Luand in considerare potentialele si capcanele macro teorrilor in intelegerea contextelor de schimbare in care notiunile de vicitmizare sunt stabilite,este necesar

acum de considerat contemporanitatea politicilor cultuarale ale vicitimei.Consideran exemplul UK,sa inspectam legatura dintre politiciile externe si interne in terorosm si sensul pe larg al victimologiei culturale. Ca parte a obligatiei de a asigura siguranta si securiatate pentru locuitori,statul are un mare interes fata de managmentul crimei si bunastarea victimelor.Sistemul judiciar cauta dreptate pentru victime prin pedepsirea vinovatilor iar agentiile guvernamentalesunt responsabile cu supravegherea schemelor compensationale pentru victime si darea de finante diverselor grupuri de vicitime.Sunt.de asemenea,multe plusuri sociale care au aparut in multe dintre centrele pentru victime,care se concentreaza in politici,politie si criminologie.In UK,cresterea gradului de sensibilizare a situatiei dificile a vicitimelor a condus la stabilirea grupurilor de actiune,cai progresive informate in pedepsirea vinovatiilor si atentia directa fata de politia zonala,unde vicitimele sunt mai raspandite.Cu toate acestea,sunt deasemenea dezavantaje in asociatiile politice care plaseaza vicitma in centrul crimei prevenite si a regulamentului civil.In scopul de a reflecta la unele dintre aceste dezavantaje,consideram acum interactiunea dintre victima centrata in olitica culturala,discursurile media despre riscuri si modalitati de autoritate a controlului social. Cum am precizat mai devreme,actualul accent e victima in justitia criminala nu s-a dezvoltat in vid si poate fi explicata prin mai multi factori sociali.munca lui Furedi si Beck este instructiva in sublinierea unora dintre acesti factori,incluzand difuziunea individualizarii si responsabilizarii,prevelenta discursurilor despre risc si aprofundarea incursiunilor institutionale spre sfera privata.Precum am vazut,media este un mod critic prin care victimizarea este semnalizata si ipotezele despre infractori restabilite.Aceasta nu este pentru a sugera ca politicienii si media au capacitatea de a determina gandirea oamenilor-mai putin actiuniile lor.Cu siguranta,gandirea individuala reflexiva si implicarea in mijloace care asigura rolurile sociale prestabilite,nu mai sunt luate in considerare.Punand intrebari pe o parte,este evident ca politicienii au riscat in scopul de a creste constientizarea problemelor globale,crime ,terorism,AIDS sau criza de energie.In ceea ce riveste problema victimologiei,ce face aceasta este de a reformula neintelegeri ale victimizarii si de a ridica granita unde oamenii se simt victimizati.Argumentele lui Burkitt(2005) precum continuarea aramarii la amenintarea terorista a guvernului britanic a sporit mai mult ca atenuarea anxietatii persoanelor.Perceptia persoanelor asupra amenintarii teroriste ia forma nu doar a unui nivel de risc,dar de asemenea a unor presupuneri existente,acceptand valorile si idealurile lumii politice.Istoria sugereaza ca politicienii si functionarii publici nu mai sunt manipulati de mass-media in exercitarea propriilor ideologii sau ambitii profesionale(Furrell 2005:140.Hall et al 1978)Aceasta insemna ca oricine este luat drept criminal sau ca victima devin subiecte culturalesau modelari politice:persoanele suspecte nu ar trebui(momentan)sa comita crime ca sa se indentifice ca potentiale victime(Hudson2003:65)Prin munca practicata zilnic,diferiti actori institutionali care lucreaza in cadrul mass-media,politica,politie si sistemul de justitie penala au facut diverse categorii de victime:victime nevinovate,victime incapabile sau victime meritate.La fel sunt clasele de infractori si grupurile criminale marcate. Asemenea proces de incluziuni si excludere nu sunt limitate in notiuni de politica si de crima controlata.Motivul Young a fost o notiune distincta de la o societate inclusiva

catre o cultura mai exclusivista caracterizata prin vorbitul fata in fata si razbunare.Pentru a se putea observa cine este ,,in,, si cine este pe ,,dinafara,,,as reflecta asupra istovitoarei mass-media,asupra acoperirii problemelor musulmane inca din 7\7,variind de la extremismul religios pana la violenta in familie si infamul voal.Tinerii asiaticobritanici,ca alta sectie a mediatizarii a propulsat musulmanii ca o problema de grup de care trebuie sa te temi si feresti,intarind stereotipurile si dand opinii impartite.Aceste etnii divizate nu sunt ideologic simple,dar au o realitate materiala,manifestandu-se prin crima controlata politica locala.Securitatea mediatizata da indicii clare indicatoare a grupurilor care sunt agresorii sau victime.Aceasta ne duce cu un pas mai departe in intelegerea noastra asupra universului victimei,sugerand ca noi si toti ceilalti putem paradoxal sa excludem intelesul.Ca sa dau un exemplu,care se refera la problemele lor de aparare civila asupra inegalitatii implementarii,a opririi si cercetarii legii in UK,numarul de barbati asiatici si negrii s-a oprit si cercetat in Anglia la sectiunea 44 despre Actele Teroriste 2000 care au crescut mai mult de doua ori dupa bombardamentul din 7 iulie(Dodd,2005)Asemenea exemple de profile rasiale sunt acum inradacinate in politica si perecliteaza drepturile si libertatea grupurilor de minoritati etnice.Hudson avertizeaza ca periclitarea justitiei ,,omului alb,,ia amploare.Pe toate panzele globului ideologia excluderii se scrie prin razboi pentru sau impotriva terorismului.Acest fie sau si\sau a politicii anglo-americane externe ca si punct de vedere este:fie esti cu noi fie impotriva noastra.Prin aceasta putere sunt foarte bine definite linii si desene intre un noi drept si un inutil ei.(Hudson 2003;Mythen and Walklate 2006a)Naratiunea razboiului impotriva terorismului descreste incat activitatiile teroriste nu mai sunt luate in seama la nivel de granita locala.Ei sunt agresoriii iar noi suntem victimele.Unde anterior accentul a fost pus pe corectarea comportamentului slab a victimelor predispuse masei teroriste este vulnerabil.Este urmata apoi de :toti trebuie sa fie atenti,toti trebuie sa fie in alerta.Itorcandu-ne la deschiderea lui Furedi in stimularea propriului risc,indicile politice curente se indrepta spre inarmarea unei natiuni victimizate,o societate terorizata.Asa cum secretarul de stat John Reid a spus:lupta trebuie sa fie la fiecare nivel,in fiecare metoda si prin fiecare persona din aceasta tara.Asemenea incercari de a mobiliza societatea iluzionata de victime se gaseste in opera lui Furedi:cultura fricii dar si rezonanta culturii .Garland trage paralele intre Statele Unite si Regatul Unit,intermenul in care victimele sunt someri si posibilesimboluri de crima.In devenirea responsabilizarii de crima,oamenii sunt intrebati daca sa monitorizeze si evalueze propriul risc in vederea evitarii de a devenii victima.Logic,este in interesul cetatenilor sa formeze parteneriate cu agentii care se ocupa de controlarea crimei pentru a imbunatatii prospectul securitatii.Totusi in ciuda semnelor de responsabilitate,Perfa pune notiunile ddiferentiate a victimei ca este gradat indepartata de ideea unei victime universale.Aproape de final,aparentele conflicte ale universalizarii ssi individualizarii sunt simultan spuse.Mai mult ca sigur.in jurul amenintarilor teroriste,razboiul impotriva terorizarii sugereaza ca societatea este amenintata de teroristi ,in timp ce simultan cererile de fapte individuale de azi pe azi produc un soldat infanterist in managmentul securitatii. Impotriva argumentelor adunate aici,ar putea fi exxplicat ca terorismul este un act criminal si atipic.Ca atare,ar fi imprudent sa stea in mai multe concluzii despre actualul statut al victimei intru-un exemplu solitar.Alcatuirea universului victimei,ce inca se zareste prin prissma riscului terorismului,este simptomatic a unui adanc proces a creatiei victimei.Procesul identificarii noastre ca si victima este actival la

un nivel stuctural printr-o inmultire a numarului de trupe si agentii.In 2007 in UK ,Guvernul va stabilii o Comisie pentru Egalitate si Drepturi umane(CEHR),care va proteje 6 grupuri:femei,gripuri etnice,persoane cu dizabilitati,plus aceia definiti prin orientare sexuala,varsta si religie.In timp ce asfel de miscari sunt fara indoiala progresive in intentia lor de a proteja grupuri marginalizate,ei insa alimenteazza o cultura a victimei.Ca si Green (2006:6)avertizeaza:,,suntem in pericol sa cream o natiune de victime cu grupuri oficial protejate,acoperind 73% din populatie.Cand grupurile de victime cuprind asa un numar mare din populatie,noi aproape ne putem dispensa de termenul public si sa il inlocuim cu victima,,.Green(2006:29)crede ca o victimocratie identificabila este construita in care crimele similare sunt atribuite diferitelor statusuri ,in concordanta cu valenta lor culturala.Crimele care depasesc granitele acceptabilitatii culturale-la fel ca atrocitatiile din 7\7-sunt tratate diferit fata de crimele vagi,cu urmari ingrozitoare.Acei din 7\7 lasati in suferinta cu cicatrici mintale si pshice sunt oarecum mai vizibili si mai accepatati ,ei au status mai mare ca si victime decat acei mii de necunoscuti iarakieni care au pierit inca de cand Fortele Aliate s-au hotarat sa le elibereze tara.Este sigur deoarece supravietuitorii din 7\7 erau parte la un atac carea ofensat profund sensibilitatea morala a oamenilor simplii,prin care Guvernul UK a decis sa creasca compensatia platita victimelor.Ce este aici in joc este esential o judecata morala despre gradele de suferinta prinse in dizabilitatiilepsihologice.Asemea presupuneri logice despre victimele terorismului sunt mai importante si mai de luat in considerare decat victimele altor crime violente si mult mai sigur,as spune,fata de omucideri corporative.Unele victime sunt cu siguranta mai egale decat altele. Intorcandu-ne la Garland(1996)este clar ca un ansamblu de practici si politici sunt implicate in formarea,,unor crime complexe.. si prin care perecliteaza dominatia politica,militara,economica si culturala.Ce este oportun la dezbaterile prezente este relatia dintre discursul despre noul terorism si configurarea crimelor politice domestice.In UK d\iscursurile dominante despre securiatate au fost folosite entru a justifica un numar de decizii politice care au generat efecte materiale.La un nivel econmic,Guvernul britanic a crescut drastic suma cheltuita pentru securitatea nationala, intarind masurile de securiatate,trecand prin legislatia antiterorista si dirijand o campanie pentru a informa publicul despre situatiile urgente.(Kiaron et al 2007)Daca cetatenii acceppta provocarea de a vedea si natiunea amenintata,obiectiile la modificarile legislative pot fi devalorizate si deviate.Se pare ca protectia victimei(imaginate) este folosita ca o parte in tegrata mai larga a ,,problemei crimei,, creata pentru a sporii controlul social si pentru a aduce ordine in randul cetatenilor.Lamentabil ne indrepatam inapoi catre o situatie in care nu spionajul strainilor,nu suspectarea veinilor si esecul monitorizarii comportamentului grupurilor etnice minoriatare este vazut ca echivalentul precipitatiei victimei.In prezent,creatia simbolica si inventia ideologica a victimei universale sunt servite multimii ca probleme reale,ca actualele victime a crimelor distrag de la esenta responsabilitatilor statului,care furnizeaza un ajutor util,resurse materiale si suport emotional pentru cei afectati de crime.Revizuind idioma lui Simon(1997),este mai mult decat o sugestie ca statele neo-liberare,cum ar fi US si UK,cauta sa guverneze prin,,terorism,,. S-ar prea potrivit s atrag probleme prin luarea n considerare a implicaiilor discuiei noastre pentru studiul victimelor si de dezvoltare a unei agende culturale pentru victimologie..In ceea ce priveste studiul victimelor n cauz, este clar c avem de lucru

dac vrem s apreciem corect modul n care oamenii triesc cu (amenintarea) n victimizare. Pe dimensiunile reprezentionale si ideatice, acest capitol a sustinut utilizarea selectiv a perspective teoretice in crearea de tendinte culturale care influenteaz modul n care oamenii se situeza ca victime ale crimei. n acest sens, aspecte ale lui Beck si contributiile lui Furedi sunt relevante n imagine mai mare pe care au crima, victimizarea si reglementarea trasaturilor.Dar pur si simplu pentru a atribui uneia sau ntro alt perspectiv incercarea de intelege fortele care afecteaz experienta de victimizare este pe termen scurt.In timp ce macro teoriile sunt instrumente importante n dezvoltarea de victimologie, generalitatea lor le acord utilitate partial n diferite contexte si perspective .Teoretic persectivele ne pot ajuta in cltoria n nelegerea att a medierii ameninrii criminalitii cat si universalizarea ca si victim, dar este esenial ca impactul dezechilibrat al criminalittii peste populatie sa nu devina voalat. Astfel, avem nevoie de a lua la bord unele dintre elementele generale a acestor teorii si sa le punem s lucreze pentru a extinde cunostintele. noastre.Impotriva politicilor trase asupra victmei universale, extinderea vicitimologiei poate promova o mai mare apreciere a modului n care oamenii pun la ndoial vicitimizarea.Fara dubiu, "locul sensibil",ilustrat prin aspectele subiective cum te-ai simti ca s fie o victim ,merit un loc n continuare n criminologie (a se vedea Banks 2005). Nu putem presupune nici ca toti suntem victime, sau c victimele crimelor similare au acelasi risc de victimizare.Riscul si temerile asociate cu sentimentul ca o victim, nu sunt pur si simplu un rezultat ce poate a fi situat la sfrsitul l criminalitatii.In timp ce aspectele experimentale ale victimizarii sunt adresate micro-niveleor, este important ca victimologi sa fie atenti la eforturile macro structurale ale formelor victimeicentric prin lege si pedeapsa. n ceea ce priveste gruparea de victimologie culturale, ar fi gresit s vedem cultura ca un glont magic explicativ ,prin care experientele tuturor victimelor pot fi obiectiv depreciate.Experientele culturale are utilizatorilor si, pur si simplu se clatina peste categoriile academice ,peste diverse modele ale vieii de zi cu zi ce pot nchide nelegerea oamenilor asupra propiilor experiente.Cum O 'Brien (2005:607), sftuieste: "este prea usor s uitm c termeni precum,, cultura,,ca parte din modul n care oamenii de stiin social descriu lumea, mai degrab dect ceea ce lumea de fapt cuprinde ". Nu este nevoie de divinizari culturale n criminalistica sau de a exagera posibilitile sale de victimologie.Mai de graba, nevoile culturale s fie pe o fatet a victimologiei holostice,care s ia n considerare, de asemenea factori sociali, economici, politici, geografici si tehnologici. Dezbaterile vor continua cu privire la msura n care astfel de factori pot f iclarificati.Cum am vzut, cnd ajungem pn la granulatie fin de a separa grul de neghin , unitile analistice iau cultur suficient de serios pentru a se confrunta cu conexiunile dintre perceptiile de criminalitate, reprezentarea mass-media si riscul economiei politice. Nu exista nici o remedierea culturii, care poate fi adugata pentru a revigora existente nelegeri de victime.Dar la diversitatea sa inerenta, cultura poate fi operaionalizata n diverse moduri si angajata la diferite nivele.Pentru mai multe exemple, o infecie culturala n cadrul victimologiei ar putea ncuraja Cercetari n reprezentri ale victimelor infraciunilor n cultura poplulara, forme de rezistenta

culturala la clasificarea victimei, deconstrucia discursive a limbii de victimizare si producia simbolic a victimei. Aceast list este departe de a fi exhaustiv, dar nu indic domeniile de analiz a culturii ,care ar putea fi construita pentru a obtine o imagine clara a temerilor si sentimentelor care disperseaza n jurul victimizarii. Avnd n vedere complexitatea implicat n definirea si analiza aspecteleor culturale ale victimologiei, aceasta nu ar face s se ncheie cu un argument simpliu. Ar face o abordare mai haotica a victimologiei aflata in curs de dezvolare.