P. 1
Primar a I Cadru Didactic

Primar a I Cadru Didactic

|Views: 301|Likes:
Published by Nedelcu Mika

More info:

Published by: Nedelcu Mika on Aug 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/19/2013

pdf

text

original

Sections

  • Cuvânt de bun venit
  • Matematicã – nivelul I
  • iCum poate fi prezentatã prima sesiune introductivã
  • 1Un start bun
  • 2Cifrele ºi numerele naturale 1, 2, 3, 4, 5
  • 3Cifra ºi numãrul 0 ªirul numerelor de la 0 la 5
  • 6Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 10
  • 7Numerele de la 10 la 20
  • 8Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 20
  • 9Probleme
  • 10Numerele de la 10 la 100
  • 11Compararea ºi ordonarea numerelor de la 20 la 100
  • 12Adunarea ºi scãderea numerelor de la 0 la 30
  • 13Probleme
  • 14Unitãþi de mãsurã
  • 15Elemente de geometrie
  • EEvaluare
  • 1Exerciþii ºi probleme recapitulative
  • Probã de evaluare formativã
  • 3TEST DESINTEZÃ pentru evaluarea sumativã la sfârºitul nivelului I
  • EProiectarea modalitãþilor de evaluare
  • ECe trebuie sã evaluaþi

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Aniþa Dulman

MATEMATICÃ
În lumea numerelor

Ghidul cadrului didactic
Nivelul I

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristiana Ilie, autoare „Istorie. Geografie“ Iudit Sera, autoare „Limba englezã“ dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Gabi Iancu Foto copertã: Dinu Dumbrãvician

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Matematicã – nivelul I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Cum poate fi prezentatã prima sesiune introductivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 Lecþia 1 Lecþia 2 Lecþia 3 Lecþia 6 Lecþia 7 Lecþia 8 Lecþia 9 Lecþia 10 Lecþia 11 Lecþia 12 Lecþia 13 Lecþia 14 Lecþia 15 Lecþia 16 Lecþia 17 Un start bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Cifrele ºi numerele naturale 1, 2, 3, 4, 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14 Cifra ºi numãrul 0. ªirul numerelor de la 0 la 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Numerele de la 10 la 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20 Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Numerele de la 10 la 100 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Compararea ºi ordonarea numerelor de la 20 la 100 . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Adunarea ºi scãderea numerelor de la 0 la 30 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Unitãþi de mãsurã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Elemente de geometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 Exerciþii ºi probleme recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Probã de evaluare formativã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 TEST DE SINTEZÃ pentru evaluarea sumativã la sfârºitul nivelului I . . . . . . .42 Proiectarea modalitãþilor de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 Ce trebuie sã evaluaþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

3

Cuvânt de bun venit
Stimatã învãtoare, Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“! Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau coordoneazã clase de tip „a doua ºansã“. În acelaºi timp, ele pot fi folosite ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive. Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin: • modularitate ºi flexibilitate în organizare • caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului • respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare. Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar experimental 2005-2006. În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist, secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate: • etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadrul didactic º.a., • etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre cursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficiente metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þintã, dar ºi specificului subiectului predat. • etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute. Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind, pe lângã unitãþile de învãþare detaliate, activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului / nivelului anterior, probe de evaluare ºi auto-evaluare, dicþionar cu termeni utilizaþi, pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii esenþializate pentru consolidarea învãþãrii.

Programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“ în anul ºcolar 2005-2006 va fi aplicat pe baza O.M. nr. 5160 din 6.10.2005 în conformitate cu urmãtoarele documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învãþãmânt în cadrul Programului „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“; • Planul cadru pentru programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“; • Programe ºcolare integrate prin care se realizeazã educaþia de bazã. • Materiale educaþionale pentru elevi ºi cadre didactice.

4

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

contribuþia dumneavoastrã. dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu ajutorul computerului. a metodologiei. ritmul ºi metodologia abordãrii lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu didactic. a formelor de organizare posibil de abordat. resursele de învãþare disponibile. Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin care programele ºcolare prind viaþã. de resursele materiale de care dispune ºcoala. Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar” în acest an ºcolar ºi necesitatea revizuirii tuturor materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul ºcolar 2006-2007. se oferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã. Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei respective. a tuturor celor care lucraþi cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uºurinþã adaptate ºi individualizate în funcþie de contextul local. Aºteptãm sugestiile de revizuire. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã ordonarea conþinuturilor relevante sugerate. comentariile. contextul local în care se defãºoarã învãþarea. atât prin forme clasice. particularitãþile grupului cu care lucreazã. Ghidurile cadrelor didactice sunt o oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din perspectiva scopului. de stilul de predare al cadrului didactic ºi de particularitãþile cursanþilor. Cadrul didactic împreunã cu clasa pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare. cu exemple de probe de evaluare construite pe baza standardelor de evaluare regasite în programele ºcolare pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu. fie adrese utile pentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet.ro. dar ºi alternative.a.Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic. mici proiecte ºi cercetãri care se desfãºoarã în comunitate sau în diferite instituþii º. Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii. Vã mulþumim ºi vã dorim succes! Cristiana Boca Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 5 . observaþiile sau aprecierile pe adresa secondchance@wyginternational. Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice. Acestea sunt fie lucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei. astfel încât transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi mai transparentã.

.

strategii de rezolvare. acomodarea tinerilor cuprinºi în proiectul A Doua ªansã la cerinþele învãþãrii matematicii. operaþii ºi rezolvarea de probleme din cotidian. cea a achiziþiilor. • probleme cu adunãri ºi scãderi. comparare. • proprietãþile operaþiilor (intuitiv). 4. etapa de aplicaþii ºi transfer. proprii de viaþã. tipare de învãþare operaþionalã. în grup. Devine foarte importantã etapa C. • numere naturale: citire. • adunarea ºi scãderea. teme pentru proiecte ºi alte activitãþi care vor face obiectul evaluãrii finale. dreptunghi. Prezentarea programei Programa de matematicã pentru nivelul I corespunde ciclului achiziþiilor matematice fundamentale ºi are în vedere alfabetizarea iniþialã. faptul cã stadiul operaþiilor concrete a fost depãºit. Conþinuturile teoretice au fost înlocuite cu contexte problematice pentru a valorifica experienþa de viaþa a cursanþilor. anume etapa notatã în ghidul cursantului cu A. Astfel. algoritmi de calcul. Exerciþiile ºi temele propuse au sarcinile scrise. despre numere. cunoaºterii ºi stãpânirii mediului înconjurãtor.. masã. Cum se desfãºoarã pretestarea Un start bun este unitatea de învãþare care permite profesorului sã constate ceea ce cursanþii au achiziþionat empiric. Conþinutul programei A) elemente matematice: • elemente pregãtitoare pentru înþelegerea conceptului de numãr natural. tabele. Ceea ce se învaþã se aplicã în proiecte individuale sau de grup. De aceea. ordonare. învãþarea prin experienþã. La rubrica Activitãþi de învãþare sunt prevãzute teme pentru investigarea mediului apropiat.Matematicã – nivelul I 1. unitãþi monetare. cursanþii lucreazã individual. Activitãþi specifice În selectarea activitãþilor de învãþare am avut permanent în atenþie vârsta persoanelor care învaþã. urmare a experienþei Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 7 . în perechi pentru a-ºi însuºi tehnici. • exprimarea rezultatelor mãsurãrii cu o unitate de mãsurã neconvenþionalã. dar citirea acestora o face cadrul didactic sau o persoana care ºtie deja sã citeascã. Obiectivele vizeazã asimilarea elementelor de bazã ale limbajului matematic. poligoane: • triunghi. scriere. iar conþinutul din programã vizat îl constituie elementele pregãtitoare: poziþii spaþiale. Obiectivele cadru ºi cele de referinþã din programa naþionalã au fost revizuite pentru a rãspunde specificului acestei forme de învãþãmânt: timpul redus de învãþare. Pot fi folosite temele propuse sau altele pe care le aveþi la îndemânã. vârsta cursanþilor. • timp. formarea motivaþiei pentru învãþare. în activitãþi de culegere ºi de organizare a unor date ºi mai puþin în teme de exersare. dezvoltarea potenþialului creativ. înþeleasã ca activitate socialã. de efectuare a unui numãr de calcule sau probleme. în prima etapã a fiecãrei unitãþi de învãþare. Unitatea este conceputã în jurul temei „aniversarea“. iar în formarea unor anumite noþiuni achiziþiile anterioare ºcolarizãrii pot constitui bazã de pornire. scheme.. Cursanþii sunt încurajaþi sã punã întrebãri ºi sã spunã ce ar dori ei sã înveþe. La rubrica ªtiaþi cã. 2. se vor actualiza achiziþiile din practica de zi cu zi. B) figuri geometrice. scrierea unor elemente grafice. formarea de mulþimi dupã anumite criterii. a) Activitãþile de prezentare a unor noþiuni se vor realiza oral sau plecând de la documente: fiºe. sunt date informaþii cu rolul de a stimula interesul pentru învãþare. care vor pune cursanþii în situaþia de a reflecta asupra unor situaþii reale de viaþã în care întâlnesc noþiunile matematice. reþete.. statistici. 5. bonuri de casã. În etapa B. se asigurã un caracter motivant învãþãrii. capacitate. pãtrat. stimularea în vederea perceperii. 3. Cum poate fi adaptat curriculumul Experienþa de viaþã a cursanþilor este o resursã importantã de învãþare. cerc. C) mãsurare ºi mãsuri: • lungime.

7. bancnote. este bine sã se inventarieze dificultãþile fiecãrui cursant ºi sã fie încurajaþi sã cearã ajutor pentru remediere. Este clar cã aceste demersuri sunt puternic centrate pe viaþã ºi au un puternic caracter aplicativ.Sunt prevãzute activitãþi de manipulare folosind materiale specifice: mânuirea unor instrumente. e) Activitãþile de evaluare au rolul de a furniza profesorului ºi cursanþilor informaþii referitoare la mãsura în care învãþarea a reuºit. Recapitulare Activitãþile de recapitulare sunt ocazii de individualizare a învãþãrii. astfel încât sã permitã accesul celor cu dificultãþi la experienþe comparabile cu ale colegilor sau la activitãþi alternative potrivite nevoilor lor. Sau poate numeraþia. postere. Este nevoie de ingeniozitate în crearea unor exerciþii interesante. colaje. c) Activitãþile de aplicare sunt activitãþi destinate utilizãrii matematicii în situaþii reale. tabele etc. Impactul vizual. d) Scopul învãþãrii matematicii este acela de a rezolva nenumãratele probleme din viaþa de zi cu zi. Este preferabil ca tinerii sã utilizeze materiale realizate de ei înºiºi: scheme. tarife. 8 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . matematica ne pune la dispoziþie probleme similare celor din realitate sau imaginate. b) Fãrã a abuza de exerciþii didactice de consolidare ºi fixare a unor mecanisme. • Elaborare: conþinuturile sunt concepute astfel încât sã se anticipeze nevoile de învãþare ale celor cu dificultãþi sau ale celor cu abilitãþi specifice matematicii. pentru recunoaºtere cifrelor propunem citirea unor numere de telefon utile. desene. Acolo unde existã. orare) permite evitarea aspectului adesea artificial al aplicãrii matematicii. Astfel. realizarea unor colaje. cãrþi de joc etc. cunoscute. la determinarea necunoscutei. Propunem integrarea naturalã a matematicii în viaþã. Recursul la documente (calendare. Suportul concret ºi semiconcret se constituie din obiecte cu relevanþã pentru activitatea zilnicã: monede. Pot fi folosite urmãtoarele strategii: • Individualizarea: schimbarea curriculum-ului ºi a metodelor de predare pentru a þine cont de nevoile fiecãrui cursant. S-ar putea sã fie nevoie sã revizuiþi mai mult calculul. cãrþi de joc etc. afiºe. Problema materialelor pentru tineri ºi adulþi este diferitã faþa de învãþãmântul primar. de realizare a unor clasamente. Profesorul creazã situaþii asemãnãtoare celor pe care le întâlnesc cursanþii pentru a-i convinge de nevoia învãþãrii matematicii. deoarece nevoile cursanþilor pot fi altele decât cele vizate de aceste sugestii. de sancþionare. care sã dozeze armonios repetiþiile. Departe de a avea rolul de ierarhizare. Activitãþile de recapitulare sunt doar sugestii. preþuri. la valoarea aplicativã a ceea ce se învaþã. Aceste activitãþi nu se pot regãsi la ciclul primar datã fiind experienþa de viaþã a subiecþilor. orare. 6. chiar dacã deprinderile de mânuire sunt abia la început. fãrã a deveni plictisitoare. calendare. dupã cum pentru efectuarea unor scãderi propunem exemple de reducere a preþurilor unor obiecte. Cursanþii vor avea posibilitatea sã confrunte ceea ce au învãþat cu realitatea. rigoarea. Cert este cã recapitularea reprezintã momentul care-l va ajuta pe cursant în realizarea itemilor pentru absolvire. liste. Plecând de la date sigure. calitatea imaginii. machete. propunem folosirea calculatorului de buzunar pentru efectuarea ºi verificarea unor calcule. • Extinderea: conþinuturile pot fi îmbogãþite pentru a motiva ºi a atrage pe cei cu rezultate bune. • Adaptarea: modificarea conþinutului. De asemenea. zaruri. de sprijin adaptat la nevoile cursanþilor. evaluarea atestã achiziþiile prin raportarea la contexte reale. citirea unor tabele etc. se determinã metoda care poate conduce la rãspuns. Pe parcursul desfãºurãrii unitãþilor de învãþare. se poate apela la computer. În particular. este nevoie de un antrenament indispensabil oricãrei învãþãri pentru a fixa unele deprinderi. de discernere între bun ºi slab. Conceptele matematice se vor forma apelând la situaþii din viaþa cotidianã: cumpãrãturi. culoare contribuie la fixarea mai bunã a ceea ce se învaþã.Strategii de individualizare a învãþãrii Cadrele didactice au sarcina dificilã de a concilia cerinþele programei cu abilitãþile cursanþilor.

a scopurilor de învãþarea. e bine sã li se ofere cursanþilor ºansa de a accesa surse de informare cât mai variate: computer. Diferenþierea procesului vizeazã ajutorul acordat cursantului pentru a-ºi depãºi nivelul actual de abilitãþi ºi cunoºtinþe. a metodelor ºi modalitãþilor de lucru þin seama în mod diferenþiat de nevoile de învãþarea ale fiecãruia. • comasarea: înainte de a începe o nouã lecþie. constând în eliminarea repetiþiilor inutile. corectarea se face într-un limbaj comun. 56. • program individual de învãþare: în cadrul orelor de consiliere. în „Educationale Leadership“. se vor atribui cursanþilor sarcini de recuperare sau de dezvoltare. sã stimuleze corectarea greºelilor printr-o abordare reflexivã. cãrþi. b) De ce s-a întâmplat? Cercetãm contextul pentru a afla cât mai multe rãspunsuri posibile. în sensul cã elevii se simt stãpâni pe propria învãþare. machete. învãþare. se dezvoltã sentimentul „proprietãþii“.1 Este o modalitate interesantã de a-i antrena ºi pe cursanþi în autoevaluarea progresului realizat 8. „Reflecþia este esenþa practicii”. sã-i ajute pe cursanþi sã parcurgã distanþa de mai sus. b) Autoevaluarea poate îmbrãca urmãtoarele forme: grupuri de analizã a activitãþii. d) Care sunt implicaþiile pentru practica mea? Înþelegerea furnizatã de paºii anteriori poate schimba practica didacticã ulterioarã. utilizarea materialelor. nr. mai 1999 Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 9 . vol. estimãri ºi argumentarea unor rãspunsuri. discuþii individuale cu profesorii. în funcþie de rezultatele acestuia. profesorul va aplica un test ºi. 8. Cele mai importante metode de diferenþiere pe care le propunem în învãþarea matematicii sunt urmãtoarele: • predarea bazatã pe gândire criticã: încurajarea elevilor pentru a face predicþii. Folosind un ghid pentru a reflecta la experienþele practicii. Având în vedere specificul formei de 1 Adaptat dupã Simona Hole ºi Grace Hall McEntee. proiecte personale de învãþare. • proiecte independente: cursanþii pot lucra împreunã cu profesorul sau în afara clasei. diferenþierea implicã posibilitatea exprimãrii fiecãruia în funcþie de abilitãþi. profesorul poate stabili un fel de contract prin care cei care nu au finalizat sarcina sã aibã posibilitatea sã o facã. hãrþi.• Diferenþierea: planificarea unor sarcini. pentru realizarea unui proiect faþã de care manifestã interes. • folosirea tehnologiei: dacã se poate. pentru interacþiunea cu ceilalþi colegi. putem îmbunãtãþi predarea. Reflecþii Reflecþia este esenþa practicii. în comunitate. 8. sã-i ajute pe cursanþi sã înþeleagã cã au de parcurs o distanþã între ceea ce ºtiu ºi ceea ce doresc sã ºtie. evaluarea trebuie: sã sprijine învãþarea. Evaluarea a) Evaluarea are ca scop sprijinirea cursanþilor astfel încât sã înþeleagã felul în care pot contribui la propria învãþare ºi în care pot deveni mai responsabili faþã de progresul propriu. jurnal personal. sã indice paºii urmãtori în procesul de învãþare. utilizarea unor materiale adecvate. Paºii acestui ghid sunt: a) Ce s-a întâmplat? Facem un rezumat al faptelor fãrã a le judeca sau interpreta. sã þinã cont de impactul motivaþiei asupra învãþãrii. La nivelul produsului. Diferenþierea poate avea loc la nivelul conþinutului. aceasta este etapa în care încercãm sã atribuim semnificaþii evenimentelor cotidiene. c) Interevaluarea: toate proiectele pe care le propunem în ghidul cursantului privilegiazã interevaluarea deoarece observaþiile sunt acceptate mai uºor. • sarcini pe niveluri diferite: profesorul concepe sarcini variate ºi îi îndrumã pe cursanþi în alegerea sarcinilor în funcþie de capacitãþile lor. oferã ocazii pentru lãmuriri. c) Ce-ar putea însemna asta? Deºi este foarte greu. sã ofere feed-back. sã reflecte importanþa centralã a autoevaluãrii.

lipici. 10 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . un dosar. foarfeci etc. câte ore de matematicã vor avea (4 ore de învãþare). creion. creioane colorate.i Cum poate fi prezentatã prima sesiune introductivã PAGINA 1 • Spuneþi cursanþilor câte sãptãmâni de ºcoalã vor fi pentru nivelul I. gumã de ºters. care sunt reperele orare. hârtie. • Stabiliþi cum se vor desfãºura activitãþile. • Spuneþi cursanþilor care sunt materialele de care vor avea nevoie: creion.

în grup. • Explicaþi-le cã este foarte important sã lucreze împreunã ºi sã se ajute. temele proiectelor etc. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 11 .PAGINA 2 • Spuneþi cursanþilor ceea ce urmeazã sã înveþe ºi întrebaþi-i ce aºteptãri au ei de la curs. Scrieþi pe o coalã de hârtie aceste aºteptãri ºi reveniþi la ele la finele perioadelor de învãþare. deoarece vor avea nevoie de ele pentru absolvire. notiþele. • Arãtaþi-le un portofoliu ºi explicaþi-le cum este alcãtuit. PAGINA 3 • Explicaþi-le cã proiectele vor fi notate în vederea absolvirii. Atrageþi-le atenþia cã este important sã-ºi punã într-un dosar lucrãrile. schiþele. în perechi. • Stimulaþi-le interesul prezentându-le rubrica ªtiaþi cã. • Explicaþi-le modalitãþile de lucru: individual. • Spuneþi-le cã pentru a reuºi vor avea ocazia sã foloseascã tot ceea ce ºtiu deja.

sus. desene sau numere. apoi a doua la stânga…). • scheme.1 OBIECTIVE: Un start bun Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã recunoascã poziþia relativã a obiectelor în spaþiu. exterior etc. Sugestii metodologice CUM SE FACE PRETESTAREA (REACTUALIZAREA ANCORELOR) • Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce aºteptãri aveþi de la ei. jos. Pregãtiþi-le câte un suport nostim din hârtie pe care sã-ºi reprezinte aºteptãrile. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • poziþionarea obiectelor în spaþiu (stânga. dreapta. ilustraþii computer(dacã existã). deasupra. • sã realizeze modele repetitive folosind litere. suporturi de hârtie de scris. pixuri. • sã identifice grupe / mulþimi de obiecte dupã criterii date.indicatoare. sub. cifre. A) ORIENTARE • Purtaþi o discuþie referitoare la importanþa cunoaºterii poziþiilor spaþiale. • sã creeze un model repetitv respectând regula datã. variate (velinã. a unor colaje. identificarea unor locuri dupã repere spaþiale (de ex. • individual: exerciþii de trasare a unor elemente grafice. creioane colorate. • realizarea unor frize decorative.. • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. numeraþie. MATERIALE: • cartoane. deasupra. • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre numere. 6 paºi la stânga etc. pentru faianþarea unei camere. cretã coloratã. scãdere. • jocuri practice de orientare în teren pentru gãsirea unei recompense (exemplu: „Gãseºte mingea“). 12 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . interior. dispensarul) în spaþiu (stânga. din experienþa anterioarã ºcolaritãþii. • sã poziþioneze obiecte respectând anumite repere. fiºe. • jocuri pe computer pentru desenarea dupã instrucþiuni date. • sã identifice regula dupã care a fost creat un model repetitiv. jos. sub. mãsurare. obiecte pentru realizarea de mulþimi. FORME DE ACTIVITATE: • în grup / perechi: exerciþiile de orientare în teren. • markere. • sã formeze grupe / mulþimi de obiecte dupã criterii date. dictando. respectând reguli de deplasare: 10 paºi la dreapta. • jocuri de realizare a unor modele repetitive pe computer. • recunoaºterea în teren ºi numirea poziþiei pe care o ocupã diverse obiective (ºcoala. a unor rame de tablouri. sus. Este o bunã ocazie sã completaþi fiºa de observaþie cu elemente din bagajul pe care îl au la venirea în ºcoalã. interior. • proiect: „Cum sã fie casa mea”. adunare. exterior etc. • Cereþi-le sã exemplifice situaþii cum ar fi: desfãºurarea corectã a circulaþiei rutiere.). dreapta. cu reþea de pãtrãþele). • observarea poziþiei unor obiecte (imagini) pe computer. a unor decoraþiuni pentru obiecte de vestimentaþie. • continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte. a poziþionãrii corecte în funcþie de repere date. planul ºcolii / cartierului.).: prima la dreapta.

coduri.. MATERIALE DE CONSULTAT: Metodica predãrii matematicii în învãþãmântul primar. planuri. Bucureºti. Bucureºti. MONITORIZAREA • Daþi feed-back cursanþilor. Bucureºti. dar. Spaþiul nu permite tratarea fiecãrui momen la toate unitãþile din ghid. precum ºi implementarea acestuia vor conþine toate aceste etape referitoare la reactualizarea ancorelor. I.D. Bucureºti. mulþimi. solicitaþi-le cursanþilor sã propunã. cum se înfileteazã (spre dreapta sau spre stânga) etc. vor fi precizate lucruri ce ar putea fi interesante pentru practica dumneavoastrã. • Elemente de vocabular specific: modele repetitive. Metode de învãþãmânt.. Aveþi deja douã mulþimi create dupã un criteriu.E. dar ºi apelând doar la noþiuni: mulþimea celor nãscuþi iarna etc.. în teren.P.D.D. 2001 C) APLICAÞII • Rezolvaþi activitãþi practice de observare a unor modele repetitive. 2000 Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã. Radu. 1997 Evaluarea în procesul didactic. frize decorative. sã deseneze astfel de modele pentru înfrumuseþarea ambianþei..• Propuneþi activitãþi relevante pentru adulþi. • Completaþi grile de monitorizare. a tacâmurilor. criteriu. E. Se implicã în rezolvarea sarcinilor: DA NU RAR UNEORI Nume ºi prenume REFLECTAÞI LA: • Este o bunã ocazie sã aflaþi care sunt stângacii / dreptacii în modul cel mai firesc. cum ar fi: aºezarea mesei. poziþii relative. Evitaþi sã le cereþi sã indice mâna dreaptã / stângã ca la clasa întâi! Realizaþi un tabel pentru înregistrarea datelor.P. E. M. CUM SE FACE EVALUAREA • Completaþi în jurnal observaþii referitoare la achiziþiile cursanþilor. • Orientarea în spaþiul de scris. B) ACHIZIÞII • Orientarea în spaþiul sãlii de curs. elemente de aºezare în paginã.P.C. • Orientarea folosind schiþe. evaluarea formativã. • Realizaþi mulþimi de obiecte concrete. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 13 . Ion T. E. 1988. monitorizarea progresului. când va fi posibil. pentru a surprinde participarea la activitate. Dreapta Numele Ana Stânga Vlad Ce s-a întâmplat? De ce s-a întâmplat? Ce ar putea însemna aceasta? Care sunt implicaþiile pentru practica mea? Observaþie: Pregãtirea demersului didactic. reflecþii referitoare la gradul de realizare a obiectivelor operaþionale. Nume ºi prenume Solicitã ajutor profesorului DES X • Folosiþi liste de control ºi verificare. Cerghit.

suporturi de hârtie de scris variate (velinã. obiecte pentru realizarea de mulþimi: bile cuburi colorate. • asocierea numãrului corespunzãtor unor mulþimi de câte 1. sã enunþe toate posibilitãþile de compunere / descompunere a unui numãr din concentrul 0-10.Cinci: numãrul degetelor de la o mânã.10. pe baza unor criterii date. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþiul 11. • • • • MATERIALE: • fiºe.. • enciclopedii. sã recunoascã numerele în contexte variate. identificarea numerelor de pe tricoul sportivilor. 2. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • reprezentarea prin obiecte sau desene a numerelor.Trei: numãrul de laturi ale unui triunghi. sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat. sã exemplifice categorii de mulþimi inconfundabile... sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã grupe de obiecte. . dictando.. . 3. cu reþea de pãtrãþele) • cartoane cu numerele 1.ªapte: numãrul zilelor dintr-o sãptãmânã. • scrierea pe computer (dacã existã) a cifrelor. 4. • aprecierea din ochi (cu o aproximare rezonabilã) a numãrului de elemente. sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat. • gruparea ºi regruparea obiectelor sau desenelor numãrate în funcþie de „pasul” numãrãrii: câte douã. • computer. creioane colorate. 5 obiecte.. sã indice cifra corespunzãtoare numãrului de elemente ale unei mulþimi. • identificarea numerelor în situaþii reale de viaþã: citirea preþurilor. • realizarea unor desene hazlii folosind cifre ºi numere. • imagini din ziare ºi reviste. cretã coloratã. • individual: proiectul „Colecþii“. Este un prilej de a constata dacã scriu cifre ºi dacã sunt unele pe care nu le recunosc. . sã scrie numere dupã dictare..“ insistând pe recunoaºterea cifrelor. câte trei. sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare de la ºi pânã la un numãr învãþat. pixuri. 5 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore sã alcãtuiascã mulþimi dupã cardinale date. • Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã.Unu: mulþimea sateliþilor naturali ai Pãmântului. sã enunþe / scrie cardinalele unor mulþimi date.Doi: o pereche de. • Corectaþi erorile ºi pronunþia numerelor.. desene sau numere mai mici ca 10. 2. ca semne grafice. • estimarea numãrului de obiecte dintr-un vas transparent. 3.. identificarea numerelor în articole de ziar etc. . • numãrarea „înainte“ ºi „înapoi“. . sã recunoascã / scrie cifrele 0-9. 14 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . câte cinci.2 OBIECTIVE: • • • • • • • • Cifrele ºi numerele naturale 1. • verificarea aprecierii fãcute prin numãrare efectivã. marcante pentru numere naturale în concentrul 1–5: . cu ºi fãrã sprijin în obiecte sau desene.Patru: numãrul de laturi ale unui pãtrat. Sugestii metodologice A) ORIENTARE • Aþi putea începe prin solicitarea de a-ºi nota numãrul de telefon al ºcolii. • markere. • trecerea de la o formã de reprezentare la alta: din sistem numeric în reprezentare obiectualã a numerelor sau în desene ºi invers (deseneazã tot atâtea obiecte câte indicã numãrul).

Câte sunt de altã culoare? – 2 Ce culoare pot avea? – 2 roºii Se mai poate ºi altfel? – 2 verzi sau 1 roºie ºi 1 verde b) Cam câte bile credeþi cã sunt în vas? Câte credeþi cã sunt roºii? Câte sunt verzi? Câte sunt albastre? Exemplul 2 Luaþi 7 papiote dintre care exact 4 sã fie albastre. . . 3) Compunerea ºi descompunerea numerelor Aduceþi obiecte colorate diferit. 4. albastre sau alte trei culori. 1. . Ce posibilitãþi sunt pentru celelalte? Completaþi un tabel. trei laturi. . verzi. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 15 . distanþe. 4) Cunoaºterea / scrierea cifrelor de tipar. 8. b) Scrie numãrul corespunzãtor fiecãrei mulþimi de obiecte.capacitãþi specifice aplicãrii matematicii în practicã. • Iatã o listã orientativã: .numere cu soþ: 0. 3. ….ºirul numerelor naturale:0. 2. • Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în legãturã cu numerele naturale B) ACHIZIÞII • La sfârºitul activitãþilor ce au ca tematicã numerele ºi numeraþia achiziþiile vizate sunt: . CUM SE FACE EVALUAREA • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: a) Scrie cu cifre numerele pe care le auzi: 5. cantitãþi. trei lei. al doilea / a doua. 20 de cuburi sau bile sau nasturi sau papiote roºii. 1. 2) Înþelegerea locului fiecãrui numãr în ºirul de la 0 la 10 (aspectul ordinal al numãrului) primul / prima. 2 ºi 3 subliniazã-l pe cel care e mai aproape de numãrul 5. 3.. c) Dintre numerele 0...numãr natural:numãrul 6. 1.4.C) APLICAÞII • Activitãþile propuse vor conduce la conºtientizarea noþiunii de numãr natural.numãrã din 2 în 2 de la 0 pânã la10 crescãtor / descrescãtor:0. al treilea / a treia. date. Lucraþi exerciþii de gãsire a soluþiilor de compunere a numerelor. Exemplul 1: a) Luaþi 6 papiote dintre care exact 4 sã fie albastre. Numãr total 7 papiote albastre 4 4 4 4 papiote roºii 3 2 1 0 papiote verificare verzi 0 1 2 3 7 7 7 7 • Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre numere: exemple de numere concrete. 3. 2. trei ore de matematicã. . 2. • Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de la cursanþi. …numere fãrã soþ: 1. . de aºezarea lor ºi de ordinea în care se face numãrarea obiectelor. trei luni de iarnã. chiar dacã „le ºtiu de acasã”. vârste. 4. 5. 5. 6. 0. 2. 10. • Pe parcursul lecþiei folosiþi modalitãþi de apreciere ºi motivare a cursanþilor.numãrã începând de la… pânã la…. la 2 ore dupã ora 7.ideea de conservare a numãrului – numãrul de obiecte dintr-o mulþime nu depinde de natura obiectelor.. 4.elemente de limbaj ºi vocabular matematic. Puneþi papiotele într-un vas transparent. 1) Înþelegerea numãrului ca proprietate a mulþimilor / grupelor cu acelaºi numãr de elemente: trei frunze de trifoi. adicã la ora 9.

identificarea numerelor de pe tricoul sportivilor. liste de preþuri. orare etc.numãrul 0 are ca succesor pe 1. sã ordoneze numerele naturale de la 0 la 5. deoarece 0 plus 1 fac 1. • identificarea numerelor în situaþii reale de viaþã: citirea preþurilor.. sã compare numerele naturale de la 0 la 5. B) ACHIZIÞII • Activitãþile ce vizeazã aspectul ordinal al numerelor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii: . • markere. . 2.fiecare numãr natural se obþine prin adãugarea unei unitãþi la predecesorul sãu.orice numãr natural are un succesor. numãrul 1 are ca succesor pe 2.zero este un numãr natural. dictando. aºezarea elementelor unele sub altele etc. MATERIALE: • fiºe. folosind diferite metode:încercuirea pãrþlor comune. desene sau numere mai mici ca 10. sã citeascã numerele naturale de la 0 la 5. obiecte. creioane colorate. . • numãrarea „înainte“ ºi „înapoi“.orice numãr natural. cu excepþia liui 0 are un predecesor. • jocuri de ordonare ºi comparare cu cãrþile de joc. cu reþea de pãtrãþele) • decupaje din reviste. 16 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . • sã justifice când o mulþime are mai multe sau mai puþine elementedecât alta. deoarece 1 plus 1 fac 2 ºi aºa mai departe. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • reprezentarea prin obiecte sau desene a numerelor. • trecerea de la o formã de reprezentare la alta: din sistem numeric în reprezentare obiectualã a numerelor sau în desene ºi invers (deseneazã tot atâtea obiecte câte indicã numãrul). cretã coloratã. câte trei. identificarea numerelor în articole de ziar etc. sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã grupe de obiecte. . • compararea ºi ordonarea grupurilor de obiecte folosind procedee diferite. ziare. Sugestii metodologice A) ORIENTARE • Organizaþi activitãþi de compunere ºi descompunere folosind obiecte colorate (vezi exemplele ºi tabelul din unitatea precedentã). crescãtor / descrescãtor. . cu ºi fãrã sprijin în obiecte sau desene. • asocierea numãrului corespunzãtor unor mulþimi de câte 1. • individual: proiectul „Tot felul de cifre“. ceea ce permite aºezarea numerelor în ordinea mãrimii.cel dintâi numãr natural este 0 deoarece el nu are un predecesor.3 OBIECTIVE: • • • • • Cifra ºi numãrul 0.. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de comparare a unor numere. ªirul numerelor de la 0 la 5 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore sã scrie numerele naturale de la 0 la 5. • compararea numerelor folosind diferite reprezentãri ale acestora. pe baza unor criterii date. câte cinci. 3.. bonuri. obiecte pentru realizarea de mulþimi. . suporturi de hârtie de scris variate (velinã. • gruparea ºi regruparea obiectelor sau desenelor numãrate în funcþie de „pasul“ numãrãrii: câte douã. pixuri.

2. b) Scrie numãrul mai mic din fiecare grup: a)4. 1. Arãtaþi cã 10 unitãþi formeazã o zece. 0. 3. … elemente stabilind din aproape în aproape ºirurile de inegalitãþi. Unitatea de învãþare 4 ºi unitatea de învãþare 5 lãrgesc concentrul cu numerele (ºi cifrele) 6. 0. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 17 . Este o bunã ocazie sã aduceþi în discuþie aspectul zecimal al sistemului de numeraþie. 2. mai puþin prin punerea în corespondenþã a unor mulþimi aparþinând unor clase de echivalenþã diferite. 1. douã mulþimi cu un numãr inegal de elemente: 4 elemente ºi 5 elemente. este simbolul clasei de mulþimi care nu au nici un element. • Este important procesul de înþelegere a semnificaþiei lui 0 ca dublã abstracþie: nu exprimã ceva concret. Prin formare de perechi se constatã cã un element din prima mulþime rãmâne fãrã pereche. Exemplul 1: Puneþi în corespondenþã termen cu termen. 1. 9. d) Dintre numerele 3 ºi 1 subliniazã-l pe cel care e mai aproape de numãrul 5. 2 b) 5.5. 7. 3. 3. adicã mulþimea vidã. 4. Grupaþi-le ºi solicitaþi exemple din viaþa cotidianã în care apare numãrul zece. 4.Exemplul 2: Spuneþi 3 numere mai mici decât… Spuneþi 3 numere mai mari decât… Spuneþi 3 numere situate între… ºi între… Spuneþi 2 numere cele mai apropiate de 3 ºi de 5 Ordinea numerelor naturale ºi stabilirea succesiunii lor ascendente / descendente se realizeazã prin compararea ºi punerea în corespondenþã a mulþimilor cu 0. Se citeºte: 4 este mai mic decât 5 ºi 5 este mai mare decât 4.4. C) APLICAÞII • Propuneþi aplicaþii pentru a consolida relaþia de ordine care se introduce în strânsã legãturã cu noþiunile mai mult. 5. 2. • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: a) Scrie numerele pe care le auzi: 5. Concluzia este cã prima mulþime are mai puþine elemente decât a doua. c) Ordoneazã crescãtor numerele: 3. 8. O atenþie mai mare necesitã introducerea numãrului 10.

dacã … atunci … Dacã 2 + 3 = 5. astfel încât propoziþiile adevãrate sã devinã false. • jocuri: . total … 2 + 4 = 6..În câte moduri poþi plãti un obiect care costã 10 de lei?“. au plecat … 7 – 3 = 10. cãrþi de joc. • markere. primesc. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de comparare a unor numere. • sã precizeze semnele de operaþie cu numerele componenete dintr-un exerciþiu dat. sunt … 7 + 3 = 10. • sã aplice în calcule înþelegând semnificaþia lor relaþii matematice: mai mare. propunând mai multe soluþii.erau. Realizaþi o ºtafetã în care sã implicaþi cât mai mulþi cursanþi în rezolvarea de adunãri sau scãderi. bonuri. estimãri. . au venit. mai mic. atunci 3 + 2 = 5. =. monede.adunat cu … 7 adunat cu 3 egal cu 10. • sã verifice validitatea unor rezultate ale adunãrii / scãderii folosind operaþia inversã.am. ORIENTARE • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre semnificaþia operaþiilor de adunare ºi de scãdere. .6 OBIECTIVE: Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 10 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã foloseascã în calcule simbolurile operatorii: +.cu mai mult / puþin decât … cu 3 mai mult decât 7 înseamnã 10. creioane colorate. au rãmas. • sã schimbe numere sau semne de operaþii. pixuri. monede ºi bancnote. folosind monede. comutãri. având ca suport obiecte sau desene. Sugestii metodologice A. . 18 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . • sã aplice procedee de calcul rapide: asocieri. suporturi de hârtie de scris variate (velinã. exerciþii de scriere a acestor operaþii. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • adunarea ºi scãderea cu numere naturale de la 0 la 10. dictando. • sã calculeze rezultatul unor exerciþii bazate pe o singurã operaþie cu numere mici. completãri. . –. MATERIALE: • fiºe.). dominouri. câte persoane preferã un anume sortiment etc. ACHIZIÞII • Activitãþile ce vizeazã operaþiile de adunare ºi de scãdere a numerelor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii: a) elemente de limbaj matematic aplicate numeric ºi în acþiuni practice: . cãrþi de joc. liste de preþuri. B. zaruri. . cretã coloratã. • sã schimbe numere sau semne de operaþii false. • decupaje din reviste. • proiect de anchetã în comunitate: „Pâinea“ (sortimente de pâine. zaruri. zaruri sau desene.scãzut din … 3 scãzut din 7 este egal cu 4. cu reþea de pãtrãþele). • operarea cu numere prin calcul mintal. • individual: proiectul „Cartea clasei“.erau. dominouri. • scrierea unor „arbori de calcul“: efectuarea unor adunãri cu mai mulþi termeni. ziare. verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cãrþi de joc. astfel încât operaþia sã devinã adevãratã propunând mai multe soluþii. orare etc. obiecte pentru realizarea de mulþimi. • compunerea ºi descompunerea numerelor în sume sau diferenþe de numere cu ajutorul dominourilor. .

8 – 1. 3. 4. Cine crede cã e corect? Cum sã aflãm asta? Tabelul folosit la compunerea numerelor este completat cu toate soluþiile. 8. 1 + 3. Scrieþi toate rãspunsurile. 8 lei. 8 l. . apoi s-au suplimentat cu doi saci de fiecare fel) 2. 3. dacã sunt mai multe numere se pot grupa. Se pot folosi desene. Scade pe 3 din fiecare dintre numerele: 5. Exemplul 1 Exerciþii cu mai multe soluþii organizate în perechi: Precizaþi cum puteþi ambala 10 kg de cartofi în douã pungi diferite. 4 + 1. 3. pentru a asigura acþiunea nemijlocitã cu obiectul cunoaºterii. Exemplul 2 În câte moduri se poate depozita o cantitate de 10 l de ulei. Fiºa de evaluare formativã: 1. apoi se introduce semnul operaþiei de adunare. reprezentãri. 9 l? Toate soluþiile se pot transpune practic sub forma unor operaþii de adunare cu doi sau mai mulþi termeni. dar cu mijloace la îndemâna adulþilor. dacã existã vase de 1 l. la adunare se poate schimba ordinea lor. este util sã utilizãm suport intuitiv cum ar fi: cãrþi de joc. 4. D.Saltul cãtre conceptul matematic de adunare / scãdere cere parcurgerea acestor faze. notatã cu semnul + este totdeauna posibilã.oricare ar fi numerele.adunarea numerelor naturale. adicã 7 pahare).scãderea este posibilã numai dacã numãrul care se scade este mai mic sau egal cu cel din care se scade. Situaþiile problematice au relevanþã. 4 l. dar ºi diversifica în cadrul altor unitãþi care au ca temã adunarea ºi scãderea numerelor 0–30. 4. 5 l. altfel nu stârnesc interesul celor care învaþã. dominouri. 6 l. 4 – 2. zaruri. deoarece: 4 + 2 = 6 ºi 2 + 4 = 6. Asiguraþi suportul concret pentru cei care au probleme de calcul cum ar fi: a) sortarea unor obiecte de culori / mãrimi diferite. 4. 8. b) informaþii matematice. 9 – 2. monede etc. capacitãþi de aplicare a acestora în practicã: . 7 l. aflã cât vor fi ele dupã o reducere de 1 leu. . saci cu cereale de diferite tipuri. 9 lei. b) completarea unei diagrame (s-au trimis 2. APLICAÞII Tipurile de activitãþi se pot relua. 2 l. Adaugã numãrul 2 la fiecare dintre numerele: 1. dar cu aceeaºi formã (3 pahare mari ºi 4 mici. Verificaþi. Calculeazã: 2 + 4. Exemplul 3 ªtiind cã preþurile unor obiecte sunt: 10 lei. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 19 . 3 l. Deºi lucrãm cu persoane a cãror gândire a depãºit stadiul concret.

• sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare de la . compararea numerelor naturale de la 10 la 20. • descompunerea numerelor în forme echivalente în vederea folosirii acestora pentru efectuarea operaþiilor: „În câte feluri poþi plãti un obiect care costa 10 lei? Dar unul care costã 13 lei?“. • formarea. ziare. . • sã enunþe toate posibilitãþile de compunere / descompunere a unui numãr din concentrul 10–20. • efectuarea de schimburi echivalente: zece monede de un leu cu o moneda de 10 lei. pe baza unor criterii date. MATERIALE: • fiºe. un numãr învãþat.. pixuri. • sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã grupe de obiecte.. un deceniu. scrierea numerelor naturale alcãtuite din zeci ºi unitãþi.Optsprezece: 18 ani vârsta majoratului. orare etc.. suporturi de hârtie de scris variate (velinã. (lucru în perechi). • identificarea ºi aplicarea de scheme pentru compunerea ºi de descompunerea numerelor • completarea unui desen astfel încât sã se obþinã un anumit numãr de puncte (cãrþi de joc) ºi scrierea numerelor potrivite. • sã aplice algoritmul comparãrii numerelor formate din zeci ºi unitãþi. cu reþea de pãtrãþele) • decupaje din reviste. • descompunerea unor numere concrete în zecile ºi unitãþile din care sunt formate (exemplu: 12 lei – o moneda de zece lei ºi doua monede de câte 1 leu). banii ºi numere.. • sã alcãtuiascã mulþimi dupã cardinale date. obiecte pentru realizarea de mulþimi. dictando.Doisprezece / douãsprezece: 12 luni are anul. 20 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . desene sau numere mai mici ca 20. • sã recunoascã / scrie numerele 10-20. • ordonarea. bonuri. citirea. • individual: proiectul „Lumea numerelor“. timbre etc.. creioane colorate. • sã recunoascã numerele în contexte variate. • markere..7 OBIECTIVE: Numerele de la 10 la 20 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã efectueze grupãri ale de câte 10. • compunerea ºi de descompunerea numerelor folosind cãrþi de joc. • sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat. cretã coloratã.. • sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat. • sã exemplifice categorii de mulþimi inconfundabile. • sã enunþe / scrie cardinalele unor mulþimi date. liste de preþuri. cu obiecte concrete sau desene. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • gruparea unor obiecte câte zece.Zece: 10 ani.marcante pentru numere naturale în concentrul 10–20: . ºi pânã la . • numãrarea cu obiecte în care grupele de câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect.. • folosirea monedelor. . bilelor de diferite culori ºi mãrimi. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de comparare a unor numere. • sã citeascã numere formate din zeci ºi unitãþi.

ci doar pentru ilustrarea unei porþiuni dintr-un ºir). . 12. .Activitãþi de estimare a numãrului de obiecte (pânã la 20) dintr-un vas transparent. Este posibil sã aparã dificultãþi de pronunþare a unor numere. Este important de arãtat cã simbolurile: 0.. 10.zecea ca unitate de ordinul doi. 14. cartonaºe): a) 14. 7. Exemplu: . c) Ordoneazã crescãtor numerele (pot fi ilustrate printr-un grafic cu bare): 13. Se scriu estimãrile.).scrierea numãrului..cifra unitãþilor ºi cifra zecilor. . pe lângã valoarea cifricã. 5. 2. se numãrã ºi se confruntã rezultatele. • Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre numere: exemple de numere concrete.scrierea ºi citirea numãrului zece. 2 ºi 18. pentru comparare ºi ordonare. 14. Sugestii metodologice A. • Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în legãturã cu numerele naturale. indicã numãrul unitãþilor. b) 15. vârste B. aceasta fiind datã de locul pe care simbolul îl ocupã în Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 21 . . 6. 20. ORIENTARE • Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de la cursanþi. dominouri. Verificaþi prin numãrare ºi descoperiþi numerele implicate. indicã numãrul zecilor. Lipsa unitãþilor de un anumit ordin se indicã prin ocuparea locului respectiv cu cifra 0. ACHIZIÞII • Activitãþile cu tema numere naturale 10–20 au în vedere urmãtoarele achiziþii: . 14. fãrã a da aceastã denumire. d) Dintre numerele 13 ºi 11 subliniazã-l pe cel care e mai aproape de numãrul 15 (poate fi folsitã o dreaptã. 1.Prezentarea unui grafic cu bare pornind de la realitãþi cunoscute: vânzãri. 13. de scriere a acestora. 8..memorarea ºi scrirea numerelor de la 10 la 20. ºi valoare poziþionalã. iar cifra 1 care se aflã pe locul al doilea în scrierea numãrului. Se stabileºte ce numãr a fost cel mai apropiat / depãrtat de realitate. 10. 4. 11. 3. 15. preocupãri etc. 13. Puteþi aduce 20 de bile de douã culori.Activitãþi pentru gãsirea soluþiilor. Câte bile pot fi de fiecare culoare ? Faceþi un tabel în care notaþi toate soluþiile (1 ºi 19. . APLICAÞII Tipurile de activitãþi pot relua. o axã. adicã de ordinul unitãþilor pe care le reprezintã. 4 ºi 16.. 3 ºi 17. Sunt utile activitãþile orale de numire a unor numere în contexte reale. 17. date. 9 au. Exemplu: în scrierea numãrului 11 (unsprezece) cifra 1 care se aflã pe locul întâi din dreapta scrierii numãrului. 12. distanþe. Câte bile credeþi cã se aflã în acest vas ºtiind cã sunt cel mult 20 de bile. 18.unitate simplã ca unitate de ordinul întâi. dar ºi diversifica pe cele din cadrul altor unitãþi care au ca temã numerele ºi numeraþia. b) Scrie numãrul mai mic din fiecare grup (pot fi folosite desene realizate cu creta coloratã. • Prin scrierea numerelor formate din zeci ºi unitãþi se evidenþiazã aspectul zecimal de scriere ºi notaþie a numerelor. cantitãþi. C. Exemplu: . Câte persoane din grupul nostru au pânã în 14 ani? Dar pânã în 18 ani? Dar pânã în 20 ani? • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: a) Scrie numerele (pe care le auzi) câºtigãtoare la o extragere: 15.

dominouri. Pentru adunarea unui numãr format dintr-o zece ºi din unitãþi cu un numãr format din unitãþi se adunã unitãþile între ele. completãri. „arbori de calcul“. • sã precizeze semnele de operaþie cu numerele componenete dintr-un exerciþiu dat. • sã verifice validitatea unor rezultate ale adunãrii / scãderii folosind operaþia inversã. astfel încât propoziþiile adevãrate sã devinã false. folosind monede. comutãri. cu reþea de pãtrãþele). • operarea cu numere prin calcul mintal. a cãror sumã este 20 sau mai micã decât 20. –. orare etc. MATERIALE: • fiºe. ziare. bonuri. • sã schimbe numere sau semne de operaþii false. verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cãrþi de joc. • scrierea unor. 22 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . obiecte pentru realizarea de mulþimi. astfel încât operaþia sã devinã adevãratã propunând mai multe soluþii. B. efectuarea unor adunãri cu mai mulþi termeni. mai mic. estimãri.8 OBIECTIVE: Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 20 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã foloseascã în calcule simbolurile operatorii: +. monede. monede ºi bancnote. Realizaþi o ºtafetã în care sã implicaþi cât mai mulþi cursanþi în rezolvarea de adunãri sau scãderi. cretã coloratã. suporturi de hârtie de scris variate (velinã. • sã aplice procedee de calcul rapide: asocieri. exerciþii de scriere a acestor operaþii. zaruri. iar celalalt este format numai din unitãþi. dominouri. • jocuri: „În câte moduri poþi plãti un obiect care costã 18 de lei?“. liste de preþuri. • sã aplice în calcule înþelegând semnificaþia lor relaþii matematice: mai mare. creioane colorate. • compunerea ºi descompunerea numerelor în sume sau diferenþe de numere cu ajutorul dominourilor. Sugestii metodologice A. zaruri. având ca suport obiecte sau desene. cãrþi de joc. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de comparare a unor numere. • sã calculeze rezultatul unor exerciþii bazate pe o singurã operaþie în care un numãr este format din zeci ºi unitãþi. • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre semnificaþia operaþiilor de adunare ºi de scãdere. • sã schimbe numere sau semne de operaþii. • individual: proiectul „Tot felul de cifre“. dictando. ORIENTARE • Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce aºteptãri aveþi de la ei. • markere. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • adunarea ºi scãderea cu numere naturale de la 0 la 20. =. apoi rezultatul se adunã cu zecea primului numãr. pixuri. • decupaje din reviste. zaruri sau desene. • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. propunând mai multe soluþii. cãrþi de joc. ACHIZIÞII • Activitãþile ce vizeazã operaþiile de adunare ºi de scãdere a numerelor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii: a) Algoritmul adunãrii unui numãr mai mic decât 20 (format din zeci ºi din unitãþi) cu un numãr mai mic decât 10.

6 l. 19 lei. Exemplu: 18 – 5 = 10 + 8 – 5 = = 10 + (8 – 5) = = 10 + 3 = = 13 Deºi lucrãm cu persoane a cãror gândire a depãºit stadiul concret. Exemplu: ªtiind cã preþurile unor obiecte sunt: 17 lei. 16 l. altfel nu stârnesc interesul celor care învaþã. Se scad unitãþile celui de-al doilea numãr din unitãþile primului numãr. Situaþiile problematice trebuie sã aibã relevanþã. 11 l. Exemplu: În câte moduri se poate depozita o cantitate de 19 l de ulei. aflã cât vor fi ele dupã o reducere de 3 lei. 18 – 1. zaruri. 13 l. 17. dominouri. balanþa etc. 5 l. 2. numãrare. monede. 4 l. Calculeazã: 12 + 4. 14. 14 l. 4. 14 – 2. în acest mod. Scade pe 6 din fiecare dintre numerele: 19. APLICAÞII Tipurile de activitãþi de la unitatea precedentã cu tema adunarea ºi scãderea se pot relua. iar acum dupã ce mi-a restituit banii am 19 lei? Are cineva o cale de rezolvare? Se procedeazã prin orice modalitate le este la îndemânã. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 23 . monede. Toate soluþiile se pot transpune practic sub forma unor operaþii de adunare cu doi sau mai mulþi termeni. dacã existã vase de 1 l. chiar ºi simularea cu ajutorul balanþei. Adaugã numãrul 2 la fiecare dintre numerele: 11. se face ºi verificarea rezultatelor. reprezentãri. cãrþi de joc etc. Saltul cãtre faza abstractã necesitã parcurgerea unor etape de lucru cu obiecte aflate la îndemâna adulþilor. 8 l. Asiguraþi suportul concret cum ar fi: desene. completare. 4 + 11. 18. 15 l. 18. 2 l. C. 17 l. dar ºi diversifica în cadrul acestei unitãþi care are ca temã adunarea ºi scãderea numerelor 0–20. Exemplu: Câþi lei mi-o fi dat casiera dacã am avut 12 lei. este util sã utilizãm materiale – suport intuitiv cum ar fi: cãrþi de joc. 3 l. Motivarea alegerii se poate face prin operaþia inversã. Se pot folosi desene. 19 – 2. 18 lei. 18 l. 12 l. scheme.Exemplu: 12 + 5 = 10 + 2 + 5 = = 10 + (2 + 5) = = 10 + 7 = = 17 b) Algoritmul scãderii unui numãr mai mic decât 10 dintr-un numãr format din zeci ºi din unitãþi mai mic decât 20. însoþirea calculelor de desene. 3. 1 + 13. 13. pentru a asigura acþiunea nemijlocitã cu obiectul cunoaºterii. de scãdere ºi. numai sã se gãseascã soluþia: încercãri. 7 l. Fiºa de evaluare formativã: 1. scheme.

orare etc. b) mai mic decât 5. • sã aleagã soluþia potrivitã dintre mai multe date. dictando. dominouri. Cât credeþi cã a consumat maºina mea dacã asearã aveam 19 litri de motorinã. • analiza pãrþilor componente ale unei probleme.. 2. între 7 ºi 14. verificarea prin numãrare. banii ºi verificarea rezultatului prin numãrare. iar acum mai am 14 litri? MATERIALE: • fiºe. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de compunere a unor probleme. transporturi. mai mic decât 10.“. mã gândesc la . • rezolvarea de probleme folosind date din tabele sau liste de preþuri. 4.. zaruri. mai mic decât 15..9 OBIECTIVE: Probleme Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã identifice datele problemei în probleme cu text. 18 – 2. • probleme pornind de la o tema: cumpãrãturi. 4 + 14. • decupaje din reviste. ziare. 1 + 6. mai mare decât 5. • sã rezolve probleme de estimare a rezultatelor. 24 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 1. cunoscute din unitãþile anterioare. 18 – 7. • individual: proiectul „Studiu de piaþã“. • utilizarea datelor din tabele ºi liste în rezolvarea de probleme. de estimare etc. creioane colorate. zarurile. • rezolvarea de probleme folosind cãrþile de joc. • adãugarea sau extragerea de elemente dintr-o mulþime de obiecte ºi exprimarea operaþiei verbal ºi în scris.. bonuri. mai mic decât 20. cãrþi de joc. • sã asocieze operaþia potrivitã unei situaþii-problemã.“. ORIENTARE • Sunt utile antrenamentele de compunere ºi descompunere. suporturi de hârtie de scris variate (velinã. preocupãri. monede. • exerciþii de tipul: „Când spun minus. obiecte pentru realizarea de mulþimi. mã gândesc la . liste de preþuri. Sugestii metodologice A. unei expresii matematice date. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • rezolvarea de probleme care induc folosirea adunãrii sau scãderii. • formularea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau desene. cretã coloratã. „Când spun plus. mai mare decât 15. unui context. între 9 ºi 13. pixuri. între 3 ºi 9. 3. mai mare decât 10. • formularea de probleme pornind de la numere concrete date. • estimarea unor rezultate. cu reþea de pãtrãþele). Adunã douã numere care sã dea un rezultat: a) mai mare decât 5. • markere. Spune la care dintre exerciþiile de mai jos rezultatul este mai aproape de 10 decât de 20: 3 + 5. problemele-ghicitori. • sã formuleze întrebãri pentru probleme date. a) 3 este mai aproape de 5 sau de 10? Dar 6? Dar 7? Dar 0? b) Spune douã numere situate între 10 ºi 20.

planºã constituie tipuri de antrenamente specifice rezolvãrii de probleme ºi corespunde nivelului de vârstã cãruia ne adresãm. de tipul a + x =. numãrul 16 s-au adus la ora 9 containere cu alimente. a comunicãrii în general.de „traducere“ a unor expresii cum ar fi: . APLICAÞII • Prezentaþi un text care sã conþinã elemente de prisos. sã realizaþi o schemã pentru a vizualiza datele ºi a ajuta la gãsirea soluþiei. Analizaþi de ce trebuie sau nu trebuie pãstrate anumite date pentru rezolvarea problemei. schemã. Existã uneori reþete. au rãmas.. sunt … 7 + 3 = 10. alteori nu. întrebare. total … 2 + 4 = 6. grafic. apoi de a cãuta soluþii.am. . au plecat … 7 – 3 = 4. Dintre acestea 5 erau containere cu zahãr la preþul de 3 lei kilogramul ºi 13 erau containere cu orez la preþul de 2 lei kilogramul.am. • Încã din aceastã unitate atenþia va fi orientatã cãtre etapele rezolvãrii problemelor. schemã. rest … 18 – 4 = 14. Asiguraþi suportul concret pentru rezolvarea problemelor cum ar fi: desene. planºã ca ºi transpunerea informaþiilor într-un tabel. pot fi: .erau. Exemplu: La depozitul de pe Strada Teiului. La un depozit s-au adus 5 containere cu zahãr ºi 13 containere cu orez. grafic. datele problemei. ci de a crea deschideri pentru conºtientizarea situaþiilor-problemã care presupun mai întâi capacitatea de a le identifica. primesc. Este util sã ilustraþi problema. • Problemele simple bazate pe adunare. rãspuns. precum ºi pe baza experienþei de viaþã a celor care învaþã. B. dau..erau. • Problemele simple bazate pe scãdere. analiza problemei. Se va opera cu urmãtorii termeni specifici problemei: enunþ. Prin discuþii din aproape în aproape se eliminã elemente de prisos ºi se pãstreazã elementele care ajutã la gãsirea soluþiei. Folosirea informaþiilor dintr-un tabel. de tipul a – x = … pot fi: . Fiºa de evaluare formativã: 1. Câte containere cu zahãr ºi cu orez s-au adus? Este un prilej de a insista pe concizia ºi acurateþea limbajului matematic. fie ele ºi simple ºi anume: cunoaºterea / înþelegerea enunþului. rezolvare.de „traducere“ a unor expresii cum ar fi: .C.cu mai puþin decât … . Exemplu: Exerciþiul 9. au venit. imagini deoarece este posibil sã nu poatã fi citit textul. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 25 . ACHIZIÞII • Activitãþile vizeazã formarea conceptului de problemã pe baza achiziþiilor despre numere ºi relaþii între acestea. . scheme.cu mai mult decât … . Câte containere cu zahãr ºi cu orez s-au adus? Rolul acestui tip de activitate nu este acela de a rezolva problema. alegerea ºi efectuarea operaþiilor corespunzãtoare raþionamentului.

ºi pânã la . • sã alcãtuiascã mulþimi dupã cardinale date. obiecte care se pot grupa câte 10. • sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat. suporturi de hârtie de scris variate (velinã. orare etc. dictando. • folosirea monedelor.. • sã scrie numere dupã dictare. • markere. • efectuarea de schimburi echivalente: zece monede de un leu cu o monedã de 10 lei. • sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare de la . • numãrarea cu obiecte în care grupele de câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect. bonuri. fiºe. • sã recunoascã / scrie numerele 0-100. • sã aplice algoritmul comparãrii numerelor formate din zeci ºi unitãþi. (lucru în perechi).. liste de preþuri. • sã recunoascã numerele în contexte variate.. cretã coloratã. din zeci ºi unitãþi. • sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã grupe de obiecte. • individual: proiectul „Prietenii mei“. cu reþea de pãtrãþele) • decupaje care conþin numere. pixuri. abac. MATERIALE: • tabel de numeraþie. • compunerea ºi de descompunerea numerelor folosind cãrþi de joc. • descompunerea unor numere concrete în zecile ºi unitãþile din care sunt formate (exemplu: 12 lei – o monedã de zece lei ºi douã monede de câte 1 leu). • sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat. • formarea. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • gruparea unor obiecte câte zece. cu obiecte concrete sau desene. 26 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . câte cinci. bani ºi numere. • gruparea ºi regruparea obiectelor sau desenelor numãrate în funcþie de „pasul“ numãrãrii: câte douã. cu ºi fãrã sprijin în obiecte sau desene. • numãrarea „înainte“ ºi „înapoi“. • descompunerea numerelor în forme echivalente în vederea folosirii acestora pentru efectuarea operaþiilor.10 Numerele de la 10 la 100 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore OBIECTIVE: • sã efectueze grupãri ale de câte 10. timbre etc. • sã enunþe toate posibilitãþile de compunere / descompunere a unui numãr din concentrul 0–100. creioane colorate. un numãr învãþat. scrierea numerelor naturale alcãtuite din zeci ºi unitãþi. • sã citeascã numere formate din zeci. desene sau numere mai mici ca 100. bilelor de diferite culori ºi mãrimi. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de scriere / citire a numerelor. • completarea unui desen astfel încât sã se obþinã un anumit numãr de puncte (cãrþi de joc) ºi scrierea numerelor potrivite.. ziare. din reviste. • exerciþii practice în curtea ºcolii: „Jocul pistei“. câte trei. pe baza unor criterii date.. • identificarea ºi aplicarea de scheme pentru compunerea ºi de descompunerea numerelor. citirea. • sã enunþe / scrie cardinalele unor mulþimi date.

45. B.. indicã numãrul unitãþilor. 4.. 20. 25. C. 2.. 89. 26. Exemplu: Se pot întocmi liste de preþuri. .gruparea obiectelor câte 10.. 94. Exemplu: În scrierea numãrului 33 (treizeci ºi trei) cifra 3 care se aflã pe locul întâi din dreapta scrierii numãrului.. Este important de precizat cã simbolurile: 0. . 39. 80. 6. . Sugestii metodologice A. . se stabileºte ce numãr a fost cel mai apropiat / depãrtat de realitate. .citirea ºi scrierea ºi numãrului de obiecte folosind grupãrile de câte zece..unitatea simplã ca unitate de ordinul întâi (fãrã a folosi cuvântul ordin). 8. se scrie numãrul estimat.. • Întrebaþi-i ce semnificaþie are pentru ei numãrul 100. • Prin scrierea numerelor formate din zeci ºi unitãþi se evidenþiazã aspectul zecimal de scriere ºi notaþie a numerelor. iar cifra 3 care se aflã pe locul al doilea în scrierea numãrului.numere cu pereche / fãrã pereche (cu soþ / fãrã soþ).. Este posibil sã aparã dificultãþi de pronunþare a unor numere. 77. b) Scrie vecinii numerelor: 60... ... • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: a) Scrie numerele pe care le auzi: 45. • Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în legãturã cu numerele naturale. ... 3. Sunt utile activitãþile orale de rostire a unor numere întâlnite în contexte reale precum ºi exerciþiile de plasare intr-un tabel de numeraþie pentru vizualizarea locului zecilor ºi al unitãþilor. 28. . indicã numãrul zecilor. respectiv doi (cifra unitãþilor ºi cifra zecilor). 1... dar ºi diversifica pe cele din cadrul altor unitãþi care au ca temã numerele ºi numeraþia. 9. 27. 7. . .ºirul numerelor naturale.. .. Inexistenþa unitãþilor de un anumit ordin se indicã prin ocuparea locului respectiv cu cifra 0 (40 patruzeci).. 88.. 20.. . d) Scrie în fiecare ºir încã trei numere: 10. de scriere a acestora. pe bazã de estimare. Se pot face fiºe de identitate cu precizarea unor date personale etc... 85. c) Dintre numerele 45 ºi 42 înconjurã-l pe cel care este mai aproape de numãrul 50. . -intuirea poziþiei unitãþilor de ordinul (de pe locul) întâi.zecea ca unitate de ordinul doi (fãrã a folosi cuvântul ordin). 90. Exemplu: Activitãþi de estimare a numãrului de obiecte.. APLICAÞII Tipurile de activitãþi pot relua. ORIENTARE • Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de la cursanþi. . . au pe lângã valoarea cifricã ºi valoare poziþionalã. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 27 ...unitatea simplã ca unitate de ordinul(de pe locul) întâi.. se numãrã ºi se confruntã rezultatele. aceasta fiind datã de locul pe care simbolul îl ocupã în scrierea numãrului.scrierea numerelor de la 0 la 100. 18. 30. 5. ACHIZIÞII Activitãþile cu tema numere naturale 0–100 au în vedere urmãtoarele achiziþii: . adicã de ordinul unitãþilor pe care le reprezintã..

. • utilizarea numerelor în activitãþi din viaþa cotidianã. cretã coloratã.“ pentru culegere de informaþii. în emisiunile de televiziune etc. bonuri. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de comparare a unor numere. • compararea numerelor folosind diferite reprezentãri ale acestora.. probleme ilustrate. 28 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar .. fiºe. suporturi de hârtie de scris variate (velinã. creioane colorate. • postere pe diferite teme. • jocuri de ordonare ºi comparare cu cãrþile de joc. „Moda“. • proiect: „Preocupãrile mele în date ºi în cifre“. • sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat. • sesizarea situaþiilor în care memorarea sau utilizarea unui numãr este utilã: numãrul de telefon. orare etc. • jocuri de utilizare a numerelor în diverse situaþii concrete. • jocuri cu zarurile: „Jocul pistei“ (se înainteazã sau se revine pe o pistã de hârtie în funcþie de numãrul indicat de zar). compararea numerelor naturale de la 0 la 100. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • compararea ºi ordonarea grupurilor de obiecte folosind procedee diferite.. • scrierea adresei personale. • exerciþii de prezentare („Cine sunt eu?“) în care se folosesc numere: „Am 12 ani.. ziare. pe stradã. MATERIALE: • tabel de numeraþie. în care apar numere: „Sporturi preferate“. liste de preþuri. dictando. „Sportivi“ etc. pixuri. • sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat.. informaþii diverse etc.11 OBIECTIVE: Compararea ºi ordonarea numerelor de la 20 la 100 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã aplice algoritmul comparãrii numerelor formate din zeci ºi unitãþi. „Maºini“. • ordonarea. cântãresc 28 de kilograme. cu reþea de pãtrãþele) • decupaje din reviste. • observarea ºi numãrarea frecvenþei cu care apar numerele sau alte concepte matematice în ziar. • markere.. • individual: proiectul „Anchetã“. un numãr învãþat. • activitãþi de tipul: „ªtiaþi cã.. ºi pânã la . • sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare de la .“. • realizarea unei „cãrþi de vizitã“ pentru colegii de clasa..

cifra care se aflã pe locul unitãþilor / zecilor ºi indicã numãrul acestora. lei ceea ce înseamnã cã a scãzut / a crescut. b) 15. . se numãrã ºi se comparã rezultatele. .. APLICAÞII Tipurile de activitãþi pot relua. este mai mic / mare. iar acum este . Sugestii metodologice A. mai mic decât. 44. Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în legãturã cu numerele naturale.compararea a douã numere din ºirul numerelor naturale ºi folosirea expresiilor: mai mare decât... vârste. cantitãþi. 20. b) Înconjurã numãrul mai mic din fiecare grup: a) 14. 55. 41.C. 12. . 51. dar ºi diversifica pe cele din cadrul altor unitãþi care au ca temã numerele ºi numeraþia. 44. 31.estimarea numãrului de elemente dintr-o mulþime. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 29 . • Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre numere: date.. pe o axã) într-un ºir dat. . • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: Pregãtiþi suporturi concrete: pliante publicitare. ACHIZIÞII • Activitãþile cu tema „compararea ºi ordonarea numerelor naturale 0–100“ au în vedere urmãtoarele achiziþii: . 21. 3. oferte etc. B. Activitãþi de plasare a numerelor (scrise pe cartonaºe. se stabileºte ce numãr a fost cel mai apropiat / depãrtat de realitate. 15. a) Dintre numerele 73 ºi 71 subliniazã-l pe cel care e mai aproape de numãrul 75. 50. 2. lei. Iatã câteva exemple: 1.propoziþie adevãratã / falsã. ORIENTARE • Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de la cursanþi. Activitãþi de estimare a numãrului de obiecte dintr-un vas transparent: se scrie numãrul estimat. pentru a asigura inserþia cunoºtinþelor în cotidian. c) Ordoneazã crescãtor numerele: 13.ordonarea numerelor naturale. distanþe. 51. Citirea unor preþuri care s-au diminuat sau au crescut: era . 30.

• sã precizeze semnele de operaþie cu numerele componenete dintr-un exerciþiu pentru a obþine rezultatul dat. –. Sugestii metodologice A. comutãri. completãri. dominouri. • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. creioane colorate. monede ºi bancnote. mai mic. • scrierea unor. • activitãþi de scriere a unui numãr ca sumã ºi ca diferenþã. folosind monede. „arbori de calcul“. • sã aplice algoritmul adunãrii / scãderii. • markere. astfel încât propoziþiile adevãrate sã devinã false. • sã schimbe numere sau semne de operaþii. • compunerea ºi descompunerea numerelor în sume sau diferenþe de numere cu ajutorul dominourilor. =. cu reþea de pãtrãþele). • operarea cu numere prin calcul mintal. pixuri. propunând mai multe soluþii.12 OBIECTIVE: Adunarea ºi scãderea numerelor de la 0 la 30 Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore • sã foloseascã în calcule simbolurile operatorii: +. unele sub altele. efectuarea unor adunãri cu mai mulþi termeni. • individual: proiectul „Facem o comandã“. • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre semnificaþia operaþiilor de adunare ºi de scãdere. • decupaje din reviste. • sã aplice în calcule înþelegând semnificaþia lor relaþii matematice: mai mare. zaruri. fãrã trecere peste ordin. cãrþi de joc. 30 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . aºezarea numerelor pe verticalã. • sã verifice validitatea unor rezultate ale adunãrii / scãderii folosind operaþia inversã. verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cãrþi de joc. cretã coloratã. cãrþi de joc. obiecte pentru realizarea de mulþimi. Realizaþi o ºtafetã în care sã implicaþi cât mai mulþi cursanþi în rezolvarea de adunãri sau scãderi. MATERIALE: • fiºe. având ca suport obiecte sau desene. ziare. monede. ORIENTARE • Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce aºteptãri aveþi de la ei. • sã calculeze rezultatul unor exerciþii bazate pe o singurã operaþie în care un numãr este format din zeci ºi unitãþi. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • adunarea ºi scãderea cu numere naturale de la 0 la 30. liste de preþuri. • sã schimbe numere sau semne de operaþii false. dominouri. exerciþii de scriere a acestor operaþii. suporturi de hârtie de scris variate (velinã. estimãri. iar celalalt este format numai din unitãþi sau ambele numere sunt formate din zeci ºi unitãþi. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþii de compunere a unor numere. astfel încât operaþia sã devinã adevãratã propunând mai multe soluþii. bonuri. • sã aplice procedee de calcul rapid: asocieri. zaruri sau desene. zaruri. orare etc. dictando.

gruparea numãrarea. desenul. Exemplu: 12 + 15 = 10 + 2 + 10 + 5 = = 10 + 10 + 2 + 5 = = 20 + 7 = = 27 Se procedeazã. în acest mod se face ºi verificarea rezultatelor. 2. de scãdere ºi. aflã cât vor fi ele dupã o reducere de 5 lei.zecile celui de-al doilea numãr din zecile primului numãr. completarea. Deºi lucrãm cu persoane a cãror gândire a depãºit stadiul concret. cum ar fi însoþirea calculelor de scheme desene. apoi la aºezarea numerelor în scris. 23. Saltul cãtre abstract necesitã parcurgerea unor etape(concretã ºi semiconcretã) în care experienþa de viaþã este folositã ca ancorã în învãþare. Adaugã numãrul 15 la fiecare dintre numerele: 21. Fiºa de evaluare formativã Asiguraþi suportul concret. apoi la aºezarea numerelor în scris. Exemplu: 28 – 15 = 20 + 8 – 10 – 5 = = (20 – 10) + (8 – 5) = = 10 + 3 = = 13 Se procedeazã. Încurajaþi folosirea oricãrui procedeu care sã conducã la aflarea soluþiei. Exemplu: ªtiind cã preþurile unor obiecte sunt: 27 lei. Motivarea alegerii se poate face prin operaþia inversã. B. zaruri. 28 lei. dar ºi diversifica în cadrul acestei unitãþi care are ca temã adunarea ºi scãderea numerelor 0–30. 11 + 13. 14 ani? Toate soluþiile se pot transpune practic sub forma unor operaþii de adunare cu doi sau mai mulþi termeni. schematizarea. 1. monede etc. unele sub altele. Se pot folosi desene. c) Procedee de aflare a sumei / diferenþei: încercarea. 20. 13. 28. apoi zecile între ele. 24. Calculeazã: 12 + 14. 12. ACHIZIÞII Activitãþile ce vizeazã operaþiile de adunare ºi de scãdere a numerelor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii: a) Algoritmul adunãrii unui numãr mai mic decât 30 (format din zeci ºi din unitãþi) cu un alt numãr din concentrul 0–30. dominouri. este util sã utilizãm materialesuport la îndemâna adulþilor cum ar fi: cãrþi de joc. folosirea calculatorului. Se scad unitãþile celui de-al doilea numãr din unitãþile primului numãr. b) Algoritmul scãderii unui numãr mai mic decât 30 dintr-un numãr format din zeci ºi din unitãþi. C. Scade pe 26 din fiecare dintre numerele: 29. 28 – 11. 29 lei. 27. pentru a asigura acþiunea nemijlocitã cu obiectul cunoaºterii. apoi se scad Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 31 . unele sub altele. a cãror sumã este 30 sau mai micã decât 30. Pentru adunarea unui numãr format din zeci ºi din unitãþi cu un alt numãr format din zeci ºi unitãþi se adunã unitãþile între ele. reprezentãri. Exemplu: Câþi ani mai are pânã la majorat fiecare dintre persoanele ºtiind cã au în prezent: 11. 3. 29 – 22. APLICAÞII Tipurile de activitãþi de la unitatea precedentã cu tema adunarea ºi scãderea se pot relua. 15 + 11. 24 – 23.

Sugestii metodologice A.13 Probleme Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore OBIECTIVE: • sã identifice datele problemei în probleme cu text.: gestionarea banilor la cumpãrãturi). • rezolvarea unor situaþii . unui context. Identificarea situaþiilor problemã ºi formularea problemei B. • sã formuleze întrebãri pentru probleme date.separarea a ceea ce se dã de ceea ce se cere.problemã: „am avut x lei. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • analiza pãrþilor componente ale unei probleme. • rezolvarea de probleme folosind cãrþile de joc. • formulãri de tipul: „Când spun minus. • probleme în contexte reale (ex. mã gândesc la . desene sau numere.. 32 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . ORIENTARE Reactualizaþi achiziþiile referitoare la conceptul de problemã: date. mã gândesc la . „Când spun plus. • rezolvarea de probleme folosind date din tabele sau liste de preþuri. întrebare. zarurile. câþi lei am cheltuit?“. • exprimarea în cuvinte proprii a modului de lucru folosit în rezolvarea unor sarcini care solicitã operarea cu obiecte. rezolvare. presupune activitãþi cum sunt: ..citirea problemei ºi verificarea sensului. • adãugarea sau extragerea de elemente dintr-o mulþime de obiecte ºi exprimarea operaþiei verbal ºi în scris. • formularea de probleme pornind de la numere concrete date. B. precum ºi tipurile de exersare specifice procesului de rezolvare a problemelor. am primit rest y lei. transporturi.“. • verificarea prin numãrare. unei expresii matematice date. La aceastã vârstã structurile mentale permit rezolvarea unor operaþii cu un mai mare grad de abstractizare. A. • sã aleagã soluþia potrivitã dintre mai multe date.“. ACHIZIÞII Demersul rezolvãrii de probleme implicã parcurgerea unor paºi a cãror conºtientizare face parte din pregãtirea profesorului. • probleme pornind de la o tema: cumpãrãturi. banii ºi verificarea rezultatului prin numãrare. preocupãri. .. • sã asocieze operaþia potrivitã unei situaþiiproblemã. rãspuns. Înþelegerea problemei. Cele ce urmeazã reprezintã o descriere relativã referitoare la activitãþile specifice. • formularea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau desene.. • sã rezolve probleme de estimare a rezultatelor.

alegerea metodei.Alegeþi o situaþie din cotidian: Am cumpãrat 14 kg de morcovi ºi 12 kg de þelinã. scheme.Faceþi scheme. desene.tatonãri pentru gãsirea soluþiei. . .Pãstraþi textul. . formularea de afirmaþii ºi susþinerea acestora. studiul posibilitãþilor.Propuneþi exemplificãri de probleme (o pereche pentru altã pereche).încercare-eroare. Organizarea informaþiei presupune activitãþi cum sunt: . coerenþei formulãrilor verbale sau scrise. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 33 . ghicirea soluþiei / metodei. . . .evaluarea calitãþii întrebãrilor apãrute pe parcursul rezolvãrii.D. Finalizarea presupune activitãþi cum sunt: . 12 kg de þelinã ºi 3 kg de sfeclã roºie.folosirea informaþiilor din planºe. recurgerea la strategii deja cunoscute. . Câte kg de rãdãcinoase am cumpãrat? . Folosirea informaþiilor presupune activitãþi cum sunt: . .Transformaþi situaþia în problemã: Am cumpãrat pentru iarnã 14 kg de morcovi ºi 12 kg de þelinã. grafice.aprecierea coerenþei datelor. construirea de exemple ºi contraexemple. desene grafice. conciziei.construirea de modele. E. . posibilitatea reprezentãrii grafice.Adãugaþi încã un numãr ºi mãriþi numãrul de operaþii: Am cumpãrat pentru iarnã 14 kg de morcovi. diagrame. scheme. .verificarea rezultatelor. reducerea problemei la una cunoscutã.folosirea instrumentelor.transpunerea în limbaj propriu. . discutarea strategiilor propuse.înþelegerea convenþiilor de notare.Schimbaþi problema astfel încât sã devinã una de scãdere sau una combinatã ºi cu adunare ºi cu scãdere: Am cumpãrat pentru iarnã 14 kg de morcovi ºi þelinã. 12 kg de þelinã ºi 3 kg de sfeclã roºie? .alegerea operaþiei de calcul. tabele. interpretarea informaþiilor din tabele. . transpunerea informaþiilor sub forma unor desene. .transpunerea în limbaj matematic. Tipuri de exersare specifice: .alegerea alternativei ce permite mai multe ieºiri. verificarea rezultatului.estimarea corectitudinii rezultatelor. a – x. C. existenþa uneia sau a mai multor soluþii. Tipuri de exersare specifice: . . dar schimbaþi locul întrebãrii (la început): Câte kg de rãdãcinoase am cumpãrat ºtiind cã sunt 14 kg de morcovi. Tipuri de exersare specifice: .Stabiliþi tipul problemei: a + x.estimãri legate de suficienþa / prisosul datelor. Tipuri de exersare specifice: . redactarea.discutarea.sortarea ºi clasificarea datelor. Câte kg de þelinã sunt dacã 12 kg sunt morcovi ? . Exemplu . Câte kg de rãdãcinoase am cumpãrat? .evaluarea claritãþii. .

. „mai uºor“. sãptãmâni.. • înregistrarea evenimentelor pe parcursul unei ore. • sã numeascã principalele unitãþi convenþionale. vase de capacitãþi diferite. „mai greu“. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþiul 1. • sã estimeze durata unor evenimente din cotidian. 4. metru de croitorie. • sã înregistreze rezultatele mãsurãtorilor în tabele.) a rezultatelor mãsurãrilor. de la magazin etc. • realizarea unei agende personale pentru planificarea timpului pe o zi. • sã extragã informaþii din tabele ºi liste. • realizarea unor tablouri (compoziþii spaþiale) folosind benzi de hârtie coloratã de diferite lungimi. numere etc.m. • citirea orelor fixe pe ceas. • ordonarea unor obiecte dupã dimensiune sau dupã masã prin comparãri succesive. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • mãsurarea dimensiunilor.. • compararea rezultatelor.. 2.. • mãsurarea lungimii ºi lãþimii terenului de sport. lãþimi. • sã dezvolte o stategie pentu a numãra grupe de monede. a curþii ºcolii. palmã. • instrumente uzuale de mãsurã. • proiect: „Orar hazliu“. balanþe improvizate etc. pe o sãptãmânã etc. • compararea duratei unor activitãþi. • localizarea evenimentelor cotidiene în termenii: „înainte“. • sã identifice valoarea unei monede. „dupã“. • recunoaºterea unor instrumente de mãsurã uzuale: balanþa. „în timp ce“ etc. „în timp ce“. • exerciþii de plasare în timp a unor evenimente cotidiene. talpa etc. „cel mai lung“ etc. • estimarea unor mãsuri ºi verificarea lor cu o unitate de mãsurã ne-standard aleasã. observarea ºi aproximarea dimensiunilor acestor benzi. 3. • sã mânuiascã instrumente uzuale de mãsurã. • scrierea orarului de la dispensar... „mai înalt“. • înregistrarea în diverse forme (prin desene. • relatarea unor mici istorioare personale cu folosirea termenilor: „înainte“. exprimarea aprecierilor folosind expresiile: „mai lung“. folosind ceasuri reale sau ceasuri confecþionate din carton. 34 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . • alegerea etalonului potrivit pentru o anumitã mãsurãtoare. ºi p.14 Unitãþi de mãsurã Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore OBIECTIVE: • sã utilizeze instrumente neconvenþionale pentru determinarea unor mãsuri. • sã citeascã orele pe ceas a. folosind pasul. • realizarea unui orar hazliu. • în grup: proiectul „Reþete“. gumã. zile. • sã numeascã lunile anului având la dispoziþie calendarul. capacitãþii sau masei unor obiecte folosind unitãþi de mãsurã non-standard: creion. luni. „dupã“. de lemnãrie.m. • efectuarea de mãsurãtori cu instrumente ne-standard. MATERIALE: • diferite obiecte pentru mãsurãtori ne-standard.

100 m. c) obiectul care cântãreºte mai puþin. b) douãsprezece. • Prezentaþi rime nostime despre zilele sãptãmânii. • Cereþi-le cursanþilor sã efectueze diferite mãsurãtori pentru a determina anumite mãsuri. Precizaþi cum trebuie înregistrate rezultatele.”. Sugestii metodologice A. noþiunea de mãsurare a mãrimilor ºi necesitatea mãsurãrii lor..) c) Precizaþi orele de început ºi de sfârºit pentru o zi de curs. mai lung. • Cereþi-le cursanþilor sã precizeze ce tipuri de ceasuri cunosc. cunoaºterea unor mãsuri ºi instrumentele lor de mãsurã. de exemplu ora este anunþatã respectând momentele zilei. • Expresii pentru compararea rezultatelor unor mãsurãtori cu mijloace nestandard: mai uºor. În viaþa de zi cu zi. (daþi fiecãruia câte o fiºã pe care aþi realizat cadranele ceasurilor) b) Coloreazã ceasul care indicã ora 15. b) o gãleatã ar pute avea: 25 l. c) nouãsprezece.C. 2. 10 l. c) un pepene ar putea avea: 100 kg. b) vasul în care încape mai mult lichid.. 3. kg. • Realizaþi activitãþi de citire a ceasului. Medicul i-a recomandat sã mai slãbeascã pentru a ajunge la 70 kg. ACHIZIÞII • Noþiunea de mãrime. APLICAÞII • Organizaþi grupe care sã efectueze anumite mãsurãtori cu instrumente nestandard. Observã obiectele (realizaþi desenele corespunzãtoare cerinþelor) de mai jos. Discutaþi despre nevoia de a fi punctual. • Denumirea unitãþii principale de mãsurã: m. apoi cu instrumente standard. 87 kg. Comparaþi rezultatele. mai încãpãtor etc. de a respecta anumite repere orare în toate ocaziile. 2m. Dacã e posibil.m. Alege numãrul care reprezintã mãsura potrivitã. O persoanã cântãreºte 78 kg. scrieþi-o la computer. pãsãri. mai scurt. ORIENTARE • Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã. • Antrenaþi-i în estimarea unor durate: De cât timp am nevoie sã ajung la ºcoalã? Ce pot sã fac cât numeri pânã la 60? • Realizaþi orarul clasei. principalele mãrimi ºi unitãþile lor în sistem internaþional. Este important sã citiþi denumirile orelor atât a. 10 kg. (daþi un ceas desenat fixat la ora 3 ºi alte douã ceasuri: unul la 8.m. dacã apar. cât ºi p. Discutaþi despre orarul unor vieþuitoare: flori. • Învãþaþi-i cum se face o agendã personalã de lucru. a) un cearceaf ar putea avea: 34 m. 67 l. • Necesitatea utilizãrii în practicã a unitãþilor de mãsurã convenþionale. a) Deseneazã pe fiecare dintre ceasuri limbile acestora pentru a indica orele: a) cinci. Câte kg trebuie sã slãbeascã? 4. B. • Desfãºuraþi activitãþi de estimare a unor mãsuri. • Aduceþi în clasã programul unor instituþii din comunitate ºi citiþi-l împreunã. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 35 . • Solicitaþi-le sã-ºi scrie data când s-au nãscut. • Prezentaþi-le imaginea unei clepsidre sau chiar obiectul clepsidrã. la garã. Analizaþi de ce apar diferenþe. l. • Arãtaþi cum se pot orienta într-un calendar. Fiºã de evaluare formativã 1. mai greu. altul la 10. apoi coloreazã dupã indicaþiile date: a) obiectul mai lung.

• poster cu figuri geometrice. joben etc. pe un ºantier de construcþii etc. vizionarea unui film didactic. construcþii. • recunoaºterea formei feþelor unor corpuri din lumea realã. triunghiuri etc. pavaj. precizarea criteriilor utilizate. enciclopedii. de realizare a unor tablouri cu beþiºoare: Casa mea. • prezentarea / descrierea sumarã a unor forme plane. • sã precizeze elemente ale unor forme plane folosind cuvinte uzuale. • desenarea pe computer a figurilor geometrice. computer. jocuri pe calculator. corpuri cu diferite forme. • realizarea de obiecte pentru jocuri de rol: coif. FORME DE ACTIVITATE: • în perechi: exerciþiul 2 • în grup: proiectul „Ne pregãtim de serbare“ 36 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . piramidã etc. • selectarea unor figuri geometrice desenate dupã criterii date ºi decuparea lor. sârme.15 Elemente de geometrie Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • învãþare: 3 ore OBIECTIVE • sã recunoascã forme plane în mediul înconjurãtor... scândurele. ACTIVITÃÞI PROPUSE: • observarea ºi descrierea verbalã a figurilor geometrice cunoscute. pentru a observa obiecte de anumite forme.. • sã traseze dupã contur sau cu ajutorul ºablonului forme geometrice plane. • markere. • identificarea formelor plane pe obiecte reale: þesãturi.. • activitãþi de construcþii folosind ºipci.. imagini din mediul înconjurãtor. • observarea unor obiecte de anumite forme în spaþiul clasei sau în afara clasei. folosirea în aprecierea lucrãrilor a vocabularului specific: am folosit pãtrate. ªcoala mea. Maºina mea etc. MATERIALE: • trusa geometricã. ºabloane. • lucrãri practice de ºnuruire. Grãdina mea. • obþinerea amprentelor unor corpuri geometrice: cub. • sortarea ºi clasificarea unor obiecte date dupã criterii date sau identificate prin observare. • vizita într-un atelier meºteºugãresc.

. . 3. tot felul de poligoane: trei persoane pot forma þinând sfoara în mânã. B. C.puneþi-le la dispoziþie ºabloane pentru obþinerea unor poligoane. . b) pãtrate.dacã aveþi în ºcoalã un computer daþi-le posibilitatea sã deseneze cu mouse-ul figuri geometrice. Realizaþi modele decorative pentru înfrumuseþarea unor panouri din clasã. cum ar fi mãsurarea lungimii ºi lãþimii clasei folosind tot felul de instrumente nestandard.intuiþi obiecte din lumea înconjurãtoare. APLICAÞII • folosiþi o sfoarã ºi realizaþi. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 37 .implicaþi mai mulþi analizatori în formarea noþiunilor.. pipãitul muchiilor unor corpuri. • formaþi grupe ºi daþi-le sarcini. mici.desenaþi figuri geometrice mari.arãtaþi cum se pot obþine figurile geometrice prin conturarea feþelor unor corpuri geometrice. Precizaþi cum se pot obþine figurine prin asamblarea figurilor decupate. presarea pe nisip. • Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã”. . ORIENTARE • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre formele plane. Continuã sã desenezi: a) triunghiuri. ACHIZIÞII • Parcurgeþi paºii de la intuitiv cãtre abstract: . • Prezentaþi-le tangramul în format mare. Este o bunã ocazie sã îmbine teoria cu practica pentru a obþine obiecte frumoase. Aflã câþi m de dantelã trebuie la o faþã de masã dacã aceasta are forma unui pãtrat cu latura de 3 m. Sugestii metodologice A. c) dreptunghiuri. trasaþi câte o laturã urmând ca ei sã termine figura geometricã datã).explicaþi cum se pot obþine cercuri prin conturarea unor corpuri cu feþe în formã de cerc. iar noþiunea de perimetru se formeazã pornind de la concret. în curte. fãrã teoretizãri greoaie). un album de picturã în care sã vadã forme geometrice cu rol artistic. Solicitaþi cursanþii sã recunoascã formele din joc. Aduceþi-le în clasã un tablou. CUM SE FACE EVALUAREA Probã de evaluare formativã 1. (pe o foaie cu pãtrate. Folosiþi reþele cu pãtrate. unde anume le pot observa. aºezate în diferite poziþii pentru a evita formarea unor ºabloane defectuoase (triunghiul e mereu dreptunghic).descoperiþi forme geometrice în spaþiul apropiat. un triunghi. • explicaþi în ce constã proiectul. 2. • arãtaþi cum se pot decupa materialele ºi cum se pot asambla. . 4 persoane pot forma un dreptunghi. . Aplicaþia este foarte bunã pentru aflarea intuitivã a perimetrului (sfoara se poate mãsura.

citirea. • Proiectul care se evalueazã pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învaþã.E Evaluare Prezentarea unitãþii NUMÃR DE ORE: • evaluare: 3 ore COMPETENÞE EVALUATE: • formarea. • Cereþi-le sã spunã ce nu înþeleg.P. compararea numerelor naturale de la 0 la 100. • Reamintiþi anumite expresii matematice. • rezolvarea de probleme. MATERIALE: • fiºe de evaluare. • Citiþi cerinþele fiºei ºi explicaþi cum se realizeazã anumite sarcini. lista de control / verificare. Sunt preferate metodele alternative de evaluare datoritã potenþialului formativ. E. MATERIALE DE CONSULTAT: Evaluarea în procesul didactic. Pentru sfârºitul modulului am prezentat o probã de evaluare sumativã însoþitã de o fiºã de autoevaluare (Anexa 3). Sugestii metodologice ORIENTARE • spuneþi cursanþilor ce aºteptãri aveþi de la ei. • fiºe de autoevaluare. FORME DE ACTIVITATE: • individual. a oportunitãþilor pentru individualizare: • Observarea sistematicã a activitãþii ºi comportamentului cursantului. pe carte. Precizaþi timpul de lucru.. scara de clasificare. având la dispoziþie ca modalitãþi de înregistrare a informaþiilor: fiºa de evaluare. scrierea numerelor naturale. • Puteþi folosi fiºa din manual sau puteþi alcãtui altã fiºã cu condiþia sã respectaþi standardele de evaluare. 2000 38 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . • ordonarea. Precizaþi care sunt criteriile de apreciere. • adunarea ºi scãderea 0–30.D. CUM SE FACE EVALUAREA Pe parcursul modulului se pot aplica probe de evaluare formativã care sã ateste progresul cursanþilor în învãþare (Anexa 2). • Discutaþi cu ei despre importanþa evaluãrii pentru absolvire. Bucureºti. Radu. CUM SE FACE EVALUAREA • Precizaþi cum vor lucra: pe foi. Ion T.

..”. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 39 . • Profesorul poate amenaja panouri „Succesele noastre’’.• Portofoliul care constituie parte integrantã a examinãrii finale ºi sintetizeazã activitatea de-a lungul modulului. aprecieri verbale. • Interevaluarea ca modalitate de raportare a cursanþilor la exigenþelor partenerilor egali de învãþare. înscrisuri pe hârtii adezive. Cursanþii primesc feed-back sub forma unor simboluri. „Mulþumesc pentru. Toate aceste forme ºi modalitãþi de evaluare sunt detaliate în anexele ce însoþesc programele fiecãrui modul. • Teme de investigaþie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaþã. expoziþii cu lucrãri. • Autoevaluarea care îl ajutã pe cursant sã se situeze personal faþã de exigenþele învãþãrii. pentru interevaluare.

d) Pentru fiecare numãr dat la punctul a. Observã regula. Scrie numerele cu cifre: a) douãzeci ºi ºase. 20. 35. a) Citeºte numerele scrise pe cartonaºe. …. …. La o ºcoalã s-au înscris 15 de persoane în clasa a ºaptea ºi 11 persoane în clasa a opta. 26. scrie vecinii. … d) 78. 2. De la o fermã s-au strâns 11 de lãzi cu prune ºi un numãr de lãzi cu pere. …. 13 + 10. 9. aflã câte lãzi cu pere au fost. 26 – 21. 67. …. 7. 68. 26 – 14. b) Înconjoarã cifra zecilor. 69. 2. Adaugã numãrul 12 la fiecare dintre numerele: 13. …. …. Observã desenele alãturate.Anexa 1 Exerciþii ºi probleme recapitulative 1. 76. apoi rezolvã. … c) 59. 8. 21 + 6. Scrie operaþiile pe care le faci. 18 – 12. Calculeazã: 12 + 14. … b) 67. b) Coloreazã cartonaºul cu numãrul cel mai mic. …. apoi scrie în fiecare ºir încã 5 numere: a) 10. b) patruzeci ºi unu. a) Care dintre lãzi cântãreºte mai mult ? b) Câte kilograme cântãreºte în plus lada mai mare? 25 kg 12 kg 40 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 56. 29 – 26.…. 99. Alege operaþia potrivitã. …. …. 58. …. a) Citeºte numerele: 45. ªtiind cã au fost de toate 19 de lãzi. …. 3. 10. …. 11 + 19 = 19 – 11 = 10. 57. 4 + 13. Aflã cu cât este mai mic numãrul 23 faþã de numãrul 26. …. 34. 90. c) Subliniazã cifra unitãþilor. …. …. a) Ce întrebare poþi pune ca ã rezolvi operaþia 15 – 11? b) Ce întrebare poþi pune ca sã rezolvi operaþia 15 + 11 ? 6. 30. … 5. c) treizeci ºi doi. 12 18 43 98 34 54 71 4. 74.

25. 4 patru numere cinci numere ºase numere Modalitatea de apreciere este la alegerea cadrului didactic. 45. 59. 45. 23. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 41 . 33. 28. 72. 2 douã numere trei numere patru numere Ex. nr. 28. pentru ca autoevaluarea sã fie relevantã pentru cel care învaþã. 54. Cum te poþi aprecia (grila de autoevaluare pentru cursant) Ex.Anexa 2 Probã de evaluare formativã Unitatea de învãþare 2: „Numerele naturale de la 0 la 100“ Proba evalueazã stadiul de formare a urmãtoarelor competenþe: · înþelegerea sistemului poziþional de formare a numerelor. 19. 22. nr. 89. · compararea ºi ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100. 67. · scrierea numerelor mai mici decât 100. 3 patru numere cinci numere ºase numere Ex. 64. pot fi calificative. Subliniazã numãrul mai mare ºi înconjoarã numãrul mai mic: a) 27. 63. 65. 1 Calificativ A Calificativ B Calificativ C un numãr douã numere trei numere Ex. 30. 95. 31. Scrie numãrul reprezentat în fiecare desen. 91. Conþinutul probei 1. 35 3. 99. 54. b) 98. 82. 24. 2. Scrie numerele în ordine crescãtoare: a) 86. Important este sã stabiliþi un cod cunoscut de toþi. 36. 23. 26. 34. Pot fi puncte. 27. Deseneazã o sãgeatã de la fiecare tablou la numãrul care aratã câte obiecte sunt în tabloul respectiv. c) 87. b) 36. 68. …………………………………… …………………………… ……………………………… 4. c) 46. nr. nr. 29. 32. 98. pot fi note.

Numãrã obiectele din fiecare desen. …. 19. 12.80 p. Cunoaºterea operaþiilor ºi a procedurilor de calcul 4.Anexa 3 Competenþe / conþinuturi evaluate Înþelegerea sistemului poziþional de formare a numerelor Scrierea numerelor naturale TEST DE SINTEZÃ pentru evaluarea sumativã la sfârºitul nivelului I Itemii probei de evaluare Punctaj 1.40 p. 6 24 – 11 ® 3. 3. 8.80 p. 13. 0. 13 10 + 20 ® 3. 25 – 4 = 12 + 13 = 24 – 12 = b) 20 + 3 = 25 – 5 = 10 + 10 = 30 – 20 = 0. … 0. …. 52 12 + 4 ® 16. 21 0. 25. 14. Rezolvã operaþiile. 10. 31 30 + 20 ® 1.40 p. 34. 13. 5. 0. 3. b) 23 = 12 + 10 . 0. 73. 30 12 + 13 ® 24. 50 16 – 4 ® 12. a) 23 + 2 = 0. scrie numãrul potrivit în apoi subliniazã-l pe cel mai mic. …. 32. Încercuieºte: a) numãrul mai mic decât 20: 87.40 p. apoi adaugã la fiecare ºir încã cinci numere: a) 12. 67. …. …. …. 23 8 – 5 ® 2. Observã regula.20 p. c)12 = 22 – 10 . 74.60 p. 42 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Completeazã în a) 23 =20 + 3 . . b) numãrul mai mare decât 56: 78. 45. …. 32. A (adevãrat) sau F (fals). 20. … b) 75. …. Înconjoarã numãrul care reprezintã rezultatul pentru fiecare calcul: 27 – 4 ® 13. 10. Compararea ºi ordonarea numerelor 2. 6.

Aflã câte locuri sunt ocupate.30. 0. Care obiect cântãreºte mai mult: o sacoºã cu roºii de 10 kg sau o ladã cu ardei de 25 kg? 0. . Câþi copaci a plantat aceastã persoanã în cele douã zile? 11. aºezate în poziþii diferite 0.20 p. Coloreazã ceasul care indicã ora 13. mai mici. 12. b) 46 – 32. • Pentru evaluarea stadiului de formare a oricãreia dintre competente am prevãzut itemi cu sprijin în obiecte sau sprijin procedural. a) pãtrate b) triunghiuri c) cercuri . durata probei urmând sã o stabiliþi dumneavoastrã. O persoanã a plantat într-o zi 13 copaci. • Testul poate fi aplicat în întregime sau se pot „decupa“ numai anumiþi itemi de la fiecare conþinut / competenþã. • Se recomandã citirea fiecãrei sarcini înainte de rezolvarea de cãtre cursanþi. iar restul cu grâu.Recunoaºterea formelor plane 7. Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 43 . Desene cu fig. d) dreptunghiuri Compararea mãsurilor 8. Numãrã câte figuri geometrice de fiecare fel sunt. Pentru a asigura coerenþã evaluãrii sunt recomandate matricele de evaluare. 1 p oficiu • Testul este elaborat în deplinã concordanþã cu standardele de evaluare pentru nivelul întâi. Punctajul se converteºte în notã. dacã 11 locuri sunt libere. Aflã câþi saci cu grâu au fost. Utilizarea unitãþilor de mãsurã 9. Testul poate fi aplicat în intervale de timp diferite. plane mai mari. sugerarea operaþiilor. Într-o parcare sunt 24 de locuri. pe care le exemplificãm mai jos. formularea întrebãrii. . a) 46 + 32. Alege operaþia potrivitã.40 p. apoi rezolvã. 1 p. 1 p. sau poate fi aplicat pe parcursul unei zile de ºcoalã. La o fermã s-au adus 26 saci cu cereale dintre care 12 saci au fost cu porumb. 2 p. iar în altã zi 12 copaci. . Se pot face copii din care se eliminã prima coloanã care se adreseazã doar evaluatorului. Testul se multiplicã pentru fiecare cursant. cum ar fi: oferirea de alternative din care cursantul sã aleagã. Desen: Un ceas care aratã ora 6:30 ºi un ceas care aratã ora 9:30 Rezolvarea de probleme 10.40 p. grupate. pe copetenþe. Nota de trecere este 5. Scrie numãrul în cãsuþã.

E Proiectarea modalitãþilor de evaluare 1. Compararea ºi ordonarea numerelor naturale 3. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru dezvoltarea capacitãþii de explorare / investigare ºi rezolvare de probleme Instrumente de evaluare Capacitãþi evaluate activitate independentã în clasã ü ü ü temã probã oralã ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü probã scrisã ü ü activitate în echipã ü ü 1. Efectuarea de mãsurãtori ºi utilizarea unitãþilor de mãsurã ü ü ü ü ü ü ü ü 2. Cunoaºterea procedurilor de calcul 4. Recunoaºterea formelor plane ºi spaþiale 5. Compunerea de probleme 5. Efectuarea de estimãri 3. Folosirea unor modalitãþi de organizare a datelor ü ü ü 44 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . Rezolvarea de probleme 4. Înþelegerea sistemului poziþional de formare a numerelor 2. Explorarea unor modalitãþi de a descompune numerele 2. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru cunoaºterea ºi utilizarea unor concepte specifice matematicii Instrumente de evaluare Capacitãþi evaluate activitate independentã în clasã ü ü ü ü ü ü temã probã practicã probã oralã ü ü ü ü ü probã scrisã ü ü ü ü proiect 1.

Înþelegerea semnificaþiei globale ºi a informaþiilor de detaliu din enunþul unei probleme 2. Construire de enunþuri logice vizând rezolvarea de exerciþii ºi probleme ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 45 . Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru formarea ºi dezvoltarea capacitãþii de a comunica utilizând limbajul matematic Instrumente de evaluare Capacitãþi evaluate activitate în echipã probã |oralã probã scrisã proiect observarea comportamentului comunicativ 1.3.

Înþelegerea unor termeni specifici matematicii ºi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau ºi mai vin“. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu numere de la 0 la 30. 3. în situaþii de viaþã: cumpãrãturi. anchete pe teme diverse (proiecte). Estimarea numãrului de obiecte în situaþii practice. colectare de deºeuri. monede. S7. ora. S2. S8. reduceri de preþuri. „erau ºi mai pleacã“. preþuri. bancnote. „adaug“. sau a unei situaþii – problemã cu date din viaþa realã.Exprimarea oralã ºi scrisã a modului de lucru în de a comunica utilizând limbajul rezolvarea de exerciþii ºi probleme matematic 46 Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar . 1. Folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme. Scrierea ºi citirea numerelor naturale de la 0 la 100 în contexte reale: liste. informaþii utile. numere de telefon. Formarea ºi dezvoltarea capacitãþii S10. Rezolvarea de adunãri ºi scãderi fãrã trecere peste ordin. Formarea de ºiruri cu obiecte sau numere mai mici decât 10 utilizând criterii date. repartizarea timpului. Dezvoltarea capacitãþii de rezolvare S4. S3. folosind numere de la 0 la 30. Cunoaºterea ºi utilizarea unor concepte specifice matematicii 2. „cât a mai rãmas“. tabele. S5. în concentrul 0–100 cu sprijin în obiecte. creºteri de salariu. „scad“. S9.E Ce trebuie sã evaluaþi Obiectiv cadru Standard S1. S6. dar ºi fãrã sprijin. „câte sunt la un loc“. Efectuarea de mãsurãri simple cu unitãþi de mãsurã ne-standard ºi exprimarea numericã a rezultatului mãsurãrii. Recunoaºterea dupã proprietãþi simple a unor forme a problemelor geometrice plane ºi utilizarea lor în realizarea unor lucrãri practice.

. Bucureºti.D.E. 2003 Miller.. Bucureºti. I. D’Hainaut. ºi Singleton.E. Boulder. Bucureºti. Bucureºti.P. Bucureºti Ciolan. E. 2001 Landsheere. Bucureºti. Bucureºti. Simona-Elena Tehnica învãþãrii eficiente. 2004 Cerghit.C. Ghid de evaluare pentru învãþãmântul primar.C. Colorado. Humanitas Educaþional. Dincolo de discipline. Definirea obiectivelor educaþiei.E.P. G. Ghidul tutorelui (Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi). L. E.P. 2003 Ghidul cadrului didactic • Matematicã I 47 . 1981 Bernat. Bucureºti Nedelcu. M. autor Ivan Mykytin. 2003 Ionescu. L Formarea Cetãþenilor. A. Bucureºti. Programe de învãþãmânt ºi educaþie permanentã. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã. P.BIBLIOGRAFIE M.D..E.C. Colecþia Pedagogia secolului X X. E. Programa ºcolarã. Învãþarea bazatã pe proiect. Bucureºti. Metode de învãþãmânt. D. B. Presa Universitarã Clujeanã. 2004 M. Bucureºti. Humanitas Educaþional. Humanitas.D. S.clasele I ºi a II-a. Învãþarea interculturalã în ºcoalã. 1997 M. 1979 L.. E. Dicþionar de termeni pedagogici. 1999 Cristea. Cluj-Napoca. 2004 M.C.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->