Sunteți pe pagina 1din 137

PARAZITOLOGIE

Dr. Geta Hilma Medic primar laborator, dr. st. medicale

Parazitologia,

este o ramur a tiinei biologice care se ocup, att cu studiul morfo-funcional al paraziilor , ct i a relaiilor dintre ei i gazdele lor, n scopul cunoaterii acestor interaciuni, elaborrii metodelor i procedeelor de prevenire i tratare a parazitozelor.

PARAZITOLOGIA

PROTOZOARE: 1.FLAGELATE TRICHOMONAS VAGINALIS GIARDIA 2. SPOROZOARE TOXOPLASMA GONDI PNEUMOCISTIS CARINII PLASMODIUM HELMINTI 1.CESTODE (HELMINTI) TAENIA SAGINATA TAENIA SOLIUM ECHINOCOCCUS GRANULOSUS 2. NEMATODE (HELMINTI) ENTEROBIUS VERMICULARIS ASCARIS LUMBRICOIDES TRICHINELLA SPIRALIS

CLASIFICARE

Sunt

organisme eucariote, care fac parte din regnul animal, in care fiecare unitate celulara indeplineste toate functiile necesare vietii. Au dimensiuni intre 20-100, pot avea forma sferica sau ovoidala, si contin nucleu, citoplasama si membrana protoplasmatica. Se nutresc prin endocitoza sau pritr-un orificiu numit citostom, obtinand subsatntele nutritive de la organismul gazda prin difuzarea substantelor difuzate in citoplasma. Acestea se folosesc ca sursa de energie si pentru sinteza celulara. Respiratia se face prin difuziune: oxigenul difuzeaza in interiorul celulei iar dioxidul de carbon rezultat din activitatea celulara este expulzat prin exocitoza.

PROTOZOARELE

Inmultirea

se face atat asexuat( diviziune simpla schiziparitate)prin diviziune longitudinala rezultand doua celule fiice, cat si sexuat (aporogonica) intre doi gameti , se formeaza zigotul, care se transforma in sporochist din care se elibereaza sporozoitii. Inchistarea Este o forma inactiva produsa cand apare deficit de hrana, acumulare excesiva de produse catabolice, sau schimbarea importanta in concentratia ionilor de hidrogen. Este o forma de rezistenta a parazitului atat in afara organismului gazda cat si o forma de reproducere cand conditiile o permit.

PROTOZOARELE

Ciclul de viata Poate fi -simplu,

la unele protozoare, constand intr-un stadiu trofic intr-o singura gazda, in care inmultirea se face binar( trichomonas vaginalis) - complex - prin trecere in forma chistica ( Entaoeba histolytica) -Prin trecerea prin doua gazde ex insecte care transporta parazitul de la o gazda la alta ( malaria) oferind si conditii de multiplicare a parazitului.

PROTOZOARELE

FLAGELATE TRICHOMONAS

VAGINALIS GIARDIA INTESTINALIS

FLAGELATE

Reprezentanti Tr. Tr. Tr.

vaginalis cu patogenitate certa tenax (bucalis) intestinalis sunt comensale

TRICHOMONAS VAGINALIS

Morfologie

Flageli Blefaroplast Trofozoitul

este piriform Polul ventral este bombat ;.

- polul posterior alungit are 15 30 m are nucleu vegetativ cu 5 cromozomi blefaroplast= complex chinetosomal (originea pt cei 4-5 flageli ventrali) membrana ondulata marginita de un flagel recurent Granule siderofile axostil piesa rigida care strabate corpul si se

TRICHOMONAS VAGINALIS

prelungeste spre posterior

Localizare pe mucoasa genitala a ambelor sexe Recoltare secretie vaginala la femeie (perioada

cateva zile pre si post menstrual) urina la barbat, secretie uretrala, lichid prostatic, lichid spermatic) Clinic Femeia -prezinta vulvo- vaginita cu leucoree spumoasa,verzuie,prurit vaginal,dispareunie(act sexual dureros) Barbatul prezinta o infectie asimptomatica cu o secretie uretrala minima dimineata si arsuri la mictiune

optima

TRICHOMONAS VAGINALIS

Diagnostic Preparatul nativ,

TRICHOMONAS VAGINALIS

intre lama si lamela, evidentiaza parazitii mobili si forma caracteristica ca o para. Coloratia Giemsa evidentiaza forma parazitului cat si detalii structurale:nucleul si flagelii. Proprietati de cultura Se poate cultiva pe medii speciale, selective: mediul Loeffler,in scopul controlului eficientei tratamentului. Tratament Se face cu derivati imidazolici per os: Metronidazol(Flagil) Tinidazol (Fasigin) Local:ovule cu derivati imidazolici intravaginal Este o boala venerica si se vor trata ambi parteneri sexuali pentru a impiedica reinfectia.

TRICHOMONAS VAGINALIS

TRICHOMONAS VAGINALIS

Reprezentanti Patogeni Giardia

intestinalis Morfologie Se prezinta sub 2 aspecte :


Trofozoit Chist

lamblia , Giardia

= forma de inmultire

= forma de rezistenta

GENUL GIARDIA

Trofozoitul Polul anterior rotunjit Polul posterior ascutit Fata dorsala este convexa

jumatate de para) Au 2 nuclei ovali simetrici anterior Poseda 8 flageli Are miscari rapide Dimensiuni 20m lungime / 2m grosime

(aspect de

GENUL GIARDIA

Chistul Ovalar 2-4 nuclei situati la un pol Fascicul de flageli dispusi sinuos

capat la celalalt al chistului

de la un

GENUL GIARDIA

Ciclu evolutiv Trofozoitii se inmultesc prin diviziune binara longitudinala Dupa cateva diviziuni se transforma in forma chistica Inchistarea are loc in colon ; chisturile se elimina prin fecale Transmiterea se face prin alimente si maini murdare Clinic Giardioza La copii Boala diareica acuta Semne neurotoxice , alergice Evolutie spre steatoree si malabsorbtie La adulti Boala este asimptomatica frecvent , dar poate evolua cu simptomatologie biliara, sindrom astenic, sindrom alergic, etc.

GENUL GIARDIA

Diagnosticul microscopic Materii fecale + 1 picatura sol Lugol evidentierea parazitului in infectii acute se deceleaza trofozoitul cronice se deceleaza chisturi La purtatori sanatosi se deceleaza chisturi Examenul lichidului duodenal Se face in caz de examen coproparazitologic negativ evidentiaza formele vegetative din lichidul obtinut prin sondaj duodenal Diagnostic indirect Contraimunelectroforeza (CIE) - evidentierea AG in materiile fecale ELISA evidentiaza Ac din ser sau Ag din materii fecale . Eozinofilie 5-10%

GENUL GIARDIA

Tratament Mepacrin

(100mg x 3/zi 5 zile) Atebrin 400mg doza unica Metronidazol ~ Flagyl (1g / zi in 3 prize) Profilaxie Igiena individuala

GENUL GIARDIA

Ciclu

biologic

GENUL GIARDIA

SPOROZOARE
PNEUMOCYSTIS

CARINI TOXOPLASAMA GONDI PLASMODIUM MALARIAE

SPOROZOARE

Reprezentanti Pneumocystis carinii

agent etiologic al pneumoniei intertitiale cu plasmocite Clinic , boala se manifesta prin : tuse , cianoza , expectoratie mucoasa . Morfologie Se prezinta sub 3 forme Trofozoit membrana fina , 1 nucleu excentric Prechist 1-4 nuclei inconjurati de masa mucoida Chist perete gros , contine 8 trofozoiti Paraziteaza alveolele pulmonare , dandu-le un aspect de fagure de miere

GENUL PNEUMOCYSTIS

Morfopatologie Peretii

interalveolari se ingroasa datorita infiltrarii lor cu leucocite si plasmocite se produce prin atelectazia pulmonara provocata de masa parazitara variaza intre 50 100%

Exitusul

Mortalitatea

GENUL PNEUMOCYSTIS

Diagnostic Direct Evidentierea

parazitului din secretii bronsice (coloratie Giemsa) Indirect , Serologic Imunofluorescenta indirecta deceleaza numai 1/3 din infectii ELISA Tratament Biseptol 4 tb / zi timp de 14 zile Epidemiologie Survine in epidemii pe organisme imunodeficiente (copii) in caz de infectie cu HIV / SIDA , malnutritie , prematuritate , cancer

GENUL PNEUMOCYSTIS

PNEUMOCYSTIS CARINI

Reprezentanti:
Plasmodium plasmodium plasmodium plasmodium

4 specii paraziteaza omul si sunt agentii etiologici ai malariei


vivax ovale malariae falciparum

la

noi malaria este eradicata. Exista cazuri de import.

GENUL PLASMODIUM

CICLU

BIOLOGIC: Stadiu intrinsec are loc in organismul omului care este gazda intermediara unde are loc reproducerea asexuata
stadiu

extrinsec are loc in tantarul anofel femel care este gazda definitiva unde are loc reproducerea sexuata

GENUL PLASMODIUM

Stadiul intrinsec Ciclul exoeritrocitar, tisular la nivelul ficatului:

Sporozoitii inoculati de tantarul anofel in sangele omului, in 60 minute ajung in celulele parenchimului hepatic. In ficat au loc diviziuni repetate si ajung la stadiul de Merozoiti (reinfecteaza celula hepatica) Merozoitii ajung in circulatie atasandu-se de hematii

GENUL PLASMODIUM

Ciclul

eritrocitar

In eritrocite, merozoitul se vacuolizeaza trofozoit tanar ce consuma Hb Trofozoitul acumulare de material celular Schizont Schizont diviziune merozoit eritrocitar (eliberat in sange dupa ruperea hematiei)

GENUL PLASMODIUM

Stadiul extrinsec
Are loc in stomacul tantarului Anofel Sporozoitii reprezinta forma infectanta si sunt continuti in glandele salivare ale tantarului de unde sunt inoculati la om

GENUL PLASMODIUM

GENUL PLASMODIUM

Plasmodium ovale

Stadii de evolutie Plasmodii

CLINIC

Accese febrile ritmice (se repeta la 24 72 ore interval, in functie de durata schizogoniei) Anemie progresiva Hepatosplenomegalie Tromboze (prin aglomerarea hematiilor parazitate) Plasmodium falciparum da boala cea mai grava letala Insuficienta pluriorganica

MALARIA

GENUL PLASMODIUM

DIAGNOSTIC Parazitologic

Evidentierea parazitului in sange (Picatura groasa colorata Giemsa) Frotiu sanguin colorat M G Giemsa

identificare specie Serologic

Util doar in zone endemice

GENUL PLASMODIUM

TRATAMENT

Clorochin (1,5g timp de 3 zile) + Primachim Chinina (in caz de rezistenta la Primachim) pentru Plasmodium falciparum plurirezistent la antibiotice.
PROFILAXIE

Supravegherea sursei de infectie Tratamentul bolnavilor si al purtatorilor Control sanitar de granita Distrugerea vectorilor

GENUL PLASMODIUM

GENUL PLASMODIUM

Reprezentanti : TOXOPLASMA GONDI Clinic : Produce : - Toxoplasmoza congenitala (avorturi , feti malformati) - Infectii oculare (congenital, dobandita) - Afectari ganglionare - Encefalita Este patogen oportunist

TOXOPLASMA

Ciclu

evolutiv : Cu 2 gazde - gazda definitiva = pisica - gazda intermediara = mamifere , accidental omul Etapa endogena multiplicarea in intestinul gazdei definitive zigotul eliminat prin fecalele animalelor

TOXOPLASMA

Etapa

proliferativa (se desfasoara in gazda intermediara) trofozoitul poate trece transplacentar omul se contamineaza prin consumul carnii de mamifere ce contine chisti

TOXOPLASMA

Morfologie forma de mandarina (felie), semilunara cu axa mare de 6 si cea mica de 3 cu : perete celular, nucleu, set de

penetrare la un capat se divide in celula gazda, distrugand-o apoi preparatul se face din sectiuni de organe sau amprente de organe colorate May Grunwald Giemsa

TOXOPLASMA

Toxoplasma

gondi

TOXOPLASMA

Diagnostic

serologic

RFC Imunofluorescenta (testul Remington deceleaza IgM la om) Testul de liza Sabin - Feldman ELISA determinarea Ac IgG si Ac IgM

TOXOPLASMA

Tratament Indicat

in formele grave Pirimetamina + Sulfadiazina Clindamicina + Sulfadiazina Biseptol Rovamicina Azitromicina

TOXOPLASMA

Profilaxie Prelucrarea

carnii

termica corespunzatoare a

Evitarea

contactului cu pisicile

TOXOPLASMA

Ciclul

biologic

TOXOPLASMA

NEMATODE (HELMINTI)
VERMICULARIS

ENTEROBIUS ASCARIS

LUMBRICOIDES SPIRALIS

TRICHINELLA

NEMATODE

Reprezentanti Zoonoza (Omul

: TRICHINELLA SPIRALIS consuma accidental carnea infestata)

Clinic: - febra - manifestari gastrointestinale - mialgii -edemul fetei , fenomene alergice

GENUL TRICHINELLA

Localizare

: - In primul stadiu localizarea e intestinala

- Ulterior larvele se inchisteaza in muschi (muschii limbii , diafragm , muschii striati)

TRICHINELLA SPIRALIS

Morfologie parazit : - Adultul are 1,5 - 2m - = extremitatea posterioara

e dreapta si prezinta 2 apendice conice - = subtire anterior , rotunjita posterior - larvele = foarte subtiri , rasucite in spirala , in chisturi . - Chisturile = ovalare , localizate in muschii striati

TRICHINELLA SPIRALIS

Larva

chistul

TRICHINELLA SPIRALIS

Ciclu

biologic : - Ingerarea de carne infestata cu chisturi se soldeaza cu eliberarea larvelor in intestin - Din peretele intestinal acestea trec in circulatia generala si se vor opri in muschi, unde se inchisteaza. - Carnea infestata, consumata de o noua gazda reface ciclul biologic. Epidemiologie : - Sobolanii infesteaza porcul domestic - Carnea porcului e consumata de om

TRICHINELLA SPIRALIS

Diagnostic morfologic 1. Examen coproparazitologic

: In urma administrarii unui antihelmintic purgativ 2. Cercetarea microscopica a larvelor inchistate intr-un fragment recoltat prin biopsie musculara - metoda are dezavantajul ca este pozitiva intr-un stadiu tardiv al bolii (dupa ziua a21a)

TRICHINELLA SPIRALIS

Diagnostic

serologic RFC = rezultate foarte bune Reactia de precipitare = pozitiva din ziua a3-a de boala IDR = se pozitiveaza la 2 saptamani de la imbolnavire si persista cca 7 ani Tablou sanguin = leucocite 10.000 20.000 / mm3 , Hipereozinofilie 20 - 80 % - caracteristic

TRICHINELLA SPIRALIS

Ciclu

biologic

TRICHINELLA SPIRALIS

Nemathelminti
Sunt

viermi cilindrici care prezinta tub digestiv complet prevazut cu orificiu bucal si anal. Au sexe diferite: masculin si feminin

Oxiurul si ascarisul

Oxiurus
Oxiurul

vermicularis

MORFOLOGIE

este un nematod mic, alb galbui Femela 8 13mm / 0,3 0,5mm, extremitatea posterioara subtire si ascutita Masculul 3 5mm lungime, extremitatea posterioara curbata anterior

ENTEROBIUS VERMICULARIS

Oua

larve

ENTEROBIUS VERMICULARIS

Ouale

au forma ovalara, asimetrica, cu o latura plana si una convexa. Masoara 50 - 55 / 30 - 32. Sunt transparente, au invelis subtire, dublu. In interior au un nucleu griniform, care are un corp ovoid si o prelungire ca o coada

ENTEROBIUS VERMICULARIS

CICLUL Parazitii

DE VIATA traiesc in cecum , se hranesc cu continut intestinal Femela migreaza in regiunea anala, unde depune toate ouale odata in pliurile mucoasei anale Migrarea se face de obicei seara, fiind insotita de prurit anal In ouale depuse embrionul se transforma in larva, in 4 ore larva devenind invaziva

ENTEROBIUS VERMICULARIS

Autoinfectia

Persoana infectata poate vehicula ouale din regiunea perianala in cavitatea bucala prin degete sau obiecte. Din ouale inghitite se elibereaza in duoden larve care migreaza in jejun unde se dezvolta si devin adulte

ENTEROBIUS VERMICULARIS

MANIFESTARI

CLINICE Prurit intens la nivelul mucoasei anale si perianale Pot mima o apendicita La copii, tulburari neuropsihice datorita insomniei provocata de pruritul nocturn intens

ENTEROBIUS VERMICULARIS

DIAGNOSTIC Evidentierea

parazitului adult Femela poate fi vazuta in regiunea perianala sau in scaunele diareice Evidentierea oualor Prin examen coproparazitologic in 10 15% din cazuri Amprenta anala cea mai eficienta metoda

ENTEROBIUS VERMICULARIS

TRATAMENT Mebendazol

(Vermox) doza unica de 100mg care se repeta dupa 2 saptamani Piperazina 50mg / kg corp / zi timp de 5 7 zile consecutiv Albendazol( Zentel) 400 mg in doza unica.

ENTEROBIUS VERMICULARIS

EPIDEMIOLOGIE Enterobioza este o

parazitoza contagioasa cu raspandire in special in colectivitatile de copii si in familiile numeroase Rezervorul de infectie este numai omul infectat Parazitul se manipuleaza prin maini murdare, alimente si obiecte contaminate sau prin lenjeria de corp si de pat.

ENTEROBIUS VERMICULARIS

PROFILAXIE

Respectarea

igiena Spalarea mainilor Taierea unghiilor Investigarea si tratarea intregii familii.

stricta a regulilor de

ENTEROBIUS VERMICULARIS

Sinonime:

Ascaris suum , limbric Boala: Ascaridioza MORFOLOGIE: Ascaris lumbricoides este cel mai mare nematod care paraziteaza intestinl uman Este alungit, cilindric, cu extremitatile conice, extremitatea anterioara fiind mai atenuata.

ASCARIS LUMBICOIDES

Sexele

sunt separate, deosebindu-se cu usurinta

Ca

si alte nematode, ascarizii au un aparat digestiv complet. Orificiul bucal situat la extremitatea anterioara este prevazut cu trei buze cu margini dintate, iar orificiul anal este situat subterminal, ventral.

Femela este mai mare, masoara intre 20-25 cm lungime, 5-7 mm grosime si are ambele extremitati drepte Masculul este mai mic, masoara intre 10-17 cm / 24 mm si extremitatea posterioara se curbeaza ventral

ASCARIS LUMBICOIDS

Oul

fecundat, in momentul depunerii este sferic sau usor ovalar, masurand 65-75 / 30-50 si are urmatoarea structura:

La exterior are un invelis albuminos, mamelonat = membrana protectoare auxiliara Sub el se un strat incolor, relativ gros, neted, apoi o membrana interna subtire, impermeabila. Aceste membrane adapostesc in interiorul celula ou, rotunda, care nu umple complet oul, lasand un spatiu liber la extremitati.

ASCARIS LUMBICOIDS

In

lipsa masculului, femela depune oua nefertile, care sunt mai alungite, (8893 / 38-40 ), iar in interior contin o masa dezorganizata de granule ce umplu complet oul. Atat ouale fertile cat si cele nefertile au o culoare galben brun atunci cand sunt evacuate din organismul gazdei odata cu mateiile fecale. Ouale fertile sunt eliminate in stadiu unicelular.

ASCARIS LUMBICOIDS

Ouale

de A. lumbricoides rezista la temperaturi scazute, desicatie si putrefactie, ramanand viabile pe sol mai mult de un an. La temperaturi intre 22 23oC in ou se dezvolta o larva infectanta in decurs de 34 saptamani, in conditii de umiditate si umbra.

ASCARIS LUMBICOIDS

Larve

ou

ASCARIS LUMBICOIDS

La

nivelul duodenului, din ouale ingerate iese larva printr-un opercul imperceptibil, si in scurt timp patrunde in mucoasa intestinala, incepand migrarea extraintestinala prin vasele limfatice si sanguine. Patrunse in circulatia porta, larvele ajung in ficat unde raman 4 zile.

ASCARIS LUMBICOIDS

Prin

venele hepatice ajung in cordul drept, trec in arterele pulmonare pe care le parasesc, ramanand in tesutul pulmonar 610 zile. Strabat peretele alveolar, patrund in alveole de unde se angajeaza in bronhii, trahee si faringe putand fi eliminate odata cu sputa prin tuse sau pot fi inghitite. Larvele inghitite ajung in intestin sufera cateva naparliri se transforma in adulti dupa 60-65 zile de la infectie.

ASCARIS LUMBICOIDS

Ciclu

evolutiv

ASCARIS LUMBICOIDS

MANIFESTARILE

CLINICE variaza in functie de stadiul si intensitatea infectiei si de natura reactiei gazdei. In timpul fazei de migrare simptomele si semnele abdominale sunt neansemnate. Ascaridoza pulmonara variaza de la tuse usoara pana la pneumonie cu dispnee, tuse, durere retrosternala, febra moderata. Ascaridoza intestinala are manifesteri conditionate de incarcarea parazitara. Manifestarile digestive: anorexie, dureri abdominale, vomismente, diaree sau constipatie. Complicatiile ascaridozei sunt datorate dimensiunilor mari si tendintelor de agregare si migratorii ale parazitilor.

ASCARIS LUMBICOIDS

DIAGNOSTIC Parazitul

adult Eliminat prin anus, exceptional prin cavitatea bucala Poate fi descoperit in intestinul subtire in timpul unei interventii chirurgicale sau cu prilejul unui examen radiologic

ASCARIS LUMBICOIDS

ASCARIS LUMBICOIDS

Larvele pot fi gasite in Sputa sau sug gastric in zilele 8-16 de la infectare Ocazional in materialul biopsic din ficat sau plaman Ouale Apar in fecale dupa 60-70 zile dupa expunerea la infectie Se evidentiaza prin examen coproparazitologic Eozinofilia poate fi ridicata 30-50% in faza migratorie a parazitului, dupa 60 zile nu depaseste 10%

TRATAMENT Se

administreaza Levamisol in doza unica 150mg la adulti si 50mg/kg corp la copii Mebendazol 200mg doua prize zilnice timp de 3 zile Albendazol 400mg in doza unica

ASCARIS LUMBICOIDS

EPIDEMIOLOGIE

Una din cele mai raspandite infectii parazitare (aproape 25% din populatia umana) Omul se infecteaza prin alimente (fructe, legume, zarzavaturi) sau prin apa infestata cu ouale de ascaris

ASCARIS LUMBICOIDS

PROFILAXIE

Igiena alimentatiei si cea individuala Spalarea fructelor, zarzavaturilor, mainilor.

ASCARIS LUMBICOIDS

CESTODE TAENIA TAENIA

( HELMINTI)

SAGINATA SOLIUM GRANULOSUS

ECHINOCOCCUS

Cestodele

Sunt plathelminti lungi si segmentati fiecare segment avand o organizare genitala hermafodita. Morfologie Adultul prezinta un scolex echipat cu organite de fixare( ventuze, fante, carlige), un gat , care este regiunea de crestere si proliferare si o strobila compusa dintr-un lant de segmente numite proglote. Cestodele

Lungimea

cestode

variaza intre 3m si 10 m iar numarul segmentelor intre 3 si 4000. Proglotele iau nastere din regiunea posterioara a gatului si se dezvolta progresiv: segmentele anterioare sunt imature se transforma in proglote mature, cu organe sexuale complet formate, apoi in proglote gravide cu uter destins plin cu oua. Proglotele variaza ca numar, marime si forma, in functie de specie si de stadiul de dezvoltare. Pot fi patrate, lungi sau late.

Ecinococcus

granulosus Echinococcus

Sinonime:Tenia Boala:

hidatidoza, boala hidatica, echinococoza.

Ecinococcus granulosus

Morfologie:

Ecinococcus granulosus

cel mai mic cestod de importanta medicala:2,5-9mm Are scolex ,gat si 3 proglote. Ouale se elimina prin materiile fecale. Gazda definitiva poate adaposti cateva mii de paraziti adulti care traiesc de la 6 luni la 2 ani. Oul ovoid de 34-40 are o membrana cu striatii radiare care inconjoara embrionul hexacant.

Ciclul

evolutiv: Oul eliminat de gazda definitiva caine, lup, vulpe este ingerat de gazda intermediara: oaie, capra, porc unde se elibereaza embrionul care va patrunde prin mucoasa intestinala in venele mezenterice,vasele limfatice si poate ajunge in ficat, cord, plaman, in circulatia generala in splina, rinichi, creer, oase, orbita.

Ecinococcus granulosus

In

organele in care ajunge se tranforma intr-o vezicula uniloculara denumita chist hidatic. Omul se infecteaza accidental pe cale digestive prin maini murdare sau alimente contaminate cu ouale parazitului.Embrionii eliberati in lumenul intestinal strabat mucoasa intestinala si intra in circulatia generala de unde ajung in diferite organe unde se transforma in chist hidatic.

Ecinococcus granulosus

Chisutl

hidatic Prezinta o cuticula groasa tapetata in interior cu o membrane proligera iar la exterior cu o membrane adventiciala. Contine un lichid hidatic si scolexi in nr. de 10-50. Membrana proligera este portiunea fertila care formeaza vezicule proligere fiecare vezicula continand intre 10 si 120 scolexi. Un chist hidatic poate contine cateva milioane de scolexi.

Ecinococcus granulosus

Patogenie Chistul

hidatic se poate dezvolta in organismul uman in doua situatii: prin ingerarea embrioforilor eliminati de caine = hidatidoza primara. Localizarea se poate face 60-70% in ficat, 20- 30% in plaman, 10% in muschi, cord, creier, rinichi, oase, orbita. Cel mai frecvent se localizeaza intr-un singur organ.

Ecinococcus granulosus

prin

ruperea unui chist hidatic primar si eliberarea protoscolexilor. Fiecare protoscolex formeaza un nou chist hidatic=hidatidoza secundara care poate fi localizata sau sistemica.

Ecinococcus granulosus

Manifestari

clinice Chistul hidatic hepatic sau pulmonar este bine tolerat si evolueaza asimptomatic multi ani. In general simptomele sunt cele date de compresia tesuturilor prin tumora chistica dezvoltata si sunt caracteristice organului in care se dezvolta chistul. Aceste simptome sunt insotite de durere, urticarie, crize de prurit repetate.

Ecinococcus granulosus

Diagnostic Examenul

clinic este completat de investigatii paraclinice :ex radiografic, ecografie, tomografia computerizata, rezonanta magnetica. Diagnosticul de laborator se impune pentru a face diagnosticul difential cu tumorile.Metodele care se folosesc sunt: reactia de hemaglutinare indirecta , reactia de imunofluorescenta, ELISA.
Ecinococcus granulosus

Tratament Tratamenutl

chirurgical este tratamentul care se practica cel mai fracvent. Tratamentul medicamentos se face atunci cand abordarea chirurgicala nu este practicabila sau postoperator pentru prevenirea recidivelor, si consta in administrarea de : Mebendazol(Vermox) sau Albendazol(Zentel). Ecinococcus granulosus

Ecinococcus granulosus

Tenia

echinococcus Imagine a unui chist hidatic operat

Tenia

solium Boala: tenioza Morfologie


Scolex

Tenia solium

globulos cu diametru de 1 mm, prezinta 4 ventuze rotunde cu o proeminenta la mijloc, numita rostrum pe care se fixeaza carlige chitinoase. Gatul genereaza proglotele

Strobila

este alcatuita din 900 de proglote diferite; cele tinere sunt mai late, cele adulte patrate, cele de la coada sunt mai lungi( 6-12 mm) Aparatul reproducator se gaseste in diferite stadii de dezvoltare: nedezvoltate in proglotele tinere bine reprezentate in proglotele adulte, atrofiate in proglotele batrane, care sunt depozitanele oualor.

Tenia solium

Proglotele

batrane se desprind spontan din stobila in grupuri de cate 3-5 si sunt eliminate impreuna cu materiile fecale. Evolutia Oul se dezvolta in uter. Contine un embrion prevazut cu 6 carlige= Embrion hexacant, care impreuna cu invelisul se numesc Embriofor. Are forma sferica, de 40-42 , prezinta un invelis striat, gros, care-i confera rezistenta.

Tenia solium

In

gazda intermediara care este porcul sub actiunea sucurilor gastrice se dizolva membrana striata, se elibereaza embrionul hexacant care strabate peretele intestinal, patrunde in vasele limfatice si sanguine, fiind dus la muschi unde poate parasi capilarul

Tenia solium

Aici

carligele se pierd, embrionul se transforma intr-o larva numita cisticerc. Acesta in 10 saptamani se dezvolta complet putand infecta omul. In organismul porcului poate invada toate tesuturile, avand cu predilectie tinate ca ; muschii limbii, diafragmul, cordul, ficat si creer unde pot supravietui pana la 5 ani.

Tenia solium

Cand

omul consuma carne de porc infestata, scolexul se elibereaza si se fixeaza pe mucoasa intestinala. Incepe dezvoltarea aproximativ 7 cm pe zi, in doua luni ajungand la maturitate cand se elimina 3-5 proglote pe zi pline cu oua. Ouale ajung pe sol unde pot supravietui cateva luni. Omul se poate infesta si cu oua si atunci face cisticercoza.

Tenia solium

Manifestari

clinice

Asimptomatic,

cel mult un discomfort abdominal, apetit capricios, insomnie, astenie, tulburari dispeptice. La copii pot apare fenomene neurologice, tulburari de comportament, tulburari de memorie, stari de neliniste, agitatie, insomnii.

Tenia solium

Diagnostic In

primele doua luni cand inca nu se elimina proglote apare leucocitoza cu eozinofilie moderata pana la 13%. Dupa aceea bolnavul poate observa proglote in scaun. Diagnosticul se face prin examen parazitologic al proglotelor sau al scolexului, eliminat in urma tratamentului.

Tenia solium

Evidentierea

oualor se face prin examen coproparazitologic mai ales prin metode de concentrare ( Kato- Miura) dar el nu diferentiaza speciile. Oul este reprezentat dintr-o parte centrala, numit embriofor, inconjurat de o masa vitelina. Embrioforul este rotund, oval, are 30-40 diametru, culoare brun inchis, invelis gros striat radiar. In interior se observa embrionul hexacant.

Tenia solium

Tratament Niclosamid

doza unica de 2g ( patru comprimate pt. Adult), 1 g pt copii, inainte de masa. Dupa 3 ore strobila se elimina. Eficacitatea tratamentului care este de 95%, se urmareste prin examene coproparazitologice efectuate saptamanal incepand cu a doua luna dupa tratament.

Tenia solium

Este

important sa se dea un laxativ la o ora dupa tratament pentru eliminare rapida care sa scada riscul eliberarii oualor in intestin care pot duce la cisticercoza.

Tenia solium

Profilaxie Evitarea

eliberarii oualor in mediu si a ingerarii carnii parazitate. In mediu rural folosirea corecta a latrinelor pentru a nu polua mediul cu dejecte umane. Controlul sanitar vererinar al carnii in abatoare si inactivarea carnii parazitate.

Tenia solium

Profilaxia

personala: se va evita consumul de carne insuficient preparata termic. Cisticercii sunt distrusi la o temperatura de 75-80 0 C timp de 15 min, sau daca se tin 10 zile la minus 10 grade.

Tenia solium

Cisticercoza

este boala provocata de prezenta in organismul uman a formei larvare a unei tenii, care de cele mai multe ori este Tenia solium. Modalitati de infectare Fecal-oral; prin maini murdare (autoinfectare). Prin consum de fructe si legume nespalate care au fost stropite cu ape poluate cu fecale umane.

Tenia solium

Autoinfectare

prin eliberarea oualor din proglote sub actiunea sucurilor gastrice ( intra in torentul circulator si vor fi localizate in ochi, creer, musculatura). In 60 de zile larva se transforma in cisticerc cu dimensiuni de 5-30 de mm. Simptomatologia este data de numarul de larve care care paraziteaza organul. Diagnosticul se face prin metode radiologice, imunologice

Tenia solium

Tenia

saginata Boala Tenioza Morfologie Este mai mare decat tenia solium, are 410m, 1000-2000 de proglote.Scolexul este piriform, nu poseda rostru si nici carlige. Proglotele se diferentiaza de cele de tenia solium, prin structura si forma mai lunga; au 16-20 mm lungime si 5-7 mm latime.

Tenia saginata

Oul

este galben brun de 30-40 si nu se poate deosebi de cel de tenia solium. Proglotele se detaseaza separat eliminandu-se activ intre scaune. Ouale nu traiesc mai mult de 14 zile fara umiditate. Pe pasuni pot ramane viabile pana la 2-3 luni. Tenia saginata

Ciclul

biologic ca la tenia solium dar in cisticercii se dezvolta in bovine. Omul este gazda definitiva. Ouale sunt ingerate de bovine in intestinul carora embrioforul paraseste oul, rupand membrana prin actine mecanica

Tenia saginata

peretele intestinal intra in circulatie, si ajunge in tesutul muscular unde se transforma intr-o vezicula care se invagineaza devine Cisticercus bovis forma larvara de tenie. Poate trai 1-3 ani in muschi.Ajuns in mucoasa jejunala a omului se dezvolta si devine adult in 8-10 saptamani. Tenia saginata

Strabate

Manifestari Dureri

clinice

abdominale, greata, apetit capricios, insomnie iritabilitate.

Tenia solium

Diagnostic Greu

in primele 3 luni inainte de producerea proglotelor si aparitia oualor. Ex. Serologic are valoare scazuta, eozinofilie moderata.

Tenia solium

Ex

radiologic poate evidentia un deficit de umplere cu aspect de panglica. Anamneza pune in evidenta consumul de carne nepreparata termic. Diagnostic de certitudine consta in evidentierea proglotelor mature si a oualor Dg dif de tenia solium se face dupa proglotele batrane numarand ramurile laterale ale uterului.

Tenia saginata

Ciclul

biologic

Tenia saginata

tenia

tenia

Parazitii

Examenul coproparazitologic

cu localizare intestinala sau biliara pot fi identificati prin examinarea materialului fecal, a aspiratului duodenal sau sigmoidian. Elementele parazitare sunt de obicei uniform raspandite in masa fecala datorita motilitatii colonului, care asigura o amestecare a continutului. Formele vegetative pot fi gasite eventual in portiunea terminala a bolului fecal mai curand decat in cea initiala, care este mai veche. Deoarece eliminarea diferitelor stadii parazitare nu este continua, cel putin in infectiile cronice, se recomanda recoltari si examinari repetate: de exemplu, 3 probe, la intervale de 24-48 de ore. Uneori numarul probelor examinate trebuie sa fie mai mare.

EXAMENUL COPROPARAZITOLOGIC

Recoltarea Recoltarea se

inchise. In general, aceste recipiente sunt prevazute cu mici dispozitive care usureaza operatia. Recoltarea se face din mai multe puncte ale bolului fecal, in special din portiunile mai putin consistente, din cele mucoase sau eventual cu sange. !Se recomanda ca materiile fecale sa nu fie amestecate cu urina. Urina poate inactiva si distruge formele vegetative ale unor paraziti.

face in recipiente speciale, bine

Examenul coproparazitologic

medicul poate recomanda administrarea unui purgativ usor. De exemplu, astfel poate fi mai usor pusa in evidenta o eventuala infectie cu Entamoeba histolytica. Proba recoltata trebuie supusa examinarii in cel mai scurt timp posibil (aproximativ 30 de minute), mai ales cand scaunul este diareic si deci, se presupune existenta unor forme vegetative ce au o durata de supravietuire scurta. Scaunele formate sau cele consistente pot fi examinate dupa intervale de timp mai mari, deoarece se presupune ca vor contine forme chistice, oua sau fragmente de paraziti sau paraziti intregi (helminti). In cazul in care examinarea nu se poate face Examenul coproparazitologic imediat, se recomanda fixarea materialului fecal.

Uneori,

Fixarea Fixarea

are rolul de a prezerva forma si structura elementelor parazitare pentru a fi mai usor recunoscute, dar si de a realiza o inactivare a lor si a celorlalte forme biologice posibil patogene. Principalii agenti fixatori (dupa Garcia 1995 si CDC-Diagnostic Procedures):

Examenul coproparazitologic

Agentul fixator Avantaje Dezavantaje Formol 5% (tamponat sau netamponat) - usor de preparat - perioada lunga de folosire - bun fixator mai ales al concentratelor parazitare - nu interfera cu diversele kituri de diagnostic ce utilizeaza anticorpi monoclonali si nici cu coloratiile acid-fast dezavantaje - nu conserva bine formele vegetative - nu conserva bine morfologia parazitilor mai ales atunci cand se urmareste obtinerea unor preparate microscopice fixate si colorate - influenteaza rezultatele obtinute prin PCR

Examenul coproparazitologic

Merthiolat - Iod - Formol - in cazul preparatelor umede se obtine -concomitent o fixare si o colorare a parazitilor - este usor de preparat - are o perioada lunga de folosire - nu contine mercur dezavantaje - pe preparatele permanente morfologia parazitilor nu este la fel de bine pastrata in comparatie cu PVA sau Schaudinn - iodul poate influenta unele coloratii sau reactii de fluorescenta

Examenul coproparazitologic

Sodiu acetat +Acid acetic +Formol (SAF) - este un fixator cu actiune buna asupra concentratelor - este utilizat ca fixator al unor preparate colorate - nu interfera cu diversele kituri de diagnostic ce utilizeaza anticorpi monoclonali si nici cu coloratiile acid-fast - fixarea este compatibila cu tehnicile de diagnostic serologic - este utilizat in fixarea preparatelor obtinute din scaunul fecal proaspat sau pentru formele gasite mai ales la suprafata mucoasei intestinale este un excelent conservant atat ale formelor vegetative cat si al chistilor

Examenul coproparazitologic

dezavantaje - micsoreaza capacitatea de aderare a organismelor pe lama (se poate adauga un amestec de albumina si glicerina) - in cazul in care, fixarea este urmata de coloratia trichrom, morfologia parazitilor apare mai putin bine pastrata; acest inconvenient poate fi inlaturat cand fixarea este urmata de o coloratie cu hematoxilina ferica - nu se recomanda utilizarea in procedeele de concentrare - contine saruri de mercur - asigura o aderenta scazuta in conditiile in care parazitii se afla inglobati intr-o faza lichida sau mucoasa - nu asigura o buna conservare a morfologiei hemintilor, a oualor, a larvelor, a coccidiilor si a microsporidiilor

Examenul coproparazitologic

PVA Schaudinn + Polivinylalcool - conserva foarte bine formele vegetative si chistice pentru coloratii permanente - asigura o buna aderenta de lama - poate fi utilizat in procedeele de concentrare (totusi formalina este mai buna) - are durata lunga de utilizare dezavantaje - contine derivati de mercur - este dificil de preparat in laborator - nu poate fi utilizat atunci cand se folosesc kituri de diagnostic cu anticorpi monoclonali sau coloratii de tip acid-fast

Examenul coproparazitologic

PVA Modificat (Cooper, zinc bases) - poate fi utilizat in prepararea amprentelor si al frotiurilor colorate - poate fi utilizat in tehnicile de concentrare - nu contine compusi pe baza de mercur. dezavantaje - morfologia protozoarelor este mai putin bine conservata - conservarea este mai buna cu PVA pe baza de sulfat de zinc - vizualizarea organismelor necesita o oarecare experienta

Examenul coproparazitologic

Evidentierea parazitilor din sange prin efectuarea frotiului sanguin si a picaturii groase, aceasta din urma fiind o metoda de concentrare a numarului de paraziti. Prin acest test se identifica si specia parazitului, lucru foarte important pentru stabilirea corecta a tratamentului. Diagnosticul de specie este precizat de laborator pe baza morfologiei hematiei parazitate (marime, forma, granulatii) cat si a morfologiei parazitului (inel, amiba, rozeta, gametocit).

Specimen

recoltat - sange capilar, obtinut prin inteparea pulpei degetului; se recolteaza sange pentru efectuarea a doua frotiuri subtiri si doua picaturi groase (obtinute din cate trei picaturi, puse sub forma de triunghi, una langa alta).

Examenul parazitologic

Picatura

Picatura groasa

groasa - cu un colt al unei lame de microscop se defibrineaza cele trei picaturi dispuse una langa alta in triunghi) pana se obtine un strat uniform de aproximativ 1 cm diametru; dupa uscare la temperatura camerei se va hemoliza cu apa distilata sau apa de robinet si apoi se va colora Giemsa; Pentru picaturile mai vechi este necesara o acidifiere usoara a apei cu cateva picaturi de acid acetic glacial 5%.

frotiurile subtiri:

dupa intindere se vor usca prin agitare rapida a lamei si apoi se vor colora Giemsa.

frotiul

O zi frumoasa

S-ar putea să vă placă și