Sunteți pe pagina 1din 41

CECCAR BRASOV SUBIECTE ANUL II STAGIU COLECTIV CECCAR FILIALA BRASOV SEMESTRUL II 2010 GRUPA I de subiecte CONTABILITATE

1. Efectuati inregistrarile contabile aferentei situatiei de mai jos: Capitalul social este de 2.000.000 Rezultat brut profit: 1.000.000 Cota impozit pe profit: 16%. Profitul se repartizeaza astfel: la rezerve legale; 1% la rezerve statutare; 10.000 la alte rezerve. Restul se reporteaza in exercitiul urmator, fiind utilizat pentru distribuirea dividendelor. Rezolvare: Calcul rezerva legala: 1.000.000 lei x 5% = 50.000 lei 2.000.000 lei x 20% = 400.000 lei 1.000.000 lei 50.000 lei = 950.000 lei / deductibila conform art.22 alin.1 lit.a din Codul fical. 950.000 lei (950.000x16%) = 950.000 lei 152.000 lei = 798.000 lei Rezerve statutare 798.000 lei x 1% = 7.980 lei Pentru dividende 798.000 lei (7.980 lei + 10.000 lei) = 780.020 lei Rezerva legala: 129 Repartizarea profitului Reportarea profitului: 121 Profit si pierdere Rezervele statutare, si alte rezerve: 117 Rezultatul reportat = % 1063 Rezerve stat. sau contractuale 1068 Alte rezerve 17.980 lei 7.980 lei 10.000 lei = 117 Rezultatul reportat 798.000 lei = 1061 Rezerve legale 50.000 lei

Profitul repartizat pentru rezerve in exercitiul urmator: 121 Profit si pierdere Repartizarea profitului pentru dividende: 117 Rezultatul reportat = 457 Dividende de plata 780.020 lei = 129 Repartizarea profitului 50.000 lei

2. Se constituie o societate comerciala in urmatoarele conditii: capital subscris 40.000 actiuni * 1.000 lei valoare nominala; capitalul este varsat la constituire; aportul este constituit din numerar 20.000.000 lei, mijloace de transport 10.000.000 lei si materii prime 10.000.000 lei. Cheltuielile ocazionate de constituire sunt de 1.000.000 lei, platibile in numerar de catre asociati. Sa efectueze toate operatiile contabile aferente acestei situatii. Rezolvare: Subscrierea capitalului: 456 Decontari cu asociatii privind capitalul Varsarea capitalului social: % 5121 Conturi la banci in lei 2133 Mijloace de transport 301 Materii prime = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 40.000.000 lei 20.000.000 lei 10.000.000 lei 10.000.000 lei = 1011 Capital subscris 40.000.000 lei nevarsat (40.000bucx1.000lei)

Cheltuielile de constituire sunt platite in numerar de catre asociati: 5311 Casa in lei 201 Conturi la banci in lei 3. O societate a emis 10.000 actiuni noi, pretul de emisiune fiind de 1.100 lei. Situatia capitalurilor proprii inainte de de emisiune se prezinta astfel:

455 Decontari cu asociatii privind capitalul

1.000.000 lei 1.000.000 lei

capital subscris varsat 30.000.000 ( 30.000 act*1.000 lei valoarea nominala) rezerve 6.000.000.

Sa se determine valoarea unui DS si sa efectueze operatiile contabile.

Rezolvare: Cresterea de capital prin emisiunea de noi actiuni in numerar este insotita in mai toate cazurile de masuri de protectie a vechilor actionari. Aceasta protectie este asigurata prin atribuirea acestora a drepturilor preferentiale de subscriere. (DS) care se ataseaza actiunilor. D.S exprima pierderea de valoare a unei actiuni datorita cresterii numarului de actiuni. Pierderea de valoare se explica prin faptul ca noile actiuni sunt emise la un pret inferior valorii contabile a vechilor actiuni. Pentru compensarea pierderii vechiul actionar primeste pentru fiecare actiune veche un D.S. D.S. se calculeaza ca diferenta intre valoarea contabila (>), veche si valoarea contabila noua (<). Concomitent D.S. se calculeaza si paritatea de emisiune, raportand numarul de actiuni noi emise la numarul de actiuni vechi existente. Inainte de majorarea capitalului social: - capitalul social varsat: 30.000.000 lei - rezerve: 6.000.000 lei - numarul de actiuni: 30.000 Dupa majorare: - capitalul social varsat: 40.000.000 lei - rezerve: 6.000.000 lei - numarul de actiuni: 40.000 Valoarea normala a unei actiuni: 30 .000 .000 lei = 1.000 lei 30 .000 buc Valoarea contabila a unei actiuni. Capitaluri proprii (capital social + rezerve) Nr de actiuni
36 .000 .000 lei = 1.200 lei 30 .000 actiuni 46 .000 .000 lei = 1.150 lei 400 .000 actiuni 40 .000 .000 lei = 1.000 lei 40 .000 buc

valoare contabila veche > valoare contabila noua <

D.S. valoarea contabila veche valoare contabila noua 1.200 lei 1.150 lei = 50lei Sau
Paritatea .de .emisiune = nr .de .act .noi 10 .000 = = 0,33 nr .de .act .vechi 30 .000

1/3

Paritatea de emisiune 50 lei x 3 buc = 150 lei. Actiunile pot fi subscrise numai de actionarii vechi sau de actionarii noi. daca sunt subscrise de vechii actionari pentru ficare actiune noua acestia platesc valoare lor normala, adica: 1.000 lei + 3 D.S.

daca sunt subscrise de noii actionari, acestia platesc valoarea contabila noua: 1.150 lei + 3 D.S. Operatiunile contabile sunt: - subscrierea capitalului social (noile actiuni): 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = % 1011 Capital subscris nevarsat 1011 Prime de emisiune 11.000.000 lei 10.000.000 lei 100.000 lei

depunerea numerarului: = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 11.000.000 lei

5121 Conturi la banci in lei

4. Se dau urmatoarele operatii: (1)vanzarea unui teren la pretul de vanzare de 1.000.000 lei, TVA 19% (factura); costul de achizitie al activului vandut este de 800.000 lei; (2)vanzarea de investitii financiare pe termen scurt achizitionate in cursul anului: 100 actiuni la cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data achizitiei este de 8 lei/buc; (3)vanzarea de imobilizari financiare: 1.000 actiuni la cursul de 15 lei (acestea fusesera cumparate anul trecut la cursul de 16 lei si depreciate in bilantul anului trecut cu 2 lei/actiune); (4)la sfarsitul anului intreprinderea detine investitii financiare pe termen scurt cotate: 200 actiuni; cursul bursier la sfarsitul anului este de 20 lei/actiune (ele fusesera cumparate la cursul de 18 lei in cursul anului); (5)la sfarsitul anului intreprinderea detine 500 actiuni reprezentand imobilizari financiare cumparate in anul anterior; cursul de inchidere este de 15 lei/actiune; (6)intreprinderea detine o cladire achizitionata in urma cu 5 ani la costul de 500.000 lei. In bilantul anului trecut cladirea fusese adusa la valoarea justa de 700.000 lei, reprezentand o rezerva din reevaluare pozitiva de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei. La sfarsitul anului curent, valoarea justa a fost estimata la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibila este de 180.000 lei; (7)intreprinderea a vandut in cursul anului produse finite la pret de vanzare de 8.000.000 lei, TVA 19%; costul productiei vandute este de 5.000.000 lei; (8)intreprinderea a beneficiat in cursul anului de reduceri comerciale in valoare de 200.000 lei, TVA 19%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achizitionate de la furnizori;

(9)intreprinderea a acordat clientilor in cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA 19%, in baza unor facturi ulterioare, pentru vanzarile efectuate in anul anterior; (10)intreprinerea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de 100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobanda 20.000 lei, TVA 19%; (11)la sfarsitul anului intreprinderea inregistreaza un provizion pentru litigii estimat la 10.000 lei; (12)se actualizeaza soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de productie ca urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion in bilantul anului anterior era de 15.000 lei, rata efectiva a dobanzii pentru o finantare echivalenta cu rambursare la scadenta este de 12%; (13)se incaseaza dobanzi aferente obligatiunilor achizitionate de la societatea Gama, rambursabile dupa 5 ani, in suma de 20.000 lei, din care dobanda cuvenita pentru perioada de detinere a instrumentului purtator de dobanda este de 5.000 lei; (14)in cursul anului s-au obtinut produse finite la costul de 6.000.000 lei; (15)la sfasitul anului, intreprinderea decide ca in anul urmator sa vanda o cladire. Aceasta are un cost de 160.000 lei, amortizare cumulata 40.000 lei. Valoarea justa estimata la 31.12.N este de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei; (16)managerii decid ca in anul N+1 sa plateasca suma de 170.000 lei reprezentand prime privind participarea salariatilor la profit; (17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 842.900 lei. Se cere: a) sa se contabilizeze operatiile de mai sus; b) sa se prezinte incidenta acestor operatii asupra contului de profit si pierdere intocmit conform OMFP 3055/2009. Rezolvare: 4.1. Vanzarea terenului: 461 Debitori diversi = % 7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 4427 TVA colectata 1.190.000 lei 1.000.000 lei 190.000 lei

4.2. Vanzarea de investitii financiare pe termen scurt:

461 Debitori diversi

% 508 Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate 764 Venituri din investitii financiare cedate

1.000 lei 800 lei 200 lei

4.3. Vanzarea de imobilizari financiare: - achizitia de actiuni: 265 Alte titluri imobilizate - reevaluare bilantului anului trecut: 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele - vanzarea de imobilizari financiare: 461 Debitori diversi 6641 Cheltuieli privind imobilizarilor financiare cedate 296 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare = = = 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 265 Alte titluri imobilizate 7863 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare 15.000 lei 16.000 lei 2.000 lei = 296 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 2.000 lei = 5121 Conturi la banci in lei 16.000 lei

Imobilizarile financiare se prezinta in bilant la valoare de intrare mai putin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare. La sfarsitul exercitiului financiar se influenteaza rezultatul exercitiului cu pierdere de valoare, astfel: 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare 1011 Capital subscris nevarsat 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 1012 Capital subscris varsat = 296 Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 261 Actiuni detinute la entitatile afiliate 1011 Capital subscris nevarsat

= =

4.4 achizitia actiunilor (pe termen scurt): 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate 461 Debitori diversi 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate = sau = = 5121 Conturi la banci in lei 5121 Conturi la banci in lei 461 Debitori diversi 3.600 lei 3.600 lei

evaluarea actiunilor pe termen scurt la cursul bursier din ultima zi a anului: = 7642 Castiguri din investitii pe termen scurt cedate 400 lei

508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate 4.5 265 Alte titluri imobilizate 4.6.

7.500 lei

a) reevaluarea pozitiva a cladirii, anul trecut


212 Constructii = 105 Rezerve din reevaluare 200.000 lei

b) amortizarea anului curent si trecerea rezervelor din reevaluare la rezerve: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 105 Rezerve din reevaluare = 2812 Amortizarea constructiilor 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare 70.000 lei 70.000 lei

c) inregistrarea unei ajustari de valoare: 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor = 2912 Ajustari pentru deprecierea constructiilor 400.000 lei

b)

reevaluarea cladirii: % 105 Rezerve din reevaluare 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital = 212 Constructii 400.000 lei 180.000 lei 220.000 lei

c)

diminuarea ajustarii de valoare: = 7813 Venituri din ajustari pentru deprecierea imobil 220.000 lei

2912 Ajustari pentru deprecierea constructiilor

Conform O.M.F.P. 3055/2009 titlurile pe termen scurt (actiuni si alte investitii financiare) admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. 4.7. Vanzarea de produse finite: 4111 Clienti = % 701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 TVA colectata 345 Produse finite 9.520.000 lei 8.000.000 lei 1.520.000 lei 5.000.000 lei

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 4.8. 401 Furnizori

% 609 Reduceri comerciale primite 4426 TVA deductibila

238.000 lei 200.000 lei 38.000 lei

4.9. % 709 Reduceri comerciale acordate 4427 TVA colectata 4.10. % 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 666 Cheltuieli privind dobanzile 4426 TVA deductibila 4.11. = 404 Furnizori de imobilizari 119.000 lei 80.000 lei 20.000 lei 19.000 lei = 4111 Clienti 744.000 lei 600.000 lei 144.000 lei

4118 Clieni inceri sau in litigiu 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 4.12.

= =

4111 Clienti 1511 Provizioane pentru litigii

10.000 lei 10.000 lei

1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea 4.13. Se incaseaza dobanzi aferente obligatiunilor. Achizitia obligatiunilor: 506 Obligatiuni 5121 Conturi la banci in lei = = 509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt 766 Venituri din dobanzi

6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

1.800 lei

20.000 lei

4.14. 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 6.000.000 lei

- cost cladire: 160.000 lei - amortizare cumulata: 40.000 lei - valoare justa estimata: 110.000 lei - cheltuieli cu cesiune: 5.000 lei Trecere cladirii la stocuri: In categoria stocurilor se cuprind si activele cu ciclu lung de fabricatie, destinate vanzarii (de exemplu, ansambluri sau complexuri de locuinte etc. realizate de entitatile ce au ca activitate principala obtinerea si vanzarea de locuinte). Daca constructiile sunt realizate in scopul exploatarii pe termen lung, de catre entitatea care le-a realizat, ele reprezinta imobilizari. De asemenea, atunci cand un teren este cumparat in scopul construirii pe acesta de constructii destinate vanzarii, acesta este inregistrat la stocuri. Atunci cand exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, in sensul ca aceasta urmeaza a fi imbunatatita in perspectiva vanzarii, la momentul luarii deciziei privind modificarea destinatiei, in contabilitate se inregistreaza transferul activului din categoria imobilizari corporale in cea de stocuri. Transferul se inregistreaza la valoarea neamortizata a imobilizarii. Daca imobilizarea corporala a fost reevaluata, concomitent cu reclasificarea activului se procedeaza la inchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.

In cazul in care un activ care a fost initial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinte destinate vanzarii, in functie de modul de negociere a contractelor de vanzare a bunurilor ce fac obiectul constructiei si vanzarii, valoarea terenului se include in valoarea activului construit sau se evidentiaza distinct la stocuri de natura marfurilor, la valoarea de inregistrare in contabilitate. Daca terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului se procedeaza la inchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia. % 2812 Amortizarea constructiilor 371 Marfuri Ajustarea de valoare: 6864 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a activelor circulante = 397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor 10.000 lei = 212 Cnstructii 155.000 lei 40.000 lei 115.000 lei

Pentru pierderea estimata intre valoare contabila si valoare justa la 31.12.N 212 Cnstructii = 1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte aciuni similare legate de acestea 1518 Alte provizioane 5.000 lei

4.16. 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 170.000 lei

Contul 151 Provizioane este un cont de pasiv. In creditul contului 151 Provizioane se inregistreaza: - valoarea provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor, inclusive a celor corespunzatoare primelor ce urmeaza a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale (681). 4.17. 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit/venit 842.900 lei

5. SC CONTA SA are un capital propriu de 360.000 lei, structurat astfel: capital social 300.000 lei (30.000 actiuni, VN = 10 lei/actiune) rezerve 60.000 lei

10

Se incorporeaza in capitalul social rezerve de 20.000 lei, pentru care se emit 2.000 de actiuni, la valoarea nominala de 10 lei/actiune. Se cere:

Efectuarea inregistrarilor contabile privind majorarea capitalului, prn operatii interne; Calculul valorii matematice contabile, inainte si dupa majorare, calculul unui drept de atribuire si al raportului de paritate; Analiza situatiei unui actionar care detinea, inainte de majorare : 15 actiuni, 14 actiuni, 32 actiuni; Analiza situatiei unui actionar care vrea sa cumpere : 1 actiune noua, 3 actiuni noi.

Rezolvare: Capitalul social: 300.000 lei Numar actiuni: 30.000 buc Valoare nominala: 10 lei actiune Rezerva: 60.000 lei Capital social nainte: 300.000 lei Capitaluri proprii: 360.000 lei Capital social dupa majorare: - 320.000 lei Capitaluri proprii dupa majorare: - 380.000 lei
VmC 0 = VmC 1 = Capitaluri . proprii 360 .000 lei = = 12 lei / acciu Nr .de.actiuni 30 .000 buc Capitaluri . proprii 380 .000 lei = = 11,875 lei / acciu Nr .de.actiuni 32 .000 buc

D.A. = 12 lei 11,875 lei = 0,125 lei


2.000 buc = 1 / 15 30 .000 buc 30 .000 buc Raport .de . paritate = = 15 / 1 2.000 buc Raport .de . paritate =

sau

valoare contabila noua 0,125 lei x 15 = 1,875 lei + 10 lei (valoare nominala) = 11,875 lei/ actiune 6. Se primeste prin subventie guvernamentala un agregat frigorific evaluat la 6000 lei. Durata de viata utila 4 ani. Se amortizeaza liniar. Rezolvare: 2131 Imobilizari corporale n curs de executie = 4751 Subventii guvernamentale pentru investitii 6.000 lei

11

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 4751 Subventii guvernamentale pentru investitii

2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 7584 Venituri din subventii pentru investitii

1.500 lei 1.500 lei

7. Societatea Comerciala Transcom SA a incasat in anul N subventii, in suma de 20000 lei pentru achizitionarea de mijloace de transport si in suma de 16000 lei, pentru activitatea de transport ca urmare a practicarii unor tarife sub pretul normal, fiind suportate de la bugetul local. La sfarsitul anului se constata ca societatea mai are de incasat subventii de exploatare 4000 lei pentru care nu s-au efectuat cheltuieli. Se incaseaza prin banca. Rezolvare: 445 Subventii 5121 Conturi la banci in lei 445 Subventii = = = 4751 Subventii guvernamentale pentru investitii 445 Subventii 7411Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri 472 Venituri nregistrate in avans 445 Subventii 20.000 lei 20.000 lei 16.000 lei 4.000 lei 4.000 lei

445 Subventii 5121 Conturi la banci in lei

= =

GRUPA II
12

Audit
1. In cadrul unei misiuni de audit statutar desfasurate la o societate comerciala ,din testele efectuate constatati ca societatea este in litigiu cu un client pentru incasarea contravalorii unei facturi a carei valoare se situeaza peste pragului de semnificatie. Conducatorii societatii refuza constituirea provizionului motivand ca nu este deductibil fiscal .Ce fel de opinie veti formula in raportul de audit ? Auditorul va formula o opinie defavorabila mentionand ca acest fapt nu este conform principiilor contabile si incidenta acestuia asupra situatiilor financiare nu dau o imagine fidela a situatiei financiare a societatii. 2. Din motive obiective nu ati putut participa la inventariere anuala (ati fost numit auditor statutar dupa momentul inventarierii.Ce fel de opinie veti formula? Auditorul va formula o opinie cu rezerve mentionand ca nu a putut participa la inventarierea anuala deoarece a fost numit auditor ulterior datei inventarului.(asta in cazul in care poate controla procesul inventarierii prin alte procedee) 3. Constatati ca societatea la care efectati auditul detine in patrimoniu terenuri si cladiri pentru care s-a procedat la reevaluarea lor in anul 2007 de catre un evaluator autorizat si se regasesc in situatiile financiarela 31.dec 2009 la valoarea reevaluata la 31 dec 2007.Cum abordati aceasta problema in cazul misiunii de audit pentru situatiile financiare ale anului 2009?

4. Se dau urmatoarele informatii aferente anului N:


- venituri totale = 50.000 lei; - cheltuieli totale = 40.000 lei (inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate pana in luna septembire); - cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate pana in luna septembrie = 5.000 lei; - impozitul pe profit platit = 2.000 lei; - venituri din dividende = 2.000 lei; - venituri din reluarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor = 4.000 lei; - cheltuieli de protocol = 100 lei (limita de deductibilitate 2%); - cheltuieli cu sponsorizari = 450 (limita de deductibilitate 0.3%); - cheltuieli privind amenzile si penalitati datorate statului = 2.000 lei; Conform Legii 571/2003; cota de impozit pe profit = 16%; In calitate de auditor care este soldul contului 441 si inregistrarea impozitului pe profit in luna decembrie?

13

5. O societate prezinta urmatoarea situatie:


Contractele de constructie 20.000 lei, din care garantii acordate 2.000 lei; Marfuri pret de achizitie 10.000 lei; adaos comercial 2.000 lei; Minusuri la inventare - 500 lei; Contracte cu vanzarea in rate 10.000 lei; rate incasate 2.000 lei; rate neincasate 8.00 lei; dobanda 500 lei; Avize de expeditie pret de vanzare cu TVA 3.570 lei; Bonuri fiscale 238 lei; Auditorul a verificat TVA neexigibil calculat de entitate si a ajuns la consluzia ca este corecta suma determinata. Care este TVA-ul neexigibil calculat?

6. Auditul financiar al stocurilor: obiective, riscuri, proceduri


Evaluarea stocurilor are ca obiective concluzii asupra : - minimului dintre valoarea netarealizabilasi costul lor; - modul de determinare a costului la iesirea lor pentru productie: FIFO, costul mediu ponderat, costul standard; - verificarea valorii contabile de intrare (facturi de cumparari, calculatia costurilor prestabilite si postcalculul). Testele de detaliu i-au permis auditorului sa constate daca intrarile si iesirile de stocuri au fost corect contabilizate si apartin exercitiului curent, astfel incat ele sa fie corect evidentiate si evaluate la bilant. De asemenea, stocurile aflate la terti pe baza inventarierii si cele primite de la terti au fost excluse din situatiile financiare si compararea evidentelor contabile cu reflectarea lor in activul bilantier.Auditorul verifica daca toate stocurile au fost identificate si incluse in activul bilantier (exhaustivitatea), daca toate stocurile au fost corect evidentiate in vederea evaluarii de bilant (exactitate), daca costul stocurilor a fost corect calculat prin metoda de evaluare acceptatade procedurile interne ale conducerii. Auditorul verifica daca toate sumele sunt incluse in situatiile financiare si corespund cu evidentele contabile. Aceste stocuri regasite in activul bilantier trebuie sa existe si fizic (existenta). Se verifica daca stocurile au fost inregistrate in perioada contabila corecta (independenta exercitiilor). Stocurile cu o miscare lenta sau fara miscare au fost corect evaluate, la valoarea neta realizabila (evaluare). Auditorul trebuie sa valideze daca toate stocurile firmei sunt incluse in activul bilantier al societatii auditate. In baza etapelor anterioare, auditorul, prin procedurile de control, se asigura daca gestiunea si contabilizarea stocurilor au fost supuse controlului intern permanent. Testele de control i-au permis auditorului sa observe analiza variatiilor fata de planul de productie cu explicatiile aferente, verificarea periodica a conditiilor

14

de depozitare, modul cum stocurile sunt pastrate in locatii sigure, precum si persoanele gestionare autorizate care raspund de securitatea lor. Inventarierea fizica periodica sau continua a stocurilor, reconcilierea soldurilor din evidentele contabile cu foile de magazie ii permit auditorului, pe baza testelor de control efectuate in cadrul procedurilor de control intern, sa traga concluzii cu privire la gradul rezonabil de asigurare caacestea sunt reflectate corect in bilant. Indicatorii specifici cu privire la stocuri, viteza de rotatie ii permit auditorului sa constate eventualele discrepante in fluctuatiile lunare si anuale fata de perioadele precedente.

7. Auditul financiar al decontarilor cu tertii: obiective, riscuri, proceduri.


Auditarea conturilor la terti in bilantul contabil are ca obiective: - concordanta balantelor conturilor analitice cu conturile sintetice. - toti debitorii au fost inclusi in situatiile financiare (exhaustivitate). - soldurile conturilor de debitori au fost corect determinate si inregistrate in mod corect (exactitate), iar sumele cuprinse in activul bilantier sunt conforme cu cele din inregistrarile contabile. - balantele conturilor analitice, asigurandu-se de concordanta lor cu conturile generale, sintetice; - un inventar al creantelor si datoriilor existente la finele exercitiului. Auditorul analizeaza (de obicei, prin sondaj) soldurile conturilor de terti plecand de la documentele si informatiile contabile puse la dispozitia sa. El cere sa se procedeze la efectuarea corecturilor pe care la gaseste necesare. - la data bilantului debitorii exista in mod real (existenta). - toate tranzactiile cu clientul, vanzarile, titlurile de valoare si incasarile au fost inregistrate in perioada corecta (independenta exercitiilor). Toate platile in avans au fost corect calculate si evidentiate astfel incat toate cheltuielile se fac reflectate in aceeasi perioada de contabilizare cu serviciile primite. - evaluarea corecta a creantelor cuprinde sumele nete ce urmeaza a fi incasate. Provizioanele pentru clienti incerti, rabaturi si remise, risturne, bunuri returnate sunt corect evidentiate si nu sunt mari. - toti debitorii cuprinsi in bilant reprezinta creante asupra clientilor. De asemenea, auditorul trebuie sa verifice daca platile in avans, veniturile ce urmeaza a fi incasate si alti debitori inclusi in activul circulant bilantier reprezinta beneficii economice viitoare sau trezorerie (numerar) de incasat. Auditorul trebuie sa ia in considerare eventualele riscuri: - firma auditata poate supraevalua creantele sale in incercarea de a prezenta o situatie financiara mai buna decat in realitate; - exista riscul ca debitorii sa se afle in imposibilitatea de a plati, ceea ce inseamna ca soldurile debitorilor din bilant trebuie micsorate pe baza evaluarii proprii a auditorului; - facturile unui an financiar pot fi inregistrate in alta perioada, existand riscul ca acestea sa nu fie evidentiate ca venituri. Daca entitatea vinde

15

bunuri, soldul debitorilor este in corelatie cu soldul conturilor de stocuri. - Riscul de frauda trebuie luat in considerare de catre auditor sub aspectul creantelor fata de terti: - unitatea poate inregistra vanzari fictive; - deturnare de numerar daca acelasi angajat incaseaza concomitent facturile de la clienti si actualizeaza si jurnalul de vanzari; - furt de bunuri revederea corespondentei curente cu debitorii; - acordarea de reduceri comerciale si financiare neautorizate; - Solduri anulate testarea lor printr-un esantion de solduri si ajustarea inregistrarilor operate in conturile debitorilor. Controalele interne specifice clientilor si conturilor asimilate sunt orientate spre operatiunile comerciale cu clienti noi, analiza pe durate a soldurilor clienti prin verificarea unui esantion de facturi. De asemenea, se verifica concordanta intre jurnalul vanzarilor, facturi si registrele contabile. Auditorul poate sugera firmei auditate unele recomandari in ceea ce priveste modul de incasare mai rapida a facturilor, micsorarea riscului de neincasare a facturilor prin evaluarea provizioanelor pentru creante depreciate. Controlul asupra vanzarilor, precum si atentia asupra clientilor incerti trebuie sa fie in atentia conducerii cu scopul de a preveni eventualele creante incerte. Imbunatatirea decontarilor cu creditorii vizeaza recomandari ale auditorului in ceea ce priveste micsorarea importurilor pentru a minimiza cheltuielile cu diferentele de curs valutar, identificarea situatiilor in care clientul ar avea posibilitatea de a obtine reduceri financiare pentru plata inainte de termenul scadent, minimizarea termenului de achitare a datoriilor fata de creditori, fara sa se deterioreze relatiile cu furnizorii sai. Obiectivele de audit cu privire la datoriile pe termen scurt: - toti creditorii au fost inclusi in situatiile financiare si exista in mod real la data bilantului; - datoriile au fost calculate astfel incat cheltuielile sunt inregistrate potrivit cu serviciile prestate; - au fost constituite provizioane adecvate in legatura cu soldurile debitoare ale creditorilor si pentru eventuale pierderi rezultate din tranzactiile de cumparare; - datoriile preliminate si alti creditori inclusi in bilant reprezinta obligatii viitoare sau sume de platit. Auditorul considera principalele riscuri de frauda si implicit care obiective au fost afectate prin testele de audit: - o plata eronata este facuta unui salariat sau unui furnizor fara a avea aprobarea conducerii pentru efectuarea platii; obiectivul afectat in aceste situatii este exhaustivitatea, exactitatea datoriei; - fisa furnizorului nu coincide cu jurnalul cumpararilor, fiind incluse facturi fictive pentru plata. In aceste situatii sunt afectate exactitatea, existenta, precum si obligatiile entitatii auditate; - existenta furnizorilor fictivi inclusi in jurnalul de cumparari a condus la plati facute unor angajati ai firmei auditate, obiectivele auditului de exactitate si existenta a operatiunilor cu terti (creditori) fiind afectate. O revizuire a testelor de audit, pentru a evalua riscurile in situatiile de mai sus impune:

16

- verificarea controlului intern cu privire la autorizarea platilor catre furnizori; - reconcilierea fiselor analitice ale furnizorilor; - reverificarea jurnalului creditorilor prin urmarirea acelor furnizori carora li s-au facut plati ilegale; - verificarea profitului brut va arata o reducere, ca urmare a cresterii valorii cumpararilor in costul vanzarilor fara un echivalent al valorii vanzarilor. Testarea controlului intern privind autorizarea anularilor de solduri ale creditorilor prin selectarea unui esantion de solduri ale furnizorilor si investigarea oricaror reglari sau tehnici contabile neobisnuite in conturile furnizorilor. Aceste teste elimina riscul ca sumele ce au fost in mod fraudulos anulate in jurnalul furnizorilor, fara un motiv aparent, sa fie reconsiderate. Poate exista riscul ca facturile de cumparare sa fie inregistrate in jurnal ca fiind platite fara ca in extrasul de cont sa existe evidenta acestor plati. Auditorul va examina facturile primite dupa sfarsitul anului cu scopul de a verifica daca sumele au fost ocazionale inainte sau dupa incheierea exercitiului financiar conform documentelor justificative. Revederea soldurilor nerecuperabile si recomandarile auditorului cu privire la acele conturi ce urmeaza a fi trecute pe venituri. 8. Auditul financiar al trezoreriei: obiective, riscuri, proceduri. Auditul trezoreriei cuprinde lichiditatile in conturi bancare si casa, titlurile de plasament si creditele bancare pe termen scurt. Structura titlurilor de plasament cuprinde: - actiuni cotate sau necotate; - obligatiuni cotate sau necotate; - bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen scurt; - actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de societate; - titluri de creante negociabile. Potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate, creditele pe termen scurt nu sunt elemente de trezorerie. Restrictiile asupra lichiditatilor bancare trebuie prezentate in nota aferenta la situatiile financiare. Notele atasate situatiilor financiare cuprind urmatoarele informatii privind titlurile de plasament: - tratamentele contabile utilizate pentru determinarea valorii contabile, schimbarea valorii de piata pentru evidenta lor la valoarea realizabila, rezervele din reevaluari, cesiunea lor; - cuprinderea in contul de rezultate a dobanzilor, dividendelor si a altor venituri obtinute din titluri de plasament, profitul sau pierderea rezultatelor ca urmare a cesiunii titlurilor; - daca exista restrictii impuse asupra tranzactiilor unor titluri ; - valoarea de piata a titlurilor de plasament pe piata financiara evaluate la costul de achizitie; - analiza detaliata a portofoliului de investitii: categoria, denumirea, valoarea lor, numarul. Pe baza acestor note auditorul poate face recomandari asupra urmatoarelor elemente:

17

- obtinerea unor venituri financiare cat mai mari; - cum se pot minimiza cheltuielile financiare; - maximizarea fluxului de trezorerie; - cum se pot minimiza riscurile aferente efectelor nefavorabile rezultate din variatiile cursului valutar. La bilant, auditorul trebuie sa urmareasca daca au fost indeplinite obiective de audit: Posturi de verificat Obiectivul auditului - Toate soldurile conturilor curente si ale lichiditatilor, platile si incasarile au fost inregistrate in situatiile financiare Registrul de banca corespunde cu extrasele de cont, inclusiv soldurile conturilor de lichiditate 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+ +5322+5323+5328+5411+5412+542 Soldurile conturilor de lichiditate au fost corect calculate si inregistrate, iar sumele prezentate in situatiile financiare cuprind instrumentari tehnice contabile Provizioanele au fost corect evaluate pentru toate soldurile de banca Toate incasarile si platile au fost inregistrate in perioada contabila corespunzatoare si nu au fost incasari sau plati fictive Toate depozitele pe termen scurt, conturile de lichiditati la vedere respecta principiul entitatii patrimoniale. Imprumuturile pe termen scurt reprezinta obligatii ale unitatii fata de creditori la data intocmirii bilantului Soldurile conturilor curente la banci au fost corect prezentate si evidentiate in bilant

Exhaustivitatea

Existenta

Evaluarea Independenta exercitiilor

Drepturi si obligatii Evidentiere corecta

Auditorul trebuie sa evalueze riscurile legate de trezorerie; avand in vedere obiectivele de audit, urmareste: - Clientul poate avea mai multe solduri de banca si casa decat in realitate sau conturile prezentate in situatiile financiare nu sunt reale - In functie de interesul unitatii auditate, profitul poate fi majorat sau micsorat. Firma poate avea incasari anticipate sau plati restante, astfel incat soldurile bancii la sfarsit de an pot arata o situatie mai favorabila decat in realitate. Verificarile auditorului pot descoperi unele angajamente si evenimente neprevazute din operatiunile bancare, din tranzactii privind gestionarea lichiditatilor. Atentia auditorului trebuie indreptata si asupra riscurilor de frauda: furturi, conturi bancare fictive, furturi din casa, transferuri in contul personal. Observarea directa si controlul asupra accesului la datele din calculator, precum si sumele intrate si transferate. Evaluarea soldurilor bancare, inventarierea monetarului, prezentarea exacta

18

a soldurilor conturilor de trezorerie in bilant, analiza detaliata a cecurilor emise si primite reprezinta pentru auditor teste de audit ce-l conduc la aprecierea in mod rezonabil ca toate posturile din bilant aferente trezoreriei redau o imagine fidela, clara si completa a fluxurilor de lichiditati sau ca are indoieli cu privire la posturile bilantiere de trezorerie. Auditorul se asigura ca intreprinderea intocmeste periodic o situatie comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate cu extrasele de cont bancare. Aceste situatii comparative trebuie verificate cel putin o data pe semestru. _ Conturi de regularizare si asimilate: auditorul verifica incorporarea sau neincorporarea in aceste conturi a conturilor de cheltuieli si venituri care se refera strict la continutul acestora. _ Conturile de provizioane: auditorul verifica constituirea acestora pe baza documentelor justificative necesare si inregistrarea in bilant sau note. El se asigura ca aceste provizioane sunt bine contabilizate, tinand cont de riscurile si pierderile intervenite intre data inchiderii exercitiului si intocmirea bilantului sau intre data intocmirii bilantului si data verificarii acestuia de catre auditor.

19

Evaluare 1. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual al
acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata in zile a incasrii clientilor? a) 15 zile; b) 45 de zile; c) 30 de zile. Rezolvare: Durata medie de incasare a clientilor = sold mediu creante comerciale / cifra de afaceri cu TVA * 360 zile 15.375/186150x360=29.73=> 30 zile

2. Se dau urmtoarele elemente de bilant:


total activ = 425.000 mii lei; cheltuieli constituire = 2.500 mii lei; cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei; brevete proprietate = 125.000 mii lei. Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei. Stabilind bilantul economic al intreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) in minus cu: a) 93.000 mii lei; b) 143.000 mii lei; c) 118.000 mii lei. Rezolvare: Se ajusteaza cu 2.500+15.500+125.000=143.000 lei

3. Se constat c o hal industrial, in valoare rmas de 145.000 mii lei, nu mai are
utilizare de peste trei ani, iar situarea ei in partea periferic a uzinei face posibil vanzarea terenului inc liber de orice sarcin. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimeaz obtinerea din vanzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilantul economic, cu ce sum urmeaz a fi ajustat (corijat) in minus, bilantul contabil:

20

a) 265.000 mii lei; b) 75.000 mii lei; c) 220.000 mii lei. Rezolvare: Se ajusteaza cu 145.000+85.000+35.000-45.000=75.000 lei

4. Activul net corijat al intreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiar de


3.000 lei, iar rata neutr de 20%. Superprofitul va fi de: a) plus 2.000 mii lei; b) minus 1.400 mii lei; c) plus 1.400 mii lei. Rezolvare: Superprofit =profit obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piata in functie de efortul investitional al intreprinderii Superprofit =CB-ANCXi ANC= 22.000 lei CB=3.000 lei I= 20% Superprofit =3.000 -22.000x20%=3.000-4.400= -1.400 lei

5. Aveti urmtoarele informatii despre intreprindere: cheltuieli de infiintare 5.000;


licente 10.000; cldiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante 300.000; bnci 10.000; venituri in avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; imprumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000. Eliberati bilantul contabil in principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si explicati rolul acestora in cadrul diagnosticului de evaluare. Bilantul contabil:

ACTIV
Cheltuieli de infiintare Licente Cladiri Echipamente Stocuri 5.000 10.000

PASIV
Capital social Venituri in avans 125.000 80.000 5.000 250.000 150.000

50.000 Rezerve 100.000 Furnizori 200.000 Imprumuturi

21

Creante Banci Total ACTIV Bilantul financiar:

300.000 Provizioane 10.000 675.000 Total PASIV

65.000 675.000

Bilantul financiar reprezinta un instrument de analiza realizat prin retratarea bilantului contabil. Problemele principale ale analizei pozitiei financiare a intreprinderii rezolvate prin apelarea la bilantul patrimonial sunt: determinarea patrimoniului net; analiza structurii financiare; determinarea lichiditatii si solvabilitatii; stabilirea gradului de indatorare . Imobilizari = Echipamente 100.000 + Cladiri 50.000 = 150.000 Stocuri+Creante = Stocuri 200.000 + Creante 300.000 = 500.000 Disponibilitati = Banci 10.000 Capitaluri permanente = Capital social 125.000 + Rezerve 5.000 + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000 + Corijare pozitivaa contului de rezultate 65.000 + Imprumuturi bancare peste un an 75.000 = 335.000 Furnizori 250.000 Imprumuturi bancare 75.000

ACTIV
Imobilizari Stocuri&Creante Disponibilitati Total ACTIV 150.000 500.000 10.000 660.000 Furnizori

PASIV
Capitaluri perm. Imprumuturi Total PASIV 335.000 250.000 75.000 660.000

Fond de rulment net global = Capitaluri permanente-Imobilizari Necesarul de fond de rulment = Stocuri+Creante-Furnizori Trezoreria = Disponibilitati-Imprumuturi financiare pe termen scurt Fond de rulment net global = 335.000 150.000 = 185.000 Rezultacadin capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii si datoriile financiare pe termen lung se acoperaactivele imobilizate ramanInd o resursade 185.000 pentru finantarea activitatii curente (activele circulante) Necesarul de fond de rulment = 500.000 250.000 = 250.000 Rezultacastocurile si creantele sunt finantate doar In parte din obligatiile nefinanciare pe termen scurt, ramanand o diferentaneacoperita250.000 care trebuie acoperitadin alte surse, fie din surse de capital permanent, fie din Imprumuturi financiare pe termen scurt. Trezoreria = 10.000 75.000 = -65.000 Iar echilibrul financiar al firmei: Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria Intreprinderii 185.000 - 250.000 = -65.000

22

Bilantul functional Bilantul functional reflectaIn activ functiile de investitii, exploatare si trezorerie ale intreprinderii, iar In pasiv reflecta functia de finantare a intreprinderii (din surse proprii sau din imprumuturi bancare). Pentru determinarea bilantului functional este necesar a se elimina influentele elementelor de activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Se va corija contul de rezultate cu valoarea activelor fictive (-15.000) si a veniturilor In avans (+80.000). Imobilizari = echipamente 100.000 + cladiri 50.000 = 150.000 Stoc+Creante-Obligatii nefinanciare = stocuri 200.000 + creante 300.000 - furnizori 250.000 = 250.000 Disponibilitati = disponibilitati 10.000 = 10.000 Capitaluri proprii = capital social 125.000 + rezerve 5.000 + provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65000 + corijare pozitiva a contului de rezultate 65.000 = 260.000 Obligatii financiare = imprumuturi bancare 150.000

ACTIV
Investitii Exploatare Imobilizari Stocuri&Creante-Furniz. 150.000 250.000 10.000 410.000

PASIV
Capitaluri proprii 260.000

Trezorerie Disponibilitati Total ACTIV

Obilg finaniciare Total PASIV

150.000 410.000

GRUPA III Expertiza contabila

23

1. Ce contine capitolului I al Raportului de expertiza contabila ? (Introducere)


Cap. I Introducerea cuprinde: - datele expertului care efectueaza lucrarea - partile implicate in process - imprejurarile si circumstantele in care a luat nastere litigiul - obiectivele expertizei contabile - perioada si locul desfasurarii expertizei contabile - materialul documentar care a stat la baza efectuarii ei - daca s-au folosit si alte documentatii intocmite de alti experti - data fixate si daca au fost prelungiri perioada expertizei

2. Ce contine cap.II al Raportului de expertiza contabila (Desfasurarea expertizei


contabile)? Cap. II Desfasurarea expertizei contabile - care cuprinde raspunsurile si documentele folosite pentru fiecare obiectiv in parte

3. Ce contine dosarul expertului contabil privind documentarea in expertiza


contabila? Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupa caz: Incheierea de sedinta (in cauze civile),Ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare. Raportul de expertiza contabila contine exemplarul expertului contabil care justifica de indeplinirea misiunii, eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile, eventuale note contabile, redactate in timpul efectuarii expertizei personale ale expertului contabil, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora.

Studii de fezabilitate
1. Unul din indicatorii utilizai in evaluarea tradiionala a proiectelor investiionale este indicele de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul si coninutul indicatorului?
Indicele de profitabilitate neactualizat = suma fluxurilor de numerar/ valoarea investitiei se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia.

24

Indicele de profitabilitate (Ip) exprimavaloarea actuala neta scontata pentru o cheltuiala initiala de investitie egala cu 1, respectiv este un indicator relativ a investitiei pe intreaga durata de viata a acesteia.

2. Un proiect investitional, cu o valoare totala a investiiei de 11.445 lei, prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de numerar:

An 0 1 2 3 4 5 Total

Cost investiie 11.445 lei

11.445 lei

Costuri exploatare 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei

de Total cost 17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 50.205 lei

Total incasari 8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei

Cash flow net -9.345 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 i

anual

Calculai indicele de profitabilitate neactualizat. Rezolvare: 6295 lei / 11445 lei = 0.55

Analiza diagnostic a intreprinderii


1. Calculai si interpretai modificarea situaiei nete a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea situaie financiara:

25

Indicator Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitai Datorii mai mari de un an Datorii mai mici de un an

31.12.n-1 1000 500 200 20 2000 400

31.12.n 1500 400 250 30 2500 350

Rezolvare: SN = TA - DT SN (n-1) = 1720 - 2400 = -680 SN (n) = 2180 2850 = -670 SN = SN (n) SN (n-1) SN = -670 (-680) = 10 O valoare negativa a situatie nete este consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare si poate fi un semnal al aparitiei falimentului.
2. Sa se calculeze si sa se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru

intreprinderea ale carei informatii financiare sunt prezentate mai jos:


Indicator Venituri din vanzarea marfurilor Producia vanduta Producia stocata Subvenii de exploatare Cheltuieli cu materii prime Costul marfurilor vandute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Impozite si taxe Venituri din dobanzi Cheltuieli cu dobanzi Impozit pe profit u.m. 4000 24000 500 2300 10000 4200 5000 1000 200 300 100 500 1400

Rezolvare: ANALIZA FINANCIARA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE Marja Comerciala(adaosul comercial)= venituri din vanzari de marfuri-costul marfurilor vandute.

26

MJ=4000-4200=-200 lei <0,aceasta valoare arata ca exista o insuficienta inactivitatea comerciala a unitatii, adica veniturile nu acopera cheltuielile in ceea ce priveste vanzarea de marfuri. Productia Exercitiului = + productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata - variatia stocurilor. PE=24000+500=24500 lei >0 Productia exercitiului caracterizeaza activitatea de productie a unitatii: ceea ce intreprinderea a fabricat si a vandut, ceea ce ea a fabricat si a ramas in stoc (productia stocata),precum si ceea ce ea a fabricat pentru ea insasi (productia imobilizata). Valoarea Adaugata = + marja comerciala + productia exercitiului - consumul extern VA= -200+24500-10000=14300 lei >0 VA a inregistrat valori pozitive lucru care poate insemna cresterea vanzarilor sau aprovizionari mai putin importante. EBE sau IBE = + valoarea adaugata + subventii de exploatare - impozite, taxe - cheltuieli cu personalul EBE= 14300+ 2300-300-5000=11300 lei >0 Valorile pozitive ale EBE arata ca firma analizata dispune de resurse financiare necesare mentinerii sale sau cresterii acesteia.Existenta EBE demonstreaza performanta economica a unitatii, independenta politicii financiare, a politicii de investitie si a celei de devidend. Rezultatul din exploatare = +EBE

27

+ reluari asupra provizioanelor + alte venituri din exploatare - IBE - provizioane calculate - alte cheltuieli din exploatare. RE=11300-1200=11100 lei >0 Datele de mai sus arata ca firma obtine profit din activitatea de exploatare exprimand rentabilitatea activitatii curente rezultata din deducerea tuturor cheltuialelor din veniturile de exploatare. Rezultatul Curent = +RE + venituri financiare - pierdere din exploatare - cheltuieli financiare. RC = 11100+100-500=9700lei >0 RC inregistreaza o valoare pozitiva,dar totusi are o valoare mai mica decat RE lucru datorat faptului ca firma inregistreaza pierdere din activitatea sa financiara. Rezultatul Net = +RC + venituri exceptionale - cheltuieli exceptionale. RN = 9700>0 RN=RC, adica unitatea n-a avut venituri sau cheltuieli exceptionale. 1. + Vanzari de marfuri Vmf 4000 2 + Productia exercitiului Qex 24000+500 3 - Cheltuieli privind marfurile Chmf 4200 4 - Cheltuieli cu mp Chmp 10000 5 = Valoarea adaugata Va 14300 6 - Impozite si taxe Imp 300 7 + Subventii pentru exploatare Sbv 2300 8 - Cheltuieli cu personalul - Chp 5000

28

9 = Excedent brut de exploatare EBE 11300 10 + Venituri din provizioane Vpv 0 11 + Alte venituri din expoatare Ave 0 12 - Alte cheltuieli din exploatare Ace 200(chirii) 13 - Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele Cha 1000 14 = Profit din exploatare Pe 10100 15 + Venituri financiare Vf 100 16 - Cheltuieli financiare Chf 500 17 = Profit curent Pc 9700 18 Rezultatul exceptional Rexc 0 19 = Profit brut Pb 9700 20 - Impozit pe profit Ipr 1400 21 = Profit net Pn 8300 Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms EBE=Va-Imp+Sbv-Chp Pe=EBE+Ave-Ace-Cha Pc=Pe+Vf-Chf Pb=Pc+Rexc Pn=Pb-Ipr

GRUPA IV
Administrarea si lichidarea intreprinderilor
1. Asociatii societatii X au decis dizolvarea acesteia. Situatia patrimoniului conform bilantului contabil la data inceperii lichidarii se prezinta astfel: Constructii 30.000 lei

29

Amortizarea constructiilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustari pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clienti 2000 lei Clienti incerti 700 lei Ajustari pentru deprecierea clientilor incerti 400 lei Conturi la banci in lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris varsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei

Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Constructiile au fost vandute cu 11.000 lei, fata de valoarea ramasa neamortizata de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost vandute cu 7.000 lei fata de valoarea ramasa neamortizata de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vandute cu 2.850 lei fata de valoarea de 2.500 lei; d) In vederea incasarii inainte de scadenta a creantelor certe au fost acordate sconturi in valoare de 100 lei; e) Din suma clientilor incerti de 700 lei se incaseaza jumatate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata inainte de termen a datoriilor catre furnizori, acestia au acordat sconturi in suma de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societatii au fost in suma de 900 lei. Se cere: a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare. b) Intocmirea bilantului inainte de partaj. c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la actionari Rezolvare: a) Vanzarea constructiilor: 461 Debitori diversi = % 4427 TVA colectata 5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi Scaderea din gestiune a activelor vandute: 30.000 lei % = 212 Constructii 13.090 lei 2.090 lei 13.090 lei

7583 Venituri din vanzarea activelor 11.000 lei

20.000 lei 2812 Amortizarea constructiilor 10.000 lei 6583 Chelt. privind activele cedate

30

b) Vanzarea echipamentelor tehnologice: 461 Debitori diversi = % 4427 TVA colectata 5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi Scaderea din gestiune a activelor vandute: 15.000 lei % = 213 Echipamente tehnologice 8.330 lei 1.330 lei 8.330 lei 7583 Venituri din vanzarea activelor 7.000 lei

10.000 lei 2813 Amortizarea instal,mijl.transp 5.000 lei 6583 Chelt. privind activele cedate c) vanzarea materiilor prime: 4111 Clienti = % 4427 TVA colectata 601 Cheltuieli cu mp = 301Materii prime 3.391,5 lei 541,5 lei 3.000 lei 701 Venituri din vanzarea mp 2.850 lei 5121 Conturi curente la banci = 4111 Clienti 3.391,5 lei 391 Ajustari ptr deprecierea mp =781 Venituri din proviz 500lei d) incasari de la clienti certi inainte de scadenta cu acordarea de scont: % 1.900 lei 5121 Conturi curente la banci in lei 100 lei 667 Cheltuieli cu sconturi acordate e) 416 Clienti incerti = 4111 Clienti 700 lei 5121 Conturi curente la banci in lei = 416 Clienti incerti 350 lei 654 Pierderi din creante si deb. Diversi =416 Cilenti incerti 350 lei 491 Proviz ptr deprecierea = 7814 Venituri din provizioane ptr creantelor-clienti deprecierea activelor circulante 400 lei = 4111 Clienti

f) plata furnizorilor inainte de termen: 401 Furnizori = 5121 Conturi curente la banci in lei 6.650 lei 401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi acordate 350 lei

31

g) inreg cheltuielilor cu lichidarea: 628 Alte chelt. cu serv exe. de terti =5121 Conturi crt la banci in lei 900 lei Anularea provizioanelor: 151 Provizioane = 781Venituri din provizioane Regularizarea TVA: 4427 TVA colectata =4423 TVA de plata 3.961,5 lei Plata TVA: 4423 TVA de plata = 5121 Conturi curente in banci 3.961,5 lei - Inchiderea conturilor de cheltuieli: 121 = % 658 601 654 667 628 - Inchiderea conturilor de venituri: % 7583 = 121 23.350 18.000 2.850 2.150 350 19.350 15.000 3.000 350 100 900 1.250 lei

701 781
767

Rezultatul lichidarii = 23.350 19.350 =4.000 lei Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de lichidare: Impozit pe profit pentru profitul din lichidare =4.000 x 16% = 640 lei 691Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit 640 lei - Inregistrarea platii impozitul pe profit la bugetul statului:

32

441 Impozit pe profit= 5121 Conturi curente in banci 640 lei Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului D 121 C D 5121 1.300 13.090 8.330 3.391,5 1.900 350 16.210 640 28.361,5 12.151,5 6.650 900 3.961,5 C

15.000 3.000 100 350 900 640 19.990

18.000 2.850 400 350 500 1.250 23.350 3.360

Intocmirea bilantului inainte de operatiunea de partaj: Indicator Disponibilitati Total Activ Capital social Rezerve Profitul net Total Pasiv Evidentierea drepturilor actionarilor: 16.210 lei % =456 Decontari cu actionarii privind capitalul 11.000 lei 1012 Capital subscris varsat 1.850 lei 1061 Rezerve legale 3.360 lei 121 Rezultatul exercitiului c) calculul si inregistrarea impozitului pe dividende aferent drepturilor evidentiate in capitalurile proprii: rezerve -1.850lei rezultatul net al lichidarii 3.360 lei Total :5.210 x16%= 833,6 lei 456 Decontari cu actionarii privind capitalul = 446 Alte impozite,taxe 833,6 lei 446 Alte impozite,taxe = 5121 Conturi curente in banci 833,6 lei d) plata drepturilor nete catre actionari: Valori 16.210 16.210 11.000 1.850 3.360 16.210

33

456 Decontari cu actionarii privind capit. = 5121 Conturi crt in banci 15.376,4 lei

2. Societatea X nu mai face fata datoriilor sale exigibile. Societatea intra in faliment
avand la baza cererea introdusa la tribunal de catre unul dintre creditori. Situatia patrimoniului conform bilantului contabil de incepere a lichidarii se prezinta astfel: Echipamente tehnologice 30.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei Marfuri 900 lei Ajustari pentru deprecierea marfurilor 100 lei Conturi la banci in lei 2.000 lei Cheltuieli in avans 1.000 lei Furnizori 12.000 lei Venituri in avans 1.250 lei Capital subscris varsat 2.500 lei Rezerve legale 200 lei Alte rezerve 4.000 lei Rezultatul reportat 1.150 lei Aportul asociatilor la capitalul social in baza statutului si contractului de societate se prezinta dupa cum urmeaza: - asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social) - asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social) Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Vanzarea echipamentelor tehnologice la pretul de 7.000 lei, TVA 19%; b) Vanzarea marfurilor la pretul de 1.200 lei, TVA 19%; c) Incasarea chiriei platite in avans in suma de 1.000 lei; d) Restituirea chiriei incasate anticipat in suma de 1.250 lei; e) Stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi asociati pentru plata datoriei fata de furnizori; f) Achitarea datoriei fata de furnizori. Se cere: a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare. b) Intocmirea bilantului inainte de partaj. c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati. Rezolvare: a)Vanzarea echipamentelor tehnologice: 461 Debitori diversi = % 4427 TVA colectata 8.330 lei 1.330 lei 7583 Venituri din vanzarea activelor 7.000 lei

34

5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi Scaderea din gestiune a activelor vandute: 30.000 lei %

8.330 lei

= 213 Echipamente tehnologice

15.000 lei 2813 Amortizarea instal,mijl.transp 15.000 lei 6583 Chelt. privind activele cedate b)Vanzarea de marfuri: 4111 Clienti = % 4427 TVA colectata 607 Cheltuieli cu mf = 371 Marfuri 900 lei 397 Ajustari ptr deprecierea mf =7814 Venituri din proviz 100 lei c)Incasarea chiriei inreg in avans: 5121 Conturi curente la banci = 4111 Clienti 1.000 lei 472 Venituri inreg in avans = 706 Venituri din redev si chirii 1.000 lei d) restituirea chiriei incasate anticipat: 401 Furnizori = 5121 Conturi curente la banci 1.250 lei 472 Venituri inreg in avans =706 Venituri din redev si chirii -1250 lei e) stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi actionari ptr plata datoriei fata de furnizori:suma disponibila ca urmare a operatiunilor de vanzare/incasare este de 9508 lei si 2000 lei sold cont banca=> 11.508 lei Furnizori de achitat 12.000 lei; dif ramasa de acoperit = 492 lei.Astfel asociatul A va credita firma cu 70% 344,4 lei din datorie si asociatul B cu 30% 147,6 lei. 5121 Conturi curente la banci = 456 Decontari cu actionarii privind capitalul 492 lei f) achitarea datoriei fata de furnizori: 401 Furnizori = 5121 Conturi curente la banci 12.000 lei 1.428 lei 228 lei 707 Venituri din vanzarea mf 1.200 lei 5121 Conturi curente la banci = 4111 Clienti 1.428 lei

Regularizarea TVA: 4427 TVA colectata =4423 TVA de plata 1.558 lei

35

Ptr achitarea TVA actionarii tb sa crediteze firma cu 1.558 lei in cotele mentionate mai sus: 70% -A(1.090,6 lei) si 30% -B (467,4 lei) 5121 Conturi curente la banci = 456 Decontari cu actionarii privind capitalul 1.558 lei Plata TVA: 4423 TVA de plata = 5121 Conturi curente in banci 1.558 lei - Inchiderea conturilor de cheltuieli: 121 = % 6583 601 - Inchiderea conturilor de venituri: % 7583 707 7814 706 = 121 8.050 7.000 1.200 100 -250 15.900 15.000 900

Rezultatul lichidarii = 8.050 15.900 =-7.850 lei Acoperirea pierderii din rezultatul reportat 117=121 1150 lei=> Intocmirea bilantului inainte de operatiunea de partaj: Indicator Disponibilitati Total Activ Capital social Rezerve Profitulpierderea net(a) Total Pasiv 2.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni. Valori 0 0 2.500 4.200 -6.700 0 - 6700 lei

Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit. Modalitatea si procedura

36

de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari. Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de administratie neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale.

GRUPA V
Consultanta fiscala acordata contribuabililor
1. Sa se calculeze si inregistreze in contabilitate impozitul pe profit pe baza urmatoarelor date: Venituri totale: 1.200.000 lei, din care: - venituri din vanzarea produselor finite: 800.000 lei; - venituri din vanzarea ambalajelor: 200.000 lei; 37

- venituri din reluarea unor ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale: 30.000 lei; - venituri din vanzarea investitiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei; Cheltuieli totale: 700.000, din care: - cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei; - cheltuieli cu salariile: 300.000 lei; - cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei; - cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei; - cheltuieli cu investitiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei; - cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate: 23.000 lei; Rezolvare: Rezultatul fiscal= Rezultatul contabil +cheltuielile nedeductible-veniturile neimpozabile Venituri neimpozabile: - venituri din reluarea unor ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale: 30.000 lei; Impozit profit =(1.200.000 -700.000-30.000)x16%=75.200 lei 691Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit 75.200 lei

2. Se cunosc urmatoarele date despre o entitate: venituri din exploatare 80.000 lei; venituri financiare 50.000 lei; venituri extraordinare 10.000 lei; cheltuieli de exploatare 60.000 lei; cheltuieli financiare 30.000 lei; cheltuieli extraordinare 30.000 lei.
Sa se determine rezultatul entitatii pe tipuri de activitati, precum si impozitul pe profit de platit, daca cheltuielile nedeductibile sunt in suma de 5.000 lei. Rezolvare: Rezultatul fiscal= Rezultatul contabil +cheltuielile nedeductible-veniturile neimpozabile Rezultatul din exploatare=80.000-60.000 =20.000 lei Rezultatul din activ financiare =50.000 -30.000 =20.000 lei Rezultatul din activ extraordinare =10.000-30.000 =-20.000 lei Rezultatul contabil = Rezultatul din exploatare+ Rezultatul din activ financiare+ Rezultatul din activ extraordinare =40.000 lei Impozitul pe profit =(40.000 +5.000)x16%= 7.200 lei

3.O entitate care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte obtine intr-o perioada contabila venituri in suma de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor

38

sunt de 500.000 lei. Sa se determine valoarea impozitului pe profit de platit de catre entitate. Rezolvare: Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri In baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute In acest articol este mai mic decat 5 % din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5 % aplicat acestor venituri realizate. 900.000 - 500.000 = 400.000 lei x16% = 64.000 lei 900.000 x 5% = 45.000 lei Se va declara impozitul pe profit si nu cel minim.

4. O entitate acorda unui salariat un avans in valoare de 300 lei. Sa se calculeze toate operatiile in legatura cu salariile stiind ca salariul de incadrare este de 700 lei, sporul de vechime de 85 lei, iar salariatul are in intretinere doi copii si sotia.
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 785 lei (sporul de vechime se considera la salariul de baza si ca atare este un spor impozabil) Deducere acordata ptr 3 persoane in intretinere (consideram ca sotia are venit de pana la 250 lei) =550 lei Retineri angajat: CAS individual 10.5% - 82 lei Somaj 0.5% -4 lei Asigurari de sanatate -5.5% -43 lei Deducere personala-550 lei Impozit salariu -17 lei Salariu net -639 lei Retineri angajator: CASS 5.2% -41 lei Somaj 0.5%- 4 lei

39

CAS 20.8% - 163 lei Fond de risc si accidente 0.4% - 3lei Comision carti de munca -0.75% - 6 lei FNUASS 0.85%- 7 lei 421 Personal salarii datorate= % 446 lei 4312 Contrib angajatului la asig sociale 4314 Contrib angajatului la asig soc de sanatate 4 lei 17 lei 300 lei 4372 Contrib angajatului la fondul de somaj 444 Impozitul pe salarii 425 Avansuri acordate

82 lei 43 lei

6451 C Chelt cu contrib unit la asig soc = 4311 Contrib unit la asig soc 163 lei 6452 C Chelt cu contrib unit la fond somaj = 4371 Contrib unit la fond somaj 4 lei 6453 C Chelt cu contrib unit la asig soc de sanat = 4313 Contrib unit la asig soc sanat 41 lei 635 Chelt cu alte impoz, taxe =446 Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate 6 lei (ITM) 6451 C Chelt cu contrib unit la asig soc = 4311 Contrib unit la asig soc 10 lei

5. Un Grup Scolar a realizat in atelierele proprii geamuri si usi din lemn in valoare totala de 26.000 lei. Acestea au rezultat ca urmare a orelor practice efectuate de elevi si sunt destinate vanzarii, fiind produse finite. Datoreaza TVA aceasta unitate de invatamant pentru produsele realizate? Daca da, care este marimea acesteia?
Potrivit prevederilor art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal este scutita de taxa pe valoarea adaugata activitatea de invatamant prevazuta de Legea invatamantului nr. 84/1995 desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective. Scutirea se refera la orice livrare de bunuri sau prestare de servicii strans legata de activitatea de invatamant, de activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati, de formarea profesionala a adultilor (cum sunt cercetarea efectuata de universitati, activitatea atelierelor scoalare, venituri obtinute din taxa de participare la diverse conferinte sau alte manifestari organizate in legatura cu activitatea de invatamant sau de formare profesionala) efectuate de catre institutii publice - respectiv scolile, liceele, universitatile de sat sau alte enitati

40

recunoscute care au aceste obiective - respectiv scoli, licee, universitati particulare acreditate, unitati care realizeaza formarea profesionala a adultilor si sunt recunoscute in acest sens, efectuate de unitatile care isi desfasoara activitatea in invatamant sau in domenii strans legate de acestea.

41