P. 1
Rolul Religiei in Educatia Morala a Tinerilor

Rolul Religiei in Educatia Morala a Tinerilor

|Views: 132|Likes:
Published by ana maria

More info:

Published by: ana maria on Sep 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/11/2012

pdf

text

original

ROLUL RELIGIEI ÎN EDUCAȚIA MORALĂ A TINERILOR

Profesor, Nimerciag Ana-Maria Noiembrie 2010

Orice fiinta umană este constituită. prin intuirea unor imagini cu continut și mesaj religios. în ideea creării de noi tipuri de solidaritate. educația religioasă trebuie să promoveze consecvent vibrația interioară și trăiri afective profunde. Importanți clerici ortodocși. La clasele primare și gimnaziale sarcinile de natură informativă ale educatiei religioase se pot realiza prin intermediul povestirilor religioase. pe studiul istoriei religiilor în ideea stimulării unor reflecții. în egală masură. dacă nu asigură armonia între cuplul suflet spirit și cuplul viață . Privită din perspectiva rolului formativ. prin valorificarea substratului moral intrinsec al valorilor religioase și prin traducerea în fapt a acestora. a reprezentat un factor de perpetuare și continuitate socială și culturală. “Un om perfect rational este o abstractie. Cunoașterea acestor realizări constituie un semn de valorizare din perspectivă contemporană a unor realizări. p. de a ști. prin dezvăluirea conținuturilor morale cuprinse în secvențele biblice sau alte cărți sfinte. de a depași existența concretă pentru a pătrunde într-o lume ce se află dincolo de aspectele obiective. ceea ce face ca experiența religioasă să fie considerată ca fiind cosubstantială ființei umane. să se finalizeze într-o serie de comportamente ale . medițatii filosofice profunde. liturgic. el nu poate fi întâlnit niciodata în realitate. din activitatea conștientă și din experiențele iraționale”(4. morală și civică si asigurând continuitatea spirituală la nivel social și individual. Educația religioasă pregătește omul pentru o perceptie autocuprinzatoare a realității. de exemplu. mult mai adânca și semnificativă. Creștinismul. estetică.183). b) Sensul formativ al educatiei religioase constă în implicarea tuturor capacităților intelectuale în descifrarea și trăirea sensurilor adânci ale existentei prin interiorizarea normelor religioase.Tocmai de aceea ființa umană nu poate fi exclusiv rațională sau exclusiv religioasă. Omul ca existență multidimensională se raportează la existeță nu numai prin rațiune și pragmatism ci și prin simțire și trăire contemplativă. răspunzând necesității de împlinire a ființei umane. concepte și idei privind istoria diverselor credințe și religii ale umanității și impactul lor asupra culturii naționale și universale. Multe secole de cultură românească s-au consumat în mănăstiri sau pe lângă biserici. Educația nu este și nu poate fi deplină.corp. pendulând neîncetat între existența “profană” și existența “sacră”. a educației integrale fiind strâns legata de educatia intelectuală. a) Sensul informativ al educatiei religioase priveste asimilarea unei culturi religioase care include un set de cunoștințe specifice cu caracter teologic. în acelasi timp. Educația religioasa vizează. expresia năzuinței permanente a omului de a cunoaște. Prin aceasta educația religioasă se constituie într-o componentă a educatiei pentru valori. să stimuleze și să întrețină vie sensibilitatea și imaginația. dogmatic. sarcini informative și sarcini formative. În ambele cazuri demersul educației va fi completat prin actiuni variate întreprinse mai ales în cadrul bisericii. Ea are menirea de a stimula constiința în vederea elaborarii unei viziuni personalizate asupra existenței și construirii unui sens existențial propriu.Rolul religiei în educația morală a tinerilor Religia este o formă a conștiinței sociale care prin teorii și practici specifice reprezintă un temei al celor mai profunde reflecții umane. conferind o formație spiritual . greco-catolici s-au implicat în marile evenimente istorice care ne-au marcat evoluția. de a se îndoi de ceea ce cunoaște.religioasă personalității umane în devenire. La nivel liceal se va pune accentul pe însusirea unei culturi religioase. Constiința religioasă se situează la baza întregii dezvoltari spirituale.

1994 ”Pedagogie”. aderarea individului la o anumită religie va fi expresia cea mai profunda a libertatii interioare. cultivarea toleranței. Istrate El: 4. Ed. cu semenii și cu transcendența (2. Humanitas. Hestin. BIBLIOGRAFIE 1. a i se dechide celuilalt. Instrucția și formarea religioasă predispun și pregătesc omul într-o masură mai mare pentru acceptarea și înțelegerea aproapelui. sentimentelor și atitudinilor religioase. 1998.: 3. conjugându-se cu etica. Polirom. dreptul de a adera sau nu la o credință religioasă. în concordanță cu conștiința religioasă a fiecărui cult. să mobilizeze și să orienteze comportamentul. Educatia religioasă trebuie să plece de la principiul respectării valorilor fundamentale ale umanității. A fi inițiat din punct de vedere religios înseamnă a fi educat. B. îi dă o direcție. prin cunoașterea Bibliei. Educația religioasă deschide apetitul către perfecționarea de sine. morala. fizic etc. libertatea de conștiință și religioasă. o formarea convingerilor. Bontas I. nu degenerează în credulitate sau erezie. Jinga. Ed. p. Educația în spirit religios poate constitui o cale de perfecționare a persoanei și din punct de vedere intelectual. 2006 “Manual de pedagogie”. dreptul de a crede sau nu. concretizată în dogma sau concepția religioasă. o componentă afectivă ipostaziată în trăirile de respect și evlavie. 1998 “Știinta religiilor”. practicilor religioase corespunzătoare cerințelor fiecărui cult. obișnuințelor. deprinderilor.90): o formarea conștiinței religioase specifice fiecărui cult. I.: ”Pedagogie”.copilului în relatiile cu propriul eu.: 2. a Vechiului și Noului Testament. Astfel credința informată întărește omul.. Iasi.172). Pentru creștini aceasta se realizează în primul rând. În conformitate cu acestea se conturează principalele obiective ale educatiei religioase (1. moral. All. Ed . Religia presupune o latura intelectuala. estetic. o dimensiune activ – participativă. Ea trebuie să valorizeze cele mai nobile sentimente ale omului. la acea capacitate empirică necesară pentru a înțelege credința celuilalt. respectarea drepturilor omului.1993 . a-l prețui cu adevărat. Bucuresti. nu a hazardului. Acționând în spiritul acestor idei. B. a coerciției sau prozelitismului. Ed. încorporează valorile specifice și experimentează credința proprie ajung. Cucos C. ALL. H. a avea capacitatea de a spori educația și de a o continua singur. p. o formarea priceperilor.

Început: P1: Serbarea Nașterii Domnului ne adună laolaltă și ne inundă sufletele cu o bucurie sfântă. fără seamăn. în încheierea programului nostru. Din aceste comori de suflet dorim să vă dăruim și dumneavoastră. Patimile și Învierea Sa „să ne mântuiască”! P1: În încheiere programului nostru rugăm pe Dumnezeu să primească osteneala noastră. Avem datoria sacră de a le învăța... Vă rugăm să le primiți împreună cu urările noastre de mai bine! Sfârșit: P1: Întruparea din Fercioara Maria a Domnului nostru Iisus Hristos este o taină a iubirii. negrăită. iar dumneavoastră vă mulțumim din inimă pentru atenția ce ne-ati acordat-o și vă dorim să trăiți întru mulți și fericiți ani! (P1: Iar acum. de a le cânta. care împreună formează un buchet de flori duhovnicești. de a le simți cu sufletul și a le dărui din inimă și altora. sănătate și „La mulți ani”!) . P2: . De aceea ne-am străduit în această perioadă a postului să învățăm poezii.. pe care dorim să vi le dăruim! P2: Colindele –aceste nestemate ale folclorului și spiritualității românești-vin din timpuri străvechi și au fost transmise din moși –strămoși ca un sfânt tezaur.o taina a iubirii nemărginite a lui Dumnezeu Tatăl care L-a trimis pe Fiul Său „să se nască și să crească”.. colinde. iar prin suferințele. vă vom încânta sufletul cu o „Colindiță” și cu creștineștele urări de bine.

Moș Craciun Astăzi S-a născut Hristos Împăratul Romei O. ce veste minunată Mărire întru cele –nalte El îl căuta voind morții a-L da/Dar pruncul Iisus din țară S-a dus Colindița .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->