Germanii din Dobrogea

Geografia Marii Negre

Popa Loredana Mihaela Grupa 124

Introducere

Germanii dobrogeni, au fost ultimii emigranti si colonisti care s-au stabilit in spatiul carpatino-duanubiano-pontic. Dobrogea teritoriu cuprins ntre Dunre i Marea Neagr, n Sud Estul actual al Romniei, a fost timp de cinci secole pn n anul 1877 sub administraia Imperiului Otoman. Se cuvine a sublinia de la nceput ca n cazul germanilor din Dobrogea este vorba despre o migratie oarecum secundara. Astfel, germanii dobrogeni au fost singurul grup etnic german de pe teritoriul Romniei care nu s-au asezat pe aceste pamnturi venind direct din Germania, ci din alt spatiu colonizat de germani, si anume din Basarabia si Rusia de Sud. De aceea, privind din perspectiva dezvoltarii sale istorice, aceasta colonizare nu este similara celei a sasilor n Transilvania sau celei a vabilor, n Banat, n cele doua regiuni mentionate colonistii provenind direct din Germania. Mai mult, colonizarea germanilor dobrogeni s-a petrecut ntr-un context geografic, sociologic si etnic, n care acestora le-ar fi fost imposibil sa desfasoare adevaratul lor potential, generator de valori culturale, caracteristic, de exemplu, sasilor din Ardeal. Pe cnd saii i vabii de peste munti creau structuri sociale si culturale noi si reprezentau majoritatea populatiei n multe localitati, pe arii extinse, fiind totodata bine reprezenti si n administratie si n institutii de cultura, germanii dobrogeni continuau sa traiasca n diaspora. Pierznd, n noua lor patrie, orice legatura cu locul de bastina, germanii din Dobrogea traiau nconjurati de etnii total straine ntre ele, nenrudite n nici un fel prin asemanari religioase, culturale sau sociale. Ca si germanii basarabeni, germanii dobrogeni au fost aproape in totalitate agricultori si tarani. In numai citeva decenii de trai pe pamint dobrogean, colonistii germani au reusit sa realizeze o agricultura intensiva, de mare productivitate. Lor li se datoreaza si viile si cramele de la Murfatlar unde se produce renumitul vin recunoscut in intreaga lume. Cele trei perioade ale migratiei colonistilor germani in Dobrogea In 1767 a avut loc exodul primilor emigrani din Germania ctre Basarabia i Sudul Rusiei. Germanii dobrogeni s-au stabilit aici dupa trecerea lor prin Polonia spre sudul Rusiei, chemati pentru colonizare de catre conducatorii rusi. La 22 iulie 1763, Ecaterina a II-a a semnat un manifest, invitnd germanii sa emigreze si sa lucreze pamntul n Rusia, asigurndu-i ca si pot mentine limba si cultura. Intre 1803 1814 s-a manifestat o emigrare masiv din Germania spre Basarabia i Sudul Rusie. Germanilor li s-au promis drepturi speciale ca grup, drepturi care au

fost mai apoi revocate, atunci cnd nevoia de tineri ncorporati n armata Rusiei a crescut n a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Germanii, care nu simtteau ca au o obligatie fata de Imperiul Rus, au emigrat pentru a evita recrutarea. Alte considerente legate de plecarea germanilor din Rusia si respectiv Bucovina, administrata n a doua jumatate a secolului al XIX-lea de Rusia, ar fi cele economice, generate de insuficienta loturilor destinate agriculturii. Prin urmare, germanii aleg o noua destinatie de exod, la nceput Principatele Romne, apoi Dobrogea. Astfel, dupa doi ani de peregrinari, primii colonisti au venit n nordul Dobrogei prin Sulina - Tulcea, ajungnd sa se aseze pna n sudul Dobrogei. 1840 1854 prima perioad de imigrare a colonitilor germani venii din Sudul Rusiei -azi Ucraina , n actuala provincie Dobrogea. Dupa intemeierea primei colonii germane in Dobrogea, Acpunar, unii colonisti au mers mai departe la Dechelia (langa Harsova), de aici au plecat spre Nord la Cataloi. Un alt numar considerabil de colonisti s-a asezat in Tulcea, iar la 6-7 km de aici in Malcoci in 1843 avea sa se aseze o alta colonie de germani ce au transformat acest loc ce la inceput a fost impadurit in spatiu pt casa si teren agricol. De asemenea exista insemnari facute de primul primar al acestor colonisti Adam Khn, despre Atmagea, colonie fondata in 1848. Unii colonisti s-au mai asezat intre Isaccea si Tulcea, in satul Cla. Pentru a avea teren agricol ei au starpit padurile, iar fiecare colonist obtinea cat putea sa muncesca printr-un bilet eliberat de Guvernul Otoman numit Tapy. Bilete, ce au fost recunoscute de Guvernul Roman, eliberand in locul lor titluri de propietate romanesti. Acest guvern a acordat fiecarei familii cel putin 10 ha, cine in momentul impropietaririi nu avea decat 1 ha mai primea 9 iar cine avea mai multe le pastra pe toate. Nici cei care au venit mai tarziu nu au ramas fara pamant, ei putand inchiria de la Stat. 1873 1883 A doua perioad de imigrare a germanilor n Dobrogea In cea de-a doua etapa, ntre 1873 si 1883, coloniile germane s-au asezat in centrul si in Sudul Dobrogei. In aceasta perioada au ntemeiat colonii n: Cogealac, Tariverde, Fachria (Faclia), Caramurat (M. Kogalniceanu), Colilia, Anadolchioi -Constanta, Ortachioi si Cogealia. In Cogealac in ceea ce priveste originea lor din Germania ei erau foarte amestecati, majoritatea erau vabi, dar si din Polonia, Prusia, Meklenburg. Aici Guvernul Roman a fost foarte generos cu ei, le-a recunoscut toate titlurile de propietate turcesti, si fiind pamant mult aici s-au dat 10 ha de om, nu de familie ca in Atmagea, insa nu puteau sa aibe mai mult de 50 ha. Din cele 10 ha, 8 erau ogor si 2 pasune. Tariverde, asezat la 2 km jumate spre est de Cogealac a avut parte de acelasi fel de impropietarire. In 1873 au sosit primii colonisti germani in Facria. Ei veneau din colonia basarabeana Paris. In timpul razboiului aceasta comuna a avut multe bagube. O parte din barbati au fost internati, vitele si partea cea mai insemnata a avutului, jefuite de Turci si Bulgari.

In Caramurat, colonistii germani au venit din Crasna Basarabiei, multi altii venind si din Caraibil. Ei cultiva grau, porumb, ovaz si orz, si produc caramizi, pietre de zidit, tigle, jghiaburi, si chiar pietre funerare. Colilia, colonie catolica si ea, a fost formata din familii germane din Cherson, din Caraibil si Malcoci. In 1881 au venit cateva familli din Atmagea si Ciucurova in comuna Anadolchioi. De aici unii au reemigrat in Germania si multi au plecat in America. In 1881 au venit la Cogealia, primii colonisti germani din gubernia Cherson, la acestia s-au atasat si alti colonisti din nordul Dobrogei. Bisericii din aceasta comuna, ii dona regina Romaniei, Elisabeta, o biblie cu dedicatia: Dumnezeu e aproape de mica comunitate. 1878 Alipirea Dobrogei la Romnia 1883 Infiinarea Asociaiei Comunitatea Evanghelic a Germanilor din Constana Anadalchioi 1890 1891 A treia perioad de imigrare i colonizare a Dobrogei de ctre Germani La 1890 incepe un nou curent de emigrare din coloniile germane ale Rusiei, unde tuturor cetatenilor straini li se interzicea sa mai cumpere pamant, propietati sa are sau sa semene pamant rusesc. Aceste colonii nu au mai avut parte de aceleasi conditii, acum pamant nu mai era, se impartise tot, iar conform legilor in vigoare la acel moment, nimeni nu putea obtine pamant decat daca era cetatean roman. Cetatenia nu se obtinea decat dupa un trai de cel putin 10 ani in tara, iar pana atunci li se dadea pamant in arenda. Intre aceste colonii se innumara Cobadin (fiind si cea mai prospera), Sarighiol (Albesti), Mangalia, Caracicula, Sofular (Credinta), Alakap (Poarta Alba), Omurcea (Valea seaca), Palazul Mare, Techirghiol, Murfatlar (Basarabi) Osmangea, Osmanfaca si Viile Noi (unde colonistii s-au asezat de-a valma cu romanii, nu deosebit ca in alte parti; o parte considerabila a acestor colonisti apartinea sectei religioase a Sabatanilor;) Evenimente 1894 Constituirea Fundaiei Erhardt Luther din Bucureti 1894 ncepe construirea Bisericii Lutherane din Constana 1901 ncepe construirea colii Evanghelice Germane din Constana coala ( clasele 1- 4) a funcionat 39 de generaii , pn n anul 1940 1940 Strmutarea a 3000 de familii , cca 16.000 germani Dobrogeni n Germania Din nefericire, in 1940 au avut acelasi destin ca si confratii lor basarabeni si bucovineni. In urma cedarii Cadrilaterului pe data de 6 septembrie 1940 catre Bulgaria, in uma promisiunilor guvernului german de la Berlin, conducatorii germanilor dobrogeni hotarasc sa paraseasca cu totii Romania fiind stramutati ca si germanii basarabeni si bucovineni in Marele Reich German. Dar aproape toti cei circa 200.000 de germani din Romania (bucovineni, basarabeni, dobrogeni) stramutati in 1940-1941 in Reich si-au pierdut si patria, si-au pierdut si avutul agonisit de mai multe generatii. 1944 ntreruperea activitii Asociaiei Comunitatea Evanghelic a Germanilor din Constana Anadalchioi

1990 A luat fiin Filiala Constana a Forumului Democrat al Germanilor din Romnia 1992 i-a reluat activitatea Asociaia Comunitatea Evanghelic a Germanilor din Constana 1992 S-a redobndit n justiie cldirea fostei coli Germane din Constana, actualul sediu Al Asociaiei Comunitatea Evanghelic a Germanilor din Constana 1998 S-a nfiinat Grdinia bilingv Romno-German n cadrul Asociaiei Comunitatea Evanghelic a Germanilor din Constana 2000 S-a deschis Centrul de ntlnire al Germanilor din Dobrogea n sediu fostei coli Germane din Constana 2001 S-a srbtorit Centenarul nfiinrii Scolii Germane din Constana 2001- 2002 S-a renovat cu finanare din partea Statului German BMI , cldirea fostei coli Germane din Constana

Recensamant: - 1930 - erau inregistrate 15.000 de persoane - 1992 - in Romania traiau 111.301 de germani, 1843 sasi si 6292 svabi (0,52% din populatia Romaniei, acestia reprezentand: 26.722 in judetul Timis, 17.122 in Sibiu, 14.351 in Satu Mare, 11.936 in Caras-Severin, 10.059 in Brasov, 9392 in Arad, 4588 in Mures, 4391 in Bucuresti, 3634 in Hunedoara, 3416 in Maramures, 3243 in Alba, 2376 in Suceava, 1593 in Bihor, 1407 in Cluj, 542 in Constanta, 472 in Olt, 391 in Mehedinti, 300 in Dolj, 252 in Covasna, 234 in Iasi, 218 in Galati, 218 in Vilcea, 204 in Bacau, 199 in Harghita, 184 in Arges, 146 in Salaj, 136 in Neamt, 135 in Tulcea. - 2002 - Tulcea avea o populaie de 91 875 de locuitori, din care: 84 773 romni, 2 560 lipoveni, 1 274 turci, 1 260 igani, 615 ucranieni, 569 rui, 412 greci, 149 ttari, 69 maghiari, 56 germani, 32 bulgari,20 evrei, 10 croai, 9 slovaci, 7 polonezi, 7 armeni, 25 italieni i 28 de alte etnii.

Concluzii: - migratia coloniilor germane a durat 50 de ani - din prima perioada avem coloniile: Tulcea Malcoci, Atmagea, Cataloi si Ciucurova - din a doua perioada avem coloniile Cogealac, Tariverde, Facria, Caramurat, Colilia, Constanta si Cogelia. - din a treia perioada avem coloniile mai importante Cobadin si Sarighiol. - stramutarea coloniilor germane a dus la pierderea avutului agonisit de catre acestea de-a lungul mai multor generatii

Bibliografie

- Georgescu, I. (1926), Coloniile germane din Dobrogea (http://www.biblioteca.ct.ro/) - Sarbu, A. (2008), Elemente germane in onomastica Dobrogeana (lucrare doctorat www.univ-ovidius.ro) - http://germani-dobrogeni.blogspot.com/ - http://www.agero-stuttgart.de - http://www.divers.ro - http://www.didactic.ro/