Sunteți pe pagina 1din 3

Appendix A Complemente matematice

A.1 Spatiul Hilbert

Un spatiu Hilbert complex este o multime H de de elemente f, g, h, ..., numite vectori, care satisfac axiomele: I. H este un spatiu vectorial liniar peste cmpul de numere complexe C, a astfel ca pentru vectorii f, g H i numerele complexe , C, combinatia s f + g H, i: s f + g = g + f, (f + g) + h = f + (g + h), ( + )f = f + f, 1f = f, (A.1)

(f + g) = f + g (f ) = ()f

i exist un vector , numit vector zero, astfel at: s a nc f + =f 0f = f H.

II. Exist un produs scalar definit H d H C, notat cu (..., ...), sau cu a < ...|... >, astfel ca pentru f, g, h H i , C s avem: s a (f, g) = (g, f ) , (f, g + h) = (f, g) + (f, h), (f, f ) 0, sau (f, f ) = 0 dac f = . a

a Trebuie spus c H d reprezint spatiul dual al spatiului H, elementele f din a dual avnd proprietatea c dau (f, f ) = (f d , f ) 0. Norma se definete din a a s 1

APPENDIX A. COMPLEMENTE MATEMATICE

produsul scalar: f = (f, f ). Produsul scalar determin o metric pe spatiul a a Hilbert H. Distanta dintre doi vectori se poate defini: d(f, g) = f g . III. Spatiul Hilbert este complet raport cu norma definit, dac pentru un n a a ir Cauchy {fn } (adic un ir pentru care fn fm 0 pentru n, m ), s a s exist un vector f H, cu proprietatea de a fi limita irului fn : a s fn f 0. Se numete spatiu Hilbert separabil un spatiu H cu proprietatea c exist o s a a baz ortonormal {i }, unde i N , astfel ca: a a (i , j ) =< i |j >= ij , astfel at f : nc f=
n

cn n .

Numrul de elemnte a bazei determin dimensiunea spatiului Hilbert. Se mai a a poate remarca c acest spatiu este valabil inegalitatea Schwartz ( f g a n a |(f, g)|), precum i inegalitatea triunghiului: f g f + g . s Dac spatiul Hilbert este spatiul functiilor de ptrat sumabil (sau integrabil), a a 2 notat cu L : ||2 dV < , produsul scalar a dou functii , se poate scrie: a (|) =< | >= dV,

s n unde este un element din dual. Norma se definete acest caz: = (|)1/2 =< | >1/2 = dV .

A.2

Formalismul Dirac

acest formalism se noteaz un vector de stare cu | >, numindu-se vector In a ket. Elementul corepunztor lui | > din spatiul dual H d al spatiului Hilbert a H (| > H) se noteaz cu vectorul bra: < |. Acest element obtine prin a transpunere i conjugare complex. s a Prin alturarea unui element bra cu unul ket, rezult produsul scalar: a a

A.3. SERII FOURIER

< | >

dV.

Prin produsul unui vector ket cu un vector bra, rezult a nmultirea obinuit a s a functiilor de und: a | >< | .

Valoarea medie a unui operator F se obtine prin aplicarea asupra operatorului a unui vector bra cu vectorul ket corespunztor: a < |F | > F dV.

De aici rezult c relatia de completitudine se poate scrie: a a | >=


n

cn |n >=
n

< n | > |n >=

|n >< n | >=

(|n >< n |)| >= 1| >

De unde rezult c relatia de completitudine se poate scrie sub forma: a a |n >< n | = 1 = I

unde I este operatorul unitate.

A.3

Serii Fourier
x(t) = x(t + nT ), unde: n Z,

Vom considera un semnal x(t), avnd proprietatea de periodicitate: a

T reprezentnd perioada. Vom nota cu = 1/T frecventa, iar cu 0 = 2 a pulsatia. Semnalul periodic se poate descompune serie Fourier sub forma: n
+

x(t) =
n=0

(Cn sin n0 t + Dn cos n0 t),

(A.2)

s a unde Cn i Dn reprezint constante care se pot determina din: Cn = Dn = 1 T 1 T


T 0 T 0

x(t) sin n0 t dt x(t) cos n0 dt

(A.3) (A.4)

S-ar putea să vă placă și