Sunteți pe pagina 1din 2

PROTOCOALELE INTELEPTILOR SIONULUI

[Cuprins <cuprins.htm>] [Inapoi <p4.htm>] [Inainte <p6.htm>] AL V-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC
Crearea unei ct mai puternice centralizari a Guvernului. Mijloacele tainice de a-si nsusi puterea care sunt specifice francmasoneriei. De ce adeseori statele nu se pot ntelege ntre ele. Elitismul generator de mndrie al francmasonilor. Aurul si banii sunt totdeauna motorul principal care face sa se miste toate mecanismele n state. Monopolurile create de francmasoni n comert si n industrie. Importanta nebanuita a criticii. Institutiile statului asa "cum se vad". Oboseli si plictiseli cauzate de excesul de cuvntari. Cum se pote pune pe deplin stapnire pe opinia publica? Importanta deosebita a initiativei particulare. Guvernul francmasonic suprem.

Ce forma de administratie se poate da unor State n care stricaciunea, coruptia a patruns peste tot, unde nu poti ajunge la bogatie dect prin acele viclene surprize ndemnatice care sunt pe jumatate pungasii? Unde domneste nenfrnarea moravurilor, unde moralitatea si cinstea nu se sustin dect cu pedepse si legi aspre, iar nu pentru ca ar fi ntelese si primite de buna voie; unde simtamintele de Patrie si Religia sunt nabusite de credinte cosmopolite? Ce alta forma de guvernare sa se dea acestor societati, dect forma despotica pe care o vom descrie mai departe? Noi vom calauzi atunci n mod mecanic viata politica a supusilor nostri prin legi noi. Aceste legi vor lua napoi, una cte una, avantajele si prea marile libertati care au fost mpartite de catre crestini, iar domnia noastra va pune temeliile unui despotism att de maret, nct doar el va fi n stare, oricnd si oriunde, sa impuna tacere crestinilor care vor voi sa ni se mpotriveasca si care vor fi nemultumiti. Ni se va spune ca despotismul despre care vorbesc nu tine seama de progresele moderne. Vom dovedi contrariul. Atunci cnd popoarele considerau persoanele domnitoare ca o ntruchipare a Vointei Dumnezeiesti, ele se supuneau fara murmur absolutismului regilor, dar din ziua n care le-am picurat n suflet gndul propriilor lor drepturi au considerat persoanele domnitoare ca pe niste simpli muritori de rnd. Ungerea Sfnta n-a mai mpodobit capul regilor, deoarece i-am luat poporului credinta n Dumnezeu; autoritatea a fost trta n strada, adica ntr-un loc de proprietate publica, iar noi am pus astfel ndata mna pe ea. Mai mult nca, arta noastra de a guverna masele si pe indivizi cu ajutorul unei teorii si a unor jocuri de cuvinte mestesugit alcatuite, ori prin reglementari ale vietii sociale si prin tot felul de alte mijloace dibace - pe care crestinii nu le nteleg deloc - face si ea parte din geniul nostru administrativ, crescut n spiritul de analiza, de observatie si de o mare eficienta n conceptii, cum pna acum nimeni nu a mai avut si nu ni se poate asemana. La fel, nimeni nu se poate compara cu noi n alcatuirea planurilor de actiune politica si de solidaritate a noastra. Numai Iezuitii ar putea sa stea alaturi de noi n aceasta privinta, dar noi am reusit sa-i discreditam n fata multimii stupide, din pricina ca ei formau o organizatie vizibila, n timp ce noi ramnem mereu n umbra mpreuna cu organizatia noastra secreta. De altfel noi stim ca lumii nu-i pasa ce stapn are. O alianta trainica ntre toti crestinii din lume ne-ar putea opri oricnd pentru ctva timp, dar acum noi stim ca suntem scutiti de aceasta primejdie prin radacinile adnci de nentelegere pe care nu le mai poate nimeni smulge din inima crestinilor. Noi am pus fata n fata calculele individuale si nationale ale crestinilor, urile religioase si etnice pe care le-am attat si le-am tinut aprinse de douazeci de veacuri. De aceea nici un guvern nu va gasi ajutor nicaieri; vom actiona astfel nct fiecare va socoti ca o ntelegere sau o actiune mpotriva noastra este daunatoare propriilor sale interese. Noi trebuie sa devenim atotputernici n aceasta lume, pentru ca de noi sa se tina mereu socoteala. Puterile trebuie sa ajunga sa nu poata ncheia nici cea mai nensemnata ntelegere fara ca noi sa nu luam de ndata parte la ea. Toate rotitele mecanismului guvernamental depind de un motor care este acum n minile noastre si acest motor este AURUL. Stiinta economiei politice, ntemeiata de catre maestrii nostri, ne dovedeste de multa vreme puterea uriasa a aurului. Capitalul, pentru a avea minile libere si puternice trebuie sa obtina monopolul industriei si al negotului; o mna nevazuta este pe cale de a nfaptui toate acestea, n toate partile lumii. Aceasta libertate va da n curnd putere politica industriasilor. Poporul le va fi supus. Trebuie mai degraba sa dezarmam astazi popoarele dect sa le mpingem la razboi, sa le desteptam patimile fierbinti si sa le canalizam n folosul

nostru dect sa le linistim; mai degraba este necesar sa punem stapnire pe ideile lor si sa le rastalmacim dect sa ne prefacem ca nu le luam n seama. Tinta de capetenie a actiunilor noastre este sa slabim spiritul public al crestinilor prin critica, sa-i facem sa-si piarda obiceiul de a cugeta adnc, deoarece gndirea profunda da nastere mpotrivirii fata de noi. Sa obosim, din contra, puterile gndului n vane hartuieli oratorice. De cnd lumea, popoarele, ca si orice om, au luat cuvintele drept fapte, au putut fi cu usurinta nselate deoarece ele se multumesc cu aparenta lucrurilor si si dau foarte rar silinta de a cerceta daca promisiunile n legatura cu viata sociala au fost ndeplinite. Iata de ce asezamintele noastre vor avea totdeauna o frumoasa nfatisare la suprafata, care va dovedi si va pacali poporul ndeajuns cu privire la binefacerile lor n ceea ce priveste progresul. Noi vom mprumuta fara sa ezitam haina tuturor partidelor, ale tuturor tendintelor si vom mbraca cu ele pe oratorii nostri, care vor vorbi att de mult nct toata lumea va fi dezorientata si obosita sa-i mai asculte. Pentru a dezbina si a cstiga opinia publica, trebuie sa o buimacim raspndind din diferite parti si vreme ndelungata attea pareri care se bat cap n cap, nct crestinii vor sfrsi prin a se pierde n labirintul acesta si vor sfrsi prin a considera ca este mult mai bine sa nu ai nici o parere n politica. Vor recunoaste n final ca acestea sunt fapte care nu privesc deloc societatea si ca ele nu sunt menite a fi cunoscute dect de acela care o conduce. Acesta este primul secret. Al doilea secret, necesar pentru a guverna cu succes prin dezbinare, consta n a nmulti n asa fel greselile poporului, apoi obiceiurile rele, patimile si regulile vietii n comun, nct nimeni sa nu mai fie n stare sa descurce acest haos si oamenii sa ajunga sa nu se mai nteleaga unii cu altii. Aceasta tactica va mai avea ca urmare raspndirea discordiei n toate partidele, risipirea n directii divergente a tuturor fortelor colective care nu vor nca sa ni se supuna. Ea va descuraja de asemenea orice initiativa personala orict de geniala si va fi mai puternica dect milioane de oameni printre care a mprastiat suspiciunea si nentelegerea. Trebuie sa ndrumam permanent educatia societatilor crestine n asa fel nct minile lor sa cada n jos obosite, ntr-o neputinta deznadajduita, n fata oricarui lucru care va cere initiativa, perseverenta si vointa. Sfortarile, eforturile, care sub regimul libertatii se desfasoara nestnjenite si nengradite, sunt neputincioase n acest caz, deoarece se izbesc de eforturile libere si contrarii ale altora. De aici se nasc apoi dureroase conflicte morale, dezamagiri si nfrngeri. Noi vom obosi att de mult pe crestini cu aceasta libertate, nct i vom sili sa ne ofere o stapnire internationala a carei natura va fi asa de eficienta nct va putea ngloba n mod abil, fara o lupta fatisa, toate Statele lumii pentru a forma Guvernul nostru Suprem care va conduce ntreaga planeta. n locul guvernelor de astazi noi vom pune cte un Guvern fantoma care se va chema Administratia Guvernului Suprem. Minile sale vor fi ntinse n toate partile ca niste clesti, iar organizatia sa va fi att de mare, nct pna la urma nici un popor nu se va putea feri ci i se va supune.
Copyright 2002. True Press.