P. 1
anamneza

anamneza

4.0

|Views: 5,404|Likes:
Published by anon-365718

More info:

Published by: anon-365718 on Oct 05, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/06/2013

pdf

text

original

va treziti odihnit ?………………………………………………………….. cum adormiti ?…………………………………………………………….. care este pozitia preferata in timpul somnului?

…………………………… Vise : ce teme preponderente au ?……………………………………………………… Mental : cum va simtiti/va-ti simtit ?………………………………………………….. ce fel de ganduri predomina………………………………………………... ……………………………………………………………………………… daca ati avut ganduri de sinucidere, in ce fel si in ce context…………………………………… ……………………… ………………………………………………………………………………………… ce frici/temeri aveti…………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………… Ce iluzii aveti………………………………………………………………. Ce ganduri ciudate/trasnite va trec sau v-au trecut vreodata prin minte?……………………… ………………………………………………. ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… Emotional/Temperamental : Ce fel de fire sunteti ?………………………………………………………. Va enervati usor? Daca da, cum va manifestati si care sunt motivele enervarii?……………… …………………………………………………… ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… Va ofensati usor? Cum va manifestati ? Va place sa va luati revansa?…….. ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………… Sunteti gelos?………………………………………………………………. Sunteti suspicios?…………………………………………………………..

Criteriile de selecţie a fişierului medical electronic potrivit sistemului de practică medicală primară sau secundară
Dr. Radu Bengulescu, 19-03-2004, 05:45:24 PM
1. Într-un articol precedent sistemelor Introducere am descris şi

Afisari: 2873

Criptarea datelor pentru transfer electronic. MP/MS Esenţial pentru orice FME modern

particularităţile

primare

secundare de sănătate şi implicaţiile asupra sistemelor informatizate (în special a fişierelor medicale electronice – FME) destinate acestora. Aşa cum am arătat procesul de alegere a unei aplicaţii sau a unui vendor este de multe ori o sarcină dificilă pentru medicii de familie sau pentru informaticienii din spitale. Cu atât mai mult cu cât odată pusă în funcţiune şi stocând datele pacienţilor în anumite formate şi structuri este destul de dificil de înlocuit dacă se dovedeşte peste timp a fi necorespunzătoare cabinetului sau spitalului respectiv.

7. Funcţionalitate: Fişa orientată pe probleme (toate aceste funcţionalităţi sunt în principal legate de MP) Lista de probleme Datarea problemelor pacientului Clasificarea problemelor în active/inactive Clasificarea problemelor în diferite categorii (chirurgicale, precedente…etc) Introducerea problemelor în text liber sau din cataloage standardizate Documentarea (activă/inactivă etc..) Acces uşor la lista de probleme a pacientului la începutul oricărei consultaţii Posibilitatea de a schimba ordinea statusului unei probleme factori de risc, internări

Aceasta a dus la crearea în numeroase ţări a unor comisii de informatică medicală care analizează procesele medicale şi standardele necesare

desfăşurării corecte a acestora şi elaborează atât liste de funcţionalităţi care trebuie să fie

problemelor în lista pacientului Sumar pentru fiecare problemă Update al listei de probleme direct din secţiunea de „Assessment“/Diagnostic Cuplarea listei de probleme cu: notele de consultaţie/ rezultate de laborator / medicaţie /alte probleme

implementate de vendori pentru a fi acceptaţi pe piaţa de software de medical alegere cât a şi ghiduri

(checklisturi) corespunzătoare

FME-urilor interesaţi

destinate

medicilor

Acest articol are un scop practic de prezentare a unor funcţionalităţi de bază ale unui FME modern şi de a răspunde întrebărilor care se pun în momentul introducerii unui FME în practica de zi cu zi. Are la bază experienţa personală acumulată

8. Funcţionalitate: Prescrierea medicaţiilor Înregistrarea datei, dosei, instrucţiunilor de administrare pentru fiecare medicament din lista

în ultimii ani în mai multe ţări europene şi Japonia de medicamente şi câteva documente din SUA şi Germania Clasificarea medicamentelor în active/

considerate ca extrem de practice şi succinte. inactive Trecerea automată a medicaţiei la „inactive“ 2. Clasificarea funcţionalităţil or unui FME când reţeta se epuizează Posibilitatea de a introduce medicaţiei ca În general există două tipuri de clasificări, una are text în vedere raportarea la legislaţia vizavi nestructurat de exemplu pentru reţete

de magistrale sau herbale Selectarea medicamentelor din cataloage

înregistrarea datelor pacientului (şi aici există

funcţionalităţi „mandatorii“ sau „suplimentare“), standardizate MS/MP Foarte important atât pentru iar cea de a doua are în vedere tehnologiile şi rambursarea costurilor, cât şi pentru sistemele modalităţile funcţionalităţi. de De implementare exemplu, a acestor expert de prescriere sau pentru comunicarea în electronică cu farmaciile Reînnoirea medicaţiei pe baza prescripţiei

legislaţia,

majoritatea ţărilor, impune înregistrarea codului

de asigurare socială a pacientului. Acesta este o vechi MP: Esenţial pentru bolile cronice funcţionalitate mandatorie. Unele sisteme au Posibilitatea de a printa reţetele

posibilitatea de a citi fie un card magnetic al pacientului, fie un cod de bare, iar altele, au pur 9. Funcţionalitate: Lista de alergii şi simplu, doar un câmp în care medicul introduce Înregistrarea alergiilor pacientului ca text

manual numărul. Amândouă respecta legislaţia. simplu sau codificare (de foarte mare folos în Pe care îl veţi alege dumneavoastră este însă uşor cuplarea cu prescrierea medicaţiei sau efectuarea de ghicit. În prezentarea criteriilor de „succes“ ale de unui sistem voi încerca să las la o parte pe cât posibil influenţa structurii FME-ului, cu alte 10. Funcţionalitate: Note de consultaţie tratamente sau intervenţii chirurgicale)

cuvinte evit descrierea drept criteriu a necesităţii unui sistem de a înregistra în fişa pacientului de 11. Funcţionalitate: Antecedente medicale sau exemplu, Anamneza ca fiind un capitol de sine Istoricul stătător. Aceasta pentru că poate în România nu există încă un standard al Fişei pacientului care să 12. impună Anamneza ca atare, iar daca va exista poate va fi subalt nume (chiar dacă va avea 13. aceleaşi date în structură). De aceea am lăsat doar cu titlu de menţiune capitolele 10-13 în lista 14. Funcţionalitate: Note de tratament de mai jos. Voi încerca doar să subliniez Datele personale ale pacientului înregistrate Funcţionalitate: Anamneza socială Funcţionalitate: Antecedente familiale bolilor

importanţa unor criterii pentru medicina primară de sora medicală

sau secundară prin scurte note cu abrevierile

Evidenţa notelor de vizită/ tratament la sora

„MP“ pentru medicina primară, sau „MS“ pentru de cabinet medical medicina secundară. Codarea din cataloage standardizate a

procedurilor efectuate de surori medicale MS: 3. Lista funcţionalităţil or unui FME modern Esenţiale pentru activitatea de spital Înregistrarea medicaţiilor, tratamentelor,

1. Funcţionalitate: Introducerea datelor Introducere text cu ajutorul tastaturii Introducere text prin dictare. MS: De interes pentru secţiile chirurgicale unde timpul dedicat introducerii datelor de către doctor este limitat Introducere text cu ajutorul unor templateuri predefinite. MP: Esenţial pentru introducerea datelor în blocuri specifice fiecărei afecţiuni Navigare/introducere data cu ajutorul mouse Navigare/introducere data prin keyboard shortcuts Introducere de date structurate. MS /MP: Fără aceasta standardizarea, comunicarea,

etc...efectuate de soră Template-uri (formulare) customizabile

(conţinutul poate fi ales din datele FME) pentru consultaţii prin telefon. MP: De exemplu, prin convorbirea cu un pacient care are Diabet Zaharat se pot introduce în avans, înainte de venirea pacientului sau în timpul unei terapii la domiciliu care trebuie supravegheată de soră, datele

esenţiale, care, sunt numai în atenţia sorei şi care sunt necesare pentru urmărirea tratamentului

15. Funcţionalitate: Prescrierea externe

consulturilor

codificarea datelor este imposibilă Introducere de date prin transcripţie cu ajutorul unor template-uri Capturare şi afişare de imagini digitale. Capturare şi afişare de imagini radiologice Capturare şi afişare de clipuri video Capturarea şi reproducerea de sunete/voce Capturarea de semnale de la aparate de monitorizare (ex. Holter) Indexare, stocare şi de documente scanate. MP: Medicul de familie vine în contact cu o multitudine electronice Înregistrare de sketch-uri, schiţe grafice. MS: Secţii chirurgicale sau dermatologie Procesor de text integrat de documente din surse ne-

Completarea şi trimiterea electronică de foi de consultaţie (pentru alte clinici sau doctori) MP/MS: Baza comunicării între spitale şi

cabinetele de MP sau între medicii de familie Recepţionarea consultaţie (de la electronică alte clinici de sau foi de

doctori)

16. Funcţionalitate: Prescrierea analizelor de laborator şi investigaţiilor Completarea şi trimiterea electronică de formulare de analize de laborator, radiografii, etc...MS: Esenţial pentru un FME modern şi multidisciplinar MP: Devine şi aici din ce în ce mai utilizat pe măsura apariţiilor networkurilor de laboratoare clinice

Spell-checker medical integrat

Completarea şi trimiterea electronică de

Verificare automată a datelor la introducere formulare de tratament sau proceduri pentru valori în afara limitelor/formatelor definite. Ţinerea în evidenţă a analizelor prescrise şi

MS: Important pentru menţinerea consistenţei fără rezultat primit FME Afişarea costurilor pentru fiecare test / Integrare de documente externe (rapoarte procedură / etc... radiologice, scrisori de trimitere). MS/MP Afişarea locaţiilor de efectuare a testelor.

Posibilitatea de customizare a ecranelor de MP: Important pentru compunerea formularului introducere a datelor. MS/MP Esenţială pentru de analize flexibilitatea diferiţilor FMEşi eficientizarea activităţii Sisteme de asistare decizională pentru

utilizatori selecţia testului cel mai potrivit Afişarea de informaţii legate de asigurarea

2. Funcţionalitate: Stocarea datelor

medicală a pacientului. MS/MP Esenţială pentru

Mediu de stocare permanentă a fişelor active controlul costurilor pacientului / unităţii şi inactive ale pacienţilor Mecanisme datelor de backup şi recuperare Sisteme de notificare automată a pacienţilor a planificaţi pentru un test Codificarea tuturor testelor prin cataloage

Un sistem total electronic, fără documente standardizate MS/MP Funcţie de bază pentru pe hârtie comunicarea cu laboratoarele clinice sau MS-MP Acces facil şi rapid la testele de laborator 3. Funcţionalitate: Prelucrarea informaţiilor Access la informaţii şi baze de date clinice MS/MP Medicul poate revizui printr-o singură comandă/click analizele pacientului din orice

Acces/Incorporare în fişa pacientului de secţie a FME ghiduri/protocoale de diagnoză/tratament bazate pe consens sau EBM (evidence-based medicine). Afişarea limitelor normale pentru fiecare test Afişarea grafică a testelor de laborator (pe

MP: Esenţial pentru medicina viitorului MS: În axa cronologica) MS/MP Foarte importantă mai secţii de oncologie sau boli cronice Acces Internet Posibilitatea ghiduri/protocoale. de definire ales când este cuplată cu afişarea simultană a medicaţiei sau a datelor clinice relevante; oferă de cea mai bună analiză a evoluţiei pacientului Posibilitatea de a edita datele incorecte din

Remind-ere pentru consultaţii, tratamente, analize sau de a introduce manual rezultate noi administraţii de medicaţie MS/MP Important de Documentarea efectuării analizei rezultatelor către medic (clasificare în „analizate“ şi

pentru tratamentele de lungă durată

Trimiterea automata de mesaje reminder „pentru analiză“) pacienţilor MP: (idem mai sus) Înregistrarea altor tipuri de rapoarte ale

Mesaje de alertă în caz de interacţiuni inter- unor medicamentoase, alergii, rezultate anormale.

servicii

auxiliare

MS/MP Vital pentru siguranţa tratamentelor şi 17. Funcţionalitate: Printare/Faxare scăderea costurilor secundare Generarea de rapoarte din parametrii Posibilitatea de faxare din FME Posibilitatea de printare a întregului FME

variabili (de ex. toate pacientele între 45 şi 55 de pentru un pacient ani care au avut rezultate anormale de probe Posibilitatea de printare a unor selecţii /

biologice X în ultimul an). MP: Funcţie de baza a view-uri customizabile din FME FME Salvarea rapoarte Generarea de rapoarte la intervale fixe de seturilor de parametrii pentru FME. Posibilitatea de printare a unui sumar al MP/MS Importantă pentru comunicarea

inter-spitale/clinici a fişei pacientului Posibilitatea de printare a unor template-uri

timp. MS/MP Important pentru managementul pentru introducerea manuală a datelor performanţelor medicale şi financiare ale unităţii sanitare. Urmărirea protocoalelor de Posibilitatea de a printa imagini sau grafice. Posibilitate de a exclude informaţii

imunizare confidenţiale din documentele printate MS/MP Importantă pentru studii clinice sau farmacologice

4. Funcţionalitate: Comunicarea informaţiilor

Posibilitatea de printa corespondenţa către

Index unic al pacienţilor (eventual standard pacienţi sau alt personal medical naţional) Introducerea de seturi minime de date Codificarea diagnosticelor/ procedurilor prin 18. cataloage standardizate Standarde de comunicare/ export al datelor Interfeţe către sisteme externe Funcţionalitate: Costuri şi contabilitate Instrucţiuni customizabile pentru pacienţi

(funcţie de baza pentru MP, dar importantă şi pentru MS când FME include şi modulul financiar) Înregistrarea în FME a costurilor totale ale

Disponibilitatea FME 24x7. MS: Esenţial pacientului pentru spitale (secţii de terapie intensivă, Înregistrarea în FME a surselor de

pediatrie, neonatologie etc.) Timp de răspuns sub 2 secunde la

rambursare a costurilor Codificare automată a diagnosticelor şi

schimbarea view-urilor în aplicaţie MS: Foarte procedurilor terapeutice, pentru a servi ca suport importantă pentru secţiile cu activitate intensă pentru (terapie definirea costurilor MS/MP Baza aşa-

intensivă) numitelor „DRG“ Diagnostic Related Groups Sistem automat de verificare a generării

5. Funcţionalitate: Prezentarea datelor Afişarea de mesaje de alertă ca de exemplu

unei note de plată pentru fiecare consultaţie Identificarea fiecărui tip de asigurare

alergii, boli contagioase înaintea începerii oricărei proceduri medicale

Generarea unor formulare sau template-uri pentru consultaţii adaptate fiecărui tip de

Afişarea simultană a mai multor secţiuni a asigurare medicală unei fişe electronice Afişarea electronice simultană a mai multor Comunicare prin e-mail cu personalul unităţii fişe sau alte unităţi sanitare Status complet/incomplet al notelor de

Posibilitatea de lucru simultan a mai multor consultaţie utilizatori pe aceeaşi fişă electronică MS: Esenţială pentru un sistemde lucru în network Posibilitatea de afla uşor medicul de familie afiliat din orice secţie a fişei electronice Posibilitatea de afla uşor casa de asigurare a pacientului din orice secţie a fişei electronice MP: 19. Funcţionalitate: Planificare consultaţii Criteriile financiare sunt vitale în mangementul pacienţilor în medicina de familie Posibilitatea de afla uşor datele demografice Modul de planificare sau interfeţe cu sisteme de planificare existente Posibilitatea de a studia programul/orarul personal/unitate programării medicală unei afiliată în Înregistrarea pozei pacientului ca parte din datele demografice Tipul sistemului de operare (Windows /Unix /Dos)

ale pacientului din orice secţiea fişei electronice oricărui vederea 6. Funcţionalitate: Securitatea şi 4. În

consultaţii

confidenţialitatea datelor Limitarea accesului prin password Sistem automat de monitorizare a accesului

Sfaturi momentul deciziei introducerii în

practice practica

medicală a unui FME aceasta lista va poate ajuta

Password-uri customizable şi setabile de în selectarea variantei optime din punct de vedere utilizatori Nivele customizable utilizatorului de în securitate funcţie şi acces de la date functional.

necesităţile Alte variabile de luat în calcul ar fi: Măsura în care sistemul ales răspunde legale şi normelor de practica

Înregistrarea automată a datei şi timpului prevederilor introducerii sau modificării datelor în sistem

medicală (structura şi conţinutul fişei pacientului, de Ministerul Sănătăţii sau Direcţii

Sisteme de audit al datelor modificate sau definite şterse Posibilitatea de a reconstitui evoluţia fişei

Sanitare, etc.) Studierea costurilor pe termen lung (licenţe

pacientului la orice moment din trecut MP: Funcţie pentru sisteme de operare, baze de date) de bază deoarece medicina de familie este un Uşurinţa cu care sistemul poate fi updatat cu

sistem longitudinal în timp de management al module noi

pacientului Log-out automatic al utilizatorului Posibilitatea documentele [sus] de a semna

Formatul în care sunt stocate datele înainte de a fi exportate/transmise, în cazul în care electronic formatul este standardizat (CSV, XML, etc…) utilizatorul are control asupra cuplării cu alte aplicaţii sau prelucrarea în pachete standard (MS Office). Altfel, formatele proprietare vă vor face permanent dependenţi de firma producătoare a FME.

Pentru informaţii

suplimentare contactaţi

radu.bengulescu@systema.info

O sursă foarte bună de informaţii pentru FME din medicina primară (în modelul european) este articolul (în germană) „Was bei der Auswahl eines Praxis-EDV-Systems zu Beachten ist“ din volumul pe 2004 al revistei „Der Computerführer für Ärzte und EDV-Entscheider im Gesundheitswesen

ANAMNEZA.- 35637ojn49opu5n prin aceasta se pot obtine informatii cu privire la subiectul intrat in procesul de diagnosticare in scopul reconstituirii biografiei celui testat si analizei conditionarii social-educative a personalitatii.Analiza modului concret de viata,a conditiilor de lucru si a situatiei

familiale ,a modalitatii de debut si evolutiei in timp a tulburarilor psihice,aprofundarea problematicei cauza-efect arata importanta anamnezei in psihodiagnoza etiologica. Chestionarele :
a)cu raspuns inchis b)cu raspuns inchis c) cu raspuns la alegere din cateva posibilitati Raspunsurile inchise sunt usor de codificat ,cele deschise prezinta avantajul elaborarii unor aprecieri mai larga asupra psihologiei subiectului,pe cand chestionarele cu raspunsuri la alegere trebuie mai intai realizata o scara de evaluare gradata a raspunsurilor pe baza schemei de raspunsuri posibile . 35637ojn49opu5n Cele mai importante pentru psihodiagnostic sunt chestionarele de personalitate care investigheaza capacitatea de adaptibilitate ,atitudinile,temperamentul si caracterul alaturi de chestionarele de investigare asociabiliatii. 35637ojn49opu5n Chestionarul trebuie sa indeplineasca anumite conditii : -trebuie pretestat inainte de a fi aplicat pe scara larga -sa fie scurt ,sa nu ceara informatii ce pot fi obtinute si pe alte cai -intrebarile chestionarului sa fie clare -sa existe veridicitatea raspunsurilor -sa tina cont de nivelul de informatii al subiectului asupra caruia este aplicat -sa se evite termenii ambiguë

-intrebarea sa contina un singur aspect -sa se evite intrebarile fara sens -sa se evite dubla negatie -sa se evite intrebarile cu caracter personal si intim 35637ojn49opu5n Testele au fost elaborate tocmai cu scopul de a masura diferentele individuale iar cele dintai cercetari privitoare la variatiile individuale sub aspectul proceselor psihologice se leaga de numele lui Cattel care a introdus si termenul de test.Cuvasntul test desemneaza ansamblul experientelor efectuate asupra unui individ supus unor probe in prealabil etalonate pentru a obtine o masura . 35637ojn49opu5n Scopul folosirii testelor este obtinerea intimp scurt a unor date informative cuantificabile despre trasaturile psihologice ale subiectului testat . Domeniul de aplicabilitate a testelor este foarte mare,ele solicitand anumite aspecte ale vietii psihice dar psihologia moderna are tendinta de a renunta la investigarea fiecarui proces psihic :senzatii,perceptii,reprezentari,memorie,gandire ,imaginatie,afectivitate,vointa si in acelasi timp de a le grupa intr-o sfera cognitiva si una volitional –afectivea,care permite o clasificare a testelor in : teste cognitive cu estimari cantitative -tehnici proiective cu estimari calitative

Tehnici proiective : -tehnici asociative(Rorschach) -tehnici constructive(Testul aperceptiei tematice) -tehnici de completare(Testul Rosenzweig)

-tehnici de ordonare(Testul Szodi) -tehnic expresive(Testul arborelui)

35637ojn49opu5n 35637ojn49opu5n Testul Rorschach care fundamentat pe conceptia psihanalitica conteaza pe eliberarea preferintelor,inclinatiilor, dorintelor care desi neconstientizate influenteaza totusi asupra comportamentului.Caracteristica stimului in acest caz este tocmai ambiguitatea consta in a interpreta 10 planse prezentate intr-o anumita ordine s pozitie,reprezentand imagini simwtrice si nedefinite realizate in contrast alb-negru sau color. 35637ojn49opu5n Formele trebuie sa fie destul de vagi pentru a propune semnificatii fara importanta anume si a caror solutie variaza in functie de mobilul celui ce rezolva testul. Fiecare raspuns este notat in raport cu trei criterii principale : 1.aprehensiunea 2.deterninantul reprezentat de forma petei, culoarea ,textura ,miscarea contururilor In cadrul testului Rorscach mai importante sunt caracteristicile formale decat continutul interpretarilor.Astfel,perceperea amanuntului formei,a detaliului constituie martorul unei activitati intelectuale pozitive iar asocierea formei cu culoarea sugereaza un temperament sociabil .Folosirea spatiilor albe denota ostilitate,incapatanre ,perseverenta . Emotiile interiorizate sunt exprimate in raspunsuri de miscare. Cand raspunsurile de culoare sunt mai putine decat cele de miscare,se considera ca simptomele sunt pe plan ideativ iar cand raspunsurile de culoare sun t mai numeroasr decat cele de miscare,manifestarile sunt predominant somatice si motorii.

Testul T.A.T se bazeaza pe faptul ca tot ce vede pacientul intr-o imagine este influentat de antecedentele lui . Testul se bazeaza pe prezentarea a 30 de imagini executate in alb si negru,ambiguë ,reprezentand una sau mai multe persoane intr-o situatie incerta .Sarcina subiectului consta pentru plansele prezentate in negru sa inventeze cate o povestire in legatura cu imaginea prezentate,referindu-se atat la antecedentele evenimentului cat si la prezentul scenei.,inclusiv finalitatea ei.Acest lucru este redat de subiect in functie de ceea ce gandesre si simte.O plansa alba ,pentru care subiectul trebuie sa inventeze atat imaginea cat si povestirea .Plansele sunt suferite pentru femei,barbati,adolescenti.Se urmareste maximum de spontaneitate din partea subiectilor,iar dim,ensiunile povestirii trebuie sa aiba in jur de 300 de cuvinte.Analiza datelor obtinute nu se opreste numai la bogatia de idei,structura frazelor,continutul povestiruu,amploarea detaliilor ,plasticitatea limbajului,ci se tine cont ca subiectul ca subiectul are tendinta de identificare cu eroul povestirii,cu atitudinile sale preferentiale ,cu motivatia actiunilor efectuate de eroul povestirii,acestea din urma reflectand tendintele si conflictele interne ale subiectului. 35637ojn49opu5n In ansamblul ambelor teste Roscach si T.A.T.,trebuie sa tinem cont ca interpretarea imaginilor oferite subiectului,nu reprezinta numai o proiectie a eului latent,afectiv,o imbinare intre stimul si atitudinea fata de stimul ci si de faptul ca ceea ce se pertrece in lumea nterna a subiectului este de fapt o proiectie a lumii exterioare . 35637ojn49opu5n Testul Rosenzweig,toleranta si modul de reactie la stressurile zilnice prin situarea individului in fata unor situatii in care satisfacera trebuintelor si aspoiratiilor intampina diverse obstacole.Testul este format din 24 de desene ,pune in fata subiectului prin intermediul fiecarei imagini ,2 personaje ,in primele 16 desene un obstacol produce situatia frustranta ,iar subiectul trebuie sa raspunda spontan ca si cum el subiectul se va identific a cu persoana frustranta ,proiectand asupra ei modul de a simti si agandi., Raspunsurile se vor raporta la ; directia agresiunii

la tipul de reactie.In general bolnavii cronici au tendinte revendicative iar pe baza notei de ostilitate a lor se pot stabili si selectiona cazurile cu indicatii pt. Pshoterapie. Tehnica arborelui imaginata de Koch evidentiaza stadiile de evolutie a personalitatii si distorsiunile produse prin imbolnavire. Szoldi imaginat de autor in 1939 sub numele de analiza destinului subiectului ii sunt prezentate o serie de fotografii grupate in 6 serii de cate 8 poze,reprezentand figuri caracteristce unor psihopati ,subiectul trebuind sa aleaga din fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult si 2 care-i displac ,alegerea bazandu-se pe simpatie sau antipatie ,indicand in cea mai mare masura tendintele sale profunde..Proba se repeta pt.asonda gradul de stabilitate a alegerii.Se constata ca subiectul alege fotografiile in functie de trebuintele pulsionale,trebuitele nesatisfacute fiid active.Se disting 4 pulsiuni ;p.sexuala.p.paroxistica .p. eului.p.de contact,sarcina examinatorului consta in analiza datelor si sesizarea trebuintelor refulate Chestionarul multifazical lui Woodworth constituie materialul cu care s-a lucrat in prezenta lucrare pt.investigarea unor aspecte Al personalitatii subiectilor testati.Pentru veridicitate testelor trebuie sa inlaturam unele erori : -erori datorate conditiilor experimentarii -factori care tin de conditiile ecologice -erori datorate insasi organizarii experimentarii -erori datorate modificarilor de atitudini afective si de confort psihic in timpul experientei.Asigurarea validitatii ,fidelitatii si sensibilitatii testelor sunt modalitati de inducere a unei cercetari eficiente si corecte . Investigarea capacitatilor cognitive 35637ojn49opu5n

Pentru evidentierea deteriorari imentale se folosesc teste ori baterii de teste de inteligenta.Utilizarea probelor de inteligenta trebuie sa ajute la sesizarea diferentelor intre eficienta intelectuala fata de potentialul intelectual care de obicei este pastrat.Masurarea eficientei intelectuale a fost initiata de de Binet si Simon Stabilirea coeficientuli intelectual(I.Q) se face dupa formula I.Q =VARSTA MENTALA/VARSTA CRONOLOGICA X 100. D.Wechsler a alc. In 1939 bateria care-i poarta numele formata din 6 teste verbale si 5 teste nonverbale cu varianta pt.copiii W.I.S.C,Ac.sala cuprinde informatii generale,intelegere generala,rationament aritmetic ,memorare de cifre,similitudini ,vocabular,completare de imagini.ansablare de obiecte ,cuburi KOHS SI cod TESTELE DE FORMARE DE CONCEPTE-PICHOT SAU TESTE DE GANDIRE CONCEPTUALA-DELAY Cu ajutorul probelor de alegere ,de clasare dupa forma,culoare,aspect se observa daca bolnavul poate trece de la un criteriu de grupare la altul dau daca bolnavul poate verbaliza criteriile. Aceste teste sunt folosite in : -ptr. Bolnavii cu leziuni de lob frontal -ptr.subiectiinedesvoltati intelectual(oligofreni) -ptr.bolnavii cu pierderi cognitive in urma unor traumatisme cranio-cerebrele -ptr.bolnavii cu encefalopatii -ptr.bolnavii cu leziunicerbrale organice de etiologii diverse -in starile de involutie in dementele senile in afazii si chiar in schizofrenii ,ptr.aprecierea modolitatii de functionare a gandirii si stabilirea deteriorarii.

MATRICELE PROGRESIVE RAVEN Testul standard consta din 5 serii (A-E)de cate 12 matrice ,fiecare din acestea fiind formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte trasate in culore neagra pe fond alb .In coltul din dreapta jos lipseste un fragment sauunul din elementele componente ale matricei.Segmentul care lipseste este dat intre alte 6-8 desene mai mult sau mai putin asemanatoare in partea de jos a foii ,subiectul trebuind sa-l indice .Autorul cosidera ca matricele progresive servesc la aprecierea ‘’abilitatii educative innasute’’a capacitatii persoanei examinate de a reliza comparari ,rationamente prin analogie ,de a –si dezvolta o metoda logica de ganfire independenta de informatia anterior castigata.. TESTUL PRAGA Capacitatea subiectului de a-si distribui atentia pusa in evidenta prin inaltimea curbei (distanta dintre difgeritele puncte si abcisa) Caracterul stabil sau fluctuant de manifestare a atentiei distributive Rezistenta la oboseala si capacitatea de adaptare la sarcina (atunci cand aspectul general al curbei este ascendent)sau fatigabilitatea (tendinta de a obosi usor,caracterizata unor subiecti cand aspectul general al curbei este descedent) I.Q. CLASIFICARE 130-SI PESTE 130 INTELIGENTA F.INALTA 120 – 129 INTELECT SUPERIOR 110 – 119 INTELECT PESTE MEDIE 90 – 109 INTELECT NORMAL 80 – 89 INTELECT SUB MEDIE 70 – 79 INTELECT DE LIMITA

69 – SI SUB 69 DEFICIT MINTAL Modificari cutanate vasculare indicatoare ale abuzului si dependentei de alcool Cutaneous vascular lesions in alcoholic patients are easy to observe and diagnose. Their pathogenic mechanism is not totally understood. Many theories are proposed: dilatation of dermic vassels induced by alcohol, alteration of central vascular control, deacresed metabolism of estrogens. Dr. Dana Dragan Medic specialist dermato-venerolog Termenul de alcoolism a fost utilizat prima data in 1949 de medicul suedez Magnus Huss. In 1979, termenul 'alcoolism' a fost eliminat din clasificarea internationala a bolilor si inlocuit cu „sindromul de dependenta alcoolica'. Alcoolul este cea mai raspandita substanta utilizata in scop adictiv. Abuzul de alcool genereaza consecinte organice si psihice cu care medicii de orice specialitate se confrunta zilnic, in acelasi timp fiind cauza a peste 50% dintre accidentele rutiere mortale(8). Din punct de vedere psihiatric, conform Manualului de Diagnostic si Statistica al Afectiunilor Mintale (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders - DSM-IV)(4), afectiunile legate de consumul de alcool includ abuzul de alcool si dependenta de alcool. Abuzul de alcool este caracterizat de cortegiul de manifestari datorate efectului consumului de alcool: incapacitatea de indeplinire a obligatiilor sociale, comportament haotic si hazardat, probleme legale si interpersonale legate de acest consum. Dependenta de alcool este o afectiune cronica in relatie cu factori genetici, psihosociali si de mediu, caracterizata de preocuparea permanenta de a consuma alcool, continuarea consumului in ciuda unor efecte negative si modificari compulsive legate de consumul de alcool. Consumul abuziv de alcool poate avea si o serie de manifestari cutanate. Este vorba atat de stigmatele cutanate ale alcoolismului cronic, cat si de manifestari ale abuzului de alcool recent. Manifestarile cutanate pot fi

specifice, pot aparea in cadrul afectarilor clinice ale altor organe si sisteme sau pot fi exacerbari ale unor afectiuni cutanate preexistente. Anamneza atenta si istoricul real al ingestiei de alcool sunt primul pas in recunoasterea si tratarea acestor afectiuni. Familiarizarea medicului cu spectrul de manifestari cutanate ale abuzului de alcool si ale bolii hepatice de etiologie toxic-alcoolica este importanta pentru depistarea precoce si tratamentul eficient, in vederea scaderii riscului de morbiditate. MODIFICARI CUTANATE VASCULARE LA PACIENTUL ALCOOLIC Figura 1. Telangiectazii la nivelul fetei Modificarile vasculare secundare consumului daunator de alcool sunt dintre cele mai usor recunoscute si facil observabile manifestari dermatologice la pacientul alcoolic. Mecanismul prin care apar este inca necunoscut, fiind propuse mai multe teorii. Sunt incriminate vasodilatatia indusa de alcool la nivelul vaselor dermice, alterarea mecanismelor de control vasomotor central, scaderea metabolismului estrogenilor(7). Pe langa efectele datorate vasodilatatiei, pot aparea de asemenea sindroame vasculare proliferative( 3). Multe din modificarile vasculare apar secundar afectarii hepatice si este important de precizat daca afectarea hepatica este intr-adevar datorata alcoolului sau nu. 1. Telangiectaziile Pe primul loc in ordinea frecventei intre modificarile vasculare sunt telangiectaziile sau stelutele vasculare(12). Clinic, se prezinta sub forma unor macule eritematoase in varf de ac, reprezentand o arteriola centrala inconjurata de arteriole eferente radiale. La diascopie pot fi observate pulsatiile arteriolei centrale. Distributia este caracteristica la nivelul fetei, decolteului, toracelui superior, bratelor, mainilor, rar la nivelul mucoaselor, abdomenului si membrelor inferioare. In etiopatogenia lor se pare ca sunt implicati estrogenii; astfel de leziuni apar si in sarcina. Totusi, aparitia si evolutia lor sunt fluctuante, independent de nivelul de estradiol, intalninduse si la 10% din populatia sanatoasa( 9). Exista o asociere clinica intre numarul lor si varicele esofagiene, un studiu aratand aparitia hemoragiilor esofagiene la 50% dintre pacientii cu mai mult de 20 de stelute vasculare(5).

2. Eritemul palmar Eritemul palmar este asociat cu consumul de alcool cu afectare hepatica. Clinic, se prezinta sub doua forme. O varianta clinica este reprezentata de exagerarea desenului vascular palmar normal si cresterea temperaturii locale. A doua varianta, mai des intalnita, se prezinta sub forma de eritem bine delimitat, proeminent, la nivelul eminentelor tenare si hipotenare(1). Talpile pot fi afectate in acelasi mod. Eritemul poate fi pulsatil, dar dispare la presiune. Subiectiv, pacientii se pot plange de furnicaturi si disconform local. Eritemul palmar se mai intalneste in sarcina, leucemii, precum si constitutional, fara semnificatie patologica. Un alt aspect clinic rar intalnit este dilatatia difuza a venulelor superficiale care devin palpabile, foarte rar pulsatile si dispar la diascopie(10). 3. Dilatatiile vasculare sclerale Figura 2. Telangiectazia nevoida unilaterala Dilatatiile vasculare sclerale Corkscrew reprezinta mici artere tortuoase care apar la periferia sclerei oculare. Ele sunt atribuite cresterii perfuziei locale si vasodilatatiei(2). 4. Caput medusae Caput medusae se refera la vene periombilicale vizibile la nivelul peretelui abdominal. Ele reprezinta vene colaterale care devin aparente ca rezultat al hipertensiunii portale, cu suntarea secundara a sangelui portal in sistemul venos periferic(1). 5. Facies pletoric Faciesul pletoric este caracterizat de eritem facial persistent, considerat secundar vasodilatatiei cronice si pierderii controlului vasomotor(10). 6. Flushing Flushing-ul consta intr-un eritem tranzitoriu intalnit mai ales la consumatorii de alcool cu rozacee, la cei care utilizeaza concomitent anumite medicamente (ex. disulfiram) sau sunt genetic predispusi, cu un deficit de

enzime metabolizatoare. Alcoolul este metabolizat la nivel hepatic prin oxidare la acetilaldehida cu ajutorul alcool-dehidrogenazei. Aldehiddehidrogenaza transforma in continuare acetaldehida in acetat. 50% din populatia orientala de exemplu si aproximativ 20-30% dintre caucazieni prezinta un deficit mostenit al uneia sau ambelor dintre izoenzimele aldehiddehidrogenazei. Acumularea acetaldehidei la acesti pacienti este responsabila de aparitia flushing-ului si tahicardiei. Flushing-ul indus de alcool poate fi limitat de administrarea de aspirina si antihistaminice( 11).

7. Telangiectazia nevoida unilaterala Telangiectazia nevoida unilaterala (TNU) reprezinta un sindrom proliferativ vascular asociat cu consumul excesiv de alcool in special la barbati. La femei, TNU este asociata cu prezenta unui exces de estrogeni, ca de exemplu in sarcina. S-au raportat si cazuri de TNU congenitala sau idiopatica, considerate cazuri de nevi vasculari unilaterali latenti, care devin evidenti in sarcina, in timpul terapiei de substitutie cu estrogeni sau in cazuri de scadere a catabolismului estrogenilor, cum ar fi in afectarea hepatica cronica alcoolica. Un factor provocator ar putea fi alterarea hemodinamica din ciroza hepatica( 7). Clinic, leziunile constau in arii localizate de telangiectazii fine, distribuite in special in partea superioara a corpului, pe aria trigeminala sau corespunzatoare C3, C4 si dermatoamelor adiacente. Unii autori considera distributia non-dermatomala mai curand pe liniile Blaschko(6). Tratamentul modificarilor cutanate vasculare din cadrul abuzului si dependentei de alcool consta, in primul rand, in interzicerea consumului de alcool si tratarea eventualei afectari hepatice. Se vor evita expunerile la soare, frig si vant, diferente la mari de temperatura, mesele rapide si copioase, precum si consumul condimentelor, conservelor, sosurilor, ciocolatei, cafelei etc. Se recomanda, de asemenea, evitarea stresului, emotiilor puternice, enervarii. BIBLIOGRAFIE 1. Bean W.B. The arterial spider and similar lesions of the skin and mucous membrane. Circulation. 1953; 8:117-129.

Despre aparitia si evolutia dependentei de alcool avem astazi mult mai multe cunostinte decat in prima jumatate a secolului trecut. De-a lungul ultimelor decenii, o serie de specialisti cu pregatire stiintifica si nestiintifica in problemele toxicomaniei nu s-au mai putut multumi cu cunostintele invechite despre urmarile intoxicatiei fizice si s-au straduit sa dobandeasca mai multe cunostinte referitoare la ceea ce se intampla cu psihicul bolnavilor inaintea si in timpul producerii evolutiei dependentei de alcool. O contributie notabila in acest domeniu o are profesorul american E. M. Jellinek care a stabilit o tipologie a consumatorilor de alcool, el propunand impartirea acestora in cinci categorii. Formele alcoolismului (dupa prof. E. M. Jellinek) Bautorii de tip ALFA Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se poate instala dependenta. Bautorii de tip BETA Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) Bautorii de tip GAMA Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare nu se pot opri pana la inbatare). Bautorii de tip DELTA

Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga conprolul asupra cantitatii de alcool cansumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta). Bautorii de tip EPSILON (periodici) Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv. Se poate sustine ca biografiile persoanelor dependente de alcool sunt la fel de diferite sau de asemanatoare ca si biografiile oamenilor in general. Pornind de la acesta profesorul E.M.Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool care se potriveste unei mari parti a alcoolicilor, oferind prin aceasta descriere un ajutor important in sensul ca ceea ce fusese pana atunci vazut ca un destin tragic si aleator, devine evolutia naturala a unei boli - alcoolismul Profesorul Jellinek stabileste patru faze de evolutie a dependentei de alcool prezentand si o suita de simtome caracteristice acestora. Simtomele descrise nu trebuie sa apara in mod obligatoriu la fiecare caz in parte in ordinea enuntata si nici nu trebuie sa fie prezente toate simtomele unei faze. Prezenta catorva simtome ale fazei respective arata ca ea a fost atinsa. Fazele evolutiei dependentei de alcool (dupa prof. E. M. Jellinek) Faza prealcoolica Faza de debut Faza critica Faza cronica

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->