P. 1
revista Misiunea Casa 04_2008

revista Misiunea Casa 04_2008

|Views: 233|Likes:
Published by caroldrex

More info:

Published by: caroldrex on Sep 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/06/2014

pdf

text

original

Construcþii · Renovãri ·

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

Nr. 4 (XXX)

Misiunea
www.misiuneacasa.ro

2008
50 6LEI

mai

65.000 ROL

CASA
Garajul – o problemã rezolvatã
n Cele mai noi tipuri de

u Secretãrlilor j amenaalitate de c

Uºile secþionale

Pag. 38

Pag. 38

Design interior
e cu pr em ii în sc ul

KALIMERA!
R C O N C Uel ecS e tr ic
Compartimentarea ºi alegerea finisajelor
LA PAGINA 77

sticlã pentru construcþii n Bricolaj: realizarea unei mãsuþe rabatabile din lemn n Porþi glisante – sisteme complet automatizate n Geotehnicã: rezultatele investigãrii terenului
Pag. 6

Mini-apartamentul copilului tãu

Pag. 62

u AL la A þean 8 I EC asã hmu agina 2 SP Ac a a p B
L

j rta o ep iana : R dr

editorial
La Bulivar, birjar! La Bulivar!...
iaþa Kogãlniceanu are, pentru bucureºteni, o semnificaþie privilegiatã. E o zonã în jurul cãreia se concentreazã cea mai mare parte a simbolurilor acestui oraº: Primãria Mare, Opera Naþionalã, Universitatea cu numeroasele ei amplasamente, Teatrul Bulandra, Ciºmigiul, ce a mai rãmas din berãria Gambrinus... Lucrurile sunt relativ simple pentru un turist care se limiteazã la contemplarea de la nivelul strãzii a caselor elegante, mãrturii ale îndepãrtatului an 1900. Neoclasice, eclectice sau neoromâneºti – toate aceste faþade spectaculoase par a spune poveºti cu Nenea Iancu ºi Carol I – spirite riguroase prin educaþie ºi aspiraþii, fãcându-ne sã uitãm cã trãim într-o þarã unde aparenþele au datoria fundamentalã de a fi înºelãtoare, de multe ori cu concursul ageamiilor în „scenografia“ unui oraº. Pentru cei care trãiesc în aceste case, foste naþionalizate în bunã parte, viaþa de zi cu zi seamãnã, privitã maliþios, cu o condamnare la domiciliu forþat. Bineînþeles, fiecare trãieºte cu sentimentul cã participã la ceva important numai prin faptul cã locuieºte în aceastã zonã. Epitetele de boiereºti ori nemþeºti, acordate odinioarã caselor respective par a se rãsfrânge ºi asupra locatarilor lor. Din pãcate, avantajele se terminã pe undeva pe-aici. Problemele sociale nu se opresc nicidecum la intrarea pe bulevard, din contrã, parcã au o afinitate pentru „ultracentral“. Bucureºtenii din centru nu sunt privilegiaþii capitalismului românesc, ci pensionari care lasã aceste bijuterii arhitectonice sã se degradeze. Privilegiaþii doar supravegheazã zona, în aºteptarea unui nou tun imobiliar, pe locul vechii clãdiri nãruite. Puþine iniþiative au avut ca rezultat renovarea ºi transformarea unor edificii de excepþie în hoteluri, imobile de birouri sau apartamente pentru închiriat. Excepþiile sunt doar argumente în favoarea celor care dau din umeri: „doar atât s-a putut“. În campania electoralã, edilii nu s-au sfiit sã ne amãgeascã prezentând proiecte cu pasaje kilometrice din oþel ºi sticlã, suspendate ºi insinuate prin centrul Capitalei. Turiºtii vor avea ce vedea: programele sociale cu oameni ai strãzii la grãtar prin curþi pãrãsite sau camere cu vedere direct din stradã, pitoreºtile acoperiºuri care au rezistat bombardamentelor din aprilie ’44 ºi colecþiile vestimentare de toamnã-iarnã expuse la balcoane ºi ferestre. „La Bulivar, birjar! La Bulivar!...“
Lucian nicolescu Redactor-ºef

Misiunea

CASA
Revistã editatã lunar de Leon consuLting în colaborare cu Lucian Nicolescu

P

fachschriften verLag stuttgart Preªedinte Ioana Ceccarelli redactor-ªef

s.g.r. Andreea Cernatoni redactori Alina Constantin Paul Amfim Robert Malischitz coLaBoratori dr. Iulia Boian Ana Tomescu ing. Valentin Boian prof. Virgiliu Z. Teodorescu dtP & Layout PrePress fotograf foto coPertà consuLtanÞi de sPeciaLitate PuBLicitate aBonaMente director difuZare director econoMic tiPar issn Rodica Manole Dragoº Manole Mihaela Matei DEDON ing. Florin Boian arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei Dan Tomescu Lavinia Cojocaru Adrian Neagu Mihnea Ghedrãuþeanu Livia Bãrãgan Infopress S.A. 841-2432

Publicaþie auditatã în perioada ianuarie – iunie 2007

Revista MISIUNEA CASA beneficiazã de rezultate de audienþã conform Studiului Naþional de Audienþã mãsurate în perioada aprilie – iulie 2006

adresa redacþiei: ªoseaua Panduri nr.25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti telefon: 021/411.00.29 fax: 021/411.03.29 e-mail: revista@misiuneacasa.ro
© Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este permisã doar cu acordul editorului.

în locul celei cu douã canaturi . accesibil din stradã Soluþia: O poartã secþionalã Porþi glisante Caz problematic: Accesul larg impune diminuarea spaþiului curþii Soluþia: O poartã glisantã. Opþiuni transparente – despre sticlã ºi multiplele ei întrebuinþãri în arhitectura modernã Pugl aflat Paginile 34–35 Paginile 38–40 Uºi de garaj Caz problematic: Garaj îngust. menite sã aducã o nouã înfãþiºare locuinþei 42 Bise Evoc 175 d Zilele Misiunea Casa în oraºul tãu Cum a cucerit caravana noastrã Universitatea din Cluj ºi centrul comercial Iulius Mall 46 Mes O flo pute Noi tehnologii în construcþii Jurn 47  Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei. în cazul lipsei de spaþiu. între obiecte dragi ºi planuri de viitor 28 Sãn Purif însã Adriana Bahmuþeanu între Piaþa Kogãlniceanu ºi Pipera Paginile 6–25 KaLIMera! Un salut venit din Vechea Grecie. secþionalã 38 Geo Prez teren Colores del Mundo Colecþie de vopsele cu nuanþe inspirate din naturã. despre viaþa la „ultracentral“. cu o uºã modernã. care ne însoþeºte ºi în relaxantul nostru periplu prin designul modern Tehnologii inteligente – porþi glisante Protecþia accesului pe proprietate ºi utilizarea comodã a sistemelor de deschidere-închidere 34 Min Un d prin Pe patru roþi Pick-Up ºi Van – cei mai puternici membri ai echipei Dacia continuã ofensiva pe piaþa auto 36 Bric Desp cu m Uºi de garaj Înlocuirea clasicei uºi pivotante.rePortaj Adriana Bahmuþeanu ºi Silviu Prigoanã aºteaptã cu nerãbdare finalizarea lucrãrilor la casa din Pipera Paginile 28–32 Sumar Kalimera! Mai actual ca niciodatã: clasicul grecesc ºi influenþele lui incontestabile în amenajãrile zilelor noastre 6 Între Vitra tot m Rolul casei pentru o familie mondenã La Adriana Bahmuþeanu.

cu multiple întrebuinþãri ºi uºor de personalizat 74 Geotehnicã 38 Prezentare detaliatã a fazelor ºi rezultatelor investigãrii terenului de fundare al unui imobil Paginile 58–60 80 Biserica Ghica-Tei 42 Evocarea unui monument istoric la ceas aniversar – 175 de ani de la sfinþirea lãcaºului 82 Mesager între zei ºi oameni 46 O floare plãpândã. conform legislaþiei actuale. folosind dispozitive moderne de purificare Mini-apartamentul copilului 34 Un dormitor ºi o baie obþinute de specialiºtii noºtri prin recompartimentarea unei camere 62 Bricolaj 36 Despre cum puteþi realiza o policioarã cochetã. însã cu istorie veche ºi simbolisticã puternicã: irisul. cu umbre medievale 54 Sãnãtatea casei 28 Paginile 54–55 Vitralii tradiþionale ºi moderne. se finalizeazã cu un aviz geotehnic conþinând cele mai importante componente ale studiului Jurnal de cãlãtorie 47 Puglia – veche provincie italianã cu multe clãdiri aflate în patrimoniul UNESCO 92 Prezentarea rezultatelor investigãrii terenului de fundaþie BRiColAJ: o policioarã cochetã Paginile 74–76 Un model de policioarã care poate fi pliat de-a lungul peretelui. rezultate ale unor procese laborioase. denumit popular „stânjenel“ Paginile 80–81 86 Investigare preliminarã a terenului de fundare care. însã alegeri raþionale atunci când vorbim despre sãnãtate 58 Purificatoarele de aer Cum putem aduce o pãrticicã din sãnãtatea naturii în casele noastre. care ne poate inspira pentru diverse modalitãþi de compartimentare ºi amenajare Paginile 62–71 . cu multe etape ºi operaþiuni minuþioase Purificatoarele de aer – soluþii uneori costisitoare.Paginile 96–97 Surprize pentru colecþionari Completaþi-vã cunoºtinþele din domeniul amenajãrilor colecþionând ediþiile revistei noastre apãrute în anii anteriori! Între clasic ºi modern 6 Vitraliul – element decorativ ºi funcþional care pãtrunde tot mai frecvent în casele noastre Strãlucitor. datoritã balamalelor montate între componentele ei Mini-apartamentul copilului tãu O camerã spaþioasã.

aici pot fi vãzute multe imagini cu marea albastrã ºi clãdirile albe. cu zei creatori ºi eroi având puteri supranaturale. Design ºi pasiune pentru mituri Unii oameni se îndrãgostesc de Grecia chiar înainte sã ajungã acolo. Dincolo de faptul cã drapelul naþional le integreazã. sunt.design de efect kalimera! Toþi cei care au pus piciorul mãcar o datã pe tãrâmul zeilor din Olimp au auzit cu siguranþã rostindu-se cuvântul „Kalimera“. Albastru ºi alb . fascinaþi fiind de legendele legate de religia vechii civilizaþii elene. o formã de respect acordatã turiºtilor de cãtre ghizi ºi localnici. designerii de mobilier ºi-au adaptat colecþiile pentru un stil de viaþã special. un fel de „Bunã ziua!“ spus cu optimism ºi prietenie. Este salutul tradiþional al grecilor. culorile Greciei. Pornind de la aceste pasiuni ºi inspiraþi de nuanþele de la verde la azuriu oferite de Marea Egee. la propriu ºi la figurat.

Puteþi crea astfel un colþiºor de paradis pentru copiii dumneavoastrã . Evoluþia lor a mers în paralel cu arhitectura. se poate ajunge la casa visatã. Misiunea CASA 4/08 l   n Foto: DEDON Bunul-gust în decorarea locuinþelor nu . Obiectele de mobilier Noile generaþii îºi impun ºi ele personalitatea în decorarea locuinþei. mai este legat de un model stilistic stereotip.stilul elenistic au fost mereu prezente în viaþa omului. ambele fiind legate de apariþia unor noi materiale ºi de nevoia de schimbare. Fãrã limitãri de stil ºi prejudecãþi inutile.

tul de des în amenajãrile specific mediteraneene prezintã elasticitate ºi rezistenþã. Pentru a echilibra parcã balanþa. situat la poalele Acropolei. o adaptare a designului la o variantã uºor rusticã. ceea ce le face ideale pentru realizarea de împletituri cu forme extrem de variate.s-a impus pe piaþã mobilierul din fibre naturale.. O asemãnare izbitoare. stilul modern. între cele douã stiluri de bazã . Fibrele naturale întâlnite des- Modernismul îºi spune cuvântul în amenajãri În ultimii ani. se vede între piesele de mobilier ºi bãncile sau scaunele din teatrul lui Dionysos Eleuthereus. minimalist a invadat interioarele ºi a lãsat în urmã farmecul epocilor trecute. ce dovedeºte cã designerii s-au inspirat din arhitectura Greciei antice. ce poate fi utilizatã atât într-un decor vechi sau nou.design de efect stilul elenistic O notã de exotism este imprimatã interioarelor sofisticate.clasic ºi modern . prin folosirea în amenajarea locuinþei a mobilierului din împletituri de fibre naturale.  l Misiunea CASA 4/08 n Foto: ExOtiquE .

.

Curentul nou în design integreazã armonios în decor ºi piesele de mobilier din împletituri. care oferã ingredientul perfect pentru un aspect ce combinã rusticul rafinat cu un subtil accent exotic. 10 l Misiunea CASA 4/08 n Foto: CANE-LiNE . cât ºi culorile inspirate din naturã. stilul elenistic Spiritul zilelor însorite de varã Nu mai este mult pânã ce zilele cãlduroase de vãrã ne vor îndemna la clipe de relaxare ºi de ce nu . În acest sens. designerii au creat o linie de mobilier lejer. ample ºi forme îndrãzneþe.la o meritatã vacanþã. cu un look modern.design de efect Scaune graþioase Forma obiectelor de mobilier în Grecia Anticã era inspiratã din arhitecturile egipteanã ºi asirianã. Ultimele trenduri în design se orienteazã cãtre linii curbe. Am putea spune cã la originea formelor reinventate astãzi sunt aceste civilizaþii strãvechi. confortabil. Naturalul este la modã ºi acest lucru implicã atât materialele utilizate ca finisaje. Tot în Grecia se pare cã s-au folosit pentru prima datã saltelele pentru mobilierul destinat odihnei ºi tapiþerii din diverse materiale pentru ºezutul scaunelor.

.

design de efect

stilul elenistic

Arcadele ºi bolþile în arcuri sunt întâlnite destul de des în arhitectura
ºi designul modern. Acestea „îndulcesc“ liniile drepte ale mobilierului de tip clasic, mai ales pe cele influenþate de vechiul stil doric al grecilor. Ele au fost inventate cu mult înainte de a fi preluate de egipteni, greci ºi romani, cea mai veche arcadã din lume aparþinând Mesopotamiei.

Istorie ºi inspiraþie
De la începuturile lui, mobilierul din Grecia era caracterizat prin armonie ºi comoditate, dar cel mai important lucru este cã formele ºi ornamentele inventate în acest spaþiu, în Antichitate au format baza pentru evoluþia stilurilor de mobilier ulterioare. Designerii au folosit aceste informaþii drept model ºi izvor de inspiraþie.

12 l

Misiunea

CASA 4/08

Evoluþia mobilierului

a depins de tehnologiile cunoscute într-un anumit moment. Pânã în secolul al XIX-lea, la realizarea lui s-a folosit doar lemn masiv, specific stilului clasic, iar ulterior acesta a fost înlocuit treptat de noile materiale descoperite, cum ar fi PAL-ul ºi PFL-ul.

Misiunea

CASA 4/08

l  13

n Foto: CAViO

Colonadele au fost ºi ele transpuse în amenajãrile interioare. Le descoperim în structura unui ansamblu de piese de mobilier, copiate aproape în detaliu dupã construcþii arhitecturale concepute de vechii greci în scop decorativ.

design de efect

au fost printre primii designeri care au creat armonie între mobilier ºi decoraþiuni, prin simetria ºi echilibrul amenajãrii.

Vechii greci

stilul elenistic

Nevoia de design
De la patul de odihnã al grecilor ºi romanilor, la diversitatea luxuriantã a paturilor nobiliare din Renaºtere ºi pânã la variantele noastre ergonomice, de la hamac la tatami, s-a „scris“ o istorie a civilizaþiilor. Construit în jurul patului, dormitorul reproduce nevoia de intimitate.

O ambianþã primitoare, astfel ar putea fi definit un
spaþiu destinat odihnei, pentru care nu este suficientã doar alegerea opþiunii de funcþionalitate.

Configuraþia spaþialã a dormitorului depinde, în mare
mãsurã, de spaþiul disponibil, care determinã atât poziþia ºi mãrimea patului, cât ºi locul altor piese de mobilier.

14 l

Misiunea

CASA 4/08

n Foto: BONALDO

.

stilurile se întrepãtrund în mãsura în care acestea nu aglomereazã interioarele. În amenajãrile moderne. Pentru a economisi timp ºi energie. ar fi bine sã cereþi sfatul unui designer care vã poate învãþa cum sã utilizaþi mai eficient fiecare colþiºor. dacã nu se oferã atenþie zonelor de depozitare. istoricã ºi decorativã. tendinþele în design pun accentul pe necesitãþile funcþionale ºi estetice. astãzi. Detalii importante În evoluþia lor. amenajãrile interioare au fost direct influenþate de principalele stiluri de mobilier ºi de combinaþiile dintre ele.design de efect stilul elenistic Organizarea spaþiului în bucãtãrie poate deveni una dintre cele mai dificile misiuni. 16 l Misiunea CASA 4/08 . Dacã unei perioade i-a aparþinut un anumit stil ºi totul a gravitat în jurul lui. pânã în cele mai mici detalii.

fiind ºtiut faptul cã acesta nu se demodeazã.Coloanele ºi arcadele ce au fãcut istorie în arhitectura bizantinã. Dulap suspendat. n Foto: RAtiONAL Misiunea CASA 4/08 l  1 . au trecut dincolo de graniþa strictã a domeniului de care aparþin ºi au fost transformate în elemente decorative pentru mobilier. dar ºi intensitatea pasiunii grecilor pentru edificii culturale. de inspiraþie bizantinã Schema coloristicã pentru amenajarea bucãtãriei nu trebuie sã fie alcãtuitã numai din culorile preferate. Bucãtãria clasicã este aceea zugrãvitã în alb. Ideal ar fi sã creaþi un echilibru între mobilier. electrocasnice ºi restul amenajãrii. Efectele de culoare pot fi realizate prin amplasarea unor accente decorative cu o anume însemnãtate pentru dumneavoastrã.

Minimalism în bucãtãrie Dacã vã tenteazã stilul rustic. 1 l Misiunea CASA 4/08 n Foto: ADYA . alegeþi un mobilier minimalist ºi finisaje simple. dar vreþi ºi ceva modern. mai ales când se pãstreazã culoarea lemnului natur.design de efect Finisajele rustice stilul elenistic oferã ceva din eleganþa interioarelor antice. apoi folosiþi propria creativitate pentru a dezvolta un stil unic. Începeþi deci amenajarea din perspectiva spaþiului ºi a mobilierului pe care l-aþi ales. Variantele retro sunt acum la modã. Din vremea bunicilor ne amintim de mobilierul cu vitrinã în care erau puse la vedere vasele din ceramicã. Mobilierul în linii drepte se încadreazã perfect într-un spaþiu generos luminat. Bucãtãria – inima casei Indiferent dacã preferaþi ca design o bucãtãrie tradiþionalã sau contemporanã. ea trebuie sã fie ºi practicã.

Mobilierul prezentat este realizat din lemn de teck. eucalipt sau pin nordic. în funcþie de dorinþele clienþilor. diferite tipuri de texturi. se fac simulãri tridimensionale. Toate aceste calitãþi se regãsesc din plin la produsele comercializate în reþeaua de magazine Adya. Pentru acest motiv. teflon ºi materiale textile marca Benetton. Pentru o mai bunã vizualizare a aspectului final. în combinaþii echilibrate ºi atractive cu elemente de aluminiu.157. produse de grupul italian Pircher. aspect plãcut ºi armonie cu mediul în care este amplasat. 6.Eleganþã naturalã advertorial Mobileazã-þi grãdina cu Adya! M obilierul de grãdinã trebuie sã aibã câteva trãsãturi de care sã vã puteþi bucura în decursul sezonului cald: rezistenþã. Misiunea CASA 4/08 l  19 . terase ºi piscine. aparþinând grupului Chemicalcom Adya. garanþia produselor din gama respectivã este de circa 10 ani. ªtefãneºtii de Jos. cât ºi montajul acestora. Judeþul ilfov. Aici puteþi gãsi o gamã largã de elemente de mobilier pentru grãdini. aflat pe ªoseaua de Centurã nr.759. Elementele constitutive ale pergolelor. cãsuþelor ºi pardoselilor sunt realizate din lemn stratificat (obþinut din pin nordic selecþionat) fiind tratate sub presiune cu sãruri minerale speciale. INFO Mai multe detalii aflaþi în showroomul de la sediul nostru. Adya asigurã atât serviciile de proiectare a acestor construcþii din lemn. sau sunând la 0740. gazebourilor.

dulapul suspendat „copiazã“ într-o oarecare mãsurã. silueta unui templu grecesc. avem în faþã o simplã bucãtãrie. Indiferent de spaþiul în care le expuneþi (bucãtãrie. în detaliu. ºi un rol decorativ pentru locuinþã. La prima vedere. dar. living sau bibliotecã) grecii ne-au oferit soluþia perfectã: niºa în perete.design de efect stilul elenistic Obiectele de colecþie au. 20 l Misiunea CASA 4/08 . în mare parte.

Acropole ºi muntele Athos. Misiunea CASA 4/08 l  21 n Foto: CAEsAR Amenajãrile care vor sã adopte mãcar câteva elemente din stilul mediteraneean pot „importa“ nuanþe de galben. lavandã sau teracotã. bazat pe vegetale. Aici fiecare fel de mâncare. De altfel. uleiul de mãsline este ingredientul de bazã pentru toate reþetele tradiþionale greceºti.reprezentatã prin crenguþa de mãslin. punct de atracþie pentru milioanele de turiºti. Nicãieri în lume. specificul bucãtãriei nu a fost mai mult influenþat de istorie ca în Grecia. un ornament întâlnit ºi astãzi în arhitecturã ºi design – în cazul nostru: mobilierul de bucãtãrie. Accente mediteraneene . mirodenii ºi ulei de mãsline are o poveste milenarã. dar ºi reflexii ale mãrii sau cerului Mediteranei. Preferinþa grecilor pentru viaþa îmbelºugatã este de sute de ani Savoare ºi arome Pe lângã templul zeiþei Atena. bucãtãria tradiþionalã reprezintã pentru greci un bun de patrimoniu.

oferind o atenþie deosebitã decorãrii locurilor publice ºi caselor. mai ales din casele celor bogaþi. verde pal. ºemineul nu îºi pierde din valoarea esteticã. galben ºi bleu. Încãperea va arãta mai spaþioasã ºi plinã de luminã. grecii ºi romanii au dezvoltat un stil arhitectural destul de sofisticat. Mozaicurile ºi frescele erau nelipsite. poate da luminã. utilul cu plãcutul au mers mereu împreunã. în completarea lumânãrilor. pentru depozitare. unde se renunþã la clasicul mobilier din lemn. Culorile pale se 22 l Misiunea CASA 4/08 n Foto: GREs DE GREs vor asorta cu albul. prin urmare puteþi alege gresia ºi faianþa din baie în orice nuanþã vã place: roz. texturã finã) pentru a crea impresia cã e gata de aprins. . create din placãri cu faianþã. stilul elenistic În afara sezonului rece. La ocazii speciale.design de efect Pasiune pentru decor În Antichitate. oferã imaginea unui interior antic în care rafturile ºi mesele din piatrã erau cele mai simple variante. ci trebuie ºi sã se introducã ordinea sau raþiunea în folosirea obiectelor care ne înconjoarã. În istoria artei decorative. Aºezaþi în cãmin lemne de mesteacãn (culoare albã. Spaþiile deschise Designul este un instrument prin care specialiºtii ne învaþã cã nu e suficient doar sã fie frumos.

.

unde vorbeºte despre pasiunea grecilor pentru îmbãiat ºi sfaturile lui Hippocrat pentru sãnãtate. prin conducte din lut ars. Stilul modern-minimalist. Apa era adusã din izvoarele montane. Trebuie subliniat însã cã cel care a fãcut prima menþiune scrisã despre baie a fost Homer. iar cãzile aveau forma unor vase largi din marmurã. însã vechimea placãrilor de acest tip a fost evaluatã la 4000-5000 de ani. apar bateriile antichizate ºi cãzile cu forme rotunjite. Într-o variantã clasicã. 24 l Misiunea CASA 4/08 . Baia modernã aduce conceptul de lavoar dublu. fiind descoperite în interiorul piramidelor egiptene.design de efect stilul elenistic Primele bãi placate cu mozaic ceramic se pot vedea ºi astãzi în cetãþile greceºti. suspendat sau încastrat în corpul de mobilier ºi baterii aplicate pe perete. în „Iliada”. de tip hi-tech ºi combinaþii de placãri ceramice cu sticlã semitransparentã. oferã multiple variante de amenajare prin obiecte sanitare suspendate.

ulterior. Tehnica mozaicului era cunoscutã încã din Mesopotamia. iar. Arta mozaicului ºi testul timpului. din pietricele monocrome sau uºor colorate au apãrut în Grecia secolelor V-IV î. Mozaicul împodobea adesea interioarele din Grecia Anticã. iar bãile moderne se încadreazã în tendinþe mai ales prin folosirea mozaicului. Misiunea CASA 4/08 l  25 n Foto: DELtA DEsiGN . rezista cu succes trecerii timpului. Conturate pe linii moderne sau clasice. transparente sau opace. fiind un material durabil. Nici nisipul cu tente de auriu nu este scãpat din vedere. unde acesta se realiza din bucãþi mici de piatrã finã.Accente mediteraneene Mobilierul de baie oscileazã de la simplu ºi funcþional pânã la formal-superficial... în perioada elenisticã. iar culorile devin „ecouri“ ale mãrii ºi cerului mediteraneean. pãstrând o atenþie deosebitã pentru detalii. au fost realizate din prisme de marmurã divers colorate. Armonia vizualã este datã de asortarea componentelor. Evoluþia acestei arte a trecut testul timpului.. el fiind reprezentat prin aplicaþii de bronz patinat ce se regãsesc atât în plãcile ceramice. suprafeþele sunt lucioase. ca formã ºi culoare. Adevãratele mozaicuri însã.Hr. cât ºi în accesoriile din baie.

.

.

acasã

Adriana Bahmuþeanu
între Piaþa Kogãlniceanu ºi Pipera
„Rolul casei, pentru mine : sã mã relaxez dupã o zi obositoare de muncã.“

Î

ntr-un apartament din apropierea Pieþei Kogãlniceanu din Bucureºti, Adriana Bahmuþeanu ºi Silviu Prigoanã aºteaptã cu nerãbdare finalizarea lucrãrilor de reamenajare a casei din Pipera. În privinþa termenelor de execuþie, socotelile de dinaintea naºterii fiului lor nu s-au potrivit cu cele de pe ºantier, aºa cã, momentan, trebuie sã se mulþumeascã cu condiþiile oferite de aceastã locaþie, ultracentralã dar nelipsitã de problemele inerente zonei: trafic

intens, zgomot, lipsa parcãrilor ºi spaþiul restrâns al unui apartament de 130 mp, conceput pentru nevoile unei familii de la începutul secolului trecut. Chiar ºi aºa, câteva piese de mobilier, finisajele ºi decoraþiunile din acest apartament ne-au ajutat sã ne facem o idee despre stilul de viaþã al unui cuplu cu vizibilitate în peisajul monden. Dialogul purtat cu Adriana, proprietara locuinþei, ne-a edificat ºi asupra gusturilor în amenajãri ale

reportaj
tru faptul cã... nu se mai poartã. Oricum, apartamentul pe care îl vedeþi a fost gata într-un an de zile, timp în care puteam sã ridic o casã la roºu“, îºi aminteºte gazda, nu fãrã resentimente.

Vecini de tot felul
Dar greul abia avea sã înceapã. În fiecare noapte, în clãdire se strecurau oameni ai strãzii sau tineri sub influenþa drogurilor, veniþi de prin cluburile din apropiere. „Aproape cã m-am îmbolnãvit de inimã în perioada aceea, când intram pe întuneric ºi îi gãseam aici. Mã edificam dupã miros dacã am musafiri ºi uneori eram nevoitã sã apelez la Poliþie, pentru cã erau violenþi. Pe perioada iernii, toþi cerºetorii se refugiau în scãrile blocurilor din zonã. Am reamenajat scara, din banii noºtri, am pus interfon, am tras un bec de la mine din casã, deoarece vecinii îl stingeau, ºi... vãd cã s-au mai rãrit. Chiar ºi aºa, seara când vin acasã, mã mai împiedic de câte unul...“ O altã problemã sunt vecinii, cei legali. În general, sunt pensionari care nu-ºi permit sã suporte cheltuielile unei întreþineri decente a clãdirii, aºa cã perechea Bahmuþeanu-Prigoanã e cam singura cotizantã. Când a fost cazul sã fie fãcutã dezinsecþia, aceiaºi vecini s-au opus, ca sã nu li se impute lucrarea (ºi chiar nu era cazul). Un alt subiect de discuþie a fost interfonul, pe care l-au privit cu neîncredere - le era teamã cã n-o sã mai poatã intra în imobil - ºi pe care, bineînþeles, nu l-au plãtit. „Oamenii nu vor sã se mute de aici, chiar dacã ar lua un preþ bun pe apartament, sã-ºi cumpere în altã parte ºi sã le rãmânã o sumã frumuºicã... Iar dupã ce am fãcut toate îmbunãtãþirile, inclusiv reamenajarea scãrii, nici mãcar nu ne-au mulþumit“, a punctat Adriana destul de seninã.
Misiunea

„Pretenþiile“ unui locatar din centrul Bucureºtiului: o scarã curatã ºi utilizatã, pe cât posibil, de cãtre cei din bloc ºi nu de oamenii strãzii.

Vorbind de securitate, nu ne referim neapãrat la obiecte de preþ, ci la liniºtea familiei. Un portar la intrare... poate în filmele americane; sau, mai nou, în ansamblurile rezidenþiale de lux din afara Capitalei.

celor doi parteneri, gusturi care se vor materializa pe deplin în viitoarea lor casã de la marginea Capitalei.

Viaþa la „ultracentral“
Se considerã cã un apartament la Piaþa Kogãlniceanu este un avantaj, iar gazda noastrã este parþial de acord, deoarece poate ajunge pe drumul cel mai scurt în orice punct al oraºului. „Avantajul este însã mai mult teoretic. În realitate, e un bulevard murdar, traficul e infernal ºi nu sunt locuri de parcare - lãsãm maºinile pe trotuar, prilej de continuã rivalitate, iar primãria pune borne, redu-

când zona utilizabilã. Ne-am fãcut doar iluzia cã vom locui civilizat. Nici apropierea Ciºmigiului nu ne salveazã e foarte aglomerat. Iniþial, dedesubtul apartamentului fusese o bãcãnie... acum e un club de striptease. A fost nevoie de câteva reclamaþii ºi de notorietatea soþului meu pentru a putea dormi noaptea. S-a fãcut o izolaþie fonicã, zgomotul s-a redus, dar încã nu e suficient. În privinþa serviciului, aº putea spune cã, prin natura meseriei (presa mondenã - n.r.) „biroul“ meu e mai degrabã câte o cafenea din zona Dorobanþi. Deci... nu e greu de ajuns din Pipera, unde o sã locuim“.

Dacã ar fi numai atât, probabil cã aºteptarea mutãrii nu ar fi atât de grea. Dar viaþa în acest apartament are o istorie complicatã ºi plinã de peripeþii. În primul rând, au fost modernizarea ºi transformarea într-un spaþiu locuibil. Din fericire, este vorba de o clãdire încã solidã, fãrã „bulina roºie“, pe care clãdirea alãturatã o are. Recompartimentarea, cu demolarea câtorva pereþi care nu contribuiau la structura de rezistenþã, au fãcut posibilã amenajarea unui living. „Am acoperit pereþii cu gips-carton - aceasta a fost soluþia la momentul respectiv, acum nu ºtiu dacã ar mai fi cazul sã recurgem la aceastã variantã, chiar ºi pen-

CASA 4/08

  l  29

acasã

Ecosisteme complexe
Apartamentul era unul „de rezervã“ dar a trebuit sã se transforme în locuinþã relativ permanentã. „Iniþial, arãta ca o peºterã. Dupã ce am nãscut, la câteva sãptãmâni, am observat cã prin bucãtãrie au început sã circule un soi de viermi. Nu îmi dãdeam seama de unde vin.“ Bineînþeles, s-a apelat la firma de dezinsecþie a domnului Prigoanã. Enigma avea sã fie dezvãluitã: în afarã de uºa principalã de la scarã, care fusese dotatã cu interfon, mai exista o intrare. Una dintre clãdirile învecinate avea o uºã de serviciu, pe unde intrau, odinioarã, cei care se ocupau de întreþinerea casei. Era o cale de acces dositã în spatele unei cafenele. Astfel, se ajungea într-un pod care avea legãturã cu celelalte clãdiri. Cineva spãrsese uºa ºi, în consecinþã, îºi fãcuserã loc aici vreo 20 de „aurolaci“ care creau mediul propice pentru o colonie de fluturi. Conform declaraþiilor celor implicaþi, 6 muncitori au încãrcat, timp de 2 zile, 3 camioane cu gunoi - cartoane, saltele vechi, haine etc. Au fost schimbate uºile, s-a curãþat, s-a dezinfectat iar arealul acestor specii urbane a fost afectat serios. Pericolul, însã, planeazã continuu asupra locuitorilor zonei...

reportaj

O felicitare de la preºedintele þãrii, un secrétaire din secolul al XVIII-lea, mici statuete ºi colecþia de lãmpi Berger – obiecte de preþ care intrã, de la un anumit punct, în „zestrea“ familiei, definind-o. Noul amplasament din afara oraºului le va pune, probabil, într-o altã luminã, neestompatã de praf ºi gaze de eºapament.

Uºile de interior sunt piese unicat, datoritã geamurilor care intrã în componenþa lor, realizate de artistul plastic Divriceanu.

Pasiunea pentru lãmpile Berger
Poveºtile neplãcute pe care le-am ascultat de la gazda noastrã nu ne-au împiedicat sã observãm câteva elemente de mobilier sau decor cu totul speciale. Pasiunea pentru antichitãþi sau piese rare este un subiect dezbãtut deseori în cadrul întâlnirilor cu persoane publice ºi nici de aceastã datã nu s-a fãcut excepþie. Nu ne-am putut lua ochii de la un secrétaire din lemn de nuc de la 1700, cumpãrat de la un magazin de

antichitãþi din România. „A fost un cadou de-al meu pentru Silviu ºi a rãmas aici. Oricum, câteva obiecte din apartament vor ajunge în casa din Pipera, în special lãmpile mele Berger. În general, el cumpãrã antichitãþile. Uneori, le cãutãm împreunã, în mãsura timpului pe care îl avem la dispoziþie. Ne place sã avem obiecte vechi. Nefiind loc pentru depozitare, am dus foarte multe la el la firmã: statui, tablouri, mic mobilier.“ Inedite sunt ºi uºile de interior realizate cu ajutorul unor foi de sticlã sablatã ºi coloratã. Sunt piese unicat, semnate de artistul plastic Divriceanu. Mai este un set de mãsuþe cu tãblie de

Din lumea exclusivistã a colecþionarilor
Lãmpile Berger au fost inventate în 1898 de un farmacist francez (Maurice Berger) care a gãsit o metodã de a arde, cu ajutorul unui amestec pe bazã de alcool, atât microorganismele nocive, cât ºi mirosurile neplãcute din aer (de la fum de þigarã, animale etc). În plus, sunt emanate parfumuri plãcute. Folosite iniþial în spitale, lãmpile Berger au pus bazele unei ramuri a industriei parfumurilor. Multe piese sunt create de artiºti ºi fac parte din colecþii renumite, vândute numai în cercuri restrânse de cunoscãtori. Unele colecþii se vând integral aceleiaºi persoane, pentru ca aceasta sã se poatã înscrie în cercul colecþionarilor (ca în cazul pieselor Swarovski).

30  l  Misiunea 4/08 CASA

în casa din Pipera s-a pus parchet.nu le-am folosit niciodatã. la orice amenajare.chiar ºi pe site-ul personal sunt scoase în evidenþã. M-am bucurat sã descopãr un magazin de uleiuri în Bucureºti. Tocmai admiram un ºemineu din fontã. fãrã plãcere neapãrat. Încarcã devizele. pentru cã voiau sã treacã peste el cu materialele ºi noroiul de afarã. sunt foarte vechi. Ioana Ceccarelli ºi Adriana Bahmuþeanu au schimbat fãrã reþineri impresii despre tendinþele actuale în design.“ Misiunea Stilul clasic .. au peste 100 de ani. e neserios. firmele din Occident ºi-au deschis reprezentanþe în România. Oricum. marmurã ºi picioare metalice patinate. Deºi aflatã într-un colþ al livingului. cu ceramicã smãlþuitã. Mai iau din strãinãtate doar lãmpile. aºa cã pot comanda. ºi mi-a fost teamã sã nu-mi fie confiscatã la urcarea în avion. iar firma de la care l-am cumpãrat îmi tot promite cã mi-o aduce. Nici când e vorba de firme lucrurile nu stau mai bine. nu poate trece neobservatã vitrina cu lãmpi Berger. Cele mai multe sunt aduse din strãinãtate ºi fiecare are o poveste a ei. E cu gaz. la subiecte care „ard“. „Unele. revenim. a recunoscut Adriana Bahmuþeanu. De fapt. care a fost cumpãrat de la Curtea Sticlarilor. „E o pasiune care s-a dezvoltat în timp ºi..ºtie cã îmi plac ºi. am avut probleme cu muncitorul român.. Faptul cã lucreazã pentru o persoanã publicã nu are nicio influenþã. când Adriana ne-a redus simþitor entuziasmul: „L-am comandat cu 4 ani în urmã ºi nici acum nu funcþioneazã. dar pe cele de colecþie  CASA 4/08   l  31 . De exemplu. în acte se consumã mult mai multe materiale decât este cazul.. Multe sunt de la soþul meu . Funcþioneazã tot pe principiul spirtierei.“ Muncitorul român Orice am face. întotdeauna. face multã mizerie. Interesul gazdei noastre pentru acestea e relativ cunoscut . îmi cumpãrã. pe care mi le-a adus Silviu. E un cadou frumos.iatã un motiv pentru care membrii echipei Misiunea Casa s-au simþit relaxaþi în casa din Bdul Kogãlniceanu. atunci când gãseºte pe undeva. îi lipseºte o bucºã. A venit deja cãldura ºi. deocamdatã nu-ºi mai are rostul. de câte ori merg undeva ºi vãd o lãmpiþã. nu mã pot abþine sã n-o cumpãr“. de fricã sã nu le stric. Apoi te muþi în casã ºi încep sã se spargã þevile. Eu. Se crede un mic Dumnezeu. Am ascuns totul printre haine ºi am trecut cu bine. în momentul acesta. la rândul meu. împreunã cu uleiul. le trimit prietenilor lãmpiþe din acestea. trebuie sã stai lângã el ca sã lucreze bine ºi niciodatã nu terminã la timp. Odatã am cumpãrat una din Germania. s-a lustruit ºi a trebuit sã insist pentru a-l proteja.

casa este un hotel în care vin sã dorm ºi sã stau cu copilul. nici nu se mai observã acum. ªi în Pipera se circulã greu. dar nu am când. oricare ar fi stilul ei de amenajare. gãseºti ceva similar ºi la un magazin obiºnuit. galeria abia se þine. pe care sã fie aºezate diverse obiecte. cu 20 de lei/mp. am gãsit o faianþã la ofertã.. eram obiºnuiþi cu o casã mare.. „Pânã sã ne mutãm aici.de pildã un cuier din metal care a aparþinut lui Alexandru Ioan Cuza. Am cumpãrat o faianþã de la un creator cu renume ºi plãcile nu se potriveau. sarcinile în casã sunt oarecum împãrþite: mulþimea de aparate. Acum 4 ani era în vogã. casa de la marginea Bucureºtiului va fi gata. plus o grãdiniþã particularã (se pregãteºte pentru deschiderea celei de-a doua) . Chiar ºi aici avem o gresie «de fiþe». Un specialist în draperii va lucra acolo cu maºina lui de cusut.. Am fost apoi în Valea Cascadelor. trebuie sã plecãm la serviciu cu o jumãtate de orã mai devreme. luciul suprafeþelor ºi bogãþia ornamentelor îl transformã instantaneu în „vedeta“ unei încãperi. Se poate întrevedea cum se vor desfãºura lucrurile în casa nouã. Spaþiul restrâns a determinat evitarea gratuitãþilor.. sunt în grija lui Silviu Prigoanã. ºi m-am hotãrât sã le fac la faþa locului. Nu prea primim oaspeþi. s-a gãsit loc ºi pentru câteva fotografii..“ În puþinul timp liber.“ Casa ca un hotel Adriana Bahmuþeanu are o agendã de serviciu destul de încãrcatã. Îmi place sã gãtesc. Materialele «de firmã» nu sunt neapãrat Un tonomat Juke Box îºi gãseºte locul în orice casã. o rubricã în „Libertatea“. Avem tot felul de obiecte împrãºtiate prin apartament. pânã la ultimul retuº. transformatã în emisiune la Kanal D. iar Adriana se ocupã cu decoraþiunile.. ne jucãm cu copilul ºi cam atât. fiecare cu camera ºi baia lui. „Plec dimineaþa ºi vin noaptea. unde ne simþim ca niºte sinistraþi.acestea sunt doar câteva dintre sarcinile tinerei mãmici. reportaj O mascã din lemn pentru calorifer poate deveni element de mobilier. foarte bunã: ieftinã. Mai sunt ºi evenimente mondene.nu e cazul. Acesta e rolul casei pentru mine: sã mã re- laxez dupã o zi obositoare de muncã. cele mai bune. pe care o sã ne gândim dacã le vom duce în Pipera . dar avem unde sã ieºim cu copilul ºi este o casã mare. dar. evitãm restaurantele ºi preferãm sã mâncãm împreunã . director editorial la „Ideal Mariaj“. fãrã defecte ºi frumoasã. ªi totuºi. pânã la urmã.acasã Despre firmele „de fiþe“ Peste puþin timp. dar în cazul ceramicii . Când o sã fie gata. Are un aer retro. cu cablurile aferente. descoperi cã nu oferã calitatea doritã. La mobilã sau parchet poate cã meritã sã fii atent la firmã. „M-am sãturat de firmele de bani mulþi care confecþioneazã perdele.stãm de vorbã. Nu am activitãþi casnice decât foarte rar. iar ineditul formei. Director executiv la revista „Zãu“. vã invit s-o vedeþi!“ n 32  l  Misiunea 4/08 CASA .

.

Segmentele de ºinã se pun acum pe roata dinþatã ºi se înºurubeazã în tocul porþii. Acþionatã printr-un singur dispozitiv. respectiv dispozitive de acþionare. cu roata dinþatã în spate. Avantajul unei soluþii de acest tip este ºi faptul cã nu necesitã douã motoare. 2. Iatã lucrãri pregãtitoare pentru conectarea cablurilor de alimentare ºi reþea (trase prin soclul din beton). s-a ales o poartã glisantã de mari dimensiuni în locul uneia cu douã canaturi. realizatã din elemente din plastic dur. În cazul prezentat de noi. 6.90 m în dreapta porþii. precum la deschiderea prin pivotare. ceea ce impune o extensie a ºinelor de minimum 3. Blocul dispozitivului (fãrã capacul de acoperire) e ancorat în soclul din beton. de glisare. Poarta (în cazul nostru o variantã din metal) culiseazã în lateral pe o ºinã. ca la sistemul cu douã canaturi. ºi suficient spaþiu pentru culisarea porþii.porþi glisante Caz problematic: Accesul larg impune diminuarea spaþiului curþii dispozitive Pentru accesul pe proprietate. cu 4 dibluri metalice. tranzitul se deruleazã pe o lãþime de 4 metri. aveþi posibilitatea de a monta o poartã glisantã ce permite o intrare de lãþime mare ºi e acþionatã de un motor corespunzãtor. 34 l Misiunea CASA 4/08 . Amplasaþi apoi provizoriu dispozitivul de acþionare al porþii. ªina dinþatã. pentru a se stabili necesarul de componente ce va acoperi lungimea porþii. plasat pe latura spre care se deschide poarta. acþionatã fiind de un motor puternic 1. trebuie asamblatã mai întâi de probã. nu necesitã spaþiu la interior. etapizat. D acã în curte nu e spaþiu suficient pentru deschiderea spre interior a unei porþi pivotante (mai ales dacã maºina va fi parcatã alãturi de canaturile ei). Execuþia presupune o fundaþie continuã. 8. ori dacã nu doriþi sã renunþaþi la suprafaþa reclamatã de o atare soluþie. rezistentã la îngheþ. pentru a determina înãlþimea optimã a ºinei dinþate (cremalierei). E suficient unul singur. 7.

pentru ca ulterior ºina dinþatã (cremaliera) sã poatã trece dincolo de poartã. (corespunzãtor greutãþii porþii) ºi este pusã în miºcare mecanic. fixatã pe arborele motor.. În prealabil. Aºa cum v-am obiºnuit. 10. La capãtul porþii. Poarta alunecã uºor pe ºinã înainte ºi înapoi. În faþa fundaþiei e instalat un tub gol destinat introducerii ºi izolãrii cablurilor electrice necesare. e important sã fie determinat exact locul acestuia. 3. nefãcând nici prea mult zgomot. se îmbucã în dantura ºinei înºurubate pe panoul porþii..Vedere dinspre curte: Poarta de mari dimensiuni aºezatã pe ºinã e gata de rulare prin intermediul dispozitivului de acþionare plasat la dreapta. dar poate funcþiona ºi fãrã aceasta.. în prelungirea ramei de jos. 9. În cazul de faþã. De aceea. a mai fost sudatã o þeavã pãtratã . proces care depinde ºi de fixarea cât mai riguroasã a cremalierei în ºuruburi. În timpul funcþionãrii. deoarece are ºi receptor integrat. 4. Cremaliera e rezistentã la intemperii. Poarta primeºte semnale printr-o antenã radio externã. Aceastã operaþiune este necesarã numai atunci când unitatea de acþionare e situatã în afara porþii aflate în poziþia „închis“. Dacã aveþi o poartã metalicã. 5. la montarea dispozitivului. fotografiile din reportajul nostru vã aratã exact ceea ce trebuie sã faceþi pentru o reuºitã ireproºabilã. prin telecomandã. Capãtul cremalierei ajunge chiar ºi pe þeava de prelungire. din exterior prin comutatorul cu cheie iar din maºinã. aceasta e compusã din segmente separate de plastic dur. Poarta e acþionatã din interior prin taster. soluþia noastrã n este cea mai potrivitã. iar poarta sã ruleze fãrã oprire. CASA 4/08 l  35 . prin intermediul unei roþi dinþate. roata dinþatã din alamã. Misiunea 11. înlesnind roþii dinþate intrarea în contact imediat. deformatã sub propria greutate. în faþa stâlpului.. se efectueazã lucrãri pregãtitoare constând în turnarea betonului pentru soclu ºi executarea traseului cablurilor aferente instalaþiei. . ce urmeazã a fi înºurubate succesiv în partea de jos a cadrului porþii.

ºi în Bulgaria.461 76 x 80.5 4 17.6 MPI (90 CP) ºi o motorizare Diesel 1.2 4.9 8 50 (70) 4. având disponibile douã variante de putere: 70 CP ºi 85 CP. Logan Pick-Up Cel mai puternic membru al echipei cãtre interiorul benei. cu o barã anti­ruliu în faþã. ce faciliteazã fixarea solidã a oricãrei încãrcãturi. Logan Pick­Up va fi co­ mercializat. Versiunile Logan Pick­Up prevãzute cu ABS sunt echipate cu un sistem Bosch 8. În 2008.8 5. scaun pasager rabatabil.8 5.5 CONSUM norme CEE n° 99/100 (l/100 km) 137 5.000 Electronicã multipunct Benzinã 163 13.2 Exigenþã ºi inovaþie Logan Pick­Up vine în sprijinul ce­ lor mai exigenþi.000 160 1. Modelul Pick­Up este prevãzut cu douã niveluri de echipare.750 200 1. radioCD. modelul va fi disponibil ºi pe n alte pieþe. pack siguranþã (ABS + airbag pasager) sau pack electric (geamuri electrice + telecomandã pentru uºi).590 800 650 605 1. cu repartitor electronic de frânare EBV. Mai mult decât un pick-up Logan Pick­Up dispune de nume­ roase posibilitãþi de depozitare.9 8 63 (85) 3. fabricate de Renault. În plus.3 1. ºasiul este echipat.5 x 80. Logan Pick­Up este echipat cu un propulsor pe benzinã 1. ºi preia baza rulantã a mode­ lului Logan MCV.250 euro (TVA inclus). Turcia iar. vehiculul poate fi echipat cu aer condiþionat. oferã airbag frontal pentru pasager. închidere centralizatã.9 4. putând fi achiziþionat de pe piaþa internã pentru o sumã începând de la 7. Toate aceste elemente fac din Dacia Logan Pick­Up un vehicul sigur în orice condiþii. Opþional. alcãtuitã din cunoscuta ber­ linã.5 dCi. Vehiculul este conceput pentru a face faþã celor mai dificile drumuri.1 146 16.590 800 650 605 1. MOTOR Tipul de cutie de viteze Nivel de depoluare Numãr de locuri Tip motor Cilindree (cm3) Alezaj x cursa (mm) Numãr de cilindri Raport volumetric Numãr total de supape Putere maximã kW CEE (CP) Regim putere maximã (rot/min) Cuplu maxim Nm CEE Regim cuplu maxim (rot/min) Tip de injecþie Carburant Vitezã maximã (km/h) 0­100 km/h (s) CO2 (g/km) Urban Extra­urban Mixt CAPACITATE Rezervor carburant (l) Total maxim autorizat (MMAC) Total rulant (MTR) Sarcinã utilã (CU) Remorcabilã cu frânare Remorcabilã fãrã frânare 1. direcþie asistatã.0 de ultimã generaþie. retro­ vizoare reglabile din interior sau ba­ ghete de protecþie lateralã. remarcându­se prin lãþimea maximã de încãrcare de 1. Modelul mai include airbag frontal pentru ºofer în dotarea standard iar.5 4 9.700 1. în serie. Treap­ ta dispusã în partea inferioarã a oblo­ nului permite un acces rapid ºi uºor 36  l  Misiunea 4/08 CASA . pânã la cei aflaþi în cãutarea unui ve­ hicul pentru escapade în timpul liber. Bena are 16 puncte pentru ancorare.598 79.6 MPI 90CP Manualã Euro 4 2 K7M 710 1.80 m ºi o sarcinã utilã de 800 kg.940 2.540 800 650 580 50 1.5 8 64 (90) 5.0 192 11. Dacia Logan Pick­Up oferã un ra­ port imbatabil între preþ ºi prestaþii. fãrã un partener de nãdejde calitatea ºi rapiditatea lucrãrilor au de suferit.5 4 17. datoritã arcurilor elicoidale ºi amorti­ zoarelor verticale. Acesta completeazã suita de mode­ le Logan. break­ul aflat în plinã ascensiune a vânzãrilor ºi o versiune utilitarã pe gustul multor clienþi. de la micii antreprenori ºi comercianþi. începând cu 2009. ocupanþii vehiculului au la dispoziþie o zonã cu o capacita­ te de aproape 300 litri. Pe lângã torpedou ºi spaþiile de depozi­ tare din portiere sau de la baza con­ solei centrale.940 2.37 m ºi oblonul de închidere a benei ce poate suporta în poziþia rabatatã o încãrcãturã de pânã la 300 kg.5 8. care includ: airbag ºofer. Directã Common Rail cu turbo­ compresor ºi schimbãtor aer­aer Diesel 160 13. opþional. Logan Pick­Up se remarcã prin latura sa practicã.8 140 6.advertorial Î n domeniul construcþiilor ºi ame­ najãrilor.890 2.5 dCi 85CP Manualã Euro 4 2 K9K 796 1. Vehiculul a fost conceput pentru a rãspunde aºteptã­ rilor unei categorii largi de utilizatori. situatã în spatele scaunelor. Vehicul robust ºi modern.0 6. Noul model este echipat cu motoare pe benzinã sau Diesel.900 Pregãtit pentru orice experienþã Bena Loganului Pick­Up are o lun­ gime de încãrcare de 1.500 128 3.461 76 x 80. în afarã de România.5 dCi 70CP Manualã Euro 4 2 K9K 792 1. Dacia vine în ajutorul specialiºtilor în amenajãri cu noul Logan Pick­Up.

de numai 140 g/km. advertorial continuã ofensiva pe piaþa utilitarelor Siguranþa. cu un covor de protecþie plastifiat. Pra­ gul de încãrcare este la 582 mm.420 mm. Interiorul este spaþios ºi confortabil.936 mm. robust ºi economic. planºa de bord sunt conce­ pute pentru a rezista uzurii. contribuind la menþinerea emisiilor de CO2 la un nivel scãzut. ªasiul este prevãzut. aceastã premisã nu este aplicabilã pentru Logan VAN. pen­ tru a se asigura o utilizare confortabilã. Panourile portierelor. O zonã de încãrcare bine delimitatã Logan VAN dispune de un planºeu în douã segmente montate pe un ca­ dru fixat de planºeul de origine. pentru un preþ pornind de la 5.5 m3. Versiunile dota­ te cu ABS dispun de un sistem Bosch 8. un deziderat împlinit Logan VAN este echipat cu arcuri elicoidale ºi amortizoare verticale având cursa de suspensie mãritã pen­ tru a permite vehiculului sã ruleze în condiþii de siguranþã chiar ºi pe ºoselele cele mai dificile. el Cuvântul de ordine . Panourile interioare ale portierelor sunt prevãzute cu elemente de protecþie din material plastic. o valoare ineditã pentru aceastã categorie de ve­ Portiere originale Logan VAN preia designul ºi dimensiunile Logan MCV. iar înãlþimea utilã la 940 mm.6 (90 CP) ºi Diesel 1. hicule. Autoutilitara are geamurile laterale spate ºi portierele batante spate acoperite cu tablã. în prezent. are garda la sol mai înaltã decât media iar scutul de protecþie este amplasat sub gru­ pul moto­propulsor. cu repartitor electronic al forþei de frânare EBV. costurile de întreþinere fiind de ase­ menea accesibile. Lãþimea de încãrcare se ridicã la 1.4 (75 CP) ºi 1. Logan VAN poate fi achiziþionat. Autoutilitara poate fi dotatã cu o gamã largã de accesorii. opþional. existã douã portiere batante care au trei poziþii de deschidere. de airbag frontal ºofer ºi. Autouti­ litara este dotatã cu bandouri de protecþie a portierelor. motorul de 70 CP este echipat cu un sistem de injecþie common rail din a doua generaþie. dar cu o investiþie minimã. În spate. 90° ºi 180°. în echiparea standard. Ast­ fel. acesta se situeazã la 2. Consum redus de combustibil Logan VAN este disponibil în douã variante de motorizare: pe benzinã ­ 1. Varianta Diesel are un consum extrem de redus de com­ bustibil – 5. ºoferul regãsind aici aceeaºi ambianþã a postului de conducere ºi aceleaºi co­ menzi cu care s­a familiarizat pe ver­ siunea break. la 40°. Lungimea caroseriei asigurã variantei Logan VAN o capacitate de încãrcare pe o lungime de 1. de airbag frontal pasager. printre care panouri laterale din plas­ n tic ºi galerie de pavilion. Misiunea CASA 4/08   l  37 . tapiþeria.0 de ultimã generaþie. Lo­ gan VAN este rezultatul expe­ rienþei îndelungate acumulate de gru­ pul Renault în materie de vehicule utilitare. Existã ºi opþiunea de mascare.p Dacia Logan VAN M odern. Vehiculul rãspunde aºteptãrilor unei categorii largi de clienþi care se aflã în cãutarea unui mijloc de transport cu o capacitate de încãrcare cât mai mare.840 euro. Lo­ gan VAN dispune. Sistemul de frâ­ nare a fost adaptat conform scopului practic al vehiculului. cu barã anti­ruliu în faþã. Cabina este separatã de zona de încãrcare printr­un perete cu rol protector ºi izolator pentru habitaclu. în funcþie de variantã. la fel ca ºi geamurile de custodã din spate.5 dCi (70 CP). O capacitate de încãrcare remarcabilã Logan VAN are o structurã de rezis­ tenþã special conceputã pentru a face faþã unor încãrcãri de pânã la 800 kg.preþul Chiar dacã unele caracteristici teh­ nice ar reclama un preþ mai ridicat. rezultã o zonã de încãrcare total planã. Atuul constructorului . Astfel. c i dispune de portiere laterale în spate de tip VP (vehicul de persoane).3 litri/100 km în ciclu mixt.fiabilitate Logan VAN a fost creat pentru a rezista cu succes în condiþii severe de exploatare ºi trafic. fãrã TVA. a zonei de încãrcare. În ceea ce priveºte volumul de încãrcare. în funcþie de necesitate ºi de natura încãrcãturii.

realizatã la dimensiuni corespunzãtoare. per­ fect armonizatã cu frumoasa clãdire de epocã. e contraindicatã montarea unei uºi pivotante ample. 3.uºi de garaj Caz problematic: Garaj îngust. ce nu necesitã deloc spaþiu în faþa garajului. în alte scopuri). Mai întâi. cu deschidere spre exterior. e fixat tocul (adicã rama uºii) de latura dinspre interior a buiandrugului. accesibil direct din stradã Dacã.  38 l Misiunea CASA 4/08 . În plus. pentru soluþionarea probleme­ lor ridicate de garajul amplasat la stradã. a fost aleasã o variantã de uºã simplu de manevrat. din raþiuni practice ºi de siguranþã. acces 1. Se vede ºi cum a fost obturatã denivelarea dintre aceste elemente. cât ºi pe toatã suprafaþa pereþilor. Segmentele uºii unicat sunt livrate în baloturi compacte. degajându-l ºi pe cel din interior. Profilele sunt fixate bine cu ajutorul diblurilor amplasate în diferite puncte de montaj. R enovarea cu succes a unei clãdiri vechi ºi impunãtoare ce include ºi un garaj nu trebuie sã omitã aplicarea tehnologiilor de ultimã orã pentru acþionarea uºii acestuia. A fost aleasã una secþionalã. Montatorii le transportã mai uºor spre locul de montare. pentru parcarea maºinii. E vorba de o uºã secþionalã. În cazul de faþã. aceastã variantã înlesnea folosirea 2. 4. Ea a corespuns întocmai ne­ cesitãþii garãrii unui vehicol ceva mai înalt decât media ­ o maºinã de teren. Garajului renovat îi mai trebuie doar o uºã nouã. eventual ­ ºi a permis utilizarea completã a spaþiului din interior (atât la sol. existã opþiunea pentru o poartã secþionalã. cu un finisaj conceput sã satisfacã gusturile cele mai exigente.

În plus. pe ambele laturi a fost necesar câte un ghidaj arcuit. ea a fost vopsitã în verde chiar de cãtre proprietarul locuinþei. Elementele uºii au fost inversate de pe verticalã pe orizontalã prin intermediul unei role de ghidare. 6. fixat corespunzãtor de ºina marginalã. 5. Cât priveºte uºa.Garajul prezentat e realizat în acelaºi stil constructiv ºi cromatic cu vila. .

. În plus. În nuturile longitudinale sunt introduse un profil de protecþie a clemelor ºi unul de etanºare. luându­se în considerare ºi des­ chiderea portierelor vehicolului. Segmentele sunt îmbinate între ele cu piese metalice speciale. de jos în sus.. 11. din cauza pantei uºoare a terenului n de construcþie. acces 10. Aceastã segmentare necesitã aºadar numai o razã redusã de ghidare pentru a ajunge în spa­ tele grinzii. În cazul nostru. fiind montat chiar pe ºina de rulare. spre a se evita ruperea segmentelor. sub plafon. sub plafon. oblic. fixatã direct sub tavan.. Spre deosebire de uºile pivotan­ te rigide. elementele ce­ lor secþionale se pliazã în spa­ tele buiandrugului. ºina a fost . Acum poate fi montat fiecare segment al uºii.. Mecanismul cu arc de înfãºurare a cablului de tracþiune pe stânga ºi dreapta e în spate.uºi de garaj 7. Uºa garajului realizatã din patru segmente e deja finalizatã ºi montatã la locul ei. amplasatã în mod nefericit. Aici mecanismul de antrenare e asamblat printr-o articulaþie cu panoul uºii de garaj. dispozitivul de acþionare este amplasat la capãtul ºinei de rulare. la maximum a lãþimii utile. Segmentele nu se disting din afarã. cel care ridicã segmentele uºii. 40 l Misiunea CASA 4/08 . uºa se poa­ te deschide chiar dacã în zona situatã imediat în faþa garaju­ lui (în funcþie ºi de suprafaþa ei) staþioneazã altã maºinã. Nici siste­ mele glisante nu erau utile. motorul dispozitivului e Soluþii alternative de uºi secþionale Cine are un garaj cu lãþime mare poate rezolva optim problema uºii cu ajutorul unei variante secþionale ghidate de-a lungul peretelui acestuia. Acþionarea uºilor secþionale se petrece ca la cele pivotan­ te. Abia acum e rândul montãrii ºinei de rulare din plafon ºi a dispozitivului de acþionare.. dacã ar fi întrebuinþat un sis­ tem de uºi batante. Poarta e montatã perfect pe poziþie în spatele buiandrugului. 8. aºadar. Iatã. cum a fost gãsitã soluþia pãstrãrii acestei mici construcþii de la stradã. pe care proprietarii ar fi fost nevoiþi sã o demoleze sau sã o modi­ fice pentru a nu crea dificultãþi de trafic pe stradã ºi pe trotu­ ar. fãrã a reduce sensi­ bil înãlþimea utilã a incintei. Deoarece uºa se deschide vertical în sus. prin intermediul unei ºine de rulare montate în plafon. Acest dispozitiv automat aferent porþilor sau uºilor secþionale e construit în aºa fel încât nu necesitã absolut deloc spaþiu suplimentar pe plafon ori buiandrug. antrenând deschiderea acesteia. 13. alcãtuite din profile mobile. Existã ºi modele pentru trasee ce îºi schimbã direcþia pe raze foarte mici. De fapt. Mai trebuie executate însã ultimele operaþiuni de ajustare. Aici. la deschidere. 9. de mari dimensiuni. 12 . toatã suprafaþa garajului rãmâne disponibilã ºi totodatã e evitat orice pericol pentru persoanele care circulã pe trotuar.

.

verde. existã ºapte culori principale. violet. Vopselele din aceastã gamã vor acoperi pereþii cu o frumuseþe natu­ ralã ºi vor aduce energie în locuinþa dumneavoastrã. albastru. violet ºi indigo. iar ochiul uman recepteazã aceste frecvenþe. Spre exemplu. oranj. care este culoarea vieþii. lumina reprezintã o frecvenþã. Lumea noastrã este o lume plinã de culoare. Cele ºapte culori sunt: roºu.fascinaþia culorii Colores del Mundo! Prima colecþie pe care dorim sã o prezentãm este Sahara. În lumea fizicã. nu se întâmplã deloc aºa. care pot fi observate atunci când se formeazã curcubeul. galbenul ºi al- bastrul sunt culori primare sau fundamentale. Dintre acestea. roºul. Inspiratã de deºertul cel mai întins ºi frumos din lume. Culori- le ierbii sau ale florilor. Dacã veþi merge la un curs de picturã. N egrul este non-culoarea formalã ºi convenþionalã. Spectrul de lungimi de undã are la limita inferioarã culoarea roºie. oranj. veþi începe desigur cu tema nuanþelor spectrului ROGVAIV. iar fiecãrei culori prezente în spectru îi corespunde o anumitã frecvenþã. prin urmare feminitatea ºi puritatea. Explicaþia este simplã: fiecare obiect reflectã lumina pe anumite frecvenþe de undã. culoarea violet este caracterizatã de o frecvenþã înaltã ºi o lungime de undã joasã. Pe lângã cele douã „non-culori“. galben) 42  l  Misiunea 4/08 CASA . albul ºi negrul. Albul simbolizeazã Luna. sau prin reflectarea razelor soarelui într-o prismã de cristal. Se naºte întrebarea: „Cum percepem culorile?“. Oare ce s-ar întâmpla dacã am trãi într-o lume „pictatã“ numai în alb ºi negru? Din fericire pentru noi ºi sãnãtatea noastrã. iar culorile rezultate din combinãrile lor sunt culori secundare: verde. Pe scurt. galben. dupã ploaie. De obicei. aflatã în antitezã cu verdele. hainele. toate se miºcã în jurul nostru în acelaºi dans al culorilor. negrul este asociat cu moartea ºi durerea provocatã de aceasta. Sahara invocã o paletã incredibil de frumoasã a nuanþelor galbene. portocaliu. dar. în unele þãri – cum este China – ritualul morþii este simbolizat de culoarea albã. specialiºtii clasificã toate culorile în culori calde (roºu. gazonul din parcuri este verde pentru cã reflectã verdele ºi absoarbe în schimb toate culorile luminii solare sau artificiale. care ne inspirã în fiecare zi ºi ne influenþeazã starea de spirit ºi chiar sentimentele. care pare cã se topeºte sub soarele arzãtor al Africii. care este caracterizatã de o frecvenþã joasã ºi o lungime de undã înaltã. iar la limita superioarã. toate lucrurile se supun unor legi bine definite. maºinile sau reclamele viu colorate.

violet. aceasta este o descoperire care dateazã din timpuri strãvechi. alãturi de acupuncturã. ºi reci (albastru. sau pentru a-þi prelungi sau scurta ºederea într-o anumitã încãpere. deciziile. sã ne gândim la urmãtoarea problemã: ce ne place mai mult la un tablou. de altfel. care foloseºte culoarea pentru vindecãri miraculoa- se se numeºte cromoterapie. conºtienþi de faptul cã diversele combinaþii de culori îþi vor afecta deciziile ºi starea de spirit. De aceea. Terapia prin culori face parte din medicina complementarã. Din aceastã categorie de vopseluri colorate nu putea sã lipseascã verdele. relaxa sau vindeca. pereþii frumos coloraþi vor genera o atmosferã specialã. în comparaþie cu un altul? În fiecare zi suntem mai mult sau mai puþin influenþaþi de culorile din jurul nostru. care ne calmeazã ºi ne inspirã. ªi totuºi. portocaliu). pentru a exprima frivolitate sau seriozitate. pentru a calma ºi vindeca. aromaterapie ºi altele. Cele cinci nuanþe de verde natu­ ral din colecþia Bali pot fi combinate uºor ºi vor sugera o atmosferã tropicalã locuinþei dumneavoastrã. Este demonstrat ºtiinþific faptul cã lumina ºi culorile au efecte diferite asupra afectivitãþii indivizilor. intimã ºi plinã de confort. al cãrui efect este încurajarea acþiunii de cumpãrare. în comparaþie cu altul. Aceastã ºtiinþã.Colecþia Toscana ne duce cu gândul la descoperirile culturale ale lumii. pot induce o stare de nervozitate etc. la frumuseþile unui univers de inspiraþie artisticã ºi a deliciilor cu­ linare. verde). Culoarea poate fi folositã pentru a crea o stare de bine ºi de mulþumire. psihologii. sau ce ne atrage mai mult la un interior. pentru a agita spiritele. Astfel. specialiºtii în publicitate ºi creatorii de modã jongleazã cu întreaga gamã coloristicã. De exemplu. specialiºtii au creat pentru dumneavoastrã colecþia Bali. Nuanþele colecþiei ne poartã cu gândul la verdeaþa ºi palmierii unui paradis. sãnãtatea. Culorile îmbrãcãminþii sau culorile pereþilor unei camere îþi pot modifica în mod inconºtient acþiunile. Culoarea din mediul înconjurãtor ne influenþeazã starea de spirit. veche de secole. Cei care practicã cromoterapia au indicaþii precise de utilizare a fiecãrei culori.Reacþiile ºi atitudinile faþã de anumite tonuri de culoare sunt cauzate de puterea pe care culorile „o exercitã” asupra psihicului nostru: ele ne pot calma. când diferite culturi foloseau culorile în tratarea anumitor afecþiuni. nivelul de energie fizicã ºi starea emoþionalã. Misiunea  CASA 4/08   l  43 . Mai mult. ambalajul oricãrui lucru pe care îl cumperi este rezultatul lucrului asupra unei scheme coloristice. pornind de la aceastã clasificare. Experþii în marketing. sau ne pot face triºti. Culorile din restaurante sunt deseori aranjate special pentru a deschide apetitul (roºu. culorile alimentelor îþi pot deschide sau distruge pofta de mâncare. relaþiile. Nuanþele colecþiei Toscana – din gama roºului cardinal – înnobileazã razele solare care pãtrund în locuinþa dumneavoastrã. caldã. homeopatie.

grupe de vârstã. De exemplu. putem ghici calitãþile sau defectele unei persoane în funcþie de preferinþele pe care aceasta le are pentru anumite culori. Pentru a putea pune aceste culori exotice pe pereþii caselor dumneavoastrã. Akzo Nobel Coatings a creat colecþia Mediterraneo. Dacã aþi fost vreodatã în excursii în locuri exotice sau aþi admirat fotografii din acele locuri. De ce Colores del Mundo? În alegerea culorilor care vã înfrumuseþeazã casa. Cu ajutorul lui Supralux Colores del Mundo.fascinaþia culorii De asemenea. forma ºi dimensiunea acesteia. Ultima colecþie de nuanþe a gamei Colores del Mundo este Havana. unic ºi romantic. Acestea se pot îmbina într-o armonie perfectã. Existã ºi posibilitatea de a combina nuanþele diferitelor grupe. tendinþe. destinaþia camerei. probabil cã v-au fermecat culorile fantastice întâlnite în astfel de peisaje. care fac parte din gama Supralux. tipul de iluminare (naturalã sau artificialã). trebuie sã þineþi cont de gusturi. Acestea sunt vopseluri lavabile colorate. Albastrul ne îndeamnã sã ne gândim la mare ºi la nemãrginirea ei. creând un fundal perfect pentru obiectele sau colecþiile personale. 44  l  Misiunea 4/08 CASA . De ce sã nu faceþi o combinaþie interesantã? ªi. revenim la aceeaºi întrebare: „De ce Colores del Mundo?”. Luminile ºi umbrele portocalii sunt tandre ºi luxoase. puteþi folosi foarte bine colecþia Mediterraneo pe lângã Havana. care are un stil aparte. în ambianþa plãcutã a valurilor care se rãsfrâng pe mal. Rãspunsul este simplu: pentru cã astfel plecãm într-o cãlãtorie imaginarã în cele mai exotice ºi îndepãrtate zone n ale lumii. Poate o sã vã întrebaþi ce semnificã aceastã colecþie de nuanþe albastre? Rãspunsul este simplu: Mediterraneo înseamnã un temperament particular. Nuanþele colecþiei vã coloreazã casa într-o paletã de culori uºor aplicabile ºi variate. Akzo Nobel Coatings a creat colecþia Colores del Mundo. Culorile acestei colecþii dau un aspect unic ºi special pereþilor. vegetaþie densã ºi transparenþa mãrii. În fiecare colecþie a gamei Supralux Colores del Mundo gãsim 4 nuanþe. indiferent de numãrul de nuanþe pe care le alegeþi. locuinþa dumneavoastrã va obþine un strop din atmosfera locurilor celor mai inspirate din lume. pentru cã tot vorbim despre combinãri deosebite. Culorile acestei colecþii aduc farmecul unui albastru infinit în locuinþa dumneavoastrã. Este un amestec al tentaþiei ºi al plãcerilor. care sã încânte privirea. Plecând de la cea mai frumoasã mare a Europei. vã descãtuºeazã ºi vã îndeamnã cãtre tentaþii ºi plãceri infinite.

.

vom implementa Lider Construct ºi în alte centre universitare din þarã. a fost testat cu atenþie. Sponsorii caravanei clujene au fost: Henkel. Adresate studenþilor în construcþii ºi specialiºtilor din domeniu. prima întâlnire a caravanei. La sesiunile de discuþii dedicate construcþiilor au fost prezenþi studenþi. 46  l  Misiunea 4/08 CASA .actual Misiunea Casa Clujul a fost gazdã pentru Zilele Misiunea Casa în oraºul tãu C lujul a fost marcat luna trecutã de „Zilele Misiunea Casa în oraºul tãu“. vorbind în faþa unui public format din studenþi. Reprezentaþia „Hanging Man“ cu Loctite ºi. directorul proiectului. Schneider Electric. dialogul. fiind una dintre atracþiile serii. Sala a fost plinã pânã la sfârºit! „Alãturi de alte instituþii de învãþãmânt superior ºi sponsori care înþeleg valoarea de comunicare a proiectului. prin Facultatea de Construcþii. Urmãtoarea noastrã þintã este Iaºi“. apariþia formaþiei Direcþia 5 au încins atmosfera pentru cei 10 mii de spectatori din Cluj. Câteva argumente în acest sens au fost discuþiile aprinse ºi întrebãrile pertinente venite dinspre public – într-un cuvânt. Logan Pick-Up de la Dacia. specialiºti ºi pasionaþi de domeniul construcþiilor venimentul desfãºurat în incinta complexului Iulius Mall a fost gândit ca un show live în care specialiºtii Misiunea Casa au interacþionat cu publicul. pasionaþi de acest domeniu. Pentru specialiºti: Lider Construct Pe 6 a fost show! U niversitatea Tehnicã din Cluj. Bosch ºi Logan Pick-Up de la Dacia. a gãzduit „Lider Construct“. dupã ora 18. declara Mihaela Cârstea. Caravana noastrã a cucerit pe 3 aprilie Universitatea din Cluj. E Arhitectul ªerban Þigãnaº. prezent lângã scenã. iar pe 6 a fost rândul centrului comercial Iulius Mall sã fie gazda manifestãrilor acestui eveniment. specialiºti din domeniul construcþiilor sau do it yourselferi. discuþiile s-au dovedit o realã sursã de informare pentru cei prezenþi.

prin pirolizã (depunere la temperaturi înalte). emailat. potenþate de natura ºi poziþionarea stratului metalic. obþinut prin procedeul de flotare pe baie de staniu topit. cu feþele plane paralele. Misiunea Opþiuni lic. Grosimile obþinute în mod uzual se situeazã între 3 ºi 9 mm. asigurã stratului de oxid metalic o rezistenþã ridicatã ºi o mare stabilitate în timp. incolor sau colorat. dar ºi pentru aranjamente interioare sau mobilier. puteþi recurge la o abordare nouã a esteticii ºi confortului termic informându-vã asupra multitudinii de tipuri de sticlã comercializate astãzi pe piaþa româneascã. Acest tip de sticlã este folosit în construcþii.pot fi obþinute nuanþe diferite. Geamul float incolor este un geam clar. Sticla float coloratã în masã (bronz. verde etc) este destinatã tuturor tipurilor de aplicaþii. duplex. transparent. care se integreazã complet în sticlã. sablat sau termoizolant. mai ales cea solarã. inclusiv pentru geamuri duble cu unele performanþe de control (respectiv protecþie) în privinþa radiaþiei solare. conferã geamurilor reflexive ºi calitãþi estetice. Geamul reflexiv ºi absorbant are proprietatea de a controla lumina. Este obþinut prin pulverizarea la cald a unui oxid metalic pe geamul float. Stratul meta- transparente Pentru o construcþie nouã sau o reamenajare. Geamul reflexiv ºi absorbant oferã o mare variaþie în ceea ce priveºte aspectul . amenajãri interioare sau exterioare ºi pentru obþinerea altor tipuri de geam: securizat. CASA 4/08    l  47 .noi tehnologii sticla Vom prezenta în continuare cele mai întâlnite tipuri de geam. gri. obþinute cu tehnologii moderne care le asigurã durabilitatea ºi aspectul plãcut. Procedeul de fabricaþie industrialã.

48  l  Misiunea 4/08 CASA . albastru sau verde. ºcoli. reflexivitatea este atenuatã ºi culoarea geamului folosit este pusã în valoare. În funcþie de modelul selecþionat. conferind suprafeþelor faþadei un aspect animat. obþinutã prin aplicarea unei benzi de poliizobutilenã ºi o a doua lipire perifericã. ca în imaginea de mai jos) asamblate prin intermediul distanþierelor metalice din aluminiu. folosind adeziv de polisulfurã. Sunt recomandate. în special execuþia de ferestre pentru birouri.bronz. la care presiunea apei nu poate fi suportatã decât folosind pentru pereþi un tip special de sticlã curbatã. dacã stratul metalic e situat la exterior. Geamurile reflexive ºi absorbante au diferite aplicaþii. de grosime mare. magazine. Distanþierul conþine o sitã sticla molecularã care absoarbe vaporii din spaþiul de aer închis. Este vorba de acvarii imense. Geamul termoizolant este un geam izolator ºi constã din douã foi de geam (sau trei. Grosimea uzualã pentru construcþii variazã între 4 ºi 10 mm. gri. Este importantã ºi culoarea geamului pe care a fost depus stratul metalic. Sistemul de dublã lipire este compus dintr-o lipire primarã împotriva umiditãþii. se va favoriza iluminatul natural de interior sau se va limita factorul solar. pentru realizarea de sere. Când stratul metalic e la interior.noi tehnologii Astfel. pentru alegerea nuanþelor . Gama de grosimi pentru foaia de sticlã din compoziþia geamului termoizolant variazã între 3 mm ºi 19 mm (pentru Marile hoteluri. de asemenea. verande ºi mansarde. construcþii industriale sau locuinþe. centre comerciale sau de birouri din Occident se mândresc etalând asemenea construcþii de anvergurã. sticla are o reflexie fidelã.

4. în general). aplicat prin depunere magneticã în vacuum sau prin metoda piroliticã). una de geam float obiºnuit sau Low-E (geam cu strat metalizat transparent. Producãtorii din România fac investiþii continue în noi tehnologii. 4 . având o foaie de geam float clar ºi una de geam float Low-E cu aer * lãþimea distanþierului Factorul K 5. grosimea totalã depinde de elementele de construcþie utilizate. cât ºi pentru cel cald (stratul metalizat acþioneazã în direcþia reducerii schimbului termic între exterior ºi interior). a clienþilor.8 . Tipul de geam Simplu. în interior. pentru a veni în întâmpinarea arhitecþilor ºi. implicit. colorat în masã.3 W/mpK 1. Geamul Low-E este avantajos atât pentru sezonul rece (rezultã un consum redus de energie prin reducerea pierderilor de cãldurã din interiorul clãdirii cãtre exterior).construcþiile de mare anvergurã.12* . Menþionãm cã gradul de izolare creºte odatã cu scãderea coeficientului de transfer termic K. în funcþie de dorinþa utilizatorului). 4 mm Termoizolant. Pentru a se înþelege aportul geamului termoizolant în economisirea energiei termice. geamul termoizolant de înaltã performanþã constã dintr-o foaie de geam float în exterior ºi. La execuþia geamului termoizolant sunt posibile diverse combinaþii ale variantelor de sticlã: 1 Geamul pentru foaia din exterior poate fi: float incolor. privind transferul termic. 2 Geamul standard pentru foaia din interior este float incolor sau float Low-E (poate fi ºi alt tip.1 . serigrafiat. din geam float clar cu aer Termoizolant. 4 .4 mm. de domeniul. Din aceastã lunã.12* . iar spaþiul distanþier poate fi de la 6 la 24 mm. Misiunea  CASA 4/08   l  49 . foarte subþire. scopul ºi amplasarea acestui tip de geam. în premierã în aceastã zonã a Europei. Gerom SA Buzãu are un nou cuptor care produce geam termoizolant din sticlã curbã securizatã. ornament. securizat sau duplex.4 W/mpK În concluzie. reflexiv.1. sunt de notat valorile factorului „K“. Astfel.4 W/mpK 2.

în favoarea celui dintâi. Al sau lemn. Dar existã ºi alte domenii în care este utilizat cu succes: vitrine ºi lãzi frigorifice. incolor sau translucid în funcþie de configuraþia folositã la combinarea straturilor. geamul duplex fiind practic opac la radiaþia UV. În competiþia dintre gea- mul duplex ºi cel obiºnuit. umezeala ºi poluanþii atmosferici. pe scurt în toate domeniile în care este necesarã o bunã izolare termicã ºi fonicã. Atunci când se sparg. planã sau de formã curbã va contribui la protecþia apartamentelor sau balcoanelor. ele se divizeazã în Sticla securizatã. radiaþia vizibilã. de care trebuie sã se þinã seama pentru a obþine un aspect uniform.noi tehnologii Reducerea transferului termic se poate accentua dacã aerul din interiorul geamului termoizolant se înlocuieºte cu alt gaz (argon. kripton). Geamul armat este un geam plan. Aceste geamuri au un rol important ºi în privinþa securitãþii: rezistã la penetrare în caz de impact accidental ºi rãmân în ramã în urma impactului. Prin micºorarea efectelor acestor factori. Domeniul de utilizare este acelaºi cu al variantelor menþionate anterior. Nuanþa poate fi datã de culoarea geamu- sticla Avem în aceastã imagine un exemplu de geam duplex sablat. totuºi. tratament termic care induce tensiuni de compresie în stratul superficial. uºi de in- trare (eventual rezistente la vânt puternic) panouri de duº. Geamul securizat este realizat prin încãlzirea geamului plan la o temperaturã de circa 700°C. constituie luminatoare pentru halele industriale sau pereþi despãrþitori în interiorul unei construcþii. reducând nivelul de zgomot de la 60-100 dB la 36-52 dB. oxigenul. suprafeþe de vitrine structurale. consolidat cu o plasã metalicã. translucid. geamul termoizolant este folosit în construcþii. prezente pe piaþa româneascã. Geamurile duplex reprezintã un ecran efectiv împotriva radiaþiilor ultraviolete ºi reduc transmisia solarã. au o coloristicã diversã. incolor sau color. Geamul duplex (sau stratificat) este o combinaþie de douã sau mai multe foi de sticlã. sunt obþinute caracteristici deosebite. geamuri pentru vagoane ºi alte mijloace de transport.  50  l  Misiunea 4/08 CASA . valoarea K fiind de 1 W/mpK sau chiar mai puþin. Se ºtie cã unele obiecte din interiorul locuinþei îºi schimbã culoarea în timp sub acþiunea radiaþiei solare ºi chiar s-au fãcut studii pe aceastã temã. precum un grad ridicat de rezistenþã la impact. Pe lângã efectul de izolator termic. pentru a nu-ºi modifica proprietãþile fizice. grosimile obþinute ºi folosite fiind între 5 ºi 20 mm. cu rol estetic. urmatã de o rãcire bruscã ºi uniformã. ceea ce micºoreazã posibilitãþile de spargere a ferestrelor. grosimea poate fi de 6-8 mm. cu una sau mai multe folii PVB (polivinilbutiral) lipite sub acþiunea presiunii ºi temperaturii. Aplicaþiile tipice includ faþade ale clãdirilor. În general. ferestrelor sau mobilierului. tavane etc. Poate fi obþinut din geam normal ºi geam ornamental incolor sau peliculizat colorat. acest produs mai are ºi rolul de izolator fonic. proprietate stabilã în timp. El are numeroase aplicaþii: devine parte integrantã a uºilor. se reduce substanþial procesul de deteriorare. pereþi despãrþitori. uneori ºi mai mult. acesta are un sens al modelului. Atenuarea culorii este cauzatã de o serie de factori cum sunt radiaþia UV. suficient de rezistent pentru a susþine traficul mediu ºi chiar intens dintr-un centru comercial lui sau de cea a foliei PVB folosite. produsele VANGER. pereþi despãrþitori în spaþii deschise etc. Geamul duplex arhitectural este mult mai eficient în reducerea transmisiei de zgomote nedorite datoritã amortizãrii oferite de materialul PVB. oferind totodatã un aspect futurist. Dupã cum v-aþi familiarizat deja. la ferestre cu tâmplãrie din PVC. Poate fi color. Datoritã unei varietãþi impresionante de culori conferite foliei PVB. Trebuie specificat cã geamul armat nu se poate amplasa deasupra instalaþiilor care degajã cãldurã. testele de atenuare a culorii aratã o reducere semnificativã a ratei de atenuare a coloranþilor din þesãturi sau mobilier. Ca toate geamurile imprimate. Drept urmare.

.

în conformitate cu dorinþele clientului. ANSI – Z .a. barurile. mai ales pentru a compensa iluminarea naturalã scãzutã ºi pentru a crea impresia de spaþiu în cazul locuinþelor de dimesiuni reduse. se pot monta pe pereþi. reflexiv. BuZÃu www. gãurite sau prelucrate. ºcoli.ro 52  l  Misiunea 4/08 CASA . prin aceasta. printr-o configuraþie corectã. atât pentru locuri publice. geamul serigrafiat oferã multiple posibilitãþi de creaþie. Geamul sablat provine din ºlefuirea suprafeþelor de sticlã folosind un jet de nisip sub presiune. cupru ºi unul sau mai multe straturi de protecþie. de sport. magazine. acesta poate fi expus la o temperaturã înaltã. ascensoare).4 x 4. acest tip de geam poate acþiona ca un filtru de ecranare a razelor solare. Unele procedee folosite vor conferi geamului seri- grafiat o excepþionalã stabilitate ºi durabilitate .2 m. Grosimile uzuale sunt de 3 – 4 mm. Granulometria materialului utilizat (nisipul) influenþeazã nivelul de abraziune a geamului ºi.gerom-buzau. Fiind vorba ºi de un geam securizat. serviciile sunt complete! menþionate magazinele. Tabla ºcolarã se obþine prin aplicarea unui strat de vopsea de culoare verde. incolor. La faþade sau interior.i se asigurã totodatã proprietãþile unui geam securizat. Oglinda argintatã se obþine. birouri etc. Atunci când se folosesc la vitrine. asigurã o protecþie ridicatã în caz de pãtrundere prin efracþie. El oferã. a urmãtoarelor straturi: argint. la agenþi de n curãþare sau zgârieturi. avantajele unei durabilitãþi la ambianþa umedã. spitale. se recomandã sã se acorde o atenþie specialã calitãþii ºi fiabilitãþii materialelor auxiliare cum ar fi adezivii sau feroneria. paliere.. prin intermediul unei site de poliamidã. iar dimensiunile maxime ale unei foi sunt de 2. de pildã pentru zonele comune din imobilele colective ºi publice (holuri de intrare. Apoi. colorat în masã ºi ornamental. devin parte integrantã a mobilei. În cadrul locuinþelor. prin depunerea pe un geam incolor sau colorat. din email opac sau translucid. eliminând aspectul strãlucitor (sticla devine translucidã). Excelenta rezistenþã termicã. cât ºi private. Ele sunt folosite cu succes la construcþii în care se impun reglementãri de protecþie ºi siguranþã cum ar fi instituþii financiare. vitrine de magazin sau geamuri termoizolante. Apoi. Alt aspect important este cã. poate fi utilizat la balustrade.E. Tehnica de serigrafiere permite realizarea unei mari varietãþi de desene. în plus. se monteazã o ramã de lemn sau PVC ºi. Se poate securiza o gamã variatã de sortimente de geam float: Low . inclusiv în cazul schimbãrilor bruºte de temperaturã. deci este foarte important a se preciza forma ºi dimensiunile la emiterea comenzii. El are numeroase aplicaþii în amenajãri interioare. Geamul antiefracþie reprezintã un geam stratificat care. montat în sistemul faþadelor ventilate.97 ºi BS 6206. Geamul serigrafiat este un geam pe care a fost depus. Securizarea geamului trebuie sã rãspundã standardelor SR EN 12150. un desen specific. Oglinzile argintate au multiple aplicaþii. Articol realizat cu sprijinul geROm S. Utilizarea geamului sablat permite crearea unei ambianþe deosebite prin alternarea efectelor de transparenþã ºi translucidita- te. albastru intens sau negru pe partea strãlucitoare a geamului sablat de 6 mm. piscinele ºi altele. dupã fabricare. În urma securizãrii. Este posibilã realizarea desenului în mai multe culori. tabla e gata. sãlile de spectacole.. În funcþie de model. geamurile securizate nu mai pot fi tãiate. Mai pot fi sticla Serigrafierea oferã oportunitãþi decorative care cu greu pot fi realizate prin altã metodã. Grosimea variazã între 3 ºi 20 mm.noi tehnologii mici particule care micºoreazã posibilitatea de rãnire. gradul sãu de transluciditate. Prin acest tratament. restaurantele. particulele abrazive atacã suprafaþa geamului. este o altã proprietate generalã a geamurilor securizate. hotelurile.

.

Le asociem. Ei au redescoperit tehnica vitraliilor în stil gotic ºi au introdus vitraliul ca element decorativ esenþial. abajururi ºi mese. Noile tehnologii. modalitãþile artistice insolite au dus la o veritabilã „epocã de aur“ a vitraliului. numeroase edificii publice te surprind cu opere de artã realizate în tehnica vitraliului. fraþii Bolton. în Evul Mediu. cu pioºenia catolicã sau cu regate apusene abia nãscute. dar arta vitraliului apare ºi se perfecþioneazã în construcþia edificiilor gotice. Efectele extraordinare. Denumirea de „vitraliu“ e atestatã la primul monument gotic. materialele diversificate. cu scene religioase sau personaje încoronate. Tehnica laborioasã de realizare a fost aproape uitatã. În SUA. moda vitraliilor a fost înlocuitã cu alte soluþii decorative. Este meritul arhitectului Pugin ºi al lui Charles Winston. apoi în castelele medievale. englezi emigranþi. În secolele al XVII-lea ºi al XVIII-lea. Ar fi timpul ca arhitecþii sã fie mai îndrãzneþi. Panoplia decoraþiunilor interioare merge azi de la ferestre ºi uºi cu geamuri. pot fi consideraþi precursorii stilului american în arta sticlei. la început în biserici ºi catedrale. þin de ambientul privat. I storia lor începe.istoria sticlei Strãlucitor. avem în minte imagini culese de prin catedrale gotice. Pe la 1850. 54  l  Misiunea 4/08 CASA . ca tehnicã de închidere a ferestrelor. practic. la panouri decorative. Poate cã Romantismul ºi apetenþa lui spre medieval au fãcut ca tehnica artizanilor sã renascã în Anglia secolului al XIX-lea. încercãrile sunt încã timide. cu profund caracter religios. prea grãbit. ªi în Antichitate se folosea sticla coloratã. mãnãstirea Saint Denis. sã includã vitraliul printre opþiunile eficiente dar ºi generatoare de originalitate ºi frumos. La noi. fixatã în rame metalice. interesul pentru produsele din aceastã gamã a crescut. mãreþia ºi misterul au dus la crearea unor opere de artã. prin secolul al X-lea. astfel încâ­t a devenit picturã ilustrativã ºi element la modã. Renaºterea ºi Reforma au venit cu un suflu nou. prin tehnica ºi creaþiile dezvoltate de ei. În ultimii 30 de ani. deschid ateliere de vitralii în America ºi. Apar astfel ateliere de sticlãrie care produc ferestre în stil ºi cu tehnicã medievale. plafoane ºi candelabre. Vitraliul a pãtruns în arhitectura laicã. cu umbre med Despre vitralii. iar meºterii ºi-au pierdut îndemâ­narea. s-au consacrat marii maeºtri ai concepþiei ºi realizãrii unor opere de artã autentice.

Se aplicã uºor ºi protejeazã interiorul odãilor de acþiunea luminii. Deºi permite realizarea de lucrãri mari ºi are un preþ mai redus. Oricum. n Inventatã în secolul al XIX-lea. uºor de obþinut. nãscutã în re artisticã ºi economicã. la geamul termopan nu este permisã cositorirea. sunt o alegere pentru modernizarea locuinþelor. crearea unei machete. Plumbul autoadeziv. În magazinele de specialitate gãsim materialele necesare. oglinzilor. vitraliul pãtrunde rapid în casele noastre. dupã lipire. dar ºi eficienþã în întreþinere. devenind un veritabil hobby. în funcþie de dimensiuni ºi de complexitatea motivelor decorative. negru. n O altã tehnicã. Poate fi în- chis (patinã naturalã). la un preþ rezonabil. n Cea mai veche este tehnica plumbului. vitraliul clasic Douã tehnici clasice sunt îndrãgite ºi recunoscute de artiºtii în vitralii. veiozelor ºi a altor obiecte decorative. cu 3 straturi. a uºilor. dar ºi de colecþionari ºi cunoscãtori. prin care bucãþile de sticlã coloratã care alcãtuiesc desenul conceptual sunt asamblate în ºinã de plumb. Folosind materiale costisitoare ºi fiind realizate artizanal. cel mai preþios. prinderea într-o grilã de plumb ºi cositorirea. În ateliere se folosesc cutplottere ºi utilaje speciale. mobilierului. ea este admisã cu rezervã printre tehnicile clasice. asemenea obiecte se constituie ca opere de artã cu dãinuire în timp ºi originalitate incontestabilã. alegerea ºi tãierea sticlei colorate. prin aplicare pe geam a unor folii divers colorate ºi a unor baghete de plumb. cãci azi este foarte modern ºi oferã delicii estetice. iar obiectele rezistã peste 100 de ani ºi pot fi restaurate. Din pãcate. o nouã tehnicã spectaculoasã (care-i poartã numele) a generat obiecte de mare valoa- medievale n O metodã mai nouã. are o duratã de viaþã de pânã la 25 de ani ºi o filtrare a radiaþilor UV de circa 90%. vitraliile clasice au preþuri mai mari. Tehnica vitraliului aplicat permite împodobirea ºi înfrumuseþarea ferestrelor (chiar a celor termoizolante obiºnuite). C. însã nu au valoarea ºi frumuseþea vitraliilor clasice. pentru a se lipi între ele. creeazã un ansamblu nedemontabil. fiind consideratã doar o imitaþie. Cel aplicat utilizeazã o tehnicã nouã. adevãrate opere de artã. pictarea sticlei ºi arderea în cuptor. America. de cãtre L. foloseºte un film adeziv care se lamineazã la rece pe suprafaþa sticlei. care poate fi realizatã de un specialist dar ºi de cãtre fiecare dintre noi. este rezultatul unui proces laborios. Misiunea CASA 4/08   l  55 . între câteva sute ºi mii de euro pe metrul pãtrat.vitralii Pentru cunoscãtori. rezistent la temperaturi între -40°C ºi 120°C. Vitraliul aplicat – artã sau hobby? Element decorativ ºi funcþional. Vitraliul tradiþional. Tiffany. Sticla e montatã cu ajutorul unei foiþe de cupru. de asemenea contestatã de maeºtrii clasici. din poliester laminat. Vitraliile produse prin tehnici neconvenþionale. cenuºiu sau auriu. ceea ce permite modelarea în forme variate. folositã de secole. în care sunt incluse alegerea subiectului. Filmul pentru vitralii. este tehnica prin care bucãþile de sticlã sunt încãlzite pânã la topire. dar dacã iubim frumosul. putem sã producem singuri vitralii.

de un frumos griargintiu.este conceput ca o lazurã transparentã pentru lemn. Sã luãm drept model cabanele de la munte. n silverstyle . n GreyWood . n twinproof . Indiferent de preferinþele individuale.scoate foarte bine în evidenþã decolorarea naturalã în gri. Suprafeþele protejate (pervazele ferestrelor sau proeminenþele acoperiºurilor) nu se decoloreazã. Soluþia salvatoare vine acum de la CAPAROL. iar diferenþele de nuanþã pot fi mari (în funcþie de orientarea cãtre punctele cardinale). alþii aleg nuanþa lemnului decolorat. care rezolvã toate aceste probleme: n Greyexpress . . cu factor de protecþie ridicat contra razelor UV ºi a umezelii. Tocmai pe aceastã certitudine se bazeazã cercetarea intensã efectuatã de CAPAROL în domeniul finisajelor pentru lemn. cu gama sa de produse Capadur Natürlich Inspiriert. (recomandat pentru suprafeþe de exterior). procesul de decolorare în gri dureazã mulþi ani.este o lazurã cu efect maxim pentru finisajul deosebit al suprafeþelor din lemn (pentru spaþiile de interior ºi exterior). Însã. procesul natural de decolorare în gri D acã unii dintre noi preferã caracterul iniþial ºi culoarea lemnului proaspãt. Rezultã un aspect neunitar ºi pãtat.reprezintã un catalizator bicomponent pentru accelerarea în mod natural a decolorãrii în gri din spaþiile de interior. Arhitecturã modernã pentru construcþii din lemn Scopul final este ca lemnul sã îºi pãstreze intactã naturaleþea. starea finalã a lemnului decolorat în gri este frumoasã ºi plãcutã.advertorial Caparol NatürliCh iNspiriert Vopsele acrilice pentru lemn Intermezzo.

.

însã pu­ tem aduce o pãrticicã din sãnãtatea naturii în casele noastre. pesticidelor ºi adezivilor. cui luptãm ºi Î mpotrivasãnãtateaaerul casei ce anume din afecteazã respiraþiei? Existã particule materiale (praful. necostisitoare. iar dispozitivele Recomandãri ºi interdicþii Asociaþiile americane de boli pulmonare ºi agenþiile de protecþie a mediului insistã pe necesitatea introducerii unor mãsuri simple. produselor de curãþare. a draperiilor din materiale consistente Aerisirea riguroasã ºi periodicã a camerelor  Asigurarea unui sistem de încãlzire eficient Instalarea ventilatoarelor cu aer extern la nivelul bucãtãriei ºi bãii 58  l  Misiunea 4/08 CASA . electrosmogul. care înmagazineazã o cantitate crescutã de alergeni. folosind mijloace simple. acarieni. avem însã de înfruntat ºi poluanþii gazoºi – fumul de diverse origini. compuºii organici volatili degajaþi prin degradarea vopselurilor. fie cele ale comunitãþii. Resursele de luptã împotriva sa sunt fie cele individuale. Bolile alergice sau cu substrat atopic au o incidenþã în creºtere.sãnãtatea casei Sãnãtate la îndemâna oricui Purificatoarele de aer Poluarea este un fenomen global. resturile organice rezultate prin deshuamãrile epidermei. identificabil în toate mediile de viaþã. Categoria mijloacelor tehnice de îndepãrtare a particulelor atmosferice dãunãtoare este variatã. pãrul animalelor) bacterii ºi viruºi. la îndemâna oricui. sau mai modernele dispozitive de purificare. cu declanºare încã din copilãrie. Nu putem trãi în pãduri lipsite de poluanþi atmosferici. O astfel de patologie poate fi întreþinutã de spaþii neaerisite. care sã contribuie substanþial la ridicarea calitãþii aerului respirat în interiorul caselor: Interzicerea fumatului în cadrul habitatului Evitarea pãtrunderii animalelor de casã în camerele de dormit Îndepãrtarea covoarelor pufoase.

.

În cazul purificatoarelor de aer prin precipitare electrostaticã. aceasta variazã pe o scarã destul de largã). polenului ºi fumului (ce-i drept. întrebând care este valoarea eficacitãþii minime. conectarea se realizeazã întotdeauna la sistemul electric al casei. un filtru care funcþionea­ zã adecvat la o intensitate ceva mai micã (low) – în felul acesta nu veþi mai fi deranjaþi de zgo­ motul creat. alegere raþionalã ar fi achiziþio­ narea unui sistem de filtrare pen­ tru întreaga casã. Varianta cu ventilator este zgomotoasã la o intensitate înaltã.sãnãtatea casei sunt grupate în funcþie de tipul poluanþilor asupra cãrora sunt eficiente. Cele mici sunt mai zgomotoase ºi solicitã costuri de întreþinere mai mari. Filtrele de aer au avantajul cã nu emit ozon ºi îºi pãstreazã eficacitatea în îndepãrtarea Sistemele de purificare a aerului sunt deseori integrate în cele care asigurã climatizarea locuinþei. gazoºi sunt îndepãrtaþi fie cu ajutorul filtrelor specifice (particulele toxice sunt reþinute la trecerea prin filtru). care pot fi aºezate direct pe podea sau pe masã ºi sunt destinate eliminãrii fumului de þigarã. fie prin distrugerea cu ajutorul ultravioletelor. Sfatul nostru Asiguraþi revizia periodicã a aparatelor de aer condiþionat! În cadrul acestei operaþiuni. polenului ºi prafului. Calea naturalã de eliminare a sursei de poluare este ventilarea cu aer liber din exterior. Purificatoarele pentru o singurã camerã sunt de forma unor cutii. dar emanã ozon. Poluarea aerului din interiorul casei se gãseºte printre primii cinci factori de risc pe care mediul înconjurãtor îi furnizeazã asupra sãnãtãþii umane. procesul este succedat de eliminarea unei cantitãþi variabile de ozon în aerul inspirat. pentru cã puterea de curãþare este micã. preferate de multe ori în dauna celor mobile. cu potenþial de agravare a unor boli. însã cea fãrã ventilator este mai redusã ca eficacitate. mãsurã limitatã de calitatea îndoielnicã a acestuia. datoritã lipsei de tubulaturi ºi componente rãmase aparente. Alergenii volatili. se curãþã ºi filtrele de aer. prafului. Particulele materiale cu potenþial alergen pot fi eliminate prin filtre mecanice sau electronice. nociv asupra funcþionalitãþii cãilor respiratorii. n Alegeþi nO tru a asigura protecþia împotriva ultravioletelor solare). Sistemele cu precipitare electrostaticã au costuri de funcþionare reduse. prin consumul electric ºi prin schimbarea repetatã a filtrelor. oxidãrii fotocatalitice sau generãrii de ozon. la nivelul solului ozonul este un gaz iritant. Purificatoarele pentru întreaga casã acþioneazã prin încãrcarea particulelor cu forþe electrostatice. pânã la filtre curbate. urmatã de atragerea acestora cãtre sistemul de filtrare. n Verificaþi eficienþa produsului înainte de cumpãrare. 60  l  Misiunea 4/08 CASA . de la cele plane. deºi acesta este necesar la nivelurile înalte ale atmosferei (tocmai pen- Sfaturi pentru alegerea unui sistem de purificare a aerului n Evitaþi filtrele mici de camerã lipsite de ventilator. Alternativa este reprezentatã de dispozitivele de purificare ºi ventilare interioare. care sã susþinã ºi încãlzirea sau rãcirea aerului. Modalitatea de prezentare variazã. acoperite cu material plastic. radonului ºi viruºilor. iar cantitatea de ozon emanatã este mare. nefiind eficiente asupra dioxidului de carbon. Proiectanþii de instalaþii prevãd ºi amplasarea acestor sisteme. menite sã controleze nivelul alergenin lor respiratori.

.

62  l  Misiunea 4/08 CASA . destinat unui copil.original Mini-apartamentul O camerã îndeajuns de spaþioasã ne poate inspira pentru diverse modalitãþi de amenajare. Specialiºtii noºtri au lucrat de aceastã datã la un model de mini-apartament format din dormitor ºi baie.

Pentru a le dezvolta o personalitate echilibratã. este important ca dorinþele copiilor sã fie tratate cu interes. În consecinþã. cu baie proprie ºi intrare separatã.. dupã ce. Dacã dispuneþi de spaþiul necesar. Astfel. ani de zile. Poveºtile colegilor sau ale prietenilor despre camera lor. este recomandat sã le faceþi pe plac înainte ca aceºtia sã resimtã necesitatea ca pe o frustrare. ei vor simþi cã sunt importanþi pentru pãrinþii lor ºi vor primi sugestiile celor mari cu aceeaºi receptivitate. Nu este o cerinþã exageratã iar cheltuielile pot fi minime. sã nu intraþi în panicã. au insistat sã doarmã alãturi de pãrinþi. încep sã îi fascineze pe cei care nu au avut un spaþiu propriu.reamenajare l copilului tãu C opiii încep sã-ºi manifeste trãsãturile individualiste la vârste parcã din ce în ce mai mici. Misiunea  CASA 4/08   l  63 .. Unul din primele semne este dorinþa de a avea un dormitor personal. când fiul sau fiica dumneavoastrã vor veni cu propunerea de a le amenaja o camerã individualã. separatã de cea a pãrinþilor sau de a celorlalþi fraþi.

Dupã primele mãsurãtori de la faþa locului. Au imaginat un dormitor mic ºi cochet.. Mixarea gletului se face mecanic. Peste aceastã culoare se vopseºte cu un galben-muºtar. Pentru a-i da un aspect incitant. ci a fost lãsatã o deschidere în care poate fi amplasatã ulterior o perdea sau un canat glisant. strat care va fi „modelat“ de specialistul decorator. 3. rezistent la factori agresivi. fãrã aglomerãri. dupã uscare. în mintea tuturor a încolþit o idee: de ce sã nu amenajeze o garsonierã. pânã la obþinerea unei mase uniforme. Acest prim glet are o rezistenþã mare ºi o aderenþã care sporeºte  64  l  Misiunea 4/08 CASA . Primul strat de finisaj implicã un material mai consistent. Limita dintre gresie ºi parchet a fost marcatã printr-o baghetã de trecere. Cel alãturat a fost vopsit în portocaliu iar fondul zonei ce va fi decoratã .ro. Lucrarea a debutat cu finisarea dormitorului. A urmat acoperirea cu vopsea lavabilã ºi execuþia unui efect decorativ. s-au aplicat gresia ºi faianþa. atunci amorsa corespunde standardelor prevãzute de producãtor. s-a constatat cã spaþiul pus la dispoziþie este destul de mare. Partea superioarã a pereþilor bãii a putut fi acoperitã cu glet. un miniapartament pentru fiica cititorului nostru? Ideea a prins imediat iar specialiºtii au trecut la realizarea planului.original reamenajare 2. Finisaj în mai multe straturi Cum zidurile au prezentat unele denivelãri. stratul de vopsea de deasupra preluând rolul de barierã de vapori. acestea necesitau oarece lucrãri de finisare. De ce nu o garsonierã? Cu o astfel de problemã ne-a abordat unul din cititorii revistei. Pentru început. pentru acoperirea defectelor. Finisarea pardoselii a implicat curãþarea ºi grunduirea acesteia. s-au amorsat pereþii. Primul glet de interior. apoi se repetã operaþiunea de mixare. Înainte de toate s-a aplicat un strat de grund. 1. 5. apoi montarea parchetului. Amorsarea pereþilor se face cu un grund de profunzime. unul din pereþi a fost colorat într-o nuanþã plãcutã de lila.. Între dormitor ºi sala de baie nu a fost prevãzutã o uºã. iar specialiºtii noºtri nu au ezitat sã rãspundã provocãrii. 6. 7. simplu de combinat. În continuare. pe bazã de ipsos aditivat. separat printr-o compartimentare parþialã de baia aferentã. dupã care s-a recurs la o 4. Un dormitor. rezistentã la trafic ºi umiditate. A urmat aplicarea unui sistem de douã gleturi. care sã stabilizeze particulele „rebele“. hidroizolaþie umedã. Surplusul de chit a fost eliminat iar colþurile interioare – siliconate. a fost destinat denivelãrilor de pânã la 10 mm. Pentru realizarea efectului decorativ. Dacã. obþinându-se o pastã omogenã. s-au folosit vopsele de mai multe culori.misiuneacasa. Se aºteaptã 5 minute. suprafaþa grundului din aceastã gamã este matã. În general.cu un crem închis. Instantaneu. care ulterior au fost chituite. În baie a fost necesarã grunduirea pereþilor ºi pardoselii. prin intermediul forumului www. el se combinã cu apã rece ºi se mixeazã cu ajutorul unui rotator cu paleþi. apoi au fost aplicate 2-3 straturi de glet. Este o modalitate de a-i apropia ºi responsabiliza.

.

înmuiat succesiv în fiecare vopsea. Materialul întãrit este permeabil la vapori ºi are. atunci dormitorul va deveni un spaþiu foarte plãcut pentru petrecerea timpului. Dupã uscarea amorsei. El poate constitui chiar finisajul final sau poate fi acoperit cu vopsea. 9. la anumite limite ale stridenþei. de maximum 3 mm grosime. totuºi. de asemenea. lucrarea debuteazã cu operaþiunea de grunduire. Pasul urmãtor este mãsurarea ºi trasarea semnelor unde se vor realiza gãurile pentru diblurile baghetei. care încarcã atmosfera în mod nejustificat. 14. þinând cont ºi de faptul cã este vorba. Dacã un specialist reuºeºte sã combine aceste culori în mod inspirat. Problema care se pune totuºi este dacã aceste culori pot sã inspire în acelaºi timp calmul necesar. 11. Fiind o pardosealã de beton. într-un strat fin. 66  l  Misiunea 4/08 CASA . S-a constatat cã majoritatea preferã nuanþele puternice. se aplicã adezivul pe pardosealã ºi la montarea plãcilor de parchet. îi stimuleazã pe copii. în acelaºi timp. 15. Suprafaþa proaspãt vopsitã în galben se tamponeazã cu un instrument special conceput de producãtor. Culorile vii ºi calde. Noi adãugãm cã trebuie sã ne oprim. totuºi. numit „burete marin“. Culori tari pentru o atmosferã veselã Unul din elementele cheie în amenajarea corespunzãtoare a dormitorului unui copil este alegerea culorilor cu care se vopsesc pereþii. Dupã 24-48 de ore (în funcþie de grosime ºi temperaturã). alb ºi roºu se aplicã folosind un ºpaclu din cauciuc. sunt necesare o bormaºinã cu percuþie ºi un burghiu de calitate. de un loc de odihnã. Aceastã pastã are o compoziþie pe bazã de compuºi minerali aditivaþi ºi permite finisaje netede. meºterii încep finisarea pardoselii. reamenajare 8. Dungile de culoare mov.original calitatea straturilor aplicate ulterior. Secretul constã în ingeniozitatea cu care meºterii 10. un grad mare de aderenþã. se poate aplica cel de-al doilea glet. Ca de obicei. indiferent de vârstã. În continuare.

Din fericire. galben-muºtar ºi roºu. apoi cu mai multe tipuri de lazuri. Dacã pe peretele opus patului existã o fereastrã.pardoseala ºi mobilierul ceea ce face din acest habitat un loc relaxant ºi odihnitor. Timpul de punere în operã a adezivului este destul de scurt. reuºesc sã combine ºi sã echilibreze culorile. 16. veþi intra ºi în posesia informaþiilor referitoare la execuþie. Lazurile au 4 culori: crem. în linii ondulate. credem cã sistemul decorativ aplicat aici necesitã o descriere mai amplã. deºi este una extrem de elaboratã. La prima vedere acesta pare destul de complicat. Pentru început. pe plinta ce va masca rosturile de dilataþie pãstrate. În aceastã camerã poate fi creat ºi un perimetru destinat activitãþilor ºcolare (biro-  CASA 4/08   l  67 . montarea unor draperii de culoare deschisã va contribui la restabilirea echilibrului cromatic. avem aici suprafeþe largi cu aspect de lemn . Prinderea baghetei de trecere se realizeazã cu ºuruburi. fapt care ar completa cerinþele acestui spaþiu multifuncþional. fiind practic inspiratã din ideile unui copil. În continuare.Amenajarea finalã. ul. de la aceeaºi firmã producãtoare. astfel cã plintele se vor monta într-un ritm alert. 13. Fixarea acestora se face cu o maºinã de gãurit ºi înºurubat. eventual calculatorul). Vopseaua portocalie este o lavabilã de interior fabricatã pe bazã de dispersii apoase de copolimeri acrilo-stirenici. însã dacã achiziþionaþi sistemul complet. cu acumulator. pentru efecte estetice. se aplicã adezivul. peretele frontal se acoperã cu o vopsea portocalie. Un sistem decorativ de mare efect Dacã despre vopsirea clasicã a pereþilor mai sunt foarte puþine de spus. se potriveºte foarte bine vârstei beneficiarului. pigmenþi ºi adiMisiunea 12. mov.

apoi se îndepãrteazã imediat prin tamponare cu buretele.original reamenajare 17. Banda de etanºare se înglobeazã ulterior în materialul hidroizolant. 24. Operaþiunea de placare debuteazã cu aplicarea adezivului pe zid sau pardosealã. flexibilã. Cele 3 tipuri de plãci de faianþã alese fac parte dintr-o colecþie  68  l  Misiunea 4/08 CASA . Cu aceastã ocazie se acoperã ºi micile fisuri. se aplicã cu bidineaua un strat de hidroizolaþie. 18. rezultând o aderenþã perfectã. cu o pastã mai consistentã. tivi. Modelele geometrice executate ulterior cu ºpaclul de cauciuc vor impri- 23. În continuare. În continuare. 20. Dupã patru ore se poate aplica vopseaua crem. verificând suprafaþa dupã 3 ore. a mucegaiurilor ºi bacteriilor. În prima fazã au fost amorsaþi pereþii ºi pardoseala cu un grund de profunzime. astfel încât sã nu rãmânã la vedere. Grunduirea pereþilor bãii este foarte importantã. se preparã amorsa destinatã tratãrii pereþilor bãii. se constatã o grunduire slabã. deoarece lazura se aplicã în tuºe scurte . Metoda depunerii lazurii constã în îmbibarea mãnuºii. pentru a forma ºanþuri în masa de mortar. Zonele de îmbinare se hidroizoleazã suplimentar. a buretelui sau a trafaletului.operaþiunea presupune o îndemânare deosebitã. fãrã solvent. cu lazurã.cu pensula. în consecinþã hidroizolaþia se suplimenteazã cu benzi de etanºare elastice. Se îndepãrteazã excesul de vopsea de bazã ºi se trece la tamponarea zonei vizate. în pat subþire. amorsarea se va repeta. 19. Efectul obþinut þine de porozitatea buretelui sau a mãnuºii. solicitãrile sunt extreme. din cauza umezelii crescute la care vor fi supuºi aici. în unul. pe aceleaºi suprafeþe. Pentru aceste operaþiuni s-au folosit rola cu blanã. Baie cu rol funcþional sutã la sutã Dupã încheierea lucrãrilor de finisare a dormitorului. O tehnicã specialã este cea a ºtergerii lazurii . meºterii au luat în primire baia. Peste alte 2-4 ore se aplicã lazura în cele 4 culori. Apoi. ªi pereþii bãii necesitã hidroizolare. În zona duºului. Dacã. mãnuºa sau trafaletul. folosindu-se o gletierã cu dinþi de 10 mm. Peste materialul proaspãt aplicat se întinde o bandã de etanºare. rezis- tent la factori atmosferici agresivi. elasticã ºi rezistentã. care va îndepãrta umezeala de sub plãcile de gresie ºi faianþã ce urmeazã a fi montate. ma aspectului general mai mult dinamism ºi consistenþã. Acest material este rezistent ºi la acþiunea ciupercilor. s-a aplicat o hidroizolaþie bicomponentã. Acestea vor asigura o distribuire uniformã a adezivului pe intradosul plãcii când piesa este presatã pe perete. 22. 21. maximum douã straturi. buretele marin ºi ºpaclul de cauciuc.

.

Au fost aplicate rânduri de faianþã de culori diferite. 31. separate prin brâuri viu colorate. Dupã ce hidroizolaþia s-a uscat. Calitãþile acestor plãci includ rezistenþa sporitã la zgâriere ºi la acþiunea agenþilor chimici din detergenþii casnici. Piesele de faianþã se preseazã cu grijã peste adeziv. 26. special conceputã pentru bãile de copii. Piesele au dimensiunile de 20 x 30 cm. Meºterii noºtri protejeazã suplimentar colþurile. cu un burete umezit.original reamenajare 25. plãcile de gresie au o rezistenþã medie. printre benzile ce protejeazã elementele ceramice. con- 70  l  Misiunea 4/08 CASA . aplicã o bandã adezivã. Ulterior. Între plãci se monteazã distanþiere. roz ºi crem au un efect înviorãtor ºi generator de bunã-dispoziþie. astfel cã. pentru a crea o salã de baie cu aspect uniform. 33. în combinaþie cu brâul multicolor ºi culorile pastelate genereazã un mediu în care copiii sã se simtã cât mai bine. Nuanþele de mov. fiind destinate traficului domestic. Piesele de gresie au dimensiunile 30 x 30 cm ºi suprafaþa mãtuitã. Culorile pot fi combinate cu uºurinþã între ele. Grafica discretã a emailului care le acoperã. în primã fazã. întreþinerea lor fiind extrem de facilã. Urmãtoarea operaþiune este îndepãrtarea surplusului de chit. 32. aderent. meºterii au început sã lucreze la placarea ceramicã a pereþilor. se aplicã silicon sanitar. Conform fiºei tehnice. iar finisajul este mat. S-a folosit aceeaºi nuanþã cu cea a faianþei. ca într-un loc de joacã numai al lor. 27.

Important este ca acestea sã se asorteze cu finisajele iar la alegerea pieselor sã fie consultat ºi beneficiarul. Pentru a spori efectul estetic. se monteazã gresia pe pat de adeziv (acelaºi ca în cazul faianþei). într-unul din pereþii bãii s-a confecþionat o niºã în care au fost amplasate câteva roci. n Misiunea CASA 4/08   l  71 . 34. Noi am optat pentru o mobilare sumarã ce include patul. meºterul îndepãrteazã surplusul de silicon dintre benzile protectoare. Pentru asta se foloseºte o gletierã din cauciuc. 30. Apoi se pulverizeazã apã. pentru a nu rãmâne urme pe ceramicã. La final. Mobilierul a fost compus din piese clasice. 29. la care pot fi adãugate corpuri suspendate ºi elemente pliante. a urmat automat operaþiunea de mobilare ºi decorare a dormitorului. adaptatã. de asemenea. Elementele sanitare ºi accesoriile cu care a fost dotatã baia fac parte dintr-o colecþie modernã. un ºifonier. pentru ca siliconul sã poatã fi prelucrat. gresia ºi faianþa pot fi chituite. în scopul utilizãrii de cãtre copii. Cu o linguriþã specialã. Se acordã o atenþie sporitã realizãrii pantei de scurgere cãtre sifonul din centrul sãlii de baie.28. noptierã. Numãrul elementelor de mobilier poate fi adaptat în funcþie de dimensiunile camerei. benzile de hârtie sunt îndepãrtate cu grijã. În continuare. Dupã 24 de ore. 35. Mobilier ºi accesorii potrivite vârstei Dupã încheierea lucrãrilor de amenajare. ferind spaþiului luminozitate ºi senzaþia de spaþiu deschis. o comodã ºi douã corpuri suspendate. 36.

.

.

creaþie proprie bricolaj Acest model de policioarã. altfel riscaþi sã distrugeþi lama instrumentului. pe care îl puteþi personaliza prin culorile folosite. O policioarã cochetã 3 În principiu. suportul poate fi ºi un triunghi dreptunghic. dar noi am ales o formã avantajoasã estetic. 5 74  l  Misiunea 4/08 CASA Urmeazã finisarea apelând la ºlefuitorul cu bandã. E o scândurã destul de groasã. datoritã balamalelor care îi asigurã mai multe grade de libertate. 4 Parcurgeþi contururile în ritul pe care vi-l permite turaþia ferãstrãului. deci va trebui sã aveþi un pic de rãbdare. . Sunt îndepãrtate neregularitãþile ºi chiar se poate realiza o uºoarã rotunjire a marginilor suportului. poate fi pliat de-a lungul peretelui.

Dacã amorsaþi lemnul „crud“.. au fost necesare câteva linii trasate cu creionul de tâmplãrie.2 1 Procuraþi-vã materialele: o bucatã (panou) de lemn stratificat. care nu îºi „pierde“ firele. Tãiaþi lemnul dupã un model prestabil it.. balamale care sã asigure o mobilitate de minimum 90°. 8 . folosind ferãstrãul pendular care perm ite debitarea cu linii curbe. Folosiþi o pensulã de calitate.. 7 De aici încolo trebuie sã deþineþi un control perfect asupra pensulei. 6 Am decis ca vopsirea platformei sã se facã în carouri.. Pentru aceasta. va trebui sã reluaþi acoperirea de mai multe ori. sã aplicaþi decât un singur strat de vopsea. Vor rezulta platforma policioarei ºi suportul ei mob il. vopsele de diverse culori. eventual rectificat în ultima etapã. nu va mai fi nevoie. chiar dacã vi se pare cã pensula nu alunecã! Altfel. Misiunea  CASA 4/08   l  75 . Sfatul nostru Nu diluaþi vopseaua în mod excesiv.

Întrucât între blat ºi perete se va plia ºi suportul. dar rezultatul obþinut va fi pe mãsurã. 11 Urmeazã montarea balamalelor. Sistemul de balamale permite ridicarea platformei ºi plierea ei. 13 Dupã ce toate ºuruburile pentru lemn sunt la locurile lor. aceste balamale se vor fixa pe distanþiere de lemn. jud. 76  l  Misiunea 4/08 CASA . Puteþi amplasa aceastã policioarã în bucãtãrie. pentru lemn. pe hol sau într-o altã zonã de acces. încãrcaþi pensula cât mai puþin.creaþie proprie bricolaj 9 Colorarea pãtratelor verzi presupune o concentrare deosebitã. dupã necesitãþi. Întrebuinþaþi ºuruburi scurte. Sibiu Premiul: o niVElã CU lASEr Cu ce unealtã au fost debitate elementele de lemn ale mãsuþei? Trimite-ne rãspunsul completând talonul de pe pagina urmãtoare. CONCURS cu premii în scule electrice Câºtigãtorul ediþiei din luna martie: Mariana Suciu Veºtem. mai este necesarã fixarea în perete (de preferat cu dibluri). 12 Cealaltã pereche de balamale se fixeazã pe suport ºi blat. 10 Pentru a nu rãmâne urme inestetice de vopsea (în relief).

.

amorse. . Adezivul poliuretanic pentru parchet THOMSIT P625 oferã o foarte bunã rezistenþã în timp ºi este compatibil cu diverse tipuri de pardoseli din lemn ºi esenþe. acolo unde se doreºte crearea unui spaþiu familiar. ultra-mat sau lucios. Realizarea unei pardoseli de calitate constã nu numai în calitatea acoperirii finale.thomsit. protejând mediul ºi sãnãtatea utilizatorilor. dar este diferenþiatã în funcþie de grosimea si tipul de parchet. De la pregãtirea suprafeþei suport ºi pânã la lipirea efectivã a lamelelor de parchet se lucreazã doar cu produse 100 % compatibile între ele ºi care nu conþin solvenþi. însã definitorii sunt modul ºi produsele folosite la montaj. cu rol de barierã de vapori. reduc timpul de lucru ºi fac ca montarea parchetului sã fie mai economicã. gama THOMSIT rãspunde celor mai exigente cerinþe de siguranþã ºi garanþie în tehnologia de realizare. Lemnul folosit ca ºi pardosealã este un material de la care te aºtepþi sã dureze o viaþã.ro Durabil. oferind celor ce le folosesc cel mai natural ºi simplu lucru. ºape autonivelante. Pentru produsele THOMSIT acest lucru este o “specialitate”. adezivi. Gama THOMSIT este numãrul 1 în tehnologia de montare a pardoselilor în Germania ºi restul Europei. ele asigurã cea mai bunã protecþie posibilã împotriva reclamaþiilor.cel mai natural lucru Spaþiul natural. care asigurã o planeitate perfectã a suprafeþei ºi împiedicã adunarea adezivului. Produsele Thomsit aderã atât pe suprafeþe normale cât ºi pe suprafeþe dificile. Sistemul THOMSIT pentru parchet cuprinde produse pentru repararea suprafeþei suport. tradiþional ºi totuºi inovator. Gama THOMSIT oferã nu numai un sistem complet ºi compatibil pentru montarea pardoselilor din lemn. parchetul a fost ºi a rãmas cel mai bun material pentru realizarea pardoselilor.PARDOSELI DE LEMN . Îl putem întâlni atât în spaþiile de locuit cât ºi în cele publice. Lacurile Thomsit pentru parchet sunt realizate pe bazã de apã ºi permit obþinerea unui aspect final mat. fiind prezentã pe toate continentele cu o gamã ce depãºeºte 80 de produse dedicate pardoselilor. ne stimuleazã simþurile ºi rezoneazã sub paºii noºtri. oferind soluþii alternative. Protecþia împotriva umiditãþii din suprafaþa suport este realizatã prin tratarea acesteia cu amorsã epoxidicã bicomponentã Thomsit R755. oferind întregul suport tehnic necesar. dar ºi în felul în care aceasta este montatã ºi pusã în operã. accesibil prin www. ca acasã. În plus. În proiectarea ºi mai ales în execuþia pardoselilor din lemn. produse pentru finisarea parchetului. Între stratul barierã ºi adeziv se aplicã ºapa autonivelantã THOMSIT DH maxi. Lemnul este iniþiatorul stãrii de bine.

.

utilajelor ºi aparaturii folosite. care trebuie sã cuprindã: n precizarea Investigarea de control Investigarea de control se efectueazã în faza de execuþie a lucrãrii ºi se finalizeazã printr‑un proces‑verbal de recepþie a tere‑ nului de fundare sau printr‑un raport de monitorizare geotehnicã a execuþiei.acþiuni dinamice. influenþa terenul de fundare . a unor lucrãri geotehnice. diferite variante de construcþie ºi montaj tehnologic. a celor situate în zona învecinatã. în mãsura în care s-au putut obþine în aceastã fazã. de agresivitate chimicã etc). diversele componente ale studiului. a construcþiilor învecinate. caracteristici constructive. cu indicarea principalelor elemente structurale. 80  l  Misiunea 4/08 CASA . n planul de ansamblu ºi pe secþiuni ale construcþiilor proiectate. rapoarte de neconformitate a unor lucrãri geotehnice executate. date despre procesele tehnologice care ar putea Raportul de monitorizare geotehnicã a execuþiei cuprinde. dupã remediere. Investigarea de proiectare Investigarea terenului de fundare se efectueazã pe baza unei teme întocmite de proiectantul construc‑ þiei. n date generale asupra construcþiilor proiectate (categorii ºi clase de importanþã. cu un aviz geotehnic preliminar care va cuprinde. dispoziþii de sistare ºi de reluare. n note privind comportarea lucrãrii în curs de execuþie ºi a vecinãtãþilor. tasãri ºi deformaþii admisibile din punct de vedere tehnologic ºi al structurii de rezistenþã. soluþii Prezentarea rezultatelo­r investigãrii terenului de fundare Investigarea preliminarã a terenului de fundare se finalizeazã. a conductelor ºi a instalaþiilor proiectate. Menþionãm cã avizul geotehnic preliminar nu se poate substitui studiului geotehnic elaborat în cadrul cercetãrii geotehnice pentru proiectare. dimensiuni. n dispoziþii de ºantier privind modificarea unor soluþii geotehnice. de regulã: n note privind natura ºi caracteristicile terenurilor întâlnite în timpul execuþiei ºi compararea lor cu previziunile din studiul geotehnic. de umezire. în raport cu terenul de fundare. de regulã. încãrcãri transmise terenului sau la cota zero. executantul investigãrii terenului de fundare elabo­reazã pro­gramul de investigare.geotehnicã Studiul geotehnic trebuie sã cuprindã inclusiv menþionarea metodelor. Pe baza temei. zonei pentru care se realizeazã investigarea respectivã. surse termice.

transpo­rtul ºi depo­zitarea pro­belo­r. hidro­geo­lo­gice.  mãsuri pentru pro­tecþia primarã a beto­nului din fundaþii. grafice ºi tabele cuprinzând rezultatele lucrãrilo­r experimentale.  meto­dele fo­lo­site pentru reco­ltarea. cuprinzând: descrierea straturilo­r identificate. cantitatea ºi calitatea datelo­r preexistente privind parametrii geo­tehnici ai straturilo­r ce alcãtuiesc terenul de fundare. având în vedere meto­dele de prelevare. transpo­rt ºi depo­zitare a pro­belo­r.  caracteristicile de agresivitate ale apei subterane ºi. adresa amplasamentului (po­ziþio­narea pe planul de situaþie). insuficiente sau imprecise. geo­fizice.  meto­dele. determinate de co­ndiþiile geo­tehnice. de regulã.  evaluarea stabilitãþii generale ºi lo­cale a terenului pe amplasament.  po­ziþia gro­pilo­r de împrumut ºi vo­lumele dispo­nibile (dacã este cazul). lista do­cumentelo­r tehnice furnizate de client (sau pro­iectant).  mãsuri speciale pentru prevenirea pro­ducerii degradãrilo­r în co­nstrucþiile existente. clientul.  mãsuri Misiunea CASA 4/08   l  81 .  rezultatele încercãrilo­r în labo­rato­r ºi pe teren. blo­c-diagrame. fo­arte co­mpresibile. cu delimitarea diferitelo­r fo­rmaþiuni (straturi) pentru care se stabilesc valo­rile caracteristice ºi valo­rile de calcul ale principalilo­r parametri geo­tehnici.  eventuala existenþã a uno­r presiuni excedentare ale apei în po­rii pãmântului (faþã de presiunea hidro­staticã).  info­rmaþiile o­bþinute în faza de do­cumentare ºi de recuno­aºtere a amplasamentului. ale uno­r straturi de pãmânt. nerelevante.  nivelul apei subterane ºi caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune). eventual. precum ºi caracteristicile aparaturii ºi ale meto­delo­r de încercare.  caracteristicile to­po­grafice. se vo­r face pro­puneri pentru efectuarea uno­r lucrãri suplimentare. dupã caz.  adâncimea ºi sistemul de fundare reco­mandabile. presiuni critice. agresive faþã de co­nstrucþii (dacã este cazul).) ºi dispersia acesto­r valo­ri. verificãri ale stabilitãþii taluzurilo­r excavaþiilo­r etc.  alte date rezultate din lucrãrile întreprinse.  planuri de situaþie cu amplasarea lucrãrilo­r de investigare. nivelurile de apariþie ºi de stabilizare ale apei subterane. de îmbunãtãþire a terenului (dacã este cazul). date de temã.  evaluarea presiunii co­nvenþio­nale de bazã ºi a capacitãþii po­rtante (în cazul fundãrii directe).Componentele studiului geotehnic Partea din studiul geotehnic care se referã la prezentarea informaþiilor va cuprinde: 1 Date generale:  denumirea Partea din studiul geotehnic care se referã la evaluarea informaþiei geotehnice va cuprinde:  încadrarea o­biectivului. hãrþi cu particularitãþile geo­lo­gico­-tehnice. 2 Încadrarea prealabilã a lucrãrii într-o anumitã categorie geotehnicã 3 Sinteza informaþiilor obþinute din investigarea terenului de fun- dare:  vo­lumul e de lucrãri realizate. geo­tehnice.  secþiuni (pro­file) caracteristice ale terenului.  calcule de tasãri pro­babile.  so­luþii OBservaþII Buletinele de încercare cuprin‑ zând înregistrarea tuturor da‑ telor obþinute în timpul încercãrilor ºi toate elemente‑ le necesare verificãrii calcule‑ lor care au condus la rezulta‑ tele încercãrilor respective se pãstreazã. lichefiabile.  stratificaþia pusã în evidenþã.  analiza ºi interpretarea datelo­r lucrãrilo­r de teren ºi de labo­rato­r ºi a rezultatelo­r încercãrilo­r. în cazul fundãrii pe pãmânturi cu caracteristici speciale: sensibile la umezire. definitivã a lucrãrii într-o­ anumitã catego­rie geo­tehnicã sau a pãrþilo­r din lucrare în diferite catego­rii geo­tehnice.  diagrame.  reco­mandãri privind tehno­lo­giile de execuþie a lucrãrilo­r de fundare. cu umflãri ºi co­ntracþii mari.  releveele so­ndajelo­r deschise ºi eventuale relevee ale fundaþiilo­r co­nstrucþiilo­r învecinate.  încadrarea terenurilo­r în catego­riile prevãzute de reglementãrile referito­are la lucrãrile de terasamente. rezultatele sintetice ale încercãrilo­r de labo­rato­r geo­tehnic.  mãsuri privind pro­tejarea co­nstrucþiei împo­triva infiltraþiilo­r apei subterane ºi a ascensiunii capilare. rezultatele penetrãrilo­r standard  SPT (dacã este cazul). faza ºi sco­pul cercetãrii. geo­fizice ºi hidro­geo­lo­gice ale amplasamentului sau a unei zo­ne mai extinse (dacã este cazul). geo­mo­rfo­lo­gice. Copii ale acestor buletine vor fi înainta‑ te beneficiarului.  fiºe sintetice pentru fiecare fo­raj sau so­ndaj deschis. învecinate celei pro­iectate (dacã este cazul). precum ºi pentru prevenirea antrenãrii hidro­dinamice din teren. la cererea acestuia. dacã unele rezultate sunt ero­nate. sensibile la îngheþ. po­nderile aco­rdate diferitelo­r grupuri de valo­ri (determinate prin încercãri în labo­rato­r sau in situ. preluate din bãnci de date etc. evidenþierea amplasamentului co­nstrucþiei ºi sistemelo­r co­nstructive reco­mandabile. se va preciza mo­dul de determinare a valo­rilo­r caracteristice. adresa ºi calitatea tuturo­r unitãþilo­r care au participat la efectuarea cercetãrii terenului de fundare. hidro­geo­lo­gice ºi seismice. precum ºi a capacitãþii po­rtante estimate a pilo­þilo­r sau a baretelo­r (în cazul fundãrii indirecte).  secþiuni geo­lo­gice.  datele calendaristice între care s-au efectuat lucrãrile de teren ºi de labo­rato­r. acest lucru trebuie menþio­nat ºi co­mentat în co­nsecinþã. la unita‑ tea elaboratoare. utilajele ºi aparatura fo­lo­site. hidro­lo­gice ºi seismice ale amplasamentului. Informaþiile obþinute din investigarea de proiectare vor fi verificate în etapele ulterioare ale fundãrii printr-o monitorizare adecvatã. geo­tehnice.  numele.  buletine sau centralizato­are pentru analizele chimice.

în casele pãrinteºti de pe podul Mogoºoaiei.pastila de culturã Biserica G 1 2 Meritã ºtiut! La ceas aniversar – 175 de ani de la sfinþire – evocãm acest monument istoric cunoscut cu denumirile de Biserica „Înãlþarea Domnului“. acumulãrile realizau o cãdere în trepte de circa 50 de metri. pe traseul a mai bine de 50 km. O incursiune sumarã în trecutul actualei vetre a Capitalei României ne conduce în zona nordicã. nu departe însã de Bucureºtiul acelor ani. de la nord de Buftea ºi pânã la sifonul de la Cãldãraru. în imediata apropiere a firului apei Colentina. grãdini sau zone rezidenþiale. Lor li se atribuie frumoasa salbã 82 l Misiunea CASA 4/08 . însã vicisitudinile provocate de conflictele militare ruso-otomane le fuseserã fatale. Pe aceastã succesiune de lacuri. care. baraje ºi chiar o ecluzã între lacurile HerãstrãuFloreasca. În dreapta bisericii se aflã Palatul Ghica-Tei. „Teiul Doamnei” sau „Ghica-Tei”. Lucrarea a fost încredinþatã unor constructori italieni. valoros monument de arhitecturã al Capitalei. iar curtea a devenit cimitirul Ghiculeºtilor. în imediata apropiere a strãvechii mãnãstiri Plumbuita (moºia Colentinei îi aparþinea). Ca atare. Lãcaºul de cult a fost paraclis familial. Grigore al IV-lea Ghica (1822-1828). oferind agricultorilor posibilitatea de a iriga suprafeþele limitrofe. Cãutãrile l-au determinat sã se opreascã în ambianþa râului Colentina. Situaþia s-a schimbat la regularizarea cursului acestui râu. lucrare de anvergurã întreprinsã conform celor preconizate de inginerul Dorin Pavel. în nordul Mãrii Negre. 1. Domnul a avut reºedinþa în oraº. Locul mai fusese valorificat în secolul al XVIII-lea de cãtre precursorii Ghiculeºtilor. în veacurile trecute trebuiau protejate de inundaþii. a început construirea unui palat. au fost create stãvilare. care îºi exercitau profesiunea. Construcþia în stil neoclasic italian este una dintre puþinele biserici româneºti circulare. de ani buni. bordate azi de parcuri. Domnul pãmântean al Þãrii Româneºti. dar a dorit ºi un loc retras. Malurile acestor lacuri. 3. 2. a proiectat o salbã de lacuri menite sã asigure o acumulare de apã necesarã în perioadele secetoase ale anului. Aspectul de acum diferã radical de cel din veacurile trecute. unde apele Colentinei se uneau cu cele ale Dâmboviþei.

pictate de Giacometti. componentã a palatului. Teiul. Buni pietrari. Se pot remarca fericitele proporþii conferite edificiului. pentru ca. prin modul de „valorificare” a spaþiilor. Interioarele palatului cãpãtaserã ºi decoraþiuni interioare. iar la 1854 a gãzduit un comandament otoman. recurgându-se în unele cazuri la aplicarea unor panouri de faianþã. dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. adeseori vãtãmãtoare. care a intrat în memoria timpului ca Palatul Ghica-Tei. La 1833. soluþia a fost ºi mai agresivã. Plasatã pe o zonã cu deschidere largã spre meandrele râului  . Dacã. A trebuit sã urmeze dezmeticirea pentru a face actul reparator menit a recupera moºtenirea iniþialã. a avut parte de o diversitate de modificãri. sã gãzduiascã o instituþie a celor cu probleme de comportament. Noua construcþie era menitã a fi paraclis. Ulterior. varul a acoperit compoziþiile respective. proaspãtul domn a obþinut un edificiu echilibrat. receptivi la cele revendicate de comanditar. valoroºi constructori.a Ghica -Tei 3 de construcþii care conferã zonelor limitrofe apelor caracter de staþiune balneoclimatericã. fiecare laturã constituind efectiv o faþadã. a considerat cã era necesarã ºi o bisericã. atât cât s-a mai putut. armonizând utilul cu rezistenþa ºi eleganþa construcþiei. Palatul a fost folo- sit ca reºedinþã ºi de fratele sãu. mai recent. a cunoscut o totalã neglijare. când clãdirea s-a repartizat unei unitãþi de alimentaþie publicã. Alexandru. Sã revenim la faptele ctitorului. ulterior. Villacrosse. aceºti pricepuþi meºteri au lucrat deseori ºi pe teritoriul românesc. Din pãcate. Prin proiectul arhitectului X. a ajuns elementul definitoriu al viitorului cartier ºi mai apoi al respectivului lac. prezent din abundenþã în parcul aferent. în decursul anilor.

precum ºi de cele opt ferestre ale turlei. sunt remarcate ºi cele 4 niºe. câte douã pe laturile nordicã ºi sudicã. Biserica a fost sfinþitã în 1833 de mitropolitul Þãrii Româneºti. a fost paraclis familial. 84 l Misiunea CASA 4/08 . hramurile: „Înãlþarea Domnului“. are un pridvor deschis spre vest. Constructor a fost meºterul (arhitectul) german Iosif Weltz. dezvoltatã din cupola semisfericã. iar în ultimele decenii aici au fost reunite o serie de monumente funerare evacuate din fostele mãnãstiri. în scaunul mitropolitan dupã ce fusese surghiunit de Þarul Rusiei. italianul Giacometti. în stil neoclasic italian. conace unde vandalismul demolator le era fatal. azi spre lacurile Tei ºi Plumbuita.pastila de culturã Neoclasicismul. abside semicirculare. fiind dominatã de turla centralã. O altã intervenþie importantã a fost necesarã dupã cutremurul din martie 1977. când s-a prãbuºit turla. La o analizã atentã. nu foarte cunoscut la acea vreme în Þara Româneascã. cel puþin nu în arta religioasã. Aceasta a primit. Pictura a fost pusã din nou în evidenþã în se- colul trecut. care a zidit-o în apropierea fundaþiei unei biserici mai vechi. este unicat pe teritoriul fostei Þãri Româneºti. Sfântul lãcaº a fost renovat în 1894. cu coloane dorice perechi ce susþin un fronton triunghiular. Acestea sunt dispuse în zona vesticã flancând intrarea în bisericã. Biserica circularã. la Leþcani. biserici. Colentina. Lumina interioarã este asiguratã de ferestrele terminate semicircular (dispuse câte una în fiecare niºã. buna gospodãrire a arealului monumentului a întronat o atmosferã de respect pentru aceste relicve.Teiul Doamnei este o construcþie circularã. aceasta a fost reconstruitã. Elemente decorative se întâlnesc atât la exteriorul. Iniþial. uºor elipsoidalã. iar dupã cutremurul din 1940. ctitorii pictaþi în pronaos flancând intrarea. În prezent. Ne pãstrãm totuºi speranþa într-un proiect de restaurare autenticã a acestor valori de patrimoniu. Grigore Dascãlul. Ne referim la pilaºtri dorici. are dimensiunile de 18 x 13 m. revenit. cu realã n valoare istoricã. Grigore“. a fost reprezentat aici cu succes de meºteri ºi pictori italieni. Semnificative sunt portretele din pronaos ale noilor ºi vechilor ctitori din neamurile Ghiculeºtilor ºi Vãcãreºtilor. prin planul ei. pictura a fost refãcutã în 1927. Accesul în incinta bisericii se realizeazã pe la vest. la friza de triglife ºi metope cu un relief floral. Pictura a fost realizatã de acelaºi artist care a lucrat la palat. ºi spre Apus cu funcþia de a asigura accesul la cafasul corului. Biserica. Curtea bisericii a fost cimitir familial. având menirea de a gãzdui proscomidia ºi diaconicul din compunerea alta- rului. nu departe de Iaºi. unde construcþia este precedatã de un mic pridvor având în compunere patru coloane sub un fronton triunghiular pictat. la care contribuþia Catedrei de specialitate din cadrul Universitãþii de Artã ar fi beneficã. În incintã se remarcã jilþurile domneºti ºi dulapurile conþinând 3 tuiuri de învestiturã în calitate de vizir al Imperiului Otoman ºi unul de mazilire. Ele sunt ataºate câte douã: spre Rãsãrit. mai scunde decât construcþia centralã. prin operaþiunea de spãlare din anul 1927. preluând de la anteriorul lãcaº. cât ºi la interiorul lãcaºului. folosindu-se o formulã mult simplificatã. având totuºi o „sorã“ de proporþii mai mari pe teritoriul Moldovei. Metamorfoza preconizatã pentru zona limitrofã va conferi acestui ansamblu o evidenþiere a elementelor de arhitecturã ºi artã. una pe latura esticã). Biserica Ghica . „Naºterea Fecioarei Maria“ ºi noul hram „Sf. la 22 august 1833.

.

viaþa plantelor Grecii antici obiºnuiau sã decoreze mormintele femeilor iubite cu flori de stânjenel. Apariþia zeiþei era una veselã. În acest fel. Iris era zeiþa curcubeului ºi avea misiunea de a rãspândi în rândul muritorilor veºtile bune de pe Muntele Olimp. fãcând stelele sã aparã. în fiecare searã. a cãrei datorie era sã ducã sufletele femeilor în Paradis. 86 l Misiunea CASA 4/08 Iris – mesager în . LEGENDA: În mitologia greacã. perdeaua ce acoperea bolta cereascã. îmbrãcatã în robe multicolore. ei aduceau un tribut zeiþei Iris. ea fiind reprezentatã ca o tânãrã zâmbitoare. Iris era cea care dãdea la o parte.

Asia. bulbul este oprit din creºtere ºi este acoperit cu un mucegai gri-cenuºiu. Asocierea a fost atât de puternicã. timp de câteva secole. n Dintre dãunãtori. care are nevoie de un sol mai greu. cu aproximativ o sãptãmânã înainte de înflorire. frunzele se ofilesc ºi apoi se usucã. Plantele au în pãmânt un rizom sau un bulb de pe care pornesc frunzele ºi tijele florale terminate cu una sau mai multe flori di­ vers colorate ºi plãcut mirosi­ toare. rizomul irisu­ lui era folosit atât în scopuri medicale. Varietãþile acestei specii au flori colorate în alb. Sunt larg cultivaþi de horticultori. liniare. având un bulb mic. Iris reticulata er între zei ºi oameni Misiunea CASA 4/08 l  87 . a fost simbolul mo­ narhiei franceze. albastru închis ºi lila de diferite nuanþe. cât ºi pentru par­ fumul sãu deosebit.stânjenel Specii de iris cu bulbi Stânjeneii cu bulbi sunt mult mai puþin întâlniþi – ei cresc în câteva locuri de pe coasta Pacificului. cu excepþia speciei xiphiodes. semn clar cã planta este atacatã.apare la nivelul liniei suprafeþei pãmântului. În Egiptul antic. Iris xiphioides – originarã din Pirinei. Existã specii hibridizate. tija floralã – dreaptã. de culoare violetã cu o patã galbenã pe mijlocul lacrimilor externe. colorate în violet închis cu o patã galbenã pe mijlocul lacrimilor exterioare. dar ºi în vechea Eladã sau în Im­ periul Roman. atât unicolore cât ºi striate.45 de zile dupã plantare ºi planta îºi încetineºte creºterea. Boala se transmite prin plantarea pe terenuri infectate sau prin contact direct. floa­ rea de iris este reprezentatã pe stema. dupã Revoluþia francezã din 1789. în condiþii de serã. bulbul sãu este alungit. care provoacã pete albe pe bracteele ce protejeazã bobocii. uºor caniculate. F loarea de iris (stânjene­ lul) este cunoscutã încã din Antichitate. Stânjeneii sunt decora­ tivi atât prin aspectul florilor. frunze înguste mai lungi decât tija floralã ºi flori plãcut mirositoare. În zilele noastre. respectiv drape­ lul a douã oraºe complet di­ ferite. colorate în purpuriu. cu un bulb ovoid de culoare galben-brunã. Tija floralã este înaltã de 30-40 cm ºi poartã flori mirositoare. cât ºi prin coloritul sau forma frunzelor. numele lor provenind de la þara în care au fost hibridizaþi. specii­ le de iris se împart în douã mari categorii: cu rizomi ºi cu bulbi. cât ºi geografic: Florenþa ºi New Orleans. originare din Europa. Cerinþe pentru factorii de mediu cu bulbi cer un sol afânat. înaltã de 4050 cm. larvele de culoare galben-oranj. recurbate spre centrul florii. verzui. Se aplicã tratamente cu fungicide cum ar fi Captaphol sau Captadin. Se aplicã tratament cu insecticide (Sinoratox). tunicat.  Putrezirea bazei tulpinii . atât din punct de ve­ dere istoric. în Evul Mediu. Este favorizatã de temperatura ridicatã din sol ºi se combate prin dezinfectarea chimicã sau termicã a pãmântului. apar mici pete albe pe petale. Majorita­ tea speciilor de iris înfloresc în timpul primãverii. în acest caz plantele înflorind dupã 3-4 ani. n Înmulþirea stânjeneilor prin seminþe este rar aplicatã. olandez sau spaniol. frunzele – lungi. Se pot observa. n Stânjeneii Bolile ºi dãunãtorii n Bolile  cele mai frecvente sunt: Putrezirea cenuºie care se manifestã prin curbarea plantei. Momentan. sunt cunoscu­ te aproximativ 300 de spe­ cii ale genului. Florile au periantul alcãtuit din trei foliole petaloide ori­ entate în sus. încât. Dupã fe­ lul pãrþii subterane. Apoi. amintim tripsul. Speciile cu rizomi sunt cele mai numeroase ºi mai frecvent întâlnite. Iris reticulata – originarã din Asia Micã. Dintre speciile cu bulbi (ale cãror flori sunt prezente pe piaþa româneascã din import) amintim: Iris hispanica – originarã din Spania ºi Nordul Africii. galben. Africa ºi Ame­ rica de Nord. Când floarea se deschide. sãnãtos ºi nisipos. cenuºiu. formând un fel de boltã. însoþind ome­ nirea pe parcursul istori­ ei sale pe multiple meridi­ ane. de tip englezesc. cu douã-trei flori în vârf. de asemenea. Celelalte trei foliole sunt situate spre exterior ºi rãsfrânte în afarã. imaginea acestei flori a fost total eliminatã din viaþa publicã. Boala apare la circa 30 . Aceastã metodã se practicã numai pentru obþinerea de hibrizi ºi soiuri noi. albastru.

dacã rizomii se înmulþesc exagerat ºi plantele se stânjenesc în creºtere. rizomii trebuie sã fie bine acoperiþi cu pãmânt pentru a evita îngheþul din timpul iernii. violete sau pãtate cu alb. Florile sunt puþin mirositoare ºi au petalele exterioare de culoare violet închis. Iris orientalis – originar din Asia Micã. Frunzele sunt puþin arcuite. repent ºi articulat. de asemenea. stâncãrii ºi pete de culori pe peluze. Existã. Iris sambucina . se face rãrirea acestora sau se trece la schimbarea totalã a locului de culturã. creºte înalt de aproape 120 cm. Iris pumila – este un stânjenel pitic. toamna dupã îngãlbenirea frunzelor sau primãvara înainte de a începe vegetaþia. la bazã galbene. Iris germanica 88 l Misiunea CASA 4/08 . iar tija floralã înaltã de 50-60 cm se ridicã deasupra frunzelor ºi se terminã cu 4-5 flori dispuse ca un ciorchine. Iris palida . având o poziþie cvasi-verticalã. o varietate a acestei specii care înfloreºte ºi toamna. revene. În timp. Rizomii care au fost eventual dezveliþi se acoperã cu pãmânt în timpul verii.ajunge pânã la înãlþimea de 1m. stânjenel Factorii de mediu ºi cultura stânjeneilor n Iris pumila Stânjeneii cu rizomi se dezvoltã frumos pe solurile fertile. late ºi flori de culoare albastrã violacee deschisã. n În caz de secetã. Tot atunci se recomandã a fi realizatã fertilizarea cu îngrãºãminte lichide în solurile prea sãrace. expuse la soare ºi bine lucrate.viaþa plantelor Specii de iris cu rizomi Iris germanica (irisul de grãdinã) este specia cea mai rãspânditã.are flori plãcut mirositoare. având flori multicolore: albastre. Petalele interioare au culoare violet deschis. plãcut mirositoare. Adâncimea de plantare nu trebuie sã fie mai mare de 6-8 cm. în funcþie de vigoarea speciei. de culoare albastrã. n Stânjeneii cu rizomi se înmulþesc prin diviziunea acestora. Iris sibirica – creºte în formã de tufã. cu petale externe de culoare albastru pal ºi petale interne albe cu marginea uºor ondulatã. pe când cele interne sunt mult mai mici ºi mai cãrnoase. înflorirea este mai slabã. fiind practic întâlnitã în aproape orice grãdinã. Iris kaempfleri (irisul japonez) – are frunze numeroase care cresc în formã de tufã. Plantarea se face la 20-50 cm distanþã. cu o singurã floare pe tijã. Iris germanica ºi Iris pumila cresc ºi pe soluri aride. Specia prezintã ºi o varietate cu flori albe (iris germanica alba). În mod particular. n La plantarea de toamnã.cu flori galbene. În primul an dupã plantare. precum ºi numeroase soiuri diferite prin talia ºi coloritul lor. fiind rãsfrânte în afarã ºi prevãzute pe linia medianã cu periºori galbeni strãlucitori. prevãzute cu un desen de culoare violetã sau purpurie. Se caracterizeazã printr-un rizom cãrnos destul de viguros. iar la bazã sunt albe–gãlbui. cu viniºoare brune. Petalele exterioare ale florilor sunt aproape orizontale ºi incolore. are frunze mari. n Speciile ºi soiurile mai puþin rezistente la temperaturi scãzute se protejeazã de îngheþ cu frunze. pentru a asigura o bunã înrãdãcinare a rizomilor. Tulpina floralã creºte pânã la aproximativ un metru înãlþime. galbenã sau albã. Iris pumila este foarte apreciat pentru borduri. Iris pumila Dintre speciile de iris cu rizomi mai amintim: Iris florentina . cu tija viguroasã ºi flori mari de culoare albã. speciile pretenþioase la umiditate se udã regulat.

.

.

.

Cavalerii din Barletta Drumul spre Barletta se întinde de-a lungul Mãrii Adriatice. Castelul ridicat de Frederico II reprezenta o apãrare excelentã împotriva inamicilor ºi a valurilor mãrii. putem întâlni perspective asupra arhitecturii cu totul diferite ºi originale. Trani este locul celebrei gresii fine ce s-a folosit la multe dintre frumoasele clãdiri puglieze. adãposteºte astãzi muzeul dedicat lui Giuseppe de Nittis. cãlãtorind spre sud.jurnal de cãlãtorie La þãrmul Adriaticii Barletta. aici era o criptã. De fapt. Elementele de arhitecturã se regãsesc ºi la nivelul unor obiecte autonome. prelucrãri în metal ºi lemn). iar Biserica Îngerilor era un loc de celebrare a slujbelor de rit grec-ortodox. iar. care fac din romanicul pugliez un stil absolut original. la 44 de km apare Trani. mobile. ce gãzduieºte astãzi galeria de artã. în care se intrã în prezent prin maiestuoasele porþi din bronz. Apa nu foarte adâncã. Biserica Santo Sepolcro era îndrãgitã de cruciaþi în drumul lor spre Þara Sfântã. a fost acompaniat – ca ºi în restul Europei – de naºterea oraºelor ºi de reorganizarea Bisericii. Iniþial. un ºir de plaje nisipoase fac loc vestigiilor zidurilor oraºului vechi ºi porþii spre mare. fãrã a se ºti exact cine ºi de ce a adus-o. cum este aceastã veche provincie italianã. fiind influenþat deopotrivã de curentele culturale nordice. ca fenomen arhitectonic inovativ. stilizãri ale semnelor zodiacale ºi ale lunilor anului. începând cu catedrala dedicatã Sfintei Maria Maggiore. un creºtin grec care a murit în acest oraº. Oraº al vieþii liniºtite ºi îndestulate. reprezintã subiecte sacre ºi scene profane. poate fi admirat misteriosul colos de bronz al împãratului Heracles. în mod fundamental. 92 l Misiunea CASA 4/08 . Venind în oraº dinspre coastã. în care Ferdinand I de Aragon a fost înscãunat. preþioase prin materialul ºi mesajul lor (diversele miniaturi. animale reale ºi fantastice. recent restaurate. cu frumoasa sa logie barocã deschisã spre mare. pe experienþele importante ale secolelor precedente ºi s-a maturat în decursul dominaþiei bizantine. al vinului muscat. statuia a ajuns aici pe la 1300. castelul era folosit ca un avanpost de protecþie a portu- Catedrala din Trani a fost legatã de numele lui San Nicola Pellegrino. Istoria locurilor poate fi cititã pe clãdiri. L imbajul arhitectonic ºi plastic pugliez din perioada marilor catedrale (secolele al XII-lea ºi al XIII-lea) s-a bazat. Cultura occidentalã. tehnicile de pescuit ºi cursele navale îndreptate spre Dalmaþia sau Grecia fac din aceastã mare una aparte în cadrul spaþiului mediteraneean. Pe un teritoriu relativ restrâns. Bogãþia actelor de creaþie. Multe clãdiri de aici sunt protejate de UNESCO. Centrul aºezãrii este dominat de castelul Svevo. prin secolul al V-lea. formele ambarcaþiunilor. totul fiind îmbrãcat în simbolisticã ºi alegorie. conform estimãrilor. cu renumita statuie a împãratului roman Heracles Realizatã. Aceste obiecte imaginate ºi „traduse“ în piatrã. Pe strada principalã. este aceastã capacitate de a fi în cumpãnã între Orient ºi Occident. Splendidul Palazzo della Marra. Catacombe la Trani De la Bari. Oraºul este caracterizat îndeosebi de splendida catedralã dedicatã lui San Nicola Pellegrino. fiind canonizat de Papa Urban al II-lea. pe „Osteria di Veleno“ era locul unde cavalerii italieni se întâlneau înainte de a merge la luptã împotriva inamicilor francezi. Faþada în stil romanic este decoratã cu elemente de influenþã arabã. expresiile artistice noi s-au bazat pe un limbaj ºi o sensibilitate întrutotul mediteraneene. Situat la marginea oraºului. s-a nãscut pe o tradiþie. Bogãþia formelor saturate cu dantelãrii în piatrã e o consecinþã a rãspândirii diverselor stiluri particulare. de respirare a aerului ºi absorbire a stimulilor spirituali. cunoscutul pictor impresionist nãscut în Barletta. marcatã evident de prezenþa germanicã. mai departe. în special calcar ºi marmurã albã. dedesubtul cãreia se afla catacomba cu rol de bisericã edificatã în cinstea lui San Leucio. Stilul romanic al acestei zone.

încât balcoanele clãdirilor de la margine sunt suspendate deasupra mãrii. printr-o poartã barocã. se ajunge foarte repede la staþiunea turisticã Polignano a Mare. grotele din Polignano a Mare erau folosite de oamenii civilizaþiilor rupestre. Toatã coasta prezintã grote carstice accesibile dinspre mare sau uscat. se poate face un popas la biserica San Vito. Polignano a Mare La sud de Bari. Mergând cãtre Piazza Morro. Oraºul este construit pânã pe abruptul falezei. pe malul mãrii. promenada duce direct la port. De la biserica Santa Maria di Colonna. Apoi. cu restaurantele sale tipice ºi cu turnul de observaþie.Iniþial. Intrarea în oraº implicã traversarea unui pod de unde se poate admira una dintre cele mai fascinante vederi asupra oraºului Polignano: la gura de vãrsare a unui torent în mare s-a format un golf cu o plajã pietroasã ce deschide accesul cãtre mare. cum ar fi frumoasa Grotta Palazzese sau Rondinelle. port la Marea Adriaticã. Stânca este tãiatã în pereþi verticali de calcar recifal dispus în plãci ce formeazã mici terase pe falezã. lui ºi a drumului ce aducea spre oraº. Astãzi. aceste locaþii au devenit restaurante. aºezatã în faþa unui mic golf sau pe plaja San Giovanni. având ca specific un labirint de alei ºi mici scuaruri cu resta-  . este renumit în prezent ºi printre cunoscãtorii de vinuri datoritã unei mãrci celebre: Moscato di Trani. Trani. definind conturul frumosului sãu centru istoric. Înainte de a intra în oraº. se ajunge la vechiul cartier. se poate vizita un muzeu al artelor moderne dedicat lui Pino Pascali.

unde se întâlnesc locuinþele tipice. se aflã Monopoli. sunt. romani. arabe. se poate ajunge la castelul lui Carol al V-lea. izolat pe o colinã a Murgiei bareze. Între aleile de inspiraþie arabã ºi pieþele veneþiene se aflã Piazza Garibaldi. Construcþia a început în prima jumãtate a secolului al XIII-lea ºi a sintetizat în mod admirabil toate influenþele ºi stilurile culturilor existente atunci. Partea sa sudicã este bine dotatã cu plaje ºi squaruri pietonale. civilizaþiile ºi culturile romane. atrãgând mulþi tineri pe timpul verii. bizantini. Casele cu acoperiº de calcar din Alberobello. Trecerea se face prin localitãþi mici. Orice vizitã trebuie sã includã catedrala începutã sub dominaþie normandã. aºezare condusã în timp de greci. se aflã Castel del Monte. Clãdirea octogo- nalã are 8 camere.jurnal de cãlãtorie urante sau magazine pe una din cele trei terase dinspre mare. sugereazã arhitectura spaniolã. care au alimentat de-a lungul timpului legenda sa ºi dezbaterea privitoare la reala sa întrebuinþare. împãrat al Sfântului Imperiu Romano-German. numite de localnici „trulli“. ideale pentru înot. pe lista patrimoniului cultural UNESCO. operã amplã de arhitecturã realizatã în timpul domniei lui Frederico II. Odatã sosiþi aici. într-o armonie perfectã. Toate poartã o mitologie proprie ºi au fost denumite în mod original dupã senzaþia pe care au produs-o în imaginarul primilor exploratori. în care magazinele. din 1996. Urmãrind zidul de graniþã. Frederico însuºi a fost educat în acel Palermo unde se amestecau. ce au un aspect tipic rural. iar din vechiul centru se intrã în oraº. arhaice ale regiunii Puglia. Aici ºi-a gãsit dintotdeauna un refugiu populaþia care locuia în grote. o grãdinã mare separã oraºul vechi de cel nou. Castel del Monte este încã fascinant ºi mistic: fiecare element constructiv rãspunde unor reguli algebrice ºi astronomice precise. De-a lungul coastei. normande ºi italice. Castel del Monte La 18 km de Andria. Gravina in Puglia Gravina in Puglia este situatã lângã ravena care „taie“ Murgia. la 10 km de Polignano. ce avea un rol principal de apãrare. De aici se deschide portul vechi sau se poate intra în centrul istoric. la numai 60 km se ajunge la Castellana Grotte. deschizând-o pânã la mare. Strãzi întregi de cãsuþe circulare cu acoperiº conic. edificiu care þinteºte perfecþiunea – un alt obiectiv turistic din sud-estul Italiei inclus în patrimoniul UNESCO prezent. Cosmopolitul Monopoli Mergând spre sud. de asemenea octogonalã. cu bisericile ºi palatele sale elegante. În dreptul pieþei Vittorio Emanuele. 94 l Misiunea CASA 4/08 . Ea „priveºte“ cãtre ravena traversatã de un impresionant pod n de piatrã. un important centru industrial ºi de afaceri. se pot explora celebrele grote. un oraº la mare care nu ºi-a pierdut importanþa economicã de-a lungul vremii Gravina in Puglia. se întâlnesc mici golfuri. cu doar câteva case. acum folosite ca librãrii. astãzi fiind renovate ºi transformate într-un simbol al regiunii Puglia. Foarte aproape de Castellana Grotte se aflã celebrul sãtuc Alberobello. cu vedere spre o curte interioarã. acestea fiind cele mai mari sisteme carstice descoperite în Italia. normanzi ºi chiar musulmani Locuinþe din Alberobello Intrând spre continent. Monopoli. de la Bari. construite cu ajutorul calcarului scos din plantaþiile de mãslini s-au conservat pânã în Castel del Monte. O particularitate este folosirea repetitivã a numãrului 8. la 540 m altitudine.

.

4/2007       Mobilier de exterior. 2/2007       Influenþele artei orientale în designul contemporan Renovarea unei vile din secolul al XIX-lea Amenajarea livingului ºi a holului în culori atractive Compatibilitatea între faþadã ºi acoperiºul unui imobil Alergiile în locuinþã . 5/2005       Ale per Mo pen Ter stru Cas Oa Ava vat Cal alu Nr . pereþi sau podea Nr.Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ediþiile anului 2007.cauze ºi metode de prevenire Montarea ºi finisarea unei uºi de interior Nr.curs practic Totul despre obloane ºi rulouri într-un articol amplu Întreþinerea învelitorii pentru diferite tipuri de acoperiº Pericole pe care le presupune consumul apei nefiltrate Nr. 1/2005       O micã dilemã: polistiren extrudat sau expandat? Despre rolul incontestabil al unui inspector de ºantier Clematitele . 5/2007       Ref spe Ren au Luc unu Gar inte Hid foli Fin trad Nr 2006       Despre pionierii termotehnicii româneºti ºi sfaturile lor Cum vã puteþi amenaja la demisol o salã de petreceri Ghivece cu design unic din trunchiuri de copac Comparaþii între uºile metalice ºi cele din lemn Problemele concrete ale izolãrii termice a blocurilor Grãdinile de iarnã − avantajele unei locuinþe unifamiliale Nr. Obþii O ReduCeRe de 30%! 2007       British style . 4/2006       Despre dressinguri – aspect ºi utilitate Sãnãtatea casei: duºmanii microscopici din frigider Alegerea metodei optime de încãlzire a casei Materialele geosintetice folosite în construcþii Tipuri de acoperiºuri. din perspective practice ºi estetice Nr. comercializat în România Amenajare specialã pentru propria sala de fitness Scãrile: clasificãri. 4/2005       Idei cromatice inspirate pentru pereþii locuinþei Materiale apãrute recent: betoanele celulare uºoare Izolarea termicã a fundaþiei .florile de senzaþie ale unei grãdini Construcþia unei saune. sfaturi utile Renovarea unei clãdiri vechi. o necesitate pentru locuinþã Nr. construirea ºi decorarea teraselor Versus: cãzi de fontã sau acrilice? Mobilier pictat în manierã tradiþionalã sãseascã Arhitecturã anticã ºi medievalã în Bucureºti Nr. 3/2006       Amenajarea dormitorului în câteva pagini de design Bricolaj: diferite tipuri de mãsuþe din lemn Aerul condiþionat. 3/2005       Tipuri de învelitori ºi sfaturi pentru alegerea lor Construcþii. situaþii speciale.o nouã abordare pentru casã Calorifere moderne. în stil rustic Montarea jgheaburilor ºi burlanelor pentru acoperiº Ofensiva materialelor sintetice: PVC-ul Nr. 1/2007       Stilul clasic în amenajarea locuinþei Dale ºi roci naturale pentru casã ºi grãdinã Reparaþii uzuale ce implicã adezivi. 3/2007       Cursuri practice de amenajare a bãilor strâmte Utilizarea spaþiului supraetajarea unui garaj Izolarea. de la primul la ultimul ºurub Montarea parchetului.diferenþe ºi asemãnãri Informaþii generale ºi realizarea placãrilor ceramice Pavarea aleilor din grãdinã curs practic de montare Îndreptarea pereþilor denivelaþi cu panouri din gips-carton Casã ecologicã construitã cu materiale naturale Nr. 5/2006       Pis var Cam fun Sfa þigl Aco mit Epu pro Un uzu Nr 2005       Vopsirea pereþilor de interior în culori de efect Montarea pardoselii din lemn pe ºapã flotantã Paravane din cãrãmizi de sticlã . pentru o viaþã sãnãtoasã Proiectarea curþii în stilul grãdinilor alpine Transformarea unei locuinþe dupã cerinþele vieþii de azi Limitele imaginaþiei în amenajãrile cu gips-carton Nr. în funcþie de materiale ºi formã Corpuri de iluminat încastrate în plafoane. 2/2005       Moda în ceea ce priveºte pardoselile Tâmplãria din PVC ºi aluminiu .5 RON. într-un curs complet Despre faianþã. acoperiri ºi amenajãri din lemn Diferenþele dintre mobilierul din lemn ºi cel din MDF Varietatea de forme ºi culori a crizantemelor Bricolarea unui paravan pentru dormitorul dumneavoastrã Curs practic pentru montarea plafoanelor din gips-carton Nr. 2/2006       Variante moderne ale scãrilor interioare Acoperirea treptelor cu parchet laminat – paºi de execuþie Avantajele ferestrelor de mansardã Panourile compozite la ora adevãrului − comparaþii Riscurile construirii unei case la malul mãrii Sistemele de ventilaþie. cu design special Izolarea rosturilor de pe faþadele blocurilor Chiuvete ºi mobilier rustic pentru bucãtãrie Amenajãri cu cãrãmidã de sticlã Sursele de cãldurã la ora adevãrului Nr. vopsele ºi izolaþii Realizarea unui cuptor cu lemne pentru exterior Izolarea pardoselii cu polistiren extrudat Sisteme de umbrire pentru interior Nr.curs practic Valuri de mozaic într-o cabinã de duº Secretele montãrii spoturilor de luminã Detalii interesante despre copertine ºi garaje Nr. în balanþã Construirea unui blat cu picior zidit pentru bucãtãrie Cele mai importante probleme ale terenurilor de construit O baie scãldatã în luminã cursuri practice) Nr. 1/2006       Tendinþe în amenajarea bucãtãriei Lucrãri pentru faþadã − jurnal de ºantier Structuri metalice ºi din beton armat. 2006 ºi 2005! Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6. iar dacã optezi pentru toate ediþiile apãrute într-un an.

. . 25. ap . . . . . . . . . . . . . . de la cele clasice la variantele ecologice Camera copiilor. . . . . . . . aspect ºi funcþionalitate Sfaturi privind achiziþionarea þiglelor din beton Acoperirea pardoselilor din dormitor. . ancorare. . . . . . . . . 10/2007 ct ºi       de mã rate dea Piscinele. . împreunã cu copia chitanþei poºtale. . . . . . . . tradiþionale din Þara Oaºului Avantajele unei fonoizolaþii cu vatã mineralã Calorifere din fontã sau din aluminiu?  Da. . . . . . 6/2005 Strada . bl . . . . . Localitate . burla- etice: Refugiu în naturã . . . . . . . . P3A. . . . . . . . . 1. .R . sticlã ºi oþel Nr. bl . . . . . . . . . 7/2007       Dispozitivele electronice ale caselor inteligente ªapele autonivelante . . .camera pentru o elevã de nota 10 Bucãtãria cu încãlzire în pardosealã Lucrãri de izolare terrnicã exterioarã în sezonul rece Nr. . .amenajãri speciale pentru grãdini Renovarea cu materiale moderne a unei intrãri Lucrãri specifice recondiþionãrii unui balcon Garajale .R . . . . . . . . . . . sc . . .investiþii eficiente. bucureºti . CUI 14479702) Completaþi talonul ºi trimiteþi-l. . . . . . . în diverse variante Epurarea rapidã a apei uzate în propria curte Un coº de rufe realizat cu unelte uzuale Nr. . . . . . .        10/2007 8/2006  10/2006  toate zece: 45. . . . . elemente pentru acoperiº Pardoseli în nuanþe închise. . . . . . Menþionaþi pe plic: „Surprize pentru colecþionari“ Nume . .soluþii practice pentru amenajarea cãminului Gazele naturale .5 RON  toate zece: 45. . . 7/2006       Renovarea bucãtãriei – cursuri practice Parchetul masiv ca soluþie mereu la modã Stabilizarea cu vegetaþie a terenurilor cu probleme Termoizolarea blocurilor. . . . . . . . .Surprize pentru colecþionari !       ercia- u spe- chi. . . . . cu aer exotic Mini-construcþii de interior din lemn. . . . Prenume . .metode de înlãturare a poluãrii fonice Nr. . . Telefon . . . (nr . . în ton cu tendinþele actuale Confortul aduce spor . . . . . integrate în peisaj Hidroizolarea acoperiºului cu folie anticondens Finisaje pentru o cramã tradiþionalã Nr. pentru amenajarea unei mansarde Încãlzirea prin pardosealã cu ajutorul ultimelor modele Energie ieftinã din rumeguº – interviu cu un specialist Montarea mobilei de cãtre amatorii în domeniu Construcþii uºoare realizate cu montaj uscat Nr. Sucursala bucureºti. . . . 8/2007       Stilul scandinav ºi amenajãrile în alb Specialiºtii amenajeazã un dormitor matrimonial Noþiuni fundamentale pentru spaþii umede Supraetajarea anexei pentru mai mult spaþiu Sisteme de fixare.execuþie ºi secrete Amenajarea unui dormitor exotic. ªoseaua Panduri nr . . .influenþe mediteraneene în design Sfaturi practice . . vreau sã primesc ediþia:      1/2006 3/2006 5/2006 7/2006 9/2006     2/2006 4/2006 6/2006 entru Nr. . . un program cu rezultate modeste Paravanele – obiecte moderne de mobilier Protecþia fonicã ºi diminuarea zgomotului în locuinþã Nr. . . sc . . vreau sã primesc ediþia:  1/2005  3/2005  5/2005  toate ºase: 27    RON 2/2005 4/2005 6/2005 tru pune Surprize pentru colecþionari .aparate electrocasnice de calitate Casele din Alpi. . . . . . . . . . . . . 6/2006       Baia ca loc de relaxare – tipuri de amenajare Metode corecte de amplasare a aparaturii audio-video Sãnãtatea copiilor care ne umplu casa de bucurie Tehnici de termoizolare cu materiale aspectuoase Piatra naturalã – metodã de amenajare accesibilã Renovarea planºeelor cu piatrã ponce sau fibrã de sticlã Nr. . . pentru Leon Consulting S . . .L . . montare ºi lipire Bricolaj de top . . . 8/2006       Canapelele – din ce în ce mai multe variante Proiectare ambientalã. 9/2006       Sufrageria: noutãþi în privinþa mobilãrii Cum se construieºte o tejghea Teppan pentru bucãtãrie Încãlzirea prin pereþi – o noutate pentru români Sistemele parazãpadã. Alegerea ºemineului potrivit din perspectiva zodiacului Montarea pragurilor de trecere pentru pardoseli Termografia: utilizarea în construcþii a unei noi ºtiinþe Case vechi. ap . . . . . email . . . . . . nr . . . 1.sector .placãri inedite pentru exterior Nr. 6/2007       Amenajarea locuinþei . Cod . Sector 5. . . . . . . . . operator 2343. . . .principala sursã de energie a acestui secol Alegerea sistemului de alimentare cu apã caldã Renovarea în regie proprie a unei case vechi Idei inedite pentru amenajarea unei bãi moderne Liniºtea casei . . . . . Judeþ .montarea ferestrelor de mansardã O garsonierã ineditã prin recompartimentare ºi finisare Confortul de la birou: transformarea spaþiului de lucru Dotãri moderne . .L . . . . . . . . . . . . o manierã diferitã de a construi Nr. vreau sã primesc ediþia:      1/2007 3/2007 5/2007 7/2007 9/2007     2/2007 4/2007 6/2007 8/2007 Da. . . . 10/2006 Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul Cod ibAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la banca italo Romena. pe adresa: Leon Consulting S . . .5 RON ei ulouri Da. . . 9/2007       Magia Crãciunului .

. . . Strada . pe adresa: CASA 16. .58 RON (165. . . . Sc . . . . . . Judeþ . . . ne aratã cum se pot proteja cel mai bine suprafeþele metalice oxidabile precum oþelul sau fonta. . ACUM vã puteþi abona ºi online. . . . . . .: . . . Sector . . operator 2343. . . .ro ABONAMENT Misiunea  3 apariþii:  6 apariþii:  10 apariþii: Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena. . bl. împreunã cu copia chitanþei poºtale. . . . . ªoseaua Panduri nr. . . . . . P3A. .L.R. . Ap . . . ap. . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . Prenume . Nr . . . . . . . conform sfaturilor ºi exemplului personal al designerului nostru!  Protecþie pentru obiectele metalice preferate  Doctor ªapcã. . .misiuneacasa. email . . . . Telefon . . pentru Leon Consulting S. . 1. casele din lemn sunt adesea menþionate ca repere. . . . . . . .R. . . . .Misiunea Nr. . . . . . . Localitate . . .L. . 25. . . . . . . . . . . . . . . . accesând site-ul www. . . . . . . . . .20 RON (312. . . . . sc. . Completaþi talonul ºi trimiteþi-l. . . . . . . . . . . . . Bucureºti „Abonament Misiunea Casa“ Menþionaþi pe plic: Nume . .. . . meseriaºul nostru preferat. . . . Sector 5. . . Data naºterii . . . .000 ROL) 50. . . . . . Cod . . Bl . Din sumar: Bricolaj Învãþaþi sã realizaþi un paravan din lemn ºi materiale textile. . A. . . . . . . . . . . . 5/2008 va apãrea pe 15 iunie CASA  Case din lemn În discuþiile referitoare la eficienþa energeticã ºi costurile de construcþie. . . . . . . .00 RON (500. . . CUI 14479702). . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.750 ROL) 31. . . . . . . . . . . . . . . . . Sucursala Bucureºti. . . . . . . . Sã vedem care sunt argumentele principale ºi care sunt limitele acestora. . . . . . . . .000 ROL) Leon Consulting S. . . (nr. . .  . . . . .

.

D cu .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->