ROLUL RELIGIEI ÎN EDUCAȚIA MORALĂ A TINERILOR

Profesor, Nimerciag Ana-Maria Noiembrie 2010

a) Sensul informativ al educatiei religioase priveste asimilarea unei culturi religioase care include un set de cunoștințe specifice cu caracter teologic. Creștinismul. pendulând neîncetat între existența “profană” și existența “sacră”.Tocmai de aceea ființa umană nu poate fi exclusiv rațională sau exclusiv religioasă. p. Educația religioasă pregătește omul pentru o perceptie autocuprinzatoare a realității. a reprezentat un factor de perpetuare și continuitate socială și culturală. Orice fiinta umană este constituită. Educația religioasa vizează.religioasă personalității umane în devenire. în ideea creării de noi tipuri de solidaritate. în acelasi timp.183). să se finalizeze într-o serie de comportamente ale . sarcini informative și sarcini formative. expresia năzuinței permanente a omului de a cunoaște. a educației integrale fiind strâns legata de educatia intelectuală. Prin aceasta educația religioasă se constituie într-o componentă a educatiei pentru valori. “Un om perfect rational este o abstractie. La clasele primare și gimnaziale sarcinile de natură informativă ale educatiei religioase se pot realiza prin intermediul povestirilor religioase. de a ști. prin dezvăluirea conținuturilor morale cuprinse în secvențele biblice sau alte cărți sfinte. prin intuirea unor imagini cu continut și mesaj religios. Cunoașterea acestor realizări constituie un semn de valorizare din perspectivă contemporană a unor realizări. Ea are menirea de a stimula constiința în vederea elaborarii unei viziuni personalizate asupra existenței și construirii unui sens existențial propriu. greco-catolici s-au implicat în marile evenimente istorice care ne-au marcat evoluția. Importanți clerici ortodocși. de a se îndoi de ceea ce cunoaște. pe studiul istoriei religiilor în ideea stimulării unor reflecții. morală și civică si asigurând continuitatea spirituală la nivel social și individual. Privită din perspectiva rolului formativ. La nivel liceal se va pune accentul pe însusirea unei culturi religioase. Omul ca existență multidimensională se raportează la existeță nu numai prin rațiune și pragmatism ci și prin simțire și trăire contemplativă. liturgic. educația religioasă trebuie să promoveze consecvent vibrația interioară și trăiri afective profunde. răspunzând necesității de împlinire a ființei umane.Rolul religiei în educația morală a tinerilor Religia este o formă a conștiinței sociale care prin teorii și practici specifice reprezintă un temei al celor mai profunde reflecții umane. de a depași existența concretă pentru a pătrunde într-o lume ce se află dincolo de aspectele obiective. estetică. conferind o formație spiritual . medițatii filosofice profunde. concepte și idei privind istoria diverselor credințe și religii ale umanității și impactul lor asupra culturii naționale și universale.corp. În ambele cazuri demersul educației va fi completat prin actiuni variate întreprinse mai ales în cadrul bisericii. Educația nu este și nu poate fi deplină. din activitatea conștientă și din experiențele iraționale”(4. b) Sensul formativ al educatiei religioase constă în implicarea tuturor capacităților intelectuale în descifrarea și trăirea sensurilor adânci ale existentei prin interiorizarea normelor religioase. prin valorificarea substratului moral intrinsec al valorilor religioase și prin traducerea în fapt a acestora. să stimuleze și să întrețină vie sensibilitatea și imaginația. Multe secole de cultură românească s-au consumat în mănăstiri sau pe lângă biserici. dacă nu asigură armonia între cuplul suflet spirit și cuplul viață . el nu poate fi întâlnit niciodata în realitate. ceea ce face ca experiența religioasă să fie considerată ca fiind cosubstantială ființei umane. de exemplu. Constiința religioasă se situează la baza întregii dezvoltari spirituale. dogmatic. mult mai adânca și semnificativă. în egală masură.

2006 “Manual de pedagogie”. a i se dechide celuilalt. 1998. Pentru creștini aceasta se realizează în primul rând. Ea trebuie să valorizeze cele mai nobile sentimente ale omului. fizic etc.copilului în relatiile cu propriul eu. B. Humanitas. Ed .: 2.172). Istrate El: 4. nu degenerează în credulitate sau erezie. sentimentelor și atitudinilor religioase. Educația religioasă deschide apetitul către perfecționarea de sine. în concordanță cu conștiința religioasă a fiecărui cult.1993 . Acționând în spiritul acestor idei. cultivarea toleranței. Polirom. o dimensiune activ – participativă. Ed.1994 ”Pedagogie”. ALL. Cucos C. deprinderilor. a coerciției sau prozelitismului. B. Ed. moral. concretizată în dogma sau concepția religioasă. În conformitate cu acestea se conturează principalele obiective ale educatiei religioase (1. Jinga.: ”Pedagogie”. Iasi.. îi dă o direcție. BIBLIOGRAFIE 1. I. Bontas I. la acea capacitate empirică necesară pentru a înțelege credința celuilalt. o formarea priceperilor. cu semenii și cu transcendența (2. nu a hazardului. dreptul de a crede sau nu. 1998 “Știinta religiilor”.90): o formarea conștiinței religioase specifice fiecărui cult. estetic. H. Hestin. morala. a Vechiului și Noului Testament. Bucuresti. Educatia religioasă trebuie să plece de la principiul respectării valorilor fundamentale ale umanității. să mobilizeze și să orienteze comportamentul. încorporează valorile specifice și experimentează credința proprie ajung. o formarea convingerilor. Ed.: 3. prin cunoașterea Bibliei. obișnuințelor. o componentă afectivă ipostaziată în trăirile de respect și evlavie. p. dreptul de a adera sau nu la o credință religioasă. a-l prețui cu adevărat. respectarea drepturilor omului. Instrucția și formarea religioasă predispun și pregătesc omul într-o masură mai mare pentru acceptarea și înțelegerea aproapelui. conjugându-se cu etica. Religia presupune o latura intelectuala. aderarea individului la o anumită religie va fi expresia cea mai profunda a libertatii interioare. a avea capacitatea de a spori educația și de a o continua singur. All. Educația în spirit religios poate constitui o cale de perfecționare a persoanei și din punct de vedere intelectual. p. practicilor religioase corespunzătoare cerințelor fiecărui cult. A fi inițiat din punct de vedere religios înseamnă a fi educat. Astfel credința informată întărește omul. libertatea de conștiință și religioasă.

o taina a iubirii nemărginite a lui Dumnezeu Tatăl care L-a trimis pe Fiul Său „să se nască și să crească”.. P2: . sănătate și „La mulți ani”!) . vă vom încânta sufletul cu o „Colindiță” și cu creștineștele urări de bine. în încheierea programului nostru. colinde. pe care dorim să vi le dăruim! P2: Colindele –aceste nestemate ale folclorului și spiritualității românești-vin din timpuri străvechi și au fost transmise din moși –strămoși ca un sfânt tezaur.. care împreună formează un buchet de flori duhovnicești. iar dumneavoastră vă mulțumim din inimă pentru atenția ce ne-ati acordat-o și vă dorim să trăiți întru mulți și fericiți ani! (P1: Iar acum. Patimile și Învierea Sa „să ne mântuiască”! P1: În încheiere programului nostru rugăm pe Dumnezeu să primească osteneala noastră. Avem datoria sacră de a le învăța. Din aceste comori de suflet dorim să vă dăruim și dumneavoastră.Început: P1: Serbarea Nașterii Domnului ne adună laolaltă și ne inundă sufletele cu o bucurie sfântă. de a le cânta. negrăită.. fără seamăn. Vă rugăm să le primiți împreună cu urările noastre de mai bine! Sfârșit: P1: Întruparea din Fercioara Maria a Domnului nostru Iisus Hristos este o taină a iubirii. iar prin suferințele. de a le simți cu sufletul și a le dărui din inimă și altora.. De aceea ne-am străduit în această perioadă a postului să învățăm poezii.

ce veste minunată Mărire întru cele –nalte El îl căuta voind morții a-L da/Dar pruncul Iisus din țară S-a dus Colindița .Moș Craciun Astăzi S-a născut Hristos Împăratul Romei O.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful