ROLUL RELIGIEI ÎN EDUCAȚIA MORALĂ A TINERILOR

Profesor, Nimerciag Ana-Maria Noiembrie 2010

de a se îndoi de ceea ce cunoaște. pe studiul istoriei religiilor în ideea stimulării unor reflecții. de exemplu. Omul ca existență multidimensională se raportează la existeță nu numai prin rațiune și pragmatism ci și prin simțire și trăire contemplativă. La nivel liceal se va pune accentul pe însusirea unei culturi religioase. a) Sensul informativ al educatiei religioase priveste asimilarea unei culturi religioase care include un set de cunoștințe specifice cu caracter teologic. morală și civică si asigurând continuitatea spirituală la nivel social și individual. concepte și idei privind istoria diverselor credințe și religii ale umanității și impactul lor asupra culturii naționale și universale.corp. sarcini informative și sarcini formative. Prin aceasta educația religioasă se constituie într-o componentă a educatiei pentru valori. În ambele cazuri demersul educației va fi completat prin actiuni variate întreprinse mai ales în cadrul bisericii. p. din activitatea conștientă și din experiențele iraționale”(4. el nu poate fi întâlnit niciodata în realitate. Cunoașterea acestor realizări constituie un semn de valorizare din perspectivă contemporană a unor realizări. conferind o formație spiritual . de a ști. să stimuleze și să întrețină vie sensibilitatea și imaginația. în egală masură.Tocmai de aceea ființa umană nu poate fi exclusiv rațională sau exclusiv religioasă. Importanți clerici ortodocși. estetică.Rolul religiei în educația morală a tinerilor Religia este o formă a conștiinței sociale care prin teorii și practici specifice reprezintă un temei al celor mai profunde reflecții umane. Educația religioasa vizează. prin dezvăluirea conținuturilor morale cuprinse în secvențele biblice sau alte cărți sfinte. liturgic. să se finalizeze într-o serie de comportamente ale . pendulând neîncetat între existența “profană” și existența “sacră”. dogmatic. La clasele primare și gimnaziale sarcinile de natură informativă ale educatiei religioase se pot realiza prin intermediul povestirilor religioase.183). dacă nu asigură armonia între cuplul suflet spirit și cuplul viață . expresia năzuinței permanente a omului de a cunoaște. Creștinismul.religioasă personalității umane în devenire. “Un om perfect rational este o abstractie. a reprezentat un factor de perpetuare și continuitate socială și culturală. a educației integrale fiind strâns legata de educatia intelectuală. Ea are menirea de a stimula constiința în vederea elaborarii unei viziuni personalizate asupra existenței și construirii unui sens existențial propriu. în acelasi timp. de a depași existența concretă pentru a pătrunde într-o lume ce se află dincolo de aspectele obiective. prin valorificarea substratului moral intrinsec al valorilor religioase și prin traducerea în fapt a acestora. Orice fiinta umană este constituită. Privită din perspectiva rolului formativ. ceea ce face ca experiența religioasă să fie considerată ca fiind cosubstantială ființei umane. răspunzând necesității de împlinire a ființei umane. medițatii filosofice profunde. prin intuirea unor imagini cu continut și mesaj religios. Educația nu este și nu poate fi deplină. în ideea creării de noi tipuri de solidaritate. b) Sensul formativ al educatiei religioase constă în implicarea tuturor capacităților intelectuale în descifrarea și trăirea sensurilor adânci ale existentei prin interiorizarea normelor religioase. educația religioasă trebuie să promoveze consecvent vibrația interioară și trăiri afective profunde. greco-catolici s-au implicat în marile evenimente istorice care ne-au marcat evoluția. Educația religioasă pregătește omul pentru o perceptie autocuprinzatoare a realității. mult mai adânca și semnificativă. Constiința religioasă se situează la baza întregii dezvoltari spirituale. Multe secole de cultură românească s-au consumat în mănăstiri sau pe lângă biserici.

Educația religioasă deschide apetitul către perfecționarea de sine. în concordanță cu conștiința religioasă a fiecărui cult.. Educația în spirit religios poate constitui o cale de perfecționare a persoanei și din punct de vedere intelectual. B. Polirom. nu degenerează în credulitate sau erezie. aderarea individului la o anumită religie va fi expresia cea mai profunda a libertatii interioare. respectarea drepturilor omului. p. cu semenii și cu transcendența (2. Ed. În conformitate cu acestea se conturează principalele obiective ale educatiei religioase (1. Ed. Religia presupune o latura intelectuala. morala. a i se dechide celuilalt. Pentru creștini aceasta se realizează în primul rând. ALL. libertatea de conștiință și religioasă. Bontas I. 1998. Acționând în spiritul acestor idei. moral. All. Jinga. Ea trebuie să valorizeze cele mai nobile sentimente ale omului. Bucuresti. p. fizic etc. a Vechiului și Noului Testament. sentimentelor și atitudinilor religioase.172).1994 ”Pedagogie”. o componentă afectivă ipostaziată în trăirile de respect și evlavie. concretizată în dogma sau concepția religioasă.copilului în relatiile cu propriul eu. BIBLIOGRAFIE 1. Instrucția și formarea religioasă predispun și pregătesc omul într-o masură mai mare pentru acceptarea și înțelegerea aproapelui. Hestin. prin cunoașterea Bibliei. dreptul de a adera sau nu la o credință religioasă. H. 1998 “Știinta religiilor”. deprinderilor. A fi inițiat din punct de vedere religios înseamnă a fi educat. Ed. obișnuințelor. îi dă o direcție. dreptul de a crede sau nu.: ”Pedagogie”. estetic. la acea capacitate empirică necesară pentru a înțelege credința celuilalt. a avea capacitatea de a spori educația și de a o continua singur.1993 .90): o formarea conștiinței religioase specifice fiecărui cult. cultivarea toleranței. o formarea priceperilor. Iasi. a-l prețui cu adevărat. nu a hazardului. Cucos C. Ed . I. să mobilizeze și să orienteze comportamentul. practicilor religioase corespunzătoare cerințelor fiecărui cult. 2006 “Manual de pedagogie”. Istrate El: 4. a coerciției sau prozelitismului.: 2. o dimensiune activ – participativă.: 3. B. încorporează valorile specifice și experimentează credința proprie ajung. Astfel credința informată întărește omul. o formarea convingerilor. Humanitas. Educatia religioasă trebuie să plece de la principiul respectării valorilor fundamentale ale umanității. conjugându-se cu etica.

o taina a iubirii nemărginite a lui Dumnezeu Tatăl care L-a trimis pe Fiul Său „să se nască și să crească”. vă vom încânta sufletul cu o „Colindiță” și cu creștineștele urări de bine.. colinde..Început: P1: Serbarea Nașterii Domnului ne adună laolaltă și ne inundă sufletele cu o bucurie sfântă. Vă rugăm să le primiți împreună cu urările noastre de mai bine! Sfârșit: P1: Întruparea din Fercioara Maria a Domnului nostru Iisus Hristos este o taină a iubirii. de a le simți cu sufletul și a le dărui din inimă și altora. fără seamăn. pe care dorim să vi le dăruim! P2: Colindele –aceste nestemate ale folclorului și spiritualității românești-vin din timpuri străvechi și au fost transmise din moși –strămoși ca un sfânt tezaur.. care împreună formează un buchet de flori duhovnicești.. Avem datoria sacră de a le învăța. negrăită. iar prin suferințele. iar dumneavoastră vă mulțumim din inimă pentru atenția ce ne-ati acordat-o și vă dorim să trăiți întru mulți și fericiți ani! (P1: Iar acum. de a le cânta. De aceea ne-am străduit în această perioadă a postului să învățăm poezii. P2: . Din aceste comori de suflet dorim să vă dăruim și dumneavoastră. Patimile și Învierea Sa „să ne mântuiască”! P1: În încheiere programului nostru rugăm pe Dumnezeu să primească osteneala noastră. sănătate și „La mulți ani”!) . în încheierea programului nostru.

ce veste minunată Mărire întru cele –nalte El îl căuta voind morții a-L da/Dar pruncul Iisus din țară S-a dus Colindița .Moș Craciun Astăzi S-a născut Hristos Împăratul Romei O.