Sunteți pe pagina 1din 13

CURS NUMAR 3 NURSING MEDICINA INTERNA AN II DR.

. MINERVA GHINESCU NURSUNGUL INSUFICIENTEI RESPIRATORII NURSINGUL BOLILOR OBSTRUCTIVE CRONICE ALE CAILOR RESPIRATORII ( boli pulmonare datorate obstructiei cornice a fluxului aerian indifferent de etiologie ) OBIECTIVE EDUCATIONALE 1. DOBANDIREA CUNOSTINTELOR RERFERITOARE LA ETIOLOGIA, SIMPTOMATOILOGIE , SEMNE IN IR 2. IMBUNATATIREA ABILITATILOR DE FORMULARE A DIAGNOSTICULUI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU IR 3. DOBANDIREA ABILITATILOR DE REALIZARE A UNUI PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU IR 4. DOBANDIREA CUNOSTINTELOR RERFERITOARE LA ETIOLOGIA , SIMPTOMATOILOGIE , SEMNE IN BOLILOR OBSTRUCTIVE CRONICE ALE CAILOR RESPIRATORII 5. IMBUNATATIREA ABILITATILOR DE FORMULARE A DIAGNOSTICULUI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU BOLILOR OBSTRUCTIVE CRONICE ALE CAILOR RESPIRATORII 6. DOBANDIREA ABILITATILOR DE REALIZARE A INUI PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU BOLILOR OBSTRUCTIVE CRONICE ALE CAILOR RESPIRATORII I. INSUFICIENTA RESPIRATORIE

DEF: Perturbarea schimburilor gazoase dintre aerul ambient si sangele circulant , survenind in schimbariel gazoase intrapulmonare sau in miscarea gazelor care intra sau ies din plamani - afectarea schimburilor gazoase intrapulmonare detremina in primul rand hipoxemie - procesul de miscare a gazelor : intrare si iesiere din plamani poate fi inadecvat determinand hipercapnie ( hipoventilatia globala sau generalizata ) - multe procese patologice determina insuficienta simultana a ambelor functii insuficienta respiratorie ETIOLOGIE Insuficienta respiratorie poate fi produsa de : obstructia cailor respiratorii, disfunctia parenchimului pulmonar, insuficienta pompei ventriculare a. insuficienta pompei ventilatorii : - disfunctia centrilor nervosi respiratori - disfunctia aparatului neuromuscular ventilator:paralizia diafragmatica, tetraplegie, accident cererbral vascular acut - anomalii structurale ale peretelui toracic ; volet costal, cifoscolioza . - reducerea fortei musculkare a muschilor respiratori din hipoxie sau hipovolemie b. disfunctia parenchimului pulmonar- sindromul de detresa respiratorie 1

- stari septice - pneumonii bacteriene sau virale - aspiratia de continut gastric - traumatism toracic direct - soc prelungit sau profund - arsuri - embolie grasa - inec - transfuzie sanguina masiva - toxicitatea O2 - pancreatita hemoragica acuta, - inhalarea de fum sau gaze toxice - ingestia unor medicamente c. obstructia cailor respiratorii - aspiratie de corpi straini - astm bronsic criza acuta SIMPTOME SI SEMNE Simptomele si semnele insuficientei respiratorii cornice sunt nespecifice si pot fi discrete chIar in prezenta hipoxemiei, hipercapniei si acidozei severe. Principalele semne fizice sunt : - folosirea energica a muschilor respiratori - tahipnee - tahicardie - scaderea volumului curent - respiratie neregulata sau intretaiata - miscare abdominala paradoxala Hipoxemia acuta poate determina unele probleme incluzand aritmia cardiaca si coma Alterarea starii de constiinta si starea confuzionala sunt tipice Reducerea cronica a pO2 este in general bine tolerata dar o hipoxemie alveolara ( pO2 < 60 mm Hg ) poate induce vasoconstrictia pulmonara si cresterea rezistentei vasculare pulmonare determinand in cateva luni hipertensiune pulmonara , hip[ertrofie ventriculara dreapta ( cord pulmonar ) si in final insufivienta ventriculara dreapta Hipercapnia : poate produce acidoza Hipercapnia acuta : tulburari senzoriale de la discrete modificari de personalitate si cefalee pana la confuzie marcata si stupoare Poate produce vasodilatatie cerebrala si cresterea presiunii LCR Hipercapnia acuta dermina acidoza manifestata prin : vasoconstrictie arteriolara pulmonara, vasodilatatie sistemica , scaderea contractilitatii miocardice , hiperpotasemie, hipotensiune , iritabilitate cardiaca , aritmii severe Sindromul de detresa respiratorie se dezvolta la 24 - 48 ore de la leziune initiala Initial apare dispneea insotita de tahipnee superficiala In inspir : tiraj intercostal si suprasternal Culoarea pielii : cianoza sau marmorata care nu dispare la administrarea de O2 Auscultatie ; raluri , ronhusuri, wheezing sau examenul poate fi normal Examene complementare : 2

a. masurarea gazelor sanguine : Pa O2 si PaCO2 si pH) principala metoda de diagnostic si evaluare a severitatii insuficientei respiratorii b. functia neuromusculara : se face observand modul de respiratie si masurand capacitatea vitala, volumul curent , frecventa respiratorie ; raportul dintre frecventa respiratorie si volumul curent este foarte util : > RESPIRATII /MIN/L indica slabiciune musculara severa ; frecventa respiratorie > 30/ minut releva o detresa respiratorie c. ex. Radiologic toracic :infiltrate alveolare difuze bilaterale , similare celor din edemul pulmonar acut cardiogen d. angiografia pulmonara: embolia pulmonara e. biopsia pulmonara sau lavajul bronho alveolar ghidat prin bronhoscopie COMPLICATII : 1. Suprainfectia pulmonara bacteriana secundara ( cu germeni aerobi gram negativi : klebsiella , pseudomonas, proteus si cu germeni gram pozitivi : stafiloc auriu 2. insuficiente multiple de organe , in special insuficienta renala 3. pneumotorax datorita montarii cateterelor venoase centrale sau folosirea ventilatiei cu presiune pozitiva Rata de supravietuire a pacientilor cu detresa respiratorie daca primesc tratament corect 60% Pacientii care necesita suport ventilator prelungit pot dezvolta fibroza pulmonara

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUGICIENTA RESPIRATORIE ACUTA CULEGEREA DATELOR - CIRCUMSTANTE DE APARITIE : 1. obstructia cailor respiratorii superioare 2. bronhoalveolite prin aspiratie 3. alterarea functiei centrului respirator 4. procese pulmonare si pleurale - manifestari de dependenta ( simptome si semne) a) dispnee b) durere toracica c) cianoza d) modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii e) tahicardie f) transpiratii abundente g) anxietate h) confuzie 3

i) delir PROBLEMELE PACIENTULUI a) ALTERAREA RESPIRATIEI b) DIMINUAREA SCHIMBURILOR GAZOASE c) DIMINUAREA PERFUZIEI PULMONARE d) POTENTIAL DE COMPLICATII OBIECTIVE vizeaza 1. permeabilizarea cailor respiratorii 2. favorizarea ventilatiei pulmonare 3. combaterea starii de hipoxiei 4. prevenirea complicatiilor INTERVENTII necesare realizarii obiectivelor : 1. dezobstruarea cailor respiratorii in functie de locul obstructiei : supraglotic, subglotic 2. respiratie artificiala 3. administrare de O2 4. administrarea medicamentelor prescrise - bronhodilatatoare - mucolitice - expectorante - corticoizi - antibiotice 5. asigurarea pozitiei care faciliteaza expansiunea pulmonara 6. aerisirea salonului 7. asigurarea unui microclimat corespunzator( temperatura, umiditate) 8. masurarea functiilor vitale 9. observarea semnelor si simptomelor unor complicatii 10. linistirea pacientul;ui in timpulo crizelor de dispnee 11. ajutarea pacientuliui pentru satisfacerea unor nevoi fundamentale 12. educatia pacientului : - necesitatea eliminarii secretiilor - exercitii respiratorii - reluarea treptata a activitatii cotidiene in functie de toleranta la efort II BOLI OBSTRUCTIVE CRONICE ALE CAILOR RESPIRATORII In aceste afectiuni , obstructia fluxului aerian poate fi cronica si persistenta sau episodica si recurenta CAUZE DE OBSTRUCTIE CRONICA A FLUXULUI DE AER DUPA LOCALIZARE LOCALIZARE AFECTIUNE CARACTERISTICI CAILE Paralizia laterala a - Disfonie; modificari pe RESPIRATORII corzilor vocale curba flux/volum SUPERIOARE Stenoza traheala, stridor, tiraj tumori traheale supraclavicular ; istoric al bolii ; modificari pe curba flux/volum 4

CAILE DE - bronsiectazii asociate cu - obstructie cronica a fluxului de CALIBRU bronsiolita idiopatica, aer uneori severa ; emfizemul INTERMEDIAR asociata cu fibroza este minim sau absent chistica sau dischinezie ciliara BRONSIOLE Bronsiolita fibrozanta obliteranta asociata cu infectie , inhalare de substante toxice( dioxid de sulf, dioxid de azot ) Boli de tesut conjunctiv sau transplant Bronsiolita sau bronsita cronica PARENCHIM Astm Emfizem obstructie usoara pana la severa ; componenta emfizematoasa minima sau absenta cu predilectie al asiatici afecteaza cai respiratorii cu diametru mare si intermediar afecteaza cai respiratorii cu diametru intermediar

Astmul bronsic , bronsita cronica si emfizemul pulmonar furnizeaza 95% din morbiditatea si mortalitatea obstructiei cronice ASTMUL Afectiune pulmonara caracterizata prin obstructia reversibila a cailor respiratorii , inflamatia cailor aeriene si cresterea reactivitatii cailor aeriene la diferiti stimuli SIMPTOME SI SEMNE Frecventa si severitatea semnelor variaza de la un individ al altul , de la o criza la alte , la acelasi individ Unii astmatici prezinta crize usoare si scurte , altii prezinta cea mai mare parte a timpului tuse usoara si whwwzing cu exacerbari severe dupa expunere la alergeniu , infectii virale, efort fizic sau iritanti nespecifici Factorii psihologici in special cei insotesc : plansul, rasul, tipatul sau hohotele de ras pot declansa simptomatologia CRIZA DE ASTM Debut acut cu paroxisme de wheezing , tuse sau dispnee, - insidios : manifestari ale detresei respiratorii instalate lent copii : senzatie de prurit la nivelul fetei anterioare a gatului sau a partii superioare a toracelui simptom prodromal ; tusea uscata in special noaptea si in timpul efortului fizic pot fi singurele simptome SIMPTOMELE PACIENTULUI ASTMATIC - de obicei astmaticul resimte initial tusea, scurtarea respiratiei senzatia de opresiune la nivel toracic si poate auzi suieraturi - in timpul crizei tusea este uscata si nu produce mucus 5 -

la sfrsitul crizei apare o sputa vascoasa

SEMNE INSPECTIE - in timpul unei crize apar grade variate de detresa respiratorie in functie de severitatea si durata episodului - frecvent : tahipneea si tahicardia - pacioentul prefera sa stea ridicat sau aplecat inainte , foloseste muschii respiratori accesorii - pacient anxios - pacient ce poare sa se lupte pentru aer - torace destins ( hiperinflat ) PALPARE ; - prelungirea expirului AUSCULTATIE - prelungirea expirului raluri bronsice relativ acute in timpul inspirului si in cea mai mare parte a expirului - wheexig insotit de raluri aspre- romflante CRIZA DE ASTM BRONSIC - In cursul crizelor severe , pacientul nu poate rostimai mult de cateva cuvinte fara a se opri pentru a respira - Oboseala si suferinta severa sunt evidentiate de miscarile respiratorii rapide, superficiale si ineficiente - Cianoza se accentueaza pe parcursul crizei - Starea confuzionala si letargia pot indica instalarea insuficientei respiratorii progresive cu stare stuporoasa hipercapnica - La acesti pacienti se pot asculta mai putine sibilante din cauza mucuisului care produce astuparea progresiva a bronhiilor si datorita oboselii pacientului care determina reducerea fluxului aerian - Semnele auscultatorii in criza de astm bronsic sunt foarte dicrete si reprezinta un semnal de alarma ca pacientul poate avea o afectiune respiratorie severa care ii poate pune viata in pericol - Semne sigure ale crizei severe de astm : - dispnee de repaos - dificultatea de a vorbi - cianoza - pulsul paradoxal - folisire muschilor accesorii respiratorii - Intre crize zgomotele respiratorii pot fi normale, totusi un wheezing fin pota efi auzit in tiompul respiratiei fortate dupa un efort fizic sau poate fi permanent(cand astmul dateaza din copilarie)

COMPLICATIILE CRIZEI ACUTE DE ASTM COMPLICATIE


Pneumotorax

FRECVENTA
Putin frecvent 6

COMENTARII
Este indicat de :

Atelectazie Emfizemul mediastinal subcutanat Cord pulmonar

Agravarea detresei respiratorii - durere toracica ascutita - semne de deplasare mediastin - confirmat radiologic Relatiuv frecvent -afecteaza lobul mediu drept - examenul radiologic - diagnostic Uneori Datorat ruperii alveolelor si si patrunderii aerului de-alungul vaselor Uneori in Detectat prin ECG formele acute

EXAMENE COMPLEMENTARE 1. teste functionale pulmonare - ajuta la evaluartea gradului de obstructie a cailor aeriene , a gradului de alterare a schimburilor gazoase , masoara reactia la actiune alergenilor ( test de provocare bronsica), cuamtifica raspunsul la tratament si urmareste pacientii pe termen lung a)volumele si capacitatile pulmonare statice - capacitatea pulmonara totala , crescuta - capacitatea reziduala functionala crescuta - volumul rezidual marit - capacitatea vitala , normala sau scazuta b)volume si capacitati pulmonare dinamice - sunt scazute , dar revin la normal, dupa inhalarea unui bronhodilatator aerosolizat - curba debit expirator-volum - redus - testele de efort folosind covorul rulant sau bicicleta util in diagnosticul astmului la copii( mai mult de 90% din copii cu astm prezinta o scadere a functiei respiratorii dupa 7 minute de efort fizic) 2. numarul de eozinofile - eozinofilia (peste 250-400 celule /microlitru este frecventa); gradul de eozinofilie se coreleaza cu severitatea astmului 3. examinarea sputei - astmul necomplicat :sputa vascoasa, elastica si vascoasa - astmul complicat cu infectie : sputa galbuie - examinul microscopic al sputei : eozinofile aranjate frecvent in straturi ; frecvent sunt observate cristale alungite , piramidale (Charcot - Leyden); in prezenta infectiei respiratorii predomina leucocitele polimorfonucleare si bacteriile 4.identificarea alergenilor - cea mai buna confirmare a alergenilor sugerati de antecedente se face printr-un examen alergologic care include testele cutanate - anticorpii specvifici IGE pot fi detectati prin metode in vitro (RAST test cu radio alergo sorbent) 7

- teste de provocare bronsica ( pot fi utlizati alergeni sau histamina ) Ele faciliteaza diagnosticul cand simptomele sunt atipice

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC CULEGEREA DATELOR - CIRCUMSTANTE DE APARITIE A CRIZEI DE ASTM BRONSIC - contact cu alergeni( astm extrinsec) - infectii ( astm intrinsec) - FACTORI FAVORIZANTI - Expunere la frig, ceata, umezeala, trecerea brusca de la aer cald la rece, emotii - MANIFESTARI DE DEPENDENTA a. CRIZA DE ASTM BRONSIC : - uneori precedata de stare prodromala : rinoree, stranut, tuse uscata - dispnee cu caracter expirator - anxietate - tuse cu expectoratie - transpiratii - bradicardie - ortopnee b. STAREA DE RAU ASTMATIC - polipnee cu expiratie prelungita - tiraj - cianoza - transpiratii abundente - imposibilitatea de a vorbi - HTA - Tahicardie c. EXAMENE COMPLEMENTARE - eozinofilie in sange si sputa - teste cutanate pozitive - capacitatea pulmonara totala ( CPT ) crescuta, volum rezidual ( VR ) crescut , V.E.M.S. scazut PROBLEMELE PACIENTULUI : 1. alterarea respiratiei 2. anxietatea 3. deficit de autoingrijire 4. alterarea somnului 5. disconfort 8

6. alterarea comunicarii OBIECTIVELE vizeaza : a. b. c. d. combaterea crizei de ssdtm bronsic ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice prevenirea complicatiilor ameliorarea tolerantei la efort

INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL necesare realizarii obiectivelor 1. internarea pacientului cu stare de rau astmatic 2. mentinerea pacientului in pozitie care faciliteaza respiratia ( sezand) 3. identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice ( factori de mediu imediat inconjurator ) si indepartarea lor ( scuturarea paturilor , a saltelelor, folosirea pernelor din materiale nealergice ) 4. ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale 5. suport psihic pacientului 6. administrarea tratamentului medicamentos prescris : - bronhodilatatoare - corticoizi - antihistaminice - antibiotice si observarea unor efecte secundare ca exemplu: tahicardie, aritmie, greata, varsaturi 7. masurarea functiilor vitale 8. in starea de rau astmatic monitorizarea : functiilor vitale( la 15 minute) , PaCO2 , PaO2, pH sanguin la 1 ora , electroliti Na , K la 8 ore 9. hidratare corespunzatoare pentru fluidificarea secretiilor 10. Educatia pacientului : - modul de administrare a medicatiei la domiciliu , efectele secundare ale acestora, regimul alimentar in timpul tratamentul;ui cu cortizon - masuri de prevenire a crizelor de astm bronsic ( evitarea efortului fizic, a factorilor emotionali ) - importanta consumului de lichide - modul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli la domiciliu - necesitatea curelor climaterice , in special saline - regim de viata echilibrata, gimnastica respiratorie - toileta cavitatii bucale dupa expectoratie III. BRONHOPNEUMOPATIA CRONICA OBSTRUCTIVA

O afectiune caracterizata prin bronsita cronica sau emfizem si obstructia fluxului de aer care este in general progresiva , poate fi insotita de hiperreactivitate bronsica si poate fi partial reversibila Bronsita cronica : tuse cronica , productiva cel putin 3 luni pe an , 2 ani consecutivi pentru care au fost excluse alte cauze : infectia TBC, carcinomul pulmonar, insuficienta cardiaca cronica 9

Emfizemul pulmonar ; largirea anormala, permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale , cu distructia peretrilor lor si fara fibroza evidenta ( distructialargire neregulata a spatiilor aeriene respiratorii Astmul : inflamatia cailor respiratorii care se manifesta prin hiperreactivitate bronsica si prin obstructie brosica reversibila spontan sau ca raspuns la tratament Pacientii cu BPOC au trasaturi caracteristice acestor afectiuni : cei cu obstructie a fluxului au trasaturi caracteristice bronsitei si emfizemului , pacientii al caror astm se caracterizeaza prin reversibilitate ireversibila sunt considerati a avea o forma de BPOC FACTORI DE RISC : 1. fumatul 2. poluarea aerului 3. teren atopic cu hiperreactivitate bronsica 4. deficienta de alfa-antitripsina in forma homozigota boala congenitala SIMPTOME SI SEMNE - Pacientii care au fumat > 20 tigari / zi timp de 20 ani pot dezvolta o tuse productiva in al 5-lea deceniu de viata - Dispneea de efort mai ales dupa 50-60 ani - Sputa abundenta > 60 ml.; de obicei sputa este mucoasa dar devine mucopurulenta in timpul acutizarilor - Afectiuni pulmonare recurente in istoric - Cefaleel matinala ( hipercapnia) - Scaderea in greutate - Hemoptizia ( cauzata de eroziuni ale mucoasei ; diferentiere de carcinom pulmonar 0 EXAMENUL TORACIC Stadii incipiente: wheezing expirator Stadii avansate : - hiperinflatie : cresterea diametrelor anteroposterior toracic - diafragmul coborat si mobilitate scazuta - zgomote respiratorii diminuate - zgomote cardiace indepartate - raluri bronsice la baze - hepatomegalie si sensibilitate la palparew a ficatului indica suferinta cardiaca - dilatarea venelor jugulare in special in expir Stadii finale : - stare dramatica , aplecati inainte cu greutatea sprijinita pe brate si palme - muschii respiratori accesori ai gatului si ai centurii scapulare sunt folositi intens - expirul se face prin buzele protruzate - torace supradestins , frecvent cu retragerea paradoixala spre interior a spatiilor intercostale inferioare - cianoza prezenta 10

COMPLICATII : insuficienta respiratorie acuta , pneumotoraxul si cordul pulmonar cronic EXAMENE COMPLEMENTARE : a. examene de laborator : hipoxemie, hipercapnie, poliglobulie, ex. sputei b. radiografia toracica : excluderea altor diagnostice ( TBC, cancer pulmonar ) c. probe functionale respiratorii : VEMS scade progresiv, EVOLUTIE : decesul este cauzat de complicatiile medicale : insuficienta respiratorie acuta, pneumonia severa, pneumotorax, aritmii cardiace sau embolie pulmonara

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BPOC CULEGEREA DATELOR - CIRCUMSTANTE DE APARITIE A BPOC - pacientii care au fumat > 20 tigari / zi timp de 20 ani pot - infectii respiratorii recurente - sputa abundenta - dispneea de efort mai ales dupa 50-60 ani - FACTORI de RISC - Fumatul - Fumatul pasiv - Poluarea aerului ( folosirea combustibililor solizi pentru gatit si incalzit - Teren atopic , hiperreactiv MANIFESTARI DE DEPENDENTA Stadii incipiente: wheezing expirator Stadii avansate : - hiperinflatie : cresterea diametrelor anteroposterior toracic - diafragmul coborat si mobilitate scazuta - zgomote respiratorii diminuate - zgomote cardiace indepartate - raluri bronsice la baze - hepatomegalie si sensibilitate la palparew a ficatului indica suferinta cardiaca - dilatarea venelor jugulare in special in expir Stadii finale : - stare dramatica , aplecati inainte cu greutatea sprijinita pe brate si palme - muschii respiratori accesori ai gatului si ai centurii scapulare sunt folositi intens 11

- expirul se face prin buzele protruzate - torace supradestins , frecvent cu retragerea paradoixala spre interior a spatiilor intercostale inferioare - cianoza prezenta d. e. f. g. EXAMENE COMPLEMENTARE examene de laborator : hipoxemie, hipercapnie, poliglobulie, ex. sputei radiografia toracica : excluderea altor diagnostice ( TBC, cancer pulmonar ) probe functionale respiratorii : VEMS scade progresiv,

PROBLEMELE PACIENTULUI : 7. alterarea respiratiei 8. alterarea circulatiei 9. anxietatea 10. deficit de autoingrijire 11. alterarea somnului 12. disconfort 13. alterarea comunicarii OBIECTIVELE vizeaza : e. f. g. h. i. j. k. combaterea crizei/ episodului acut ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice si mobilizarea secretiilor ameliorarea functiei intregului organism prevenirea recurentelor prevenirea complicatiilor ameliorarea tolerantei la efort / incurajarea activitatii fizice ameliorarea starii de nutritie

INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL necesare realizarii obiectivelor 11. internarea pacientului cu stare de episod acut 12. mentinerea pacientului in pozitie care faciliteaza respiratia ( sezand) 13. identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor clinice ( factori de mediu imediat inconjurator ) si indepartarea lor ( scuturarea paturilor , a saltelelor, folosirea pernelor din materiale nealergice ) 14. ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale 15. suport psihic pacientului 16. administrarea tratamentului medicamentos prescris : - O2 - bronhodilatatoare - corticoizi - antibiotice - fluidizante ale secretiilor bronsice 12

si observarea unor efecte secundare ca exemplu: tahicardie, aritmie, greata, varsaturi 17. masurarea functiilor vitale 18. in starea de rau astmatic monitorizarea : functiilor vitale( la 15 minute) , PaCO2 , PaO2, pH sanguin la 1 ora , electroliti Na , K la 8 ore 19. hidratare corespunzatoare pentru fluidificarea secretiilor 20. Educatia pacientului : - modul de administrare a medicatiei la domiciliu , efectele secundare ale acestora, regimul alimentar in timpul tratamentul;ui cu cortizon - masuri de prevenire a crizelor si complicatiilor ( renuntarea la fumat , evitarea efortului fizic, a factorilor emotionali ) - importanta consumului de lichide - modul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli la domiciliu - nutritia corespunzatoare - activitate fizica adecvata afectarii musculaturii scheletice - necesitatea curelor climaterice , in special saline - regim de viata echilibrata, gimnastica respiratorie - toileta cavitatii bucale dupa expectoratie

13