CORNELIU ZELEA CODREANU Pentru Legionari n acest volum este scris povestea tineretii mele, de la 19 la 34 ani, cusimtirile, credinta,

gndurile, faptele si greselile ei. CORNELIU ZELEA CODREANU 6 Decembrie 1935,Carmen Sylva LEGIONARI, Scriu pentru familia noastr legionar. Pentru toti legionarii: din sat, dinfabric si din universitate.Nu tin seam de nici un fel de regul impus autorilor de crti. N-am timp.Scriu n fuga condeiului, de pe cmpul de lupt, din mijlocul atacurilor. Laora aceasta suntem nconjurati din toate prtile. Dusmanii ne izbescmiseleste si trdarea musc din noi.De doi ani de zile stm legati cu lanturile infamei cenzuri.De doi ani de zile numele nostru si acela de legionar nu sunt tolerate nziare dect pentru a fi insultate. Curge asupra noastr ploaie de miselii naplauzele dusmanilor si n sperantele lor c vom pieri. Dar acesti cavaleriai lasittii, ca si stpnii lor, se vor convinge, de altfel, n curnd, c toateatacurile n care si-au acumulat ndejdile de nimicire a miscrii legionare,toate frmntrile si toate sfortrile disperate, rmn ncercri zadarnice.Legionarii nu mor. Drepti, nemiscati, nenvinsi si nemuritori, privescpururea biruitori la toate zvrcolirile urii neputincioase.mi este indiferent prerea pe care ar putea s-o aib lumea nelegionar sinu m intereseaz efectele pe care ele l-ar avea n acea lume.Eu vreau ca voi, soldati ai unor alte orizonturi romnesti, citind acesteamintiri s recunoasteti n ele propriul vostru trecut si s v aducetiaminte de luptele voastre. S retriti suferintele ndurate si loviturileprimite pentru neam. S v umpleti inimile de foc si de hotrre n luptagrea si dreapt, n care v-ati nclestat si din care avem cu totii porunc dea iesi: biruitori sau morti. La voi m gndesc cnd scriu. La voi, acei careveti trebui s muriti, primind cu senintatea strmosilor Thraci, botezulmortii. Si la voi, acei ce veti trebui s psiti peste morti si mormintele lor,ducnd n minile voastre steagurile triumftoare aleRomnilor. PSIND N VIAT MARTIE 1919 N PDUREA DOBRINA n primvara anului 1919, iat-ne adunati ntr-o dup-amiaz n pdureaDobrina care st de straj pe nltimile din jurul Husului. Cine? Un grup devreo 20 elevi de liceu din cursul superior. A 6-a, a 7-a, a 8-a.Convocasem pe acesti tineri camarazi, pentru a discuta cu ei o problemgrav, desi viata noastr abia nmugurea. Ce facem dac vin bolseviciipeste noi? Prerea mea, asupra creia au czut si ceilalti de acord, era aceasta: dac armata bolsevic va trece Nistrul si apoi Prutul ajungnd s ncalce si

locurile noastre, noi s nu ne supunem, ci s ne retragem cu totii n pdure narmati. Aici s organizm un centru de actiune si de rezistentromneasc, si prin lovituri date cu miestrie s zdruncinm inamicul, smentinem o stare de spirit de neaplecare, si s ntretinem o scnteie dendejde n mijlocul masei romnesti din sate si orase. Am depus cu totii jurmnt n mijlocul pdurii seculare. Era aceast pdure un colt al aceluivestit codru al Tigheciului, pe crrile cruia, n decursul istoriei Moldovei,multi dusmani si gsiser moartea. Am hotrt s ne procurm arme simunitii, s pstrm un secret desvrsit, s facem recunoasteri si exercitiide lupt n pdure si s gsim o form care s mascheze intentia noastr.Forma am gsit-o usor si n scurt timp am pus-o n practic: o societatecultural-national a elevilor liceului din Husi, creia i-am dat numele:"Mihail Koglniceanu". Ea a fost aprobat de directiunea liceului. Au nceput seztori si conferinte n oras. n public tratam obisnuitele subiecte,dar n pdure fceam exercitii de lupt. Arme pe vremea aceea erau petoate drumurile nct n vreo dou sptmni ne adunasem tot ce netrebuia.***Era n timpul acela o stare de haos n tar, pe care noi desi copii, abiatrecuti de 18 ani, o ntelegeam prea bine. Lumea se afla sub impresiarevolutiei bolsevice care se desfsura n toiul ei la ctiva pasi de noi.trnimea din instinct se opunea acestui val distrugtor, dar complectdezorganizat, nu prezenta o posibilitate serioas de rezistent.Muncitorimea ns aluneca vertiginos spre comunism, ntretinutsistematic n cultul acestor idei, de presa jidneasc, si n general de toat jidnimea oraselor. Fiecare jidan, comerciant, intelectual sau bancher-capitalist, n raza sa de actiune, era un agent al acestor idei revolutionareanti-romnesti. Romnii intelectuali erau indecisi, aparatul de statdezorganizat. Din moment n moment, te puteai astepta, fie la o izbucnireintern a unor elemente organizate si decise, fie la o nvlire de pesteNistru. Aceast actiune extern coordonat cu aceea a bandelor iudeocomuniste din interior, care, npustindu-se asupra noastr, distrugndpodurile si aruncnd n aer depozitele de munitii, ar f i hotrt de soartanoastr ca neam.n atari mprejurri, frmntati de gnduri si tremurnd de grija vietii siliberttii trii noastre abia unit, n urma unui greu rzboi, a ncoltit nmintea noastr de tineri ideea unei actiuni care ne-a adus la jurmntuldin pdurea Dobrinei.Fcusem cinci ani de liceu militar la Mnstirea Dealului, la umbra capuluilui Mihai Viteazul si sub ochiul cercettor al lui Nicolae Filipescu. Acolo subcomanda Maiorului si apoi Colonelului Marcel Olteanu, Comandantul scolii,a Cpitanului Virgil Bdulescu, a Locotenentului Emil Plngeanu si sub ndrumarea profesorilor, mi-am fcut o sever educatie ostseasc si mi-am cptat o sntoas ncredere n puterile mele.De altfel, educatia militar de la Mnstirea m va urmri toat viata.Ordinea, disciplina si ierarhia turnate la o vrst fraged n sngele meu,alturi de sentimentul demnittii ostsesti, vor forma un fir rosu de-alungul ntregii mele activitti viitoare. Tot aici am fost nvtat s vorbesc putin, fapt care mai trziu m va ducela ura contra vorbriei si a spiritului retoric. Aici am nvtat s-mi plactranseea si s dispretuiesc salonul.Notiunile de stiint militar cptate acum m vor face s judec mai trziutotul prin prisma acestei stiinte.Iar cultul sentimentului demnittii de om si de ostas, n care m-au crescutofiterii, mi va crea greutti si m va expune la suferinte, ntr-o lume lipsitadesea si de onoare si de simtul demnittii.Vara lui 1916 am petrecut-o acas la

Husi. Tatl meu era concentrat de doi ani si plecat cu regimentul n Carpati.ntr-o noapte m-a trezit din somn mama mea care, plngnd si nchinndu-se, mi-a spus: "Scoal, c trag clopotele la toate bisericile". Era 15 August1916, Sfnta Maria. Am nteles c s-a decretat mobilizarea si c n acelmoment armata romn a trecut muntii.Cuprins de emotie, mi tremura trupul. Peste trei zile am plecat de acasdup tatl meu, mpins de dorul de a fi si eu printre lupttorii de pe front.n sfrsit, dup multe peripetii, am ajuns la acelasi regiment n care era sitatl meu comandant de companie, Regimentul 25 Infanterie de subcomanda colonelului V. Piperescu, pe cnd nainta n Ardeal pe valeaOituzului.Nenorocul meu a fost mare, deoarece, neavnd dect 17 ani, comandantulregiment ului a refuzat s m primeasc voluntar. Totusi am luat parte la naintarea si retragerea din Ardeal, iar la 20 septembrie cnd tatl meu aczut rnit deasupra Sovatei pe muntele Ceres-Domu, i-am fost de folos,ajutndu-l n fata inamicului care nainta. Desi rnit, a refuzat s se laseevacuat conducndu-si compania tot timpul retragerii si apoi n grelelelupte cari au urmat la Oituz.ntr-o noapte pe la ora dou, regimentul a primit ordin de naintare. Ofiterii si inspectau n tcere de mormnt trupele masate pe sosea. Tatl meu fusese chemat de colonel. Revenind dup putin timp mi spune:"N-ar fi bine s te ntorci tu acas? Noi o s intrm n lupte si nu e bine smurim amndoi aici, cci mama rmne acas cu sase copii mici, fr niciun sprijin. Si Colonelul m-a chemat si mi-a spus c nu vrea s-si iarspunderea rmnerii tale pe front".Simteam c e cu sufletul ndoit: ezita s m lase n miezul noptii singur, ncmp, pe drumuri necunoscute, la 40 km de linia ferat.Observnd insistenta lui, am predat carabina si cele dou cartusiere si ntimp ce coloanele regimentului pseau nainte, pierzndu-se n linistea si ntunericul noptii, eu am rmas singur pe marginea unui sant, lundu-miapoi drumul ctre vechea frontier.Mai trziu, peste un an, la 1 Septembrie, am intrat n Scoala Militar deInfanterie, de la Botosani, cu acelasi gnd de a putea ajunge pe front. Aicimi-am completat educatia si cunostintele militare, de la 1 Septembrie1917 la 17 Iulie 1918, n compania activ a Scolii Militare. Cei patru ofiteridistinsi: Colonelul Slvescu, Cpitanul Ciurea, Locotenentul FlorinRdulescu si Maiorul Steflea, mi-au ndrumat pasii pe cile luptelor si alsacrificiilor pentru tar.Si acum, dup un an - 1919 - era pace. Iar noi, copiii cei gata de moarte,eram rspnditi pe la casele noastre. Tatl meu, profesor de liceu, a fost o viat ntreag lupttor nationalist.Bunicul meu a fost pdurar, strbunicul tot pdurar. Neamul a fost din nceputuri, n vremuri de restriste, neamul codrilor si al muntilor. De aceeaeducatia ostseasc si sngele din vine imprimau actiunii de la Dobrina -naiv ca manifestare - o not de seriozitate pe care vrsta noastr fragedn-ar fi presupus-o.n acele momente, noi simteam n inimi, sfatul si experienta lor, prezentasirurilor de strmosi, care au luptat pentru Moldova pe aceleasi crrineptrunse de dusmani. LA UNIVERSITATEA DIN IASI SEPTEMBRIE 1919 Vara a trecut. n toamn mi-am dat bacalaureatul si grupul nostru s-adesprtit ndreptndu-se fiecare spre universitti.De la Dobrina nu ne-au rmas dect amintirile

de a ne apra tara n contravalurilor de vrjmsie care se ridicau ameninttoare si dinluntru si dinafara hotarelor.***Plecam din Husi n momentul acestei rspntii pentru fiecare tnr, nscrierea la universitate, mult asteptata nscriere la universitate! Capregtire aveam bagajul de cunostinte pe care mi-l dduse liceul.Literatura de senzatie, de pervertire sufleteasc ce astzi ocup un locimportant n procesul de formatie al elevului de liceu - spre nenorocirea lui- eu n-am gustat-o. Pe lng literatura fireasc a clasicilor romni citisemtoate articolele din "Semntorul" si "Neamul Romnesc" ale lui N. Iorga siA. C. Cuza. Tatl meu le avea n niste lzi, n podul casei. n ceasurile li bere, m suiam acolo si m ocupam cu acest soi de literatur. Esentaacestor articole cuprindea manifestarea ntr-o form nalt, a celor treiidealuri de viat ale poporului romn:1) Unirea tuturor Romnilor.2) Ridicarea trnimii prin mproprietrire si drepturi politice.3) Rezolvarea problemei jidnesti.Dou maxime nsoteau manseta tuturor publicatiilor nationaliste din aceavreme:"Romnia Romnilor, numai a Romnilor si a tuturor Romnilor." N.Iorga"Nationalitatea este puterea creatoare a culturii umane, cultura e putereacreatoare a nationalittii." A. C. CuzaCu mare evlavie m apropiam de Iasiul pe care nu era romn s nu-liubeasc, s nu-l nteleag sau mcar s nu doreasc a-l vedea.Multe orase din Moldova au cte o frm de glorie. Nu putem pronuntanumele: Hotin, Brlad, Vaslui, Tighina, Cetatea Alb, Soroca, fr ca s nune simtim sufletul rscolit.Deasupra tuturor ns se ridic Suceava si Iasiul.Suceava cetatea lui Stefan cel Mare, Iasiul orasul lui Cuza Vod.Orasul unirii de la 1859, care prin nfiintarea Universittii, devine orasultineretii si a celor mai curate aspiratii ale ei.n Iasi au trit: Miron Costin, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Mihail Eminescu,Ion Creang, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Iacob Negruzzi, Mihail Koglniceanu, Simion Brnutiu, Vasile Conta, N. Iorga, Ion Gvnescul. Aicilumineaz ca un far, la catedra de Economie Politic, marea personalitatea profesorului Cuza. Universitatea devine o scoal a nationalismului; Iasiul,orasul marilor avnturi romnesti, al nltimilor, al idealurilor, alaspiratiunilor noastre nationale. Mare prin durerile de la 1917, cnd aici si-a gsit refugiul n ceasurile grele mult chinuitul suflet al Regelui Ferdinand,mare prin destinul de a fi la 1918 orasul unirii tuturor Romnilor; mare printrecutul su si mare prin tragedia lui prezent -- cci orasul celor patruzecide biserici-- moare uitat n fiecare zi sub nemiloasa cotropire jidneasc.Iasiul zidit pe sapte dealuri, ca Roma, este si rmne cetatea etern aromnismului.Cte amintiri glorioase!Aici s-au auzit pentru prima dat rsunnd acele armonioase versiuni alelui Alecsandri:"Hai s dm mn cu mn,Cei cu inima romn"........................Aici, ca nicieri n alt parte, studentul simte plutind prin vzduh pedeasupra Iasului tcut, cu chemri neptrunse si cu ndemnurile lor sfinte,duhurile marilor naintasi. Studentul iesean, n linistea noptii trzii, audealergnd nnebunit de durere pe strzile ntortocheate si strine aleIasiului, sufletul lui Mihail Eminescu care cnt ca o nluc:"Cine-a ndrgit strinii,Mnca-i-ar inima cinii,Mnca-i-ar casa pustiaSi neamul nemernicia..."De acest oras m apropriam, cu adnc evlavie, n toamna lui 1919 atrasde marea lui aureol, dar si miscat pentru c m nscusem aici, cudouzeci de ani n urm. Si ca orice copil veneam emotionat s revd si ssrut pmntul natal.***Mam nscris la Facultatea de Drept.*Universitatea iesean, ntrerupt n timpul rzboiului,

se redeschisese deun an. Studentii vechi, ntorsi acum de pe front, pstrau linia traditieinationaliste a vietii studentesti dinainte de rzboi. Erau mprtiti n doutabere: una sub conducerea lui Lbusc de la Litere si alta sub aceea a luiNelu Ionescu, de la Drept. Grupul acestora, redus c a numr, era coplesitde masa imens a studentilor jidani veniti din Basarabia, toti agenti sipropagatori ai comunismului.Profesorii Universittii, afar de un grup foarte restrns n frunte cu A. C.Cuza, Ion Gvnescul si Corneliu Sumuleanu, erau prtasii aceleasi idei destnga. Profesorul Paul Bujor, unul din exponentii majorittii, rostise chiarlapidar n plin senat al Romniei: " Lumina vine de la Rsrit", adic depeste Nistru.Aceast atitudine a profesorilor care considerau ca "barbarie" orice idee sinot nationalist, a avut ca efect dezorientarea total a studentilor. Uniisustineau bolsevismul pe fat, altii - cei mai multi - spuneau: " Orice sarzice, a trecut timpul nationalismului, omenirea merge spre stnga". GrupulLbusc a alunecat d e-a binelea n directia aceasta. Grupul Nelu Ionescu, creia m afiliasem si eu, s-a risipit cu timpul n urma unor alegeri din careiesisem nfrnti.naintarea acestor idei antiromnesti, sustinut de o mas compact deprofesori si studenti si ncurajat de toti dusmanii Romniei ntregite, numai gsea n lumea studenteasc nici o rezistent romneasc. Ctivacare mai ncercam s rmnem pe pozitie eram nvluiti ntr-o atmosferde dispret si dusmnie. Colegii de alte preri, cei cu " libertatea de c onstiint" si cu principiul tuturor liberttilor, scuipau n urma noastr, cndtreceam pe strad sau pe slile faculttilor si deveniser agresivi, din ce nce mai agresivi. ntruniri peste ntruniri cu mii de studenti, n care sepropaga bolsevismul, se ataca Armata, Justitia, Biserica, Coroana. Osingur societate si mai pstra un caracter romnesc: " Avram Iancu " aBucovinenilor si Ardelenilor de sub conducerea studentului Vasile Iasinschi.Universitatea cu traditie de nationalism de la 1860, devenise un focar deantiromnism. SE PREGTEA REVOLUTIA Dar nu numai n universitate era aceast situatie. Masa muncitoreasciesean, cuprins aproape n ntregimea ei de comunism, sttea gata sizbucneasc n revolutie. n fabrici se lucra foarte putin. Se tineau ceasuri ntregi comitete, consilii, adunri. Se fcea mai mult politic. Ne gseam nplin sabotare sistematic, fcut cu plan si cu ordin: "sfrmati,distrugeti masini, creati starea de mizerie material general care duce laizbucnirea revolutiei". Si ntr-adevr, cu ct ordinul se executa mai bine,cu att mizeria se ntindea, foamea se proiecta mai ameninttoare sirevolta crestea n sufletul multimilor.La fiecare 3-4 zile, pe strzile Iasiului, mari demonstratii comuniste. Cele1015.000 de lucrtori, nflmnziti si manevrati de mna criminal de laMoscova, parcurgeau strzile n cntecul Internationalei, n strigte de:"Jos Armata!", "Jos Regele!", purtnd placarde pe care se putea citi:"Triasc revolutia comunist!", "Triasc Rusia Sovietic!".Dac ar fi nvins acestia? Am fi avut cel putin o Romnie condus de unregim muncitoresc romnesc? Ar fi devenit muncitorii romni stpniitrii? Nu! Ar fi devenit de a doua zi robii celei mai murdare tiranii: tiraniatalmudic, jidneasc.Romnia Mare, dup mai putin de o secund de viat, s-ar fi prbusit.Noi, poporul romn, am fi fost exterminati fr mil, ucisi sau deportati pedrumurile Siberiei: trani, muncitori, intelectuali, cu totii de-a valma.Pmntul din

Maramures pn la Marea Neagr, rupt din mna romnilor,ar fi fost colonizat de mase jidnesti. Aici s-ar fi ridicat adevrataPalestin.Aveam constiinta clar, c n acele ceasuri juca balanta vietii si a mortiipoporului romn.Aceeasi constiint o aveau toti jidanii, care mpingeau de la spate pemuncitorii romni la revolutie. N-aveau nimic comun cu ngrijorarea, care n acele clipe, tsnea din ochii si din inimile noastre. Erau constienti.NUMAI INTELECTUALI ROMNI ERAU INCONSTIENtI. Intelectualii care au nvtat carte si care aveau chemarea de a lumina calea poporului n clipe grele - cci pentru aceasta erau intelectuali - lipseau de la datoria lor.Acesti nevrednici n ceasurile ACELEA HOTRTOARE sustineau cu oinconstient criminal, c "lumina vine de la Rsrit". Coloanelorrevolutionare, care strbteau ameninttoarestrzile tuturor oraselor, cine s li se opun? Studentimea? Nu! Politia?Siguranta? Acestia, cnd auzeau c se aproprie coloanele, intrau n panicsi dispreau. Nici armata nu le putea sta n cale. C ci nu era vorba de1.000 de oameni, ci de 15.000, de 20.000, organizati si nflmnziti. GARDA CONSTIINTEI NATIONALE ntr-o sear ploioas din toamna lui 1919, n sala de mese a Scolii de Artesi Meserii, unde eram pedagog, un prieten mi arat o notit dintr-un ziar." Garda Constiintei Nationale tine sedint ast sear, Joi, ora 9 n Str.Alecsandri Nr. 3 ".Am plecat imediat n goan cu o mare nerbdare de-a cunoaste si a m nrola n rndurile acestei organizatii ale crei manifeste de luptanticomunist le citisem cu cteva luni nainte.n camera din Str. Alecsandri Nr. 3, amenajat cu bnci de lemn de curndfcute, am gsit un singur om de vreo 40 de ani. Sttea la o mas,posomort si aspru, asteptnd s se adune lumea pentru consftuire. Uncap mare, niste brate puternice, pumni grei, statur mijlocie. EraConstantin Pancu, presedintele Grzii Constiintei Nationale.M-am prezentat, spunndu-i c sunt student si c doresc s fiu primit casoldat n Gard. M-a primit. Am asistat la consftuire. Veniser vreo 20 depersoane: un tipograf culegtor, Voinescu, un student, vreo 4 mecanici dela R. M. S., vreo doi de la calea ferat, ctiva meseriasi si muncitori,avocatul Victor Climescu, un preot. S-au discutat cteva chestiuni nlegtur cu dezvolta r ea si avntul luat de miscarea comunist n diversefabrici si cartiere si apoi probleme de organizare a Grzii.Din seara aceea drumul meu se bifurca: jumtate n lupta de launiversitate si jumtate cu Constantin Pancu, n rndurile muncitorimii. Eum-am legat sufleteste de acest om si am rmas cu el, sub conducerea lui,tot timpul pn la desfiintarea organizatiei. CONSTANTIN PANCU Constantin Pancu, numele acesta flutura pe acea vreme pe buzele tuturorIesenilor din ambele tabere, rostit cu ndejde de Romni si cu groaz deceilalti, nu era un intelectual.Era meserias. Instalator de ap si electricitate. Nu avea mai mult dectpatru clase primare. Avea o minte clar, asezat, pe care si-o mbogtisesingur cu suficiente cunostinte. Douzeci de ani se ocupase cu problememuncitoresti. De mai multi ani era presedintele corporatiei metalurgice.Vorbitor de mna ntia. La tribun, n fata multimii, impunea. Un suflet sio constiint clar romneasc. si iubea tara, armata, Regele. Un buncrestin. O musculatur de lupttor de circ si o fort n adevr herculean.Iesenii l cunosteau nc demult.

nainte de rzboiu venise la Iasi un circ cu atleti. Luptau toate natiile:Unguri, Turci, Romni, Rusi etc. ntr-una din seri, cnd unul singur btusepe toti ceilalti lupttori, din mijlocul multimii spectatorilor se ridic incettean, care cere s lupte si el cu nvingtorul. I se admite. Se dezbracsi lupta ncepe. n dou minute Ungurul a fost trntit la pmnt, nvins.Romnul care biruise n mijlocul sentimentelor de admiratie de admiratieale multimii, era Constantin Pancu.De aceea cnd a aprut pentru prima dat pe strzile Iasiului chemarea lalupt a lui Pancu, lumea, care are cultul fortei, a primit-o cu ncredere.Actiunea lui a durat un an. S-a mrit n msura primejdiei bolsevice si apois-a micsorat n msura scderii ei.La nceput consftuiri, apoi ntruniri care ajungeau pn la 5-6 si chiar10000 de oameni. Acestea erau, n perioada critic, sptmnale. Aveauloc n sala Principele Mircea si uneori chiar n Piata Unirii. Printre cei careluau cuvntul regulat eram si eu. Atunci am nvtat s vorbesc n fatamultimii. Este incontestabil c Garda Constiintei Nationale a nltat ntr-unmoment critic constiinta national a Romnilor ntr-un punct deimportant ca acela al Iasiului si a asezat-o ca o barier n fata valuluicomunist.Activitatea aceasta nu s-a mrginit numai la Iasi. Ne-am deplasat si n alteorase. Apoi foaia "Constiinta", care aprea regulat, ptrunsese cu strigtulei de alarm aproape n toate orasele din Moldova si Basarabia.n domeniul actiunii, ciocnirile ntre cele dou tabere, ciocniri inerente,sngeroase, erau aproape zilnice.Din ele noi ieseam cu mai multi rniti. Situatia aceasta de ncordare adurat pn n primvar. Dup dou mari victorii ale noastre, putereaofensiv a adversarilor a fost cu mult redus. OCUPAREA REGIEI MONOPOLURILOR STATULUI DE CTRE GARDACONSTIINTEI NATIONALE Era pe la 10 sau 11 Februarie 1920. De dou sptmni se vorbea degreva general n toat tara. Se apropia btlia decisiv. Pe la ora 12, sezvoneste n oras c la Regie, unde erau circa 1.000 de lucrtori, s-adeclarat greva, a fost arborat drapelul rosu, tablourile Regelui au fost date jos si sfrmate n picioare, iar n locul lor asezate fotografiile lui KarlMarx, Trotzki si Racowski.Oamenii nostri au fost btuti, mecanicii de la masini, care erau din Gard,rniti. La ora 1, suntem la sediu adunati cam o sut. Ce facem ? Pancuprezideaz discutia. Dou preri. Unii sustineau s trimitem telegrameguvernului, cernd interventia armatei. Eu eram de prere s mergem toticei prezenti la Regie si cu orice risc s dm steagul jos. Se admite punctulmeu de vedere. Am luat steagul nostru si la ora 1 am pornit cu Pancu nfrunte pe Lpusneanu si Pcurari, n mars fortat, cntnd "Desteapt-teRomne". n apropierea fabricii, n strad, cteva grupuri de comunistisunt date peste cap.Intrm n curtea fabricii. Ptrundem n cldire. M urc cu steagul pn laacoperis si l nfig sus. De acolo ncep s vorbesc. Apare armata si ocupfabrica. Noi ne retragem cntnd. Ne rentoarcem la sediu. Ne gndim:Incursiunea noastr rapid a fost bun. n oras vestea atitudinii pe care am avut-o se rspndeste ca fulgerul. Totusi greva continu. Armata nupoate dect s pzeasc steagul, ea nu poate pune fabrica n miscare. Cefacem ? n mintea noastr ncolteste o idee. S cutm n tot Iasiul mnde lucru si s deschidem fabrica. n trei zile, 400 de lucrtori noi, adunatidin toate colturile Iasiului, sunt introdusi n fabric.

Aceasta ncepe sfunctioneze. Greva a esuat. Peste dou sptmni, jumtate din grevisticer s fie reprimiti la lucru. Victoria noastr e mare.Cel dinti pas ctre greva general este respins. Planurile consortiuluiiudeo-comunist ncep s fie dejucate. Actiunea aceasta a avut un rsunetputernic n rndurile romnesti, ridicndu-le moralul. STEAGUL TRICOLOR DEASUPRA ATELIERELOR DE LA NICOLINA Cel mai puternic centru comunist l formau Atelierele C.F.R. de la Nicolina.Aici erau peste 4.000 de lucrtori, aproape toti bolsevizati. Cartierele din jurul acestor ateliere, Podul Ros, Socola si Nicolina erau cotropite de unnumr considerabil de jidani. De aceea conductorul din Iasi al miscriicomuniste, Doctorul Ghelerter si aghiotantul su, Gheler, si fixaser aicipunctul de rezistent.Nu trecuse o lun de la nfrngerea suferit la Regie si ca un semnal de ncepere a grevei generale si a luptei decisive, apare steagul rosufluturnd pe ateliere. Greva este declarat. Miile de lucrtori prsescatelierele. Autorittile sunt neputincioase.Noi convocm pentru a doua zi, prin manifeste, pe toti Romnii la o ntrunire n sala Principele Mircea. Dup discursuri, iesim deoarece suntpeste 5.000 de comunisti narmati care ne asteapt si vor fi mari vrsride snge.Noi apucm atunci din Piata Unirii spre gar.Aici arborm drapele pe depou si pe cldirea grii. Apoi ocupm un trencare se afla la peron si pornim cu el spre Nicolina. n gara Nicolina cinevaschimb macazul si ptrundem cu tren cu tot n ateliere. Coborm. nateliere, nimeni. Pe una din cldiri, steagul rosu. Eu ncep s m catr peniste trepte de fier prinse n perete lund n gur un steag tricolor. Cuoarecare greutate, pentru c era o nltime mare, ajung pn la acoperis.M ridic deasupra si m trsc pn la vrf. Smulg steagul rosu si nmijlocul uralelor n adevr de nedescris, c are se prelungesc ctevaminute, ridic si leg steagul tricolor. De acolo am vorbit. Dincolo de ziduri,comunistii se adun mereu n mas compact si manifesteazameninttor. O muzic infernal. nuntru urale, afar huiduieli si njurturi. Cobor ncet pn jos. Pancu d ordin de plecare. La poart nscomunistii masati bareaz iesirea si strig: "S vin Pancu si Codreanu !". Trecem 30 de metri naintea multimii si pornim spre poart. La mijloc,Pancu, n dreapta un meserias, Mrgrint si n stnga eu. T oti trei cuminile n buzunare pe revolvere naintm fr s vorbim nimic. Cei dinpoart ne privesc tcuti si nemiscati. Iat-ne la ctiva pasi. M astept la untiuit de glont pe la ureche. Psim nainte drepti si hotrti. Totusi unmoment sufletesc neobisnuit. Suntem la doi pasi. Comunistii se dau ntr-oparte si alta lsndu-ne loc liber. Pe o distant de aproape zece metri,trecem ntr-o tcere mormntal, prin mijlocul lor. Nu ne uitm nici la dreapta nici la stnga. Nu se aude nimic, nici mcar rsuflareaomeneasc.Din urm vin ai nostri. Trec si ei, dar nu se mai pstreaz tcerea. ncep njurturi, amenintri de ambele prti. Nici o ncierare. Ne ndreptmcompacti pe linia ferat spre gara Iasi. Pe deasupra atelierelor bate vntul n pnza tricolorului biruitor.Efectul moral al acestei actiuni este incomparabil. Iasiul huieste. Pe stradnu se vorbeste dect de Garda Constiintei Nationale. Un curent deredesteptare romneasc pluteste prin aer. Trenurile duc mai departe,spre cele patru prti ale trii, renvierea.Ne dm seama, c bolsevismul va fi nvins, pentru c n fata lui, ladreapta, la stnga s-a ridicat o barier de constiint care nu-i va maipermite s se extind. Toate drumurile de naintare i sunt nchise. De acum va trebui s dea napoi.Nu mult dup aceasta a intervenit si actiunea ntreprins de

guvernulGeneralului Averescu care a tiat orice perspectiv acestei miscri. SOCIALISMUL NATIONAL-CRESTIN. SINDICATELE NATIONALE Garda Constiintei Nationale a fost o organizatie de lupt, de drmare aadversarului.De multe ori vorbeam cu Pancu n serile lui 1919, cci necontenit eram mpreun si aproape regulat la masa sa. Si-i spuneam: Nu-i de-ajuns s nvingem comunismul. Trebuie s si luptm pentrudreptatea muncitorilor. Au dreptul la pine si dreptul la onoare. Trebuie sluptm n contra partidelor oligarhice, crend organizatii muncitorestinationale care s-si poat cstiga dreptatea n cadrul statului, nu n contrastatului.Nu admitem nimnui ca s caute si s ridice pe pmntul romnesc altsteag dect acela al istoriei noastre nationale. Orict dreptate ar puteaavea clasa muncitoare, nu-i admitem ca s se ridice peste si mpotrivahotarelor trii. Nu va admite nimeni ca pentru pinea ta s pustiesti si sdai pe mna unei natii strine de bancheri si cmtari, tot ce a agonisittruda de dou ori milenar a unui neam de muncitori si de viteji. Dreptateata, n cadrul drepttii neamului. Nu se admite ca pentru dreptatea ta ssfarmi n bucti dreptatea istoric a natiei creia aparitii.Dar nici nu vom admite ca la adpostul formulelor tricolore, sa se instalezeo clas oligarhic si tiranic, pe spatele muncitorilor de toate categoriile sis-i jupoaie literalmente de piele, fluturnd prin vzduh necontenit: Patrie- pe care n-o iubesc - Dumnezeu - n care nu cred, - Biseric - n care nuintr niciodat, - si Armat pe care o trimit la rzboi cu bratele goale.Acestea sunt realitti, care nu pot fi embleme pentru escrocherie politic n mna unor scamatori imorali.Am nceput apoi organizarea muncitorilor n sindicate nationale si chiar aunui partid politic: "Socialismul nationalcrestin" (1. Nu auzisem pe aceavreme de Adolf Hitler si de National-Socialismul german.). Pancu a scrisatunci: CREZUL SOCIALISMULUI NATIONAL-CRESTIN "Cred ntr-unul si nedesprtit Stat Romn de la Nistru la Tisa, cuprinztorultuturor Romnilor si numai al Romnilor, iubitor de munc, cinste si n fricalui Dumnezeu cu durere de tar si neam. Dttorul de drepturi egale, civilesi politice la brbati si femei. Protector al familiei, salariind functionarii simuncitorii pe baza numrului de copii si pe baza muncii depuse, ntelegnd cantitatea si calitatea, si ntr-unul Stat sprijinitor al armonieisociale prin restrngerea numrului de grade; iar pe deasupra salariuluisocializnd fabricile, proprietatea tuturor muncitorilor, si pmntuldistribuit tuturor plugarilor.Repartizarea beneficiilor ntre patron (stat sau particular) si muncitori.Patronul (particular) pe lng salarierea muncii sale va primi un procentdescrescnd proportional cu mrimea capitalului. Si ntr-unul Statasigurtor al muncitorilor prin "fondul riscurilor". ntemeietor de depozitede hran si mbrcminte pentru muncitori si functionari care organizati nsindicate nationale vor avea reprezentanti n comitetele administrative depe lng diferite institutii industriale, agricole si comerciale.Si ntr-unul mare si puternic "printe al muncitorilor" si Rege al tranilor,"Ferdinand I-iu", care pentru fericirea Romniei totul a jertfit si care pentrumntuirea noastr una cu poporul s-a fcut. Care n fruntea ostilor de laMrsti si Mrsesti a biruit, si care din nou cu dragoste si ncredere seuit ctre ostasii ce-i datoreaz credint, si care vor gsi n cazrmi oadevrat scoal a natiunii, pe care s o treac n termenul de un an.ntr-un tricolor nconjurat cu razele Socialismului National-

Crestin, simbolde armonie ntre fratii si surorile Romniei Mari.ntr-una Sfnt Biseric Crestin cu Preoti trind din Evanghelie si care sse jertfeasc apostoleste pentru luminarea celor multi.Mrturisesc alegerea ministrilor de ctre Camer, suprimarea Senatului,organizarea politiei rurale, impozitul progresiv pe venit, scoli deagricultur si meserii la sate, "cercusoare" pentru gospodine si adulti,aziluri pentru invalizi si btrni, case nationale, cercetarea paternittii,aducerea legilor efectiv la cunostinta tuturor, ncurajarea initiativeiparticulare n interesul Neamului si dezvoltarea industriei casnicetrnesti.Astept nvierea constiintei nationale la cel din urm pstor si coborreacelor luminati n mijlocul celor truditi spre a-i ntri si ajuta n adevratafrtie, temelia Romniei de mine. Amin! "Garda Constiintei Nationale" Ziarul "Constiinta", Luni 9 Februarie 1920. Ne-am apucat apoi de organizarea sindicatelor nationale.Iat un proces-verbal de constituire a unui sindicat. l public pentru ascoate n relief constiinta muncitorimii iesene n acele ceasuri: "Proces-verbal Subsemnatii meseriasi, muncitori si functionari ai Fabricii de tutun R.M.S., ntruniti asear, Luni 2 Februarie 1920 n localul "Grzii ConstiinteiNationale" Str. V. Alecsandri No. 3, sub presedintia D-lui C. Pancu,presedinte activ al Grzii, fat cu tendintele criminale ale unor indivizi careservesc alte interese dect acelea ale Neamului lor si fat cu propagandape care o fac, pentru a lovi si n bunul mers al acestei institutii ti nexistenta noastr a acelor care muncim de o viat ntreag pentrubuctica de pine, care e si singura hran a noastr si a copiilor nostri, noi muncitori romni cinstiti si legali care ntelegem s mergem sub steagultrii noastre, si care ntelegem s mergem pe drumul pe care l dicteazinteresele supreme ale neamului acestuia, pentru bunul mers al acesteiinstitutii, pentru a face s se nceteze odat propaganda dusmanuluiprintre rndurile noastre, am hotrt s ne constituim ntr-un sindicatnational profesional, pentru care am ales urmtorul comitet si un delegatal "Grzii Constiintei Nationale".Urmeaz 183 de semnturi. "Constiinta"9 Februarie 1920. Nr.17 si 18. UN TABLOU FIDEL AL SITUATIEI LA 1919 ncerc s redau momentul de la 1919-20, lund din ziare si manifeste ceeace cred a fi semnificativ.Primul manifest lansat de Constantin Pancu n Iasi n August 1919, lipit petoate zidurile Iasiului, ntr-un moment de dezorientare general, estesemnalul de lupt al Iasiului muncitoresc romnesc: "APEL CTRE MESERIASI, MUNCITORI, SOLDATI SI TRANI ROMNI Fratilor, Dup ani de groaznice lupte lumea srbtoreste pacea ntre oameni,conductorii luminati din toate trile civilizate se silesc s nlture rzboiulprin ntemeierea unei legi pentru unei vietuiri pasnice n viitor.Dar iat c din rsrit se aud glasuri de ur care vdesc nzuintadusmanilor nostri de a ne sfsia, prin nvrjbire si nentelegerile dintre

noi.Din Rusia, stpnit de ntunericul nvtturilor gresite, pornesc ndemnuride lupt la foc si la uciderea fratilor de acelasi snge.Din Ungaria, care-si plnge mrirea de altdat, se aud aceleasi ndemnuri. Dusmanii din rsrit s-au unit cu cei din apus ca s tulburelinistea noastr pentru ca apoi s ne poat cotropi.Strinii de peste hotare ncearc s mpart paharul cu otrav ntre noi,prin nstrinatii care triesc la snul trii noastre. Ei au cutezanta s spunc ndemnurile lor le fac n numele pcii, n numele drepttii si al liberttii, n numele muncitorilor. Cuvntul lor e minciun, ndemnul lor e veninomortor, cci:Ei zic c voiesc pacea, dar ei singuri o nimicesc omornd pe cei maivrednici.Cer libertatea, dar cu amenintri de moarte, silesc lumea s li se supun.Doresc nfrtirea, dar ei seamn ura, nedreptatea si desfrul n mijloculpopoarelor.Mai mult nc: ei zic c voiesc desfiintarea capitalului cstigat prinsudoarea fruntii.Ne spun c nu voiesc rzboiul dar ei se rzboiesc.Cer desfiintarea armatei, dar ei se narmeaz. Ne ndeamn s aruncmsteagul tricolor, dar voiesc s ridice n locul lui steagul rosu al urii. S nudati crezare manifestelor si ndemnurilor lor precum n-ati dat crezaremanifestelor dusmane cnd luptati la Oituz, Mrsti si Mrsesti.Datoria oricrui bun Romn este de a se ngriji ca si pe viitor smntanentelegerii, pe care o ncearc s o arunce ntre noi, s nu prindrdcini. Desvrsiti lucrul nceput prin munca si cinstea voastr. Dusmanii vostrisunt: lenea, ura si necinstea care domnesc peste hotare si care neamenint si pe noi.Fiti cu luare aminte! Pstrati-v sufletul curat, nu uitati c mntuireanoastr este munca, unirea si cinstea. Frati soldati, Cu credint n Dumnezeu ati nfrnt puterea vrjmasului. Cu armelevoastre ati tras pentru vesnicie hotarele trii.Cu sngele vostru ati desvrsit si pecetluit jertfele voastre.De aceea nu ngduiti ca mini strine si nelegiuite s strice ceea ce voiati svrsit. Pstrati mai departe iubirea de tar si credinta ctre Rege. Ati jurat c veti apra cu ultima pictur de snge hotarele Patriei. Pziti-le nluare aminte, contra relelor porniri ale vrjmasilor, cci asa au fcutprintii si strbunii nostri. Frati trani, Dumnezeul printilor nostri s-a nduiosat de suferintele noastre si ne-a datun an mbelsugat cum rar s-a vzut. Fiti recunosctori fat de bunulDumnezeu prin munca si credinta voastr. nnoiti-v puterile de munc,strngeti cu srguint roadele pmntului. Fiti linistiti cci pmntul din Tisa, Dunre si Marea Neagr, l-ati cstigat n ntregime.Pstrati-l cu sfintenie, aprati bogtia lui prin munca si iubirea voastr. Frati romni, n voi st ndejdea si puterea acestei tri. Voi sunteti si fericirea zilei demine. Iar voi s nu v agonisiti blesteme, ci binecuvntri.Dusmanii ne atac la Nistru si la Tisa. Ei ncearc s tulbure si pacea nuntru trii.Mntuirea noastr e munca, cinstea, iubirea de neam si credinta nDumnezeu.Fiti cu luare aminte, chemati la calea adevrat si pe cei care s-au rtcitsi au trecut n rndurile celor fr neam si credint. Strnsi n jurul tronuluisi uniti sub umbra steagului tricolor vegheati la linistea trii.Spuneti strinilor si nstrinatilor care ncearc s ne tulbure, c n jurulnostru s-a format o gard national care vegheaz si va lupta contra celorce voiesc s semene nentelegeri ntre noi.Romni de pretutindeni, muncitori, meseriasi, soldati si trani, fiti vrednicide strmosii nostri si

de nltimea vremurilor pe care le trim.(ss) Cercul romn al meseriasilor, Sindicatul tractiunii C.F.R., Sindicatulprofesional C.F.R., Societatea invalizilor de rzboi, Breasla fierarilor etc." "Constiinta" Anul I. Nr. 1, 30 August 1919. CONDUCTORII MUNCITORILOR ROMNI Conductorii muncitorilor romni comunisti, nu erau nici romni si nicimuncitori.La Iasi: Dr. Ghelerter, jidan; Gheler, jidan; Spiegler, jidan; Schreiber, jidanetc.La Bucuresti: Ilie Moscovici, jidan; Pauker, jidan etc.n jurul lor o serie de muncitori romni rtciti.n caz de reusit a revolutiei, presedinte de republic, ce ar fi uzurpat loculmritului Rege Ferdinand, trebuia s fie Ilie Moscovici. n parlamentul Romniei Mari la 1919, n timp ce toti deputatii si senatoriituturor tinuturilor romnesti unite, nfiorati de marele act al Unirii, seridicaser n picioare si aplaudau pe Marele Rege ntregitor, acest domnIlie Moscovici a refuzat s se ridice, stnd jos ostentativ. ATITUDINEA PRESEI JIDNESTI Este necesar de subliniat atitudinea presei jidnesti n acele momente demare primejdie pentru neamul romnesc. Ori de cte ori natia romneasca fost amenintat n existenta ei, aceast pres a sustinut tezele careconveneau mai bine dusmanilor nostri. Dup cum, urmrind evenimentele,usor se poate vedea c aceleasi teze au fost combtute cu nversunare oride cte ori ele erau n favoarea unei miscri de renastere romneasc.ngrijorrile noastre au fost pentru ei zile de bucurie, iar bucuriile noastreau fost pentru ei zile de doliu. LIBERTATEA Libertatea asa de mult contestat azi miscrii nationale, era atunci ridicatla rangul de dogm, ntruct ea trebuia s serveasc cauza nimiciriinoastre. Iat de pild ce scria "Adevrul" din 28 Decembrie 1919 subsemntura lui Emil D. Fagure (Honigmann):"...Acordndu-se dreptul de liber manifestare partidului socialist, nu sepoate sustine c se acord un privilegiu acestui partid. Oricare ar fipartidul care ar voi s manifesteze, va trebui s se respecte acestdrept...". URA n aceeasi foaie putem citi:"Ura trebuie s fie vesnic cluza contra partidului de ucigasi care adomnit n cap cu Ion Brtianu".Ura iudaic mpotriva Romnilor e binecuvntat. E sustinut; se face apella ea. Nu e o crim. Nu e o rusine medieval.Cnd e vorba ns ca Romnii s-si apere drepturile lor nclcate, actiunealor este etichetat drept ur si ura devine un semn al barbariei, unsentiment njositor pe care nimic nu se poate cldi. ORDINEA LEGAL ( "ADEVRUL" 5 OCT. 1919) "S-a isprvit! Prin <<naltul>> decret lege, pe timpul perioadei electoralese instituie un nou regim mult mai aspru ca nainte, al strii de asediu si alcenzurii, opozitia si tara

ntreag este scoas n afar de lege.Este pur si simplu regimul dictaturii militare n care singur coroana esteatot-puternic. Coroana si partidul liberal, iar ca executor al acestor douvointe este guvernul de generali........ astfel decretul lege ne interziceatacurile contra coroanei. Dac va fi luat ca un atac spunerea adevrului c coroana si-a asumat greaua sarcin de a conduce singur si cu partidulliberal tara, acest atac va trebui totusi s-l dm.Decretul ne interzice atacul contra formei actuale de guvernmnt, dacprin aceasta se ntelege c nu avem dreptul s protestm cu toatvehementa contra guvernului actual care este rezultatul vointeineconstitutionale a dou persoane, noi vom protesta...Dac alt cale nu este deschis mpotriva acestei stri de lucruri, dac amsti c incitarea la revolt sau contra ordinii asa zise legale, ar avea unefect, ceea ce din nenorocire nu este n-am ezita un singur moment s ofacem, cci contra unui regim dictatorial si de teroare nu exist alt mijlocde lupt....Ne socotim n fata unei bande narmate care se pune n afar de legi siuzeaz de forte brutale...Cu toate acestea vom flutura acest steag si cznd vom striga totusi: jostirania; triasc libertatea".Iat presa jidneasc de la 1919.Deci: incitarea la revolt contra Coroanei, contra formei de guvernmnt siordinii legale. INCITAREA LA REVOLT ("ADEVRUL" din 11 OCT. 1919) "Nebunii! Unde sunt nebunii?""Cum am zis, avem prea multi oameni cuminti si nici un nebun. Ori nebunine trebuie. Cei de la 1848 erau nebuni si au dezrdcinat regimul boierescde atunci...Ne trebuie si nou nebuni. Cu oameni cuminti care despic un pr n 14 sitot nu se hotrsc, nu este nimic de fcut. Ne trebuie cel putin un nebun,dac nu mai multi nebuni. Ce va face nebunul sta, de unde vreti s stiueu?..... .Se cere dar un nebun. S vin dar nebunii.Pn si socialistii s-au cumintit. Ei au realmente un partid n dosul lor sioameni care n-ar trebui s aib fric de nimeni. Fric vd c n-au. Dar suntsi cuminti. Ca si altdat, I. Ndejde, se tin grpis de starea legal. Cei dela putere civili si militari vor s-i scoat. Inutil ncercare. Tactica lor estarea legal. Chiar cnd sunt mpuscati ca la 13 Decembrie 1918, cndsunt snopiti n bti, cnd Frimu este cobort n mormnt de zbirii si,socialistii protesteaz, ce-i drept, cu mult demnitate, dar nu se abat de lacalea legilor.n orice caz, ne trebuie nebuni.S ias nebunii care s nceap actiunea ilegal sau n contra legii, mpotriva strii de lucruri de astzi. COROANA Coroana a constituit n totdeauna pentru Romni un patrimoniu scump. Eafiind garantia unittii si a rezistentei noastre n fata oricror primejdii, jidanii n-au pregetat de a o ataca, de a o insulta si de a o compromite prinorice mijloace. Iat, de pild, cum trateaz Dimineata din 16 Noiembrie 1919, peRegele Ferdinand: Din cauza unei greseli Un animal are nevoie de preocupri mrginite, ns mintea lui ajunge cas le satisfac. Rareori, foarte rareori, animalul se nseal. Si astfel, totinteligenta lui, orict de mic, l mpiedic de a cdea n greseli grosolane.Nu tot astfel se ntmpl cu Regele.Voiesc s vorbesc de regele creatiunii.Regele creatiunii este mult mai inteligent dect un cne, un

cal, un mgar.E cert. Dar pe cnd nici unul din aceste trei animale n-ar clca pemarginea unei prpastii, nu s-ar arunca pe valurile apei spre a se neca orin-ar ncerca o miscare vtmtoare, regele creatiunii svrseste n fiecarezi greseli de neiertat...ntelepciunea cere ca Regele s nu se lase prizonier n mna unui singurom si a unui singur partid.Cu tot respectul sunt dator s spun Majesttii Sale c a gresit. Situatia attde neclar este opera Majesttii Sale. Fiindc Majestatea Sa cednd unorobsesiuni vinovate si interesate, a fugit de solutiunile firesti pe care leporuncea situatia intern.Dac nici astzi coroana nu se va hotr s intre pe cile firesti care suntdesprtite de interesele viitoare, natura si va lua drepturile ei cu nc simai mare hotrre.Regele creatiunii este avizat. BISERICA CRESTIN (OPINIA DIN 10 AUGUST 1919) Nationalistii din Iasi ncep s se agite: sunt ns prea putini si preabicisnici, de aceea agitatia lor care altdat revolta, astzi este pur sisimplu ridicol.Nationalistii au format o Gard a Constiintei Nationale . S-au lansatmanifeste. Se tin ntruniri Au fost chemati si studentii sovini. Au venit sipreoti de rigoare Cnd pretutindeni, din legiuirile cele mai despotice sesterg deosebirile ntre nationalitti, la noi nationalistii vor s accentuezeaceste deosebiri si mai ales n momentul cnd conferinta pcii vrea sne impun n tratat controlul minoritarilorCnd pretutindeni Biserica se desparte de stat, rmnnd o afacereparticular a fiecruia, la noi nationalistii fac apel la cler pentrupropaganda religioas organizat si cu caracter de principiiAtunci intervine preotul: cu duhul blndetii, el si mplnt mna n chicapoporului pe care l bate cu fruntea de lespezile Bisericii pn cnd lameteste. Poporul n Biseric nvat umilinta si resemnarea. Asa a datDumnezeu.Minciunile acum nu mai amgesc pe nimeni. n zadar nationalistii si aninbenzi tricolore la mnec, n zadar asmut vulgul intelectual mpotrivaevreilor, n zadar pun preotii n biserici s ne afuriseasc. Nu se mai temenimeni astzi de afuriseala Dumnealor. propovduim dragostea ntre oameni. Si dm cu piciorul n usa templelorcare adpostesc ura si rzbunarea. Isclit: M. Sevastos PROCESIUNEA (OPINIA DIN 26 OCTOMBRIE 1919) La apelul Grzii Constiintei Nationale, onoratul cler si-a pus la dispozitiamanifestantilor brbile, odjdiile si praporiiLuxul ns de avea la dispozitie un Dumnezeu cu un ntreg stat major artrebui pltit. Noi preferm ca n birul nostru s se tocmeasc un profesor,nu un preot. Dorim deci separatia Bisericii de stat. Cci nu admitem s se ncurajeze - prin contributia noastr fortat - obscurantismul, renuntarea sispiritul de resemnare care mentin regimurile politistendrt spre Evul mediu? Spre inchizitie? Suntem exasperati de teroarea nsacou si n tunic, nu mai putem suporta si teroarea n ras Cu durereprivim manifestatiile de pe strzi cu sfori si cu epolete - si

nu vrem s maiasistm la defilarea mitrelor si a basmalelor rosiiDe ajuns.Boltile Bisericilor apas pe umeri neamul omenesc - metaniile l atrag lapmnt.Va fi o procesiune fad. Vor trece pe strzi odjdii de muzeu, sceptre cubriliante, mitre Vor trece cruci si patrafire.Vor trece brbi. Oratori cu gesturi crncene si vor desface pieptul artndmultimii coasta lor nsngerat - vor suge ntre dinti bureti cu otetIsclit: M. Sevastos ***Este clar. De aici si pn la atacarea ofiterilor pentru ruperea epoletilor numai este dect un pas. Si tot numai un pas pn la drmarea bisericilorcu trncoapele sau pn la transformarea lor n grajduri sau localuri depetrecere sadic pentru jidnasii de la Opinia, Adevrul, Dimineatasi neamul lor.Am vzut n coloanele acestor ziare, ntr-un ceas de grea cumpnromneasc, toat ura si vicleana uneltire a unei natii vrjmase, asezat sitolerat aici din mila si numai din mila Romnilor. Lips de respect pentrugloria armatei romne si pentru sutele de mii de morti n uniforma eisfintit; lips de respect pentru credinta crestin a unui popor ntreg.Nuera zi s nu se arunce pe fiecare pagin venin n inimile noastre.Din lectura acelor ziare care mi-au crispat sufletul, am cunoscutadevratele sentimente ale acestor venetici pe care s le-au dezvluit, frnici un fel de retinere, n momente n care ne-au crezut doborti lapmnt.ntr-un an de zile am nvtat atta antisemitism ca s-mi ajung pe treivieti de om. Cci nu poti s izbesti n credintele sfinte ale unui popor, nceea ce inima lui iubeste si respect, fr ca s nu rnesti n adncuri sifr ca din rana fcut s nu picure snge. Sunt 17 ani de atunci si ranasngereaz mereu.*** S-mi fie ngduit nc odat a-mi ndeplini o datorie sacr, amintind aicide acest erou, atlet al muncitorimii crestine, meseriasul Constantin Pancu,sub a crui comand am fost si alturi de care am stat pn cnd Bestiarosie, asa cum i spunea el, a fost nfrnt.Acestui om - curajului si pieptului lui - se datoreaz salvarea Iasiului de lanimicire. Sapte ani mai trziu, acest urias slbit de suferint si de srcie,umbla ca o umbr pe strzile Iasiului, cernd ajutor pentru a merge s secaute de o boal de inim.A murit bolnav si srac, uitat si neajutat, n mijlocul unei tri nepstoaresi a unui oras pe care l-a aprat cu pieptul su, n ceasurile cele mai grele. PRIMUL CONGRES STUDENTESC DUP RZBOI CLUJ, 4, 5, 6 SEPTEMBRIE 1920 Congresul acesta a avut loc n sala Teatrului National din Cluj, ntr-oatmosfer de mare entuziasm, datorit unirii neamului romnesc prin fortaarmelor si jertfelor lui. Era cea dinti ntlnire a tinerilor intelectuali ai unuipopor rzletit n cele patru vnturi de soart si de nenoroc. Dou mii deani si de nedreptti si suferinte se ncheiau acum.Ct entuziasm, cte emotii sfinte, cte lacrimi n-am vrsat cu totii!Dar pe ct era de mare entuziasmul care ne coplesea inimile prim mretialui, pe att era de mare dezorientarea fat de linia viitorului. De aceastdezorientare a cutat s profite puterea iudaic. Ea a sugerat si pn lasfrsit a fcut presiuni la minister, prin masonerie si oameni politici, ca laordinea de zi a congresului s se pun intrarea studentilor evrei n centrelestudentesti.Cu alte cuvinte se ncerca transformarea unor centre romnesti n

centremixte romno-jidnesti.. Primejdia era mare: cu bolsevismul btnd la ussi cu perspectiva de a fi coplesiti ca numr de elemente iudeo-comuniste n propriile noastre centre. Cel putin n dou dintre ele, Iasi si Cernuti,situatia era tragic.Cu toate acestea, conductorii congresului, Lbusc, presedintele Iasiului,cu ntreg comitetul, Nazarie, presedintele Bucurestiului, cu ntregcomitetul si cu toate societtile, Puscasu, presedintele Clujului, eraucstigati de aceste idei. Tinerii studenti sunt foarte influentabili, mai alescnd le lipseste o credint. Ei se las amgiti nu att prin avantajelemateriale imediate care li s-ar oferi, ct mai ales prin mgulirile ce li seaduc si prin perspectivele de mare viitor ce li se ofer. Tnrul ns va trebui s stie c n orice post va fi, este o santinel nslujba neamului si c a se lsa cumprat, flatat, ademenit, nseamn oprsire de post, poate nsemna o dezertare sau chiar o trdare.Micul nostru grup de la Iasi, invincibil prin hotrrea sa, unit cu grupulbucovinenilor, s-a luptat cu ndrjire timp de dou zile. Pn la sfrsit a nvins. Congresul a admis motiunea propus de mine, prin vot nominal, mpotriva motiunii sustinut de ntreaga conducere studenteasc. Votulacesta cred c nu l-a dat congresul din convingere, ci mai multimpresionat de hotrrea si disperarea cu care a fost dus lupta.Studentimea cernutean, care nu trecea de 60 la numr, s-a purtatadmirabil. Micul nostru grup al iesenilor, nu trecea de 20, de asemenea.Dac mai adugm nc 20, grupul Ciochin, tot de la Iasi, lupta de 2 zile afost de 100 contra 5.000. Victoria noastr de atunci a fost hotrtoare. Centrele studentesti, dacpunctul nostru de vedere ar fi czut, si-ar fi pierdut caracterul lorromnesc si, n contact cu jidanii, ar fi apucat pe calea bolsevismului.Studentimea romn a fost la o mare rspntie.Iar cel mai trziu, la 1922, n-am mai fi avut o izbucnire a unei miscristudentesti romnesti, ci poate o izbucnire a revolutiei comuniste. DESCHIDEREA UNIVERSITTII DIN IASI N TOAMNA ANULUI 1920 La celelalte centre universitare, liniste. Noi eram ns condamnati larzboire.Pentru prima oar n istoria Universittii iesene, senatul universitar anuntdeschiderea cursurilor fr preoti si fr serviciul religios. Pentru a ntelege cineva durerea noastr, trebuie s stie c aceast solemnitateera, nentrerupt, de o jumtate de veac, cea mai frumoas srbtoare auniversittii. Veneau: tot senatul universitar, toti profesorii, toti studentii sicei nou nscrisi; era prezent elitaintelectual a Iasiul ui. MitropolitulMoldovei sau Vicarul oficia slujba n aul,binecuvntnd nceputul muncii pentrucultura poporului romn. Dar acumuniversitatea noastr se dezbrca, printr-un gest al senatului universitar, depodoaba traditiei ei semiseculare.Mai grav: universitatea Iasiului crestin, ceamai nalt scoal romneasc, proclama nceasurile grele de atunci, lupta contra luiDumnezeu, alungarea lui Dumnezeu dinscoal, din institutii, din tar.Profesorii Universittii din Iasi, afar de cei4-5 cunoscuti, au primit cu maresatisfactie hotrrea pgn a senatului,acest pas nainte, care va scoate stiintaromneasc din barbarie si dinprejudectile medievale. Studentii comunisti jubilau, jidnimea triumfa,iar noi, ctiva, ne ntrebam cu durere: oar e ct mai este pn cnd vor fidrmate bisericile iar preotii n odjdii rstigniti n altare?Un numr de vreo opt studenti nationalisti, care ne aflam n Iasi, amumblat zadarnic pe la usile multor profesori, ncercnd s-i convingem areveni asupra msurilor luate. Repetatele noastre

interventii n-au dus lanici un rezultat.Si atunci, n ajun, am hotrt un lucru grav: s ne opunem cu forta ladeschiderea universittii.Ne-am culcat cu totii n str. Suhupan nr.4, sediul actiunii noastre, pentru armne grupati. La 6 dimineata eu am plecat nainte cu Vladimir Frimu,urmnd ca ceilalti s vin dup noi. Am nchis si baricadat usa din dos auniversittii, lsndu-l pe Frimu acolo.Eu am fcut un afis scris cu creionul rosu, pe care l-am lipit pe usa ceamare de la intrare: Aduc la cunostinta domnilor studenti precum si adomnilor profesori, c aceast universitate nu se deschide dect n urmaslujbei religioase traditionale. Restul camarazilor n-a venit dect trziu, prea trziu.De la ora 8 au nceputs vin studentii. Eu am rezistat singur la us pnla ora 9 si jumtate, cnd n fata universittii se adunaser peste 300 destudenti.n momentul cnd profesorul Mller de la matematici voia s intre cu forta,i-am spus: Cnd ati intrat profesor la universitate ati jurat pe cruce.Pentru ce v ridicati cum mpotriva crucii? Sunteti un sperjur, pentru c ati jurat ntr-un lucru n care nu ati crezut, iar acum v clcati jurmntul.Atunci studentii, peste 300, n frunte cu Marin, seful comunistilor, cuHritcu, cu Ionescu de la Botosani, s-au repezit asupra mea, m-au ridicat pesus, au deschis usa de la universitate, m-au introdus n sala pasilorpierduti, unde m-au purtat ca ntr-un vrtej de la un capt la cellalt alslii timp de aproape o jumtate deor, dndu-mi cu bastoanele si cupumnii n cap. Nici o aprare si nici o ripost nu mai era posibil, deoareceeram prins la mijloc si mpins din toate prtile primind lovituri depretutindeni.n sfrsit am fost lsat.Pe cnd stteam ntrun colt si m gndeam lanenorocul nfrngerii mele, au sosit si cei sase. Biruinta adversarilor n-adurat ns mult pentru c peste putin timp secretarul universittii sacobort de la rectorat si a afisat urmtoarele: Se aduce la cunostintatuturora c rectoratula hotrt ca universitatea s rmn nchis pnMiercuri, cnd se va deschide cu serviciul religios. Era un mare triumf pecare l-am primit cu o bucurie nespus.Miercuri dimineata, peste dou zile, n sala arhiplin de lume din ntregorasul sa oficiat serviciul religios. Pe mine m-au felicitat toti. A vorbitnentrecut de frumos profesorul A. C. Cuza.De atunci mi s-a nrdcinat credinta care nu m va prsi, c cel carelupt, chiar singur, pentru Dumnezeu si neamul su, nu va fi nvinsniciodat.***n opinia public a Iasiului, aceste lupte, n special cele de la Regie siAteliere si acum n urm cea de la Universitate au avut un puternicrsunet. Adversarii au nceput s-si dea seama c bolsevismul nu poate nainta fr obstacole serioase, chiar atunci cnd de partea lui suntaproape toti profesorii universittii, toat presa, toat jidnimea, mareamajoritate a muncitorilor, iar de cealalt parte numai un minim grup detinericare nu opun altceva acestor valuri uriase dect uriasa lor credint n viitorul trii. Tinerii acestia prezentau rezistenta unor vointe nfipte npmnt ca niste stnci peste care lumea usor putea vedea, nu numai cnu se poate psi fr pericol, dar c nu se poate psi niciodat.Adversarilor le era team, nu de noi, ci de hotrrea noastr.Lumea cealalt, Iasiul crestin si romnesc, ne ncuraja si ne urmrea cusimpatie. ANUL UNIVERSITAR 1920-1921 nceput n conditiunile artate mai sus, anul acesta a fost un sirnentrerupt de lupte si ciocniri. Noi, studentii lupttori, ne-am organizat n jurul cercului studentesc Stefan Vod al crui presedinte eram. De aicine-am atacat adversarii, biruindu-i rnd pe rnd.

Dispretuitori fat de cultura romneasc, acestia ne priveau de susuniversitatea si tot ce aveam noi n tara aceasta, cu pretentii de savanti si ndrumtori, ca niste oameni sositi dintr-o mare tar pe un pctos si napoiat pmnt romnesc.Or fi avut ei dreptate n unele privinte, dar n curnd aveau s se izbeasc n mica noastr tar de un mare bun simt romnesc secular, pe care acolo, n marea lor mprtie de peste Nistru, s-a dovedit a nu-l fi avut de loc.La universitate ntrunirile deveniser imposibile. Nici o hotrre nu se maiputea lua. Marea majoritate a studentilor era format din comunisti sisimpatizanti de-ai lor. Dar nu putea face nici un pas nainte deoarecegrupul nostru, care nu trecea de 40, era totdeauna prezent. El atac si numai permite vnturarea ideilor si practicilor comuniste.Greva general ncercat n Universitatea iesean, cu ocazia arestriistudentului comunist Spiegler, esueaz dup o zi, deoarece grupul nostruocup cantina si interzice intrarea la mas a grevistilor, bazndu-se peprincipiul: Cine nu munceste, nu mnnc. Toate interventiile rectoruluisi ale profesorilorde a ne convinge ca acesti studenti s fie lsati la mas,rmn zadarnice.***Peste putin timp, grupul nostru va cstiga o alt victorie: schimbareauniformei.Studentii comunisti purtau sepci rusesti. Nu pentru c nu aveau altceva, ciostentativ, ca s afirme bolsevismul. Cu ocazia unei ncierri launiversitate, aceste sepci au fost luate si arse n Piata Unirii. Apoi, nfiecare zi, la universitate, pe strzi, prin localuri, ncepe vntoarea. Toatesepcile sunt arse. Dup o sptmn au disprut com plet si pentrutotdeauna.***Grupul nostru trece mai departe. Se ia la lupt cu presa iudeo-comunist.El ns n-are pres ca s se lupte pe calea scrisului. n urma unor articolenecuviincioase la adresa Regelui, Armatei si Bisericii, grupul nostru scosdin rbdri ptrunde la redactiile si tipografiile ziarului Lumea, condusde jidanul Hefter, si Opinia si sfarm tiparnitele care mprstiau otrav siinsult.Provocam dezordini, fr ndoial, dar acele dezordini vor opri mareadezordine, ireparabila dezordine pe care o pregteau n tara aceastasimbriasii revolutiei comuniste.*** Toate acestea ns m vor fixa n obiectivul rzbunrilor.Presa jidneasc ne atac. Eu voi riposta violent.ntlnind pe strad redactorii Opiniei, n urma unui schimb de cuvinte,dup ce le cer socoteal pentru ofensele aduse, ne ncierm. Adversariimei sunt btuti bine.A doua zi ns toate ziarele din Iasi fac front contra mea: Opinia,Lumea, Miscarea. ELIMINAT PENTRU TOTDEAUNA DIN UNIVERSITATEA IESEAN Lucrurile nu se opresc aici. Imediat intervine senatul universitar, se ntruneste si, fr a m audia, m elimin pentru totdeauna dinUniversitatea iesean. n sfrsit Universitatea si Iasiul vor scpa de tulburtorul ordinii publice,care timp de doi ani a stricat pacea iudeo-comunistilor si s-a opus la toate ncercrile acestora de a dezlntui revolutia pentru detronarea regelui,arderea bisericilor, mpuscarea ofiterilor si masacrarea a sute de mii deromni.Oamenii ordinii si legalittii sunt, pentru senatul universitar, comunistii.Eu, sunt tulburtorul acestei ordini. CONSILIUL FACULTTII DE DREPT Dar planul lor se sfarm. Pentru c intervine un fapt ntr-adevr unic, nmanifestrile obisnuite ale vietii noastre universitare. Consiliul Faculttiide Drept se sesizeaz de eliminarea pronuntat de senat si, avnd nfrunte pe profesorii Cuza, decan, Matei

Cantacuzino si DimitrieAlexandrescu se opune acestei eliminri.ncercrile consiliului de a tempera furia senatului universitar dau gres.Senatul nu renunt la pedeapsa dat.Atunci Facultatea de Drept si retrage reprezentantul din senat, nu sesupune hotrrii acesteia si se declar independent.Pe mine facultatea m anunt c m pot prezenta la cursuri, deoarececonsiliul profesoral refuz s recunoasc hotrrea senatului universitar.A rmas astfel pe mai departe, student al Universittii din Iasi.n urma acestui fapt, timp de trei ani, consiliul Faculttii de Drept nu si-amai trimis reprezentant n senat. Conflictul a durat ani de zile, chiar dupplecare mea din universitate.Mai trziu, cnd mi-am luat licenta, rectoratul a refuzat s-mi eliberezediploma. Nu mi-a eliberat-o nici pn n ziua de azi. Pentru nscrierea nbarou si pentru continuarea cursurilor n strintate m-am servit numai decertificatul eliberat de facultate. ANUL UNIVERSITAR 1921-1922 Noul an universitar s-a deschis n conditii normale. Cu serviciu religios. Dinnou universitatea si Iasiul sunt n srbtoare.n Bucuresti, acest mare eveniment trece aproape neobservat.Acolo, multimea studentilor, masa studenteasc se pierde n multimeasutelor de mii de oameni, azgomotului, a luminilor, a intereselor care seciocnesc brutal. La Iasi, cnd pleac studentii, e melancolie general, ca laplecare cocorilor si a psrilor,toamna; cnd vin studentii, vine tineretea,vine viata. E zi de srbtoare. La Bucuresti studentul se simte singur nmijloculunei lumi imense care nu-l vede, nu-l apreciaz, nu-l mustr, nu seintereseaz de el, nu-l iubeste.Educatia studentului la Iasieste incomparabil, pentru c el se dezvolt casi un copil sub iubirea mamei sale, la adpostul dragostei romnilor. Aicineamul si creste studentii. Eu nsumi datorez acestui Iasi o parte nsemnat de recunostint pentru tot ce am putut s fac. Am si mtittotdeauna grija pe care mi-a purtat-o acest suflet al Iasiului, am simtit razaiubirii lui, i-am simtit mustrarea, ncurajarea, ndemnul, chemarea la lupt.Pe noi, studentii de la Iasi, ne urmresc acestea si acum si ne vor urmripn la sfrsitul vietii, ca amintirea ndemnurilor si dragostei mereuprezent a mamei. Din toate generatiile studentesti care s-au perindat prin Iasi, pe cti nu i-aurmrit toat viata ndemnul, chemarea la lupt a Iasiului! Pe cti nu i-aurmrit, pn n mormnt, pe cti nu-i urmreste si astzi, mustrarea lui!***De la nceputul anului se observ c iudeo-comunismul ddea napoidezorientat si cu moralul aproape pierdut. Nici o ncercare de rezistent.Noul val de studenti, acum nscrisi, auziser cu totii de luptele noastre side mult asteptau s vin alturi de noi. Ajunsi aici, au intrat n rnduri. PRESEDINTE LA SOCIETATEA STUDENTILOR N DREPT n toamna aceea am fost ales presedinte as Societtii Studentilor n Drept.Senatul universitar n-a voit s m valideze sub pretext c sunt eliminat dinuniversitate. M-am validat singur.Societatea Studentilor n Drept, ca si toate celelalte societti pe facultti,avea ca scop activitatea stiintific de completare si aprofundare a studiilor n domeniul respectiv.Asa bunoar, sub presedintia lui Nelu Ionescu, cu doi ani nainte de mine,Societatea Studentilor n Drept tinea sedinte aproape sptmnal. Unstudent citea o carte de drept sau n legtur cu dreptul, o rezuma nsedint, o critica si apoi urmau discutii contradictorii.Eu am pstrat norma general, dar am venit cu ceva nou. Toate

acestelucrri si referate nu se puteau face dect avnd ca obiect problema jidneasc n lumina stiintei.Se citeau lucrri asupra acestei probleme n Romnia si n strintate,asupra puterii iudaice internationale, asupra istoricului acestei probleme lanoi si aiurea. Studiam mijloacele de lupt ntrebuintate n contra noastr,spiritul si mentalitatea iudaic si preconizam mijloace de lupt si deaprare.Urmau, dup fiecare expunere, discutii, completri si la urm formulareaadevrului stabilit pentru ca fiecare s poat pleca lmurit. Apoi, ncontinuare, cutam n aceleasi sedinte, s realizm:a.identificarea la fiecare pas a acestui spirit si mentalitti iudaiceinfiltrate pe nesimtite n felul de a cugeta si a simti al unei nsemnate prtidintre romni;b.dezintoxicarea noastr, eliminarea iudaismului introdus n cugetareanoastr, prin crti de scoal, de literatur, prin profesori, prin conferinte,prin teatru, prin cinematografie;c.ntelegerea si demascarea planurilor jidnesti mascate sub atteaforme. Cci avem partide politice, conduse de romni, prin care vorbesteiudaismul; ziare romnesti, scrise de romni, prin care vorbeste jidanul cuinteresele lui; conferentiari romni, autori romni, gndind, scriind sivorbind jidneste n limba romn.Am nceput s ne dm seama, studiind toate acestea, c pentru primadat n istorie, poporul romn a venit n contact cu un neam care ntrebuinteaz ca arme de lupt si distrugere, ca arm national, vicleniasi perfidia. Romnul n-a cunoscut dect lupta dreapt. n fata noilor mijloace jidnesti, el s-a gsit dezarmat. Ne-am dat seama c totul se reduce lacunoasterea inamicilor si c n momentul n care noi, romnii, i vomcunoaste, i vom nvinge.***Sedintele noastre au urmat regulat timp de un an de zile.Ele atrgeau studenti de la toate faculttile n numr din ce n ce maimare, nct centrul studentesc si pierduse aproape fiinta. ntreagastudentime gravita n jurul activittii Societtii Studentilor n Drept.Amfiteatrul devenise nencptor pentru multimea de studenti care venises ia parte la aceste sedinte.n numr din ce n ce mai mare participau studentii basarabeni. O jumtate de an de activitate ne aduce un adevrat miracol: trei sferturidintre studentii basarabeni crestini se trezesc, se simt chemati la o viatnou, se lumineaz la fat.n scurt timp, ei vor deveni cei mai credinciosi soldati ai luptei noastre,ajungnd prin credint, devotament, curtenie sufleteasc si spirit de jertf n fruntea miscrii care ncepuse a se nfiripa. Momentul acesta de nfrtire ntre noi, n aceeasi lumin si de legmnt de lupt pentru taracrestin n contra hoardelor iudaice nseltoare, nu-l vom uita niciodat.Cei ce ne rzboisem pn ieri, acum ne mbrtisam.***ndreptarele de orientare la aceste sedinte erau scrierile geniilor noastrenationale, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Conta, Mihail Eminescu, VasileAlecsandri etc., si mai cu seam, scrierile si prelegerile profesorului Cuza,scrierile profesorului Paulescu, lectiile de educatie national aleprofesorului Gvnescul. Toate scrierile profesorului Cuza erau, nu o dat citite, ci de trei-patru oricitite si studiate. n special cursurile sale de economie-politic ce tratau,de la nltimea catedrei, n chip strlucit, chestiunea jidneasc, chemndpe romni la ntelegerea celei mai grave probleme prezente a lor, ne-aufost cluz n fiecare moment n sfortrile pentru cunoasterea ei. Cel maimare noroc al nostru sideci al romnilor a fost profesorul Cuza, unul dintrecei mai strluciti cunosctori ai problemei jidnesti din lume, cruia idatorm puterea noastr de a ne

orienta fat de toate manoperele jidnesti.Cursurile lui, de o mare nltime academic, erau urmrite de toti studentiicu o nemaintlnit atentie. Amfiteatrul Faculttii de Drept era totdeaunanencptor. nc mult vreme de acum ncolo, Universitatea iesean nuva mai avea un profesor ale crui predici de nationalism s trezeasc uninteresasemntor.***n acest timp, viata multora dintre noi ncepe s-si gseasc un rost unicpe deasupra tuturor intereselor: acela de a lupta pentru neamul nostruprimejduit n existenta sa. VIZITA LA UNIVERSITATEA DIN CERNUTI La celelalte universitti, liniste. La Cernuti, nc din primvara anului1921, au nceput miscri pe tema romnizrii teatrului. O lupt aprig decteva zile s-a sfrsit cu victoria studentilor. Acum, n primvara anului 1922, am organizat cu Societatea Studentilor n Drept o vi zit a iesenilorla Cernuti. Am fost bine primiti de profesori si studenti. Cei peste 100 devizitatori, n timpul celor trei zile ct am stat acolo, n-am fcut alta, dects mprtsim si colegilor cernuteni credinta cea nou care se nfiripase n sufletul nostru.N-a fost greu. Pentru c Cernutii, ca si Iasiul si mai mult nc gemea, custrzile lui ntregi, cu comertul lui, cu bisericile lui prginite, cu pmntulsi cu romnii lui, sub cotropirea jidneasc. n scurt, s-a furit ntre noi ostrns legtur sufleteasc, bazat pe dorul si visul comun de a ne vedeaodat neamul trezit la constiinta demnittii, puterii si drepturilor lui destpn pe soarta si pe tara sa. Aceast legtur s-a ntrit apoi prin vizitape care ne-au ntors-o cernuteniio lun mai trziu. Acum l-am cunoscutpe Tudose Popescu, acea figur frumoas de tnr lupttor, cu chip depandur, care a fost mai trziu unul dintre conductorii miscrii studentestisi care astzi doarme ntr-un cimitir srac, sub o biat cruce uitat. REVISTA APRAREA NATIONAL La 1 Aprilie 1922 apare revista bilunar Aprarea National, subconducerea profesorilor Cuza si N. C. Paulescu. Oricine si poate da seamace a nsemnat pentru noi, n mijlocul gndurilor si frmntrilor noastre,aparitia acestei reviste.n ea gseam tot ce ne trebuia pentru o perfect lmurire si narmare anoastr. Articolele profesorilor Cuza si Paulescu erau citite cu religiozitatede tot tineretul si aveau pretutindeni n rndurile studentilor, si laBucuresti si la Cluj, un mare rsunet.La 1 si 15 ale lunii, pentru noi era un triumf. Numerele revistei erauadevrate transporturi demunitii prin care noi nvingeam argumentrilepresei jidnesti.Cred nimerit s dau aici cteva articole ale profesorilor Cuza si Paulescuaprute n acea vreme. Spiritul divin al adevrului va apra n veci omenirea n rezumat, Talmudul - legislatia politico-religioas a ovreilor - n loc scombat, ca Evangheliile, patimile de proprietate si de dominatie, el mpinge din contr aceste vicii la o culme nemaipomenit, pentru ca srealizeze visul lui Iuda de a fi, n acelasi timp, si proprietarul ntreguluipmnt si stpnul ntregii omeniri.Dar, - pe cnd apostolii crestini predicar idealul lor n fata cerului, - Talmudul se ascunde: iat cele dou apendice ale sale, Cahalul siFrancmasoneria, sunt nc si mai vizibile ca dnsul. Tus-trei ntrebuinteaz, pentru a rmne n ntuneric, un mijloc scrbos siblestemat, adic minciuna.Minciuna este deci baza sistemului jidovesc, cruia i se poate zice:vorbesti,

deci minti.Dar minciuna are un dusman pe care-l urste de moarte, anume adevrul.Or, adevrul este trstura distinctiv a Crestinismului. Hristos a zis: Eusunt adevrul si de aceea doctrina lui este n execratie naintea lui Israel.Minciuna, din contr, caracterizeaz ceea ce se numeste Spiritul ruluisau Diavolului. Astfel Iisus, adresndu-se ovreilor, le zise: Voi din tatl vostru Diavolul sunteti si poftele tatlui vostru voiti s faceti.Acela ucigtor de oameni a fost dintru nceput si ntru adevr n-a sttut,cci nu este adevr ntru dnsul.Cnd grieste minciuna, dintre ale sale grieste, cci mincinos este si tatlei.Prsind lumea, Hristos a trimis ucenicilor si o arm invincibil, adicDuhul Su. Spiritul divin al Adevrului, care va apra n veci omenirea, ncontra spiritului diavolesc al minciunii.naintea acestui Spirit al Adevrului m nchin, strignd din adnculsufletului: CRED N DUHUL SFNT!(Prof. Dr. N. C. Paulescu, din Fiziologia Filozofic. Talmudul, Cahalul,Franc-Masoneria , vol.II, Buc. 1913, pag. 300-301) Stiinta antisemitismului nc o mperechere de vorbe, oribil: stiinta antisemitismului. Cum poate fiantisemitismul, stiint? Se vor ntreba indignati savantii cu rocele,savantii cu focele, savantii cu ixele, savantii cu sufixele, savantii cufixele lor pretinse idei de cultur?Antisemitismul? Pentru savantii acestia e doar numai o slbticie:manifestatie oarb de instincte brutale, rmsite ale unor timpuripreistorice. O rusine n mijlocul civilizatiei noastre, pe care o condamndeopotriv stiinta si constiinta luminat a omului liber de prejudecti sipatimi.Aceasta este atmosfera pe care au creat-o, mai cu deosebire jidanii - sipe care o ntretin jidnitii - n jurul antisemitismului, prostind pe naivi sauexploatnd naivitatea celor prosti, cu pretentii: de a fi si ei la nltimeacivilizatiei moderne. Si cine nu voieste s fie?De pild, e un caz interesant al unui jidnit, de origine el nsusi jumtate jidan, vorbind cu ctiva ani mai nainte, cu aere de strasnic savant despreantisemitismul nostru, care era si pe vremea aceea ceea ce este acum,neschimbat.Si iat ce ne spune acest autor, nomen-odiosum - trdtor atunci algndirii nationale, precum a fost mai pe urm, trdtor al actiuniinationale, n timpul rzboiului - n revista Viata Romneasc, anul II,nr.11, din Noiembrie 1907 (pag. 186, 204-207).Vreau s vorbesc despre chestiunea evreiasc cu desvrsiredenaturat de iudofagia vulgar si feroce a antisemitilor nostri, careastfel ne compromit n fata lumii civilizateCu armele ruginite, scoase din arsenalul prigonirilor medievale cupropaganda de ur, cu ptimasa attare la excese, cu rscolirea n maselepopulare a instinctelor bestiale se poate numai compromite o cauzdreapt, - care nu este numai cauza antisemitismuluiA da, ns acestui conflict un aer fals de prigonire a unei rase, deprigonire religioas, de antisemitism ntr-un cuvnt, poate servi numaicauza adversarilor, bucurosi s exploateze divagrile ctorva maniaciscandalagii antisemiti, provoac punerea la ordinea zilei a ntregiichestiuni prematurNici un popor, cu att mai putin al nostru, nu se poate ngrdi pn lainfinit, fr pedeaps, mpotriva ideilor moderne si nici mpotriva actiuniipolitice din afar(Puncte. Punctele de la urm sunt ale autorului). Asadar

nu suspensive, ci ameninttoare, prnd a cuprinde o strasnic prevederepolitic, n.r.)A pune, deci, chestiunea noastr pe terenul antisemitismului, pe al urii deras, nseamn a ne duc e la o nfrngere rusinoas si fatal pentru noiPorniri asiatice demagogie violent, agitatiune nesntoas ncercarede a specula asupra patimilor ntunecate (Puncte. Punctele de la urmsunt iar ale autorului, cuprinznd aceeasi amenintare: pentru asemeneaoribile crime, ale antisemitismului nostru, n.r.)Am reprodus aceast conceptie tipic a tuturor jidnitilor. i se vede la cese reduce: clisee (lumea civilizat, ideile moderne), dar mai cu deosebireinjurii (iudofagia vulgar si feroce, arme ruginite, instincte bestiale,divagrile ctorva maniaci, scandalagii antisemiti, porniri asiatice, patimi ntunecate).Asemenea aprecieri, le gsim nu numai la jidnitii vulgari, ci uneori chiarla unii reprezentanti de altfel distinsi ai culturii, n alte domenii. Astfel, depild, eminentul jurisconsult, profesor universitar, orator, om politic, fostministrual instructiei publice, d. C. Arion, mi-a servit din cauzaantisemitismului meu, n plin adunare a deputatilor, apostrofa - putemzice celebr, venind de la un brbat ca acesta numindu-m: omulcavernelor.Ct pentru jidani - explicatia pe care o dau ei antisemitismului este nc simai caracteristic. Pe lng obisnuitul cliseu, cu slbticie si ur - fireste,fr motiv, cci nu le convine s discute motivele - antisemitismul estedup dnsii: o nebunie, o degenerare intelectual, o boal a spiritului. nmodul acesta consider unul dintre intelectualii moderni cei mai distinsiai jidanilor, Dr. K. Lippe, de ilustrorigine, ca strnepot al vestituluicomentator al Talmudului, Rasi, din veacul de mijloc - cel cu tobsebegoim harog, pe cel mai bun dintre goimi, omoarl.Med. Dr. K. Lippe, pripsit la noi din Galitia si stabilit la Iasi - unde a fost nchis, omornd prin avort o crestin - a publicat chiar o scriere specialcu titlul: Simptome ale boalei mintale antisemite (Simptome derAntisemitischen Geistes Krankheit, Iassy 1887).Si ca o dovad c argumentele de care se servesc jidanii paraziti, mpotriva antisemitismului, sunt de o extrem srcie - ca si ale jidnitilorsi pururea aceleasi - iat ce spune, chiar acum n urm, Curierul Israelit,oficialul organ el Uniunii Evreilor pmnteni, n articolul de fond alnumrului su de Vineri, 15 Septembrie 1922,sub titlul injurios pentru noi,care scriem la APRAREA NAtIONAL, numindu-ne o band de misei:Este la antisemiti o stare de degenerare intelectual ajuns laperversitatea simturilor, un fel de sadism mental, de care cei loviti sunt mpinsi la minciun si calomnie.Cum vedeti, este o explicatie foarte simpl dar si extrem de naiv: tot cese spune contra jidanilor este minciun si calomnie, datorit unordegenerri intelectuale specifice.Definitia antisemitismului - de ctre jidniti si jidani - se rezum, dar, naceste dou cuvinte: slbticie si nebunie: se ntelege: ale antisemitilor.Ct pentru jidani - ca fenomen social - ei nici nu intr n explicatia aceasta.Ca si cum nu ar fi.Slbticia si nebunia au fcut ca toate popoarele, n toate timpurile,egiptenii, persii, grecii, romanii, arabii precum si natiile moderne pn n ultimul timp, s considere pe jidani ca un pericol national si s ia msuri mpotriva lor.Slbticia si nebunia au ntunecat ntelegerea celor mai strlucitireprezentanti ai culturii tuturor natiilor, ca Cicero, Seneca, Tacit,Mohamed, Martin Luther, Giordano Bruno, Friederich cel Mare, Voltaire,Napoleon I, Goethe, Herder, Immanuel Kant, Fichte, Schopenhauer,Cherles Fournier, Ludwig Feuerbach, Richard Wagner, Bisma

rck, Rudolf Virchow, Theodor Billroth, Eugen Duhring, si altii nenumrati, n toatedomeniile, ca s se pronunte contra jidanilor.Slbticia si nebunia, n sfrsit, explic antisemitismul celor mai alesireprezentanti ai culturii noastre, ca Simeon Brnut, B. P. Hasdeu, VasileAlecsandri, Vasile Conta, Mihail Eminescu.Slbatici si nebuni: toti acestia. Civilizati si cuminti: jidnitii. Iar jidanii:inexistenti.Asemenea aberatii se sfarm de la sine. Cu toate acestea, pentru aconfuziona spiritul maselor, ele se produc necontenit. De aceea tocmai sipentru c asemenea teorie - vrednic de capul jidanilor si deimbecilitatea si venalitatea jidnitilor - nu este capabil s nteleagantisemitismul, ca fenomen social, noi i vom spune teoriaantisemit.Dup aceast teorie, a noastr, n alctuirea antisemitismului trebuie sdeosebim trei momente: instinctul, constiinta, stiinta.Instinctul a fcut ca ntotdeauna multimea, care se preocup n primulrnd de interesele sale materiale imediate, s se mpotriveascparazitismului jidanilor, prin miscri populare, adeseori sngeroase, sigenerale, precum a fost ntre altele multe, pretutindeni, teribila miscare acazacilor, din Ucraina, condus de Bogdan Hmelnischy si n care au pieritpeste 250.000 de jidani n 1649.Constiinta pericolului jidovesc se trezeste treptat, mai nti n clasele culte,si apoi se ntinde la tot mai multi, care se unesc cu multimea, sprijinindrevendicrile ei, ele nsele devenind constiente.Stiinta ncepe cu cercetri partiale, pn cnd ajunge - abia n zilelenoastre - la determinarea obiectului ei, cercetnd iudaismul ca fenomensocial, desprtit de mediul n care caut s se confunde si constatnd c eleste o problem uman, si cea mai mare, a crei solutie trebuie gsit.Cercetrile partiale, prin rezultatele la care ajung, am putut zice cformeaz antisemitismul stiintei. Aceasta este baza, care nu se confund ns, cu stiinta antisemitismului. Ceea ce le deosebeste este obiectul lordiferit. Si iat definitia - prin determinarea obiectului - a acestei stiinte,care se vede c este o adevrat stiint cu domeniul ei propriu: Stiintaantisemitismului are ca obiect iudaismul ca problem social, fiind astfel, n mod necesar, sinteza tuturor stiintelor care pot contribui l a solutia ei.Care sunt aceste stiinte, care prin cercetrile lor partiale contribuie lacunoasterea iudaismului, am vzut. Si iat n ce fel stiinta antisemitismuluise foloseste de rezultatele lor, pentru a ndruma solutia ei.Istoria: constat c de la nceput jidanii sunt un popor rtcitor printrecelelalte popoare, nomad, fr patrie. Stiinta antisemitismului stabilestec acest nomadism este contrar existentei popoarelor sedentare agricolesi nu poate fi tolerat. Antropologia: constat c jidanii sunt un amestec de rase diferite ntrednsele, nenrudite, ca semitii, arianii. negrii, mongolii. tiintaantisemitismului explic sterilitatea natiei jidnesti n domeniul culturii, caun efect al acestei corciri si arat c aceast corcitur nu poate ser vi cunimic cultura celorlalte natii, pe care numai o falsific, denaturndcaracterele ei. Teologia: constat c religia jidneasc este o religie particularist, bazatpe legmntul special ncheiat de Dumnezeul lor, Iahve, cu jidanii,considerati ca popor ales, ca popor sfnt (am codes), desprtit de celelaltepopoare.Stiinta antisemitismului deduce cu rigurozitate c o asemenea conceptieexclude posibilitatea oricrei conlucrri pasnice si a oricrei asimilri cu jidanii.Politica: constat c pretutindeni, n mijlocul celorlalte natii, jidanii auorganizatia lor social deosebit, constituind stat n stat. Stiintaantisemitismului conchide c jidanii

sunt un element anarhic, periculosexistentei tuturor statelor.Economia politic: constat c jidanii au trit n toate timpurile, chiar nPalestina, ca popor suprapus celorlalte natii, exploatnd munca lor, fr caei s fie direct productori. Stiinta antisemitismului zice c orice natie aredreptul s-si apere munca sa productiv de exploatarea jidani lor, care nupot fi tolerati a tri ca paraziti, compromitnd existenta popoarelor.Filosofia: constat c conceptia iudaismului despre viat este unanacronism contrar propsirii umane. Stiinta antisemitismului impune , cao datorie ctre civilizatie, ca aceast monstruozitate cultural s fie nlturat prin silintele unite ale tuturor natiilor.Pe constatrile obiective ale diferitelor stiinte speciale - deosebite dednsa, stiinta antisemitismului - si bazeaz concluziile ei, care toate duc,cu necesitate, la aceeasi solutie: eliminare jidanilor din mijlocul celorlaltepopoare, punnd capt existentei lor nefiresti, parazitare, datorate unorconceptii anacronice, contrar civilizatiei si linistii tuturor natiilor si pe careele nu o mai pot tolera.Acea st teorie antisemit difer, cum se vede, de teoria jidneasc si a jidnitilor, care reduce explicatia antisemitismului la cele dou manifestatiisufletesti, individuale, si care de ndat ce se manifest n mas, sunt ele nssi o problem social: slb ticie si ur. Si o explic numai pe aceasta.Instinctul antisemitismului: poate fi nsotit uneori de slbticie si ur.Pentru c instinctul e orb - cum se zice - desi e asa de sigur n aprareavietii.Constiinta antisemitismului se adaug, ns, instinctului, ntrind pornirilelui, orict ar fi de slbatice. Cci pentru a fi civilizat, trebuie mai ntis existi.Stiinta antisemitismului: vine, n sfrsit, si explic fenomenul, luminnd totmai multe constiinta multimii si dnd satisfactie deplin instinctului ei, cuizbucnirile lui violente, pe care le legitimeaz, dezvluind cauza lor, nparazitismul jidanilor. Astfel, ea ne d formula solutiei stiintifice, aproblemei iudaismului - pe care nu ne mai rmne dect s-o punem nfunctie, pentru a o realiza.Antisemitismul modern ntruneste dar toate energiile: energia instinctului,energia constiintei, energia stiintei, a adevrului deplin dovedit, formnd o formidabil putere social, capabil desigur s rezolve cea mai mareproblem a civilizatiei timpului nostru care este problema jidneasc. Si cuce se apr jidanii si jidnitii mpotriva acestei puteri uriase, cutnd sprelungeasc existenta condamnat a parazitismului lor? Am vzut: clisee,injurii si mofturi.Iudeofagia vulgar si feroce a antisemitilor nostri ne compromit n fatalumii civilizate arme ruginite scoase din arsenalul prigonirilormedievale Rscolirea n masele populare a instinctelor bestiale porniriasiatice Nebunie Sadism mentalAcestea sunt toate argumentele - cci altele nu au - pe care le opunantisemitismului nostru, creznd a-l nltura cu prostii.Pe cnd n snul tuturor natiilor, revoltate mpotriva parazitismului Iudeinomade, clocotesc energiile rzbuntoareA.C. Cuza, Aprarea National , nr.16, 15 Nov. 1922, an I) NFIINTAREA ASOCIATIEI STUDENTILOR CRESTINI La 20 Mai 1922, ntr-o adunare restrns am declarat desfiintat CentrulStudentesc Iasi, care se afla nc n minile unei rmsite de adversarisustinuti de rectorat si am nfiintat Asociatia Studentilor Crestini, caretrieste si astzi. Pornisem un grup restrns, nfiintasem un cercstudentesc, trecusem la Societatea Studentilor n Drept, iar spre

sfrsit, senstea din truda noastr adevratul Centru Studentesc sub denumirea deASOCIATIA STUDENTILOR CRESTINI, ctre care bteau acum toate inimilestudentimii iesene. Alta ns, dect cea de la 1919.***De acum m apropiam, cu putin melancolie n suflet, dup trei ani delupte si de scumpe legturi clite n focul attor ncercri, de ziuadesprtirii mele de universitate, de viata de student, de camarazii mei delupt. Mai aveam o lun pn la examenul de licent si nu m puteam deprinde cu ideea c va trebui s plec, c noi, seria de la 1919, asa strns nchegati sufleteste, vom pleca si ne vom rspn di fiecare, cine stie n cecolt de tar.De aceea, dup ce am aranjat succesori n locul meu la Drept pe SavaMrgineanu, iar la Asociatia Studentilor Crestini pe Ilie Grneat, am fcutun jurmnt cu 26 de camarazi, care ne simteam mai legati, n scopul de alupta pe oriunde vom fi pentru crezul ce ne-a legat pe bncile universittii.Legmntul acesta l-am isclit cu totii, l-am pus ntr-o sticl si l-am ngropat n pmnt.Dup ce mi-am trecut examenele de licent, am fcut un alt legmnt cuun al doilea grup mai nou n lupt, n numr de 46.Acestia au fost invitatii mei la Husi, unde timp de patru zile am tinutsedinte, lmurindu-ne n cele mai mici amnunte asupra activittii noastreviitoare. Aici, tatl meu a vorbit camarazilor n mai multe rnduri, ndemnndu-i la lupt.Dup aceasta ne-am desprtit purtnd fiecare n suflet dorul unor zile maibune si mai drepte pentru neamul nostru. ANGAJAMENT DE ONOARE Subsemnatii studenti ai Universittii din Iasi, vznd situatia grea n carese gseste poporul romn, amenintat n existenta sa de ctre un neamstrin, care ne-a acaparat mosia si tinde s pun mna pe conducereatrii; pentru ca urmasii nostri s nu pribegeasc prin tri strine, alungatide srcie si mizerie din tara lor si pentru ca neamul nostru s nusngereze sub tirania unui neam strin, ne ridicm hotrti mprejurulunui nou si sfnt ideal, acela al aprrii patriei noastre n contra cotropirii jidovesti.n jurul acestui ideal am format Asociatia Studentilor Romni Crestini de laUniversitatea din Iasi.Cu acest ideal plecm n suflet cei care prsim astzi bncile scolii.A lupta, pe oriunde vom fi, pentru dreptatea noastr, pentru viataamenintat a neamului, socotim a fi cea dinti a noastr datorie deonoare.De aceea, ntruniti astzi Smbt 27 Mai 1922, ne lum un angajamentcomun ca, mprstiindu-ne n toate colturile trii, s ducem cu noipretutindeni din focul care ne-a nsufletit n vremurile tineretii si saprindem n sufletele necjite fclia adevrului, a dreptului deviat liber aneamului nostru pe aceste meleaguri.Vom pstra cea mai strns legtur cu asociati pe care azi o prsim si ncare rmnem ca membrii sprijinitori, ea fiind punctul central care ne vauni mereu n lupta noastr. Ne vom ntlni peste 8 ani, adic n anul 1930,1/14 Mai la Universitatea din Iasi. Comitetul asociatiei va avea grij sanunte pe toti membrii cu dou luni nainte de aceast zi si spregteasc primirea lor.Lsm cuvntul nostru tuturor generatiilor de studenti care vor trece prinaceast asociatie si care vor ntelege s-si nchine munca lor pe altarulpatriei s se ntruneasc n acelasi an si n aceeasi zi cu noi laUniversitatea din Iasi.27 Mai 1922Corneliu Zelea Codreanu - HusiN. Ndejde, str. Universittii 21 - IasiGr ig. Ghica, str. Carol 23 - IasiI..Srbu, Oficiul Attachi, com. Rudi, jud. SorocaGrigoriev Eusevie, Oficiul Ivanovca-Rus, jud. Cetatea Alb, com. CaragianiIlie Grneat, str. Muzelor 40 - IasiAlexandru P. Hagiu, Chetresti - VasluiIoan

Blnaru, str. Tbcari 35 - HusiConstantin C. Zotta, Maior Teleman 13 HusiA..Ibrileanu, str. Ghica Vod 3 - GalatiM. Berthet, com. Purcari, jud. Cetatea AlbIacob I. Filipescu, Tg, Flciu, jud. FlciuLeonid Bondac, Soroca - str. I. Heliade Rdulescu 5C. Mdrjac, str. Apostol 71 - GalatiI.. Miclescu, Portului 165 - GalatiIonel I. Teodorescu, Muzelor - GalatiLascu Nicolae, Chisinu - str. Sinadino 22Bobov Mihail, Chisinu, str. Podolskaia 85Mihail V. Srbul, com, Mscuti, jud, OrheiNicolae B. Ionescu - R. Srat, str. Costantin Brncoveanu 59 Pavel Epure - Cetatea Alb, CatedralGh. Boca, Blceanca, jud. Suceava BucovinaVasile Nicolau, str. Lascr Catargiu 61 - HusiAndronic Zaharia, Partestii de Sus p.u. Cacica - BucovinaVasile N. Popa, com. Punesti, PutnaVasile Corniciuc, Putruti, Suceava - BucovinaNicolae N. Aurite, Tereblecea, Sirete - BucovinaGr. Mihut, Scheia, Suceava - BucovinaCiobanu tefan - Suceava,str. Sturza 9, BucovinaEugen Crdeiu, com. Blca, jud. Rduti, BucovinaEug. N. Manoilesc u, Epureni, FlciuVladimir Frimu, com, Clmtui, jud. CahulGh. Zarojeanu - Iasi, str. Muzelor 40Prelipceanu Tit. Vasile, Horodnicul de Jos, jud. RdutiPrelipceanu Gr. Vasile, Horodnicul de Jos, jud. RdutiConstantin Darie, Horodnicul de Sus, jud. RdutiPascaru Ioan a tefan. Tereblecea, jud. SiretMihail I. Babor, Blceana, Suceava - BucovinaSava Mrgineanu, Stroesti, Suceava - Bucovinatranu Traian, Stroesti, Suceava - BucovinaAl. Pistuga, com. Trnauca, jud, DorohoiDragomir Lzrescu, Trnauca, jud. DorohoiConstantin C. Cmpeanu, Scheia, jud. Suceava - BucovinaD. Porosnicu, Gurmezoaia, FlciuN. Gh. Ursu, Mlusteni, CovurluiC. Ghica, str. Carol 23 - Iasi LA SFRSITUL STUDIILOR UNIVERSITARE Rmas acas, mi treceau pe dinaintea ochilor cei trei ani petrecuti nuniversitate si m ntrebam: cum am putut noi rzbi peste atteaobstacole, cum am putut nfrnge mentalitatea, vointa a mii de oameni,cum am nvins senate universitare si cum am muiat cutezanta unei ntregiprese vrjmase? Am avutnoi bani s pltim mercenari, s ne scoat foi, sfacem deplasri, s ntretinem acest adevrat rzboi? N-am avut nimic.Cnd mam aruncat n cea dinti lupt, n-am fcut-o n urma vreunui ndemn din partea cuiva. Nici n urma vreunei consftuiri, a vreuneihotrri prealabile cu executarea creia as fi fost eu nsrcinat. Nici mcarsub impulsul unei mari si ndelungi frmntri interioare sau cugetriadnci, n care s-mi fi pus aceast problem.Nimic din toate acestea. N-as putea s definesc cum am intrat n lupt.Poate ca un om care, mergnd pe strad cu grijile, nevoile si gndurile lui,surprins de focul care mistuieste o cas, si arunc haina si sare n ajutorulcelor cuprinsi de flcri.Eu, cu mintea unui tnr de 19-20 de ani, am nteles numai att din toatecele ce vedeam: c ne pierdem tara, c n-o s mai avem tar; c princoncursul inconstient al bietilor muncitori romni srciti si exploatati, vaveni peste noi stpnitoare si pustiitoare hoard jidneasc. Am pornit din porunca inimii,dintr-un instinct de aprare pe care l are celdin urm vierme trtor, nu din instinctul de conservare personal, ci dinacela de aprare a neamului din care fceam parte.De aceea, tot timpul, aveam senzatia c n spatele nostru st neamul tot,cu viii, cu alaiul de morti pentru tar, cu tot viitorul lui. C neamul lupt

sivorbeste prin noi, c multimea vrjmas, orict de mare, n fata acesteientitti istorice, nu-i dect un pumn de frmituri omenesti pe care le vom mprstia si le vom nvinge.Pent ru aceasta au czut cu totii, n frunte cu necugetatele senateuniversitare, care creznd c lupt cu noi, o mn de tineri nebuni, luptau n realitate cu propriul lor neam.Exist o lege a firii, care aseaz pe fiecare la locul su; rzvrtitii n contrafirii, de la Lucifer si pn azi, toti rzvrtitii acestia, de multe ori foarteinteligenti, dar totdeauna lipsiti de ntelepciune, au czut strfulgerati.n cadrul acestei legi a firii, acestei ntelepte asezri, oricine poate lupta,are dreptul, are datoria s lupte pentru mai bine. n afar, n contra, pesteaceast asezare nimeni nu poate activa nepedepsit si nenfrnt.Globula de snge trebuie s rmn n cadrul si n slujba organismuluiomenesc.O rzvrtire ar fi cnd nu s-ar ridica n contra organismului, ci mai putin:cnd ar sta n propria ei slujb, cnd nu s-ar satisface dect pe ea nssi,cnd n-ar avea alt menire si alt ideal n afar de ea, cnd ar devenipropriul ei Dumnezeu.Individul n cadrul si n slujba neamului su.Neamul n cadrulsi n slujba lui Dumnezeu si a legilor Dumnezeirii.Cine va ntelege aceste lucruri va nvinge, chiar de va fi si singur. Cine nuva ntelege, va cdea nvins. Sub imperiul acestor gnduri mi terminamcel de-al treilea an universitar.***Din punctul devedere al organizrii ne statornicisem pe ideea de sef si dedisciplin. Democratia era nlturat, nu din calcule si nici din convingereanscut pe cale de teorie.Antidemocratia noi o trisem din primul moment. Eu am condus mereu. Osingur dat n trei ani am fost ales: presedinte la Societatea Studentilor nDrept. Tot restul timpului nu ma-u ales pe mine sef lupttorii, ci eu mi i-amales.Niciodat n-am avut comitete si n-am pus la vot propuneri. Totdeauna ns, cnd am simtit nevoia, m-am sftuit cu toti, dar pe a mearspundere, am luat singur hotrrea. De aceea, grupul nostru mic era ntotdeauna o unitate nezdruncinat. Tabere cu preri mprtite, majorittisi minoritti, ciocnindu-se ntre ele pe chestiuni de actiune sau de teorie,n-au existat.Le toti ceilalti era exact contrariu. De aceea au si czut nvinsi.O mare credint, ca o flacr care ardea necontenit n inimile noastre,luminndu-ne calea, o mare si neuitat iubire ntre noi, o mare disciplin,o deciziune n timpul luptei si o cumpnit pregtire a plenului de lupt;acestea, binecuvntarea Patriei si a lui Dumnezeu, ne-au asiguratbiruintele n cei trei ani. VARA ANULUI 1922

Vara anului 1922 n-a trecut n liniste. Pe scena teatrelor nationaleromnesti sau comunale din orasele moldovene ncep s se joace n idispiese jidnesti de ctre trupa Kanapof . Tineretul nostru a considerataceasta ca o primejdie, pentru c a vzut un nceput de nstrinare aacestei institutii menite s fac educatie national si moral poporuluiromn. Expropriati n comert, expropriati n industrie, expropriati nbogtiile solului si subsolului romnesc, expropriati n pres, ne vomvedea ntr-o bun zi expropriati si de pe scena teatrelor nationale. Teatrul,alturi si scoal si de biseric, poate nltao natie deczut, la constiintadrepturilor si misiunii ei istorice. El poate pregti si nlta la luptdezrobitoare o natie. De acum ni se va lua si aceast redut. Teatrelenoastre ridicate din truda si ba.