ROLUL RELIGIEI ÎN EDUCAȚIA MORALĂ A TINERILOR

Profesor, Nimerciag Ana-Maria Noiembrie 2010

Constiința religioasă se situează la baza întregii dezvoltari spirituale. Importanți clerici ortodocși. În ambele cazuri demersul educației va fi completat prin actiuni variate întreprinse mai ales în cadrul bisericii. p. să stimuleze și să întrețină vie sensibilitatea și imaginația. Orice fiinta umană este constituită. La clasele primare și gimnaziale sarcinile de natură informativă ale educatiei religioase se pot realiza prin intermediul povestirilor religioase. în ideea creării de noi tipuri de solidaritate. Educația religioasă pregătește omul pentru o perceptie autocuprinzatoare a realității. din activitatea conștientă și din experiențele iraționale”(4. Educația religioasa vizează. prin intuirea unor imagini cu continut și mesaj religios. ceea ce face ca experiența religioasă să fie considerată ca fiind cosubstantială ființei umane. conferind o formație spiritual . Educația nu este și nu poate fi deplină. de a ști. Ea are menirea de a stimula constiința în vederea elaborarii unei viziuni personalizate asupra existenței și construirii unui sens existențial propriu.corp. liturgic. morală și civică si asigurând continuitatea spirituală la nivel social și individual. de a depași existența concretă pentru a pătrunde într-o lume ce se află dincolo de aspectele obiective. dacă nu asigură armonia între cuplul suflet spirit și cuplul viață . prin valorificarea substratului moral intrinsec al valorilor religioase și prin traducerea în fapt a acestora. educația religioasă trebuie să promoveze consecvent vibrația interioară și trăiri afective profunde. să se finalizeze într-o serie de comportamente ale . b) Sensul formativ al educatiei religioase constă în implicarea tuturor capacităților intelectuale în descifrarea și trăirea sensurilor adânci ale existentei prin interiorizarea normelor religioase. pe studiul istoriei religiilor în ideea stimulării unor reflecții. concepte și idei privind istoria diverselor credințe și religii ale umanității și impactul lor asupra culturii naționale și universale.religioasă personalității umane în devenire. Prin aceasta educația religioasă se constituie într-o componentă a educatiei pentru valori. prin dezvăluirea conținuturilor morale cuprinse în secvențele biblice sau alte cărți sfinte. Cunoașterea acestor realizări constituie un semn de valorizare din perspectivă contemporană a unor realizări. el nu poate fi întâlnit niciodata în realitate. expresia năzuinței permanente a omului de a cunoaște. a educației integrale fiind strâns legata de educatia intelectuală. a) Sensul informativ al educatiei religioase priveste asimilarea unei culturi religioase care include un set de cunoștințe specifice cu caracter teologic.183). răspunzând necesității de împlinire a ființei umane. în acelasi timp.Rolul religiei în educația morală a tinerilor Religia este o formă a conștiinței sociale care prin teorii și practici specifice reprezintă un temei al celor mai profunde reflecții umane. “Un om perfect rational este o abstractie. a reprezentat un factor de perpetuare și continuitate socială și culturală.Tocmai de aceea ființa umană nu poate fi exclusiv rațională sau exclusiv religioasă. în egală masură. Creștinismul. Omul ca existență multidimensională se raportează la existeță nu numai prin rațiune și pragmatism ci și prin simțire și trăire contemplativă. mult mai adânca și semnificativă. medițatii filosofice profunde. sarcini informative și sarcini formative. de exemplu. Multe secole de cultură românească s-au consumat în mănăstiri sau pe lângă biserici. dogmatic. estetică. Privită din perspectiva rolului formativ. La nivel liceal se va pune accentul pe însusirea unei culturi religioase. de a se îndoi de ceea ce cunoaște. greco-catolici s-au implicat în marile evenimente istorice care ne-au marcat evoluția. pendulând neîncetat între existența “profană” și existența “sacră”.

o componentă afectivă ipostaziată în trăirile de respect și evlavie. Hestin.: 2. H. Educația religioasă deschide apetitul către perfecționarea de sine. Ed.copilului în relatiile cu propriul eu. 1998 “Știinta religiilor”. fizic etc. Astfel credința informată întărește omul. moral. Educația în spirit religios poate constitui o cale de perfecționare a persoanei și din punct de vedere intelectual. să mobilizeze și să orienteze comportamentul. Ed. morala. respectarea drepturilor omului. conjugându-se cu etica. A fi inițiat din punct de vedere religios înseamnă a fi educat. estetic. Acționând în spiritul acestor idei. Cucos C.. p. p. a-l prețui cu adevărat. Iasi. Humanitas.: ”Pedagogie”. sentimentelor și atitudinilor religioase.: 3. BIBLIOGRAFIE 1. o formarea convingerilor. în concordanță cu conștiința religioasă a fiecărui cult. obișnuințelor. ALL. a Vechiului și Noului Testament.90): o formarea conștiinței religioase specifice fiecărui cult. libertatea de conștiință și religioasă. îi dă o direcție. Istrate El: 4. Ed. B. dreptul de a adera sau nu la o credință religioasă. All. încorporează valorile specifice și experimentează credința proprie ajung. practicilor religioase corespunzătoare cerințelor fiecărui cult. aderarea individului la o anumită religie va fi expresia cea mai profunda a libertatii interioare. concretizată în dogma sau concepția religioasă. a avea capacitatea de a spori educația și de a o continua singur. Ed . deprinderilor.172). Jinga. o dimensiune activ – participativă.1994 ”Pedagogie”. B.1993 . nu a hazardului. Pentru creștini aceasta se realizează în primul rând. În conformitate cu acestea se conturează principalele obiective ale educatiei religioase (1. nu degenerează în credulitate sau erezie. Bucuresti. a i se dechide celuilalt. 2006 “Manual de pedagogie”. I. o formarea priceperilor. Bontas I. a coerciției sau prozelitismului. 1998. prin cunoașterea Bibliei. Educatia religioasă trebuie să plece de la principiul respectării valorilor fundamentale ale umanității. cu semenii și cu transcendența (2. Ea trebuie să valorizeze cele mai nobile sentimente ale omului. Religia presupune o latura intelectuala. Instrucția și formarea religioasă predispun și pregătesc omul într-o masură mai mare pentru acceptarea și înțelegerea aproapelui. dreptul de a crede sau nu. cultivarea toleranței. Polirom. la acea capacitate empirică necesară pentru a înțelege credința celuilalt.

Din aceste comori de suflet dorim să vă dăruim și dumneavoastră. P2: .Început: P1: Serbarea Nașterii Domnului ne adună laolaltă și ne inundă sufletele cu o bucurie sfântă. de a le simți cu sufletul și a le dărui din inimă și altora. în încheierea programului nostru.. negrăită.. vă vom încânta sufletul cu o „Colindiță” și cu creștineștele urări de bine. de a le cânta.. colinde. sănătate și „La mulți ani”!) . care împreună formează un buchet de flori duhovnicești.o taina a iubirii nemărginite a lui Dumnezeu Tatăl care L-a trimis pe Fiul Său „să se nască și să crească”. pe care dorim să vi le dăruim! P2: Colindele –aceste nestemate ale folclorului și spiritualității românești-vin din timpuri străvechi și au fost transmise din moși –strămoși ca un sfânt tezaur.. fără seamăn. iar prin suferințele. De aceea ne-am străduit în această perioadă a postului să învățăm poezii. Patimile și Învierea Sa „să ne mântuiască”! P1: În încheiere programului nostru rugăm pe Dumnezeu să primească osteneala noastră. iar dumneavoastră vă mulțumim din inimă pentru atenția ce ne-ati acordat-o și vă dorim să trăiți întru mulți și fericiți ani! (P1: Iar acum. Avem datoria sacră de a le învăța. Vă rugăm să le primiți împreună cu urările noastre de mai bine! Sfârșit: P1: Întruparea din Fercioara Maria a Domnului nostru Iisus Hristos este o taină a iubirii.

ce veste minunată Mărire întru cele –nalte El îl căuta voind morții a-L da/Dar pruncul Iisus din țară S-a dus Colindița .Moș Craciun Astăzi S-a născut Hristos Împăratul Romei O.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful