale i seciuni caracteristice, detalii, etc.); - instruciuni de exploatare date de proiectant; - cri tehnice ale utilajelor, echipamentelor, dispozitivelor de automatizare, de msur i control, etc.; - manuale de specialitate pentru exploatare, standarde, normative, etc. Toate aceste materiale vor sluji, ca material didactic, la colarizarea personalului de exploatare, la efectuarea unor reglaje i reparaii in exploatare, etc. Sarcinile personalului de exploatare a staiei de epurare vor consta in: asigurarea continuitii procesului de epurare a apei prin toate obiectele tehnologice ale staiei, nefiind admise intreruperi ale acesteia, decat in cazuri considerate de for major ca: intreruperea alimentrii cu energie electric, inundaii, etc.; obinerea eficienei de epurare necesare prevzute in proiect la fiecare obiect tehnologic, avand in vedere interdependena ce exist intre acestea, fiecare condiionand sau fiind la randul su condiionat de funcionarea corect a obiectului pe care il precede sau dup care urmeaz; urmrirea in permanen prin analize de laborator a caracteristicilor apei, care se epureaz, pe tot fluxul tehnologic, luandu-se msurile necesare pentru obinerea, in final, a unui efluent epurat care s respecte din punct de vedere calitativ toi indicatorii impui de Autorizaia de funcionare a staiei de epurare i de Normativul NTPA 001-2002. meninerea in stare de funcionare a aparaturii de msur i control, a mixerelor, pompelor i a celorlalte dispozitive i echipamente mecanice, electrice i de automatizare cu care este dotat staia de epurare; asigurarea funcionrii corecte i economice a electropompelor, electrosuflantelor, a instalaiilor electrice i de automatizare, etc.; asigurarea funcionrii staiei de epurare pe timp de iarn, cand condiiile de mediu sunt mai dificile. Consemnarea in registrele de eviden a debitelor epurate in staie, a principalelor caracteristici fizico-chimice, biologice i bacteriologice ale apei in diferitele stadii de epurare, precum i a altor date de exploatare ca: eventuale defeciuni, modul de remediere, consumuri de energie electric, ore de funcionare sau stagnare a utilajelor, cine a efectuat reparaiile, etc.; Planurile generale i cele de detaliu, originale i copii, vor fi completate i actualizate cu modificrile efectuate cu ocazia lucrrilor de execuie, de extindere, etc. in cel mult 30 zile de la terminarea lucrrilor respective. Evidena parametrilor funcionali ai staiei de epurare va cuprinde indeosebi, debitele de ap uzat epurat, principalii indicatori de calitate in seciunile stabilite pentru exploatare, eficiena fiecrui obiect tehnologic, consumurile de energie, etc. Recoltarea probelor i analize de efectuat: > Periodic, personalul staiei de epurare trebuie s recolteze probe de ap din mai multe puncte ale staiei de epurare i s le predea laboratorului pentru efectuarea urmtoarelor analize: > La intrarea in staia de epurare se vor determina: Materii in suspensie; CCO; CBO5; Azot total; Fosfor total; Substane extractibile in eter de petrol; pH, temperatur. > La evacuarea din decantorul primar (probe medii la 12 ore): Materii in suspensie; CBO5; Azot total; Substane extractibile in eter de petrol; pH, temperatur; > La ieirea din staia de epurare (pe probe medii la 12 ore): CCO; CBO5; Azot total;

> la stabilizatorul de nmol, la intrare i evacuare i la evacuarea din decantorul primar (probe momentane luate la interval de o sptman): umiditatea nmolului; materii solide totale, materii volatile, materii minerale; limita tehnic de stabilizare. Evidena lucrrilor de intreinere se va face pe fie in care se consemneaz natura lucrrilor efectuate, timpul necesitat, formaia de lucru, felul i cantitile de materiale consumate, avand in vedere c aceste fie constituie acte de eviden care se folosesc la stabilirea, pentru anul urmtor, a necesarului de materiale, energie, combustibili, etc. Datele principale de exploatare i intreinere vor fi centralizate i prelucrate dup incheierea fiecrui an, punandu-se in eviden evoluia debitelor epurate, a caracteristicilor fizico-chimice ale apelor uzate, a eficienei fiecrui obiect tehnologic, a cantitilor de energie consumat, a materialelor consumate la lucrrile de intreinere, etc. In general, se va cuta valorificarea integral sau intr-o msur cat mai mare a concluziilor care rezult din datele de exploatare i de intreinere, astfel incat organizarea i desfurarea in anul urmtor a acestor activiti, s se imbunteasc continuu, pe baza experienei acumulate anterior. Punerea in funciune a staiei de epurare necesit in prealabil luarea urmtoarelor msuri obligatorii: > instituirea zonei de protecie sanitar; > intocmirea Regulamentului de exploatare i funcionare pe baza instruciunilor de exploatare elaborate de ctre proiectant; > obinerea autorizaiei sanitare de la organele de resort, conform competenelor; > obinerea autorizaiei de funcionare de la organele de gospodrire a apelor i de protecia mediului; > instruirea personalului de exploatare i verificarea insuirii de ctre acesta a prevederilor regulamentului de exploatare, indeosebi a celor referitoare la exploatarea propriu-zis, citirea aparatelor de msur, protecia muncii, etc.; > organizarea evidenelor de exploatare; > asigurarea unui sistem corespunztor de informare i de transmitere a datelor. Punerea in funciune se face in prezena proiectantului, acesta urmand a verifica in decursul primului an de funcionare a staiei de epurare, modul de exploatare prin controlul parametrilor principali, a eficienei fiecrui obiect component al staiei i evidenele de exploatare. Se va efectua o prob general de funcionare cu o durat de 72 ore consecutive, timp in care se verific modul in care se comport toate agregatele i instalaiile, producerea eventualelor zgomote, vibraii, inclziri anormale la agregatele in micare, neetaneiti ale punctelor de imbinare la conducte, etc. In cazul in care se constat anumite defeciuni, proba de 72 ore se intrerupe i se procedeaz la efectuarea tuturor remedierilor necesare, reglaje, etc., dup care se va incepe o nou prob de funcionare de 72 ore. Operaii de executat inainte de inceperea probelor tehnologice: > se va verifica ungerea cu unsoare consistent a tuturor pieselor in micare (lagre cu rulmeni, lagre de alunecare, etc.); > se va verifica strangerea corect a bolurilor cuplajelor i existena siguranelor i a aprtorilor la toate cuplajele (suflante, pompe, etc.); > se va verifica montajul corect (suflante, pompe, etc.); > se aplic sau se corecteaz protecia anticoroziv (grunduire i vopsire in dou straturi a pieselor metalice). In prima perioad de funcionare beneficiarul va verifica in permanen modul in care personalul i-a insuit regulile tehnice de exploatare i cum acesta ii indeplinete sarcinile ce-i revin, insistand asupra respectrii riguroase a tuturor regulilor de exploatare. In aceast perioad se vor verifica i corecta toi parametri funcionali ai staiei de epurare, astfel incat la fiecare obiect in parte s se ating eficiena proiectat, avand in vedere interdependena ce exist intre diferitele faze succesive de epurare a apelor uzate. Desfurarea in ansamblu a procesului tehnologic trebuie urmrit in permanen de ctre un laborator de specialitate, care va controla eficiena epurrii cu ajutorul aparaturii de control (pH, materii in suspensie, substane organice exprimate prin CBO5, compui de azot, produse petroliere, substane extractibile in eter de petrol, metale i alte substane impurificatoare). Darea in exploatare a staiei de epurare se face in mod treptat, debitul de apa uzat introdus in staia de epurare fiind la inceput 1/3-1/2 din debitul maxim de dimensionare (debit la care urmeaz s funcioneze aceasta in perioadele de varf). Debitul va fi majorat treptat pan cand se va ajunge la concentraia normal a nmolului activat in bazinul de aerare la debitul normal de funcionare i la eficiena proiectat pentru fiecare obiect tehnologic in parte. Darea efectiv in exploatare a staiei de epurare se face cu avizul organelor locale ale inspeciei sanitare de stat i a organelor teritoriale de gospodrirea apelor i de protecia mediului. Avizele se solicit de ctre societatea care exploateaz staia de epurare cu minim 15 zile inainte de data prezumat a punerii in funciune a staiei. III.4.5. Indicatori de performan i folosirea acestora in exploatarea sistemelor de canalizare III.4.5.1. Indicatori globali de performan i modul de determinare 3 3 Producia efectiv de ap uzat: cantitatea de ap introdus in sistemul de canalizare, m /zi, m /an; se poate msura prin citirea zilnic/anual (in cazul utilizatorilor industriali) a contorului/debitmetrului montat pe conducta de evacuare a efluentului propriu in reeaua de canalizare a localitii. Atenie: la consumatorii casnici aceste debite nu sunt inc monitorizate. Restituia specific, [l/om.zi]: cantitatea medie de ap uzat evacuat la reeaua de canalizare de un locuitor in decursul unei zile. Aceast cantitate este in general cuprins intre 50 i 100 l/om, zi. Valori limit de incrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti evacuate in receptori naturali

Tabel 4.1 Nr. Limite Metoda crt. Indicator de calitate U.M. maxime de analiz 6 admisibile de referin ) 0 1 2 3 4 A. Indicatori fizici C 35C 1 Temperatura1) B. Indicatori chimici 2 Concentraia ionilor de hidrogen (pH) unit. 6,5-8,5 SR ISO 10523-97 Pentru Fluviul Dunrea pH 6,5-9,0 mg/dm335,0 (60,0)STAS 6953-81 3 Materii in suspensie (MS)2) 3 4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile mg/dm 20,0 (25) STAS 6560-82 (CBO5)3) SR ISO 5815-98 5 Consum chimic de oxigen - metoda cu mg/dm370,0 (125) SR ISO 6060-96 dicromat de potasiu (CCO(Cr)3) 6 Azot amoniacal (NH(4+)4) mg/dm3 2,0 (3,0) STAS 8683-70 7 Azot total (N)4) mg/dm310,0 (15,0)STAS 7312-83 8 Azotai (NO3-)4) mg/dm325,0 (37,0)STAS 8900/1 SR ISO 7890-98 9 Azotii (NO2-)4) mg/dm3 1,0(2,0) STAS 8900/2-71 SR ISO 6777-96 Pentru ap de mare: STAS 12754-89 3 10 Sulfuri i hidrogen sulfurat (H2S) mg/dm 0,5 STAS 7510-97 11 Sulfii (SO32-) mg/dm3 1,0 STAS 7661-89 12 Fenoli antrenabili cu vapori de ap mg/dm3 0,05 STAS 7167-92 (C6H5OH) 13 Substane extractibile cu eter de mg/dm3 20,0 STAS 7587-96 petrol mg/dm3 5,0 STAS 7277-95 14 Produse petroliere5) mg/dm3 1,0 (2,0) SR EN 1189-99 15 Fosfor total (P)4) 1,0 STAS 8662-96 16 Mangan total (Mn) mg/dm3 mg/dm3 100,0 STAS 6674-77 17 Magneziu (Mg2+) 2 3 mg/dm 1,0 STAS 8288-69 18 Cobalt (Co +) 0,1 SR ISO 6703/1-98 19 Cianuri totale (CN-) mg/dm3 STAS 7685-79 mg/dm3 0,2 STAS 6364-78 20 Clor rezidual liber (Cl2) 500,0 STAS 8663-70 21 Cloruri (Cl-) mg/dm3 STAS 9187-84 22 Reziduu filtrat la 105C mg/dm3 2000,0

) Prin primirea apelor uzate temperatura receptorului natural nu va depi 35C. ) A se vedea tabelul nr. 1 prevzut la pct. nr. VI. la hotrare - NTPA 011 i art. 7 alin. (2) din anexa la pct. nr. VI. Plan de aciune privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate oreneti. 3 ) Valorile de 20 mg O2/l pentru CBO5 i 70 mg O2/l pentru CCO(Cr) se aplic in cazul staiilor de epurare existente sau in curs de realizare. Pentru staiile de epurare noi, extinderi sau retehnologizri, preconizate s fie proiectate dup
2

intrarea in vigoare a prezentei hotrari, se vor aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg O2/l i 125 mg O2/l pentru CCO(Cr). 4 ) Valori ce trebuie respectate pentru descrcri in zone sensibile, conform tabelului nr. 2 din pct. nr. VI. la hotrare NTPA011. 5 ) Suprafaa receptorului in care se evacueaz produse petroliere s nu prezinte irizaii. 6 ) Metoda de analiz va avea ca referin standardul in vigoare. Debitul zilnic maxim de ap uzat, [m3/zi] - cea mai mare cantitate de ap uzat restituit de populaie intr-o zi din decursul unui an. Ritmul de extindere a sistemului, [%] - valoarea de investiie anual, folosit pentru extindere, raportat la valoarea de investiie iniial (reactualizat). III.4.5.2. Indicatori specifici, privind staia de epurare Gradul de epurare necesar, [%] - reprezint eficiena ce trebuie realizat in mod obligatoriu de ctre staia de epurare pentru reinerea unui anumit poluant. Gradul de epurare necesar se calculeaz cu o relaie de forma:
K(i) - K(e) d = x 100 K(i) (%)

- unde: K(i) - este cantitatea (sau concentraia) de substan poluant care intr (influent) in staia de epurare, K(e) - este cantitatea (sau concentraia) de substan poluant care este evacuat (efluent) din staia de epurare i care este impus de ctre NTPA 001-2002 i NTPA 011-2002, sau prin avizul ori autorizaia de gospodrire a apelor. Eficiena (sau gradul de epurare) obinut la un moment dat, poate fi mai mare sau mai mic decat gradul de epurare necesar. Cerinele proteciei mediului inconjurtor impun ca eficiena s fie intotdeauna mai mare sau cel puin egal cu gradul de epurare necesar. Gradul de epurare necesar privind oxigenul dizolvat Const in a verifica dac valoarea concentraiei minime de oxigen dizolvat din apa raului intr-o seciune situat aval de punctul de evacuare a apelor uzate epurate in emisar (O(min)^R), este mai mare sau egal cu concentraia minim de oxigen dizolvat normat pentru categoria de calitate a emisarului respectiv (O(min)^N), adic: O(min)^R >= O(min)^N Concentraia minim de oxigen dizolvat admis (normat) in apa emisarului, funcie de categoria de calitate a acestuia, este: - O(min)^N = 7 mg O2/l - pentru emisar de categoria I - O(min)^N = 6 mg O2/l - pentru emisar de categoria II - O(min)^N = 5 mg O2/l - pentru emisar de categoria III - O(min)^N = 4 mg O2/l - pentru emisar de categoria IV - O(min)^N < 4 mg O2/l - pentru emisar de categoria V Numrul mediu de lucrtori, [nr./1000 locuitori] - numrul mediu anual de personal de exploatare al sistemului de canalizare raportat la numrul de locuitori racordai la reeaua de canalizare. 3 Consumul specific de energie, [kWh/m ] - consumul total de energie, pltit de beneficiar/exploatant, pentru a epura un 3 m de ap uzat; cantitatea anual de kWh, divizat prin volumul de ap epurat anual. 3 Costul apei epurate, [lei/m ] - costul mediu de producere al apei epurate; suma cheltuielilor anuale raportat la volumul anual de ap epurat. Suportabilitatea costului apei, [%] - numrul de locuitori, raportat la total abonai, care pltete apa epurat in interval de o lun de la emiterea facturii de plat. Coeficientul de variaie zilnic a restituiei de ap, [-] - raportul intre cantitatea maxim de ap restituit de localitate la reeaua de canalizare in ziua de consum maxim i valoarea medie zilnic din cursul anului. III.4.5.3. Indicatori specifici, pe obiecte ale sistemului III.4.5.3.1. Staia de pompare Capacitatea instalat i in funciune, [l/s] - debitul total al pompelor instalate (in funciune i de rezerv) i debitul ce trebuie pompat (numai al pompelor in funciune). Randamentul mediu al pompelor, [%] - raportul intre energia anual debitat de pomp (gamma Q H/(102 eta)) i energia consumat in cursul aceluiai an din reeaua de alimentare cu energie electric. Numrul de ore de funcionare al pompei, [ore/an] - numrul mediu de ore de funcionare al unei pompe in decursul anului. Intervalul mediu intre dou revizii, [ore] - durata medie de funcionare intre dou opriri a pompei pentru verificarea mecanic sau electric, etc. Durata de viaa a unei pompe, [ani] - durata garantat de productor pentru funcionarea corect a unei pompe; normal ar trebui s fie minim 10 ani. 3 Consumul specific de energie, [kWh/m ] - raportul intre energia absorbit din reea i volumul de ap pompat in acelai interval de timp. Numrul anual de accidente, [nr./an] - numrul de persoane accidentate in legtur cu staia de pompare, in decursul unui an. III.4.5.3.2. Reeaua de canalizare Lungimea specific a reelei, [m/loc.]; lungimea total a reelei raportat la numrul de locuitori branai la reea. Numrul de racorduri, [buc./km] - gradul de echipare cu racorduri; raportul intre numrul total de racorduri i lungimea total a reelei.

III.4.5.3.3. Staia de epurare Capacitatea instalat, [l/s] - debitul de ap ce poate fi epurat, rezultat in urma recepiei finale a lucrrilor staiei de epurare. Gradul de folosire al capacitii instalate, [%] - raportul intre capacitatea folosit a staiei i capacitatea instalat. Consumul specific de reactivi (sulfat, var, clor etc.), [mg/l] - doza medie de reactiv adugat in ap; cantitatea anual de reactiv utilizat raportat la volumul de ap epurat. 3 Consum specific de energie, [kWh/m ] - cantitatea de energie utilizat pentru epurarea apei, raportat la volumul de ap procesat. Consumul propriu de ap, [%] - cantitatea de ap folosit pentru intreinerea staiei de epurare (splare decantoare, filtre biologice, preparare reactivi, etc.) raportat la volumul de ap epurat, pe durata unui an. 3 Doza medie de reactiv folosit, [mg/m ] - cantitatea medie de reactiv (pe tipuri de reactivi) folosit anual i raportat la volumul de ap epurat. Numrul specific al personalului de exploatare, [nr./loc] - numrul de persoane folosit pentru exploatarea staiei raportat la numrul total de abonai. III.4.6. Msuri de protecia muncii i a sntii populaiei III.4.6.1. Msuri de protecia i securitatea muncii la exploatarea i intreinerea reelelor de canalizare Exploatarea i intreinerea reelei de canalizare prezint pericole importante datorit multiplelor cauze care pot provoca imbolnvirea sau accidentarea celor care lucreaz in acest mediu, de aceea este necesar a se lua msuri speciale de instruire i prevenire. Accidentele i imbolnvirile pot fi cauzate in principal de: - intoxicaii sau asfixieri cu gazele toxice emanate (CO, CO2, gaz metan, H2S etc.); - imbolnviri sau infecii la contactul cu mediul infectat (apa uzat); - explozii datorate gazelor inflamabile; - electrocutri datorit cablurilor electrice neizolate corespunztor din reeaua electric a staiei; - cderi in cmine sau in bazinul de aspiraie al staiei de pompare a apelor uzate menajere, etc. III.4.6.2. Msuri preventive In primul rand este necesar ca tot personalul care lucreaz in reeaua de canalizare s fie instruit in prealabil prin inerea unui curs special teoretic i practic. Toi lucrtorii care lucreaz la exploatarea i intreinerea reelei de canalizare trebuie s fac un examen medical riguros i s fie vaccinai impotriva principalelor boli hidrice (febr tifoid, dizenterie, etc.). De asemenea, zilnic vor trebui controlai astfel incat celor care au rni sau zgarieturi oricat de mici s li se interzic contactul cu reeaua de canalizare. Toi lucrtorii sunt obligai s poarte echipament de protecie corespunztor (cizme, salopete i mnui), iar la sediul sectorului s aib la dispoziie un vestiar cu dou compartimente, pentru haine curate i haine de lucru, precum i duuri, spun, prosop etc. Echipele de control i de lucru pentru reeaua de canalizare trebuie s fie dotate in afar de echipamentul de protecie obinuit cu lmpi de tip miner Davis, mti de gaze i centuri de siguran, detectoare de gaze toxice (oxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat) sau inflamabile (metan). Inainte de intrarea in cmine sau in canal este necesar s se deschid 3 capace in amonte i in aval pentru a se realiza o aerisire de 2-3 ore, precum i a se verifica prezena gazelor cu ajutorul lmpii de miner. Dac lmpile se sting, se recurge la ventilarea artificial iar intrarea in cmin se face numai cu mti de gaze i centuri de siguran, lucrtorul fiind legat cu franghie inut de un alt lucrtor situat la suprafa. De asemenea, cand muncitorii se afl in cmine sau parcurg trasee ale unor canale amplasate pe partea carosabil, trebuie luate msuri cu privire la circulaia din zon prin semnalizarea punctului de lucru cu marcaje rutiere corespunztoare atat pentru zi cat i pentru noapte. In unele cazuri exist pericol de a se produce explozii datorit gazelor ce se degaj din apele uzate, sau ca rezultat al unor procese de fermentare care se pot produce in reelele de canalizare. In aceste situaii, nu este permis accesul in cmine decat cu lmpi de tip minier i este interzis categoric aprinderea chibriturilor sau fumatul. O atenie deosebit trebuie acordat pericolului de electrocutare prin prezena cablurilor electrice ingropate in vecintatea reelelor de canalizare, precum i a instalaiilor de iluminat in zone cu umiditate mare care trebuie prevzute cu lmpi electrice funcionand la tensiuni nepericuloase de 12-24 V. III.4.6.3. Msuri de protecia i securitatea muncii pentru staiile de pompare Pentru exploatarea staiilor de pompare se vor respecta prevederile legislaiei in vigoare privind regulile igienicosanitare i de protecie a muncii, astfel (legea nr. 90/1996 a proteciei muncii i Normele metodologice de aplicare precum i "Norme specifice de securitatea muncii pentru evacuarea apelor uzate de la populaie i din procesele tehnologice", publicate in 2001 de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale): se vor folosi salopete de protecie a personalului in timpul lucrului; se va pstra curenia in cldirea staiei de pompare; se va asigura intreinerea i folosirea corespunztoare a instalaiilor de ventilaie; folosirea instalaiei de iluminat la tensiuni reduse (12-24 V), verificarea izolaiilor, a legturilor la pmant precum i a msurilor speciale de prevenire a accidentelor prin electrocutare la staiile de pompare subterane unde frecvent se poate produce inundarea camerei pompelor; folosirea servomotoarelor sau a mecanismelor de multiplicare a forei sau cuplului la acionarea vanelor in cazul automatizrii funcionrii staiei de pompare; la staiile de pompare avand piese in micare (rotori, cuplaje etc.), trebuie prevzute cutii de protecie pentru a apra personalul de exploatare in cazul unui accident produs la apariia unei defeciuni mecanice. pentru prevenirea leziunilor fizice, este necesar ca la efectuarea reparaiilor, piesele grele care se manipuleaz manual s fie ridicate cu ajutorul muchilor de la picioare astfel incat s se evite fracturile i leziunile coloanei vertebrale; pentru evitarea eforturilor fizice este raional a se pstra in bune condiii de funcionare instalaiile mecanice de ridicat. III.4.6.4. Msuri de protecia i securitatea muncii pentru staiile de epurare

In exploatarea i intreinerea construciilor i instalaiilor din staia de epurare se vor respecta i aplica toate regulile de protecia muncii cuprinse in materialele cu caracter normativ ca i in actele care conin prevederi ce au contingen cu specificul lucrrilor i activitilor care se desfoar intr-o staie de epurare. In cadrul regulamentului de exploatare i intreinere se va insista in mod deosebit asupra regulilor i msurilor privind: accesul in diferite cmine i camere de inspecie a armturilor sau aparaturii, in canale deschise, bazinele de aspiraie a pompelor sau in bazinele obiectelor tehnologice etc., a personalului de exploatare din punct de vedere al coborarii, circulaiei in spaiile respective, manevrrii capacelor i dispozitivelor respective, etc.; circulaia in lungul bazinelor deschise, pe platforma de manevr a robineilor de introducere a reactivilor in bazine, etc.; folosirea echipamentului de protecie i de lucru; efectuarea unor operaiuni la lumin artificial, in medii cu un grad ridicat de umiditate; marcarea cu panouri i plcue avertizoare a locurilor periculoase (inalt tensiune, pericol de cdere, acumulri de gaze inflamabile, etc.); manevrarea panourilor de aerare, a electropompelor, vanelor, electrosuflantelor, mixerelor, etc.; activitatea pe antier ce se desfoar cu ocazia remedierii avariilor (sprijinirea malurilor, coborarea in tranee, folosirea utilajelor de intervenie ca motopompe, pickammere, electropompe, compresoare, macarale, aparate de sudur, etc.); activitatea pe timp friguros care comport msuri deosebite privind echipele de lucru (in cazul instalaiilor in aer liber), circulaia spre obiectele tehnologice i pe pasarelele aferente unde accesul poate deveni periculos prin alunecare pe ghea, utilizarea sculelor i dispozitivelor pentru indeprtarea gheii, .a.m.d. asigurarea ventilrii corespunztoare a camerelor i a bazinelor inainte de accesul personalului de exploatare pentru prevenirea asfixierilor din lips de oxigen sau inhalrii unor gaze letale; folosirea echipamentului electric antiexploziv; controlul periodic al atmosferei din spaiile inchise pentru a determina prezena gazelor toxice i inflamabile; interdiciile privind utilizarea surselor de aprindere in apropierea instalaiilor, construciilor, canalelor i cminelor de vizitare unde s-ar putea produce i acumula gaze inflamabile; circulaia in jurul electropompelor, electrosuflantelor, a tablourilor electrice i a mixerelor din bazinul de epurare fizico-chimic i din stabilizatorul de nmol, nefiind admis ca in spaiile dintre agregate, dintre acestea i perei, etc. s se depoziteze materiale, scule, piese .a. care s stinghereasc operaiunile de manevrare i control, de demontaremontare, revizii, etc.; protejarea golurilor din planee i pasarele cu parapete de protecie in cazul in care acestea nu au capace; pasarelele de acces la diferitele pri ale instalaiilor s fie confecionate din tabl striat sau din panouri cu impletitur metalic i bordaj din cornier, in scopul reducerii pericolului de alunecare; ungerea pieselor in micare s se fac numai dup oprirea agregatelor respective; manipularea agregatelor s se fac numai cu mijloace de ridicare adecvate, nefiind admis folosirea de mijloace de ridicare improvizate; asigurarea, in spaiile in care este necesar acest lucru, a microclimatului i a ventilaiei. La elaborarea Regulamentului de exploatare a staiei de epurare se va preciza modul in care se face instructajul personalului de specialitate, improsptarea periodic a cunotinelor acestuia, afiarea la locurile de munc a principalelor reguli de protecia muncii, acordarea primului ajutor in caz de accidentare, etc. III.4.6.5. Protecia sanitar Regulamentul de exploatare i intreinere a reelelor de canalizare i staiilor de epurare va cuprinde i prevederi referitoare la aspectele igienico-sanitare, prevederi stabilite in mod obligatoriu in colaborare cu organele locale ale inspeciei sanitare de stat. Privitor la personalul de exploatare, conducerea administrativ va preciza felul controlului medical, periodicitatea acestuia, modul de utilizare a personalului gsit cu anumite contraindicaii medicale, temporare sau permanente, minimum de noiuni igienico-sanitare care trebuie cunoscute de anumite categorii de muncitori, etc. Privitor la protecia sanitar a staiilor de epurare se va stabili, (cu respectarea prevederilor cuprinse de legislaia in vigoare), modul in care se reglementeaz, indeosebi urmtoarele: delimitarea i marcarea zonei de protecie (in cazul staiilor de epurare izolate); modul de utilizare a terenului care constituie zona de protecie; executarea de spturi, depozitarea de materiale, realizarea de conducte, puuri sau alte categorii de construcii in interiorul zonei de protecie. Societatea care exploateaz i intreine sistemul de canalizare este obligat s acorde ingrijirea necesar personalului de exploatare, in care scop: a) va angaja personalul de exploatare numai dup un examen clinic, radiologie i de laborator fcut fiecrei persoane; b) va asigura echipamentul necesar de lucru pentru personal (cizme, mnui de cauciuc, ochelari de protecie, mti de gaze, centur de salvare cu franghie, etc.) conform normativelor in vigoare; c) va face instructajul periodic de protecie sanitar (igien) conform normelor in vigoare; d) in staia de epurare va exista o trus farmaceutic de prim ajutor, eventual un aparat de respirat oxigen cu accesoriile necesare pentru munca de salvare; e) se vor asigura muncitorilor condiii decente in care s se spele, s se inclzeasc i s serveasc masa (o incpere inclzit i vestiar cu duuri cu ap rece i ap cald); f) medicul societii care exploateaz i intreine sistemul de canalizare este obligat s urmreasc periodic (lunar) starea de sntate a personalului de exploatare; g) personalul staiei de epurare se va supune vaccinrii T.A.B. la intervalele prevzute de instruciunile Ministerului Sntii. Funcie de mrimea i importana staiei de epurare, beneficiarul va lua msurile de protecia i securitatea muncii, precum i de protecie sanitar care se impun pentru cazul respectiv. III.4.7. Msuri de protecie contra incendiului

In general, in sistemele de canalizare (reea, staie de epurare, gur de vrsare in emisar) pericolul de incendiu poate apare in locurile i in situaiile in care se pot produce gaze de fermentare sau degajri de vapori in canale datorate prezenei unor substane inflamabile (eter, dicloretan, benzin, etc.) in apa uzat provenit de la unele industrii sau societi comerciale care nu respect la evacuarea in reeaua de canalizare NTPA 002-2002. Incendiul poate apare i in locurile unde exist substane inflamabile (laboratoare de analiz a apei i nmolului, magazii, depozit de carburani, central termic, sobe care utilizeaz drept carburant gazele naturale, etc.). In toate aceste locuri se vor lua msurile cerute de Normele de paz i prevenire contra incendiilor, funcie de natura pericolului respectiv. De asemenea, se vor respecta prevederile Ordinelor MI nr. 88/2001 i nr. 778/1998. Dintre msurile suplimentare care trebuie luate, se menioneaz mai jos cateva, specifice construciilor i instalaiilor din sistemul de canalizare: > asigurarea ventilrii corespunztoare a camerelor i a bazinelor inainte de accesul personalului de exploatare pentru prevenirea asfixierilor din lips de oxigen, inhalrii unor gaze letale sau aprinderii unor vapori inflamabili; > folosirea echipamentului electric antiexploziv; > controlul periodic al atmosferei din spaiile inchise pentru a determina prezena gazelor toxice i inflamabile; > interdiciile privind utilizarea surselor de aprindere in apropierea instalaiilor, rezervoarelor de fermentare a nmolului, construciilor, canalelor i cminelor de vizitare unde s-ar putea produce i acumula gaze inflamabile; > marcarea cu panouri i plcue avertizoare a locurilor periculoase (inalt tensiune, pericol de cdere, acumulri de gaze inflamabile, etc.); Dintre msurile strict necesare se mai menioneaz prevederea de hidrani de incendiu exterior in locurile i la distanele recomandate de Normele de paz i securitate contra incendiilor, iar in cldiri, magazii, depozite, a hidranilor interiori necesari, a stingtoarelor de incendiu i chiar a unor reele de sprinclere, dac este cazul. IV. ANEXE Lucrri de alimentare cu ap ANEXA Nr. IV.1 Valori ale consumului specific de ap Dup concluziile Asociaiei Generale a Higienitilor i Tehnicienilor Municipali (Frana), la un atelier de lucru din 1999, consumul domestic de apa nu se reduce. El rmane aproape constant, la fel ca in Europa i are valoarea de cea 150 l/omzi. Cum consumul pentru WC are valori de ordinul 30% din consumul menajer rezult c s-ar putea face o reducere de 30% reducand volumul vasului de splare de la 91 la 61, dar cu micorarea diametrului de evacuare de la 110 la 90 mm. Importana pierderii i risipei de ap in instalaia interioar, se vede la folosirea rezervorului de WC de 3-6 l, cand se obine o reducere a consumului cu pan la 90%, iar in unitile colare cu 29-30%; contorizarea individual reduce cu cca. 17% iar regulatorul de presiune dup contor poate reduce cu 19% consumul de ap. Analiza consumului de ap pentru populaie a condus la valorile, in litri/omzi: - 3-5 - consum vital; - 20-25 - mediu rural, ri in curs de dezvoltare; - 30-50 - centre rurale, ri in curs de dezvoltare; - 100-150 - zone rurale in ri dezvoltate; - 200-300 - centre urbane; - 500-600 - aglomerri urbane importante. Distribuia apei este: 1% pentru but, 6% pentru pregtirea hranei, 6% pentru splat main i udatul grdinii, 12% pentru splat lenjeria, 10% splatul vaselor, 20% evacuarea dejeciilor (WC), 39% pentru baie, du; total necesar 150 l/omzi. In Anglia numai 10% din consumatori sunt contorizai. Consumul specific la locuinele individuale (pe districte de 5005000 persoane) este de 150 l/omzi. dup "clasa" construciei acesta poate crete la 200-380 l/omzi. In primul standard privind consumurile specifice, in ara noastr, din 1957, pentru centre populate rurale (fr reea de canalizare) acesta este de 150 l/omzi; distribuia valorii este 85 l/omzi nevoi gospodreti (k(zi) = 1,3 ... 1,5), nevoi publice 30 l/omzi (k(zi) = 1,25 ... 1,4), nevoi de stropit - splat 20 l/omzi (k(zi) = 1,15 ... 1,3), nevoi pentru industria local k(zi) = 1,3). Pentru animale necesarul de ap este: oi - 10 l/capzi, miei - 6 l/capzi, vaci cu lapte - 90 l/capzi, viei - 30 l/capzi, vaci-carne - 60 l/capzi, cai - 35 l/capzi, porci - 36 l/capzi, purcei - 16 l/capzi, gini - curci 0,5 l/capzi, gate-rae - 1,5 l/capzi. In Spania, conform Decretului din 1990, art. 6, dotrile trebuie s asigure min. 100 l/omzi, dup regulamentul Ministerului de Lucrri Publice i Transporturi (MOPU): - la populaie in localiti sub 1000 loc. 150 l/omzi; - la populaie in localiti cu 1-6000 loc. 175 l/omzi; - la populaie in localiti cu 6-12000 loc. 200 l/omzi. Repartizarea consumului de ap menajer: 4% splat lenjerie, 3% fcut curat in cas, 6% pentru hran i splat vase, 3% udat florile, 37% baie, 5% splatul dinilor, 1% splat maina, 41% WC. In SUA necesarul de ap pentru o cas individual este: splat vase 38 l, splat lenjerie 94 l, but-preparat hrana 11 l, igiena oral 8 l, baie 68 l, WC 65 l, diverse 19 l, (total 70 gal/zi sau 265 l/zi); calculul este bazat pe o component a familiei de 2,4 ... 2,8 persoane; aceasta conduce la un consum specific de 110-95 l/omzi. Printr-o gospodrire raional

a apei in gospodrie (robinei buni, main de splat vase cu bule, WC cu dou viteze, chiuvet cu dop, du cu comand automat etc.) se poate obine o economie de cca. 10%. Avand ca referin STAS 1343-3, necesarul de ap pentru animale, in cazul evacurii mecanice a dejeciilor, este de: taurine 50-100 l/capzi, ovine 5-10 l/capzi, caprine 13 l/capzi, cabaline 30-50 l/capzi, iepuri 0,7-1,0 l/capzi, psri gini 0,3-0,5 l/capzi, gate 1,5 l/capzi, rae 2 l/capzi. Valorile orientative pentru cantitatea specific de ap necesar pentru dimensionarea staiilor mici de epurare, in Germania, este de: - ap uzat menajer 100 l/omzi; - ap uzat comunal 150 l/omzi. In Olanda, un studiu pe 1000 familii a artat c: dezvoltarea inclzirii centrale a schimbat consumul de ap, in 1990 40% din case aveau baie, consumul specific a crescut la 135 l/omzi, in 1992 fa de 107 l/omzi in 1980, 94% din familii au main de splat consum 0,7 l in loc de 2,4 l/omzi la splatul manual, se consum 81 l/omzi la baie i 39 l/omzi la du etc. In SUA la nivelul anilor '50 consumul specific de ap in case separate era de 113-220 l/omzi, iar consumul pentru animale - (l/capzi) cai, boi, mgari 37, vaci 57, capre 11, gini 0,8, porci 15. O vedere general asupra consumului specific de ap in Europa, dat de IWA (International Water Association), ca valori medii in l/omzi: Suedia 175/350, Luxemburg 171/259, Olanda 159/195, Spania 158/217, Frana 146/211, Germania 146/196, Austria 131/271, Marea Britanie 132/267, Belgia 108/166. World Health Organisation aprecia in 1998 cantitatea minim de ap la 15-50 l/omzi, iar o valoare bun a cantitii la 50 l/omzi pentru consum domestic. Anii '80, au fost declarai "Deceniul apei potabile i canalizrii" in urma creia toi locuitorii urmau s aib ap bun cel puin 20 l/omzi; realizrile au fost modeste. Dup datele din GTZ-Wasserwersorgung din 1971, consumul de ap este funcie de dotarea locuinei: la localiti cu max. 2000 locuitori - 65 l/omzi pentru consum domestic i 75 l/omzi pentru consum domestic i public, iar la localiti cu peste 2000 loc. consumul crete la 85, respectiv 95 l/omzi. Pe tipuri de locuine consumul poate fi: 60-80 l/omzi la cldiri izolate fr toalet i baie individual: - 80-100 l/omzi la grupuri de locuine (fr baie i toalet); - 100-200 l/omzi la case izolate, cu baie i toalet; - 200-400 l/omzi locuin izolat cu confort maxim. Cantitatea de ap necesar unui animal este funcie de mrimea sa, de munca pe care o face, de perioada de dezvoltare, anotimp, tipul i cantitatea de nutre etc. Pentru animalele mari se apreciaz la: bovine 3,5 ... 5,5 kg/kg SU ingerat, ovine-caprine 2-4 kg/kg SU; poriile de mancare pentru animale, vara, sunt: bovine 13-17 kg SU/zi, oi 1,6-3,6 kg SU/zi, cai 10-12 kg SU/zi. Avand ca referin STAS 1343/1, valorile consumului specific de ap, tab 1, pentru nevoi gospodreti (menajere) sunt: 40 l/omzi pentru zone unde alimentarea se face cu cimele pe strad, 80 l/omzi pentru zone unde alimentarea se face prin cimele in curi, 140 l/omzi pentru zone unde locuinele au instalaie interioar de ap rece i instalaie de canalizare; consumul public este apreciat la: 25 l/omzi la alimentarea cu cimele de strad i 30 l/omzi in celelalte cazuri. Dup prevederile normativului P66-2001, se asigur: - necesarul de ap pentru nevoi gospodreti, 50 l/omzi pentru alimentarea cu cimele pe strad; - 80 l/omzi, pentru alimentarea cu ap cu cimele in curi sau ap rece in cas; - se adaug 20 l/omzi pentru uniti social-culturale; - pentru animale se consider: vaci 60 l/capzi, cai 50 l/capzi, porci 30 l/capzi. Sunt precizate pierderea de ap, 7% i coeficienii de variaie orar i zilnic. In Strategia Guvernului Romaniei pentru dezvoltarea serviciilor publice se estimeaz c pentru mediul rural se va asigura, pan in anul 2017, 170 l/omzi; pan in anul 2030 este prevzut realizarea reelelor de canalizare i a staiilor de epurare adecvate. Pentru realizarea acestor deziderate se apreciaz la 250 USD/loc., investiia pentru alimentarea cu ap i 350 USD/loc., investiia pentru canalizare i epurarea apelor uzate menajere din localitile rurale. Avand ca referin standardul SR EN 805, preluat dup standardul european similar, Anexa A - informativ "atunci cand nu exist informaii mai bune, necesarul global poate fi cuprins intre 150-250 l/omzi, in funcie de condiiile sociale i climatice, in afara necesarului industrial specific. In anumite regiuni se constat consumuri care pot s ating 450 l/omzi, trebuie s se ia in considerare creterile viitoare ale populaiei, cat i orice variaie prevzut a consumului pe cap de locuitor". Din vizita la sistemul de alimentare cu ap din SE Vienei, Asociaia a 29 comune "Triestingtal und Sudbahngemeinden" rezult: - localitile mari au cca. 16000 locuitori; - localitile mici au cca. 1000 locuitori; - in total Asociaia are cca. 150000 loc.; - consumul specific mediu este de 274 l/omzi; - toat populaia este alimentat cu ap in cas; - populaia este relativ bogat, deci 99% pltesc apa. Din discuia cu conducerea asociaiei rezult c in Austria se consider ca normal, la sate, un consum specific de 80 l/omzi, iar la orae 120-180 l/omzi; norma de 150 l/omzi este, in mare, format din but-preparat hran 5 l/omzi, igiena corporal 45 l/omzi, splat 50 l/omzi, WC 50 l/omzi. IWSA consider c dup apreciere i experien in caz de cutremur va trebui asigurat populaiei 49 l ap/persoan/sptman, astfel: 3 l/omzi in primele 3 zile, norma de vieuire, 10 l/omzi in urmtoarele 4 zile, pentru activiti minime. In fosta URSS normele de consum pentru zonele rurale, pentru locuine cu ap i canalizare, prevedeau 125-160 l/omzi i coeficienii de variaie zilnic i orar (k(zi) = 1,1-1,3 i k0 = 2 pentru loc. cu max. 1000 loc., 1,8 pentru 1500 loc., 1,6 pentru 2500 loc. i 1,4 pentru localiti peste 6000 locuitori).

In republica Moldova, dup datele Asociaiei "Moldova ap Canal", date publicitii in 2003, pentru localiti cu maximum 15000 locuitori consumul specific este de 125,6 l/omzi. RAJA Cluj-Napoca are in exploatare alimentarea cu ap a numeroase comune din jude. Din datele puse la dispoziie s-a putut deduce un consum specific de 86-133 l/omzi in condiiile in care: nu toi locuitorii aveau ap din reea, contorizarea nu este total, locuinele au in medie 2,8-3,3 membrii, numrul de animale este redus, alimentarea se face numai din cimele pe strad. In zona Targovite, pentru comunele supervizate de Regie, in condiiile in care: alimentarea cu ap se face in cas, gradul de contorizare este 50-95%, numrul mediu de abonai pe branament 2,2, numrul de abonai pe localitate 342170, se poate aprecia c i animalele din gospodrie primesc ap tot din reea (probabil nu total), valorile medii lunare ale consumului specific sunt min. 15 l/omzi i max. 244 l/omzi; o valoare medie general pe anul 2003 este de 85 l/omzi. Concluzii: a) Este relativ greu de ales o valoare pentru consumul specific de ap. Se poate aprecia c funcie de zona i resursa de ap, o valoare de 80-150 l/omzi este raional. b) In Europa, alimentarea cu ap la sate fost incheiat. Sunt ri bogate unde costul apei nu este o problem pentru populaie. Totodat localitile sunt mult mai "adunate" i costul investiiei i de exploatare este mai mic. Consumul specific de ap, valori recomandate, chiar pentru perspectiva, este de 80-150 l/omzi. ANEXA Nr. IV.2 Unele prevederi pentru combaterea incendiului in localiti rurale Problema combaterii incendiului in localitile rurale are cateva particulariti: - locuinele sunt in mare parte, parial sau in totalitate, realizate din materiale combustibile; - pe lang locuine sunt construcii anex i depozite cu materiale combustibile (depozite de lemne, depozite de fan, coceni etc.); - modul de inclzire a locuinelor, in mare parte cu sobe, favorizeaz declanarea incendiului; - fora economic a locuitorilor este mic i ca urmare importana pagubelor fcute de incendiu este, in valoare relativ, mult mai mare; - mijloacele de intervenie contra incendiului sunt mult mai mici i mai slab antrenate; din aceast cauz se apeleaz la unitile de pompieri militari, intervenie care se face la distane mari, zeci de km; - amenajrile specifice i dotrile adecvate, pentru folosirea apei in combaterea focului sunt relativ rar intalnite. Din datele statistice existente, rezult c intre 1995 i 2000 au fost 33290 incendii, reprezentand mai mult de jumtate din totalul incendiilor din ar, dei numrul de locuitori este mai mic la sate decat la orae. Aceasta inseamn, in medie: - cca. 4756 incendii pe an; - cca. 0,4 incendii pe localitate in fiecare an; - un incendiu anual la fiecare 2100 locuitori. Din aceeai statistic mai rezult c cele mai multe incendii se produc primvara (martie 11% din total) cand uscciunea este mare i se utilizeaz focul deschis pentru igienizri in zonele vecine localitii i vara (august 10%) cand seceta este maxim; in celelalte luni distribuia focului este aproape egal, 7-8% lunar, din total. i distribuia in cursul zilei este interesant; 17-18% din incendii se produc intre orele 1 i 13, 38% intre orele 13 i 19 i 27% intre orele 19 i 1 dim.; rezult c cea mai mare parte a incendiilor se produc ziua, cca. 60%; ar rezulta c ritmul de producere este legat direct de activitatea uman; ziua combaterea incendiilor este mai uoar. Tot din statistic rezult c marea majoritate a incendiilor s-a produs la locuine i anexe gospodreti, cca. 70% i mai puine incendii au fost la pduri, terenuri agricole, cca. 3-4% din total. Pagubele produse au fost ins insemnate; in ultimii 12 ani suma pagubelor s-a ridicat la cca. 750 miliarde lei adic cca. 63 miliarde anual. Aceasta duce la o pagub anual de cca. 6200 lei pentru fiecare locuitor din zona rural. Dac pagubele bneti nu sunt, aparent, prea mari, pagubele in viei omeneti sunt importante: - 597 decese in 5 ani sau 126 decese anual, din care 16% au fost copii; - 634 rnii in 5 ani sau 126 cazuri pe an, din care 10% au fost copii. i la fel ca la numrul de incendii i numrul de persoane afectate a fost mai mare la sate decat media general (54%). Intervenia la incendii s-a fcut de ctre unitile militare de pompieri. Timpul de rspuns la solicitarea de intervenie a fost de 16-18 minute; inand seama de calitatea drumurilor se poate ajunge la o concluzie foarte favorabil. Durata interveniei la incendiu, durata de stingere a focului, a fost de 72-91 minute, cu tendine de cretere in timp (73 minute in 1997, 84 minute in 2003). Aceasta inseamn 1,2-1,6 ore pentru combaterea focului, deci prevederea unei rezerve de ap de trei ore este acoperitoare, in medie. Cheltuielile legate de intervenie se suport de ctre autoritatea local (Legea nr. 121/1996) dac focul a afectat o cldire public sau privat i de ctre agenii economici (O.G. nr. 60/1997) dac focul a afectat activitatea economic. Costul interveniei se face dup cantitatea de materiale i reactivi consumate, costul personalului i uzurii echipamentelor i eventual de costul reparaiilor echipamentelor avariate, medicamente etc. Formaiile de pompieri sunt dotate cu autospeciale de intervenie, iar autoritatea local este obligat s intervin cu formaiile proprii i mijloace iniiale de combatere (stingtoare cu spum, utilaje, unelte specifice, nisip, butoaie cu ap). Modul de organizare la intervenie

Pompierii militari intocmesc documente operative de intervenie i execut studii tactice, exerciii i aplicaii la localitile din zonele de competen i raioanele de intervenie a marilor uniti, unitilor i subunitilor de pompieri militari. Pentru localitile care nu sunt cuprinse in raionul de intervenie de baz (localitatea de dispunere) intervin serviciile publice de pompieri civili (SPPC), pan la sosirea pompierilor militari: - la localiti avand intre 501 i 5000 locuitori, serviciu de categoria I, avand in dotare formaie de intervenie, salvare i prim ajutor (organizat pe echipe de min. 5 servani) i mijloace iniiale de stingere; deplasarea la incendiu se face cu mijloace hipo/auto, asigurate de consiliul comunal sub conducerea primarului; - la localiti avand intre 5001-10000 locuitori, serviciu de categoria a II-a, adic formaie de intervenie, salvare i prim ajutor i o grup de intervenie la motopomp sau alt utilaj mobil; - la localiti avand intre 10001-20000 locuitori, serviciu de categoria a III-a; formaie de intervenie, salvare i prim ajutor i o grup de intervenie cu autospecial cu ap i spum. De regul, funcie de categoria serviciului, serviciul public de pompieri civili poate avea in utilizare: - mijloace iniiale de stingere i alte materiale (glei, scri, lopei, topoare, furci, cisterne tractate hipo, echipament pentru folosirea hidranilor stradali); - autospeciale de intervenie, substane stingtoare i echipament de protecie, mijloace de alarmare, anunare, alertare i conducere a interveniei; - sedii i spaii de adpostire a tehnicii de intervenie i materialelor din dotare, poligoane de antrenament. Timpul de rspuns al formaiei de intervenie (SPPC) va fi de max. 5 minute la instituiile publice cu sli aglomerate sau cu incperi cu aglomerri de persoane, la agenii economici de interes local dar cu risc mare de incendiu, precum i la construciile ce aparin patrimoniului naional. Timpul de deplasare in sprijin a conducerii serviciului i a echipelor de intervenie, salvare i prim ajutor in satele aparintoare va fi de maximum 15 minute. Pentru alte cazuri primarul va stabili timpul i modul de intervenie astfel ca s existe maximum de operativitate. SPPC care asigur intervenia i in alte localiti, pe baz de convenie sau contract, le cuprind pe acestea in sectorul lor de competen. Mrimea sectorului de competen va avea o astfel de suprafa i alctuire incat s se poat interveni in maximum 25 minute in cea mai indeprtat zon locuit. SPPC intervin pe baza unor planuri de intervenie realizate in prealabil i verificate, planuri care cuprind: aria de intervenie, drumuri de acces, populaia implicat, schema de legtur i mijloacele practice, cu formaiile militare i eventual cu formaiile vecine, timpi de intervenie, mijloacele din dotare i amplasarea acestora, modul de alarmare, locul de amplasare a surselor de ap, mijloace de rezerv etc. Necesarul de ap, pentru combaterea incendiului, se stabilete astfel: 3 - pentru localitile cu pan la 500 locuitori, necesarul de ap va fi de 10 m ; 3 - pentru localiti cu 501-5000 locuitori, necesarul de ap va fi de 54 m , bun pentru asigurarea unui debit de 5 l/s timp de 3 ore; 3 - pentru localiti cu 5001-10000 locuitori, rezerva de ap va fi de 108 m , bun pentru asigurarea unui unui debit de incendiu de 10 l/s timp de 3 ore. Volumul de ap se ine in spaii adecvate, de ap potabil dac alt surs nu poate fi folosit in mod adecvat. In apropierea rezervoarelor se prevede un cmin de racord, avand ca referin STAS 9342, cu posibiliti de acces, pentru alimentarea cu ap a autospecialelor de intervenie. Atunci cand sursa de ap potabil nu poate asigura i ap de incendiu (fizic in zon nu este ap mult, costul lucrrilor suplimentare poate fi mare etc.), se poate realiza rezerva de ap din alta surs, ap nepotabil, din precipitaii etc. Rezerva va fi protejat contra ingheului (dac bazinul este neacoperit se va considera c se poate forma un strat de ghea de 20-40 cm), contra folosirii in alte scopuri, contra accidentelor la intrarea persoanelor neautorizate. Apa va fi schimbat periodic. Refacerea rezervei de ap, consumat anterior pentru combaterea focului, se face in perioada imediat urmtoare celor trei ore de funcionare. Dup refacerea rezervei se poate alimenta normal i localitatea. Reeaua de distribuie se prevede, de regul, de tip ramificat. Hidranii se amplaseaz pe reea astfel: - pe tronsoanele pe care se distribuie un debit mai mic de 5 l/s nu se amplaseaz hidrani decat in cazuri justificate; - pe tronsoanele de reea ce transport un debit mai mare de 5 l/s, pentru localiti pan la 5000 locuitori, diametrul conductei va avea cel puin 110 mm; pe aceste poriuni se prevd hidrani amplasai la distane de maximum 500 m intre ei; poziia aleas va asigura utilizarea cat mai uoar pentru combaterea focului la cat mai multe case; modul efectiv in care se stinge focul va avea influen; - pe poriunile de reea ce distribuie un debit Q0max mai mare de 10 l/s i localiti cu 5-10000 locuitori, diametrul reelei va fi de cel puin 125 mm iar pe aceste poriuni se vor prevedea hidrani amplasai la max. 500 m intre ei. In cazul in care gospodria de ap alimenteaz mai multe localiti rurale, separate prin zone neconstruite de cca. 50 m, se consider un singur incendiu corespunztor celei mai mari dintre localiti, iar volumul de ap, staia de pompare i reeaua se dimensioneaz la debitul de incendiu respectiv. In cazul localitilor care nu sunt separate de un spaiu neconstruit de min. 50 m se va lua in calcul incendiul ca pentru o localitate format din totalitatea locuitorilor comunelor vecine. Se va verifica dac in planul de dezvoltare nu exist i posibilitatea ca unele localiti, in viitorul previzibil, nu vor deveni adiacente (intre ele mai puin de 50 m). Hidranii de incendiu se recomand s fie supraterani; in cazuri justificate (pericol de lovire sau distrugere) se admite i prevederea de hidrani subterani. Reeaua de distribuie va fi dimensionat astfel ca la toi hidranii in stare de lucru, in ipoteza de stingere a focului luat in calcul, s se asigure cel puin 7 metri presiune (0,7 bar). Cand reeaua este alimentat gravitaional se pot accepta i valori mai mari sau chiar reea de inalt presiune. Presiunea din reea nu va crea neajunsuri populaiei. Cand reeaua este alimentat prin pompare, staiile de pompare pentru alimentarea reelei, deci i a hidranilor, se prevd cu un singur agregat de rezerv; staiile de pompare se dimensioneaz astfel: - la Q0.max, pentru localitile cu max 500 locuitori; - la Q0.max plus 5 l/s, pentru localitile cu 501-5000 locuitori;

- la Q0.max plus 10 l/s, pentru localiti cu mai mult de 5000 loc.; pentru asigurarea debitului de incendiu se prevede o pomp suplimentar, pompa care funcionand in paralel cu pompa obinuit va asigura i debitul de 10 l/s pentru combaterea focului; se va verifica presiunea in reea; Legat de aceste prevederi pot fi fcute unele remarci: (1) asigurarea cminului de racord in apropierea rezervoarelor ar trebui interpretat cu atenie; un cmin de racord lang un rezervor amplasat la o cot mare, bun pentru alimentarea gravitaional a reelei, poate cere un drum de acces aa de scump incat pare mai raional s se prevad cminul pe reeaua din sat, acolo unde accesul este simplu i curent; costul pentru mrirea diametrului conductei pan la noua poziie se poate s fie cu mult mai mic; ar trebui deci gsit o soluie raional in fiecare amplasament; drumul de acces trebuie s fie un drum rezistent, mainile de lucru ale formaiilor de pompieri au intre 12 i 22 tone, i cer o raz de racordare pentru manevr de min. 9 m; drumurile vor trebui s fie utile tot timpul anului; (2) poziia i numrul de hidrani ar trebui s depind de poziia grupului de locuine care trebuie protejat; ca atare soluia ar trebui s fie particular fiecrei comune, i care va fi diferit in timp; intotdeauna hidranii vor fi amplasai in locul in care presiunea este mai mare. ANEXA Nr. IV.3 Valori recomandate pentru parametrii de dimensionare ai principalelor obiecte ale sistemului de alimentare cu ap Captarea apei din surs subteran - valoarea coeficientului de permeabilitate, Darcy, k = 10-500 m/zi; - valoarea vitezei maxime admisibile de neinisipare; 1 - v(a) = [k^( /2)]/15 (m/s), unde k este exprimat in m/s; - procentul minim de goluri in coloana de filtru = 10%; - denivelarea maxim in pu nu va depi jumtate din grosimea stratului de apa (H/2); - diametrul coloanei de filtru (pu, la puurile de mare adancime, sub presiune), minim 150 mm; cu minimum 100 mm mai mare decat diametrul pompei submersibile; - grosimea coroanei de pietri de lang coloana puului, minim 100 mm; - distana intre dou puuri vecine, min. 50 m (strat freatic), 100-150 m pentru straturi cu ap la peste 50 m adancime; - lungimea piesei de fund, a decantorului, minimum 2 m; cand pompa este amplasat la partea de jos a puului, decantorul se lungete cu minimum lungimea pompei i motorului; - numrul minim de puuri, n = 2; - numrul puurilor de rezerv, 20%; - viteza apei pe sistemul de colectare a apei, 0,4-0,8 m/s la sistemul cu sifonare, 0,4-1,0 m/s la sistemul cu pompe in pu; - diametrul minim al tubului de dren, 20 cm; - dimensiunea minim a unui strat din filtrul invers - 10 cm; - raportul intre diametrele particulelor stratelor vecine din filtrul invers, D(i)/D(i+1) = 4; - mrimea diametrului gurii de acces in cmine, 80 cm; - capacul cminelor la puuri i drenuri vor fi cu cel puin 50 cm peste teren sau peste nivelul apei de inundaie; - mrimea zonei de protecie sanitar, minim: la puuri de mare adancime, peste 50 m, 20 m; la puuri cu ap pan la 50 m, 50 m amonte i 20 m aval; la dren distana amonte se calculeaz pentru un timp de parcurgere al apei de min 20 zile; in aval, 20 m. Captarea apei din sursa de suprafa (rau, lac) - adancimea de ap peste grtar, min. 50 cm; - la ape navigabile adancimea grtarului va fi 50 cm sub adancimea de pescaj, pentru vasele admise in mod normal; - adancimea de ap intre partea de jos a elementului permeabil i fundul albiei, min. 50 cm; - distana intre barele grtarului, 2-3 cm; - grosimea stratului de ghea, min 30 cm; - viteza apei in grtar: 0,1-0,3 m/s, cand zaiul poate ajunge la grtar; 0,3-0,4 m/s, cand plutitorii pot ajunge la grtar; sub 0,6 m/s cand priza este de adancime sau se cur mecanic. Staii de pompare - presiunea absolut in axul pompei (NPSH) va fi cu 0,5-1,5 m mai mare decat valoarea NPSH-ul pompei dat de furnizor; - viteza apei pe conduct de aspiraie 0,4-0,8 m/s; - viteza apei pe conducta de refulare rezult din calcul tehnico-economic sau se apreciaz la 0,4-0,8 m/s (conducte mici, viteze mici);

- numrul pompelor de rezerv, va fi de cel puin una pentru staia care are maximum 4 pompe; pentru cazul incendiului se va vedea anexa 2; se poate lua in considerare i varianta unei pompe de rezerv montat i a altei pompe inut in magazie; ori de cate ori este posibil se va prefera o pomp inecat; - gabaritul va fi astfel stabilit incat intre orice element al pompei sau conductei, sau intre ele i perete s fie minimum 20 cm; intre pompe i perete se va asigura 80 cm, pentru circulaie; intre pompele aezate separat spaiul va fi de min. 80 cm; intre pompe i tabloul electric minimum 1,50 m; la pompele cu turaie variabil se va ine seama i de poziia cazanului de combatere a ocului hidraulic; - soclul pompei va avea de min 5 ori greutatea agregatului aezat individual, iar inlimea de minimum 20 cm, staia de pompare a apei in rezervor va avea sistem de avertizare pentru cazul cand cuva rezervorului este plin; - se va asigura spaiul i mijloacele pentru ridicarea pompelor, in vederea schimbrii. TRATAREA APEI Gospodria de reactivi - stocul de reactivi va asigura funcionarea pentru minimum 30 zile; - concentraia soluiei va fi stabilit dup recomandarea furnizorului i condiiile locale; orientativ concentraiile au valorile de: 5-20% pentru sulfat de aluminiu; 1% pentru var; 1-2% pentru silice activ; 0,1% pentru polielectrolii. - tolerana la msurare a dozelor de reactivi va fi de 5%; - temperatura in camerele cu reactivi va fi de min. 5C in perioada de iarn, exceptand camera de preparare a clorului din clor lichid unde temperatura va fi de min 15C; - valoarea orientativ, de calcul, a dozelor de reactivi pentru dezinfectare va fi: 0,5-3 mg/l pentru clor, 1-5 m/g l pentru ozon, 0,1 mg/l pentru dioxid de clor, 16-40 mWs/cm2 pentru radiaia ultraviolet; - valoarea orientativ a dozelor de reactivi de coagulare va fi de 10-50 mg/l pentru sulfat de aluminiu, 20-50 mg/l pentru var, 0,5 mg/l pentru polielectrolii. Decantoare (orizontale, verticale) - timp mediu de decantare 2-4 ore; in cazuri speciale se poate i o cuv; - viteza de curgere a apei, in cuv, 1-2 cm/s; - incrcarea hidraulic (u = Q/A(orizontal)) 0,8-1,1 m/h; - viteza podului raclor-curitor 1-2 cm/s (curs activ); - diametrul conductei de nmol, min. 150 mm; - viteza de curgere a nmolului, min. 1,5 m/s; sarcina hidraulic, la golirea gravitaional, min. 1,5 m; - concentraia in substan uscat a nmolului 0,5-2%; - gradul de umplere in conductele de colectare a apei decantate, 0,5; - panta radierului decantorului 1-2% la cel orizontal i 50% la decantorul vertical; - mrimea spaiului de gard min. 20 cm; - grosimea stratului de nmol, 10-20 cm. Decantoare lamelare - incrcarea hidraulic 1,5-5 m/h, pentru suprafaa orizontal; la decantoarele cu recircularea nmolului poate ajunge la 10-20 m/h; - distana intre plcile modului 3-6 cm; - numrul Re pentru module, max. 50; - timpul efectiv de limpezire 7-10 min.; - timpul total de trecere prin decantor 1-1,3 ore; - inlimea apei limpezite, peste module, 1-1,5 m; - concentraia nmolului evacuat 5%; - turbiditatea apei brute, max. 2000 mg/l; - turbiditatea apei decantate 1-5 grade NTU; - viteza apei in conducte 0,5-1,0 m/s; viteza mai mic in conducta de alimentare; conducta de preaplin va fi dimensionat, la o vitez de 1 m/s, in medie; Filtre lente - numr de cuve (bazine) minimum 3; - viteza de filtrare 1-3 m/zi; - strat de nisip gros de 1,0-1,5 m, cu granule de nisip cuaros de 0,5-1,5 mm; - in cazuri speciale, gust, miros, micropoluani, stratul poate fi completat cu un strat de crbune activ granulat, aezat la min. 80 cm sub stratul de nisip; - curirea nisipului se va face, de regul, la cca. una lun o splare i recalibrare/inlocuire total la 5-10 ani; - va exista o rezerv de nisip egal cu 25% din volumul util de nisip; - spaiul de gard va fi de min. 20 cm; - filtrele vor funciona cu nivel amonte variabil; - viteza apei in conducte 0,6-0,8 m/s pentru ap brut i cca. 1 m/s pentru ap filtrat; - pierderea de sarcin prin filtru nu va depi 2 m (in mod normal 50-60 cm); - zona de protecie sanitar va fi de 20 m;

- dac este permis furnizarea apei fr dezinfectare atunci este obligatorie formarea stratului activ - membrana biologic (durata de formare 3-4 zile); dac este obligatorie acoperirea cuvelor - zone cu ierni grele, filtrul va avea ferestre bune i bine orientate; - zona de amplasare va fi lipsit de posibilitatea unei poluri prin aer. Filtrul rapid - dimensionarea la debitul zilnic maxim; - filtrele vor fi amplasate in hala inchis, inclzit la min 5C; - viteza de filtrare va fi de 4-8 m/h; - numrul de cuve va fi de cel puin 3; - stratul de nisip cuaros va avea 0,8-1,0 m grosime i 0,8-1,5 mm granul; - splarea se va face zilnic, in principiu, cu ap sau ap i aer, cu intensitile: - 4-8 l/sm2 pentru ap i 15-20 l/sm2 pentru aer; la splarea numai cu ap se va asigura o intensitate de 10-12 l/sm2, - jgheaburile de colectare a apei de splare vor fi cu muchia orizontal i vor fi aezate la cca. 1 m peste stratul de nisip, - rezerva de ap de splare va asigura dou splri succesive; - durata unei splri se poate considera 20-30 minute pentru ap; - viteza apei in conducta de splare va fi 2-3 m/s, iar pentru aer 10-20 m/s; - suflanta pentru aer va fi protejat, contra inundrii, cu o lir pe conduct de refulare, lir ce va avea o inlime de minimum 2 m peste nivelul apei din cuve; - manevrarea vanelor se poate face manual, in care caz poziia lor va fi uor accesibil, sau automat cu pupitre de comand; se va asigura sursa de energie pentru manevr (aer comprimat, energie electric); - la staiile de tratare tip monobloc, cu dotare complet, vor fi respectate prescripiile furnizorului in ce privete automatizarea; - preaplinul va avea cel puin dimensiunea conductei de aducere a apei; - spaiul de gard va avea 20-30 cm; - golirea va avea un diametru de min. 100 mm; Soluia filtru rapid/filtru lent va fi aleas dup o analiz concret a avantajelor i dezavantajelor i costurilor. Aduciunea - vor fi folosite conducte pentru transportul apei; - materialul se alege dup schema din anexa 5; - aduciunea va avea un singur fir, dac in rezervor se pstreaz i o rezerv de avarie; dac nu se pstreaz rezerva de avarie se va analiza funcionarea in caz de avarie pe conduct, la priz etc.; - viteza apei pe conduct rezult din calcul tehnico-economic; orientativ la aduciuni gravitaionale viteza poate fi de 0,5-5 m/s; la conducte ce funcioneaz prin pompare va fi de ordinul 0,5-1 m/s; - durata de via a unei conducte va trebui s fie 30-50 ani; 0 - conducta va fi realizat din tronsoane cu pante constructive de min. 1 /00; - la pante peste 15% vor fi prevzute elemente de rezemare a conductei; - patul de fundare al conductei va fi in concordan cu cerina furnizorului; unghiul de rezemare va fi de 90; - proba de presiune se va face pe tronsoane de maximum 1000 m; valoarea presiunii va fi stabilit prin proiect; pierderea de ap va fi cea dat de SR EN 805; - conducta va fi incercat i la vacuum, maximum 0,8 bar. Rezervorul 3 - volumul total al rezervorului va avea de cel puin valoarea a jumtate din consumul zilnic, calculat in m /zi, legea nr. 98/1994; 3 - la volume peste 200 m se recomand 2 cuve; - distana de protecie sanitar este de minimum 20 m; - conducta de alimentare va avea diametrul aduciunii, conducta de plecare va avea diametrul astfel ales ca viteza s fie de 0,8-1,5 m/s, preaplinul va fi egal cu aduciunea - ca diametru iar golirea va avea 100 mm; - se va asigura circulaia apei in rezervor i evacuarea apei astfel ca s nu pericliteze sigurana acestuia; - cand rezervorul are o singur cuv se va prevedea o legtur, normal inchis cu o van, intre intrare i plecarea apei din rezervor; by-pass; - rezerva de incendiu va fi protejat cu lira de ocolire, v. fig. I.4; - atunci cand pierderea apei din rezervor este scump, apa este pompat in rezervor, sau cand sursa este mic, intrarea apei in rezervor va fi controlat cu o van cu plutitor, vana care se va inchide automat la umplerea cuvei; - rezervorul va avea protecie termic astfel incat apa s nu inghee iarna i s nu-i deterioreze calitatea vara; - pierderea de ap din rezervor, la proba de etaneitate, nu va depi 0,02 l/m2zi. Reeaua de distribuie - conductele reelei vor fi amplasate, ori de cate ori este posibil, in afara spaiului carosabil; - forma reelei va permite extinderea ulterioar; - viteza apei in conducte va fi de min. 0,1 m/s i maximum 5 m/s; - diametrul minim al conductei cu hidrani va fi de min. 100 mm (interior);

- conducta de ap va fi amplasat la o cot mai mare decat a colectorului de canalizare, la minimum 3 m de acesta (in trasee paralele), sub conducta de gaz i sub cablurile electrice-telefonice; - conductele vor avea panta, min. 1%, iar la schimbarea de pant vor avea vane de golire respectiv aerisire; in cazuri convenabile aerisirea se poate face i prin cimele/branamente; - presiunea apei in reea nu va depi 60 m; in alte cazuri se realizeaz o reea cu zone de presiune; conducta nu va funciona sub vacuum; - se va da atenie mare alimentrii consumatorilor speciali (apa continu), spitale etc.; - la capetele de conducte vor fi prevzute totdeauna cimele sau branamente; - la conductele din material plastic branamentele vor fi realizate cu ramificaie prefabricat sau cu priz cu colier; - pe reea vor fi aezate vane pentru izolarea de tronsoane de 500-1000 m; vanele pot fi aezate i direct in pmant, dac sunt vane realizate pentru aceasta; - cimelele vor de tipul cu inchiderea apei in pmant; - hidranii vor fi supraterani/subterani dup loc; - branamentele vor fi contorizate; - pierderea de ap din reea, la prob, va respecta condiiile SR EN 850 (max. 1%); - presiunea in conduct va fi cel puin egal cu presiunea la branament; in caz contrar vor fi prevzute staii de pompare cu hidrofor, sau pompe cu turaie variabil; - presiunea la branament va fi de min. 3-4 m la cimele, 7 m la hidranii in funciune, 8 m pentru cldiri cu parter, 12 m pentru cldiri cu un nivel, 16 m pentru cldiri cu 2 etaje; - conductele vor fi probate la presiune (de regul 1,5 presiunea de regim) i la vacuum - 0,8 bari; - hidranii de incendiu vor fi amplasai la 100 m in spaiile continuu construite i la max. 500 m in celelalte zone; nu vor fi amplasai pe conducte moarte (fr circulaie de ap); dup hidrant exist cel puin o cimea/branament; - in cazuri speciale vor fi prevzute locuri amenajate pentru controlul calitii apei i verificarea presiunii de lucru.

ANEXA Nr. IV.4 Reguli generale de alegere a materialelor utilizate Alegerea materialelor pentru realizarea obiectelor sistemului de alimentare cu ap se poate face urmrind precizrile de mai jos: - s asigure condiiile tehnologice normale de lucru: debit, presiune, vitez, rugozitate etc.; - numai materiale agreate de organismele abilitate; - numai materiale (i) reactivi acceptate de organele sanitare; - numai materiale a cror durat de via este mare, de regul peste 50 ani; - numai echipamente cu durat mare de via (10-15 ani) i cu randament ridicat; - numai materiale pentru care se cunoate tehnologia de realizare i exist mijloacele normale de punere in oper; - materiale pentru care se poate demonstra c suma cheltuielilor de execuie i intreinere este minim; - materialele i echipamentele pentru care exist personalul calificat pentru realizare i mai ales exploatare; - materiale (i echipamente) rezistente la mediul agresiv din amplasament; in cazuri mai complicate se va face o analiz de alegere a soluiei intre o soluie cu materiale rezistente dar scumpe sau o soluie de corectare a calitii apei de transportat, inainte de introducerea acesteia in aduciune; - stabilitatea terenului pe/prin care va trece elementul component, al sistemului de alimentare cu ap, va fi analizat inainte de realizare dar i dup realizarea sistemului, cand in mod sigur se va pierde ceva ap; alegerea unui material mai bun trebuie s fie justificat i prin sigurana amplasrii intr-un anume teren; - dup epuizarea capacitii de lucru s permit o reutilizare uoar sau o distrugere relativ simpl; in cazul in care sunt probleme in calcul vor fi luate i cheltuielile de pstrare in condiii sigure pe durata de existen a acestora.

ANEXA Nr. IV.5 Alegerea tipului de tub pentru transportul apei prin conducte
Condiii de lucru pentru tub caracteristicile solului condiiile de pozare prezena apei subterane, Sarcini pe traseu greutatea umpluturii sarcini din trafic Cerinele apei agresivitatea apei debitul transportat

agresivitate presiunea din conduct presiunea de lucru agresivitatea solului tehnologia de lansare regimul de funcionare adancimea de pozare lovitura de berbec avizul sanitar accesibilitate traseu tipul spturii acreditare material v v v v alegere diametru, material definirea condiiilor de pozare stabilirea modului de conlucrare conduct pmant stabilirea limitei de deformaie a tubului v stabilirea condiiilor de verificare a materialului costul conductei v Soluie final: diametru (diametre) material, clas, imbinare tip de tranee presiune de prob

O schem logic de alegere a tipului de material tubular


debitul transportat Se d: schema tehnologic calitatea apei (potabil) v diametrul tubului Se cere: > gravitaional > prin pompare v tipul de sol pe traseu Se determin: agresivitatea solului apa subteran tip sptur B < v Se alege: Oferta: tub tip X, Y, Z, W ... (p, Dn, cost, imbinare ...) v materialul X B v ^ Nu exist diametrul cerut Da B v ^ Nu rezist la presiunea de lucru Da B v ^ Nu este agrementat B v ^

Nu are aviz sanitar B v ^ Nu are durata de via > 50 ani Da B v ^ Nu se comport bine la lovitura de berbec v ^ B Nu este rezistent la coroziune v ^ B Nu se imbin uor Da B v ^ Da condiii de aezare in an, grele Nu B v ^ Nu aprovizionare uoar Da B v ^ Nu costul este cel mai mic Da v materialul conductei este Y

ANEXA Nr. IV.6

Msurarea unora dintre caracteristicile de funcionare a obiectelor sistemului de alimentare cu ap Situaia A: sistemul are dotarea necesar pentru msurarea parametrilor Debit Debitmetru/contor de ap ce permite msurarea la: captare-cantitatea de ap captat/consumul specific de energie; staie de tratare - cantitate de ap tratat, consumul propriu; cantitate de ap evacuat in rau, dup limpezire; rezervor, la intrare/ieire - pierderea de ap, ap furnizat in reea; reea de distribuie - pe toate branamentele, pe ramuri - apa furnizat; apa facturat, pierderea de ap prin metoda bilanului total. Presiune Manometru, manometru inregistrator, cu indicaie local sau transmitere la distan la captare; pe aduciune in punctele cheie - controlul presiunilor mari/mici; pe reea in punctele cu cote mari/mici i pentru determinarea curbelor de egal presiune pe reea; pe zonele de presiune ale reelei.

Calitatea apei, la surs, la plecare din staia de tratare, la plecare din rezervor Este recomandabil numai s se amenajeze locul de prelevare urmand ca analiza s se fac in laboratoare specializate, laboratoare care s fac i interpretarea rezultatelor; cand exploatantul este o unitate ce supravegheaz un mare numr de sisteme poate face analiza i controlul calitii cu mijloace proprii. Parametrii msurai vor fi cei cerui de Legea nr. 458/2002, la intervalele de timp definite. Situaia B: sistemul nu are in dotare mijloace sistematice de msurat Aplicarea acestei metodologii presupune cunoaterea bun a sistemului (alctuire, dimensiuni fizice ale construciilor) i noiuni de hidraulic, fizic, chimie, alimentri cu ap. a) Determinarea debitului mediu pe aduciune Folosirea unui debitmetru cu ultrasunete, debitmetru portabil, aezat pe conduct intr-un loc convenabil; dac se monteaz provizoriu, pe conduct in puncte bine alese i manometre, se poate face o corelaie debit-presiuni, corelaie util mai tarziu pentru estimarea debitului folosind rezultatele din msurarea presiunii. La aduciunea gravitaional, sub presiune, dac se cunoate cota captrii i cota rezervorului se poate determina debitul calculand panta piezometric i apoi din grafice tip Manning valoarea debitului (toate vanele de pe conduct sunt complet deschise), v. fig. II. 2 a. Se inchide plecarea apei in reea, in perioada de noapte, 2-3 ore. Se msoar diferena de cot a apei in rezervor i cunoscand dimensiunea seciunii in plan a acestuia se poate calcula volumul de ap acumulat. Din volum i timpul de acumulare se poate determina debitul mediu. Metoda poate fi aplicat la toate tipurile de aduciuni, cu observaia c vana de plecare trebuie s fie etan. b) Debitul mediu de alimentare a reelei Se folosete rezervorul pentru msurarea volumului de ap plecat, in condiiile in care alimentarea acestuia este oprit. Durata opririi alimentrii trebuie s fie scurt (1-2 ore). Se msoar diferena de nivel la cei doi timpi de msurat, se calculeaz volumul de ap i apoi debitul mediu pe intervalul de lucru. c) Determinarea randamentului mediu de funcionare a pompelor Pe aduciune: se determin debitul pe aduciune ca mai sus; se msoar presiunea la pompe i se face corecia cu inlimea de aspiraie, v. fig. II.3.e; se citete consumul de energie la tabloul de comand (sau intensitatea curentului); din raportul consum de energie i produsul gammaQH se obine randamentul; in cazuri speciale se poate face o determinare exact. In reea: se poate determina randamentul numai dac se poate estima debitul pompat, prin sumarea consumului de ap contorizat sau prin msurarea debitului cu un debitmetru mobil, sau cu metoda dat in. d) Determinarea punctului de funcionare al pompei: se msoar presiunea de refulare inchizand vana pe refulare; se deschide treptat vana i la intervale cand debitul este constant se msoar din nou presiunea; cu perechile de valori Q i 2 H se deseneaz curba pompei; se calculeaz valoarea H = H(g) + MQ , v. fig. II.3.d i se reprezint pe acelai grafic. Intersecia celor dou curbe indic punctul de funcionare. e) Determinarea debitului de ramuri de reea. Se citete presiunea la capetele tronsonului de msurat; se oprete consumul uor dac alimentarea este fcut prin cimele; se deschide ultimul hidrant (sau cimea) pan ce se realizeaz presiunea msurat i cu un vas calibrat se msoar timpul de umplere; se calculeaz debitul; operaiunea se repet la toate tronsoanele. f) Determinarea capacitii de transport a reelei, prevzut numai cu cimele; se msoar presiunea in nodurile importante ale reelei (la care se cunosc cotele); la cimele cele mai deprtate se deschid cimele a cror debit se msoar cu vase marcate volumetric; se deschid cimelele pan cand in reea se asigur presiunea msurat anterior; suma volumelor de ap msurate/divizat prin durata de umplere a primului vas d valoarea debitului maxim de lucru a reelei; pot fi incercate i alte variante de lucru a cimelelor/hidranilor. g) Verificarea funcionrii hidranilor; pe cimeaua cea mai apropiat de hidrant, i aflat la o cot similar acestuia, se monteaz un manometru; se deschide hidrantul astfel ca presiunea la cimea s fie 7 m; se msoar debitul hidrantului. h) Determinarea intensitii de splare a filtrului Se folosete rezervorul de ap de splare, pe care se msoar nivelul apei. Se oprete alimentarea rezervorului i se incepe splarea cu ap; se msoar volumul de ap intr-un interval de timp i apoi se calculeaz intensitatea din raportul volum de ap divizat prin timp, divizat prin suprafaa cuvei ce se spal. i) Verificarea debitului de soluie de dozat; v. fig. I.6.d; Se introduce in uvoiul de soluie un cilindru gradat i se ine un timp acolo; se msoar timpul i se citete volumul acumulat; din raportul lor rezult debitul de soluie; cunoscand concentraia soluiei se poate determina cantitatea de reactiv i chiar doza de reactiv (cantitatea de reactiv divizat la volumul de ap in acelai timp de msurat). j) Verificarea debitului filtrului. La cuva de filtru la care curgerea este stabil se oprete alimentarea i se pornete simultan cronometrul; se urmrete scderea nivelului apei dup 10-20 minute; se calculeaz volumul de ap ce a plecat din cuv i se determin debitul mediu. Verificarea se poate face la sfaritul ciclului de filtrare i la inceputul ciclului; media celor dou valori poate furniza o valoare corect pentru debitul filtrului. k) Verificarea nivelului apei in pu. In puul care funcioneaz se introduce un furtun cu diametrul mic, 0,5-1 cm, msurand lungimea introdus; pe partea vzut a furtunului se monteaz un manometru bun; furtunul se leag la o pomp de aer (de man sau de umflat cauciucul mainii); se pompeaz pan cand presiunea din manometru rmane constant; presiunea se transform in coloan de ap (10 m = 1 bar); valoarea coloanei de ap obinut este adancimea la care se afl captul tubului sub ap; se scade aceast lungime din lungimea furtunului introdus i se obine poziia apei in pu. ANEXA Nr. IV.7

Metode de reabilitare a strii conductelor ce transport ap Condiii: tehnologie fonduri lucrri auxiliare justificare - tehnic - economic v v v REABILITARE CURIRE (1) REINNOIRE (2) INLOCUIRE (3) v v v Fr an Mijloace neagresive: v v deschis Tranee > - jet de ap deschis Relining - autosplare Sealing (etanare) (refacere) > microtunel * foraj orizontal v * tub tras - manon rapid v > tras prin tub vechi * cu Mijloace agresive - inlocuire tronson rupere - mecanice - refacere imbinare Coating * fr rupere (torcretare) > - soluii cu reactivi - strat de protecie aplicat (acizi slabi) pe loc dup curire v > cu mortar - ciment acelai < Lining (torcretare) alt traneu < > rini epoxi regandire < > fibr + rin REZULTATE: reea**) * refacere capacitate de transport > cptuire: A -> A0 n -> n0 > cu tuburi false * posibilitate de vizualizare a (aer cald) peretelui i decizie: > cu conduct - protejare perete > cu conduct + rin - tratare ap REZULTAT: - seciune mai mic - rugozitate mai mic Metode de reabilitare conducte (aduciune, reea) probleme cand cost

> durata calitate ap metod

- rezisten mecanic mai bun - rezisten la coroziune/eroziune mai bun exteriorului conductei - nu se acioneaz asupra

NOTE: **) exist o posibilitate de regandire, refacere a schemei tehnologice a reelei (1) se poate obine reducerea rugozitii, deci creterea presiunii in reea (la reelele alimentate gravitaional) sau energia de pompare la reelele alimentate prin pompare (2) se reduce pierderea de ap, se reduce rugozitatea la o conduct inc rezistent din punct de vedere mecanic (ine la impingerea pmantului) (3) conducta se inlocuiete din cauz c nu mai are etaneitate i rezisten mecanic ANEXA Nr. IV.8 Protecia personalului contra aciunii directe a reactivilor Acid sulfuric (vitriol) Folosit la corectarea pH-ului; se poate stoca in vase din oel neprotejat, dac are concentraie peste 95%; nu explodeaz; nu ia foc; atenie ins prin reacie poate degaja hidrogen, care poate exploda; Risc la folosire: contact cu pielea - arsuri grave; protecie = haine groase din lan, glug, mnui, contact cu ochii - pericol de orbire/ochelari de protecie; in caz de accident - splare abundent cu ap curat, vizit la doctor; cizme din cauciuc antiacid. Atenie: totdeauna se toarn acid in ap i nu ap in acid; reacia este exoterm i vaporii de ap degajai arunc apa in afar - risc; operaia trebuie fcut in vas fr presiune. Lapte de var (var stins) Folosit la corectarea pH-ului, ajuttor de coagulare etc.; se livreaz in saci - var pulbere; in ap d o soluie foarte bazic; Risc la folosire: praful este iritant, deci necesit: masc, ochelari, mnui, salopet bun; soluia este agresiv pentru piele; se spal cu ap mult, crem de protecie, vizit la medic. Hidrogenul sulfurat Gaz ce rezult din descompunerea substanelor organice sau provine din stratul subteran; gaz mai greu ca aerul, foarte toxic, detectabil prin miros (la concentraii mari distrugerea senzorilor de miros este rapid); este inflamabil la concentraii peste 4% in aer. Concentraia admis in aer, dup normele franceze 15 mg/m3 aer (10 ppm) la o expunere 3 de 15 minute, sau 7 mg/m pentru o expunere de 8 ore; dup normele americane este permis expunerea la concentraii de max. 10 ppm. Detectoare de hidrogen sulfurat in spaiile inchise, de lucru, ventilare puternic in spaii provizorii de lucru (care nu au detectoare). In caz de accident: scoatere rapid din spaiul afectat, respiraie artificial, transport urgent la spital. Ozonul Folosit ca oxidant, dezinfectant pentru ap; este toxic in concentraie mare sau expunere prelungit. Instalaia de lucru va avea ventilaie pentru evacuare i dispersare sau distrugere, prin ardere catalitic. Instalaiile vor avea avertizoare pentru depirea limitei admise. Dup normele europene doza de ozon admis in atmosfer (lucru continuu) este de 3 0,150 mg ozon/m de aer. Personalul va fi controlat periodic. Clorul Folosit pentru dezinfectarea apei sau oxidare; poate fi adus sub form de clor lichid in recipieni speciali sau produs pe loc; este toxic pentru om animale i plante. Efecte asupra omului i remediu: La o concentraie a clorului, msurat in ppm: 1 ppm, simptome slabe la expunere de cateva ore, se simte mirosul specific; 3 ppm, miros detectabil, specific; 4 ppm, efecte serioase la o expunere de 60 minute; 5 ppm, intoxicare, accidentatul trebuie scos urgent din zon, la aer curat; 15 ppm, iritaia cilor respiratorii, scos rapid din mediu; 30 ppm, tuse ca urmare a iritrii cilor respiratorii, scos rapid din mediu;

40 ppm, risc mare la o staionare peste 0,5-1 or; 1000 ppm, moarte dup cateva inspiraii (1 mg/l in aer de comparat cu 1 mg/l in ap - unde efectul este suportabil). Reguli de protecie: in incperile cu clor nu intr decat personalul autorizat; personalul va avea masc de protecie cu cartu adecvat; instalaia va avea avertizor de concentraie de clor, sonor; instalaia va avea mijloace de combatere a scprilor de clor; bazin cu soluie de var, sod caustic, turn de stropire/neutralizare, ventilaie. In caz de accident, omul este scos in aer liber-curat, i se face respiraie artificial i va fi transportat la spital pentru control de specialitate. ANEXA Nr. IV.9 Controlul pierderilor de ap din sistem Obiectele la care este necesar s se controleze pierderea de ap sunt: aduciunea; reeaua de distribuie; rezervorul; staia de tratare (obiectele componente i ap necesar intreinerii funcionrii). Controlul pierderilor de ap se poate face in cele dou situaii limit: pe sistem sunt montate i in stare de funcionare, contoare de ap/debitmetre sau nu exist nici un instrument de msurat cantitatea de ap. In acest ultim caz se poate vedea i anexa IV.6. Aduciunea: se msoar cantitatea de ap intrat/ieit din aduciune, la cele dou capete; dac nu sunt erori de 2 3 msurare, diferena de volum de ap este datorat pierderilor; se poate calcula pierderea specific, l/m , zi sau m /km, an i se compar valoarea cu valoarea acceptat sau stabilit la proba de presiune fcut iniial; pentru uurina utilizrii se poate exprima i procentual pierderea de ap; o valoare de 4-6% poate fi acceptat ca bun; pentru valori mai mari, in general la conductele vechi sau ru executate, se incepe determinarea locurilor unde se pierde mult ap; s-a artat practic c cca. 5-10% din gurile mari din conduct produc pan la 80% din volumul de ap pierdut; cum conducta este sub presiune se poate folosi o ureche electronic sau un corelator; dup remedieri este bine s se refac msurtoarea pentru a avea un nou punct de reper pentru aprecierea viitoarelor pierderi de ap. Reeaua de distribuie: reeaua este, de regul, obiectul care produce cea mai mare pierdere de ap (in zonele urbane unde sunt ceva msurtori pierderea poate depi 50%; in zonele rurale nu sunt valori msurate); pot fi aplicate mai multe metode, depinzand de gravitatea fenomenului, de grija furnizorului de ap pentru o bun gospodrire a acesteia, de dotare etc.; printre metodele utilizate sunt: (a) Metoda bilanului Se calculeaz volumul de ap intrat in reea i volumul de ap consumat - determinat prin sumarea citirilor la contorul utilizatorilor; pentru a avea erori mici de citire (nu se poate face o citire simultan a contoarelor) este bine ca bilanul s se fac la intervale mari de timp-semestrial/anual; diferena intre valoarea volumului de ap intrat i valoarea volumului de ap plecat din reea d o imagine general asupra performanei - randamentului reelei; se apreciaz c dac valoarea este sub 10% reeaua are performane bune, dac valoarea este sub 20% performana este acceptabil, iar dac valoarea este peste 20% sunt necesare msuri de remediere - cu atat mai rapide cu cat pierderea este mai mare. In cazul unor valori mari se poate recurge la auditul reelei, o analiz riguroas a funcionrii reelei pentru a putea decide dac structura existent mai poate fi folosit i in ce msur sau trebuie intervenit pentru refacerea intregii reele; soluia poate fi acceptat dup evaluarea variantelor analizate; sunt situaii, dup unii autori, cand este mai ieftin s se lase ap s se piard; o problem delicat o va constitui posibil folosirea frauduloas a apei i penalizarea acesteia pentru descurajare. (b) Metoda probei de presiune Se inchide total consumul (branamente, cimele, hidrani) pentru un timp limitat (de regul noaptea cand consumul este mai mic i deci stanjenirea consumatorilor este mai redus; dup inchiderea ultimului consumator, se citete pe un reper stabilit nivelul apei in rezervor sau contorul; se ateapt un timp de 2-5 ore i se reface citirea; se obine volumul de ap pierdut; pentru corectitudine se reface msurtoarea de 2-3 ori; valoarea obinut conine dou valori necontrolate (1) ap luat fraudulos din reea (este greu de presupus c cei care iau ap fraudulos vor participa la efortul de msurare) i (2) presiunea in reea va fi ceva mai mare decat presiunea la funcionare normal deci pierderea va fi mai mare; s-ar putea corecta msurand presiunea la funcionare normal i presiunea in momentul msurrii (in noduri bine alese); dac pierderea msurat se corecteaz cu raportul intre presiunea de lucru i presiunea in momentul msurrii, din care s-a extras rdcina ptrat, se poate obine o valoare bun. (c) Folosirea cimelelor/hidranilor Se determin pierderea pe tronsoanele care au probleme; se inchid vanele de la capetele tronsonului i robineii la toi consumatorii (se verific faptul c nu sunt cimele care curg); prin hidrantul de la unul din capete se pompeaz ap (preferabil cu o pomp de man) pan cand se obine presiunea egal cu presiunea de lucru; se menine presiunea un timp msurat, msurand i cantitatea de ap pompat; cantitatea de ap pompat este egal cu cantitatea de ap pierdut; se fac calculele necesare pentru exprimarea valorii pierderilor; dou trei msurtori sunt suficiente pentru o bun precizie; se poate face incercarea i la valori diferite ale presiunii, dar cu valori intalnite curent in funcionarea curent; presiunea se msoar cu un manometru bine montat.

Rezervorul se poate controla prin citirea valorilor la contorul de ap de intrare i la contorul de alimentare a reelei (cand exist) sau prin msurarea nivelului apei in cuv; se inchide plecarea din rezervor (preferabil noaptea pentru reducerea neplcerilor la beneficiari) i intrarea in rezervor; se urmrete scderea nivelului apei i se calculeaz volumul de ap pierdut; se compar cu valoarea iniial; dac sunt pierderi mari reale se golete rezervorul i se verific direct situaia pereilor/radierului; Atenie: orice msurtoare sau manevr ce poate stanjeni pe beneficiar trebuie anunat acestuia; in cazul prezenei unui consumator ce nu poate fi intrerupt (spital de exemplu), metoda se poate aplica numai dac sunt dou cuve de rezervor i incercarea se face pe rand. Staia de tratare are in general obiecte de tip cuv; se poate repeta procedura folosit la rezervor; pentru vasele izolate i libere in exterior in special vasele pentru reactivi controlul trebuie fcut des intrucat pierderea de reactiv poate fi periculoas nu numai scump; un caz special il poate prezenta sistemul de dozare a clorului; se recomand testarea periodic a tuturor imbinrilor din sistem; verificarea se face cu un beior, cu vat la capt, inmuiat in clorura de amoniu; la imbinarea defect se produce efervescena din cauza amoniacului produs (se reamintete c volumul de clor consumat se poate verifica prin cele trei metode: cantrirea buteliei, funcionarea rotametrului i controlul clorului rezidual). Not: intenia de msurare a randamentului de funcionare al lucrrii este bine s fie gandit de la inceput; modificrile ulterioare pot fi complicate; lipsa instrumentelor de msurat nu trebuie s duc la abandonarea msurrii periodice a pierderilor de ap. In special la reea este bine s se foloseasc contorul de district, un contor amplasat in reea astfel ca s permit msurarea cantitii de ap dintr-o zon controlat. ANEXA Nr. IV.10 Indicatori de performan ai sistemului de alimentare cu ap 1) Indicatori globali de performan i modul de determinare Producia efectiv de ap: cantitatea de ap introdus in sistemul de distribuie, m3/zi, m3/an; se poate msura prin citirea zilnic/anual a contorului de ap montat pe conducta de plecare la reea i raportarea la intervalul de timp; cand exist debitmetru se fac verificri periodice pe intervalul de timp. In cazul lipsei aparaturii se poate face o estimare folosind volumul din rezervor; se oprete alimentarea rezervorului i se urmrete - prin citirea nivelului (cu plutitor, sticla de nivel etc.) i transformarea informaiei in volum de ap - variaia consumului pe un interval de timp. Atenie la consumatorii care nu pot fi oprii sau au nevoie permanent de ap. Consumul specific, mediu, de ap, [l/om.zi] Cantitatea medie anual de ap distribuit unei uniti specifice a consumatorului; cunoscand volumul de ap livrat la consum i numrul de consumatori de aceeai categorie sau consumatori echivaleni, se poate deduce valoarea cantitii medii globale de ap; este de fapt un consum global echivalent al unui locuitor din localitatea respectiv (in acest consum se include cantitatea efectiv de ap utilizat, pierderea de ap, consumul fraudulos, eroarea de msurare etc.). Consumul specific, casnic, [l/om.zi] Suma volumelor de ap intrate prin branamentul casei consumatorului, pentru acoperirea tuturor nevoilor de ap din gospodrie, divizat cu intervalul de timp i numrul de consumatori din gospodrie (v. anexa 1 pentru comparaie). Cantitatea de ap nefacturat, [%] Cantitatea de ap introdus in sistem din care se scade cantitatea de ap facturat i pltit de consumator, raportat la cantitatea de ap introdus in sistem; reprezint un fel de "eficien" a consumatorului in raport cu sistemul de furnizare a apei, precum i pierderea de ap, furtul de ap etc. Pierderea de ap, [%] Cantitatea de ap pierdut fizic din sistem fr ca apa s fie utilizat in unul dintre scopurile pentru care a fost introdus in sistem; in lume se consider c valori sub 10% sunt foarte bune, valori 10-20% sunt acceptabile, valori peste 20% implic msuri urgente de remediere. Numrul mediu de lucrtori, [nr./1000 locuitori] Numrul mediu anual de personal de exploatare al furnizorului de ap raportat la numrul de locuitori asigurai cu ap. Numrul mediu de avarii m sistem, [nr./km.an] Numrul mediu anual de avarii raportat la lungimea reelei de distribuie sau/i a aduciunii. Numrul de reclamaii, [nr./an] Numrul total, anual, de reclamaii confirmate, fcute de ctre consumatori; la nevoie se poate exprima ca nr./1000 loc.an. Durata medie de remediere a unei avarii, [ore] Durata medie intre primirea reclamaiei i remedierea ei efectiv (sistemul funcioneaz normal in seciunea respectiv). Consumul specific de energie, [kWh/m3] Consumul total de energie, pltit de beneficiar/exploatant, pentru a obine un mc. de ap livrat consumatorului; cantitatea anual de energie, kWh, divizat prin volumul de ap produs anual. 3 3 Consumul specific de ap brut, [m /m sau %] Cantitatea de ap preluat din surs minus cantitatea de ap furnizat, raportat la cantitatea total de ap brut preluat din surs, in acelai interval de timp. Costul apei produse, [lei/m3] Costul mediu de producere al apei furnizate; suma cheltuielilor anuale raportat la volumul de ap produs. Suportabilitatea costului apei, [%]

Numrul de locuitori, raportat la total abonai, care pltete ap in interval de una lun de la emiterea facturii de plat. Ritmul de extindere a sistemului, [%] Valoarea de investiie anual, folosit pentru extindere, raportat la valoarea iniial (reactualizat). Consumul zilnic maxim de ap, [m3/zi] Cea mai mare cantitate zilnic de ap utilizat de localitate in decursul zilelor unui an. Coeficientul de variaie zilnic a consumului de ap, [-] Raportul intre cantitatea maxim de ap utilizat de localitate in ziua de consum maxim i valoarea medie zilnic din cursul anului. Numrul zilelor cu ap nepotabil, [nr./an sau %] Numrul zilelor din cursul unui an in care apa nu indeplinete condiiile de calitate cerute de Legea nr. 458/2002. 2) Indicatori specifici, pe obiecte ale sistemului Deoarece pentru unele dintre obiectele sistemului pot exista mai multe tipuri de construcii, in cele ce urmeaz vor fi dai mai muli indicatori de performan. Beneficiarul/exploatantul va alege din list ce este necesar pentru sistemul respectiv. Captare Debitul capabil al captrii, [l/s] Cantitatea maxim de ap pe care o poate da efectiv captarea in condiii normale de exploatare, de lung durat, min. una lun; nu este capacitatea proiectat a lucrrii; Consumul specific de energie, [kWh/m3] 3 Cantitatea total de energie folosit pentru captarea unui m de ap. La puuri, se poate calcula pentru fiecare pu. Numrul zilelor de oprire a captrii, [nr./an] Numrul anual de zile in care captarea a fost oprit, din diferite motive (inghe, lips de energie, viitur etc.). Numrul de intervenii la puuri, [nr./an] Numrul anual de intervenii la puuri (deznisipare, reparare pomp, etc.). Numrul mediu de ore de funcionare al puului, [nr./an] Numrul mediu de ore in care puul a funcionat intr-un an. Costul exploatrii, [lei/an] Suma cheltuielilor totale, anuale, pentru funcionarea captrii. Costul deznisiprii captrii, [lei/an] Suma cheltuielilor anuale pentru deznisiparea captrii. Durata intre dou deznisipri, [luni] Durata medie intre dou operaiuni de deznisipare la puuri. Costul lucrrilor de reabilitare, [lei/an] Costul mediu de reabilitare a captrii, pentru asigurarea debitului normal. Durata medie de funcionare a unei pompe, [ore] Durata de funcionare a unei pompe inainte de inlocuirea acesteia. Aduciune Numrul de avarii anuale, [nr./an] Numrul de intreruperi a funcionarii aduciunii, din cauza acesteia. Capacitatea de transport, [l/s] Debitul mediu/maxim ce poate fi transportat de aduciune, in condiii normale. Consum specific de energie, [kWh/m3] Cantitatea anual de energie utilizat pentru transportul unui m3 de ap. Numr mediu de avarii la armturi, [nr./an] Numrul de avarii la armturile aduciunii pe durata unui an. Pierderea medie de ap, [%] Cantitatea medie de ap care intrat in aduciune nu se regsete in seciunea final; se determin anual; valori de ordinul 4-7% pot fi acceptate; Costul reparaiilor la aduciune, [lei/an] Suma total, anual, utilizat pentru intreinerea in funciune a aduciunii, inclusiv plata unor pagube. Rezervor Acoperirea consumului zilnic, [%] Raportul dintre volumul rezervorului i debitul maxim zilnic; conform Legii 98/94 i OGR 108/98, valoarea trebuie s fie min. 1/2 zile. Mrimea rezervei de avarie, [%] 3 Raportul intre volumul de avarie i consumul zilnic maxim (m /zi). Pierderea medie de ap, [%] Raportul intre volumul de ap pierdut anual din rezervor i volumul mediu anual de ap furnizat. Numrul zilelor din an in care rezervorul este scos din funciune, [nr./an] Numrul anual, mediu, de zile in care rezervorul este scos din funciune (inghe, avarie, splare etc.). Staia de pompare Capacitatea instalat i in funciune, [l/s] Debitul total al pompelor instalate i debitul ce poate fi pompat. Randamentul mediu al pompelor, [%] Raportul intre energia anual produs de pomp (gammaQH/102) i energia consumat din reeaua de alimentare. Numrul de ore de funcionare al pompei, [nr./an] Numrul mediu de ore de funcionare al unei pompe in decursul anului. Intervalul mediu intre dou revizii, [ore] Durata medie intre dou opriri a pompei pentru verificarea mecanic, etc. Durata de via a unei pompe, [ani]

Durata garantat pentru funcionarea corect a unei pompe; normal ar trebui s fie min. 10 ani. 3 Consumul specific de energie, [kWh/m ] Raportul intre energia absorbit din reeaua electric i volumul de ap pompat in acelai interval de timp. Numrul anual de accidente, [nr./an] Numrul de oameni accidentai in legtur cu staia de pompare, anual. Reeaua de distribuie Lungimea specific a reelei, [m/loc.] Lungimea total a reelei raportat la numrul de locuitori branai la reea. Numrul de branamente, [buc./km] Gradul de echipare cu branamente; raportul intre numrul total de branamente i lungimea total a reelei. Densitatea hidranilor de incendiu, [buc./km] Numrul total de hidrani raportat la lungimea reelei. Densitatea cimelelor pe reea, [buc./km] Numrul total de cimele raportat la lungimea reelei. Numrul de avarii, [nr./km] Numrul total anual de avarii raportat la lungimea reelei. Numrul de avarii reparate in 48 ore, [nr./km] Numrul de avarii reparate in 48 ore de la semnalare, raportat la lungimea reelei. Costul anual al reparaiilor, [lei/an] Valoarea lucrrilor anuale de reparaie. Numrul zilelor in care reeaua nu are clor conform normelor, [nr./an] Numrul zilelor din an in care reeaua nu are, total sau parial, clor remanent peste 0,25 mg/l. Numrul zilelor in care reeaua nu are presiune de funcionare normal Numrul de zile in care in reea presiunea este mai mic decat cea normat; poate fi exprimat i ca populaia afectat, din total, de lipsa presiunii din reea. Numrul de reclamaii, legate de calitatea apei, [nr./an] Numrul de reclamaii, confirmate ca reale, legate de calitatea necorespunztoare a apei. Pierderea medie de ap, [%] cantitatea medie de ap pierdut din reea, fr utilitate. Creterea anual a numrului de abonai, [%] Numrul de abonai noi, fa de numrul total de abonai. Numrul de abonai buni platnici, [%] Procentul de abonai care ii pltesc factura in decurs de una lun de la facturare. Numrul mediu de personal implicat in exploatarea reelei, [nr./1000 loc.] Numrul de lucrtori in reea raportat la numrul persoanelor asigurate cu ap. Staia de tratare Capacitatea instalat, [l/s] Debitul de ap ce poate fi tratat, rezultat in urma recepiei finale a lucrrilor staiei de tratare. Capacitatea real de tratare, [l/s] Cantitatea de ap tratat pan la limita de calitate de ap potabil. Gradul de folosire al capacitii instalate, [%] Raportul intre capacitatea folosit a staiei i capacitatea instalat. Consumul specific de reactivi (sulfat, var, clor, etc.), [mg/l] Doza medie de reactiv adugat in ap; cantitatea anual de reactiv utilizat raportat la volumul de ap tratat. 3 Consum specific de energie, [kWh/m ] Cantitatea de energie utilizat pentru tratarea apei, raportat la volumul de ap procesat. Consumul propriu de ap, [%] Cantitatea de ap folosit pentru intreinerea staiei de tratare (splare decantoare, filtre, preparare reactivi etc.) raportat la volumul de ap tratat, pe durata unui an; valorile normale sunt de 2-10%. Numrul personalului de exploatare, [nr./loc] Numrul de persoane folosit pentru exploatarea staiei raportat la numrul de abonai. ANEXA Nr. IV.11 Valoarea presiunii de vaporizare a apei
Presiunea de saturaie a vaporilor de ap (p(v)) i greutatea specific a apei (gamma) t p(V) gamma t p(V) gamma t p(V) gamma t p(V) gamma CdaN/cm2kgf/dm3CdaN/cm2kgf/dm3C daN/cm2kgf/dm3C daN/cm2kgf/dm3 00,0062 0,9998 410,0793 0,9917 820,5234 0,9705 170 8,0760,8973 10,0067 0,9999 420,0836 0,9913 830,5447 0,9698 175 9,1010,8920 20,0072 0,9999 430,0881 0,9909 840,5667 0,9693 180 10,2250,8869 30,0077 1,0000 440,0928 0,9905 850,5894 0,9687 185 11,4560,8814

40,0083 1,0000 450,0977 0,9900 860,6129 0,9680 190 12,8000,8760 50,0089 1,0000 460,1028 0,9898 870,6372 0,9673 195 14,2650,8703 60,0095 0,9999 470,1082 0,9893 880,6623 0,9667 200 15,8570,8646 70,0102 0,9999 480,1138 0,9889 890,6882 0,9659 205 17,5850,8587 80,0109 0,9998 490,1197 0,9885 900,7149 0,9653 210 19,4560,8528 90,0117 0,9997 500,1258 0,9880 910,7425 0,9646 215 21,4770,8465 100,0125 0,9996 510,1322 0,9876 920,7710 0,9640 220 23,6590,8403 110,0134 0,9995 520,1388 0,9871 930,8004 0,9632 225 26,0070,8339 120,0143 0,9994 530,1457 0,9866 940,8307 0,9625 230 28,5310,8272 130,0153 0,9993 540,1530 0,9861 950,8619 0,9619 235 31,2390,8206 140,0163 0,9992 550,1605 0,9857 960,8942 0,9611 240 34,1400,8136 150,0174 0,9990 560,1683 0,9852 970,9274 0,9604 245 37,2440,8064 160,0185 0,9989 570,1765 0,9847 980,9616 0,9596 250 40,5600,7992 170,0197 0,9987 580,1850 0,9842 990,9969 0,9590 255 44,1000,7918 180,0210 0,9985 590,1939 0,9836 1001,0332 0,9583 260 47,8700,7840 190,0224 0,9984 600,2031 0,9831 1021,1092 0,9568 265 51,8800,7759 200,0238 0,9982 610,2127 0,9826 1041,1898 0,9554 270 56,1400,7678 210,0253 0,9979 620,2227 0,9821 1061,2751 0,9540 275 60,6600,7593 220,0269 0,9977 630,2330 0,9816 1081,3654 0,9525 280 65,4600,7506 230,0286 0,9974 640,2438 0,9810 1101,4609 0,9510 285 70,5400,7416 240,0304 0,9972 650,2550 0,9804 1121,5618 0,9495 290 75,9200,7323 250,0323 0,9970 660,2666 0,9800 1141,6684 0,9479 295 81,6000,7227 260,0343 0,9966 670,2787 0,9794 1161,7809 0,9464 300 87,6100,7124 270,0363 0,9964 680,2912 0,9788 1181,8995 0,9448 305 93,9500,7017 280,0385 0,9961 690,3042 0,9782 1202,0245 0,9431 310100,6400,6906 290,0408 0,9957 700,3177 0,9777 1222,1561 0,9414 315107,6900,6793 300,0432 0,9955 710,3317 0,9771 1242,2947 0,9398 320115,1300,6671 310,0458 0,9952 720,3463 0,9765 1262,4404 0,9381 325122,9500,6540 320,0485 0,9949 730,3613 0,9759 1282,5935 0,9365 330131,1800,6402 330,0513 0,9946 740,3769 0,9754 1302,7544 0,9348 335139,8500,6257 340,0542 0,9942 750,3931 0,9748 1353,1920 0,9305 340148,9600,6093 350,0573 0,9939 760,4098 0,9742 1403,6850 0,9260 345158,5400,5910 360,0606 0,9934 770,4272 0,9737 1454,2370 0,9216 350168,6300,5724 370,0640 0,9932 780,4451 0,9730 1504,8540 0,9169 355179,2400,5512 380,0675 0,9928 790,4637 0,9724 1555,5400 0,9121 360190,4200,5243 390,0713 0,9925 800,4829 0,9718 1606,3020 0,9073 365202,2100,4926 400,0752 0,9921 810,5028 0,9712 1657,1460 0,9023 370214,6800,4484

ANEXA Nr. IV.12 Alegerea tipului de contor Contorul va fi ales din lista de oferte, cu cost mic dar cu cea mai bun precizie de msurare in domeniul respectiv. Un contor de clasa B poate fi satisfctor. Contorul se poate amplasa: dup elementul de captare; inainte de staia de tratare, dac aduciunea este mai lung de 5 km; dup staia de tratare; la intrarea in rezervor; la intrarea in reea (inainte de primul nod de legtur la reeaua stradal); pe branamente. In cazuri bine justificate poziiile pot fi comasate sau dimpotriv multiplicate. Se recomand ca in cazul in care se dorete montarea ulterioar a contorului pe amplasamentul respectiv s se prevad soluia constructiv astfel ca montarea s se poat face uor. Calitile necesare pentru un contor: 3 s msoare volumul de ap cerut (m /h); s aib o precizie de msurare bun 2%; s aib pierdere de sarcin redus la debit normal; se va cere furnizorului curba pierderii de sarcin; s fie rezistent la presiunea la care va lucra; s permit o intreinere uoar; s fie fiabil in exploatare (durata de funcionare/repaus = cat mai mare); s fie disponibil pentru vanzare pe pia. Pentru ca s nu lucreze in zona de eroare maxim (la majoritatea eroarea este de 5-10% la debite foarte mici), la debite foarte variabile vor fi prevzute contoare de clas mai bun (C) sau contoare duble legate in paralel. Dup Centrul de Perfecionare a Personalului in Domeniul Apei (CNMFE) din Limoges-Frana, debitele caracteristice ale contorului Q(min) i Q(t) (de tranzit) trebuie s fie, fa de debitul normal/nominal (Q(n)):
Clasa Q(n)[m3/h] < 1 Q(n)[m3/h] > 15 A - Q(min) 0,04 Q(n) 0,08 Q(n) A - Q(t) 0,1 Q(n) 0,30 Q(n) B - Q(min) 0,02 Q(n) 0,03 Q(n) B - Q(t) 0,08 Q(n) 0,02 Q(n) C - Q(min) 0,01 Q(n) 0,006 Q(n) C - Q(t) 0,015 Q(n) 0,015 Q(n)

Pentru valori similare ale debitului vor fi alese aceleai tipuri de contoare. Se va aprecia un numr minim de contoare de rezerv care s permit inlocuirea celor care vor fi trimise la verificare i retestare periodic (la 2 ... 3 ani). Montarea contorului se va face astfel ca eventuala lui defeciune s nu blocheze alimentarea cu ap a utilizatorului (ocolire, element de inlocuire, etc.).

IV. ANEXE Lucrri de canalizare ANEXA Nr. IV.13 VALORI RECOMANDATE PENTRU PARAMETRI DE DIMENSIONARE AL PRINCIPALELOR OBIECTE ALE SISTEMULUI DE CANALIZARE

IV.13.1. Reeaua de canalizare > Viteza minim recomandat a apei uzate prin colectoarele de canalizare (viteza de nedepunere a materiilor in suspensie) v(min) = 0,70 m/s; > Viteza maxim recomandat a apei uzate prin colectoarele de canalizare (viteza de neeroziune a colectoarelor de canalizare) v(max), difer in funcie de materialul din care este confecionat canalul (v. art. III.2.1.2., tabel 2.1). > Gradul de umplere va fi: - a = 0,70 .... 0,80 - pentru colectoarele de canalizare ape uzate din procedeul separativ. - a = 1,0 - pentru colectoarele de canalizare ape meteorice din procedeul separativ precum i pentru cele din procedeul unitar; > Vitezele apreciate pe tronsoanele colectoarelor de canalizare din procedeele unitar i separativ ape meteorice vor avea valori funcie de configuraia reliefului zonei canalizate, astfel: - v(a) = 1 - 2 m/s - pentru zone de es; - v(a) = 2 - 3 m/s - pentru zone de deal; - v(a) = 3 - 5 m/s - pentru zone de munte. > Timpul de concentrare superficial t(cs) se va alege funcie de panta i natura suprafeei de scurgere, astfel: - t(cs) = 1 ... 3 min, in zonele de munte (pante medii >= 50/00); - t(cs) = 3 ... 5 min, in zonele de deal (pante medii intre 20/00 i 50/00); - t(cs) = 5 ... 12 min, in zonele de es (pante medii <= 20/00). > Dimensiunile minime ale seciunii transversale pentru colectoarele de canalizare: - pentru canale circulare: Dn 300 mm - in procedeul de canalizare unitar; Dn 300 mm - in procedeul de canalizare separativ - ape meteorice; Dn 250 mm - in procedeul de canalizare separativ - ape uzate; - pentru canale ovoidale: 300 x 450 mm. 0 > Panta minim constructiv, de pozare a colectoarelor de canalizare se recomand a se adopta 0,5 /00. IV.13.2. Staia de epurare IV.13.2.1. Deversor amplasat amonte de staia de epurare Debitul specific deversat q(sp) = 0,20 ... 0,80 m3/s, m; Pentru lungimi de deversare ale deversorului lateral L(d) <= 10 m se va prevedea deversor cu o singur lam deversant. Dac L(d) > 10 m se adopt soluia de deversor cu dou lame deversante; Deversarea se va face neinecat, garda de neinecare considerandu-se de minim 5-10 cm; se va ine seama de contracia lateral. IV.13.2.2. Staie de pompare ape uzate Viteza apei pe conducta de aspiraie v(a) = 0,7 ... 1,0 m/s; Viteza apei pe conducta de refulare v(r) = 1,0 ... 1,3 m/s; Numrul pompelor de rezerv va fi de cel puin una pentru staiile de pompare echipate cu maximum 3 pompe active; Se va asigura spaiul i mijloacele necesare pentru ridicarea pompelor in vederea schimbrii. IV.13.2.3. Bazin de egalizare i omogenizare Volumul util al bazinului de egalizare - omogenizare se va considera (0,20 - 0,23) Q(u.zi.max); IV.13.2.4. Grtar rar Distana intre barele grtarului e = 50 ... 100 mm; IV.13.2.5. Grtar des Distana intre barele grtarului e = 3 ... 10 mm; Numrul minim de grtare: n = 2; La staiile de epurare mici (5 l/s < Q(u.zi.max.) <= 50 l/s) i foarte mici (Q(u.zi.max. <= 5 l/s), in caz c este necesar un singur grtar, se va prevedea un canal de ocolire, pe care se monteaz un grtar des curit manual; Inclinarea grtarelor plane fa de orizontal trebuie s fie: - 45 ... 75 - la grtare curite manual; - 60 ... 90 - la grtare curite mecanic. Cantitatea de depuneri specific, care se colecteaz i se evacueaz are valorile indicate la cap. III, art. III.2.6.6., considerandu-se un coeficient de variaie zilnic de 2 ... 5: IV.13.2.6. Deznisipator Deznisipator - separator de grsimi aerat (DSGA)/Deznisipator cu insuflare de aer (DzA) Numrul minim de compartimente: n = 2; La staiile de epurare mici (5 l/s < Q(u.zi.max.) <= 50 l/s) i foarte mici (Q(u.zi.max.) <= 5 l/s), in caz c este necesar un singur compartiment, se va prevedea un canal de ocolire; Valori ale mrimii hidraulice i ale vitezei de sedimentare in curent pentru particule de nisip cu gamma = 2,65 tf/m3, viteza orizontal v0 = 0,3 m/s i diverse diametre d, se consider ca in tabelul IV.1.
Tabel IV.1 d (mm) 0,20 0,25 0,30 0,40 23 32 40 56 u0 (mm/s) u (mm/s) 16 23 30 45

Viteza orizontal medie pe seciune a apei in deznisipator:

v0 <= 0,10 ... 0,20 m/s; Incrcarea superficial:


> Pentru > Pentru Deznisipatorul separator de grsimi cu insuflare de aer: u(s) <= 6 ... 7 mm/s, la debitul de calcul; u'(s) <= 4 ... 5 mm/s, la debitul de verificare. Deznisipatorul aerat: u(s) <= 19 - 20 mm/s, la debitul de calcul; u'(s) <= 9 ... 9,5 mm/s, la debitul de verificare.

Timpul mediu de staionare in bazin:


> Pentru > Pentru Deznisipatorul separator de grsimi cu insuflare de aer: t = 2 ... 5 min., la debitul de calcul; t' = 10 ... 15 min., la debitul de verificare. Deznisipatorul aerat: t = 1 ... 3 min., la debitul de calcul; t' = 5 ... 10 min., la debitul de verificare.

Cantitatea specific de nisip ce trebuie evacuat se va considera: - c = 4 ... 6 m3 nisip/100.000 m3 ap uzat, zi in procedeul separativ; 3 3 - c = 6 ... 10 m nisip/100.000 m ap uzat, zi in procedeele de canalizare unitar sau mixt; Debitul la care se raporteaz cantitile specifice de nisip este Q(u.zi.max.) IV.13.2.7. Separator de grsimi Numrul minim de compartimente: n = 2; Timpul mediu de trecere a apei prin separator t >= 5 ... 12 min.; Viteza de ridicare a particulelor de grsime pentru separatorul de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune (0,50 0,70 at) v(r) = 8 ... 15 m/h; Debitul specific de aer ce trebuie insuflat se va considera: - q(aer) = 0,3 m3 aer/h/m3 ap uzat/h - cand se folosesc dispozitive de insuflare a aerului cu bule medii i fine; - q(aer) = 0,6 m3 aer/h/m3 ap uzat/h - cand se insufl aer prin conducte perforate; - raportarea se face la Q(u.zi.max.). IV.13.2.8. Debitmetru IV.13.2.8.1. Debitmetru electromagnetic Conductivitatea minim a fluidului (apei uzate): - 0,1 - 1 s/cm - in condiii de laborator; - >= 100 s/cm - pentru ape uzate industriale; Trebuie asigurate condiiile necesare "curgerii la plin" pe tronsonul de conduct pe care se monteaz debitmetrul (grad de umplere a = 1); Asigurarea aliniamentelor: - amonte de debitmetru: L(am) = 15 Dn; - aval de debitmetru: L(av) = 5 Dn. IV.13.2.8.2. Debitmetru Venturi/Parshall Asigurarea condiiilor hidraulice de "curgere neinecat"; Necesitatea amplasrii pe un aliniament de canal astfel incat s se asigure distanele: - in amonte (de la orificiul cminului de msurare): L(am) = (6 - 16) B; - in aval de debitmetru: L(av) = (5 - 10) B; unde B reprezint limea canalului pe care se amplaseaz debitmetrul. Aliniamentul aval poate fi eliminat dac exist posibilitatea realizrii imediat dup debitmetru a unei trepte. IV.13.2.9. Decantor primar Viteza de sedimentare in curent u, in lipsa unor date experimentale, se va stabili funcie de eficiena dorit in reinerea suspensiilor (e(s)) i de concentraia in suspensii a apelor uzate (c(uz)), conform tabelul IV.2.
Tabel IV.2 Concentraia iniial a suspensiilor (c(uz)) Eficiena reinerii suspensiilor in decantor c(uz) < 200200 <= c(uz) < 300c(uz) >= 300 e(s) (%) Viteza de sedimentare (u) m/h 0 1 2 3 40 ... 45 2,3 2,7 3,0 46 ... 50 1,8 2,3 2,6 51 ... 55 1,2 1,5 1,9 56 ... 60 0,7 1,1 1,5

Viteza maxim de curgere a apei prin decantor: - 10 mm/s - la decantoarele orizontale; - 0,7 mm/s - la decantoarele verticale; Incrcarea superficial u(s) realizat prin proiectare trebuie s respecte intotdeauna condiia (la debitul de calcul) u(s) = u. La debitul de verificare, incrcarea poate ajunge, in special la canalizrile din procedeul unitar sau mixt, la valori de 4-6 m/h. Timpul de decantare se recomand: - t(c) = 1,5 h, la debitul de calcul; - t(v) = minim 0,5 h, la debitul de verificare in cazul in care staia de epurare are numai treapt mecanic sau cand decantoarele primare sunt urmate de bazine cu nmol activat iar procedeul de canalizare este unitar sau mixt; - t(v) = minim 1,0 h, la debitul de verificare in cazul procedeului separativ; - t(v) = minim 1,0 h, la debitul de verificare in cazul in care decantoarele primare sunt urmate de filtre biologice, indiferent de procedeul de canalizare. Debitul specific de ap deversat pentru 1 m lungime de deversor nu trebuie s depeasc valorile de mai jos: - q(d)^c <= 60 m3/h, m, la debitul de calcul; 3 - q(d)^v <= 180 m /h, m, la debitul de verificare; Numrul minim de uniti de decantare n = 2. In cazul staiilor mici de epurare, decantorul primar poate lipsi, datorit cantitilor reduse de materii in suspensie IV.13.2.10. Bazin cu nmol activat (Bazin de aerare) Valorile principalilor parametrii de proiectare ai bazinelor cu nmol activat sunt date in tabelul IV.3. Numrul minim de uniti n = 2.
Tabel IV.3 Epurare Epurare cu convenional Nr. PARAMETRUL Unitatea stabilizareaEpurare cu pentru X(5uz)^adm crt. DE PROIECTARE de msur nmolului nitrificare (mg/l) <= 20 <= 30 4 5 6 0 1 2 3 0,25 0,50 1,0 2,0 1 I(ob) - Incrcarea organic kg CBO5 a bazinului 3 m ba, zi 0,05 0,15 0,30 0,60 2 I(on) - Incrcarea organic kg CBO5 a nmolului kg s.u., zi 5,00 3,30 3,30 3,30 3 c(na) - Concentraia kg/m3 nmolului activat din BNA 100 150 150 150 4 I(VN) - Indicele cm3/g volumetric al nmolului 5 r - Coeficientul de (%) 100 100 100 100 recirculare a nmolului 6 n(es) - Nmol in exces kg s.u. 0,35-0,50 0,50-0,70 0,60-0,800,70-0,90 specific kg CBO5 red 0,47 0,79 1,12 1,44 7 O(ns) - Oxigen necesar kg O2 specific m3 ba, zi 3,5 2,5 2 1,5 8 i____ - Capacitatea kg O2 (CO) specific de oxigenare kg CBO5 red, zi 9 t(a)^c - Durata de aerare h 24 4 2 1 la Q(c) 10 t(a)^v - Durata de aerare h 12 2 1 0,75 la Q(v) 11 T(N) - Varsta nmolului zile 25 9 4 2 12 X(5uz)^adm - Concentraia mg/dm3 12 15 20 30 in CBO5 a efluentului

epurat 13 d(xb) - Eficiene capabile ale treptei biologice % - valori posibile 93-98 90-95 88-92 80-90 - valori medii 96 92,5 90 85

IV.13.2.11. Decantor secundar Numrul minim de uniti n = 2; Valorile incrcrii superficiale la debitele de calcul i de verificare sunt date in tabelul IV.4, funcie de tipul instalaiei de epurare biologic ce precede decantorul secundar:
Tabel IV.4 Incrcarea superficial Tipul instalaiei ce precede decantorul secundar (m3/m2 h) u(sc) u(sv) Filtre biologice de mic sau mare incrcare 0,7 ... 1,5 max. 2,7 Bazine de aerare cu nmol activat, exclusiv cele cu aerare prelungit 0,7 ... 1,2 max. 2,2 Bazine de aerare cu nmol activat, cu aerare prelungit 0,35 ... 0,7 max. 1,4

Viteza maxim de curgere a apei prin decantor: 10 mm/s - la decantoarele orizontale; 0,7 mm/s - la decantoarele verticale. Timpul de decantare se recomand s aib valorile din tabelul nr. 5.
Tabel IV.5 Timpul de decantare (h) Tipul instalaiei ce precede decantorul secundar t(dc) t(dv) Filtre biologice de mic sau mare incrcare 1,5 - 2,5 min. 1,0 Bazine de aerare cu mmol activat, exclusiv cele cu aerare prelungit 3,5 - 4,0 min. 2,0 Bazine de aerare cu nmol activat, cu aerare prelungit 3,0 - 4,0 min. 2,0

Debitul specific de ap deversat pentru q(d)^v <= 10 m /h, m in situaia cea mai dezavantajoas (la debitul de verificare). Incrcarea superficial cu materii totale in suspensie (l(ss)) se recomand s fie de 90-140 kg/m2 zi. IV.13.2.12. Bazin de contact cu clorul Prin volumul su trebuie s asigure un timp minim de contact a apei epurate cu soluia de clor de 20 min.; IV.13.2.13. Staie de pompare nmol Pentru conductele de refulare a nmolului se recomand ca diametrul nominal minim s fie de 100 ... 150 mm; Viteza nmolului in conductele de refulare trebuie s fie: - v(r) = 0,7 ... 1,0 m/s - pentru nmol cu umiditatea de 99%; - v(r) >= 1,0 m/s - pentru nmol cu umiditi de 96-97%. IV.13.2.14. Concentrator de nmol gravitaional Incrcarea cu substan uscat a concentratorului I(SU) = (40 ... 60) kg su/m2, zi; 3 2 Incrcarea volumetric a concentratorului I(V) = (0,03 ... 0,30) m /m , h; Timpul de concentrare t(c) = (8 ... 24) h; Reducerea de umiditate la concentrare este de 1-3%; Inlimile caracteristice ale concentratorului gravitaional sunt: - h(s) = (0,3 ... 0,5) m = inlimea de siguran; - h(a) = (0,5 ... 1,0) m = inlimea zonei de supernatant; - h(c) = (0,75 ... 1,75) m = inlimea activ de concentrare; - h(t) = (0,20 ... 0,40) m = inlimea zonei de tasare. IV.13.2.15. Stabilizator de nmol Limita tehnic de stabilizare I(s) = (40 ... 55)%; Procentul de substan organic din nmolul influent la stabilizare epsilon = (60 ... 80)%;

Reducerea de umiditate la stabilizare este de 1%; 3 Incrcarea organic a bazinului I(ob) = 2 ... 3 kg s.o./m , zi; Timpul de stabilizare t(s) = 6 ... 20 zile; Oxigenul necesar specific i(on) = 0,10 ... 0,25 kg O2/kg s.o. IV.13.2.16. Platforme de uscare a nmolului Incrcarea volumetric a platformelor se va considera, funcie de umiditatea nmolului influent, conform tabelului IV.6:
Tabel IV.6 Umididatea nmolului (%) Incrcarea volumetric 98 96 94 92 90 88 1,85 2,30 2,70 3,20 3,80 4,40 I(v) (m3/m2, an)

Perioada de inghe T(inghe) = 60 ... 80 zile; Coeficientul de utilizare a platformelor pe timp de iarn K1 <= 0,8; Coeficientul de reducere a volumului de nmol trimis pe platformele de uscare in perioada de inghe K2 >= 0,75; Numrul minim de platforme n = 2. ANEXA Nr. IV.14 ALEGEREA TIPULUI DE TUB PENTRU TRANSPORTUL APELOR DE CANALIZARE
Caracteristicile Parametri externi fluidului transportat - clasificarea i natura terenului de pe traseu - vascozitate - agresivitatea solului - densitate - prezena apei subterane, agresivitatea acesteia - agresivitate - nivelul apelor subterane - coninutul de materii in suspensie - grosimea acoperirii cu pmant (minim i maxim) - temperatura - adancimea de pozare a colectorului - debitul transportat - limea i forma traneei - presiunea de lucru (in situaia - materialul propus pentru umplutura i metoda de pomprii apelor de canalizare) compactare - acces limitat, dac este cazul, rezultat din restricii de greutate i dimensiuni - mrimea incrcrilor impuse in amplasament (incrcri din trafic i construcii - pentru conductele ingropate sau solicitri din incovoiere - pentru conductele pozate suprateran, i care sprijin pe supori) v - tipul i numrul pieselor speciale - panta general a terenului i pe tronsoane - agrementare material i tub v v - alegere diametru - alegere material - stabilirea modului de pozare a colectorului - stabilirea modului de conlucrare a colectorului cu terenul - stabilirea limitei de deformaie a tubului v

- costul colectorului - stabilirea condiiilor de verificare a materialului v Stabilirea soluiei finale: - determinarea diametrelor colectoarelor - alegerea materialului - alegerea tipului de imbinare - adoptarea tipului de tranee - stabilirea materialului de umplutur i punerii lui in oper - proba de presiune in cazul pomprii apelor de canalizare

ANEXA Nr. IV.15 SCHEMA LOGIC DE ALEGERE A TIPULUI DE MATERIAL DIN CARE ESTE REALIZAT COLECTORUL DE CANALIZARE
- debit transportat Se dau: - schema de canalizare - profil tehnologic longitudinal prin colectorul de canalizare - calitatea apei de canalizare v - tipul solului pe traseul colectorului - agresivitatea solului Date necesare: - nivelul apei subterane - agresivitatea apei subterane - tip sptur tranee - incrcri pe traseu < v ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ Ofert tub: Se alege: tip material A, B, C ..., Dn, rugozitate, cost, imbinare, presiune de lucru, etc. v materialul A v Nu este agrementat> Da v Nu are durata de via > 50 ani> Da v Nu este rezistent la coroziune> Da v Nu se imbin uor> Da v Da condiii de pozare in an, grele>

Nu v Nu aprovizionare uoar> Da v Nu investiie minim> Da v materialul conductei este A

ANEXA Nr. IV.16.1

Diagram pentru calculul conductelor de font circulare, dup formula Manning (K = 83)

ANEXA Nr. IV.16.2

Diagram pentru calculul canalelor circulare din beton, dup formula Manning (K = 74) ANEXA Nr. IV.16.3

Diagram pentru calculul canalelor ovoidale din beton, dup formula Manning (K = 74)

ANEXA Nr. IV.16.4

Diagram pentru calculul canalelor clopot din beton, dup formula Manning (K = 74) ANEXA Nr. IV.16.5

Curbe de umplere parial pentru profile circulare, ovoidale i clopot

ANEXA Nr. IV.17.1 Tabel pentru calculul suprafeelor bazinelor de canalizare PROCEDEUL SEPARATIV - APE UZATE
SUPRAFAA (ha) q Q(uz)^c Tronson (l/s, ha) (l/s) TRANZIT LATERAL TRONSON TOTAL 0 1 2 3 4 5 6

Not: col. 6 = col. 4 x col. 5

ANEXA Nr. IV.17.2 Tabel pentru calculul suprafeelor bazinelor de canalizare PROCEDEUL SEPARATIV - APE METEORICE
SUPRAFAA (ha) S(red) = Tronson (med) (med) S TRANZIT LATERAL TRONSON TOTAL (ha) 0 1 2 3 4 5 6

Not: col. 6 = col. 4 x col. 5

ANEXA Nr. IV.17.3 Tabel pentru calculul suprafeelor bazinelor de canalizare PROCEDEUL UNITAR
SUPRAFAA (ha) q Q(uz)^c S(red) = Tronson (l/s, ha) (l/s) (med) (med) S TRANZITLATERALTRONSONTOTAL (ha) 0 1 2 3 4 5 6 5 6

Not: col. 6 = col. 4 x col. 5; col. 8 = col. 4 x col. 7

ANEXA Nr. IV.17.4

TABEL DE DIMENSIONARE A COLECTORULUI PRINCIPAL DE APE UZATE - PROCEDEUL SEPARATIV PANTE Verificarea gradului COTE (mdMN) L(T)Q(uz)^c (0/00) H(D(n))Q(pl)v(pl) de umplere DELTA H Tronson(m) (l/s) (mm) (l/s)(m/s) (m) g(o)/H(o)H(S)H(S)^mObs. terenradier alfaa h betav(ef) C(T)C(R)C(S) g (m) (m) (m) i(t) i(r) (mm) (m/s) (m) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Not: Q(uz)^c - debitul calculat (tabelul de suprafee); D(n), Q(pl) i v(pl) - rezult din diagrama Manning pentru beton (K = 1/n = 74) in care se intr cu Q(uz)^c x 1,2 i i(r); C(T)^A - C(T)^B i(t)^(A-B) = ; C(Rst)^B = C(Rdr)^A - delta h^(A-B); C(Rdr)^B = C(Rst)^B - delta D(n); L(A-B) delta D(n) = [D(n)^(B-C) - D(n)^(A-B)]; Q(uz)^c v(ef) alfa = ; a = h/H; h = a x H; beta = ; v(ef) = beta x v(pl); delta H = i(r) x L(T); Q(pl) v(pl) In calcule se va considera: g = 10 cm pt. D(n) <= 400 mm; g = 20 cm pt. D(n) = 400 ... 1000 mm; g = 40 cm pt. D(n) >1000 mm; D(n.min) = 25 cm. (STAS 816 d grosimile pentru fiecare diametru). C(R) = C(T) - H(o); C(S) = C(R) - g; H(o) = max (Ho1, Ho2, Ho3); H(S) = C(T) - C(S); Ho1 = a + i x l + H + g(o); Ho2 = 0,8 + g(o) + H; Ho3 >= H(inghe) - g, unde: a = 1,2 m; i = 2 ... 3%; l = 20 ... 40 m; H(inghe) = 1,0 m Unde g(o) = grosimea peretelui la creasta colectorului i g = grosimea peretelui la radierul colectorului. Atenie: a = h/H <= 0,7; v(ef) = 0,7 ... 5 m/s;

ANEXA Nr. IV.17.5

TABEL DE DIMENSIONARE A COLECTORULUI PRINCIPAL DE APE METEORICE - PROCEDEUL SEPARATIV L(max) v(a) PANTE (0/00) COTE (mdMN) Tronson m/s t(p) S(red) i Q(p) H(D(n))Q(pl)v(pl)DELTA H g(o)/H(o)H(S)H(S)^mObs. L(tronson) (min) m (ha) l/s,(l/s)terenradier (mm) (l/s)(m/s) (m) g (m) (m) (m) (m) m/min ha) i(t) i(r) C(T)C(R)C(S) (m) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Not: Standarde de referin: SR 1846-90 i 4273-83. Formula (1) t(p) = t(cs) + L(max)/v(a) se aplic pentru primul tronson i ori de cite ori se schimb parcursul maxim al apei in colector. L(max) (distana dintre cea mai deprtat seciune de intrare a apei in colector i seciunea de calcul a colectorului) Formula (2) t(p) = t(p(i-1))+ L(tronson)/v(a) se aplic dac nu se schimb lungimea parcursului maxim. Se recomand: t(cs) = 3 ... 5 min. Trebuie s se respecte timpul de ploaie minim: t(p)^min = 15 min.; i(mg) < 0,002 - pentru zone de es t(p)^min = 10 min.; i(mg) = 0,002 .... 0,005 - pentru zone de deal t(p)^min = 5 min.; i(mg) >= 0,005 - pentru zone de munte Panta medie general a localitii: i(mg) = [C(M) - C(N)]/L(M-N) unde M este punctul cel mai inalt i N este punctul cel mai jos, considerandu-le pe linia de cea mai mare pant (perpendicular pe curbele de nivel). Debitul apelor meteorice este: Q(p) = m S i = m S^red i Dac Q(aval) < Q(amonte) se consider in calcule Q(aval) = Q(amonte).

Se determin clasa i categoria de importan a construciei (sistemului de canalizare) avand ca referin STAS 427383 (rec. clasa de importan III sau IV), pentru care se va alege curba de egal frecven corespunztoare clasei de importan, avand ca referin STAS 1846-90 (rec. 1/1 sau 2/1). Intensitatea ploii de calcul i(l/s, ha) se determin avand ca referin diagrama din STAS 9470-73, funcie de t(p). D(n), Q(pl), v(pl) se determin din diagrama Manning corespunztoare pantei radierului i(r) i debitului Q(p). D(n minim) = 30 cm; Q(pl) > Q(p) a.i. a aproximativ = 1 - curgere la plin. v(pl) = [0,8 v(a) ... 1,2 v(a)] (diferen de 20% intre v(a) i v(pl)). Dac aceast condiie nu este respectat se reiau calculele, considerand v(a) = v(pl). Dac totui rezult tronsoane cu viteza apei sub 0,7 m/s se prevd cmine de splare, iar dac pe anumite tronsoane viteza apei depete 5 m/s se prevd cmine de rupere de pant (CRP). H(o) = max (Ho2, Ho3). ANEXA Nr. IV.17.6
TABEL DE DIMENSIONARE A COLECTORULUI PRINCIPAL DE APE DE CANALIZARE - PROCEDEUL UNITAR L(max) v(a) PANTE (0/00) Tronson m/s t(p) S(red) i Q(p) Q(uz)^cQ(ind)Q(uz)^c'Q(c) L(tronson)(min) m (ha) (l/s,(l/s) (l/s) (l/s) (l/s) (l/s)terenradier (m) m/min ha) i(t) i(r) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 - continuare VERIFICAREA CURGERII COTE (mdMN) H(D(n))Q(pl)v(pl) DE TIP USCAT DELTA H g(o)/H(o)H(S)H(S)^mObs. (mm) (l/s)(m/s) (m) g (m) (m) (m) alfaa h betav(ef) C(T)C(R)C(S) (m) (mm) (m/s) 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Not: col. 10 = col. 8 + col. 9; Col. 11 = col. 7 + col. 10; D(n), Q(pl), v(pl) se determin din diagrama Manning anexat temei de proiect corespunztoare pantei radierului i(r) i debitului Q(p); D(n.minim) = 30 cm; Q(pl) > Q(c) a.i. a aproximativ = 1 - curgere la plin. v(pl) = [0,8 v(a) ... 1,2 v(a)] (diferen de 20% intre v(a) i v(pl)). Dac aceast condiie nu este respectat se reiau calculele, considerand v'(a) = v(pl). Dac totui rezult tronsoane cu viteza apei sub 0,7 m/s se prevd cmine de splare, iar dac pe anumite tronsoane viteza apei depete 5 m/s se prevd cmine de rupere de pant (CRP).
C(T)^A - C(T)^B i(t)^(A-B) = ; C(Rst)^B = C(Rdr)^A - delta h^(A-B); L(A-B) C(Rdr)^B = C(Rst)^B - delta D(n); delta D(n) = [D(n)^(B-C) - D(n)^(A-B)]; Q(uz)^c v(ef) alfa = ; a = h/H; h = a x H; beta = ; v(ef) = beta x v(pl); Q(pl) v(pl) DELTA H = i(r) x L(T);

In calcule se va considera: g = 10 cm pt. D(n) <= 400 mm; g = 20 cm pt. D(n) = 400 ... 1000 mm; g = 40 cm pt. D(n) > 1000 mm; (STAS 816 d grosimile exacte pentru fiecare diametru). C(R) = C(T) - H(o); C(S) = C(R) - g; H(o) = max (Ho1, Ho2, Ho3); H(S) = C(T) - C(S); Ho1 = a + i x l + H + g(o); Ho2 = 0,8 + g(o) + H; Ho3 >= H(inghe) - g, unde: a = 1,2 m; i = 2 ... 3%; l = 20 ... 40 m; H(inghe) = 1,0 m unde g(o) = grosimea peretelui la creasta colectorului i g = grosimea peretelui la radierul colectorului. 3 Atenie: a = h/H <= 0,7; v(ef) = 0,7 ... 5 m /s;

Formula (1) t(p) = t(cs) + L(max)/v(a) se aplic pentru primul tronson i ori de cite ori se schimb parcursul maxim al apei in colector. L(max) (distana dintre cea mai deprtat seciune de intrare a apei in colector i seciunea de calcul a colectorului). Formula (2) t(p) = t(p(i-1)) + L(tronson)/v(a) se aplic dac nu se schimb lungimea parcursului maxim. Se recomand: t(cs) - 3 ... 5 min. Trebuie s se respecte timpul de ploaie minim: t(p)^min = 15 min; img < 0,002 - pentru zone de es t(p)^min = 10 min; img = 0,002 ... 0,005 - pentru zone de deal t(p)^min = 5 min; img >= 0.005 - pentru zone de munte ANEXA Nr. IV.18 DEBITE CARACTERISTICE ALE APELOR UZATE MENAJERE IV.18.1. Debitele caracteristice ale apelor uzate menajere, pe timp uscat sunt:
q N Q(u.zi.med) = 1000 Q(u.zi.max) = K(zi) Q(u.zi.med) K0 Q(u.or.max) = Q(u.zi.max) 24 Q(u.zi.max) Q(u.or.min) = p 24 (m3/zi) (m3/zi) (m3/zi) (m3/zi) (IV.1) (IV.2) (IV.3) (IV.4)

in care, q = restituia specific de ap uzat (in l/loc., zi); N = numrul de locuitori permaneni i sezonieri; K(zi) = coeficientul de variaie zilnic a debitului; K0 = coeficientul de variaie orar a debitului; p = coeficient adimensional funcie de numrul de locuitori. Restituia specific de ap uzat q reprezint cantitatea de ap uzat evacuat zilnic la canalizare de ctre un locuitor. Se msoar in l/loc., zi. Restituia specific provine din impurificarea apei potabile utilizat in scopuri gospodreti pentru gtit, igiena oral, splatul rufelor, imbiat, curenie, pentru splatul WC-urilor, etc. Ea este funcie de mai muli factori i anume: clim, gradul de dotare a locuinelor cu ap rece i cald, de anotimp, de orele in care se face restituia, de ziua din sptman, .a. Ea se va considera egal cu necesarul specific de ap q(n), parametru care reprezint cantitatea de ap potabil necesar unui locuitor intr-o zi (l/loc., zi) pentru nevoile proprii (but, prepararea hranei, igiena corporal, curenie in gospodrie, etc.). Pentru micile colectiviti (cu debitul zilnic maxim al apelor uzate sub 50 l/s ceea ce corespunde la cca. 22.000 locuitori) se recomand valori ale restituiei specifice intre 50 i 100 l/locuitor, zi. Coeficientul de variaie zilnic a debitelor K(zi) reprezint raportul dintre debitul zilnic maxim al apelor uzate (denumit i debit mediu diurn) i debitul mediu zilnic. Debitul Q(u.zi.max) reprezint valoarea maxim a debitului zilnic de ape uzate din decursul unui an. Coeficientul de variaie zilnic a debitului se definete ca mai jos:
Q(u.zi.max) K(zi) = Q(u.zi.med) (IV.5)

Debitul zilnic maxim al apelor uzate, sau debitul mediu diurn, se determin cu relaia:
Q(u.zi.med) Q(u.zi.med) Q(u.zi.max) = in (m3/h), sau Q(u.zi.max) = x 24 in (m3/zi) T T (IV.6)

unde: T = 16 .... 20 h, valorile mai mici recomandandu-se pentru colectivitile cu un numr mai redus de locuitori.
Din relaiile (IV.5) i (IV.6) se obine pentru K(zi) relaia: K(zi) = 24/T (IV.7)

Rezult pentru K(zi) valori cuprinse intre 1,20 i 1,50, valorile mai mari corespunzand colectivitilor cu un numr mai mic de locuitori.

Debitul orar maxim pe timp uscat (debitul de varf) reprezint valoarea maxim a debitului orar din decursul unei zile. El se determin cu relaia (IV.3), in care coeficientul de variaie orar se poate calcula cu relaia:
2,5 Q(u.orar.max) K0 = 1,5 + = ____________ Q(u.zi.max) \/ Q(u.zi.med) (IV.8)

in care Q(u.zi.med) se introduce in l/s. Coeficientul p din relaia (IV.4) este funcie de numrul de locuitori i are valorile din tabelul IV.7.
Tabel IV.7 Numrul de locuitori < 1.000 1.001 ... 10.000 10.001 .... 50.000 p 0/18 0,25 0,35

IV.18.2. Debitele de calcul i de verificare ale obiectelor tehnologice din staia de epurare i ale construciilor i instalaiilor auxiliare (conducte, canale, camere de distribuie, deversoare, etc.) se stabilesc avand ca referin prevederile STAS 1846, funcie de schema de epurare adoptat i de procedeul de canalizare al localitii. Pentru localitile canalizate in procedeul separativ, debitul de calcul al obiectelor staiei de epurare situate in amonte de decantorul primar, cu excepia separatorului de grsimi, este Q(u.orar.max), iar debitul de verificare Q(u.orar.min). In cazul deznisipatorului separator de grsimi cu insuflare de aer, debitul de verificare este Q(u.zi.max). Pentru decantoarele primare i separatoarele de grsimi, debitul de calcul este Q(u.zi.max), iar debitul de verificare Q(u.orar.max). In cazul localitilor canalizate in procedeul unitar sau mixt, debitul de calcul pentru toate obiectele staiei de epurare situate in amonte de decantoarele primare, cu excepia separatoarelor de grsimi, este Q(c) = 2 Q(u.orar.max), iar debitul de verificare Q(v) = Q(u.orar.min). Cand se prevede deznisipator separator de grsimi cu insuflare de aer, debitul de verificare este Q(u.zi.max). Pentru decantoarele primare i separatoarele de grsimi, debitul de calcul este Q(u.zi.max), iar debitul de verificare Q(v) = 2 Q(u.orar.max). Not important: La dimensionarea obiectelor staiei de epurare, debitele de calcul i de verificare se vor determina adugandu-se la valorile debitelor caracteristice a apelor uzate (determinate in conformitate cu prevederile art. IV.18.1. debitul de ap infiltrat in canale (Q(inf)) i debitul de ape uzate evacuat de unitile comerciale i/sau industriale din zon (Q(ind)) care utilizeaz reeaua public de canalizare. Astfel, debitele caracteristice care vor fi considerate la dimensionarea staiei de epurare Q(d.zi.max), Q(d.orar.max), Q(d.orar.min) vor fi egale cu valorile debitelor calculate cu relaiile (IV.1) ..... (IV.4), la care se vor aduga debitele din infiltraii i cel provenit de la unitile comerciale i industriale din localitate. Relaia de recuren este:
Q(d) = Q(caracteristic) + Q(inf) + Q(ind) q(inf) x L x D unde: Q(inf) = 1.000 (m3/zi) (IV.9) (IV.10)

este debitul de ap subteran infiltrat in canal, iar q(inf) este debitul specific infiltrat avand o valoare de cca. 24 l/m L, m D, zi. m L - metru lungime de canal; m D - metru diametru de canal; L - lungimea canalului, in m; D - diametrul canalului, in m. La adoptarea valorii q(inf) este recomandabil s se in seama i de: - natura terenului (cu sau fr ap subteran); - vechimea reelei de canalizare (existent sau nou); - materialul i natura imbinrii tuburilor din care este executat reeaua. Valoarea q(inf) = 24 l/m L, m D, zi poate fi luat in considerare informativ, in calculele preliminare i numai in ipoteza reelelor noi prevzute cu imbinri etane a cror execuie se realizeaz conform caietului de sarcini al productorului tuburilor. Q(ind) - este debitul apelor uzate preepurate sau nu, provenit de la societile comerciale i/sau industriale din zon i introdus in reeaua public de canalizare a localitii i care respect din punct de vedere calitativ prevederile NTPA 0022002.

ANEXA Nr. IV.19.1 NOTAII PRIVIND PRINCIPALII PARAMETRI UTILIZAI IN CALCULELE DE DIMENSIONARE t(cs) - timpul de concentrare superficial (min.); t - durata ploii de calcul (min.); (i) - coeficient de scurgere aferent ariei de scurgere S(i); S(red) - suprafaa de scurgere redus (ha); (med) - coeficient de scurgere mediu; i - intensitatea ploii de calcul, in funcie de frecvena f i durata ploii de calcul t(p) (l/s, ha) i(t) - panta terenului (0/00); 0 i(r) - panta radierului ( /00); v(ef) - viteza efectiv de curgere a apei prin colectoarele de canalizare (m/s); v(pl) - viteza la plin a apei ce curge prin colectoarele de canalizare (m/s); v(a) - viteza apreciat a apei de canalizare (m/s); Q(P) - debitul de ape meteorice (l/s); Q(pl) - debitul la plin de ape de canalizare (l/s); c(uz) - concentraia in materii in suspensie a apelor uzate la intrarea in staia de epurare (mg/dm3); X(5uz) - concentraia materiei organice biodegradabile, exprimat in CBO5 a apelor uzate la intrarea in staia de epurare (mg/dm3); c(N) - concentraia apelor uzate in azot total la intrarea in staia de epurare (mg N/dm3); c(uz)^dg concentraia in materii in suspensie a apelor uzate degrosisate, efluente din treapta de degrosisare (mg/dm3); X(5uz)^dg - concentraia materiei organice biodegradabile, exprimat prin CBO5 a apelor uzate degrosisate (mg/dm3); c(N)^dg - concentraia in azot total a apelor uzate degrosisate (mg/dm3); c(uz)^dp - concentraia in materii in suspensie a apelor uzate decantate primar (mg/dm3); c(uz)^b - concentraia in materii in suspensie a apelor uzate care intr in treapta de epurare biologic (mg/dm3), de regul, egal cu c(uz)^dp; X(5uz)^dp - concentraia materiei organice biodegradabile, exprimat prin CBO5 a apelor uzate decantate primar (mg/dm3); X(5uz)^b - concentraia materiei organice biodegradabile, exprimat in CBO5 a apelor uzate care intr in treapta de epurare biologic, de regul, egal cu X(5uz)^dp (mg/dm3); c(N)^dp - concentraia in azot total a apelor uzate decantate primar (mg/dm3); c(N)^b - concentraia in azot total a apelor uzate care intr in treapta de epurare biologic, de regul, egal cu c(N)^dp (mg/dm3); c(na) - concentraia amestecului din bazinul cu nmol activat (kg/m3); c(nr) - concentraia nmolului activat de recirculare (kg/m3); c(ne) - concentraia nmolului in exces (kg/m3); c(nb) - concentraia nmolului biologic, in schemele cu filtre biologice (kg/m3); c(uz)^adm - concentraia maxim a materiilor solide in suspensie din apele uzate epurate (mg/dm3); X(5uz)^adm - concentraia maxim a materiei organice biodegradabile, exprimat in CBO5 din apele uzate epurate (mg/dm3); c(N)^adm - concentraia maxim in azot total din apele uzate epurate (mg N/dm3); c(r) - concentraia in materii solide in suspensie a apei emisarului, amonte de seciunea de evacuare a apelor uzate epurate (mg/dm3); X(5r) - concentraia materiei organice biodegradabile, exprimat in CBO5 a apei emisarului, amonte de seciunea de evacuare a apelor uzate epurate (mg/dm3); X(N) - concentraia normat a materiei organice biodegradabile, exprimat in CBO5 a amestecului de ape uzate epurate i ale emisarului, in seciunea de control situat la 1 km amonte de folosina considerat, conf. normativului N 10/12/2002 (mg/dm3); O(r) - concentraia oxigenului dizolvat in apa emisarului, amonte de seciunea de evacuare a apelor uzate epurate (mg O2/dm3), la temperatura THETA (C); O(s) - concentraia de saturaie a oxigenului dizolvat (mg O2/dm3) la temperatura THETA (C) i la presiunea atmosferic de 760 mm col. Hg; O(min)^R - concentraia minim a oxigenului dizolvat in apa raului, in seciunea in care se realizeaz deficitul critic de oxigen (mg O2/dm3); O(min)^N - concentraia minim normat a oxigenului (conf. STAS 4706) care se admite in apa emisarului funcie de categoria de calitate a acestuia (mg O2/dm3); D(a) - deficitul iniial de oxigen din apa emisarului, calculat in seciunea situat amonte de evacuarea apelor uzate epurate (mg O2/dm3); D(cr) - deficitul critic (sau maxim) de oxigen din apa emisarului, calculat pentru seciunea critic de pe rau, aval de punctul de evacuare a apelor epurate (mg O2/dm3); t(cr) - timpul la care se realizeaz deficitul critic de oxigen in apa emisarului (zile); q - restituia specific de ap uzat (l/loc, zi); q(inf) - debitul specific de ap subteran infiltrat in canal (l/m L, m D, zi);

Q(u.zi.med) - debitul zilnic mediu al apelor uzate; Q(u.zi.max) - debitul zilnic maxim al apelor uzate; Q(u.orar.max) - debitul orar maxim al apelor uzate; Q(u.orar.min) - debitul orar minim al apelor uzate; Q(c) - debitul de calcul; Q(v) - debitul de verificare; Q(inf) - debitul de ap subteran infiltrat in reeaua de canalizare; Q(ind) - debitul apelor uzate preepurate sau nu, provenit de la societile comerciale i/sau industriale din zon i introdus in reeaua public de canalizare a localitii i care respect din punct de vedere calitativ prevederile NTPA 0022002. Q(d.orar.max) - debitul zilnic maxim al apelor uzate la care s-au adugat debitele Q(inf) i Q(ind); Q(d.orar.max) - debitul orar maxim al apelor uzate la care s-au adugat debitele Q(inf) i Q(ind); Q(d.orar.min) - debitul orar minim al apelor uzate la care s-au adugat debitele Q(inf) i Q(ind); MS - materii in suspensie (in greutate) obinute in urma etuvrii la 105C i care sunt reinute pe hartia de filtru cu pori de 0,45 m. N(i) - cantitatea de materii solide in suspensie exprimat in substan uscat, care intr zilnic in staia de epurare (kg/zi); N(dg) - cantitatea de materii solide in suspensie exprimat in substan uscat, evacuat zilnic din treapta de degrosisare (kg/zi); N(p) - cantitatea de materii solide in suspensie exprimat in substan uscat, care este reinut zilnic in decantorul primar (kg/zi); N(dp) - cantitatea de materii solide in suspensie exprimat in substan uscat, evacuat zilnic din decantorul primar (kg/zi); N(b) - cantitatea de materii solide in suspensie exprimat in substan uscat, care intr zilnic in treapta de epurare biologic (kg/zi), de regul, egal cu N(dp); N(ev) - cantitatea de materii solide in suspensie exprimat in substan uscat, evacuat zilnic in emisar cu efluentul epurat mecano-biologic (kg/zi); C(i) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5, care intr zilnic in staia de epurare (kg CBO5/zi); C(dg) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5, care este evacuat zilnic din treapta de degrosisare (kg CBO5/zi); C(dp) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5, care este evacuat zilnic din decantorul primar (kg CBO5/zi); C(b) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5, care intr zilnic in treapta de epurare biologic (kg CBO5/zi), de regul, egal cu C(dp); C(bs) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5 care intr zilnic in treapta biologic, aferent fenomenului de epurare cu biomas in suspensie (kg CBO5/zi); C(bf) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5 care intr zilnic in treapta biologic, aferent fenomenului de epurare cu pelicul fixat (kg CBO5/zi); C'(b) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5, care este indeprtat (redus, eliminat) zilnic in treapta biologic (kg CBO5/zi); C'(bs) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5 indeprtat zilnic in treapta biologic, prin fenomenul de epurare cu biomas in suspensie (kg CBO5/zi); C'(bf) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5 indeprtat zilnic in treapta biologic, prin fenomenul de epurare cu pelicul fixat (kg CBO5 red/zi); C(ev) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat prin CBO5, care este evacuat zilnic in emisar cu efluentul epurat mecano-biologic (kg CBO5/zi); K(i) - cantitatea de azot din NH4+, care intr zilnic in staia de epurare (kg/zi); K(dg) - cantitatea de azot din NH4+, evacuat zilnic din treapta de degrosisare (kg/zi); K(dp) - cantitatea de azot din NH4+, evacuat zilnic din decantoarele primare (kg/zi); K(b) - cantitatea de azot din NH4+, care intr zilnic in treapta de epurare biologic, de regul, egal cu K(dp) (kg/zi); K(ev) - cantitatea de azot din NH4+, care este evacuat zilnic in emisar cu efluentul epurat mecano-biologic (kg/zi); e(sd) - eficiena treptei de degrosisare privind reinerea materiilor solide in suspensie (%); e(xd) - eficiena treptei de degrosisare privind reinerea materiei organice biodegradabile, exprimat in CBO5 (%); e(Nd) - eficiena treptei de degrosisare privind reinerea azotului (%); e(s) - eficiena decantorului primar privind reinerea materiilor solide in suspensie (%); e(x) - eficiena decantorului primar privind reinerea materiei organice biodegradabile exprimat in CBO5; e(N) - eficiena decantorului primar privind reinerea azotului (%); d(s) - gradul de epurare necesar din punct de vedere al materiilor solide in suspensie pentru intreaga staie de epurare (%); d(x) - gradul de epurare necesar din punct de vedere al materiilor organice biodegradabile exprimate in CBO5 pentru intreaga staie de epurare (%); d(sb) gradul de epurare necesar din punct de vedere al materiilor solide in suspensie al treptei de epurare biologic (%); d(xb) - gradul de epurare necesar din punct de vedere al materiilor organice biodegradabile exprimate in CBO5 al treptei de epurare biologic (%); N(a) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul activat existent in bazinul cu nmol activat (kg/zi); N(e) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul in exces (kg/zi);

N(bf) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul biologic evacuat zilnic din decantoarele secundare in schemele cu filtre biologice (kg/zi); N(pe) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din amestecul de nmol primar i in exces (kg/zi); N(c) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul concentrat (ingroat) evacuat spre fermentare (kg/zi); N(f) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul fermentat anaerob evacuat spre deshidratare sau prelucrare ulterioar (kg/zi); N(s) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul fermentat (stabilizat) aerob evacuat spre deshidratare sau prelucrare ulterioar (kg/zi); N(d) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul deshidratat (kg/zi); w - umiditatea nmolului (%); V(np) - volumul de nmol depus zilnic in decantorul primar (nmol primar) (m3/zi); V(ne) - volumul de nmol in exces evacuat zilnic din decantorul secundar, notat i Q(ne) (m3/zi); V(nbf) - volumul de nmol biologic evacuat zilnic din decantoarele secundare spre prelucrare, in schemele cu filtre 3 biologice (m /zi); V(npf) - volumul zilnic al amestecului de nmol primar i nmol biologic in schemele cu filtre biologice, evacuat zilnic spre prelucrare (m3/zi); V(npe) - volumul amestecului de nmol primar i nmol in exces evacuat zilnic spre prelucrare in schemele cu bazine 3 de aerare (m /zi); V(nc) - volumul zilnic de nmol concentrat (ingroat) evacuat zilnic din concentratorul de nmol spre fermentare 3 (m /zi); V(nf) - volumul zilnic de nmol fermentat anaerob evacuat spre deshidratare (m3/zi); V(ns) - volumul zilnic de nmol fermentat aerob evacuat spre deshidratare (m3/zi); 3 V(nd) - volumul zilnic de nmol deshidratat evacuat din staia de epurare (m /zi); 3 3 Q(ne) - debitul de nmol in exces evacuat din decantorul secundar (m /zi, m /h, etc.); 3 3 Q(np) - debitul de nmol primar evacuat din decantorul primar (m /zi, m /h, etc.); Q(na) - debitul de nmol activat evacuat din decantorul secundar in schemele cu bazine alternante (m3/zi, m3/h, etc.); Q(nb) - debitul de nmol biologic evacuat din decantorul secundar in schemele cu filtre biologice (m3/zi, m3/h, etc.); 3 3 Q(nr) - debitul de nmol activat de recirculare (recirculare extern) (m /zi, m /h, etc.); 3 3 Q(nri) - debitul de recirculare intern, in schemele cu denitrificarea apelor uzate (m /zi, m /h, etc.); 3 3 Q(npe) - debitul amestecului de nmol primar i in exces (m /zi, m /h, etc.); Q(nc) - debitul de nmol concentrat (ingroat) evacuat din concentratorul de nmol (m3/zi, m3/h, etc.); Q(nf) - debitul de nmol fermentat anaerob evacuat spre deshidratare (m3/zi, m3/h, etc.); 3 3 Q(ns) - debitul de nmol fermentat (stabilizat) aerob evacuat spre deshidratare (m /zi, m /h, etc.) w(p) - umiditatea nmolului primar (%); w(b) - umiditatea nmolului biologic (%); w(e) - umiditatea nmolului in exces evacuat din decantorul secundar (%); w(bf) - umiditatea nmolului biologic evacuat din decantoarele secundare in schemele cu filtre biologice (%); w(pb) - umiditatea amestecului de nmol primar i nmol biologic in schemele cu filtre biologice (%); w(pe) - umiditatea amestecului de nmol primar i in exces (%); w(nc) - umiditatea nmolului concentrat evacuat din concentrator (ingrotor) (%); w(f) - umiditatea nmolului fermentat anaerob evacuat spre deshidratare (%); w(s) - umiditatea nmolului fermentat (stabilizat) aerob evacuat spre deshidratare (%); l(f) - limita tehnic de fermentare anaerob a nmolului (%); l(s) - limita tehnic de fermentare (stabilizare) aerob a nmolului (%). I(VN) - indicele volumetric al nmolului sau indexul lui'Mohlmann (cm3/g); 3 I(SN) - indicele comparativ al nmolului sau "sedimentul" (ml/l, cm /dm3); T(N) - varsta nmolului (zile); r(s) - incrcarea specific a suportului solid (g CBO5/m2, zi); 3 c0' - capacitatea specific nominal de oxigenare (g O2/Nm aer, m adancime de insuflare); 3 c0 - capacitatea specific de oxigenare (g O2/Nm aer); 3 Q(aer) - debitul de aer in condiii reale de exploatare (m aer/h); Q(Naer) - debitul de aer in condiii normale (standard), adic la T = 10C i p = 760 mm col. Hg;
__ CO(R)' - capacitatea de oxigenare a unui aerator in ap curat (kg O2/zi, aerator); __ CO(R) - capacitatea de oxigenare a unui aerator in ap uzat (kg O2/zi, aerator);

i(E) - indicele energetic sau eficiena energetic a unui sistem de aerare (kg O2/kWh); alfa - raportul dintre coeficientul global de transfer a oxigenului de la aer la ap determinat pentru ap uzat i coeficientul global de transfer a oxigenului de la aer la ap determinat pentru ap curat (de la robinet) in condiii standard. beta - raportul dintre concentraia de saturaie a oxigenului dizolvat in ap uzat i concentraia de saturaie a oxigenului dizolvat in ap curat (de la robinet) in condiii standard.

ANEXA Nr. IV.19.2 NOTAII UTILIZATE IN SCHEMELE I FIGURILE DIN GHID I - influent E - efluent EL - echivalent locuitor SE - staie de epurare a apelor uzate Dev. 1 - deversorul amplasat la intrarea in staia de epurare, pentru cazul cand localitatea este canalizat in procedeele unitar i mixt Dev. 2 - deversorul amplasat intre treapta de epurare mecanic i treapta de epurare biologic, in scopul limitrii debitului de ape uzate care intr in staia de epurare la o valoare maxim admis GR - grtar rar GD - grtar des Dz - deznisipator DSGA - deznisipator-separator de grsimi aerat Db - debitmetru SG - separator de grsimi DzOL - deznisipator orizontal longitudinal DzT - deznisipator tangenial SGIA - separator de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune SGPA - separator de grsimi cu presurizarea apelor uzate SGPO - separator de grsimi cu plci ondulate SGT - separator de grsimi cu tuburi DP - decantor primar DPOL - decantor primar orizontal longitudinal DPOR - decantor primar orizontal radial DPV - decantor primar vertical DPE - decantor primar cu etaj (tip Imhoff sau Emscher) FB - filtru biologic clasic FBD - filtru biologic cu discuri (biodiscuri) BNA - bazine cu nmol activat sau bazine de aerare DS - decantoare secundare DSOL - decantor secundar orizontal longitudinal DSOR - decantor secundar orizontal radial DSV - decantor secundar vertical SP(auz) - staie de pompare pentru ape uzate SP(AR) - staie de pompare pentru ape de recirculare SP(n) - staie de pompare pentru nmol BA(m) - bazin de amestec TDG - treapt de degrosisare TEM -treapt de epurare mecanic TEB - treapt de epurare biologic TEA - treapt de epurare avansat CN - concentrator (ingrotor) de nmol STN - sitare nmol D - deshidratare nmol RFN - rezervor de fermentare a nmolului (metantanc, digestor) F - fermentare nmol S - stabilizare nmol SN - stabilizator de nmol FS - fos septic SECR - staie de epurare de capacitate redus RBC - contactor biologic rotativ (rotating biological contactors) STM - instalaie de epurare biologic de tip Stahlermatic SO - an de oxidare P - fosfor N - azot NTK - azot total Kjeldhal = N(org) + NH4+ NH4+ - ion de amoniu NH3 - amoniac NO2- - ion azotit NO3- - ion azotat N(org) - azot organic P(org) - fosfor organic NT - azotat total = NTK + NO2- + NO3PLC - automat programabil

ANEXA Nr. IV.20.1 LISTA DOCUMENTELOR NORMATIVE CONEXE


Nr. Indicativul Titlul documentaiei crt. documentaiei 0 1 2 1 C 12-95 Instruciuni tehnice ISCIR. 2 C 16 Normativ pentru executarea lucrrilor de betoane pe timp friguros. 3 C 56 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor. 4 C 193-79 Instruciuni tehnice pentru executarea zidriei din piatr brut. 5 C 210-94 Norme tehnice privind protecia anticoroziv a bazinelor din beton armat pentru neutralizarea i epurarea apelor industriale. 6 C 300-94 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaiile aferente acestora. 7 GE 035-99 Ghid i program de calcul pentru responsabilul cu urmrirea in exploatare a construciilor. Ghid de intreinere i exploatare in siguran a 8 GE 048-02 construciilor i instalaiilor de la prizele de ap. 9 GE 049-02 Ghid de execuie, exploatare i postutilizare a construciilor de captare din apa subteran pentru asigurarea parametrilor funcionali; Contr. 0092/2001 PROED/MLPTL. 10 GP 036-99 Ghid de proiectare, execuie i exploatare privind protecia anticoroziv a bazinelor din beton armat i beton precomprimat, destinate neutralizrii i epurrii apelor industriale. 11 GP 043/99 Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare utilizand conducte din PVC, polietilen i polipropilen. 12 GP 045-02 Ghid de execuie, exploatare i postutilizare a construciilor de captare a apei subterane pentru asigurarea parametrilor funcionali. 13 GP 052-00 Ghid pentru instalaii electrice i tensiuni pan la 1000 V ca i 1500 V cc. 14 GP 062-02 Ghid de proiectare i execuie pentru construciile de tratare a apei pentru localiti mici i obiective izolate, in vederea asigurrii sntii populaiei i proteciei mediului. 15 GP 069-02 Ghid de proiectare pentru instalaii de stingere a incendiilor cu ap. 16 GP 087-03 Ghid de proiectare a construciilor pentru tratarea apei in vederea potabilizrii. 17 GT 009-97 Ghid pentru reabilitarea reelelor de alimentare cu ap, fr sptur deschis, in vederea satisfacerii cerinelor de igien i siguran in exploatare.

18 GT 018-97 Ghid tehnic pentru diagnosticarea regimului de funcionare i comportrii in exploatare a grupurilor de pompare echipate cu recipieni de hidrofor. 19 I 20-00 Normativ pentru proiectarea i executarea proteciei contra trsnetului la construcii. 20 I 22-99 Normativ pentru proiectarea i executarea conductelor de aduciune i a reelelor de alimentare cu ap i canalizare ale localitilor. 21 I 30-75 Instruciuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec i stabilirea msurilor pentru prevenirea efectelor negative ale acesteia la instalaiile hidraulice sub presiune. 22 MP-005/1998 Manual de clorare a apei; aprobat cu Ordin MLPAT 16/N/1998. 23 NTPA 001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de incrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la evacuarea in receptorii naturali - aprobat prin H.G. nr. 188/28.02.2002. 24 NTPA 002/2002 Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate in reelele de canalizare ale localitilor i direct in staiile de epurare - aprobat prin H.G. nr. 188/28.02.2002. 25 NTPA 003/1997 Norme privind metodologia de conducere i control al procesului de epurare biologic cu nmol activ in staiile de epurare a apelor uzate oreneti, industriale i zootehnice. 26 NTPA 011/2002 Norme tehnice privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate oreneti - aprobate prin H.G. nr. 188/28.02.2002. 27 NTPA 013-02 Norme de calitate pe care trebuie s le indeplineasc apele de suprafa utilizate pentru potabilizare; aprobat cu HG nr. 100/02. 28 NTPA 014-02 Normativ privind metodele de msurare i frecven de prelevare a probelor din apele de suprafa destinate producerii de ap potabil - aprobat prin HG 100/02. 29 NE 012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat. 30 NTRQ 01-84 Norm tehnic republican privind msurarea debitelor de ap. Determinarea debitelor de ap in sistemele de curgere cu nivel liber. 31 NP 003-97 Normativ pentru proiectarea i exploatarea instalaiilor tehnico-sanitare i tehnologice cu evi din PP. 32 NP 028-98 Normativ privind proiectarea construciilor de captare a apei. 33 NP 032/1999 Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti. Partea I: Treapta mecanic. 34 NP 036-99 Normativ de reabilitare a lucrrilor hidroedilitare din localiti urbane. Buletinul Construciilor nr. 5/2000. 35 NP 072-02 Normativ pentru exploatarea sistemelor i instalaiilor de stingere a incendiilor cu substane. 36 NP 084-03 Normativ privind proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor sanitare i a sistemelor de alimentare cu ap i canalizare, utilizand conducte din mase plastice. 37 NP-088-03 Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti

Partea a II-a: Treapta biologic. 38 NP-089-03 Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti Partea a III-a: Staii de epurare de capacitate mic (5 < Q <= 50 l/s) i foarte mic (Q <= 5 l/s). 39 NP 091-03 Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de dezinfectare a apei. 40 NS 387-95 Norme specifice de securitatea muncii pentru alimentri cu ap a localitilor i pentru nevoi tehnologice; MMPS-1999, broura 20. 41 P 7 Normativ privind proiectarea i executarea construciilor fundate pe pmanturi sensibile la umezire. 42 P 66/01 Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de alimentare cu ap i canalizare a localitilor din mediul rural. Buletinul Construciilor, 2001. 43 P 70 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea construciilor pe pmanturi cu contraii mari. 44 P 73-78 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea recipientelor din beton armat i beton precomprimat pentru lichide. 45 P 96-96 Ghid pentru proiectarea i executarea instalaiilor de canalizare a apelor meteorice din cldiri civile, social-culturale i industriale; Buletinul Construciilor nr. 13/1997. 46 P 100-92 Normativ privind proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social culturale, agrozootehnice i industriale. 47 P 110-99 Normativ privind comportarea in timp a construciilor. 48 P 118-99 Normativ de siguran la foc a construciilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului nr. 27/N/07.04.1999. 49 P 130/99 Normativ privind urmrirea comportrii in timp a construciilor; Buletinul Construciilor nr. 1/2000. 50 P 135-99 Ghid privind coeficienii de uzur fizic normal la mijloacele fixe din grupa 1 - Construcii; Bul. Construciilor 2/2000. Specificaie tehnic pentru proiectarea i executarea 51 ST 21-97 construciilor i instalaiilor aferente filtrelor de nisip cu nivel liber pentru asigurarea msurilor pentru siguran in exploatare. 52 O 49-04 Norme tehnice privind protecia mediului i in special a solurilor, cand se utilizeaz nmoluri de epurare in agricultur. Ordin al Ministrului Sntii. 53 O 88-01 Ordinul Ministrului de Interne pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind echiparea i dotarea construciilor, instalaiilor tehnologice i a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de PSI. 54 O 138-01 Ordinul Ministrului de Interne pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind organizarea activitii de aprare impotriva incendiilor. 55 O 699-99 Ordin al Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, pentru aprobarea Procedurii i competenelor de emitere a avizelor i autorizaiilor de gospodrire a apelor. 56 O 775-98 Ordinul Ministrului de Interne pentru aprobarea normelor generale PSI.

57 O 1023-00 Ordinul Ministrului de Interne pentru aprobarea dispoziiilor generale de ordine interioar pentru PSI. 58 O 1080-00 Ordinul Ministrului de Interne pentru aprobarea dispoziiilor generale privind instruirea in domeniul PSI. 59 O 1618-00 Ordin, al Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, pentru aprobarea seciunilor reprezentative din cadrul Sistemului naional de supraveghere a calitii apelor. 60 O 1935-00 Norme de igien i recomandri pentru modul de via al populaiei; Ordin al Ministrului Sntii. 61 *** Normativ de coninut al documentaiilor tehnice necesare obinerii avizului de gospodrire a apelor i a autorizaiei de gospodrire a apelor, aprobat prin Ordinul Ministrului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului nr. 277/11.04.1997. 62 *** Normativ privind obiectivele de referin pentru clasificarea calitii apelor de suprafa, aprobat prin Ordinul Ministerului Apelor i Proteciei Mediului nr. 1.146 din 10 Decembrie 2002. 63 *** Norme de igien i recomandri privind mediul de via al populaiei, aprobate de Ministrul Sntii prin Ordinul Nr. 1935/13.09.1996. 64 *** Norme speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar, aprobate prin Hotrarea de Guvern nr. 101/03.04.1997. 65 *** Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate de la populaie i din procesele tehnologice; MMPS-2001, broura 19 66 *** CP mun. Bucureti; Norme specifice de protecia muncii; Ed. Medical 1975. 67 *** Ghid pentru reabilitarea reelelor publice de alimentare cu ap i canalizare. Pr. 673 PROED/MLPTL 1998. 68 *** Ordin MLPAT 83/N/05.07; Specificaii tehnice privind proiectarea i executarea construciilor i instalaiilor aferente filtrelor rapide de nisip, cu nivel liber. 69 *** HG nr. 273/94; Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii; colecia Legi i Alte acte normative. 70 *** HG nr. 766/97; Regulament privind conducerea i asigurarea calitii in construcii. Colecia de legi i HG. 71 *** HG 273; Norme de intocmire a crii tehnice a construciei; Colecia de legi i HG. 72 *** Legea 98/94 i Ordonana GR 108/1999; Lege privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la Normele legale de igien i sntate public. MO aug. 1999. 73 *** Norma tehnic republican privind msurarea debitelor de ap N.T.R.Q. 0-1-84. Determinarea debitelor de ap in sisteme de curgere cu nivel liber. Metoda modificrii locale a seciunii de curgere. Canale de msurare. Prescripii generale. Bucureti, 1985. 74 *** Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1214 din 6.09.2001 privind aprobarea reglementrii "Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de alimentare cu ap i canalizare a localitilor din mediul rural", indicativ P66-2001.

75 *** Msuri de protecie a calitii resurselor de ap, aprobate prin Hotrarea de Guvern nr. 472/09.06.2000. 76 *** Legea nr. 10/18 ianuarie 1995, privind Calitatea in Construcii. Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 12 din 24 ianuarie 1995, cu modificrile ulterioare. 77 *** Norme tehnice privind protecia mediului i in special a solurilor, cand se utilizeaz nmoluri de epurare in agricultur, aprobate prin Ordinul nr. 49 al M.A.P.A.M. din 14.01.2004, publicat in M.O. nr. 66 din 27.01.2004. 78 *** Lege pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al polurii - publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 901/12.12.2002. 79 *** Legea nr. 106/96 - Legea proteciei civile publicat in Monitorul Oficial din 03.10.1996. 80 M.A.P.P.M. Legea nr. 107 din 25 septembrie 1996, Legea Apelor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificrile ulterioare. 81 M.A.P.P.M. Legea nr. 137 din 29 decembrie 1995, Legea Proteciei Mediului, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 304 din 30 decembrie 1995, cu modificrile ulterioare. 82 ATV A 126 E Procedee de epurare a apelor uzate in procese cu nmol activat cu stabilizare de contact pentru capaciti cuprinse intre 50 i 5.000 locuitori echivaleni. 83 ATV A 202 Metode de eliminare a fosforului din apele uzate. 84 ATV M 256 Controlul i reglarea eliminrii azotului in procese cu nmol activat. 85 ATV A131E-2000 Dimensionarea staiilor de epurare cu nmol activat intr-o singur faz. 86 ATV-A 262E-2000Principiul de dimensionare i operare a construciilor staiilor de epurare cu paturi de cultur vegetal, pentru comune cu o capacitate de pan la 1000 locuitori echivaleni.

ANEXA Nr. IV.20.2 LISTA DOCUMENTELOR NORMATIVE DE REFERIN


Nr. Indicativul Titlul documentaiei crt. documentaiei 0 1 2 1 STAS 1343/0-89 Alimentri cu ap. Determinarea cantitilor de ap de alimentare. Prescripii generale. 2 SR 1343/1-95 Alimentri cu ap. Determinarea cantitilor de ap de alimentare pentru centre populate. 3 STAS 1343/2-89 Alimentri cu ap. Determinarea cantitilor de ap de alimentare pentru uniti industriale. 4 STAS 1343/3-86 Alimentri cu ap. Determinarea cantitilor de ap de alimentare pentru uniti zootehnice. 5 STAS 1343/4-86 Alimentri cu ap. Determinarea cantitilor de ap de alimentare pentru amenajri de irigaii. 6 STAS 1343/5-86 Alimentri cu ap. Determinarea cantitilor de ap

de alimentare pentru uniti piscicole. 7 SR 1508/00 Alimentri cu ap. Prescripii pentru sistemele i componentele pentru inmagazinarea apei. 8 STAS 1628-1/87 Alimentri cu ap. Surse de ap; Studii de teren. 9 STAS 1629-1/81 Alimentri cu ap. Surse de ap; captarea izvoarelor. 10 STAS 1629-2/95 Alimentri cu ap. Captarea apei subterane cu puuri. 11 STAS 1629-3/91 Alimentri cu ap. Captarea apei subterane cu drenuri. 12 STAS 1629-4/90 Alimentri cu ap. Captarea apei din rauri. 13 STAS 1629-5/90 Alimentri cu ap. Captri de ap din lacuri. 14 STAS 1846-90 Canalizri exterioare. Determinarea debitelor de ap de canalizare. Prescripii de proiectare. 15 STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale reelelor exterioare de canalizare. Prescripii fundamentale de proiectare. 16 STAS 3602/87 Alimentri cu ap. Filtre de nisip. 17 STAS 3620-2/85 Alimentri cu ap. Decantoare suspensionale cu recircularea mecanic a nmolului. 18 STAS 4068/2-87 Debite i volume maxime de ap. Probabilitile anuale ale debitelor i volumelor maxime in condiii normale i speciale de exploatare. 19 STAS 10898-85 Alimentri cu ap i canalizri. Terminologie. 20 STAS 1481-86 Canalizri. Reele exterioare. Criterii generale i studii de proiectare. 21 STAS 2308-81 Alimentri cu ap i canalizri. Capace i rame pentru cmine de vizitare. 22 STAS 2448-82 Canalizri. Cmine de vizitare. Prescripii de proiectare. 23 STAS 3272-80 Canalizri. Grtare cu ram, din font, pentru guri de scurgere. 24 STAS 6701-82 Canalizri. Guri de scurgere cu sifon i depozit. 25 STAS 10859-91 Canalizri. Staii de epurare a apelor uzate provenite de la centrele populate. Studii pentru proiectare. 26 STAS 4162/1-89 Canalizri. Decantoare primare. Prescripii de proiectare. 27 STAS 4162/2-89 Canalizri. Decantoare secundare. Prescripii de proiectare. 28 SR 4162-2/95 Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Dimensionare tehnologic. 29 SR 4163-3/95 Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Principii de execuie i exploatare. 30 STAS 4165/88 Alimentri cu ap. Rezervoare din beton armat i beton precomprimat. 31 STAS 4273-83 Construcii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importan. 32 STAS 6054/77 Adancimea maxim de inghe. 33 SR 6819/97 Alimentri cu ap. Aduciuni.

34 SR 8591/97 Reele subterane. Condiii de amplasare. 35 STAS 8818/87 Zgomot. Pompe centrifugale, diagonale i axiale. Metode de determinare a nivelului de zgomot. 36 STAS 9295/88 Alimentri cu ap. Staii de deferizare i demanganizarea apei. 37 SR 9296/96 Staii de clorare cu clor gazos. 38 STAS 10101/0-75 Aciuni in construcii, clasificarea i gruparea aciunilor. 39 STAS 10110/90 Alimentri cu ap. Staii de pompare. 40 STAS 11566-91 Canalizri. Bazine cu nmol activat. Prescripii generale de proiectare. 41 STAS 12264-91 Canalizri. Separatoare de uleiuri i grsimi la staiile de epurare oreneti. 42 SR 12362/96 Alimentri cu ap. Gospodria de reactivi. 43 STAS 12431-90 Canalizri. Grtare pentru staii de epurare a apelor uzate oreneti. Prescripii generale de proiectare. 44 STAS 12594-87 Canalizri. Staii de pompare. Prescripii generale de proiectare. 45 SR EN 295-1 + Tuburi i accesorii de gresie i imbinarea lor la A1:1997 racorduri i reele de canalizare. Partea 1: Condiii. 46 SR EN 124:1996 Dispozitive de acoperire i inchidere pentru cmine de vizitare i guri de scurgere in zone carosabile i pietonale. Principii de construcie, incercri tip, marcare, inspecia calitii. 47 SR EN 295-2:1997 Tuburi i accesorii de gresie i imbinarea lor la racorduri i reele de canalizare. Partea 2: Inspecia calitii i eantionarea. 48 SR EN 295-3:1997 Tuburi i accesorii de gresie i imbinarea lor la racorduri i reele de canalizare. Partea 3: Metode de incercare. 49 SR EN 295-4:1997 Tuburi i accesorii de gresie i imbinarea lor la racorduri i reele de canalizare. Partea 4: Condiii pentru accesorii speciale, piese de adaptare i accesorii compatibile. 50 SR EN 295-5:1997 Tuburi i accesorii de gresie i imbinarea lor la racorduri i reele de canalizare. Partea 5: Condiii pentru tuburi perforate i accesorii. 51 SR EN 295-6:1997 Tuburi i accesorii de gresie i imbinarea lor la racorduri i reele de canalizare. Partea 6: Condiii pentru cminele de vizitare de gresie. 52 SR EN 295-7:1997 Tuburi i accesorii de gresie i imbinarea lor la racorduri i reele de canalizare. Partea 7: Condiii pentru tuburile de gresie i imbinrile lor destinate execuiei prin impingere. 53 SR EN 476:2000 Condiii generale pentru componentele utilizate la reelele de evacuare, de racord i de canalizare cu curgere cu nivel liber. 54 SREN 752-1:1998 Reele de canalizare in exteriorul cldirilor. Partea 1. Generaliti i definiii. 55 SR EN 752-2:1998 Reele de canalizare in exteriorul cldirilor. Partea 2. Condiii de performan.

56 SR EN 752-3:1999 Reele de canalizare in exteriorul cldirilor. Partea 3. Prescripii generale de proiectare. 57 SR EN 752-4:1999 Reele de canalizare in exteriorul cldirilor. Partea 4. Dimensionarea hidraulic i consideraii referitoare la mediu. 58 SR EN 752-5:1999 Reele de canalizare in exteriorul cldirilor. Partea 5. Reabilitare. 59 SR EN 752-6:1999 Reele de canalizare in exteriorul cldirilor. Partea 6. Instalaii de pompare. 60 SR EN 752-7:1999 Reele de canalizare in exteriorul cldirilor. Partea 7. Intreinere i exploatare. 61 SR EN 805:2000 Alimentri cu ap. Condiii pentru sistemele i componentele exterioare cldirilor; ASRO 2000. 62 SR EN 1610:2000 Execuia i incercarea racordurilor i reelelor de canalizare. 63 SR EN 1671:2000 Reele de canalizare sub presiune in exteriorul cldirilor. 64 SR EN 1433:2003 Canale de evacuare a apelor uzate din zone circulabile utilizate de pietoni i vehicule. Clasificare, cerine pentru proiectare i incercare, marcare i evaluarea conformitii. 65 SR EN 1085:2000 Epurarea apelor uzate. Terminologie. 66 SR EN 1293:2002 Condiii generale pentru componentele utilizate la reelele de evacuare, de racord i de canalizare sub presiune pneumatic. 67 SR EN 12255-1:2002 Staii de epurare. Partea 1: Principii generale de construcie. 68 SR EN 12255-3:2002 Staii de epurare. Partea 3: Epurri preliminare. 69 SR EN 12255-4:2002 Staii de epurare. Partea 4: Decantare primar. 70 SR EN 12255-5:2002 Staii de epurare. Partea 5: Procedeu cu lagune. 71 SR EN 12255-6:2002 Staii de epurare. Partea 6: Procedee cu nmoluri activate. 72 SR EN 12255-7:2002 Staii de epurare. Partea 7: Reactoare biologice cu pelicul fixat. 73 SR EN 12255-8:2002 Staii de epurare. Partea 8: Depozitare i tratare nmoluri. 74 SR EN 12255-9:2002 Staii de epurare. Partea 9: Control mirosuri i ventilaie. 75 SR EN 12255-10:2002Staii de epurare. Partea 10: Prescripii de securitate. 76 SR EN 12255-11:2002Staii de epurare. Partea 11: Date generale cerute. 77 SR EN 12280:2002 Condiii generale pentru componentele utilizate la renovarea i repararea racordurilor i reelelor de canalizare in exteriorul cldirilor. 78 SR EN 12889:2000 Execuia fr tranee i incercarea racordurilor i reelelor de canalizare. 79 SR EN 858-1:2002 Separatoare de lichide uoare (de exemplu: hidrocarburi). Partea 1: Cerine de proiectare, performan i incercri, marcare i controlul calitii. 80 SR EN 1825-2:2002 Separatoare de grsimi. Partea 2: Alegerea

dimensiunilor nominale, montare, service i intreinere. 81 SR EN 12050-1:2001 Staii de pompare a apelor uzate pentru cldiri i terenuri. Principii de construcie i incercare. Partea 1. Staie de pompare ap uzat ce conine materii fecale. 82 SR EN 12050-2:2002 Staii de pompare a apelor uzate pentru cldiri i terenuri. Principii de construcie i incercare. Partea 2. Staii de pompare pentru ape uzate fr materii fecale. 83 SR EN 12050-3:2002 Staii de pompare a apelor uzate pentru cldiri i terenuri. Principii de construcie i incercare. Partea 3. Staie de pompare cu aplicare limitat pentru ape uzate cu materii fecale. 84 SR EN 12050-4:2002 Staii de pompare a apelor uzate pentru cldiri i terenuri. Principii de construcie i incercare. Partea 4. Robinet de reinere pentru ape uzate cu materii fecale i fr materii fecale. 85 SR EN 1123-1:2002 Tuburi i racorduri de tub pentru reele de canalizare sudate longitudinal din oel galvanizat la cald, muf i capt drept. Partea 1: Cerine, incercri, control de calitate. 86 SR EN 1123-2:2002 Tuburi i racorduri de tub pentru reele de canalizare sudate longitudinal din oel galvanizat la cald, muf i capt drept. Partea 2: Dimensiuni. 87 SR EN 1124-1:2002 Tuburi i racorduri de tub pentru reele de canalizare din oel inoxidabil sudate longitudinal cu muf i capt drept. Partea 1: Cerine, incercri, control de calitate. 88 SR EN 1124-2:2002 Tuburi i racorduri de tub pentru reele de canalizare din oel inoxidabil sudate longitudinal cu muf i capt drept. Partea 2: Sistem S; Dimensiuni. 89 SR EN 1124-3:2002 Tuburi i racorduri de tub pentru reele de canalizare din oel inoxidabil sudate longitudinal cu muf i capt drept. Partea 3: Sistem X; Dimensiuni. SR EN 588-1 Tuburi de azbociment pentru racorduri i reele de 90 canalizare. Partea 1: Tuburi, imbinri i accesorii pentru reele cu curgere cu nivel liber. 91 SR EN 588-2 Tuburi de azbociment pentru racorduri i reele de canalizare. Partea 2: Cmine de vizitare i cmine de racord. 92 SR-ISO 3607/95 evi din polietilen (PE). Tolerane la diametrele exterioare i grosimile de perete. 93 SR-ISO 4064-1/96 Msurarea debitului de ap in conducte inchise. Contoare de ap potabil. Condiii tehnice. 94 SR-ISO 4064-2/96 Msurarea debitului de ap in conducte inchise. Contoare de ap. Condiii de instalare. 95 SR ISO 4067-6:1996 Desene tehnice. Instalaii. Partea 6: Simboluri grafice pentru sisteme de alimentare cu ap i canalizare ingropate. 96 SR-ISO 6107/97 Calitatea apei. Vocabular. 97 *** Managementul calitii i asigurarea calitii Colecia de standarde (9000, 10011, 45000); Editura Tehnic - 1998.