Sunteți pe pagina 1din 17

ACCESIUNE IMOBILIARA ARTIFICIALA - decizia nr.

4072/2000
RASTURNAREA PREZUMTIEI INSITITUITE DE Data publicarii: 2003-06-01 ART. 492 C. CIV. IN FAVOAREA PROPRIETARULUI Tematica: Civil TERENULUI. CONDITII Nota: 0 ACCESIUNE IMOBILIARA ARTIFICIALA. RASTURNAREA PREZUMTIEI INSITITUITE DE ART. 492 C. CIV. IN FAVOAREA PROPRIETARULUI TERENULUI. CONDITII In speta, reclamantii S.A. si G.G. au chemat in judecata C.G.M.B. si S.C. F S.A., solicitand pronuntarea unei hotarari prin care sa se constate ca sunt proprietarele garajului in suprafata de 57,75 m.p. situat in Bucresti, sector 2, sa se constate lipsa de titlu a statului asupra respectivului garaj, iar pe cale de consecinta, sa se dispuna anularea oricarei forme de inchiriere incheiata asupra acestuia. A formulat cerere de interventie B.D., prin care a solicitat sa se constate ca a inchiriat de la parata S.C. F S.A., suprafata de 15 m.p. din garajul in litigiu si in consecinta, partile sa fie obligate sa-i respecte dreptul de locatiune. Prin sentinta civila nr. 3006/13.03.2000, Judecatoria sectorului 2 a admis, in parte, actiunea principala, a constatat lipsa titlului de proprietate al C.G.M.B. asupra garajului in litigiu si nulitatea contractului de inchiriere nr.2485459 G/4.01.2000. A fost respins, ca inadmisibil, capatul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate al reclamantelor asupra garajului. A fost respins cererea de interventie in interes propriu formulata de B.D., ca neintemeiata. Instanta de fond a retinut ca potrivit sentintei civile nr.10053/16.06.1998 a Judecatoriei sectorului 2, s-a constatat ca reclamantele impreuna cu intervenienta B.D. si numita B.A. sunt proprietarele suprafetei de teren de 597 m.p. situata in Bucuresti, sector 2. In aceste conditii s-a constatat, ca incheierea contractului de inchiriere asupra garajului situat pe acest teren, de catre parate in favoarea intervenientei, s-a facut fara ca locatorul sa justifice un titlu. Asadar, s-a considerat ca este lovit de nulitate contractul de inchiriere incheiat. Cu privire la constatarea dreptului de proprietate al reclamantelor asupra garajului s-a apreciat cererea ca inadmisibila fata de caracterul subsecvent al acesteia si de posibilitatea promovarii unei actiuni in realizare, respectiv iesirea din indiviziuni. Apelul reclamantelor impotriva sentintei sus-mentionate a fost admis prin decizia civila nr.1666/1/20.06.2000 a Tribunalului Bucuresti ? sectia a V-a civila, prin care a fost schimbata in parte sentinta, in sensul constatarii dreptului de proprietate al reclamantilor asupra garajului. Celelalte dispozitii ale sentintei au fost mentinute. Instanta a retinut in considerentele deciziei ca reclamantele au facut dovada dreptului lor de proprietate asupra terenului pe care se afla amplasat garajul in litigiu, paratul C.G.M.B. recunoscand la interogatoriu ca nu are titlu valabil asupra garajului. In ce priveste admisibilitatea actiunii in constatare, s-a apreciat ca fata de dispozitiile art. 728 C. civ., reclamantele nu pot fi obligate sa solicite incetarea starii de indiviziune asupra

proprietatii lor. Impotriva acestei decizii au declarat recurs C.G.M.B. si intervenienta B.D. In privinta recursului declarat de C.G.M.B., acesta nu a fost motivat inauntrul termenului prevazut de art. 303 alin. 1 C. pr. civ., astfel incat, vazand dispozitiile art. 306 alin. 1 C. pr. civ., se va constata nulitatea caii de atac. Prin recursul sau, intervenienta B.D., a criticat decizia tribunalului prin prisma motivului de casare prevazut de art.304 pct. 11 C.pr.civ. S-a aratat in acest sens, ca in mod gresit, reclamantele sunt proprietarele suprafetei de 57,75 m.p. situat in Bucuresti sector 2 si sa se constate lipsa titlului statului asupra acestui garaj. In fapt, a rezultat ca terenul in suprafata totala de 597 m.p. situat la adresa sus-mentionata a fost proprietatea autorului reclamantelor, iar prin sentinta civila nr. 10058/16.06.1999 a Judecatoriei sector 2, ramasa definitiva prin neapelae, s-a constatat ca numitele C.G., S.R. si B.A. ? care au avut in acea cauza calitatea de reclamante ? sunt coproprietare asupra acestui teren. Reclamantele ? doua din cele patru copriprietare ? au pretins ca sunt singurele proprietare asupra unei constructii (garaj) ridicate pe terenul aflat in coproprietate. Dar, in virtutea accesiunii imobiliare artificiale (art. 492 C.civ.), proprietarul terenului devine si proprietarul constructiei edificate pe acesta. In speta insa, reclamantele nu sunt singurele titulare ale dreptului de proprietate asupra terenului pentru ca accesiunea sa opereze numai in favoarea lor si astfel, sa fie considerate proprietare asupra garajului. Starea de coproprietate asupra terenului este rezultatul unor transmisiuni succesorale succesive, conform certificatelor de mostenitor depuse la dosar si rezulta, de asemenea, si dintr-o hotarare judecatoreasca intrata in puterea lucrului judecat. De aceea, referirile intimatelor ? reclamante la continutul unui raport de expertiza ? care a stat la baza pronuntarii sentintei sus-mentionate ? si din care ar rezulta o individualizare a suprafetelor de teren ale coproprietarilor conform cotelor mostenite, sunt lipsite de relevanta, cata vreme nu s-a realizat sistarea starii de indiviziune (iar in puterea de lucru judecat au intrat nu mijloacele de proba administrate in cauza, ci dispozitivul hotararii). Chiar si pentru ipoteza in care s-ar fi facut dovada ca unul singur dintre coprorietari ar fi edificat constructia (garajul), aceasta imprejurare nu i-ar fi justificat un drept de proprietate exclusiva asupra acestuia decat in masura in care s-ar fi probat ? in sensul art. 492 C. civ. ? ca a existat in prealabil o conventie incheiata cu ceilalti coproprietari, in virtutea careia sa I se recunoasca constructorului drept de proprietate asupra garajului. Numai in felul acesta s-ar fi rasturnat prezumtia instituita de dispozitiile art. 492 C. civ., potrivit carora proprietarul terenului este si proprietarul constrcutiei, dispozitii legale care, aplicate la speta, inseamna ca toti coproprietarii terenului sunt coproprietari asupra garajului ridicat pe o parte din acest teren. Cat timp exista starea de coproprietate asupra terenului, faptul ca bunul nu este fractionat in materialitatea lui, conform cotelor de proprietate ale titularilor, face ca si constructia edificata pe teren sa se gaseasca in aceeasi stare de coproprietate. De aceea, stabilind ca apelantele sunt singurele titulare ale dreptului de proprietate asupra garajului, instanta de apel a ignorat starea de indiviziune a partilor si a apreciat gresit asupra situatiei ca apelantele sau autorul lor ar fi edificat garajul cu acordul celorlalti coproprietari, pentru ca aceasta sa le permita pretinderea unui drept de proprietate exclusiva asupra garajului. Devine astfel incident in cauza motivul de casare prevazut de art. 304 pct. 11 C. pr. civ. (solutia s-a bazat pe o grava eroare de fapt, decurgand din aprecierea eronata a probelor) in termenul caruia recursul a fost admis si casata decizia tribunalului. Sectia a IV-a civila, decizia nr.4072/2000

Accesiunea artificial implic obligaia proprietarului care beneficiaz de ea s plteasc despgubiri celui n detrimentul cruia a operat. Potrivit art. 402 Cod Civil orice construcie, plantaie sau lucru fcut n pmnt sunt prezumate a fi fcute de ctre proprietarul acelui pmnt cu cheltuiala sa i c sunt ale lui pn ce se dovedete din contra. Prezumia instituit prin lege este o prezumie relativ, astfel ea permite dovedirea contrariului. Codul civil reglementeaz dou cazuri de accesiune artificial: - construcia sau plantaia fcut de proprietar, pe terenul su, dar cu materiale unei tere persoane, - construcia sau plantaia fcut de o persoan, cu materiale proprietate personal, dar pe terenul unui ter. Lucrrile construcia sau plantaia efectuate de proprietar, pe terenul su dar cu materialele unei tere persoane, sunt considerate c aparin proprietarului n temeiul accesiunii. Accesiunea artificial va opera n mod direct, pe msur ce materialele vor fi incorporate n teren, fr a fi necesar o manifestare expres a proprietarului. Pentru a nu se mbogi fr just temei, proprietarul terenului care a fcut construcii cu materiale strine este dator s plteasc valoarea materialelor, eventual i daune interese, ns proprietarul materialelor nu are dreptul a le ridica. Lucrrile fcute de o persoane cu materialele ei pe terenul altcuiva aparin proprietarului terenului pe care au fost fcute cu condiia de a-l despgubi pe constructor. Situaia reglementat e lege cuprinde numai cazurile n care un ter ridic pe ternul altuia construcii noi, nu i atunci cnd lucrrile efectuate reprezint reparaii sau mbuntiri aduse imobilului sau cnd a fost ncheiat o convenie ntre proprietarul terenului i constructor. n cazul n care constructorul este de rea credin, respectiv cunotea c acel teren nu este proprietatea sa, proprietarul terenului poate alege una din urmtoarele dou soluii: s invoce accesiunea i s dobndeasc proprietatea asupra construciei, cu obligaia de a despgubi pe constructor cu valoarea materialelor ncorporate i preul muncii efectuate, indiferent sporul de valoare adus terenului, sau s l oblige pe constructor s desfiineze sau s ridice construcia, pe cheltuiala sa, cu obligarea acestuia s-i plteasc despgubiri pentru lipsa de folosin a terenului. O a doua situaie este cea a constructorului de bun credin pe terenul unui ter, dar avnd greita convingere c terenul este proprietatea sa. Buna credin trebuie s existe la data efecturii lucrrilor. Proprietarul terenului va deveni n mod obligatoriu i proprietarul construciei, fr a putea cere demolarea acesteia sau ridicarea lucrrilor efectuate. Obligaia de despgubire poate mbrca urmtoarele forme: plata materialelor i a preului muncii, plata unei sume egale cu sporul de valoare dobndit de teren. Proprietarul terenului poate alege s plteasc suma cea mai mic dintre cele dou posibile. n toate cazurile n care proprietarul terenului dobndete proprietatea asupra construciei, constructorul devine un creditor avnd un drept de crean n despgubire mpotriva proprietarului terenului. Creana este prescriptibil n termenul general de prescripie de 3 ani.

Titlu Accesiune imobiliara artificiala Institutie Judecatoria sectorului 1 Data decizie 1609-2005 Sentinta civila nr. 8712 din 16.09.2005, Judecaria sectorului 1 Prin sentinta civila nr. 8712/16.09.2005 a fost respinsa cererea formulata de reclamantii G. M., G. M., G. F. F., N. C., G. A., prin reprezentanti legali G. F. F. si N. C. in contradictoriu cu paratul E. N. ca nefondata. Prin cererea formulata la data de 15.02.2005, pe cale reconventionala in dosarul nr. 1847/2005 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, disjunsa prin sentinta civila nr. 4894 din 19.05.2005, pronuntata de aceeasi instanta si inregistrata sub nr. 11518/2005, reclamantii G. M., G. M., G. F. F., N. C., G. A., au solicitat obligarea paratului E.N. la restituirea echivalentului in lei al sumei de 2.400 Euro si obligarea lui la plata echivalentului in lei al sumei de 2.600 Euro. In motivarea cererii, reclamantii au aratat, in fapt, ca suma de 2.600 Euro a fost incasata de parat cu titlu de avans pentru vanzarea locuintei, iar suma de 2.600 Euro reprezinta cheltuieli facute de ei cu materialele si manopera meseriasilor, necesare pentru a aduce imobilul in stare de locuit si pentru igienizarea curtii. Cererea nu a fost motivata in drept. Paratul a depus intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active si a solicitat, in subsidiar, respingerea cererii ca nefondata. In fapt, a aratat ca din analiza inscrisurilor depuse in sustinerea cererii de catre reclamanti, rezulta un cuantum al cheltuielilor inferior celui pretins. In sedinta publica din 8.09.2005, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active, invocata prin intampinare, ca nefondata. Din analiza materialului probator administrat, instanta a retinut: Paratul, in calitatate de proprietar al imobilului, compus din teren si constructie, situat in Bucuresti, str. G.B., sector 1 a formulat impotriva reclamantilor o actiune posesorie generala, ce a format obiectul dosarului nr. 1847/2005 al Judecatoriei Sectorului 1 si a fost admisa prin sentinta civila nr. 8 712 din 16.09.2005. Intrucat cererea de chemare in judecata ce formeaza obiectul acestui dosar a fost disjunsa din dosarul nr. 1 847/2005 al Judecatoriei Sectorului 1, instanta a fost legata de situatia de fapt si de solutia in drept din dosarul initial, neputandu-se retine aspecte distincte cu privire la problemele litigioase solutionate prin prima hotarare, pentru a nu se pronunta hotarari contradictorii. In considerentele sentintei civile nr. 8 712 din 16.09.2005, , instanta a retinut, sub aspectul situatiei de fapt, ca in luna iunie 2004, mama paratului E. N. l-a angajat pe reclamantul G. M. pentru efectuarea unor lucrari de curatenie si igienizare la imobilul proprietatea paratului, situat in Bucuresti, str. G.. B., iar ulterior toti reclamantii s-au mutat in locuinta fara consimtamantul proprietarului, tulburand astfel posesia paratului.

Din declaratiile martorilor T. M. si P. N. C., coroborate cu raportul de expertiza, specialitatea constructii, instanta a retinut ca reclamantii au realizat, apeland si la ajutorul remunerat a doi muncitori, mai multe reparatii si imbunatatiri la corpul din imobil in care au locuit, respectiv: au montat gresie si faianta, in baie si gresie in bucatarie, au reparat acoperisul, au refacut tencuiala, au zugravit peretii interiori, au vopsit tamplaria de lemn, au montat mai multe geamuri, intrerupatoare si prize, au instalat cada, chiuveta si closet si au schimbat tubulatura interioara pentru apa si robinetii. De asemenea au curatat curtea imobilului, indepartand gunoaiele si buruienile. Art. 488 C.civ., care reglementeaza accessiunea, ca mod derivat de dobandire a proprietatii, prevede ca tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului. Accesiunea consta in incorporarea materiala a unui bun considerat mai putin important intr-un bun mai important, avand ca efect dobandirea dreptului de proprietate asupra primului bun de catre proprietarul celui de-al doilea. Avand in vedere ca locuinta proprietatea reclamantului din str. G. B. este un bun imobil prin natura sa, conform art. 462 C.civ., iar imbunatatirile si reparatiile realizate de reclamanti sunt, conform art. 468 alin. 1 C.civ., imobile prin destinatie, instanta a apreciat ca in cadrul raportului de accesorietate, constructia are calitatea de lucru principal, astfel incat raportului juridic dedus judecatii ii sunt aplicabile normele din materia accesiunii imobiliare artificiale. In motivarea sentintei civile nr. 8 712 din 16.09.2005 a Judecatoriei Sectorului 1 prin care s-a solutionat actiunea in complangere, s-a retinut ca reclamantii au tulburat posesia paratului asupra locuintei din str. G. B. In raport de aceasta situatie de fapt, retinuta prin hotararea anterioara, si de care instanta este tinuta, reclamantii sunt constructori de rea-credinta, intrucat au cunoscut ca locuinta este proprietatea paratului. Art. 494 alin. 1 C.civ. prevede ca proprietarul imobilului la care s-au facut imbunatatiri, are un drept de optiune, putand fie sa le pastreze, invocand accesiunea imobiliara artficiala, fie sa ceara ridicarea lor pe cheltuiala constructorului. Reclamantii, in calitate de constructori de rea-credinta, au fata de paratul proprietar al locuintei, conform art. 494 alin. 3 C.civil, un drept de creanta afectat de o conditie suspensiva potestativa simpla, pentru valoarea materialelor si pretul muncii, dar numai atunci cand proprietarul bunului principal ar fi optat pentru invocarea accesiunii imobiliare artificiale. Dreptul de creanta al reclamantilor este conditionat de manifestarea de vointa a paratului, expresa sau tacita, in sensul operarii accesiunii. Reclamantii nu au sustinut ca paratul si-ar fi exercitat anterior dreptul de optiune, astfel incat pana la formularea optiunii de catre parat, ei nu au deschisa calea unei actiuni in realizare, in vederea obligarii paratului la despagubiri pentru imbunatatirile si reparatiile efectuate la imobil. In consecinta, constatand ca paratul nu si-a exercitat inca dreptul de optiune, si deci conditia suspensiva care afecteaza dreptul de creanta al reclamantilor nu s-a implinit, instanta a apreciat ca reclamantii nu pot cere plata despagubirilor ce li s-ar cuveni in cazul operarii accesiunii, cererea formulata impotriva paratului fiind nefondata. In ceea ce priveste cererea de restituire a echivalentului in lei al sumei de 2400 EURO, pe care reclamantii sustin ca i-ar fi platit-o paratului cu titlu de avans pentru vanzarea acelei

locuinte, instanta a constataat ca reclamantii nu au facut proba platii catre parat a acestei sume, astfel incat cererea lor de restituire este nefondata si a fost respinsa de instanta. In drept, au fost avute in vedere prevederile art. 462, 468, 488 si 494 C.civ.

Aciune oblic. Accesiune imobiliar artificial. Cerere de intervenie n interes propriu. Tax judiciar de timbru.
JUDECTORIA MANGALIA SENTINA CIVIL NR. 503/C DIN DATA DE 06.03.2008Aciune oblic. Accesiune imobiliar artificial. Cerere de intervenie n interes propriu. Tax judiciar de timbru.Potrivit dispoziiilor art. 974 din Codul civil creditorii pot exercita toate drepturile i aciunile debitorului lor, afar de acelea care i sunt exclusiv personale".Acest text de lege reglementeaz aciunea oblic sau subrogatorie care este acea aciune pe care creditorul o poate exercita pentru valorificarea unui drept al debitorului su atunci cnd acesta st n pasivitate i exist riscul s-i micoreze patrimoniul sau s devin insolvabil. Prin cererea nregistrat pe rolul Judectoriei Mangalia la 02.08.2006 reclamantul S.S. i-a chemat n judecat pe prii A.I., municipiul Mangalia i Consiliul local Mangalia, solicitnd instanei de judecat ca, pe calea aciunii oblice i n numele lui A.I., titular al contractului de concesiune nr. 22891 din 2000, s constate c imobilul constnd n construciile (vila P+1 i anexe - grajduri) edificate pe terenul concesionat de A.I. sunt proprietatea acestuia. n motivarea cererii, reclamantul a artat c prtul A.I. a primit n concesiune terenul situat n Mangalia, strada G.E. lotizare,,C" n scopul edificrii unor construcii agrozootehnice, n baza contractului de concesiune ncheiat n 2000 ntre acesta i municipiul Mangalia. Pe terenul concesionat, a susinut reclamantul, prtul A.I. a edificat mai multe construcii, respectiv construcie P+1 i anexe - grajduri, n care desfoar activitatea n vederea creia a concesionat terenul, ns, pentru edificarea acestor construcii, prtul nu a depus diligene n vederea obinerii autorizaiei de construcie. La datele de 18.02.2005 i, respectiv, de 17.03.2005, reclamantul a acordat un mprumut prtului A.I. n sum de 436.000.000 lei ROL urmnd ca acesta s i restituie mprumutul pn la data de 31.05.2005. ntruct prtul nu a neles s-i ndeplineasc obligaia de restituire a mprumutului, a introdus aciune n pretenii nregistrat pe rolul Judectoriei Mangalia, aciune ce a fcut obiectul dosarului nr. /2006, care a fost admis. Pe parcursul judecii, a mai artat reclamantul, prtul a avut schimbri repetate de atitudine, cu intenia vdit de a se sustrage de la o eventual executare silit. n aceste condiii, a formulat o cerere solicitnd instituirea unui sechestru asigurtor asupra imobilului mai sus menionat, ntruct acesta este singurul bun urmribil liber de sarcini din patrimoniul prtului A.I.. mpotriva msurii de sechestru adus la ndeplinire de biroul executorului judectoresc din circumscripia Judectoriei Mangalia, care a identificat construciile edificate de prtul A.I. pe terenul concesionat, acesta a declarat recurs, motivnd c imobilul nu-i aparine i c ar aparine SC X SRL, societate la care administrator este soia prtului.

A mai artat reclamantul c, pe parcursul judecii, prtul A.I. a depus un nscris de unde rezult c SC X SRL, n numele acesteia, a solicitat Primriei Mangalia eliberarea nscrisurilor n vederea obinerii autorizaiei de construcie, ducnd n eroare autoritile, n mod vdit cu rea credin. Prin aceste demersuri, prtul A.I. ncearc practic scoaterea singurului bun liber de sarcini din patrimoniul su, cu scopul vdit de a mpiedica punerea n executare silit a hotrrii sale, prin care acesta a fost obligat s-i restituie mprumutul i cheltuielile de judecat. Avnd n vedere c prtul debitor A.I. nu are interesul i refuz n mod vdit cu rea credin s-i consolideze dreptul de proprietate asupra construciilor menionate, reclamantul a promovat prezenta aciune. n drept, s-au invocat dispoziiile art. 974 din Codul civil. Prtul A.I. a formulat ntmpinare prin care a solicitat respingerea aciunii introduse de reclamant ca nefondat ntruct reclamantul S.S. deine fa de el sentina nr. 1214 din 13.07.2006 pronunat de Judectoria Mangalia prin care este obligat la plata sumei de 43.600 lei RON ctre acesta. Or, pn la acest termen, reclamantul nu a fost ntreprins niciun act de executare silit a acestui titlu, pentru c, indiferent de atitudinea sa fa de obligaia de a executa cele cuprinse n dispozitivul sentinei menionate, reclamantul are la ndemn dispoziii procedurale care i permit s obin suma cuvenit, dar pn n prezent nu a apelat la aceast posibilitate. n schimb, a susinut prtul, reclamantul a neles s nvesteasc instana cu constatarea faptului c ar fi proprietar asupra unei construcii edificate pe un teren concesionat de la Primria Mangalia, cu intenia de a obine o executare mai facil a obligaiei, fa de alternativa ce o are n prezent de a executa silit veniturile sale, prin prisma crora ar obine o achitare ealonat a sumei. Fa de aceasta cerere, prtul A.I. a artat c nu a deinut i nu deine (ca proprietar) aceste construcii. Este real c prin contractul de concesiune ncheiat ntre Primria Mangalia i el, deine n concesiune o suprafa de teren, ns acest teren l-a luat n concesiune liber de orice fel de construcii, iar toate construciile ulterioare aparin i au fost efectuate prin efortul exclusiv al SC X SRL ca rezultat al demersurilor ntreprinse de aceast societate comercial. A mai artat prtul A.I. c materialele nglobate, iniiativa, costul manoperei, celelalte costuri aferente edificrii acestor construcii aparin n exclusivitate SC X SRL i chiar i folosina acestor construcii aparine tot SC X SRL care exploateaz i n prezent utilitile agricole i construcia P+1. n drept, s-au invocat dispoziiile art. 115 i urm. din Codul de procedur civil. SC X SRL Mangalia a formulat cerere de intervenie n interes propriu solicitnd instanei de judecat ca, n contradictoriu cu prile din cauz, s constate c societatea este proprietarul construciilor constnd locuina P+1 i anexe - grajduri edificate de ea pe terenul situat n municipiul Mangalia, str. G.E., jud. Constana. n motivarea cererii de intervenie, s-a artat c, ncepnd cu anul 2003, SC X SRL Mangalia a derulat lucrri de construire a unei case de locuit compus din parter i etaj i a

unor grajduri pentru creterea animalelor, n scopul stabilirii sediului societii la aceast adres i pentru desfurarea activitilor comerciale specifice. S-a mai artat c toate construciile au fost edificate fr autorizaie de construire, dar au fost finanate exclusiv din fondurile societii, iar ntre aceasta i A.I. a existat n permanen o relaie contractual, avnd nc de la nceput acceptul acestuia pentru a construi pe terenul concesionat de el. n drept, s-au invocat dispoziiile art. 49 alin. (2) i ale art. 111 din Codul de procedur civil. Prin ncheierea interlocutorie motivat din 05.01.2007, instana a admis n principiu cererea de intervenie formulat de SC X SRL Mangalia i a ncuviinat proba cu nscrisuri propus de intervenient. Reclamantul a formulat ntmpinare la cererea de intervenie solicitnd respingerea acesteia ca nefondat ntruct SC X SRL Mangalia aparine soiei prtului A.I., iar cererea este fcut cu rea credin, pentru a se crea o stare de insolvabilitate a debitorului. La termenul de judecat din 16.02.2007, reclamantul a depus la dosarul cauzei precizri scrise cu privire la temeiul juridic al aciunii, artnd c invoc dispoziiile art. 492 teza final din Codul civil i solicit instanei ca, n baza acestui text de lege i pe calea aciunii oblice prevzute de art. 974 din Codul civil, s constate c imobilul, respectiv construciile situate n Mangalia, str. G.E., edificate pe terenul concesionat de A.I. sunt proprietatea acestuia. Prin ncheierea interlocutorie motivat, instana a admis excepia lipsei calitii procesuale pasive a prtului A.I., iar n edina public din 30.03.2007, a admis, motivat, excepia lipsei capacitii procesuale de folosin a prtului Consiliul local Mangalia (eroarea strecurat cu privire la numele acestui prt fiind ndreptat prin ncheiere), urmnd ca, prin hotrrea dat asupra fondului, s resping aciunea formulat de reclamant n contradictoriu cu aceti pri ca fiind introdus mpotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv i respectiv, a unei persoane fr capacitate procesual de folosin. n edina public din 02.03.2007, aprtorul intervenientei a precizat verbal c temeiul juridic al cererii de intervenie l constituie dispoziiile art. 492 din Codul civil, iar, ulterior, a depus la dosar precizri scrise n care a reiterat susinerile cu privire la temeiul n drept al cererii de intervenie, artnd c societatea intervenient tinde la dovedirea unui drept de superficie n favoarea sa pentru construcia menionat. n susinerea aciunii, reclamantul a solicitat ncuviinarea probei cu nscrisuri, a probei cu interogatoriul intervenientei, a probei cu expertiza tehnic imobiliar avnd ca obiective identificarea tuturor construciilor edificate pe terenul n suprafa de 2312 mp situat n Mangalia, strada G.E., stabilirea valorii de circulaie, precum i stabilirea valorii de investiie a acestor construcii, a probei testimoniale i a probei cu expertiza contabil.Instana, apreciind c proba cu nscrisuri, proba cu interogatoriul intervenientei i proba cu expertiza tehnic imobiliar sunt pertinente i utile, le-a ncuviinat, ns a respins ca neconcludent proba cu martori i proba cu expertiza contabil. Pentru administrarea probei cu nscrisuri, reclamantul a depus la dosarul cauzei, n copie, sentina civil nr. 1214 din 13.07.2006 a Judectoriei Mangalia, contractul de concesiune,

Hotrrea Consiliului local Mangalia nr. 311 din 29.11.2005, certificatul fiscal din 26.01.2006 i plan urbanistic de detaliu. n combaterea aciunii i n susinerea cererii de intervenie, intervenienta SC X SRL Mangalia a solicitat ncuviinarea probei cu nscrisuri, a probei cu interogatoriul reclamantului, a probei cu expertiza tehnic imobiliar avnd aceleai obiective ca i cele propuse de reclamant i a probei cu doi martori, iar instana a admis proba cu nscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantului i proba cu expertiza tehnic imobiliar, apreciind c acestea sunt pertinente i utile, ns a respins ca neconcludent proba cu martori. La solicitarea instanei, Primria municipiului Mangalia a naintat caietul de sarcini anex la Hotrrea Consiliului local Mangalia nr. 311 din 29.11.2005, iar SC Y SRL Mangalia a comunicat c proiectul nr. 14/2004 pentru imobilul situat n Mangalia, strada G.E. De asemenea, prin adresa depus la dosar, Primria municipiului Mangalia a comunicat c, pentru terenul concesionat numitului A.I. n baza contractului de concesiune din 2000 nu s-a eliberat nicio autorizaie de construire, iar solicitarea numitei A. E., asociat la SC X SRL Mangalia, pentru aprobarea planului urbanistic de detaliu P+1 cu destinaia sediu firm, nu a primit aviz favorabil. Instana a procedat la administrarea probei cu interogatoriul intervenientei precum i a probei cu interogatoriul reclamantului.S-a depus la dosarul cauzei raportul de expertiz tehnic imobiliar iar intervenienta a formulat obieciuni la acesta care au fost respinse motivat de instan n edina public. Fa de valoarea construciilor care fac obiectul cauzei, astfel cum a fost stabilit prin raportul de expertiz instana a pus n vedere prilor s achite cte o diferen de tax judiciar de timbru n cuantum de 5.054 lei fiecare, ns numai reclamantul s-a conformat acestei obligaii achitnd suma stabilit. ntruct intervenienta nu a achitat diferena de tax judiciar de timbru n cuantumul fixat de instan i vznd dispoziiile art. 20 din Legea nr. 146/1997, instana a invocat din oficiu excepia insuficientei timbrri a cererii de intervenie pe care a admis-o pentru aceleai considerente urmnd ca, prin hotrrea dat asupra fondului, s anuleze ca insuficient timbrat aceast cerere. Analiznd aciunea dedus judecii, prin prisma probelor administrate n cauz i a dispoziiilor legale aplicabile, instana a constatat urmtoarele: Prin contractul de concesiune din 2000 ncheiat ntre Consiliul local Mangalia, n calitate de concedent, i A.I., n calitate de concesionar, acesta din urm a preluat n concesiune terenul n suprafa de 2.312 mp situat n municipiul Mangalia, str. G.E., individualizat n planul de situaie anex la certificatul de urbanism. Destinaia terenului concesionat era, potrivit art. 3 din contract, aceea de realizare a unor construcii agrozootehnice i era precizat n acelai certificat de urbanism i n condiiile prevzute n caietul de sarcini care a stat la baza licitaiei inute n vederea concesionrii. La solicitarea numitului A.I., SC Y SRL Mangalia a ntocmit proiectul nr. 14/2004 privind planul urbanistic de detaliu construcie agrozootehnic, iar prin Hotrrea Consiliului

local Mangalia nr. 311 din 29.11.2005 municipiul Mangalia i-a nsuit i a aprobat planul urbanistic de detaliu realizat de societatea de proiectri menionat. Prin raportul de expertiz tehnic imobiliar ntocmit n cauz au fost identificate construciile edificate pe terenul n suprafa de 2.312 mp concesionat numitului A.I., i anume o construcie cu destinaia de locuin n regim P+1, o construcie cu destinaia de grajd i o construcie cu destinaia de ser.Potrivit dispoziiilor art. 492 Cod civil, orice construcie, plantaie sau lucru fcute n pmnt sau asupra pmntului sunt prezumate a fi fcute de ctre proprietarul acelui pmnt cu cheltuiala sa i c sunt ale lui pn ce se dovedete din contra. Acest text de lege constituie fundamentul accesiunii imobiliare artificiale, ca i mod de dobndire a dreptului de proprietate asupra unei construcii, care presupune ridicarea unei construcii pe un teren aflat n proprietatea altei persoane dect proprietarul materialelor folosite la edificarea acesteia. Dispoziia legal susmenionat conine prezumia c edificarea unei construcii pe un anumit teren s-a fcut de ctre nsui proprietarul terenului respectiv, pe cheltuiala sa n ceea ce privete valoarea materialelor i a manoperei; aceast prezumie are caracter relativ i poate fi rsturnat n anumite situaii (pn ce se dovedete din contra" - potrivit tezei finale a aceluiai articol). Astfel, dac se face proba c ridicarea construciei s-a fcut de ctre proprietar, dar cu materialele altei persoane, ori c un ter a edificat construcia pe terenul altei persoane, devin incidente dispoziiile art. 493 i ale art. 494 din Codul civil, care reglementeaz, n fapt, cele dou ipoteze ale accesiunii imobiliare artificiale i care exclud existena unei convenii anterioare edificrii construciei. De asemenea, prezumia mai poate fi rsturnat prin ncheierea, n prealabil, a unei convenii ntre proprietarul terenului i constructor, proprietar al materialelor, prin care se recunoate celui din urm dreptul de proprietate asupra construciei. n cauz, n baza conveniei ncheiate cu municipiul Mangalia, proprietarul terenului situat n municipiul Mangalia, str. G.E., numitul A.I. a edificat pe acest teren o construcie cu destinaia de locuin n regim P+1, o construcie cu destinaia de grajd i o construcie cu destinaia de ser. Existena conveniei ntre municipiul Mangalia i A.I. n sensul edificrii de ctre acesta din urm a unor construcii pe terenul menionat anterior este dovedit prin contractul de concesiune din 2000, care a fost ncheiat tocmai cu scopul realizrii de ctre concesionar a unor construcii agrozootehnice, prin proiectul nr. 14/2004 ntocmit de SC Y SRL Mangalia privind planul urbanistic de detaliu construcie agrozootehnic pe numele beneficiarului A.I. i prin Hotrrea Consiliului local Mangalia nr. 311 din 29.11.2005, prin care municipiul Mangalia, proprietarul terenului, a aprobat planul urbanistic de detaliu realizat de societatea de proiectri menionat n vederea realizrii de ctre beneficiarul A.I. a unor construcii agrozootehnice. Susinerile numitului A.I. potrivit crora toate construciile au fost efectuate prin efortul exclusiv al SC X SRL ca rezultat al demersurilor ntreprinse de aceasta ori c materialele nglobate, iniiativa, costul manoperei i celelalte costuri aferente edificrii construciilor

aparin n exclusivitate SC X SRL i chiar i folosina construciilor aparine tot acestei societi, chiar reale de ar fi, nu prezint relevan sub aspectul regimului juridic al proprietii construciilor edificate pe terenul concesionat. Aceasta ntruct, potrivit meniunilor fcute de Primria municipiului Mangalia pentru terenul concesionat numitului A.I. n baza contractului de concesiune din 2000 nu s-a eliberat nicio autorizaie de construire, iar solicitarea numitei A. E., asociat la SC X SRL Mangalia, pentru aprobarea planului urbanistic de detaliu P+1 cu destinaia sediu firm, nu a primit aviz favorabil. Or, n lipsa unei autorizaii de construire sau a unei convenii ncheiate ntre municipiul Mangalia i SC X SRL Mangalia pentru edificarea de ctre aceasta din urm a unor construcii pe terenul concesionat numitului A.I., regimul juridic al acestora se va stabili n baza art. 492 teza final din Codul civil, urmnd a se constata, pentru considerentele anterior expuse, c proprietarul construciilor este numitul A.I.. mprejurarea c SC X SRL Mangalia a contribuit, parial sau chiar total, la lucrrile de edificare a unora dintre construcii i confer acesteia, cel mult, un drept de crean care poate fi valorificat mpotriva proprietarului construciilor. Potrivit dispoziiilor art. 974 din Codul civil creditorii pot exercita toate drepturile i aciunile debitorului lor, afar de acelea care i sunt exclusiv personale". Aceste text de lege reglementeaz aciunea oblic sau subrogatorie care este acea aciune pe care creditorul o poate exercita pentru valorificarea unui drept al debitorului su atunci cnd acesta st n pasivitate i exist riscul s-i micoreze patrimoniul sau s devin insolvabil. n cauz, instana constat c reclamantul S.S. are calitatea de creditor al numitului A.I., din moment ce, prin sentina civil nr. 1214 din 13.07.2006 a Judectoriei Mangalia rmas irevocabil prin nerecurare, acesta din urm a fost obligat s plteasc reclamantului suma de 43.600 lei. De asemenea, instana reine c, astfel cum a concluzionat anterior, numitul A.I. este proprietarul construciilor edificate pe terenul situat n municipiul Mangalia, str. G.E., jud. Constana, ns constat c acesta a stat n pasivitate i nu a acionat pentru recunoaterea calitii sale de proprietar i pentru obinerea unui nscris care s ateste dreptul su de proprietate asupra acestor construcii. Pentru aceste motive, instana apreciaz c reclamantul era ndreptit, n calitatea sa de creditor al numitului A.I., s uzeze de aciunea oblic i s solicite n numele acestuia recunoaterea calitii de proprietar a debitorului asupra construciilor menionate anterior.Susinerile numitului A.I. n sensul c reclamantul nu a fost ntreprins niciun act de executare silit a titlului executoriu i c acesta are la ndemn alte dispoziii procedurale care i permit s obin suma cuvenit nu pot fi reinute. Exercitarea aciunii oblice de ctre creditorul unei persoane nu este condiionat, de regul, de punerea n executare silit a titlului executoriu, iar pe de alt parte, din certificatul fiscal din 26.01.2006 reiese c numitul A.I. nu figureaz cu alte bunuri dect terenul dobndit

n concesiune (care nu poate fi urmrit silit) i acesta nu a dovedit c deine bunuri sau realizeaz venituri care pot fi urmrite pentru realizarea creanei. Pentru toate considerentele expuse, instana a anulat ca insuficient timbrat cererea de intervenie principal formulat de SC X SRL Mangalia, a respins aciunea formulat n contradictoriu cu prtul A.I. ca fiind introdus mpotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv i a respins aciunea formulat n contradictoriu cu prtul Consiliul local Mangalia ca fiind introdus mpotriva unei persoane fr capacitate procesual de folosin. Totodat, instana a admis aciunea oblic formulat de reclamantul S.S. n contradictoriu cu prtul municipiul Mangalia i a constata c numitul A.I. este proprietarul construciei cu destinaie de locuin n regim P+1, al construciei cu destinaia de grajd i al construciei cu destinaia de ser, toate edificate pe terenul situat n municipiul Mangalia, str. G.E., astfel cum sunt identificate n raportul de expertiz tehnic imobiliar ntocmit n cauz.

Curtea Constitutionala Decizia 1306 din 13 octombrie 2009 (Decizia 1306/2009) referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 494 din Codul civil
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 494 din Codul civil, exceptie ridicata de Varvara Bizim in Dosarul nr. 9.558/99/2006 al Tribunalului Iasi Sectia civila. La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. C U R T E A, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele: Prin Incheierea din 11 februarie 2009, pronuntata in Dosarul nr. 9.558/99/2006, Tribunalul Iasi - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 494 din Codul civil. Exceptia a fost ridicata de Varvara Bizim intr-o cauza civila ce are ca obiect cererea de demolare a constructiei aflate pe terenul proprietatea reclamantului. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca textul de lege criticat incalca dreptul de proprietate al proprietarului imobilului constructie, creand o discriminare evidenta intre dreptul de proprietate al acestuia si dreptul de proprietate asupra imobilului teren pe care este edificata constructia. Arata ca, in conditiile in care aceste drepturi sunt in concurs, dreptul de proprietate ar trebui ocrotit in mod egal, indiferent de titular si de obiectul acestui drept. Tribunalul Iasi - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca art. 494 din Codul civil reglementeaza accesiunea imobiliara artificiala, ca mod de dobandire a proprietatii in favoarea proprietarului bunului principal, atunci cand o plantatie, o constructie sau orice lucrare este edificata de un tert, cu materiale proprii, pe terenul altei persoane. Proprietarul terenului beneficiaza de o prezumtie legala relativa de a fi proprietarul constructiilor sau plantatiilor, in temeiul prevederilor art. 494 din Codul civil, potrivit caruia accesiunea imobiliara artificiala se realizeaza intotdeauna in folosul proprietarului terenului, ca bun principal (superficies solo cedit). Totodata, arata ca sustinerea potrivit careia tratamentul juridic diferit al proprietarului constructiilor sau plantatiilor fata de proprietarul terenului contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 16 este neintemeiata. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 494 din Codul civil sunt constitutionale. In acest sens, arata ca acestea nu contin privilegii sau discriminari in raport cu principiul egalitatii in drepturi si, totodata, sunt in deplina concordanta cu dispozitiile constitutionale conform carora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Face referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 152/2007. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate. C U R T E A, examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele: Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 494 din Codul civil, avand urmatorul continut: "Daca plantatiile, constructiile si lucrarile au fost facute de catre o a treia persoana cu materialele ei, proprietarul pamantului are dreptul de a le tine pentru dansul, sau de a indatora pe acea persoana sa le ridice. Daca proprietarul pamantului cere ridicarea plantatiilor si a constructiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a facut; el poate chiar, dupa imprejurari, fi condamnat la dauneinterese pentru prejudiciile sau vatamarile ce a putut suferi proprietarul locului. Daca proprietarul voieste a pastra pentru dansul acele plantatii si cladiri, el este dator a plati valoarea materialelor si pretul muncii, fara ca sa se ia in consideratie sporirea valorii fondului, ocazionata prin facerea unor asemenea plantatii si constructii. Cu toate acestea, daca plantatiile, cladirile si operele au fost facute de catre o a treia persoana de buna-credinta, proprietarul pamantului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantatii, cladiri, si lucrari, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului." Autorul exceptiei invoca incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (2) privind egalitatea in drepturi si ale art. 44 alin. (1) si (2) referitoare la garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate privata. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constitutionalitate, prin raportare si la dispozitiile art. 44 din Legea fundamentala si cu o motivare similara. Astfel, prin Decizia nr. 395 din 24 aprilie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 330 din 16 mai 2007, Curtea a retinut ca prevederile art. 494 din Codul civil reglementeaza accesiunea imobiliara artificiala ca mod de dobandire a proprietatii in favoarea proprietarului bunului principal, atunci cand o plantatie, constructie sau orice lucrare este edificata de un tert, cu materiale proprii, pe terenul altei persoane. Prin urmare, proprietarul terenului beneficiaza de o prezumtie legala relativa de a fi si proprietarul constructiilor sau plantatiilor, in temeiul dispozitiilor art. 492 din Codul civil, potrivit caruia accesiunea imobiliara artificiala se realizeaza intotdeauna in folosul proprietarului terenului, ca bun principal (superficies solo cedit), oricare ar fi valoarea constructiilor sau plantatiilor edificate. Prin decizia mentionata, Curtea a respins exceptia si a constatat ca o terta persoana care a construit cu rea-credinta pe terenul proprietatea altei persoane nu are decat un drept de creanta

asupra materialelor si lucrarilor edificate, iar nu un drept real, in speta un drept de proprietate, astfel incat invocarea incalcarii dispozitiilor constitutionale referitoare la dreptul de proprietate privata nu poate fi retinuta. Totodata, prin Decizia nr. 91 din 4 martie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 196 din 26 mai 2003, Curtea, in realizarea controlului de constitutionalitate a prevederilor art. 494 alin. 3 teza finala din Codul civil, a retinut ca acestea sunt aplicabile in cazul accesiunii imobiliare artificiale, atunci cand o terta persoana de buna-credinta realizeaza pe terenul altcuiva plantatii, constructii sau alte lucrari, folosind propriile materiale. In aceasta situatie proprietarul fondului pe care se afla constructiile sau plantatiile facute de altul datoreaza despagubiri celui care a construit sau a plantat. Atunci cand constructorul este de buna-credinta, avand convingerea eronata ca acel teren este proprietatea sa, in mod obligatoriu proprietarul terenului devine si proprietarul constructiei, cu obligatia de a-l despagubi pe constructor, fara a putea cere insa daramarea sau ridicarea lucrarilor efectuate. Textul de lege criticat stabileste intinderea obligatiei de despagubire, oferind posibilitatea proprietarului terenului de a opta intre plata contravalorii materialelor si a pretului muncii, pe de o parte, sau plata unei sume egale cu sporul de valoare dobandit de teren, pe de alta parte. Departe de a constitui o incalcare a dreptului de proprietate, textul de lege dedus controlului este in concordanta cu definitia data proprietatii de art. 480 din Codul civil, care prevede ca "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege", si ofera o solutie rezonabila conflictului de interese legitime dintre proprietarul fondului si constructorul de buna-credinta pe terenul acestuia, in acord cu prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza finala, conform carora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in aceste decizii isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata. Totodata, Curtea nu poate retine nici critica de neconstitutionalitate potrivit careia prevederile art. 494 din Codul civil creeaza o discriminare evidenta intre proprietarul constructiei si proprietarul terenului pe care este edificata constructia, de vreme ce acestea se aplica in mod egal tuturor persoanelor aflate in situatia reglementata de ipoteza normei juridice, fara nicio discriminare pe criterii arbitrare. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii D E C I D E: Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 494 din Codul civil, exceptie ridicata de Varvara Bizim in Dosarul nr. 9.558/99/2006 al Tribunalului Iasi - Sectia civila. Definitiva si general obligatorie. Pronuntata in sedinta publica din data de 13 octombrie 2009. PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu