Hazardurile naturale

Hazardurile antropice

furtunile. asupra societatii si a mediului inconjurator. ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale. . secetele.  Hazardurile naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale. Hazardurile sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructiva. care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului.  Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un milion de dolari. inundatiile.care au o influenta directa asupra vietii oamenilor.  Cand hazardurile produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti. precum cutremurele.

 3. generate de factori climatici. indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen.  • Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti. Hazardurile naturale pot fi: • Hazarduri endogene sunt generate de energia provenita din interiorul planetei(cutremure. al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice. hidrologici. al numarului de raniti. Trasaturi ale hazardurilor naturale • Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazardurilor. biologici. . • Hazarduri exogene. 2. eruptii vulcanice).

aparitia sau reactivitatea unor falii. Aceste unde se propaga spre exterior cu viteze si amplitudini diferite si produc trepidatii care duc la fisurarea. prabusiri. formarea unor valuri uriase numite tsunami. formarea vulcanilor noroiosi. Hazarduri endogene: Cel mai costisitor dezastru a fost cutremurul de la Kobe (Japonia) din 1975. . cu pagube de 100 mld de dolari.  Hazarduri secundare legate de procesele generate de undele seismice la suprafata Pamantului si cuprind alunecari.distrugerea si prabusirea cladirilor la mari pagube materiale si la pierderi de vieti omenesti.  Hazarduri primare legate de transmiterea undelor seismice .

care determina ascensiunea materiilor incandescente spre suprafata.In tara noastra. situate in regiunea de curbura a Carpatilor. Eruptiile vulcanice sunt datorate energiilor acumulate in rezervorul subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectomice. . cele mai puternice cutremure se inregistreaza in zona seismica Vrancea.

Volcano.vulcanul Pinatubo din ins Filipine) sunt violente si diverseaza o mare cantitate de cenusi vulcanice. bazice. cutremur eruptii moderate • Eruptiile de tip vulcanian cutremur lave foarte vascoase. Se diferentiaza mai multe tipuri de eruptii vulcanice: • Eruptiile islaneze si hawaiene sunt linistite. extreme de periculoase (Vezuviu. • Eruptiile pliniene (1991. • Eruptiile peleene ( vulcanul Montagne Pelee din ins Martinica) sunt insotite de nori arzatori extreme de periculosi.ParicutinMexic). care sunt evacuate prin cratere. iar eruptiile ultravulcanice sunt cele mai violente ( august 1883 – eruptia vulcanului Kracatoa care a distrus in intregime insula cutremur acelasi nume). . cutremur explozii puternice. cutremur lave fluide. • Eruptiile de tip strombolian cutremur lave mai vascoase.Italia.

curgerile de noroi. cum sunt alunecarile de teren. . a caror adancime ajunge la 30-40 cm. procesele de eroziune in suprafata si ravenarea. Hazarduri Exogene Hazardurile geomorfologice cuprind o gama variata de procese. Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroie instabile determina formarea unor mici canale numite rigole. cand adancimile depasesc 2m.  • Hazardurile climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti. Prin adancirea rigolelor se formeaza ogasele (0. prabusirile.5.2m adancime) si ravenele.  Eroziunea in suprafata este procesul de desprindere si transport ale particulelor de sol sub actiunea apei care se scruge pe versant sub forma de panza sau de siroaie instabile. care produc mari pagube materiale si uneori victime. mari pagube si distrugeri ale mediului inconjurator.

avand vitezi ale vantului de peste 180 km/ora. uneori fiind extinse pe suprafete uriase. prim micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si sol. . cu efecte directe asupra mediului si in primul rand asupra culturilor agricole.  Furtunile extratropicale se formeaza la contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale. Ciclonii tropicali sunt furtuni violente.  Tornade are aspectul unei coloane inguste sau al unei palnii.  Seceta este caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu.viteza vantului este cuprinsa intre 60 si 400 km/h iar diametrul poate sa ajunga la cativa kilometrii. aerul in miscare are cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare cenusie. formate intre 5 si 15 grade lat N si S.

de ridicarea nivelului oceanului planetar. .Hazardurile oceanografice cuprind hazarde generate de valurile de vant sau de cutremure ( tsunami) de banchiza de gheata si de deplasarea aisbergurilor. de producerea fenomenului El Nino.

a fost inregistrat la 28 martie 1964. eruptii vulcanice si alunecari submarine. intregul Ocean Pacific.Cel mai puternic tsunami. Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremure puternice. iar valul care a luat nastere a traversat in 22 de ore. din Alaska. navele de cercetari sau de pescuit oceanic.  Banchiza de gheata a carei grosime poate sa ajunga la 3-4 m deine un hazard pentru navigatie atunci cand se extinde rapid si pune in dificultate. datorita pericolului de blocare. . provocat de un cutremur cu epicentrul in golful Prince William. a atins 67 m amplitudine in zona portului Valdez.

spre exemplu. Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei. datorita unor agenti patogeni cum sunt virusii. fungi si protozoarele. mai ales in evul mediu (ciuma bubonica.  Hazardurile biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte.  Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii si au generat milioane de victime. Aisbergurile sunt fragmente uriase de gheata desprinse din calotele glaciare sau din ghetarii polari. ricketsiile. care plutesc impinse de vanturi ori de curentii oceanici. in Europa). . bacteriile.

 Invaziile de insecte. . fenomene de autoaprindere a vegetatiei si de activitatile omului (neglijenta utilizarii focului. accidente tehnologice). Asia. estul Europei si America de Nord. Incendiile pot fi declansate de cause naturale cum sunt fulgerele. in special de lacuste. incendieri intentionate.  Incendiile sunt hazarduri periculoasde pentru mediu si pentru activitatile umane si determina distrugeri ale recoltelor. in deosebi in Africa. eruptiile vulcanice. produc pagube mari agriculturii.

 HAZARDURILE ANTROPICE (catastrofele) sunt     fenomene cu consecinte negative provocate de dezechilibrele mediului prin actiunea unor factori antropogeni. Hazardurile au implicatii asupra evolutiei fizice si biologice pe Pamant. tendinta de ridicare a Oceanului Planetar. reducerea stratului de ozon). explozii nucleare). a aerului si a solului. . b)Hazarduri globale cu efecte regionale(eroziunea solurilor). Hazardurile se diferentiaza astfel: a)Hazarduri globale sistemice(tendinta de incalzire a climei datorita efectului de sera. d)Hazarduri locale si punctuale(alunecarile de teren). c)Hazarduri regionale care afecteaza suprafete intinse pe continente si oceane (poluarea apei.

 Bombele atomice utilizate la incheierea celui De al ΙΙ-lea Razboi Mondial .  Cel mai grav accident nuclear din istorie s-a inregistrat in Ucraina-Cernobal. in 1986. . Substantele radioactive raspandite necontrolat in afara instalatiilor nucleare si depozitele de deseuri radioactive poarta numele de accidente nucleare. de instalatii nucleare din institutele de cercetare stiintifica.  Hazardurile nucleare sunt legate de centralele nucleare electrice.Exploziile nucleare arunca in aer cantitati uriase de praf care ecraneaza Soarele si pot provoca “iarna nucleara” (racirea intensa si rapida a atmosferei). de caderea pe Pamant a unor sateliti artificiali cu propulsie nucleara si de transportul si depozitarea deseurilor radioactive. la Hiroshima (6 august 1945) si Nagasaki pierderile de vieti omenesti.

pe terenuri in panta. pentru obtinerea de terenuri agricole si pasuni. in Podisul Moldovei si Campia Transilvaniei.  exploatarea excesiva a vegetatie – defrisarea tufarisurilor. Cauzele degradãrii solurilor sunt:  defrisarile de paduri – defrisarea nerationala a padurilor. pe soluri cu textura usoara si deficit de umiditate duce la declansarea unor puternice fenomene de eroziune :in Subcarpatii de Curbura. a avalanselor de zapada si la dezechilibrarea regimului de scurgere. . in special a jnepenisurilor din etajul subalpin a dus la intensificarea eroziunii.  •pasunatul excesiv – mai ales pe pasuni sarace.

necorespunzatoare pot duce la dezechilibre declansatoare de prabusiri sau alunecari de teren.  activitatile industriale – exploatarile miniere duc adesea la degradarea terenului fie direct prin decopertare.  .  .  .amenajarile hidroameliorative sau de cai de comunicatie.evacuarea resturile menajere si deversarile de la marile crescatorii de animale prin noxele continute pot determina poluarea solului.•activitatile agricole – culturile agricole pe terenuri necorespunzatoare sau cu o agrotehnica neadecvata declanseaza o eroziune intensa care duce la degradarea accentuata a acestor suprafete. cand minereul se exploateaza la suprafata.

utilizarea in mod excesiv a unor substante chimice(insecticide. ierbicide. Referat realizat de : Aristide Andrei Buga Daniel Lungu Costin Marlogeanu Lavinia Olexsiuc Oana Tanasescu Antonia Tanasescu Flavia Tudor Cristian . . ingrasaminte chimice) duce la poluarea solurilor cu consecinte pe termen lung.

9.7089:70203.70/0 57.0 054. /0.708.708.0.2047.W..84::  ..039:.:....380..7.70.947/0 . .089478:57. ..9././0.74903.9.70.-70/0.47085:3.3/23070: 80054.9..38.94.9.42:3..4393:90549 /090723./07.-:878../.90.47085:3.4 074:3039038../00.90703:: 10/70.94.70/:..30.05733400..:/0.0708 /0.9.9.45079..:4 ..8:57.7.1.:30.70.4050 90703:730.90...:9:70.0..9..54:./07..70.70.:....70 23070/:..2./080.40 .70/74.94.32.70/0.1090  ..7/090703 0.203.9573/0.70 ..08.078.70549 /:.:./0.903/:897.9..90 30.

970...8. %.3.740. ./0 07-.:.324/0.0 /:.3.70.2.:3943.808.3 .4380. %. %:/47789.3.390.0.3:.08.:347 8:-89. :9.0 380. 08:.9/0 789/03/70 :..9./0  37.39050907203:3 #0107. 84:747.3.30 :3:4893 ...2.808.70.:..54:.2390.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful