ROLUL RELIGIEI ÎN EDUCAȚIA MORALĂ A TINERILOR

Profesor, Nimerciag Ana-Maria Noiembrie 2010

pe studiul istoriei religiilor în ideea stimulării unor reflecții. să se finalizeze într-o serie de comportamente ale . Ea are menirea de a stimula constiința în vederea elaborarii unei viziuni personalizate asupra existenței și construirii unui sens existențial propriu. Constiința religioasă se situează la baza întregii dezvoltari spirituale. Educația religioasa vizează. în acelasi timp. liturgic. Importanți clerici ortodocși. b) Sensul formativ al educatiei religioase constă în implicarea tuturor capacităților intelectuale în descifrarea și trăirea sensurilor adânci ale existentei prin interiorizarea normelor religioase. sarcini informative și sarcini formative.Tocmai de aceea ființa umană nu poate fi exclusiv rațională sau exclusiv religioasă. educația religioasă trebuie să promoveze consecvent vibrația interioară și trăiri afective profunde. conferind o formație spiritual . Educația religioasă pregătește omul pentru o perceptie autocuprinzatoare a realității. ceea ce face ca experiența religioasă să fie considerată ca fiind cosubstantială ființei umane. prin intuirea unor imagini cu continut și mesaj religios. mult mai adânca și semnificativă. morală și civică si asigurând continuitatea spirituală la nivel social și individual. La nivel liceal se va pune accentul pe însusirea unei culturi religioase. Prin aceasta educația religioasă se constituie într-o componentă a educatiei pentru valori. în ideea creării de noi tipuri de solidaritate. dacă nu asigură armonia între cuplul suflet spirit și cuplul viață . concepte și idei privind istoria diverselor credințe și religii ale umanității și impactul lor asupra culturii naționale și universale. p. răspunzând necesității de împlinire a ființei umane. de exemplu.183). Educația nu este și nu poate fi deplină. Omul ca existență multidimensională se raportează la existeță nu numai prin rațiune și pragmatism ci și prin simțire și trăire contemplativă. a reprezentat un factor de perpetuare și continuitate socială și culturală. Orice fiinta umană este constituită. “Un om perfect rational este o abstractie. Privită din perspectiva rolului formativ. el nu poate fi întâlnit niciodata în realitate. de a depași existența concretă pentru a pătrunde într-o lume ce se află dincolo de aspectele obiective. de a se îndoi de ceea ce cunoaște.Rolul religiei în educația morală a tinerilor Religia este o formă a conștiinței sociale care prin teorii și practici specifice reprezintă un temei al celor mai profunde reflecții umane. estetică. La clasele primare și gimnaziale sarcinile de natură informativă ale educatiei religioase se pot realiza prin intermediul povestirilor religioase. de a ști. expresia năzuinței permanente a omului de a cunoaște.religioasă personalității umane în devenire. Multe secole de cultură românească s-au consumat în mănăstiri sau pe lângă biserici.corp. în egală masură. medițatii filosofice profunde. În ambele cazuri demersul educației va fi completat prin actiuni variate întreprinse mai ales în cadrul bisericii. prin dezvăluirea conținuturilor morale cuprinse în secvențele biblice sau alte cărți sfinte. din activitatea conștientă și din experiențele iraționale”(4. greco-catolici s-au implicat în marile evenimente istorice care ne-au marcat evoluția. a) Sensul informativ al educatiei religioase priveste asimilarea unei culturi religioase care include un set de cunoștințe specifice cu caracter teologic. Creștinismul. Cunoașterea acestor realizări constituie un semn de valorizare din perspectivă contemporană a unor realizări. a educației integrale fiind strâns legata de educatia intelectuală. să stimuleze și să întrețină vie sensibilitatea și imaginația. prin valorificarea substratului moral intrinsec al valorilor religioase și prin traducerea în fapt a acestora. pendulând neîncetat între existența “profană” și existența “sacră”. dogmatic.

libertatea de conștiință și religioasă. Iasi. B. All. a Vechiului și Noului Testament. BIBLIOGRAFIE 1.1994 ”Pedagogie”. cultivarea toleranței. p. moral. nu a hazardului. estetic.: ”Pedagogie”.1993 . Polirom. a coerciției sau prozelitismului. concretizată în dogma sau concepția religioasă. deprinderilor. prin cunoașterea Bibliei. în concordanță cu conștiința religioasă a fiecărui cult. Ed. Ed. respectarea drepturilor omului. a-l prețui cu adevărat. 2006 “Manual de pedagogie”. Instrucția și formarea religioasă predispun și pregătesc omul într-o masură mai mare pentru acceptarea și înțelegerea aproapelui. A fi inițiat din punct de vedere religios înseamnă a fi educat. ALL. Cucos C. nu degenerează în credulitate sau erezie. Educația religioasă deschide apetitul către perfecționarea de sine. Jinga. să mobilizeze și să orienteze comportamentul. o componentă afectivă ipostaziată în trăirile de respect și evlavie. Hestin. Ed.: 3. obișnuințelor. îi dă o direcție. o dimensiune activ – participativă.90): o formarea conștiinței religioase specifice fiecărui cult.172). Educatia religioasă trebuie să plece de la principiul respectării valorilor fundamentale ale umanității. Bucuresti.: 2. dreptul de a crede sau nu. sentimentelor și atitudinilor religioase. morala. H. practicilor religioase corespunzătoare cerințelor fiecărui cult. cu semenii și cu transcendența (2. Educația în spirit religios poate constitui o cale de perfecționare a persoanei și din punct de vedere intelectual. conjugându-se cu etica.copilului în relatiile cu propriul eu. o formarea convingerilor. la acea capacitate empirică necesară pentru a înțelege credința celuilalt. încorporează valorile specifice și experimentează credința proprie ajung. În conformitate cu acestea se conturează principalele obiective ale educatiei religioase (1. fizic etc. Religia presupune o latura intelectuala. 1998. Astfel credința informată întărește omul. Acționând în spiritul acestor idei. Istrate El: 4. a i se dechide celuilalt. I.. Humanitas. o formarea priceperilor. B. a avea capacitatea de a spori educația și de a o continua singur. Ea trebuie să valorizeze cele mai nobile sentimente ale omului. Ed . 1998 “Știinta religiilor”. Bontas I. Pentru creștini aceasta se realizează în primul rând. dreptul de a adera sau nu la o credință religioasă. aderarea individului la o anumită religie va fi expresia cea mai profunda a libertatii interioare. p.

P2: . Din aceste comori de suflet dorim să vă dăruim și dumneavoastră. vă vom încânta sufletul cu o „Colindiță” și cu creștineștele urări de bine. negrăită. Vă rugăm să le primiți împreună cu urările noastre de mai bine! Sfârșit: P1: Întruparea din Fercioara Maria a Domnului nostru Iisus Hristos este o taină a iubirii. sănătate și „La mulți ani”!) . fără seamăn.. iar prin suferințele. care împreună formează un buchet de flori duhovnicești.. Avem datoria sacră de a le învăța.o taina a iubirii nemărginite a lui Dumnezeu Tatăl care L-a trimis pe Fiul Său „să se nască și să crească”. de a le cânta. de a le simți cu sufletul și a le dărui din inimă și altora.. iar dumneavoastră vă mulțumim din inimă pentru atenția ce ne-ati acordat-o și vă dorim să trăiți întru mulți și fericiți ani! (P1: Iar acum. colinde.. De aceea ne-am străduit în această perioadă a postului să învățăm poezii.Început: P1: Serbarea Nașterii Domnului ne adună laolaltă și ne inundă sufletele cu o bucurie sfântă. pe care dorim să vi le dăruim! P2: Colindele –aceste nestemate ale folclorului și spiritualității românești-vin din timpuri străvechi și au fost transmise din moși –strămoși ca un sfânt tezaur. în încheierea programului nostru. Patimile și Învierea Sa „să ne mântuiască”! P1: În încheiere programului nostru rugăm pe Dumnezeu să primească osteneala noastră.

Moș Craciun Astăzi S-a născut Hristos Împăratul Romei O. ce veste minunată Mărire întru cele –nalte El îl căuta voind morții a-L da/Dar pruncul Iisus din țară S-a dus Colindița .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful