Hazardurile naturale

Hazardurile antropice

 Cand hazardurile produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti.care au o influenta directa asupra vietii oamenilor. Hazardurile sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructiva. asupra societatii si a mediului inconjurator. care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului. precum cutremurele.  Hazardurile naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale. .  Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un milion de dolari. ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale. secetele. furtunile. inundatiile.

al numarului de raniti. 2. indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. hidrologici.  3. Hazardurile naturale pot fi: • Hazarduri endogene sunt generate de energia provenita din interiorul planetei(cutremure. Trasaturi ale hazardurilor naturale • Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazardurilor. generate de factori climatici. al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice. .  • Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti. biologici. eruptii vulcanice). • Hazarduri exogene.

Aceste unde se propaga spre exterior cu viteze si amplitudini diferite si produc trepidatii care duc la fisurarea. formarea unor valuri uriase numite tsunami. aparitia sau reactivitatea unor falii.distrugerea si prabusirea cladirilor la mari pagube materiale si la pierderi de vieti omenesti.  Hazarduri secundare legate de procesele generate de undele seismice la suprafata Pamantului si cuprind alunecari. Hazarduri endogene: Cel mai costisitor dezastru a fost cutremurul de la Kobe (Japonia) din 1975.  Hazarduri primare legate de transmiterea undelor seismice . prabusiri. formarea vulcanilor noroiosi. cu pagube de 100 mld de dolari. .

In tara noastra. situate in regiunea de curbura a Carpatilor. care determina ascensiunea materiilor incandescente spre suprafata. cele mai puternice cutremure se inregistreaza in zona seismica Vrancea. . Eruptiile vulcanice sunt datorate energiilor acumulate in rezervorul subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectomice.

bazice. extreme de periculoase (Vezuviu. Se diferentiaza mai multe tipuri de eruptii vulcanice: • Eruptiile islaneze si hawaiene sunt linistite. care sunt evacuate prin cratere. • Eruptiile peleene ( vulcanul Montagne Pelee din ins Martinica) sunt insotite de nori arzatori extreme de periculosi. • Eruptiile de tip strombolian cutremur lave mai vascoase. . cutremur explozii puternice. cutremur eruptii moderate • Eruptiile de tip vulcanian cutremur lave foarte vascoase. • Eruptiile pliniene (1991.vulcanul Pinatubo din ins Filipine) sunt violente si diverseaza o mare cantitate de cenusi vulcanice.ParicutinMexic). iar eruptiile ultravulcanice sunt cele mai violente ( august 1883 – eruptia vulcanului Kracatoa care a distrus in intregime insula cutremur acelasi nume). cutremur lave fluide. Volcano.Italia.

mari pagube si distrugeri ale mediului inconjurator. curgerile de noroi. cum sunt alunecarile de teren. care produc mari pagube materiale si uneori victime. procesele de eroziune in suprafata si ravenarea. . cand adancimile depasesc 2m.2m adancime) si ravenele. a caror adancime ajunge la 30-40 cm.  • Hazardurile climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti. Prin adancirea rigolelor se formeaza ogasele (0.5. prabusirile. Hazarduri Exogene Hazardurile geomorfologice cuprind o gama variata de procese. Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroie instabile determina formarea unor mici canale numite rigole.  Eroziunea in suprafata este procesul de desprindere si transport ale particulelor de sol sub actiunea apei care se scruge pe versant sub forma de panza sau de siroaie instabile.

cu efecte directe asupra mediului si in primul rand asupra culturilor agricole.  Seceta este caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu. avand vitezi ale vantului de peste 180 km/ora.  Tornade are aspectul unei coloane inguste sau al unei palnii. uneori fiind extinse pe suprafete uriase. aerul in miscare are cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare cenusie.  Furtunile extratropicale se formeaza la contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale. Ciclonii tropicali sunt furtuni violente. formate intre 5 si 15 grade lat N si S.viteza vantului este cuprinsa intre 60 si 400 km/h iar diametrul poate sa ajunga la cativa kilometrii. . prim micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si sol.

.Hazardurile oceanografice cuprind hazarde generate de valurile de vant sau de cutremure ( tsunami) de banchiza de gheata si de deplasarea aisbergurilor. de ridicarea nivelului oceanului planetar. de producerea fenomenului El Nino.

intregul Ocean Pacific. Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremure puternice. din Alaska.Cel mai puternic tsunami. provocat de un cutremur cu epicentrul in golful Prince William. navele de cercetari sau de pescuit oceanic.  Banchiza de gheata a carei grosime poate sa ajunga la 3-4 m deine un hazard pentru navigatie atunci cand se extinde rapid si pune in dificultate. a fost inregistrat la 28 martie 1964. a atins 67 m amplitudine in zona portului Valdez. datorita pericolului de blocare. iar valul care a luat nastere a traversat in 22 de ore. eruptii vulcanice si alunecari submarine. .

 Hazardurile biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte. ricketsiile. Aisbergurile sunt fragmente uriase de gheata desprinse din calotele glaciare sau din ghetarii polari.  Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii si au generat milioane de victime. datorita unor agenti patogeni cum sunt virusii. bacteriile. Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei. in Europa). . care plutesc impinse de vanturi ori de curentii oceanici. fungi si protozoarele. mai ales in evul mediu (ciuma bubonica. spre exemplu.

in special de lacuste. accidente tehnologice). estul Europei si America de Nord. in deosebi in Africa. .  Incendiile sunt hazarduri periculoasde pentru mediu si pentru activitatile umane si determina distrugeri ale recoltelor. Asia. Incendiile pot fi declansate de cause naturale cum sunt fulgerele. incendieri intentionate. produc pagube mari agriculturii. Invaziile de insecte. eruptiile vulcanice. fenomene de autoaprindere a vegetatiei si de activitatile omului (neglijenta utilizarii focului.

tendinta de ridicare a Oceanului Planetar. explozii nucleare). HAZARDURILE ANTROPICE (catastrofele) sunt     fenomene cu consecinte negative provocate de dezechilibrele mediului prin actiunea unor factori antropogeni. c)Hazarduri regionale care afecteaza suprafete intinse pe continente si oceane (poluarea apei. Hazardurile au implicatii asupra evolutiei fizice si biologice pe Pamant. Hazardurile se diferentiaza astfel: a)Hazarduri globale sistemice(tendinta de incalzire a climei datorita efectului de sera. d)Hazarduri locale si punctuale(alunecarile de teren). . b)Hazarduri globale cu efecte regionale(eroziunea solurilor). a aerului si a solului. reducerea stratului de ozon).

la Hiroshima (6 august 1945) si Nagasaki pierderile de vieti omenesti. in 1986. de caderea pe Pamant a unor sateliti artificiali cu propulsie nucleara si de transportul si depozitarea deseurilor radioactive. Bombele atomice utilizate la incheierea celui De al ΙΙ-lea Razboi Mondial . . Substantele radioactive raspandite necontrolat in afara instalatiilor nucleare si depozitele de deseuri radioactive poarta numele de accidente nucleare.  Cel mai grav accident nuclear din istorie s-a inregistrat in Ucraina-Cernobal. de instalatii nucleare din institutele de cercetare stiintifica.Exploziile nucleare arunca in aer cantitati uriase de praf care ecraneaza Soarele si pot provoca “iarna nucleara” (racirea intensa si rapida a atmosferei).  Hazardurile nucleare sunt legate de centralele nucleare electrice.

pentru obtinerea de terenuri agricole si pasuni. pe soluri cu textura usoara si deficit de umiditate duce la declansarea unor puternice fenomene de eroziune :in Subcarpatii de Curbura. pe terenuri in panta. Cauzele degradãrii solurilor sunt:  defrisarile de paduri – defrisarea nerationala a padurilor.  •pasunatul excesiv – mai ales pe pasuni sarace.  exploatarea excesiva a vegetatie – defrisarea tufarisurilor. a avalanselor de zapada si la dezechilibrarea regimului de scurgere. in Podisul Moldovei si Campia Transilvaniei. in special a jnepenisurilor din etajul subalpin a dus la intensificarea eroziunii. .

 . necorespunzatoare pot duce la dezechilibre declansatoare de prabusiri sau alunecari de teren. cand minereul se exploateaza la suprafata.•activitatile agricole – culturile agricole pe terenuri necorespunzatoare sau cu o agrotehnica neadecvata declanseaza o eroziune intensa care duce la degradarea accentuata a acestor suprafete.  activitatile industriale – exploatarile miniere duc adesea la degradarea terenului fie direct prin decopertare.  .evacuarea resturile menajere si deversarile de la marile crescatorii de animale prin noxele continute pot determina poluarea solului.  .amenajarile hidroameliorative sau de cai de comunicatie.

Referat realizat de : Aristide Andrei Buga Daniel Lungu Costin Marlogeanu Lavinia Olexsiuc Oana Tanasescu Antonia Tanasescu Flavia Tudor Cristian . .utilizarea in mod excesiv a unor substante chimice(insecticide. ingrasaminte chimice) duce la poluarea solurilor cu consecinte pe termen lung. ierbicide.

4 074:3039038..70.7089:70203. .078.9./...7/090703 0.70549 /:.08.-70/0..2.94. /0.708./080.70.9..947/0 ..9573/0.70 .:9:70.9.4050 90703:730..:/0.:30.8:57./0.84::  .-:878.9.0708 /0.W.0..0...30.:.70/0 57..70...47085:3..708.1090  ..9.70.:.70/:.2047.32.94.42:3..90 30.9.039:../0...9.45079.903/:897.0 054././07..40 .089478:57.7...94.9.74903./00.90.70/74.:.3/23070: 80054.380.90703:: 10/70.7..47085:3.1..70/0...54:.38.90.05733400./07..4393:90549 /090723.70 23070/:. .9.:4 .70.203.

 84:747.08.2..70.808.970..30 :3:4893 .70.3..9.0 380. %.:347 8:-89./0  37.740.2390.324/0.808.:3943.8.9/0 789/03/70 :.2.4380.54:. %.3 . 08:. .39050907203:3 #0107.:.. %:/47789..3.3./0 07-.0 /:. :9..3:.:.0.390.3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful