ROLUL RELIGIEI ÎN EDUCAȚIA MORALĂ A TINERILOR

Profesor, Nimerciag Ana-Maria Noiembrie 2010

conferind o formație spiritual . a) Sensul informativ al educatiei religioase priveste asimilarea unei culturi religioase care include un set de cunoștințe specifice cu caracter teologic. Creștinismul. Ea are menirea de a stimula constiința în vederea elaborarii unei viziuni personalizate asupra existenței și construirii unui sens existențial propriu. Prin aceasta educația religioasă se constituie într-o componentă a educatiei pentru valori. Multe secole de cultură românească s-au consumat în mănăstiri sau pe lângă biserici. expresia năzuinței permanente a omului de a cunoaște. în ideea creării de noi tipuri de solidaritate. Educația religioasă pregătește omul pentru o perceptie autocuprinzatoare a realității. în egală masură. pendulând neîncetat între existența “profană” și existența “sacră”. estetică. dacă nu asigură armonia între cuplul suflet spirit și cuplul viață . a educației integrale fiind strâns legata de educatia intelectuală. din activitatea conștientă și din experiențele iraționale”(4. de exemplu. liturgic. Educația religioasa vizează. p. “Un om perfect rational este o abstractie. a reprezentat un factor de perpetuare și continuitate socială și culturală. mult mai adânca și semnificativă. Constiința religioasă se situează la baza întregii dezvoltari spirituale. Educația nu este și nu poate fi deplină. educația religioasă trebuie să promoveze consecvent vibrația interioară și trăiri afective profunde. de a depași existența concretă pentru a pătrunde într-o lume ce se află dincolo de aspectele obiective. Cunoașterea acestor realizări constituie un semn de valorizare din perspectivă contemporană a unor realizări. sarcini informative și sarcini formative. Importanți clerici ortodocși. În ambele cazuri demersul educației va fi completat prin actiuni variate întreprinse mai ales în cadrul bisericii. de a ști. La nivel liceal se va pune accentul pe însusirea unei culturi religioase.183). pe studiul istoriei religiilor în ideea stimulării unor reflecții. morală și civică si asigurând continuitatea spirituală la nivel social și individual. greco-catolici s-au implicat în marile evenimente istorice care ne-au marcat evoluția. prin valorificarea substratului moral intrinsec al valorilor religioase și prin traducerea în fapt a acestora. prin dezvăluirea conținuturilor morale cuprinse în secvențele biblice sau alte cărți sfinte.Tocmai de aceea ființa umană nu poate fi exclusiv rațională sau exclusiv religioasă. Privită din perspectiva rolului formativ. medițatii filosofice profunde. ceea ce face ca experiența religioasă să fie considerată ca fiind cosubstantială ființei umane. La clasele primare și gimnaziale sarcinile de natură informativă ale educatiei religioase se pot realiza prin intermediul povestirilor religioase. să stimuleze și să întrețină vie sensibilitatea și imaginația. concepte și idei privind istoria diverselor credințe și religii ale umanității și impactul lor asupra culturii naționale și universale. dogmatic.corp. răspunzând necesității de împlinire a ființei umane. să se finalizeze într-o serie de comportamente ale . Orice fiinta umană este constituită.Rolul religiei în educația morală a tinerilor Religia este o formă a conștiinței sociale care prin teorii și practici specifice reprezintă un temei al celor mai profunde reflecții umane. prin intuirea unor imagini cu continut și mesaj religios. b) Sensul formativ al educatiei religioase constă în implicarea tuturor capacităților intelectuale în descifrarea și trăirea sensurilor adânci ale existentei prin interiorizarea normelor religioase. Omul ca existență multidimensională se raportează la existeță nu numai prin rațiune și pragmatism ci și prin simțire și trăire contemplativă. el nu poate fi întâlnit niciodata în realitate.religioasă personalității umane în devenire. de a se îndoi de ceea ce cunoaște. în acelasi timp.

copilului în relatiile cu propriul eu. concretizată în dogma sau concepția religioasă. morala. respectarea drepturilor omului. I. aderarea individului la o anumită religie va fi expresia cea mai profunda a libertatii interioare. sentimentelor și atitudinilor religioase. H. Bucuresti. All. fizic etc. Instrucția și formarea religioasă predispun și pregătesc omul într-o masură mai mare pentru acceptarea și înțelegerea aproapelui. o formarea convingerilor. conjugându-se cu etica. Polirom. a avea capacitatea de a spori educația și de a o continua singur. o componentă afectivă ipostaziată în trăirile de respect și evlavie. o dimensiune activ – participativă.: ”Pedagogie”. în concordanță cu conștiința religioasă a fiecărui cult. să mobilizeze și să orienteze comportamentul. încorporează valorile specifice și experimentează credința proprie ajung.: 2. libertatea de conștiință și religioasă.: 3. Jinga. practicilor religioase corespunzătoare cerințelor fiecărui cult. îi dă o direcție. Cucos C. dreptul de a adera sau nu la o credință religioasă. Educația în spirit religios poate constitui o cale de perfecționare a persoanei și din punct de vedere intelectual. o formarea priceperilor. a-l prețui cu adevărat.90): o formarea conștiinței religioase specifice fiecărui cult. deprinderilor. Iasi. Ed. Ed. estetic. 1998. În conformitate cu acestea se conturează principalele obiective ale educatiei religioase (1. Pentru creștini aceasta se realizează în primul rând. Acționând în spiritul acestor idei. nu a hazardului. a Vechiului și Noului Testament. la acea capacitate empirică necesară pentru a înțelege credința celuilalt.172). ALL. BIBLIOGRAFIE 1. Educația religioasă deschide apetitul către perfecționarea de sine. 1998 “Știinta religiilor”. nu degenerează în credulitate sau erezie. Ed .1993 . Hestin. Ea trebuie să valorizeze cele mai nobile sentimente ale omului. Educatia religioasă trebuie să plece de la principiul respectării valorilor fundamentale ale umanității. obișnuințelor. Istrate El: 4. Astfel credința informată întărește omul. Ed. p.. a i se dechide celuilalt. B. prin cunoașterea Bibliei. A fi inițiat din punct de vedere religios înseamnă a fi educat. cu semenii și cu transcendența (2. a coerciției sau prozelitismului. Religia presupune o latura intelectuala. Bontas I.1994 ”Pedagogie”. dreptul de a crede sau nu. moral. 2006 “Manual de pedagogie”. cultivarea toleranței. B. p. Humanitas.

fără seamăn. sănătate și „La mulți ani”!) . Patimile și Învierea Sa „să ne mântuiască”! P1: În încheiere programului nostru rugăm pe Dumnezeu să primească osteneala noastră.. colinde.Început: P1: Serbarea Nașterii Domnului ne adună laolaltă și ne inundă sufletele cu o bucurie sfântă. pe care dorim să vi le dăruim! P2: Colindele –aceste nestemate ale folclorului și spiritualității românești-vin din timpuri străvechi și au fost transmise din moși –strămoși ca un sfânt tezaur.. Avem datoria sacră de a le învăța. negrăită. care împreună formează un buchet de flori duhovnicești. de a le cânta. de a le simți cu sufletul și a le dărui din inimă și altora. în încheierea programului nostru. Vă rugăm să le primiți împreună cu urările noastre de mai bine! Sfârșit: P1: Întruparea din Fercioara Maria a Domnului nostru Iisus Hristos este o taină a iubirii. Din aceste comori de suflet dorim să vă dăruim și dumneavoastră. vă vom încânta sufletul cu o „Colindiță” și cu creștineștele urări de bine.o taina a iubirii nemărginite a lui Dumnezeu Tatăl care L-a trimis pe Fiul Său „să se nască și să crească”. iar dumneavoastră vă mulțumim din inimă pentru atenția ce ne-ati acordat-o și vă dorim să trăiți întru mulți și fericiți ani! (P1: Iar acum... iar prin suferințele. De aceea ne-am străduit în această perioadă a postului să învățăm poezii. P2: .

Moș Craciun Astăzi S-a născut Hristos Împăratul Romei O. ce veste minunată Mărire întru cele –nalte El îl căuta voind morții a-L da/Dar pruncul Iisus din țară S-a dus Colindița .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful