Hazardurile naturale

Hazardurile antropice

 Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un milion de dolari. precum cutremurele. . care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului.  Cand hazardurile produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti.  Hazardurile naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale. Hazardurile sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructiva. ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale. asupra societatii si a mediului inconjurator. inundatiile.care au o influenta directa asupra vietii oamenilor. secetele. furtunile.

generate de factori climatici. indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. Hazardurile naturale pot fi: • Hazarduri endogene sunt generate de energia provenita din interiorul planetei(cutremure. 2. al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice. eruptii vulcanice). Trasaturi ale hazardurilor naturale • Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazardurilor.  3. • Hazarduri exogene. al numarului de raniti.  • Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti. hidrologici. . biologici.

 Hazarduri primare legate de transmiterea undelor seismice . prabusiri.  Hazarduri secundare legate de procesele generate de undele seismice la suprafata Pamantului si cuprind alunecari. Aceste unde se propaga spre exterior cu viteze si amplitudini diferite si produc trepidatii care duc la fisurarea. . formarea vulcanilor noroiosi. cu pagube de 100 mld de dolari. formarea unor valuri uriase numite tsunami. Hazarduri endogene: Cel mai costisitor dezastru a fost cutremurul de la Kobe (Japonia) din 1975.distrugerea si prabusirea cladirilor la mari pagube materiale si la pierderi de vieti omenesti. aparitia sau reactivitatea unor falii.

situate in regiunea de curbura a Carpatilor.In tara noastra. Eruptiile vulcanice sunt datorate energiilor acumulate in rezervorul subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectomice. cele mai puternice cutremure se inregistreaza in zona seismica Vrancea. . care determina ascensiunea materiilor incandescente spre suprafata.

cutremur eruptii moderate • Eruptiile de tip vulcanian cutremur lave foarte vascoase. • Eruptiile peleene ( vulcanul Montagne Pelee din ins Martinica) sunt insotite de nori arzatori extreme de periculosi.Italia. cutremur lave fluide. iar eruptiile ultravulcanice sunt cele mai violente ( august 1883 – eruptia vulcanului Kracatoa care a distrus in intregime insula cutremur acelasi nume). bazice.vulcanul Pinatubo din ins Filipine) sunt violente si diverseaza o mare cantitate de cenusi vulcanice. Volcano. care sunt evacuate prin cratere. extreme de periculoase (Vezuviu. • Eruptiile de tip strombolian cutremur lave mai vascoase. . cutremur explozii puternice.ParicutinMexic). • Eruptiile pliniene (1991. Se diferentiaza mai multe tipuri de eruptii vulcanice: • Eruptiile islaneze si hawaiene sunt linistite.

a caror adancime ajunge la 30-40 cm. prabusirile.2m adancime) si ravenele. procesele de eroziune in suprafata si ravenarea. cum sunt alunecarile de teren. cand adancimile depasesc 2m. Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroie instabile determina formarea unor mici canale numite rigole. Hazarduri Exogene Hazardurile geomorfologice cuprind o gama variata de procese. Prin adancirea rigolelor se formeaza ogasele (0. .  • Hazardurile climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti.  Eroziunea in suprafata este procesul de desprindere si transport ale particulelor de sol sub actiunea apei care se scruge pe versant sub forma de panza sau de siroaie instabile.5. care produc mari pagube materiale si uneori victime. mari pagube si distrugeri ale mediului inconjurator. curgerile de noroi.

 Furtunile extratropicale se formeaza la contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale.  Seceta este caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu. avand vitezi ale vantului de peste 180 km/ora. Ciclonii tropicali sunt furtuni violente. cu efecte directe asupra mediului si in primul rand asupra culturilor agricole. uneori fiind extinse pe suprafete uriase.  Tornade are aspectul unei coloane inguste sau al unei palnii. prim micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si sol. aerul in miscare are cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare cenusie.viteza vantului este cuprinsa intre 60 si 400 km/h iar diametrul poate sa ajunga la cativa kilometrii. . formate intre 5 si 15 grade lat N si S.

de producerea fenomenului El Nino.Hazardurile oceanografice cuprind hazarde generate de valurile de vant sau de cutremure ( tsunami) de banchiza de gheata si de deplasarea aisbergurilor. de ridicarea nivelului oceanului planetar. .

navele de cercetari sau de pescuit oceanic. eruptii vulcanice si alunecari submarine. din Alaska. intregul Ocean Pacific.  Banchiza de gheata a carei grosime poate sa ajunga la 3-4 m deine un hazard pentru navigatie atunci cand se extinde rapid si pune in dificultate. a atins 67 m amplitudine in zona portului Valdez. datorita pericolului de blocare. . iar valul care a luat nastere a traversat in 22 de ore. a fost inregistrat la 28 martie 1964. provocat de un cutremur cu epicentrul in golful Prince William. Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremure puternice.Cel mai puternic tsunami.

bacteriile. spre exemplu. mai ales in evul mediu (ciuma bubonica. care plutesc impinse de vanturi ori de curentii oceanici.  Hazardurile biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte. Aisbergurile sunt fragmente uriase de gheata desprinse din calotele glaciare sau din ghetarii polari. . in Europa). ricketsiile. datorita unor agenti patogeni cum sunt virusii. Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei. fungi si protozoarele.  Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii si au generat milioane de victime.

fenomene de autoaprindere a vegetatiei si de activitatile omului (neglijenta utilizarii focului. in special de lacuste. Invaziile de insecte. Incendiile pot fi declansate de cause naturale cum sunt fulgerele. estul Europei si America de Nord.  Incendiile sunt hazarduri periculoasde pentru mediu si pentru activitatile umane si determina distrugeri ale recoltelor. Asia. produc pagube mari agriculturii. . incendieri intentionate. eruptiile vulcanice. in deosebi in Africa. accidente tehnologice).

explozii nucleare). . d)Hazarduri locale si punctuale(alunecarile de teren). Hazardurile au implicatii asupra evolutiei fizice si biologice pe Pamant. tendinta de ridicare a Oceanului Planetar. a aerului si a solului. Hazardurile se diferentiaza astfel: a)Hazarduri globale sistemice(tendinta de incalzire a climei datorita efectului de sera. c)Hazarduri regionale care afecteaza suprafete intinse pe continente si oceane (poluarea apei. b)Hazarduri globale cu efecte regionale(eroziunea solurilor). HAZARDURILE ANTROPICE (catastrofele) sunt     fenomene cu consecinte negative provocate de dezechilibrele mediului prin actiunea unor factori antropogeni. reducerea stratului de ozon).

de instalatii nucleare din institutele de cercetare stiintifica. Bombele atomice utilizate la incheierea celui De al ΙΙ-lea Razboi Mondial .Exploziile nucleare arunca in aer cantitati uriase de praf care ecraneaza Soarele si pot provoca “iarna nucleara” (racirea intensa si rapida a atmosferei). in 1986.  Cel mai grav accident nuclear din istorie s-a inregistrat in Ucraina-Cernobal. . de caderea pe Pamant a unor sateliti artificiali cu propulsie nucleara si de transportul si depozitarea deseurilor radioactive.  Hazardurile nucleare sunt legate de centralele nucleare electrice. Substantele radioactive raspandite necontrolat in afara instalatiilor nucleare si depozitele de deseuri radioactive poarta numele de accidente nucleare. la Hiroshima (6 august 1945) si Nagasaki pierderile de vieti omenesti.

 exploatarea excesiva a vegetatie – defrisarea tufarisurilor. in special a jnepenisurilor din etajul subalpin a dus la intensificarea eroziunii. pentru obtinerea de terenuri agricole si pasuni. a avalanselor de zapada si la dezechilibrarea regimului de scurgere. in Podisul Moldovei si Campia Transilvaniei. . Cauzele degradãrii solurilor sunt:  defrisarile de paduri – defrisarea nerationala a padurilor. pe soluri cu textura usoara si deficit de umiditate duce la declansarea unor puternice fenomene de eroziune :in Subcarpatii de Curbura.  •pasunatul excesiv – mai ales pe pasuni sarace. pe terenuri in panta.

 .  activitatile industriale – exploatarile miniere duc adesea la degradarea terenului fie direct prin decopertare.•activitatile agricole – culturile agricole pe terenuri necorespunzatoare sau cu o agrotehnica neadecvata declanseaza o eroziune intensa care duce la degradarea accentuata a acestor suprafete.amenajarile hidroameliorative sau de cai de comunicatie.evacuarea resturile menajere si deversarile de la marile crescatorii de animale prin noxele continute pot determina poluarea solului. necorespunzatoare pot duce la dezechilibre declansatoare de prabusiri sau alunecari de teren.  .  . cand minereul se exploateaza la suprafata.

ingrasaminte chimice) duce la poluarea solurilor cu consecinte pe termen lung. . Referat realizat de : Aristide Andrei Buga Daniel Lungu Costin Marlogeanu Lavinia Olexsiuc Oana Tanasescu Antonia Tanasescu Flavia Tudor Cristian .utilizarea in mod excesiv a unor substante chimice(insecticide. ierbicide.

:30.9. .70549 /:..708./.70/:.9..:9:70.70.0 054.40 .-:878.42:3..94..203.W.:./00.708..9.94. /0.70 23070/:.70./0.90.1090  .90703:: 10/70.....380.947/0 .039:.:4 .70.....2. .45079.9.90 30.30./0..9573/0.4050 90703:730.-70/0.7/090703 0.4393:90549 /090723.47085:3.90./07./07..9.:.4 074:3039038.9.70 .70/74..089478:57.:.:/0.32..05733400.9..84::  ..70.47085:3.8:57.7.54:.70/0 57.078.7089:70203..1.94.2047.70/0./080......9.74903..0708 /0.08./.38.903/:897.9.3/23070: 80054.0.7.0.70..

 %:/47789.970.390./0 07-.:3943.0 380.9.39050907203:3 #0107.9/0 789/03/70 :.0.. 84:747.:.54:..3. %..324/0./0  37..:347 8:-89.808.2390.808.8.3.08..3.3.. :9.740.30 :3:4893 .2.4380.70. 08:.:.0 /:.3 .2. . %.3:.70.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful