Hazardurile naturale

Hazardurile antropice

inundatiile.  Hazardurile naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale. secetele. asupra societatii si a mediului inconjurator.  Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un milion de dolari. Hazardurile sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructiva. precum cutremurele. ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale.care au o influenta directa asupra vietii oamenilor. furtunile.  Cand hazardurile produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti. care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului. .

eruptii vulcanice).  • Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti. 2. . hidrologici. al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice. Trasaturi ale hazardurilor naturale • Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazardurilor. Hazardurile naturale pot fi: • Hazarduri endogene sunt generate de energia provenita din interiorul planetei(cutremure.  3. indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. al numarului de raniti. biologici. generate de factori climatici. • Hazarduri exogene.

. Hazarduri endogene: Cel mai costisitor dezastru a fost cutremurul de la Kobe (Japonia) din 1975. formarea unor valuri uriase numite tsunami. aparitia sau reactivitatea unor falii.  Hazarduri secundare legate de procesele generate de undele seismice la suprafata Pamantului si cuprind alunecari. cu pagube de 100 mld de dolari. Aceste unde se propaga spre exterior cu viteze si amplitudini diferite si produc trepidatii care duc la fisurarea.  Hazarduri primare legate de transmiterea undelor seismice . prabusiri.distrugerea si prabusirea cladirilor la mari pagube materiale si la pierderi de vieti omenesti. formarea vulcanilor noroiosi.

Eruptiile vulcanice sunt datorate energiilor acumulate in rezervorul subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectomice. situate in regiunea de curbura a Carpatilor. cele mai puternice cutremure se inregistreaza in zona seismica Vrancea. care determina ascensiunea materiilor incandescente spre suprafata.In tara noastra. .

care sunt evacuate prin cratere.Italia. • Eruptiile de tip strombolian cutremur lave mai vascoase.vulcanul Pinatubo din ins Filipine) sunt violente si diverseaza o mare cantitate de cenusi vulcanice. iar eruptiile ultravulcanice sunt cele mai violente ( august 1883 – eruptia vulcanului Kracatoa care a distrus in intregime insula cutremur acelasi nume). cutremur lave fluide. extreme de periculoase (Vezuviu. • Eruptiile peleene ( vulcanul Montagne Pelee din ins Martinica) sunt insotite de nori arzatori extreme de periculosi. Volcano. Se diferentiaza mai multe tipuri de eruptii vulcanice: • Eruptiile islaneze si hawaiene sunt linistite. • Eruptiile pliniene (1991. bazice. cutremur explozii puternice. . cutremur eruptii moderate • Eruptiile de tip vulcanian cutremur lave foarte vascoase.ParicutinMexic).

procesele de eroziune in suprafata si ravenarea. a caror adancime ajunge la 30-40 cm. Hazarduri Exogene Hazardurile geomorfologice cuprind o gama variata de procese. . cand adancimile depasesc 2m.  • Hazardurile climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti.2m adancime) si ravenele.  Eroziunea in suprafata este procesul de desprindere si transport ale particulelor de sol sub actiunea apei care se scruge pe versant sub forma de panza sau de siroaie instabile. Prin adancirea rigolelor se formeaza ogasele (0.5. Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroie instabile determina formarea unor mici canale numite rigole. care produc mari pagube materiale si uneori victime. mari pagube si distrugeri ale mediului inconjurator. prabusirile. cum sunt alunecarile de teren. curgerile de noroi.

cu efecte directe asupra mediului si in primul rand asupra culturilor agricole. aerul in miscare are cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare cenusie.  Furtunile extratropicale se formeaza la contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale. prim micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si sol. avand vitezi ale vantului de peste 180 km/ora. formate intre 5 si 15 grade lat N si S.  Tornade are aspectul unei coloane inguste sau al unei palnii. . Ciclonii tropicali sunt furtuni violente.viteza vantului este cuprinsa intre 60 si 400 km/h iar diametrul poate sa ajunga la cativa kilometrii. uneori fiind extinse pe suprafete uriase.  Seceta este caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu.

Hazardurile oceanografice cuprind hazarde generate de valurile de vant sau de cutremure ( tsunami) de banchiza de gheata si de deplasarea aisbergurilor. de producerea fenomenului El Nino. de ridicarea nivelului oceanului planetar. .

datorita pericolului de blocare.  Banchiza de gheata a carei grosime poate sa ajunga la 3-4 m deine un hazard pentru navigatie atunci cand se extinde rapid si pune in dificultate. navele de cercetari sau de pescuit oceanic. iar valul care a luat nastere a traversat in 22 de ore. . intregul Ocean Pacific. eruptii vulcanice si alunecari submarine.Cel mai puternic tsunami. provocat de un cutremur cu epicentrul in golful Prince William. a fost inregistrat la 28 martie 1964. Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremure puternice. a atins 67 m amplitudine in zona portului Valdez. din Alaska.

care plutesc impinse de vanturi ori de curentii oceanici. Aisbergurile sunt fragmente uriase de gheata desprinse din calotele glaciare sau din ghetarii polari. Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei. mai ales in evul mediu (ciuma bubonica.  Hazardurile biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte. ricketsiile. . fungi si protozoarele. spre exemplu.  Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii si au generat milioane de victime. in Europa). datorita unor agenti patogeni cum sunt virusii. bacteriile.

in deosebi in Africa. Asia.  Incendiile sunt hazarduri periculoasde pentru mediu si pentru activitatile umane si determina distrugeri ale recoltelor. estul Europei si America de Nord. incendieri intentionate. . accidente tehnologice). eruptiile vulcanice. Invaziile de insecte. produc pagube mari agriculturii. in special de lacuste. Incendiile pot fi declansate de cause naturale cum sunt fulgerele. fenomene de autoaprindere a vegetatiei si de activitatile omului (neglijenta utilizarii focului.

a aerului si a solului. Hazardurile se diferentiaza astfel: a)Hazarduri globale sistemice(tendinta de incalzire a climei datorita efectului de sera. c)Hazarduri regionale care afecteaza suprafete intinse pe continente si oceane (poluarea apei. HAZARDURILE ANTROPICE (catastrofele) sunt     fenomene cu consecinte negative provocate de dezechilibrele mediului prin actiunea unor factori antropogeni. d)Hazarduri locale si punctuale(alunecarile de teren). b)Hazarduri globale cu efecte regionale(eroziunea solurilor). tendinta de ridicare a Oceanului Planetar. explozii nucleare). . Hazardurile au implicatii asupra evolutiei fizice si biologice pe Pamant. reducerea stratului de ozon).

 Cel mai grav accident nuclear din istorie s-a inregistrat in Ucraina-Cernobal. Bombele atomice utilizate la incheierea celui De al ΙΙ-lea Razboi Mondial .Exploziile nucleare arunca in aer cantitati uriase de praf care ecraneaza Soarele si pot provoca “iarna nucleara” (racirea intensa si rapida a atmosferei).  Hazardurile nucleare sunt legate de centralele nucleare electrice. in 1986. Substantele radioactive raspandite necontrolat in afara instalatiilor nucleare si depozitele de deseuri radioactive poarta numele de accidente nucleare. la Hiroshima (6 august 1945) si Nagasaki pierderile de vieti omenesti. . de instalatii nucleare din institutele de cercetare stiintifica. de caderea pe Pamant a unor sateliti artificiali cu propulsie nucleara si de transportul si depozitarea deseurilor radioactive.

pentru obtinerea de terenuri agricole si pasuni. in special a jnepenisurilor din etajul subalpin a dus la intensificarea eroziunii.  •pasunatul excesiv – mai ales pe pasuni sarace. pe soluri cu textura usoara si deficit de umiditate duce la declansarea unor puternice fenomene de eroziune :in Subcarpatii de Curbura. a avalanselor de zapada si la dezechilibrarea regimului de scurgere. Cauzele degradãrii solurilor sunt:  defrisarile de paduri – defrisarea nerationala a padurilor. . in Podisul Moldovei si Campia Transilvaniei. pe terenuri in panta.  exploatarea excesiva a vegetatie – defrisarea tufarisurilor.

evacuarea resturile menajere si deversarile de la marile crescatorii de animale prin noxele continute pot determina poluarea solului.•activitatile agricole – culturile agricole pe terenuri necorespunzatoare sau cu o agrotehnica neadecvata declanseaza o eroziune intensa care duce la degradarea accentuata a acestor suprafete. cand minereul se exploateaza la suprafata.amenajarile hidroameliorative sau de cai de comunicatie.  .  .  activitatile industriale – exploatarile miniere duc adesea la degradarea terenului fie direct prin decopertare. necorespunzatoare pot duce la dezechilibre declansatoare de prabusiri sau alunecari de teren.  .

ingrasaminte chimice) duce la poluarea solurilor cu consecinte pe termen lung.utilizarea in mod excesiv a unor substante chimice(insecticide. Referat realizat de : Aristide Andrei Buga Daniel Lungu Costin Marlogeanu Lavinia Olexsiuc Oana Tanasescu Antonia Tanasescu Flavia Tudor Cristian . . ierbicide.

203.0.9573/0.9..4393:90549 /090723.70.38..9.4 074:3039038.40 ..70/0 57.84::  .-:878.30.039:.:4 .90703:: 10/70.:30.70/:.9./..9.05733400.380./0.90.0708 /0.:.1090  .2047./0.70.9.70 23070/:.903/:897.:/0.4050 90703:730. /0..3/23070: 80054./00.42:3..9..:.:9:70.90 30.9.7089:70203./07.70549 /:.54:.08.47085:3.:.70.W.8:57.947/0 ..7/090703 0.74903.94..089478:57...7.0..708.078.90..70/74.94.-70/0...9.9..70/0.0 054./.7....1....70 ..32...47085:3.2./080..70.45079./07.70..94.708. . .

. %.9/0 789/03/70 :.3 .3:.70.3. :9.808.2390. %.30 :3:4893 .3.39050907203:3 #0107.2.:3943.3.08...9.0 380../0 07-..70.3..740. %:/47789.0. .:.808.970.324/0.390.2.4380.54:.0 /:.:. 08:.8. 84:747./0  37.:347 8:-89.