P. 1
Institutii de Drept Civil

Institutii de Drept Civil

|Views: 53|Likes:
Published by Tina Elena Tina

More info:

Published by: Tina Elena Tina on Sep 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/22/2012

pdf

text

original

INSTITUŢII DE DREPT CIVIL -PARTEA GENERALĂ. PERSOANA FIZICĂ.

PERSOANA JURIDICĂ
PARTEA I INSTITUŢII DE DREPT CIVIL - PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PROBĂ Dacă părţile participante la un raport juridic civil îşi îndeplinesc obligaţiile asumate, nu se pune problema probelor, deoarece drepturile subiective există separat de dovada lor. Atunci când între aceste părţi apare o neînţelegere, un litigiu, fie referitor la existenţa, fie referitor la conţinutul raportului juridic, se pune problema dovedirii lor cu ajutorul probelor. 1.1. Noţiunea de probă şi sediul reglementării Termenul de probă este similar celui de dovadă şi poate avea trei înţelesuri: - în sensul larg al noţiunii, prin probă se înţelege operaţiunea de prezentare în faţa instanţei de judecată a mijloacelor de convingere prin care se urmăreşte dovedirea existenţei unui anumit raport juridic. În acest sens, noţiunea de probă este sinonimă cu cea de probaţiune judiciară, sens în care a proba (a dovedi) înseamnă a stabili realitatea unei afirmaţii, a demonstra că ea corespunde adevărului. - într-un al doilea sens, mai restrâns, prin probă se înţelege mijlocul prevăzut de lege prin intermediul căruia se stabileşte existenţa unor drepturi subiective şi a unor obligaţii corelative, care intră în conţinutul unor raporturi juridice. În acest sens, prin probe înţelegem toate mijloacele de convingere admise de lege: proba prin înscrisuri, proba cu martori, mărturisirea, prezumţiile, expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale.

- în cel de-al treilea sens, prin probă se desemnează rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă, adică în ce măsură acestea au contribuit la formarea convingerii judecătorului cu privire la stabilirea adevărului în cauză. Materia probelor este reglementată în primul rând de Codul civil, care stabileşte în art.1169-1206 admisibilitatea şi forţa doveditoare a patru mijloace de probă - înscrisurile, mărturia, mărturisirea şi prezumţiile, precum şi sarcina probei. Codul de procedură civilă reglementează alte trei mijloace de probă - expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale, precum şi modul de administrare a probelor (art.167-225 şi art. 235-241). 1.2. Obiectul probei Obiectul probei îl constituie actele juridice (ex.: un contract) şi faptele juridice (ex.: un cutremur de pământ) generatoare de drepturi subiective civile şi de obligaţii corelative. Faptele ce urmează a fi dovedite pot fi de ordin material - cele care se exteriorizează (acţiuni omeneşti sau evenimente ale naturii) sau de ordin psihologic - cele care nu se exteriorizează decât prin finalitatea lor (înşelăciunea, reaua-credinţă). În principiu, nu pot constitui obiectul probei: 1. legile, deoarece se prezumă că sunt cunoscute de toată lumea din momentul publicării lor în Monitorul Oficial; 2. faptele constatate de lege (prezumţiile legale), judecătorul neputând admite împotriva lor proba contrarie (ex.: prezumţia timpului legal al concepţiei prevăzută de art. 61 C. fam.); 3. faptele necontestate, adică acele împrejurări asupra existenţei cărora părţile din proces sunt de acord, le recunosc în mod tacit. 4. faptele negative indefinite, adică acele împrejurări cu caracter indefinit care nu s-au produs. Uneori, chiar legea impune dovada unor fapte negative determinate. De exemplu, art. 53 alin. 1 C. fam. prevede prezumţia de paternitate, potrivit căreia copilul născut în timpul căsătoriei are drept tată pe soţul mamei. Art. 54 C. fam. prevede că paternitatea poate fi contestată dacă este imposibil ca soţul mamei să fie tatăl copilului. Această probă este posibilă numai prin dovedirea unor fapte pozitive determinate, de exemplu, soţul mamei ar putea să facă dovada că în perioada de concepţie a copilului a fost plecat în străinătate, având un contract de muncă cu durată determinată. Astfel, este înlăturată prezumţia de paternitate stabilită de art. 53 C. fam., probându-se în mod indirect că în perioada de concepţie a copilului soţul mamei nu a putut convieţui cu aceasta. 5. faptele stabilite de instanţa penală nu pot face obiectul probei în instanţa civilă, nici pentru confirmarea lor, nici pentru infirmarea lor. Faptele notorii se dovedesc prin probarea notorietăţii lor. În cazul faptelor cunoscute personal de către judecător, acesta trebuie să se bazeze în hotărarea sa pe probele administrate în cauză. 1.3. Sarcina probei Potrivit art. 1169 C. civ., cel care face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească. Aşadar, sarcina probei revine în primul rând reclamantului. Pârâtul poate formula apărări în faţa pretenţiilor reclamantului, afirmaţii pe care, la rândul său, trebuie să le dovedească. Există şi cazuri în care pârâtul este cel care trebuie să preia iniţiativa probei, cum ar fi situaţia în care el dobândeşte calitatea de reclamant, formulând o cerere reconvenţională. Dacă reclamantul ridică obiecţii la cererea pârâtului, va fi rândul său să-şi dovedească afirmaţiile. În concluzie, sarcina probei în cadrul unui proces civil trece de la o parte la cealaltă, în funcţie de afirmaţiile pe care fiecare dintre ele le face. Potrivit art. 2

129 alin. 5 C. proc. civ., dacă părţile nu solicită unele dovezi, judecătorul, în virtutea rolului său activ, va ordona dovezile pe care le va găsi de cuviinţă, chiar dacă părţile se împotrivesc. Cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei1: - când legea stabileşte că sarcina probei revine părţii care nu a făcut nici o afirmaţie. Astfel, potrivit art. 58 alin. 2 C. fam., dacă recunoaşterea de paternitate este contestată de mamă, de cel recunoscut sau de descendenţii acestuia, dovada paternităţii este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor săi. Aşadar, în această situaţie nu cel recunoscut, mama acestuia sau descendenţii săi trebuie să facă dovada, deşi au calitatea de reclamanţi, ci autorul recunoaşterii (pârâtul), fără să se fi făcut vreo probă împotriva sa, trebuie să dovedească că recunoaşterea de paternitate corespunde cu realitatea. - în cazul unor litigii de muncă (contestaţia împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă şi contestaţia împotriva deciziei de imputare), sarcina probei revine angajatorului (pârâtului) împotriva căruia este formulată pretenţia, care va trebui să dovedească că măsura luată este legală şi temeinică, şi nu angajatului (reclamantului), care pretinde contrariul. 1.4. Condiţiile generale de admisibilitate a probei Condiţiile generale de admisibilitate a probei sunt următoarele: 1. proba trebuie să fie legală, adică să nu fie oprită de lege. Astfel, nu se permite folosirea interogatoriului în dovedirea motivelor de divorţ. 2. proba trebuie să fie verosimilă, adică să tindă la dovedirea unor fapte reale, demne de a fi crezute şi să nu ducă la concluzii absurde, imposibile, care ar contrazice evidenţa şi legile naturii; 3. proba trebuie să fie utilă, adică să nu fie cerută pentru dovedirea unor fapte incontestabile sau a unor împrejurări prezumate absolut de lege. De exemplu, este inutil ca pârâtul să facă dovada dreptului său de proprietate asupra unui imobil, din moment ce reclamantul a dovedit deja dobândirea imobilului respectiv prin uzucapiune. 4. proba trebuie să fie pertinentă, adică să aibă legătură cu obiectul litigiului, cu alte cuvinte să existe o legătură directă între faptele de dovedit şi împrejurările care fac obiectul procesului. Aşadar, dacă proba cerută de părţi este străină de obiectul litigiului, ea va fi respinsă ca nepertinentă. 5. proba trebuie să fie concludentă, adică să fie de natură a duce la soluţionarea litigiului. Orice probă concludentă este şi pertinentă, dar nu orice probă pertinentă este şi concludentă. De exemplu, pentru a dovedi existenţa unui prejudiciu cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, una dintre părţi solicită dovada existenţei unor relaţii de convieţuire care s-au deteriorat şi au generat între părţi litigiul respectiv. În această situaţie, proba are legătură cu pricina, este pertinentă, dar nu şi concludentă, deoarece nu rezolvă litigiul dintre părţi referitor la prejudiciul produs. Convenţiile asupra probelor sunt acele acorduri de voinţă ale părţilor cu privire la posibilitatea lor de a deroga, în cadrul procesului aflat în curs de desfăşurare sau în cadrul unui proces viitor, de la normele legale ale probaţiunii judiciare. În principiu, părţile pot încheia convenţii asupra probelor, neexistând nici un text de lege prohibitiv în acest sens. Doctrina şi jurisprudenţa au ajuns la concluzia că aceste convenţii ale părţilor în materie de probe sunt posibile dacă nu se încalcă dispoziţiile imperative ale legii, ordinea publică sau bunele moravuri şi nu se îngreunează dovada raporturilor juridice dintre părţi.
1

I. Apetrei, op. cit., pp. 95-96.

3

deoarece atestă manifestarea de voinţă a părţilor în momentul încheierii actului juridic.1. b. metal. odată cu trecerea timpului. 1969. În funcţie de criteriul semnăturii: a. A. Ed. înscrisul sub semnătură privată. înscrisuri recognitive.toate celelalte categorii de înscrisuri (ex. c. carton. înscrisurile sunt cele mai importante. 2. Sediul materiei îl constituie art. diferitele bilete şi tichete). b. întocmite de părţi cu scopul de a înlocui un înscris original dispărut. p. civ. Clasificarea înscrisurilor I.SECŢIUNEA II PROBA PRIN ÎNSCRISURI 2. cu orice mijloc de imprimare. litografiere. Bucureşti. Ionaşcu. la rândul lor. întocmite de părţi sau de un organ competent pentru a constata încheierea. pe cale de a se pierde ori de a se distruge. Aşadar. pe casete audio sau video. înscrisuri nepreconstituite. înaintea apariţiei unui eventual litigiu. În literatura juridică. unor subclasificări: 1. Noţiunea de înscris Înscrisul reprezintă acea declaraţie sau consemnare a părţilor realizată cu orice fel de scriere legală sau convenţională. II. p. 77. înscrisuri semnate . pânză. Probele în procesul civil. întocmite de părţi cu scopul de a confirma un act juridic anulabil. în eventualitatea unui litigiu (ex. sticlă. păstrează consimţământul părţilor nealterat. pe care părţile nu le întocmesc cu intenţia de a servi ca mijloc de probă a raporturilor juridice dintre ele (ex. înscrisurile a căror putere doveditoare este prevăzută de lege (ex. Ştiinţifică. copiile de pe înscrisurile originale. 1171-1190 C. Înscrisurile preconstituite pot fi supuse. După cum se evidenţiază sau nu puterea lor doveditoare: a. În raport de forţa lor doveditoare. În raport de scopul urmărit de părţi: a.înscrisul autentic. piele. înscrisuri preconstituite.: înscrisul autentic. 4 . Dintre mijloacele de probă. având calitatea de a conserva proba mai uşor. declaraţia părţilor poate fi materializată sub forma unui înscris prin scriere cu mâna. 77. Bucureşti. cu privire la faptele sau actele juridice din care izvorăsc raporturile juridice dintre părţi2. înscrisuri confirmative. În funcţie de scopul urmărit de părţi în momentul întocmirii lor (de a-şi constitui sau nu un mijloc de probă): a. Ed. înscrisul sub semnătură privată. tehnoredactare sau imprimare cu mijloace tehnice pe hârtie. unii autori3 au asimilat cu înscrisurile declaraţiile părţilor înregistrate pe discuri. Ştiinţifică. 1969. material plastic. etc. înscrisurile preconstituite se împart în înscrisuri autentice şi înscrisuri sub semnătură privată. 2. modificarea sau stingerea unui raport juridic între părţi.: înscrisul autentic. menţiunile creditorului pe înscrisul constatator al creanţei sale). lemn. pe orice fel de material. b. Ionaşcu. înscrisuri nesemnate . înscrisuri originale. III. întocmite cu scopul de a servi drept dovadă a existenţei raportului juridic dintre părţi. Probele în procesul civil.2. registrele 2 3 A.: registrele casnice.: corespondenţa obişnuită. prin dactilografiere. înscrisul sub semnătură privată).

.înscrisul să fie întocmit în forma prevăzută de lege. Înscrisul autentic Conform art. înscrisurile a căror putere doveditoare este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. diferitele bilete şi tichete). În funcţie de raportul dintre ele: a. Copiile vor fi crezute doar sub rezerva confruntării lor cu originalul. Toate aceste menţiuni cu privire la ceea ce funcţionarul public a constatat prin propriile sale simţuri fac dovada până la înscrierea în fals. în primul rând. astfel încât posesorul lui nu trebuie să facă nici o dovadă. deseori părţile recurg la ea. menţiunile făcute de creditor pe titlurile de creanţă. delegat al stării civile. 1171 C. potrivit legii. constituirea unei ipoteci. din care fac parte toate celelalte înscrisuri (corespondenţa obişnuită. în acelaşi timp. care are dreptul de a funcţiona în locul unde actul s-a făcut. Uneori. . trebuie precizat că funcţionarul public abilitat să întocmească acte autentice face.înscrisul să fie întocmit de un funcţionar public (judecător. înstrăinările de terenuri trebuie întocmite. neavând o forţă doveditoare proprie. Pentru a ne afla în prezenţa unui înscris autentic trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . fără a mai fi necesară desfăşurarea unui proces. răbojurile). În concluzie. Dacă originalul nu mai există. legea impune încheierea anumitor acte juridice ad validitatem (pentru valabilitatea lor) în forma autentică. registrele şi hârtiile casnice. duplicatele sunt asimilate cu originalul numai în cazul înscrisurilor autentice. cum ar fi prezenţa şi identitatea părţilor.data întocmirii înscrisului este valabilă până la înscrierea în fals şi. . originale. Din categoria înscrisurilor autentice fac parte: hotărârile judecătoreşti. reprezentant diplomatic).se bucură de o prezumţie de autenticitate şi validitate. împrejurarea că actul a fost citit în faţa părţilor şi că acestea au declarat că actul reprezintă voinţa lor. actul autentic este cel făcut cu solemnităţile cerute de lege de un funcţionar public. semnarea actului de către părţi. copii. este opozabilă erga omnes. Chiar dacă legea nu impune încheierea unui act juridic în formă autentică. înscrisurile autentice notariale.3. În ceea ce priveşte forţa probantă a înscrisului autentic. sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic respectiv. acestea putând fi duplicate sau copii legalizate. În lipsa oricăreia dintre aceste condiţii. actele încheiate de reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare. înscrisul respectiv este lovit de nulitate absolută. data şi locul întocmirii actului. actele de stare civilă. cât şi din punct de vedere teritorial.comerciale. donaţia. notar public. datorită forţei doveditoare a actului autentic. civ. o serie de constatări personale. în forma autentică. IV.. b. proba contrară urmând să fie făcută de cel care contestă actul. Înscrisul autentic prezintă următoarele avantaje: . înscrisul autentic este acel înscris întocmit şi autentificat către un funcţionar public competent. b. întocmit de altfel special pentru a putea servi ca mijloc de probă în eventualitatea unui litigiu. dacă actul întocmit se încadrează în sfera de împuternicire a agentului 5 .funcţionarul public să fie competent atât din punct de vedere material. De exemplu. 2. actele administraţiei publice.are putere executorie. .

Aceste menţiuni cu privire la împrejurări pe care funcţionarul public nu le-a constatat personal fac dovada numai până la proba contrară. imprimare. în cazul în care cealaltă parte nu îşi îndeplineşte obligaţia asumată.). 6 . pp. fără intervenţia unui organ al statului. În principiu. De asemenea. Înscrisul sub semnătură privată Deoarece numărul actelor juridice pentru valabilitatea cărora legea cere forma autentică este restrâns. eventual. 4 A.: în cazul contractului de societate. Literatura juridică4 şi practica judiciară au precizat că formalitatea multiplului exemplar nu este necesară în următoarele situaţii: .instrumentator. înscrisul sub semnătură privată nu este definit de lege. singura condiţie cerută pentru valabilitatea acestui înscris este semnătura autorului sau autorilor. 1179 C. Înscrisul incomplet din cauza necompetenţei funcţionarului sau din lipsa formelor legale va fi valabil doar ca un înscris sub semnătură privată. dar poate fi aşezată şi pe marginea acestuia (dacă textul acoperă întreaga pagină). Ea nu trebuie să cuprindă toate elementele numelui din actul de naştere. Nu este obligatoriu ca înscrisul să fie datat. aceştia pot semna concomitent. care. Codul civil a instituit pentru anumite înscrisuri condiţii suplimentare de formă: 1. menţiunile respective pot fi contestate. semnătura se aşează la sfârşitul înscrisului. Conţinutul poate fi dactilografiat sau imprimat în orice limbă sau chiar într-un limbaj convenţional. În mod excepţional. să poată fi folosit ca mijloc de probă. nici prin parafă sau sigiliu.4. care trebuie întocmite în atâtea exemplare originale. a căror realitate nu o poate verifica. litografiere. majoritatea actelor juridice civile îmbracă forma înscrisurilor sub semnătură privată. Aşadar. În situaţia persoanelor neştiutoare de carte. semnătura nu poate fi înlocuită nici prin dactilografiere. pe fiecare exemplar fiind necesar să se menţioneze numărul exemplarelor întocmite. dacă este semnat de părţi. Spre deosebire de înscrisul autentic. acesta poate fi scris de una dintre părţi.dacă părţile nu au interese contrare (ex. Înscrisul sub semnătură privată este acel înscris întocmit şi semnat de părţi.Ionaşcu. notarul va trebui să menţioneze în procesul-verbal de autentificare declaraţia părţii că nu poate semna şi că partea a semnat prin luarea amprentei digitale. cit.. persoanele neştiutoare de carte nu pot întocmi înscrisuri sub semnătură privată. 2. În ceea ce priveşte conţinutul înscrisului. întocmirea actului în formă autentică este cerută pentru proba actului şi nu pentru valabilitatea sa. Dacă există doi sau mai mulţi autori ai înscrisului. fiind suficient să fie semnătura obişnuită a autorului (chiar prescurtată). funcţionarul public menţionează în cuprinsul actului declaraţiile părţilor. Dacă autorul actului face adăugiri în cuprinsul acestuia sau înlătură anumite cuvinte care schimbă conţinutul înscrisului. câte părţi cu interese contrare sunt (art. . formalitatea multiplului exemplar priveşte actele sinalagmatice (bilaterale). care îl pune la dispoziţia părţilor. de ambele părţi sau de un terţ. în care interesul este comun). op. 121-123. civ.în cazul în care unicul exemplar întocmit a fost dat spre păstrare unui terţ. Scopul acestei reguli constă în asigurarea posibilităţii părţilor de a deţine fiecare câte un exemplar al convenţiei încheiate. el trebuie să le confirme prin semnătură. cu excepţia testamentului. În caz contrar. dar şi succesiv. important fiind să se înţeleagă că autorul îşi asumă întreg conţinutul înscrisului. În al doilea rând. În acest caz. În mod obişnuit. la date diferite.

ea va face dovada între părţi. el va face dovada întocmai ca şi înscrisul autentic în ceea ce priveşte realitatea semnăturii . civ. a cărui existenţă şi valabilitate pot fi uşor dovedite.dacă părţile recunosc în mod expres înscrisul sau dacă una dintre părţi nu se opune la folosirea în instanţă a unicului exemplar al înscrisului de către partea potrivnică. până la proba contrară. . 1176-1178 C. de punere de sigilii. data înscrisului nu are această putere doveditoare.din ziua în care a fost înscris într-un registru public. urmată de semnătură. cerută în cazul testamentului olograf. Faţă de terţi.din ziua decesului unuia dintre semnatarii actului. cu precizarea în cifre şi litere a sumei de bani şi a "câtimii" lucrurilor. Alte înscrisuri 7 .. acesta putând fi eventual folosit ca un început de dovadă scrisă. Dacă data înscrisului sub semnătură privată este menţionată în cuprinsul înscrisului. dacă se află în păstrarea organului de stat care l-a întocmit. 1181 C.. sancţiunea este nevalabilitatea înscrisului respectiv ca înscris sub semnătură privată. faţă de terţi. 2. . în una din următoarele împrejurări (art. De aceea. astfel: .adică până la înscrierea în fals. .în cazul în care actul bilateral este constatat printr-o hotărâre judecătorescă. acordând semnături "în alb". de exemplu într-un proces-verbal de inventariere.dacă înscrisul este recunoscut de cel căruia i se opune. În concluzie. Potrivit art. civ. art. în cazul înscrisurilor ce constată obligaţii unilaterale al căror obiect îl formează o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile. el are aceeaşi putere doveditoare ca şi înscrisul autentic între părţi şi avânzii lor cauză. 3. valabil însă ca înscris sub semnătură privată. nefiind obligaţi să o recunoască sau să o tăgăduiască.din ziua în care înscrisul a fost prezentat la o autoritate publică.5. . este ca acesta să fie scris în întregime. Dacă regula multiplului exemplar şi formula "bun şi aprobat" nu sunt respectate. debitorul va fi obligat la suma cea mai mică. prevede condiţia scrierii lor în întregime de debitor sau a adăugirii menţiunii "bun şi aprobat" la sfârşitul actului. 1182 C.. permit creditorului ce completează înscrisul să menţioneze o sumă de bani mai mare sau o cantitate mai mare de bunuri.dacă una din părţi nu recunoaşte semnătura sa pe înscris sau succesorii săi declară că nu o cunosc.cauză pot declara că nu cunosc semnătura autorului lor. . . . cu excepţia cazului în care se dovedeşte contrariul. dacă există o neconcordanţă între suma prevăzută în cuprinsul actului şi cea din dreptul formulei "bun şi aprobat".cel căruia i se opune înscrisul are obligaţia de a-şi recunoaşte semnătura sau de a o tăgădui. până la proba contrară. civ.): . civ. Puterea doveditoare a înscrisului sub semnătură privată este stabilită de regulile prevăzute în art. o condiţie specială.avânzii . instanţa de judecată este obligată să verifice autenticitatea înscrisului şi a semnăturii prin procedura "verificării de scripte" sau printr-o expertiză grafologică. Scopul acestei condiţii îl constituie protejarea debitorilor care. ca o măsură de protecţie a legiuitorului pentru terţi faţă de părţile care ar putea să treacă o dată falsă în înscris. 1180 C.din ziua în care a fost trecut într-un act întocmit de un funcţionar public. iar sub aspectul declaraţiilor părţilor. ca şi celelalte menţiuni din cuprinsul înscrisului. data înscrisului va fi opozabilă numai din ziua când a devenit o dată certă. 2.în cazul înscrisului autentic nul. . dacă înscrisul sub semnătură privată şi semnătura au fost recunoscute. datat şi semnat de mâna testatorului.

107. Împotriva menţiunilor făcute de creditor se poate face dovada contrară. plata unei datorii). Registrele comerciale nu pot fi invocate ca probe împotriva persoanelor care nu au calitatea de comerciant.. Potrivit art. civ. proba va fi făcută numai până la concurenţa numărului cel mai mic de crestături care se potrivesc. având în vedere că registrele. Cel care le invocă nu poate diviza cuprinsul registrelor. Fiecare din părţi îşi marchează prestaţia sa periodică printr-o crestătură realizată pe partea sa din răboj. atunci când cuprind primirea unei plăţi sau când conţin menţiunea expresă că însemnările au fost făcute pentru a ţine loc de titlu în favoarea creditorului. folosit în trecut. cărţi.a. 8 .: un împrumut. Crestăturile respective nu vor mai avea putere doveditoare dacă pârâtul afirmă că părţile nu au preconstituit vreun răboj. prin orice mijloc de probă. 1185 C. cărţile şi hârtiile casnice au puterea doveditoare a unei mărturisiri extrajudiciare5. iar faptul la care se referă însemnarea respectivă poate fi combătut prin orice mijloc de probă. în mediul rural. chiar nesemnată şi nedatată. e. civ. registrele. pe marginea sau pe dosul unui titlu de creanţă" poate fi folosită ca mijloc de probă. dacă crestăturile părţilor se potrivesc. Din această categorie fac parte diferite registre. op. condici. documente sau chiar foi volante. Registrele comerciale Registrele comerciale sunt prevăzute ca mijloace de probă de art. 1183-1184 C. dovada va fi făcută numai de crestăturile reclamantului. pe care persoanele obişnuiesc să menţioneze actele şi faptele juridice care le interesează (ex.. Aceste mijloace de probă pot fi folosite atât de creditor.. În caz contrar.. cit. pârâtul susţinând că a pierdut bucata sa. dacă din ea rezultă liberarea debitorului. civ. considerându-se că pârâtul se află în culpă. 1187 C. caiete. conform art. Telegramele 5 G. cât şi de debitor. proba este completă. care cuprind însemnări ale persoanelor în legătură cu activitatea lor curentă. 50-56 C. Registrele. carnete. cărţile şi hârtiile casnice Aceste înscrisuri sunt probe nepreconstituite. Dacă numai reclamantul prezintă bucata sa din răboj. însă numai dacă duplicatul se află în posesia debitorului. c. Are aceeaşi putere doveditoare menţiunea creditorului pe spatele. Menţiunea făcută de creditor pe titlul de creanţă Potrivit dispoziţiilor art. civ. de persoane neştiutoare de carte. reprezentat prin materializarea voinţei pe două bucăţi de lemn. şi cuprind mărturisirile extrajudiciare scrise ale comercianţilor cu privire la operaţiunile înscrise în ele. Răbojurile Răbojurile sunt un mijloc de probă preconstituit. 1186 C. b. cu excepţia cazului în care se face dovada fraudei reclamantului. orice menţiune a creditorului făcută "în josul. şi de art. mai puţin în cazul în care reclamatul probează că pârâtul a avut partea sa din răboj. d. com. ci fac dovada împotriva comerciantului care le ţine. pe marginea sau în josul duplicatului unui act sau chitanţă. dar pot fi folosite împotriva lui. cărţile şi hârtiile casnice nu pot fi folosite ca mijloc de probă de cel care le-a scris. p. În momentul alăturării celor două părţi ale răbojului. în sensul că nu poate folosi din aceste registre doar ceea ce-i este favorabil şi să înlăture partea care îi este potrivnică. Boroi.

un înscris sub semnătură privată nesemnat. 455/2001 privind semnătura electronică astfel: "o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere. Înscrisul în formă electronică6 Este definit de art. 455/2001. în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale.Apetrei. 105-106.înscrisul trebuie să provină de la partea căreia i se opune sau măcar să aibă semnătura acesteia. cu înscrisul sub semnătură privată. cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă. dacă are încorporată. pentru a ne afla în prezenţa unui început de dovadă scrisă trebuie îndeplinite trei condiţii: . pp. I. dar care să nu întrunească nici condiţiile înscrisului autentic şi nici condiţiile înscrisului sub semnătură privată.. tot ca un început de dovadă scrisă este considerat şi refuzul uneia din părţi de a se prezenta la interogatoriu sau o recunoaştere parţială făcută în faţa instanţei. îndeplineşte această condiţie scrisoarea prin care debitorul îşi cere scuze faţă de creditor pentru neachitarea datoriei. care să îndeplinească condiţiile unui astfel de înscris. cit. ca fiind "orice scriptură a aceluia în contra căruia s-a format petiţia sau a celuia ce el reprezintă şi care scriptură face a fi de crezut faptul pretins". h. . g. . Potrivit art. Semnătura electronică reprezintă "date în formă electronică care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare". Scrisorile Scrisorile pot fi înscrisuri sub semnătură privată. civ. destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”. Începutul de dovadă scrisă nu poate fi folosit ca mijloc de probă decât dacă este completat cu alte probe. iar persoana care le prezintă în faţa instanţei trebuie să fi ajuns în posesia lor în mod licit. un act autentic neîntocmit în conformitate cu legea. Această ultimă condiţie depinde de conţinutul concret al înscrisului şi este lăsată la aprecierea judecătorului. întocmit fără respectarea regulei multiplului exemplar sau fără menţiunea "bun şi aprobat". ea va putea fi folosită eventual ca un început de dovadă scrisă. 6 G. Dacă scrisoarea nu întruneşte condiţiile unui înscris sub semnătură privată.prin conţinutul acestui înscris. ataşată sau asociată o semnătură electronică extinsă. fiind lăsate la libera apreciere a judecătorului. f. înscrisul în formă electronică este asimilat. Scrisorile reprezintă în acelaşi timp şi o mărturisire extrajudiciară scrisă. 9 . Ele pot fi folosite ca mijloace de probă în măsura în care nu sunt confidenţiale. pp.. Începutul de dovadă scrisă Este definit de art. care trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi să fie generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice. Aşadar.trebuie să existe un mijloc de probă în formă scrisă. De exemplu. 5 din Legea nr. 4 din Legea nr. Condiţia este îndeplinită şi în cazul în care înscrisul provine de la reprezentantul uneia din părţi sau de la moştenitorii acesteia. de regulă cu declaraţii ale martorilor. faptul pretins trebuie să apară ca verosimil. op. 111-1113. Boroi.Telegramele pot fi considerate ca înscrisuri sub semnătură privată dacă originalul este semnat de persoana precizată ca expeditor sau dacă se probează că originalul a fost prezentat la oficiul telegrafic pentru expediere de către persoana care figurează ca expeditor. De exemplu. 1197 alin. dacă cuprind o mărturisire a autorului. De asemenea. op. cit. 2 C.

această condiţie va fi îndeplinită dacă înscrisului în formă electronică "i s-a încorporat. Noţiunea de mărturie Termenul de martor îşi are originea în grecescul "martyros". va avea între semnatarii lui şi între reprezentanţii acestora acelaşi efect ca şi înscrisul autentic (art. prezentă la producerea faptului. În schimb. poate fi primită de instanţă relatarea unor împrejurări cunoscute de la o anumită persoană. deoarece instanţa şi părţile trebuie să poată adresa întrebări martorilor pentru a lămuri adevăratul sens al relatărilor acestora şi pentru a putea fi convinse de sinceritatea lor. în faţa instanţei de judecată. Dacă legea cere forma scrisă ca o condiţie de probă sau de validitate a actului juridic constatat prin înscrisul în formă electronică. 1188 C. 10 . op. civ. 1190 C. .) şi actele confirmative (art. 455/2001). În afara acestora. Trebuie precizat faptul că nu martorul constituie mijlocul de probă. 7 I. în categoria "alte înscrisuri" pot fi incluse şi copiile după înscrisuri (art. 109.relatarea martorului trebuie să fie făcută oral. Proba cu martori mai este cunoscută şi sub denumirea de probă testimonială. de la latinescul "testis". Gh. .).În ceea ce priveşte forţa doveditoare a înscrisului în formă electronică căruia i s-a încorporat. ataşat sau asociat o semnătură electronică. Din definiţia dată probei cu martori.. De regulă. cu propriile sale simţuri. Persoane care nu pot depune mărturie În măsura în care are cunoştinţă despre împrejurările cauzei. se desprind două trăsături specifice ale acesteia. op.: .2. p. 7 din Legea nr.). civ. civ.. cit. dacă acesta este recunoscut de cel căruia i se opune. Proba cu martori (mărturia sau proba testimonială) este relatarea orală. în faţa instanţei de judecată. instanţa va trebui să dispună verificarea acesteia printr-o expertiză tehnică de specialitate. deoarece în acest caz sursa relatărilor martorului este determinată (mărturie secundară sau mediată). G.1. Apetrei. proc. op. civ. care are cunoştinţă în mod personal despre anumite fapte trecute şi edificatoare în soluţionarea unui litigiu7. p. ci depoziţia pe care el o face în faţa instanţei de judecată. persoanele prevăzute de art. Beleiu. 114. Dacă una dintre părţi nu recunoaşte înscrisul sau semnătura. adică cel care face dovada credinţei sale.rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv. p. 189 C. nu pot depune mărturie în procesele civile..martorul trebuie să relateze instanţei doar acele date şi împrejurări pe care le-a recepţionat personal. în principiu orice persoană poate depune mărturie. Nu pot fi primite de instanţă relatările despre fapte "auzite" de la alte persoane (mărturie indirectă). Boroi. cit. făcută de către o persoană străină de proces. bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii" (art. cit. 455/2001). SECŢIUNEA III PROBA CU MARTORI 3. 6 din Legea nr. actele recognitive (art. ataşat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă. 1189 C. Declaraţiile în formă scrisă sau chiar în formă autentică ale unor presoane străine de proces nu au caracterul unor mărturii. 3. 122.

avocaţii. în principiu. cum sunt cele referitoare la starea civilă a unei persoane (naşterea sau decesul). 1191 C. 1191 C. Reguli de admisibilitate a probei cu martori În ceea ce priveşte admisibilitatea probei cu martori. art. să fie înlocuită cu o valoare mai mare. Din moment ce părţile au ales săşi manifeste voinţa în formă scrisă. medicii. Actele cu o valoare mai mare de 250 de lei urmează să fie dovedite cu alte mijloace de probă (acte autentice sau acte sub semnătură privată).persoanele obligate prin lege la păstrarea secretului profesional (slujitorii cultelor. cum ar fi un alt termen decât cel real pentru executarea obligaţiei. art.3. prin răspunsurile lor. au caracter supletiv. de regulă. Referitor la dovada cu martori a actelor juridice.interdicţia de a proba cu martori împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. acestea trebuie să îmbrace tot forma scrisă. proc. civ. . Codul civil nu prevede nici o îngrădire referitor la faptele juridice stricto-sensu. mai puţin a descendenţilor.. Se impune cu necesitate ca într-o viitoare reglementare. se poate dovedi cu martori producerea unui accident. în prezent nesemnificativă. În privinţa rudelor şi a afinilor. notarii publici). Deoarece legea nu permite dovada cu martori în cazul actelor cu o valoare mai mare de 250 de lei.persoanele care îndeplinesc anumite funcţii (funcţionarii publici). că au modificat verbal termenul de executare a obligaţiei uneia din părţi). rudele sau afinii până la gradul al treilea la o pedeapsă penală sau la dispreţul public. de aceea părţile pot stabili. cu actele sau cu certificatele de stare civilă şi numai în mod excepţional cu alte mijloace de probă. proc. dovada cu martori este admisibilă pentru actele cu o valoare mai mică de 250 de lei (dacă o prevedere specială nu impune întocmirea actului în formă scrisă pentru a putea fi dovedit). civ. Există însă fapte naturale care. a unui cutremur.interzişii judecătoreşti şi persoanele incapabile în general. soţia. în cazul în care doresc să aducă modificări convenţiei. 3.soţul. per a contrario. 190 C. posibilitatea de a dovedi cu martori existenţa convenţiei dintre ele şi a condiţiilor în care aceasta s-a încheiat8. Nu este permis a proba cu martori că înscrisul ar cuprinde prevederi inexacte. valoarea de 250 de lei. civ. că părţile au prevăzut o dobândă despre care nu se face vorbire în înscris. prevede două interdicţii: . prin voinţa lor. . Potrivit art.persoanele condamnate pentru mărturie mincinoasă. următoarele persoane sunt scutite de a depune mărturie: . civ. neexecutarea unei obligaţii contractuale. chiar dacă este despărţit. .interdicţia de a proba cu martori actele juridice cu o valoare mai mare de 250 de lei. Aşadar. prevede excepţia posibilităţii de ascultare a acestora ca martori în litigiile referitoare la starea civilă şi în cele de divorţ. .persoanele care. Dispoziţiile art. s-ar expune pe ei înşişi sau şi-ar expune soţul. farmaciştii. viciile de consimţământ. un alt preţ decât cel stabilit de părţi sau că părţile ar fi modificat verbal convenţia lor constatată prin înscris (de exemplu.. 8 11 . Prin aceasta se protejează conţinutul înscrisului care consfinţeşte manifestarea de voinţă a părţilor. se dovedesc numai cu înscrisuri. 191 C. Aceste evenimente se dovedesc. .

se vor aplica şi în materie comercială.când creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovadă scrisă dintr-o cauză de forţă majoră neprevăzută. pentru a proba depunerea obiectelor de îmbrăcăminte în cluburi. indiferent de valoarea actului ce trebuie dovedit.. ca fiind enunciativă. Astfel. . 1191 C. conform art. deoarece acestea sunt situaţii de fapt. În domeniul dreptului familiei.restricţia nu priveşte viciile de consimţământ. civ. în caz de incendiu. Totuşi. De asemenea. precum şi împotriva sau peste cuprinsul înscrisului: a. incediu). ci a explicitării conţinutului acestuia. 1191 C.). care ar exista în cazul raporturilor dintre rude apropiate. 1198 C. În acest caz nu se pune problema dovedirii împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. nu se aplică referitor la 9 10 A. 242-245. . şi care sunt moduri de executare sau de stingere a obligaţiilor (ex. . ilicită sau imorală. afini. De la regulile prevăzute în art. precum şi în cazul unor evenimente neprevăzute (ex. regulile prevăzute de art.De asemenea. civ.: plata. în CD 1963. care pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. deoarece numai ele puteau să-şi preconstituie un înscris. în principiu. prieteni. din delicte sau cvasidelicte. nu şi la terţele persoane.. atunci când legea comercială prevede întocmirea unui înscris pentru dovedirea actelor juridice comerciale (art. practica judiciară a stabilit admisibilitatea probei cu martori pentru a dovedi actele încheiate în târguri. 183-184. proba cu martori este admisibilă. 12 .. pp. pieţe neorganizate. cit. . sau naufragiu şi la depozitele ce fac călătorii în ospătăria unde trag. Supr. .1198 C. obiectul ilicit. civ. civ. chiar şi în cazul în care actul a fost costatat printr-un înscris autentic. tumult. cauza falsă. compensaţia. 1197 C. civ. care pot folosi orice mijloc de probă (inclusiv proba cu martori) pentru a face dovada contrară a clauzelor înserate în cuprinsul înscrisului.restricţia se aplică doar înscrisurilor preconstituite.. când creditorului nu i-a fost cu putinţă a-şi procura o dovadă scrisă despre obligaţia ce pretinde sau a conserva dovada luată..la depozitul necesar. în toate aceste situaţii existând o imposibilitate materială de a preconstitui un înscris. .restricţia se referă doar la părţile participante la încheierea actului. jurisprudenţa10 a adăugat la situaţiile enumerate mai sus şi imposibilitatea morală de a întocmi un înscris. 1191 C. b. săli de sport şi alte locuri în care nu există un serviciu de garderobă organizat sau în cazul efectuării de mici reparaţii la domiciliu. dacă operaţiunile respective. conform art. Având în vedere că literatura juridică a apreciat enumerarea din art. precum: .restricţia nu priveşte situaţia în care este necesară lămurirea înţelesului exact al unor clauze obscure.la obligaţiile contractate în caz de accidente neprevăzute. civ. nr. regulile prevăzute de art. echivoce.: inundaţii.. . remiterea de datorie). ruină. 1191 C. pot fi probate cu martori. com. ulterioare încheierii lui. când nu era cu putinţă părţilor de a face înscrisuri. Ionaşcu. pp. când există un început de dovadă scrisă. dec. 55 C. luate separat. precum şi împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. 1451/1963. indiferent de valoarea actului. mai există excepţii şi în domeniul dreptului comercial şi al dreptului familiei. civ. De la regulile prevăzute de art.restricţia nu se aplică în cazul stabilirii unor acte sau fapte distincte de actul constatat prin înscris. când proba cu martori este admisibilă. în legătură cu cea de-a doua restricţie în literatura9 şi practica judiciară sau precizat următoarele: . op.la obligaţiile care se nasc din cvasicontracte. secţ. în dreptul comercial. există şi excepţii. fără restricţii. civ. Trib.

2 C. 225 C. care este o relatare a unei terţe persoane şi nu a uneia din părţi. 1206 alin. Avocatul uneia din părţi. Mărturisirea (recunoaşterea) nu trebuie confundată cu mărturia. Apetrei. p. 174 C. 1 din Decretul nr. 121. În funcţie de locul unde este făcută: 11 I. este un act juridic irevocabil. De asemenea. este un act juridic unilateral. art. trebuie să fie expresă. Gh. refuzul unei persoane de a prezenta instanţei un înscris aflat în posesia sa poate fi considerat ca o recunoaştere a faptului că înscrisul cuprinde cele pretinse de cealaltă parte. este un act juridic personal. Art. hipnoză). op. 32/1954 prevăzând că dovada acestor bunuri se poate face prin orice mijloc de probă. 2. În mod excepţional.1. cit. Nu pot mărturisi minorii. Beleiu.. SECŢIUNEA IV MĂRTURISIREA 4. 124. 3. 4.3. potrivit art. 5 alin. 5. ale cărui efecte se produc independent de manifestarea de voinţă a celeilalte părţi.dovada bunurilor proprii ale soţilor. nu pote fi dedusă din tăcerea părţii. civ. potrivit art. 220 C. neputând fi făcută decât de partea împotriva căreia îşi va produce efectele sau de un mandatar cu procură specială. 4. însă numai pentru actele încheiate de ei în calitate de reprezentanţi legali ai incapabililor. Caracterele juridice ale mărturisirii sunt următoarele: 1. prevăzând că pot fi chemaţi la interogatoriu ocrotitorii legali pentru a face o mărturisire valabilă. trebuie să emane de la o persoană care poate dispune de drepturile sale şi care are discernământ în momentul respectiv. nu poate face o recunoaştere în numele părţii ale cărei interese le apără. dar lipsite temporar de discernământ (cei aflaţi în stare de beţie. p. prevede o excepţie de la caracterul personal al mărturisirii. proc. 13 . civ. p. Clasificarea mărturisirii I. civ. op. Puterea doveditoare a mărturiei este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. proc.. op. Boroi. proc.). având un mandat general. Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii Mărturisirea reprezintă recunoaşterea de către una din părţi a unui fapt pe care adversarul ei îşi întemeiază o pretenţie sau o apărare.. cit.. civ. cit. Mărturia va trebui apreciată de judecător în raport de sinceritatea relatărilor martorilor şi de modul în care aceasta se integrează în ansamblul celorlalte mijloace de probă administrate în cauză. putând fi revocată doar dacă a fost făcută din eroare de fapt (art. G.. interzişii judecătoreşti precum şi persoanele capabile. declaraţie de natură a produce efecte juridice împotriva autorului ei11. 120. refuzul nejustificat de a răspunde la interogatoriu sau neprezentarea la interogatoriu pot fi considerate de instanţă ca o recunoaştere sau ca un început de dovadă scrisă.

secţ. în CD 1995. Trib. cit. 14 . Într-o altă opinie13. cu precizarea că ea va fi permisă numai în privinţa drepturilor de care o parte poate să dispună şi numai dacă legea nu prevede în mod expres inadmisibilitatea mărturisirii. mărturisirea judiciară era considerată "regina probelor". 2. 13 A. cit. dar şi cea făcută într-o scrisoare. care anihilează efectele recunoaşterii (ex.p. 264. Cea orală nu poate fi folosită ca mijloc de probă decât în cazurile în care este permisă dovada cu martori. mărturisire extrajudiciară. op.. p. când una dintre părţi recunoaşte integral pretenţiile celeilalte părţi (ex. în CD 1995.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant şi nu a restituit-o) . anterior anului 1950. fiind lăsată la libera 12 Trib. G. 205/1950. Beleiu. II. Aşadar. Supr. nr. 339/1956.a. Supr. cit. În raport de conţinutul acesteia: a. mărturisirea calificată sau complexă "nu poate fi luată decât în întregime împotriva celui care a mărturisit". mărturisire calificată. este inadmisibilă mărturisirea pentru dovedirea faptelor invocate în materie de divorţ. dacă este făcută din iniţiativa părţii sau provocată în instanţă prin intermediul interogatoriului. 275. Ionaşcu. Forţa probantă a mărturisirii Referitor la forţa probantă a mărturisirii. Mărturisirea extrajudiciară poate fi orală sau scrisă.). Gh. 2. mărturisirea a devenit o probă obişnuită. op. p. în ceea ce priveşte caracterul mărturisirii de a putea fi sau nu divizată. civ. civ. Ea poate fi spontană. Această prevedere a generat în literatura juridică puncte de vedere diferite.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant.. fapt ce nu contravine rolului activ al judecătorului şi nici principiului liberei aprecieri a probelor de către judecător. I. la starea civilă sau într-un testament. acest mijloc de probă este admisibil în toate cauzele. prin posibilitatea sa de a primi sau de a înlătura mărturisirea. Mărturisirea extrajudiciară scrisă se dovedeşte cu înscrisul în care este cuprinsă. având cea mai mare putere doveditoare..vol. pe lângă recunoaşterea pretenţiilor adversarului. cit.. în faţa procurorului. când una dintre părţi. care schimbă consecinţele juridice ale recunoaşterii (ex. Potrivit art.3. op. 2 C. 127.p. 129. 1205 C. Boroi. b. mărturisire simplă. Potrivit unei opinii12.. dar precizează că a restituit-o). la care adaugă o împrejurare posterioară legată de faptul pretins..p. cu care să se poată proba că una dintre părţi a făcut o mărturisire orală extrajudiciară (art. dec. civ. După adoptarea Decretului nr. P. s-a susţinut că regula indivizibilităţii mărturisirii nu este obligatorie pentru judecător.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani de la reclamant... mai adaugă şi alte împrejurări anterioare sau concomitente. 1206 alin. legate de faptul pretins. b. mărturisire judiciară. 209.p. nr. 4. făcută în faţa instanţei de judecată în cursul procesului în care este folosită ca mijloc de probă. secţ. op. În legătură cu această clasificare se pune problema indivizibilităţii mărturisirii. Andrei. civ. mărturisirea va fi extrajudiciară atunci când este făcută în faţa unei instanţe necompetente. nefăcând decât să-l ajute pe acesta în aflarea adevărului. 301/1955. De exemplu.. ci ca plată pentru prestarea unor servicii). vol. c. forţa ei doveditoare fiind cea a înscrisului şi putând fi combătută cu aceleaşi mijloace de probă folosite pentru combaterea înscrisului. făcută în afara instanţei care judecă litigiul. dec. deoarece indivizibilitatea mărturisirii este subordonată principiului rolului activ al judecătorului. mărturisirea complexă. dar nu cu titlu de împrumut. când una dintre părţi recunoaşte pretenţiile celeilalte. În ceea ce priveşte admisibilitatea mărturisirii. Apetrei. se aplică în continuare indivizibilitatea mărturisirii. 164.

prevăzută de art. Astfel. ale omului) sunt deducţii logice ale judecătorului cu privire la existenţa unor fapte necunoscute. prezumţia de proprietate comună a zidului sau gardului care desparte două imobile vecine. civ. Conform art. Clasificarea prezumţiilor I.apreciere a instanţei14. cit. p. În literatură juridică15. prezumţiile simple 14 15 Gh. prezumţiile au fost definite ca fiind acele raţionamente logice pe care legea sau judecătorul le face pentru a stabili existenţa unei anumite împrejurări. aflat într-o strânsă legătură cu primul. civ.în afară numai de cazurile când legea a permis dovada contrarie. b.". ca pe un început de dovadă scrisă. şi prezumţia timpului legal al concepţiei. neputând fi extinse pe cale de analogie. 15 . 61 C. Prezumţiile legale pot fi subclasificate. Fac parte din această categorie prezumţia autorităţii de lucru judecat (este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect. plecând de la fapte cunoscute. 125-126. 1201 C. civ.2. op. prevăzută de art. prezumţiile simple (judecătoreşti.. 5. Beleiu. 1199 C. pe care legea le stabileşte în mod expres şi limitativ. "prezumţia legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută" şi "nici o dovadă nu este primită împotriva prezumţiei legale.. op. În funcţie de autorul lor: a. fam.. prezumţia de paternitate a copilului din căsătorie. judecătorul va trebui să verifice sinceritatea şi veridicitatea ei în raport cu celelalte probe administrate în cauză. civ. prezumţii legale absolute. aflate într-o conexiune strânsă cu primele. cit. este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi). ca pe o probă ce poate fi combătută prin dovada contrară. 165. pornind de la faptele cunoscute. I. Andrei. având următoarele posibilităţi: să o folosească ca pe o probă deplină. după cum aceasta poate fi şi înlăturată. care pot fi combătute prin proba contrară.. prezumţiile legale relative. încât din existenţa faptului cunoscut se deduce existenţa faptului necunoscut. care prin legătura pe care o au în înlănţuirea logică cu altele. deoarece pentru cunoaşterea existenţei unui fapt necunoscut se apelează la existenţa unui fapt cunoscut. ca fiind "consecinţele ce legea sau magistratul trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut". în funcţie de forţa lor probatorie: 1. 1202 C. P. Apetrei. împotriva cărora nu este permisă proba contrară... Ele reprezintă regula în materie de prezumţii şi sunt mai numeroase decât prezumţiile legale absolute. Noţiunea de prezumţie Prezumţiile sunt definite de art. 1203 C. Fac parte din această categorie prezumţia comunităţii de bunuri a soţilor. 2. prezumţii legale. dacă se va ajunge la concluzia că ea nu corespunde adevărului SECŢIUNEA V PREZUMŢIILE 5.1. Potrivit art.. pp. Prezumţiile constituie un mijloc de probă indirect. dau posibilitatea stabilirii unor fapte necunoscute.

SECŢIUNEA VI EXPERTIZA 6.: pentru stabilirea unui fals). 158.1.. expertiza este facultativă. dacă a păstrat chitanţa de plată a chiriei doar pe ultima lună16.expertize artistice (ex. iar caracterul lor este unul relativ. Drept civil. proc.expertiza în construcţii. pentru care se cer cunoştinţe de specialitate.expertiza tehnică a accidentelor de circulaţie). 178. Forţa doveditoare a prezumţiilor simple este lăsată la libera apreciere a judecătorului.pentru punerea unei persoane sub interdicţie judecătorească. nr. 159. Sunt deductive acele concluzii particulare trase dintr-o concluzie generală şi sunt inductive concluziile generale desprinse dintr-o serie de concluzii particulare. proc. putând fi combătute prin proba contrară. . secţ. 24-27 C.expertiza medico-legală psihiatrică referitoare la discernământul persoanei. civ. dol sau violenţă. Ştefania Rauschi.. . Supr. dacă este necesară lămurirea unor împrejurări de fapt. Junimea. Gh. în cele referitoare la încredinţarea copiilor minori unuia dintre părinţi. 1200/1967. . 16 .expertiza topografică prvind întinderea terenurilor. De exemplu. Noţiunea de expertiză Expertiza este mijlocul de probă la care recurge instanţa de judecată. civ. p.: . Tipuri de expertiză Expertizele se pot efectua în următoarele domenii de activitate: . Expertul este persoana străină de litigiu. II. filiaţiei. în procesul de punere sub interdicţie judecătorească.expertiza medico-legală pentru determinarea vârstei şi sexului copilului. vol. op. Teroria generală.. Iaşi.: pentru stabilirea autenticităţii operelor de artă). .expertize criminalistice ale scrisului (ex. Prezumţiile simple sunt nelimitate ca număr şi pot fi deductive sau inductive. p.expertize medico-legale (ex. Prezumţiile simple sunt permise atunci când este permisă şi proba cu martori. conform art. Rauschi ş. ci nişte specialişti numiţi experţi. Ştefan Rauschi.expertize contabile (ex. În general. Persoana juridică. cit. . întemeindu-se pe cunoştinţe de specialitate. cu excepţia cazurilor în care actul este atacat pentru fraudă. dec. pentru stabilirea capacităţii de muncă). în procesul de înregistrare tardivă a naşterii. Prezumţiile simple sunt des folosite de jurisprudenţă în litigiile privind stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. sub sancţiunea nulităţii hotărârii judecătoreşti18: . Ed. .pentru stabilirea valorii. sexului.a. . Este reglementată în art. . se prezumă că un chiriaş a plătit chiria pe toate lunile din urmă. .de determinare a vârstei. 6. . Popa. aceasta este obligatorie. 16 17 Trib. 204 şi art.sunt "lăsate la luminile şi înţelepciunea magistratului". p. 201-214 C. 2000. în CD 1967. Ei pot fi recuzaţi în aceleaşi condiţii şi pentru aceleaşi motive ca şi un judecător.. pe care judecătorul nu le posedă. a vechimiii bunurilor sau a stării lor de funcţionare. care îşi exprimă părerea asupra unor împrejurări de fapt indicate de instanţă. dar în următoarele cazuri.: pentru determinarea situaţiei economico-financiare). ce îşi exprimă opinia pe baza cunoştinţelor acumulate şi a cercetărilor făcute asupra cazului concret17.: .pentru stabilirea discernământului. 18 Şt.expertize tehnice (ex. Persoana fizică.2. civ.

drepturile de servitute sau degradările de imobile. proc. judecătorul nefiind legat de concluziile experţilor19. aceasta este lăsată la libera apreciere a instanţei de judecată. 7. 207 C. indicând obiectul expertizei.. p. instanţa numeşte comisia formată din 1 sau 3 experţi de pe listele aflate la tribunal prin încheiere. întrebările la care trebuie să răspundă experţii. proc.. Rauschi. şi se utilizează în procesele privind spaţiul locativ. să depună suma stabilită ca onorariu. când el le înlătură.. potrivit art. în termen de 3 zile de la numirea expertului. sau în afara instanţei. Expertiza se poate efectua şi prin comisie rogatorie. dar nu se vor putea combina. Forţa probantă a expertizei În ce priveşte forţa probantă a expertizei. Potrivit art 301 C. Dacă pentru efectuarea expertizei. 163. p. conform art. SECŢIUNEA VII CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI 7.4. Totuşi. când această împrejurare are importanţă pentru rezolvarea litigiului20. când experţii nu au nevoie de cercetări mai ample. părerile lor consemnându-se într-un proces-verbal. Constatările expertului reţinute de instanţă fac dovadă până la înscriere în fals. situaţia unui obiect. proc. 215-217 C. constatările lor consemnându-se într-un raport de expertiză care se înaintează instanţei în termenul stabilit de ea. Este reglementată în art.1. Efectuarea expertizei Una din părţile în litigiu sau judecătorul poate propune şi încuviinţa efectuarea expertizei. dacă acestea nu pot fi aduse în instanţă datorită volumului sau greutăţii. Şt..a. la faţa locului. este necesară deplasarea şi cercetarea în teren.. expertul este obligat să convoace părţile la locul respectiv. Noţiunea de cercetare la faţa locului Cercetarea la faţa locului este mijlocul de probă cu ajutorul căruia instanţa constată în mod direct. proc. Expertiza se poate efectua în instanţă. Dacă instanţa nu este lămurită pe deplin de expertiza făcută. Raportul trebuie depus cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată pentru ca părţile să-l cunoască şi eventual să facă obiecţiuni.2. data depunerii raportului de expertiză şi onorariul cuvenit expertului. 212 C. civ. grăniţuiri ale terenurilor. civ. Raportul de expertiză poate fi discutat în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată. cit. 161.3. proc. conform art. 6. mai îndepărtată de sediul instanţei de judecată. civ.6. Acest 19 20 Şt. op. 17 . Partea care a solicitat expertiza este obligată ca. Rauschi ş. cit. civ. Dacă două expertize sunt contradictorii se va reţine una ori se vor înlătura ambele. când implică cercetări într-o altă localitate. trebuie să motiveze decizia. dacă experţii au nevoie de timp pentru cercetări. 207 C. op. ea poate dispune întregirea ei printr-un supliment de expertiză sau efectuarea unei noi expertize numite contraexpertiză. civ. Efectuarea cercetării la faţa locului Probele materiale sunt cercetate de instanţă la sediul său ori prin deplasarea ei la faţa locului.

. 5.. Ed. Drept civil. Venus. Ce înseamnă un înscris preconstituit? Boroi G. Probele materiale sunt mai puţin utilizate în procesul civil. Partea generală. putând fi discutată în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată. Şansa. 1999.. Ed.M. Partea generală. 16.. 2000. spre deosebire de cel penal. Partea generală. Ed. 2. Ionaşcu A. vol. Lumina Lex. p. Ed. care se depune la dosarul cauzei. Popa Gh. Subiectele dreptului civil.. Bucureşti. Ed.. 13. Drept civil. Ed.. Teoria generală. Beleiu Gh. Apetrei I. În ce acte normative sunt reglementate mijloacele de probă? Ce fapte nu pot face obiectul probei? Cui îi revine sarcina probei în procesul civil? Prezentaţi cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei. împreună cu eventualele schiţe realizate. 2002. 14.Cosmovici P. Drept civil român. Pop T. Bucureşti. All Beck. Junimea. pentru care se citează părţile. cit. 6. Ed. 2003. Legea nr. 1993. 6. Iaşi. Persoana juridică. 3. Bibliografie: 1.. 8. Cercetarea la faţa locului se poate efectua şi printr-o comisie rogatorie de către o altă instanţă decât cea care judecă litigiul. Ed. Cluj-Napoca. Rauschi Şt.. care reprezintă obiecte ce.. 3. Bucureşti. 18 . Care sunt condiţiile de admisibilitate a probei? Definiţi înscrisul. Unii autori consideră că cercetarea la faţa locului şi expertiza nu sunt veritabile mijloace de probă. Rezultatul se consemnează întrun proces-verbal. motiv pentru care nu sunt reglementate expres de Codul de procedură civilă21. 21 Definiţi proba. Ionaşcu T. Introducere în dreptul civil. Partea generală. Ed. Ed. 5. Bucureşti. 1967. 455/2001 privind semnătura electronică. la cererea unei părţi sau din oficiu. Academiei. Introducere în dreptul civil. Drept civil. calităţile lor speciale.. 10. când obiectul procesului este situat într-o altă localitate. 2002. Persoanele. ci doar mijloace tehnice de valorificare a probelor materiale. Ed. Probele în procesul civil. Ştiinţifică. Partea generală. 4. Codul de procedură civilă. 2005. All Beck. 15.. 11. Apetrei I. Codul civil. Ankarom. Argonaut.. Ed. 1969. 1998. Teoria generală.mijloc de probă se încuviinţează de instanţă. 9. Iaşi. semnele sau urmele rămase pe ele. Persoanele. Persoana fizică.. Drept civil. Cheltuielile de deplasare pentru efectuarea cercetării la faţa locului sunt suportate de partea care a cerut acest mijloc de probă sau de partea în interesul căreia se face. Tratat de drept civil. fixând un termen pentru efectuarea ei. All Beck. prin aspectul lor exterior. Drept civil român. Ed. 12. 1998. Drept civil. Poenaru E. 1998. Persoana fizică. Bucureşti. Bucureşti. 8. Bucureşti. 4. 7. 7. Ungureanu O. op.. 135. Universul Juridic. Boroi G. Elementele dreptului civil. Teoria generală. ar putea prezenta interes probatoriu. Manual de drept civil. Rauschi Şt. Introducere în dreptul civil. Întrebări de evaluare: 1. All Beck.. 2. 1993.. Lupan E. Dogaru I. Iaşi.. Andrei Petru P. Bucureşti. I.

Daţi exemple de expertize realizate în diferite domenii de activitate. 10. Ce forţă probantă are înscrisul sub semnătură privată? 15. Ce deosebire există între o mărturisire calificată şi o mărturisire complexă? Acestea pot fi fragmentate de judecător? 33. 40. Există sau nu o deosebire între mărturie şi mărturisire? 30. 14. Ce forţă probantă au prezumţiile simple? 39. Recunoaşterea faptelor pretinse de partea adversă în procesul civil este suficientă pentru tranşarea litigiului. instanţa poate să le combine concluziile? 44. Definiţi prezumţiile. mai poate fi valorificat în alt fel de către părţi? 19. Ce condiţie obligatorie trebuie să îndeplinească înscrisul sub semnătură privată? 16. 31. Daţi exemple de înscrisuri nepreconstituite. Care sunt excepţiile de la aceste restricţii? 27. 23. Ce alte condiţii trebuie să îndeplinească. Ce persoane nu au voie să depună mărturie? 24. Definiţi răbojul. Definiţi mărturisirea. Ce forţă probantă are înscrisul autentic? 12. în anumite situaţii. înscrisul sub semnătură privată? 17. Daţi un exemplu. Cum poate deveni data înscrisului sub semnătură privată dată certă? 18. Ce diferenţă există între prezumţiile legale absolute şi cele relative din punct de vedere al forţei probante? Daţi exemple de prezumţii din ambele categorii. Prezentaţi caracterele juridice ale mărturisirii. 20. Definiţi mărturia. Ce restricţii cunoasteţi în materia utilizării probei cu martori pentru dovedirea actelor juridice? 26. 22. Definiţi cercetarea la faţa locului. Definiţi prezumţiile simple. Definiţi înscrisul autentic. Există vreo restricţie în utilizarea prezumţiilor simple? 38. nefiind necesară administrarea altor probe. Cum se poate efectua expertiza? 43. Ce avantaje prezintă înscrisul autentic? 11. Ce persoane sunt scutite de a depune mărturie? 25. 36. Ce înseamnă o mărturisire extrajudiciară? 32. 37. Ce forţă probantă are mărturia? 28. Definiţi expertiza. Dacă s-au realizat două expertize cu soluţii diferite.9. 47. 42. 46. Daţi exemple de litigii în care expertiza este obligatorie. În ce situaţii se recurge la acest mijloc de probă? Daţi exemple de litigii în care se utilizează cercetarea la faţa locului. 41. Ce forţă doveditoare are expertiza? 45. sau aceasta este o probă lăsată la aprecierea judecătorului? 34. Ce înseamnă un început de dovadă scrisă? 21. Cum se concretizează cercetarea la faţa locului? 19 . Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul sub semnătură privată. 29. Definiţi înscrisul sub semnătură privată. Cine realizează cercetarea la faţa locului? 48. 35. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul autentic mai poate fi valorificat de către părţi în alt fel? 13.

20 .

contractul de depozit. contractul de asigurare. nu pot fi afectate de modalităţi. ci ţin de esenţa actului. condiţia ori sarcina. modificarea sau stingerea exerciţiului drepturilor subiective şi a executării obligaţiilor 21 . modalităţile sunt. legate de starea civilă a persoanei fizice. Sunt afectate de astfel de modalităţi. în principiu. unele acte juridice pot fi afectate de anumite împrejurări viitoare. pot exista sau pot lipsi. actul juridic fiind valabil şi în ipoteza în care aceste modalităţi nu sunt prezente. de exemplu.CAPITOLUL II MODALITĂŢILE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE MODALITĂŢI În afară de elementele esenţiale (condiţiile de valabilitate) ale actului juridic civil. Aşadar. Anumite acte juridice. adopţia sau căsătoria nu pot fi încheiate pentru un anumit termen sau cu o anumită condiţie. de care depind doar efectele actului juridic şi nu valabilitatea acestuia. În funcţie de izvorul lor: a. De exemplu. contractul de închiriere. În acest caz. Modalităţile actului juridic civil sunt acele împrejurări viitoare de a căror producere depinde existenţa sau exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor rezultate dintr-un act juridic. astfel de elemente neesenţiale. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA MODALITĂŢILOR I. iar în lipsa lor actul juridic nu produce efecte. modalităţi convenţionale. la încheierea unui act juridic. stabilite de lege sau prin voinţa părţilor. stabilite prin voinţa părţilor. SECŢIUNEA III TERMENUL Noţiune: Termenul este acel eveniment viitor şi sigur de îndeplinirea căruia depinde naşterea. recunoaşterea filiaţiei. împrejurări accidentale. b. numite modalităţi. În raport cu elementele esenţiale ale actului juridic civil. modalităţi legale. modalităţile nu sunt împrejurări accidentale. Actele juridice civile pot fi afectate de următoarele modalităţi: termenul. prevăzute de lege. în general.

civ. Bucureşti. Anterior scadenţei termenului suspensiv se vor produce următoarele efecte: . Drept civil. . dar a cărui dată este neprecisă). 184. p. şi produce efecte numai pentru viitor. adică a efectelor actului juridic civil22. drepturile şi obligaţiile părţilor iau naştere chiar din momentul încheierii actului juridic. Clasificare: I. Universul juridic. se vor produce următoarele efecte: 22 Gh. a cărui dată de împlinire nu este cunoscută în momentul încheierii actului juridic. Poate să fie stabilit printr-o dată calendaristică (ex. termen convenţional. Apetrei. acordat debitorului de către instanţa de judecată pentru executarea obligaţiei sale.: în contractul de împrumut. Drept civil român. pp.creditorul nu poate exercita acţiunea oblică sau acţiunea revocatorie înainte de împlinirea termenului suspensiv. 22 . . În ce priveşte efectele termenului suspensiv. În funcţie de efectele sale23: a.. dar nu mai poate solicita restituirea prestaţiei. 1022-1025 C.dacă debitorul execută benevol obligaţia sa înainte de împlinirea termenului suspensiv. 187-189. potrivit art.: testamentul îşi va produce efectele la decesul testatorului – eveniment sigur. II.creditorul nu va putea cere executarea obligaţiei înainte de împlinirea termenului şi nu va putea opune debitorului compensaţia. însă exercitarea drepturilor şi executarea obligaţiilor este amânată până la împlinirea termenului.civile. stabilit de lege (ex.în cazul actelor translative de drepturi reale referitoare la bunuri individual determinate. 2005. termen precis. (ex. Posterior scadenţei termenului suspensiv. 700 alin. care începe să curgă de la data deschiderii succesiunii). . deşi se cunoaşte că acel eveniment se va împlini (ex.: peste doi ani). . 182.termenul de prescripţie extinctivă nu va începe să curgă până la împlinirea termenului suspensiv. Subiectele dreptului civil. civ. neavând putere retroactivă. termen judiciar. deoarece acesta a devenit proprietar din momentul încheierii actului juridic. civ. III. c. Partea generală. Ed.: termenul de 6 luni pentru acceptarea moştenirii. a cărui dată exactă de împlinire este cunoscută în momentul încheierii actului juridic. p. 23 I. 1 C.: 1 decembrie 2006) sau printr-un interval de timp faţă de momentul încheierii actului (ex. I. În funcţie de gradul de cunoaştere a momentului împlinirii sale: a. împrumutătorul nu va putea cere restituirea bunului împrumutat până în momentul împlinirii termenului stabilit). Ed. Venus. În funcţie de izvorul său: a. stabilit prin voinţa părţilor. 1101 C. termen suspensiv. op. Introducere în dreptul civil. la a cărui împlinire încep exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex. . Este reglementat în art. termen neprecis. Beleiu. Apetrei. prevăzut de art.creditorul poate lua măsuri de conservare a creanţei sale. termen legal. dacă termenul nu a fost stabilit de către părţi). 2003. b. el face o plată valabilă.: instanţa poate acorda cumpărătorului unui imobil un termen de graţie pentru plata preţului sau poate stabili un termen împrumutatului pentru restituirea împrumutului. b. riscul contractului anterior îndeplinirii termenului suspensiv este suportat de dobânditor. Majoritatea termenelor sunt convenţionale. cit. obligaţia debitorului devenind exigibilă.

SECŢIUNEA IV CONDIŢIA Noţiune: Condiţia este acel eveniment viitor şi nesigur de îndeplinirea căruia depinde însăşi existenţa (naşterea sau stingerea) actului juridic civil. În funcţie de efectele sale24: a. civ. în momentul împlinirii termenului. termenul este presupus totdeauna că s-a stipulat în favoarea debitorului. Persoanele. iar pentru perioada posterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul eveniente conditione.prescripţia extinctivă va începe să curgă din momentul împlinirii termenului suspensiv. chiar când s-ar fi stipulat prin contractul de depozit un anume termen pentru restituirea lui. cit. pp. dacă în convenţie nu s-a prevăzut altfel.. dacă mă voi muta în străinătate). termen în favoarea creditorului. 10041021 C. 25 Pentru perioada anterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul pendente conditione. de a cărei îndeplinire depinde naşterea actului juridic şi implicit a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex. Anterior scadenţei termenului extinctiv. ca şi cum acestea ar fi pure şi simple. G. Condiţia produce efecte retroactiv din momentul încheierii actului juridic. Apetrei. Bucureşti. pp. Reînnoirea tacită a contractului de locaţiune poartă denumirea de tacita reconducţie. 2002. în consecinţă. Gh. conform art. civ. .. acestea constau în stingerea drepturilor şi a obligaţiilor părţilor.debitorul trebuie să-şi execute obligaţia. Pentru a fi valabilă. care reprezintă regula.creditorul are dreptul să ceară debitorului executarea obligaţiei. Clasificare: I. 23 . raportul juridic dintre părţi nu se va naşte şi. civ. All Beck. 1616 C. condiţia trebuie să fie posibilă.. În funcţie de beneficiarul său: a.debitorul poate opune creditorului compensaţia. la a cărui împlinire se stinge exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex. ca în materia contractului de asigurare. care constituie excepţia de la regulă. Astfel. atunci se consideră locaţiunea ca reînnoită. drepturile şi obligaţiile părţilor încetează. actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv. c. Partea generală. anterior îndeplinirii condiţiei25. aceasta va produce următoarele efecte: 24 I. 1437 C... părţile îşi exercită drepturile şi îşi execută obligaţiile. IV. Este reglementată în art. termen în favoarea debitorului. termen extinctiv. licită şi morală. . Dacă nu se îndeplineşte condiţia suspensivă. prevede o excepţie de la aplicarea termenului extinctiv în materia contractului de locaţiune. Ed. Drept civil. 188-189. b. . Beleiu. termen stabilit în favoarea ambelor părţi. b. 196-197.: în contractul de închiriere. iar dacă acesta nu o execută de bună-voie. are dreptul de a proceda la executarea silită. depozitul trebuie să se restituie deponentului îndată ce s-a reclamat. Astfel. după expirarea termenului stipulat prin contractul de locaţiune. op. Boroi. op. dacă locatarul rămâne în locuinţă şi este lăsat în posesia ei. 193-194. civ.: îţi vând apartamentul meu. chiriaşul trebuie să elibereze locuinţa). Dacă se îndeplineşte condiţia suspensivă. 1024 C. cit. condiţie suspensivă. Conform art. pp. Art. Din momentul împlinirii termenului extinctiv. În ceea ce priveşte efectele termenul extinctiv. În ce priveşte efectele condiţiei suspensive. nu se vor naşte nici drepturile şi obligaţiile părţilor.

. ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu. urmând a fi primit de subdobânditor tot sub condiţie rezolutorie. . anterior îndeplinirii condiţiei. atât prin acte între vii. vânzătorul)26. actul juridic produce efecte ca şi cum ar fi un act pur şi simplu. .garanţiile constituite de creditori se vor desfiinţa.transmisiunile de drepturi reale făcute de titularul dreptului sub condiţie suspensivă se consolidează. iar drepturile constituite de creditor în favoarea terţilor se desfiinţează. neafectat de condiţie: . ca şi când acesta nu s-ar fi încheiat: . iar debitorul trebuie să o execute. .creditorul poate face acte de conservare a dreptului său. afectat de o condiţie rezolutorie..drepturile constituite de către debitor în favoarea unor terţe persoane se consolidează.dacă părţile au efectuat prestaţii. însă. poate cere restituirea prestaţiei. actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv. contractul de vânzare-cumpărare se va desfiinţa cu caracter retroactiv.prescripţia extinctivă nu va curge.creditorul poate cere şi obţine garanţii pentru creanţa sa. Dacă nu se îndeplineşte condiţia rezolutorie.: îţi vând apartamentul meu. .creditorul poate înstrăina dreptul său afectat de condiţie suspensivă. Posterior îndeplinirii condiţiei suspensive.dobânditorul unui bun individual determinat sub condiţie rezolutorie devine proprietar şi.creditorul poate cere debitorului executarea obligaţiei asumate. părţile se vor afla în situaţia anterioară încheierii actului. de a cărei îndeplinire depinde desfiinţarea actului juridic şi implicit stingerea retroactivă a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex. În ceea ce priveşte efectele condiţiei rezolutorii. . b.dreptul dobândit. . În cazul în care condiţia suspensivă nu se îndeplineşte. suportă riscul pieirii bunului.fructele culese de cel care a înstrăinat bunul sub condiţie suspensivă rămân ale sale. dacă plăteşte. .prescripţia extinctivă va curge doar din momentul îndeplinirii condiţiei. De la regula retroactivităţii efectelor condiţiei suspensive îndeplinite există următoarele excepţii: . în consecinţă. acestea sunt obligate la restituirea lor în mod reciproc.riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de cel care l-a înstrăinat. dacă voi reveni în ţară. ca urmare a faptului că dreptul său sub condiţie suspensivă s-a desfiinţat.actele de administrare făcute de cel care a înstrăinat bunul înainte de îndeplinirea condiţiei rămân valabile. civ.în actele translative de drepturi reale. 24 .creditorul nu poate cere debitorului executarea obligaţiei. . 26 Se aplică regula res perit domino. contractul de vânzare-cumpărare se va consolida cu caracter retroactiv. 1 C.nu poate opera compensaţia. . condiţie rezolutorie. vânzarea se va desfiinţa). . neafectat de condiţie: . cât şi prin acte pentru cauză de moarte. .debitorul nu datorează nimic. adică a proprietarului bunului (de exemplu. . iar dobânditorul bunului va avea dreptul la fructe doar din momentul îndeplinirii condiţiei. . riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat va rămâne în sarcina debitorului. ca şi când nu s-ar fi încheiat. ca şi cum nu ar fi fost afectat de condiţie.plata executată anticipat de debitor rămâne valabilă. însă. . poate fi transmis prin acte între vii sau prin acte pentru cauză de moarte. Dacă se îndeplineşte condiţia rezolutorie. conform art 1018 alin.

. actul juridic se consolidează ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu.: îţi vând autoturismul.: dacă nu voi promova examenul de conducere. Condiţia potestativă pură suspensivă a cărei îndeplinire depinde de voinţa debitorului este nulă (ex. . condiţia rezolutorie îndeplinită va produce efecte numai pentru viitor. De la regula desfiinţării retroactive a actului juridic afectat de o condiţie rezolutorie îndeplinită există următoarele excepţii: . dacă mă voi muta într-un alt cartier). . Între termen şi condiţie există următoarele deosebiri: .Posterior împlinirii condiţiei rezolutorii. condiţie cazuală. a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţile actului juridic. III. în principiu. îţi voi vinde umbrela).în cazul actelor juridice cu executare succesivă. a cărei îndeplinire depinde exclusiv de voinţa uneia din părţi (ex. şi nu de voinţa părţilor (ex. constând într-un eveniment care urmează a nu se produce (ex. pe când condiţia. a cărei îndeplinire depinde de hazard.termenul produce efecte numai pentru viitor (ex nunc). dacă vreau)28. b.termenul afectează numai efectele actului juridic. . morală şi imorală. În funcţie de natura împrejurărilor de care depinde îndeplinirea sau neîndeplinirea ei: a. îţi voi vinde autoturismul meu). civ. produce efecte retroactiv (ex tunc). constând într-un eveniment care urmează a se îndeplini (ex.fructele culese de dobânditorul sub condiţie rezolutorie nu vor trebui restituite. rămânând în proprietatea sa.actele de administrare făcute de dobânditorul sub condiţie rezolutorie de bună-credinţă rămân valabile. În funcţie de modul de formulare a ei: a.: îţi voi plăti preţul. în calitatea sa de proprietar sub condiţie rezolutorie. a cărei îndeplinire depinde atât de voinţa uneia din părţi.condiţie potestativă pură. condiţie potestativă. astfel încât va fi obligat să plătească preţul bunului. . în timp ce condiţia este o împrejurare nesigură cât priveşte îndeplinirea sa. Ea poate fi: . II. condiţie negativă. . b.riscul produs va fi suportat de dobânditor. 25 . condiţie pozitivă. c. cât şi de un fapt exterior sau de voinţa unei persoane nedeterminate (ex. Pornind de la prevederile art. 1008 C.: dacă nu va mai ploua în această primăvară. condiţie mixtă.: îţi vând garajul meu. dacă soţul meu îmi va cumpăra altul).drepturile constituite sau transmise de dobânditor unor terţe persoane vor fi desfiinţate cu caracter retroactiv27. .termenul este o împrejurare sigură ca îndeplinire.condiţie potestativă simplă. considerându-se că drepturile şi obligaţiile părţilor nu au existat niciodată: . 27 28 Se aplică principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis. a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţi şi de voinţa unei alte persoane determinate (ex. în literatura de specialitate condiţia a mai fost clasificată în condiţie posibilă şi imposibilă.părţile sunt obligate să îşi restituie în mod reciproc prestaţiile efectuate. actul juridic se desfiinţează cu caracter retroactiv. dacă vreau). În cazul în care condiţia rezolutorie nu se îndeplineşte. dacă vei promova examenul de conducere). neafectat de condiţie.: îţi vând autoturismul meu.. în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului juridic. licită şi ilicită. Conform dispoziţiilor art.: îţi vând inelul. 1010 C. civ.

sarcină imorală.sarcina afectează doar efectele actului juridic. În cazul neîndeplinirii ei. p. Neexecutarea sarcinii nu atrage după sine nevalabilitatea actului. c.revocarea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii trebuie solicitată instanţei de judecată. în cadrul unei donaţii sau al unui testament. 930 C. 197. Sarcina poate interveni numai în cazul actelor juridice cu titlu gratuit. Beneficiarul nu stabileşte nici un raport juridic cu dispunătorul. care contravine normelor de convieţuire socială. beneficiarul va putea cere doar executarea sarcinii. care nu poate fi îndeplinită. care este neconformă cu legea. .: dispunătorul impune gratificatului ca suma de bani donată să fie folosită pentru cumpărarea unui apartament).: testatorul dispune de averea sa în favoarea gratificatului. Sarcina poate schimba natura actului juridic în cazul în care constă într-o obligaţie egală sau mai mare cu valoarea donaţiei. mai exact în cazul liberalităţilor (donaţii sau legate). în principiu. în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului. nu şi printr-un testament. fie executarea silită a sarcinii. sarcină ilicită. sarcină în favoarea gratificatului (ex. . instanţa de judecată doar constatând efectele produse de realizarea sau nerealizarea condiţiei. cu sarcina acestuia din urmă de a plăti o rentă viageră unui terţ).SECŢIUNEA V SARCINA Noţiune: Sarcina este o obligaţie de a da. dar există o serie de prevederi speciale legate de sarcină în materia donaţiilor (art. a face sau a nu face impusă de către dispunător gratificatului. Între sarcină şi condiţie există următoarele deosebiri: . b. 26 . În ceea ce priveşte efectele sarcinii. cât şi actele juridice cu titlu gratuit. în consecinţă. civ.. cit. II. 828-830 C. astfel încât actul juridic nu va mai fi cu titlu gratuit. sarcină imposibilă. se poate opta între a cere fie rezoluţiunea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii. îndeplinirea acesteia de către gratificat consolidează actul juridic.) şi a testamentelor (art. b. dar nu şi revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii. În funcţie de valabilitatea sarcinii: a. op. Clasificare: I. condiţia poate afecta atât actele juridice cu titlu oneros. c. civ. în timp ce condiţia operează de drept. sancţiunea revocării acestuia. Aceasta poate fi stabilită doar printr-un contract de donaţie.). Apetrei. ci cu titlu oneros29. ca şi cum acesta ar fi fost un act juridic pur şi simplu. 29 I. În Codul civil nu există o reglementare cu caracter general a sarcinii. fiind creditorul direct al gratificatului. sarcină în favoarea unei terţe persoane (ex.în timp ce sarcina poate fi instituită numai pentru liberalităţi. sarcină în favoarea dispunătorului (ex.: sarcina pe care donatorul o impune gratificatului de a-i plăti o datorie faţă de un terţ). În funcţie de persoana beneficiarului: a. ci.

Daţi un exemplu de condiţie cazuală şi un exemplu de condiţie mixtă. 12. Dogaru I. vol. Manual de drept civil. Care sunt excepţiile de la retroactivitatea condiţiei suspensive? 16. Ed. 10. Elementele dreptului civil. Definiţi condiţia. 7. Definiţi modalităţile actului juridic civil.. 10. Cosmovici P. 2. All Beck. Persoanele. Daţi un exemplu de sarcină în favoarea gratificatului. Definiţi sarcina. Introducere în dreptul civil. Termenul afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 5. Ungureanu O. Teoria generală. 3. Întrebări de evaluare: 1. Partea generală. 6. 3. În ce constă diferenţa dintre termenul suspensiv şi cel extinctiv? 8. Codul civil.Bibliografie: 1. Iaşi. Condiţia produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor.. Drept civil. 7. Persoana juridică.. Definiţi termenul neprecis şi daţi un exemplu de astfel de termen. 1999. Care sunt efectele condiţiei suspensive anterior îndeplinirii sale şi posterior acesteia? 15. Ed. Lumina Lex. 2. Apetrei I. 9.. Condiţia afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 13. Ionaşcu T. Ed. Introducere în dreptul civil. Partea generală. Rauschi Şt. 19. All Beck. All Beck. Tratat de drept civil. Care este diferenţa dintre condiţia potestativă pură şi cea potestativă simplă? 17. Ankarom. Ed. Boroi G. Andrei Petru P.. Definiţi termenul. Partea generală. 13. Drept civil. Explicaţi noţiunea de tacită reconducţie. Partea generală. Teoria generală. Drept civil. Subiectele dreptului civil. Care sunt efectele termenului suspensiv anterior scadenţei sale şi posterior acesteia? 9. Iaşi. 2005. Rauschi Şt. Bucureşti. 1993.. Popa Gh.. 1998. Bucureşti. Sarcina poate apărea în orice act juridic sau numai în cazul liberalităţilor? 20. 5. 2000. Termenul produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor. 6. Beleiu Gh. I.. 11. Clasificaţi sarcina în funcţie de beneficiarul acesteia. Ed.. Şansa.. Partea generală.M.. Persoana fizică. Pop T. Drept civil. 2002. 1967. Persoanele. Bucureşti. Ed. cât şi retroactiv? 4. Drept civil român. Academiei. Bucureşti. 27 . Poenaru E. 1998. cât şi retroactiv? 12. În ce constă diferenţa dintre condiţia suspensivă şi cea rezolutorie? 14. Drept civil. Drept civil român. Ed.. 2002. 21.. Cluj-Napoca. 18. All Beck. 11. 1993.. Introducere în dreptul civil. Universul Juridic. Bucureşti. Persoana fizică. Ed. Argonaut. Iaşi. Junimea. 8. Ed. Lupan E. Ed. Ed. Bucureşti. 2003. Bucureşti. Apetrei I. Explicaţi noţiunea de termen judiciar. Ed. Teoria generală. 1998. Venus. 4..

28 .

va fi guvernat de regulile expres prevăzute de lege pentru actul juridic respectiv.: . Determinarea efectelor actului juridic civil presupune stabilirea drepturilor civile subiective şi a obligaţiilor civile corelative. şi de art. op. chiar dacă nu sunt prevăzute în mod expres în cadrul actului juridic. 977985 C. ea se va interpreta în sensul în care poate avea un efect şi nu în sensul în care nu ar produce nici unul. . 219. 135/1995 privind contractul de asigurare. op.clauzele unui act juridic se interpretează unele prin altele. dar şi cele pe care echitatea. 30 31 I Apetrei. op. cit. .. 970 alin. 16/1994 privind contractul de arendare. vor fi incidente normele generale aplicabile obligaţiilor civile. .CAPITOLUL III EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE EFECTE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL Efectele actului juridic civil constau în drepturile subiective şi obligaţiile civile corelative care se nasc. . Beleiu. în funcţie de care se determină regimul juridic aplicabil actului respectiv. dacă actul juridic este numit (tipic). De exemplu. ultima fiind necesară pentru a califica actul juridic sau pentru a determina înţelesul clauzelor actului juridic. civ. . 29 . civ. . Legea nr. create.efectele actului juridic sunt cele avute în vedere la încheierea sa.. 969-985 C. 32 G.202. p. Atunci când efectele unui act juridic nu sunt suficient de clare.clauzele obişnuite ale unui act juridic se subînţeleg.actul juridic va fi interpretat în funcţie de voinţa reală a părţilor şi nu după sensul literal al termenilor. Legea nr. Sunt reglementate de art. p. . se modifică sau se sting prin încheierea actului juridic civil.când există îndoială. Boroi..termenii susceptibili de două înţelesuri se interpretează în înţelesul ce se potriveşte mai mult cu natura contractului. cit.dispoziţiile îndoielnice se interpretează potrivit obiceiului locului unde s-a încheiat actul juridic. modificate sau stinse prin actul juridic civil 32.atunci când o clauză poate primi două înţelesuri. Interpretarea actului juridic civil este supusă regulilor prevăzute de art. Operaţiunea de determinare a efectelor actului juridic civil se realizează prin dovedirea şi interpretarea actului juridic civil. 2 C. pe lângă operaţiunea de calificare este necesară şi stabilirea înţelesului unor clauze ale acestuia. cit. p. alcătuind conţinutul raportului juridic civil stabilit între părţi30. Gh. Calificarea actului juridic presupune încadrarea lui într-o anumită categorie. dându-se fiecăreia dintre ele înţelesul care rezultă din actul întreg. iar dacă actul juridic este nenumit (atipic). convenţia se interpretează în favoarea celui care se obligă. civ. şi în alte acte normative cu prevederi speciale referitoare la efectele altor contracte civile31. 192. obiceiul sau legea le conferă obligaţiei. Astfel.

conform cărora convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. principiul irevocabilităţii actului juridic civil. principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. art. Avânzii-cauză sunt persoanele care. Persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic nu pot exercita drepturi şi nici nu pot executa obligaţii. p.. nici personal şi nici prin reprezentare. cit.. civ. Apetrei. având la bază manifestarea de voinţă a părţilor. Este firesc ca actul juridic să producă efecte numai faţă de părţile care şi-au exprimat voinţa de a-l încheia. Principiile care guvernează efectele actului juridic civil ne arată faţă de cine. principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. Stabilirea unui raport juridic creează pentru creditor posibilitatea de a-şi exercita drepturile şi generează pentru debitor obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească. ipotecă. privilegiu) pentru realizarea dreptului lor de creanţă. suportă unele efecte ale acestuia. care nu beneficiază de o garanţie reală (gaj. fiind străine faţă de actul juridic încheiat. potrivit cărora convenţiile n-au efect decât între părţile contractante. fie îşi măreşte pasivul. civ. 969 alin. achiziţionează un apartament de la alţi doi soţi. 1 C. cum şi în ce condiţii se produc aceste efecte şi sunt următoarele: 1. O parte nu presupune întotdeauna o singură persoană. Pentru a înţelege acest principiu este necesară clarificarea noţiunilor de părţi. cu titlu universal sau cu titlu particular (noţiuni deja studiate) şi creditorii chirografari. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil reprezintă regula potrivit căreia actul juridic produce efecte numai faţă de autorul (autorii) lui33. datorită legăturii juridice cu părţile actului juridic. reprezentând o parte – cumpărătorul. nu se poate susţine că efectele au fost restrânse la cele din exemplul folosit. Ei pot interveni în actele încheiate de debitor în frauda lor. 973 C. 3.convenţia nu cuprinde decât lucrurile asupra cărora părţile şi-au propus a contracta. Sunt avânzi-cauză succesorii universali. aliis neque nocere.atunci când se dă un exemplu pentru explicarea efectelor unui act juridic. Prin parte se desemnează atât autorul unui act juridic unilateral. fiind străine de actul încheiat34. avânzi-cauză. altminteri ar însemna ca persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic să dobândească calitatea de debitor sau de creditor. reprezentând cealaltă parte . ci în componenţa ei pot intra mai multe persoane fizice sau juridice care au acelaşi interes (ex.: doi soţi. Părţile sunt autorii unui act juridic încheiat personal sau prin reprezentare. fără voia lor. 222. terţi. principiul în discuţie este fundamentat şi pe ideea de libertate individuală a persoanei. şi de cele ale art. oricât de generali ar fi termenii în care s-a încheiat. consacră acţiunea 33 Principiul este exprimat şi în adagiul în limba latină res inter alios acta. cât şi una din părţile unui act juridic bilateral sau multilateral. SECŢIUNEA II PRINCIPIUL RELATIVITĂŢII EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL Acest principiu răspunde la întrebarea faţă de cine se produc efectele actului juridic civil şi este consacrat de dispoziţiile art. prin care acesta fie îşi micşorează activul. opozabilitate şi inopozabilitate. Terţii sunt persoanele care nu au participat la încheierea unui act juridic. Principiul se întemeiază pe caracterul voliţional al actului juridic. Creditorii chirografari reprezintă categoria creditorilor obişnuiţi.. care ar fi înfrântă dacă s-ar admite soluţia contrară.. 974 C. 30 . 34 I. Astfel. ci au un drept de gaj general asupra bunurilor debitorului lor. deşi nu au participat la încheierea actului juridic. De asemenea. civ. neque prodesse potest (un act încheiat între anumite persoane nu avantajează şi nici nu dezavantajează pe altcineva). op. 2. .vânzătorul).

31 ..: se încheie un contract de vânzarecumpărare aparent. reprezentarea . care nu a participat nici personal şi nici prin reprezentant la încheierea acestuia. creditorii chirografari pot exercita acţiunea în declararea simulaţiei. 1642 C.) şi donaţia cu sarcini (art. ci numai aplicaţii ale acesteia.actul deghizat. dar simulat. civ. Prin opozabilitatea unui act juridic se înţelege dreptul părţilor de a invoca existenţa şi efectele actului juridic încheiat faţă de terţi şi obligaţia terţilor de a respecta actul juridic şi efectele sale. nereglementată de Codul civil. Există excepţii de la principiul relativităţii efectelor actului juridic civil.). precum renta viageră (art. care constau în aceea că. se creează o situaţie juridică diferită de cea reală. dar real (ex. civ. în realitate convenind cu cumpărătorul printr-un act juridic secret că proprietatea imobilului nu se transmite cumpărătorului). stabilită prin actul juridic secret. când actul juridic produce efecte şi faţă de persoane care nu au participat la încheierea actului juridic. creditorii chirografari pot exercita drepturi sau acţiuni pe care debitorul pasiv nu le exercită. 1175 C. 975 C. b.: asigurările facultative în favoarea unei terţe persoane). nu în contra altor persoane. astfel încât actul juridic încheiat îşi produce efectele direct în persoana reprezentatului. care nu a participat la încheierea actului juridic nici direct şi nici prin reprezentant (ex. Simulaţia poate îmbrăca trei forme: . 828 C. creditorii chirografari pot ataca actele viclene ale debitorului.oblică (subrogatorie) prin care.: pentru a sustrage un imobil de la urmărirea silită a creditorilor săi. civ. ipoteză în care se încheie un act juridic aparent care ascunde natura juridică adevărată a actului juridic secret.convenţia prin care promitentul se obligă faţă de creditorul promisiunii să depună toate diligenţele pentru a determina o terţă persoană să încheie. în numele lor personal. numit şi contraînscris (ex. în numele debitorului lor. să adere sau să ratifice actul juridic încheiat pe seama sa. conservându-i astfel patrimoniul. promisiunea faptei altuia (convenţia de porte-fort) .acel procedeu tehnico-juridic prin care o persoană numită reprezentant încheie un act juridic în numele şi pe seama altei persoane numită reprezentat. 4. dar care corespunde adevărului.actul fictiv. simulaţia . caz în care actul juridic aparent este încheiat doar formal. debitorul vinde fictiv bunul imobil.operaţiunea juridică în virtutea căreia printr-un act juridic public. 2. prin care. Prin inopozabilitatea unui act juridic se înţelege lipsa dreptului părţilor de a impune actul juridic încheiat şi efectele sale terţelor persoane. excepţii reale. actul secret care modifică un act public nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii lor universali. Art. civ. excepţii aparente: 1. 3. . prin care se ascunde un contract de donaţie). Excepţia reală de la principiul relativităţii efectelor actului juridic este stipulaţia pentru altul (contractul în folosul unei terţe persoane). aparent. Este necesar ca actul juridic aparent şi actul juridic secret să fie încheiate concomitent sau actul juridic secret să fie încheiat anterior actului juridic aparent. prin manifestarea de voinţă a părţilor. Stipulaţia pentru altul este acel act juridic bilateral prin care o parte (stipulantul) convine cu cealaltă parte (promitentul) ca aceasta să execute o prestaţie în favoarea unei terţe persoane (terţul beneficiar). săvârşite în frauda drepturilor lor. De asemenea. Acestea pot fi împărţite în două categorii: a. avânzii-cauză. Conform art. existenţa sa fiind contrazisă de actul juridic secret. consacră acţiunea pauliană (revocatorie). actul juridic produce efecte şi faţă de o persoană străină de actul juridic respectiv.

acest principiu este consacrat de art. care are astfel de raporturi juridice cu pârâtul. acţiunile directe . 35 36 G. situaţii de restrângere a forţei obligatorii.cazul în care efectele actului juridic cu executare succesivă se prelungesc din cauza suspendării temporare a executării acestuia.interpunerea de persoane. p.: încetarea contractului de locaţiune datorită pieirii lucrului). ca urmare a modificării împrejurărilor avute în vedere de părţi la încheierea actului juridic. 969 alin. 1488 C. Conform opiniei unor autori35. lucrătorii angajaţi de antreprenor (terţi faţă de contractul de antrepriză) au dreptul de a exercita în mod direct o acţiune pentru plata drepturilor lor împotriva clientului pentru care antreprenorul execută lucrarea.situaţiile în care o persoană. De la principiul forţei obligatorii există o serie de excepţii: a. în care efectele actului juridic încetează înainte de termen din cauza dispariţiei unui element al actului juridic respectiv: . o persoană donează un bun unei anumite persoane.220-221. străină de actul juridic încheiat. excepţii aparente de la principiul relativitătii efectelor actului juridic civil cesiunea de creanţă. Puterea obligatorie a actului juridic civil îşi are fundamentul în necesitatea stabilităţii şi siguranţei raporturilor juridice şi în obligaţia morală a respectării cuvântului dat. cit. potrivit căruia convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. Conform art. sunt. civ. se arată că adevăratul donatar este o terţă persoană). c. Principiul este exprimat şi prin adagiul latinesc pacta sunt servanda.cazul în care efectele actului juridic se prelungesc prin lege peste termenul convenit de părţi (ex. b. civ. .. exercită o acţiune împotriva uneia din părţile actului juridic. 5. însă. SECŢIUNEA III PRINCIPIUL FORŢEI OBLIGATORII A ACTULUI JURIDIC CIVIL Exprimat prin formula “contractul este legea părţilor” 36.: prelungirea din 5 în 5 ani sau la alte termene a contractelor de închiriere).încetarea actului juridic ca urmare a dispariţiei bunului ce face obiectul actului juridic (ex.. gestiunea de afaceri. iar prin actul juridic secret se precizează adevăratele părţi ale actului juridic (ex. actele juridice colective şi contractul colectiv de muncă. revizuirea judiciară a efectelor actului juridic. cu care nu se află în raporturi juridice contractuale. din cauza ruperii echilibrului dintre prestaţiile părţilor. fundamentată pe teoria impreviziunii.: încetarea contractului de mandat datorită decesului mandatarului). prevăzute în mod expres de lege. prin actul juridic secret. Părţile au dreptul să ceară instanţei de judecată revizuirea efectelor actului juridic potrivit noilor condiţii. prin micşorarea prestaţiei uneia din părţi sau prin majorarea prestaţiei celeilalte părţi. în materia contractului de antrepriză.. caz în care actul juridic public se încheie între anumite persoane. 1 C. op. situaţii de extindere a forţei obligatorii privesc: . Principiul forţei obligatorii reprezintă regula de drept conform căreia actul juridic încheiat cu respectarea legii se impune părţii (dacă actul juridic este unilateral) sau părţilor (dacă actul juridic este bilateral) întocmai ca şi legea.încetarea actului juridic încheiat intuitu personae în cazul decesului persoanei ale cărei calităţi au fost avute în vedere la încheierea actului juridic (ex. Boroi. .: printr-un act juridic aparent.. însă numai în măsura în care clientul ar fi dator antreprenorului. 32 . în schimb se află în raporturi contractuale cu o altă persoană. de asemenea.

Ed.. Ed. Ed. 6. în cazul unei erori de fapt. Iaşi.. Persoana juridică.. Drept civil. SECŢIUNEA IV PRINCIPIUL IREVOCABILITĂŢII ACTULUI JURIDIC CIVIL Acesta este consacrat în art. Junimea. 2003. .contractul de închiriere a locuinţei poate fi denunţat în mod unilateral de către chiriaş. 2002. Teoria generală. În cazul actelor juridice unilaterale există următoarele excepţii: . Bucureşti. acesta este îndreptăţit să primească o despăgubire adecvată). Partea generală. .retractarea renunţării la succesiune. Beleiu Gh. în termen de 30 de zile de la data exprimării lui prin înscris autentic.contractul de mandat încetează prin revocarea mandatarului sau prin renunţarea lui la mandat. Introducere în dreptul civil. . . dacă nu a expirat termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii şi succesiunea nu a fost acceptată între timp de către un alt moştenitor.contractul de depozit încetează la cererea deponentului. Partea generală.testamentul.. Venus. Ungureanu O. 1999. Drept civil. Drept civil român. Ed.contractul de donaţie între soţi este revocabil.d.contractul de societate civilă poate înceta prin manifestarea expresă de voinţă a unuia sau a mai multor asociaţi.. Iaşi. .revocarea mărturisirii. 2 C.: concedentul poate modifica unilateral contractul de concesiune. . În cazul actelor juridice bilaterale sau multilaterale există următoarele excepţii: . Teoria generală. Bucureşti. 2. Bibliografie: 1. 5. All Beck. Poenaru E. Subiectele dreptului civil. 2005. 2002. Drept civil. din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local şi în cazul în care modificarea aduce un prejudiciu concesionarului.revocarea ofertei de a contracta. iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă contrară a autorului său.revocarea consimţământului părinţilor sau al părintelui pentru adopţia copilului de către o persoană sau familie. 969 alin. Universul Juridic. De la regula irevocabilităţii actului juridic există şi excepţii. Apetrei I. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil este acea regulă potrivit căreia actului juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi.. cu notificarea prealabilă a concesionarului. actele juridice multilaterale pot fi revocate prin voinţa uneia sau mai multor părţi (dar nu a tuturor părţilor). Bucureşti. care prevede că orice convenţie se poate revoca prin consimţământ mutual sau din cauze autorizate de lege. Ed. . posibilitatea recunoscută de lege uneia din părţi de a modifica unilateral actul juridic (ex. Popa Gh. care este un act juridic revocabil. Bucureşti. . până în momentul ajungerii ei la destinatar. Manual de drept civil. 33 . 2000. iar actele juridice unilaterale pot fi revocate prin voinţa contrară a autorului lor. Persoana fizică.... civ. Ed. 3. Persoanele. Boroi G. Rauschi Şt. Persoanele. All Beck. All Beck. Partea generală. adică acele cazuri în care actele juridice bilaterale pot fi revocate prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi. Rauschi Şt. Drept civil. 4.

Ce poziţie au creditorii chirografari în tabloul creditorilor? Ei culeg creanţele lor înaintea sau la sfârşitul celorlalţi creditori privilegiaţi. Introducere în dreptul civil. 8. 1998. Introducere în dreptul civil. Ce acţiuni au la dispoziţie creditorii chirografari pentru apărarea drepturilor lor faţă de debitor? 7. Dogaru I. Ce înseamnă simulaţia? 9. Contractul de donaţie poate fi sau nu revocat în mod unilateral. Lupan E. Academiei. Partea generală. Cosmovici P. ipotecari şi gajişti? 6. Ed... Ed.7. All Beck. 9. Prezentaţi excepţiile de la principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. Argonaut. de regulă? 34 . Cluj-Napoca. 1967. 8. 10... 11. Apetrei I. Tratat de drept civil. Bucureşti. Definiţi stipulaţia pentru altul şi daţi un exemplu în acest sens. 2.M. Terţii sunt a treia parte din actul juridic civil sau persoane străine de actul juridic? Definiţi avânzii-cauză şi prezentaţi categoriile lor. 1993. Drept civil... 1998. Bucureşti. Persoana fizică.. 3. I. Explicaţi principiul irevocabilităţii actului juridic civil. Lumina Lex. Codul civil. Iaşi. Partea generală. Explicaţi principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. Testamentul poate fi revocat? 16. Contractul de madat poate fi sau nu revocat în mod unilateral? 15. Definiţi efectele actului juridic civil. 10. 12. Explicaţi principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. 14. Elementele dreptului civil. Drept civil român. 13. 5. 1998. Ed. Ed. 1993. 4. 12. Ed. Întrebări de evaluare: 1. Ionaşcu T. Andrei Petru P. vol. 13. Ed. Bucureşti. Teoria generală. Pop T. Ce sunt acţiunile directe? 11. Şansa. Definiţi convenţia de porte-fort. Ankarom.

CAPITOLUL IV NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE NULITATE Noţiune: Nulitatea este acea sancţiune de drept civil aplicată efectelor actului juridic încheiat cu încălcarea condiţiilor de validitate prevăzute de lege37. 5. în sensul că atenţionează părţile asupra necesităţii respectării condiţiilor de valabilitate a actelor juridice. art. termenul de nulitate desemnează şi instituţia juridică care cuprinde normele juridice referitoare la nulitate. 31/1954 şi Codul familiei. ce constă în înlăturarea efectelor actului juridic contrare prevederilor legale referitoare la încheierea sa valabilă. fie datorită ingratitudinii gratificatului. art. Decretul nr.revocarea. în situaţia în care acesta renunţă la moştenire sau în cazul pieirii bunului ce formează obiectul testamentului. 35 . . prin înlăturarea tuturor efectelor sale.. Funcţiile nulităţii: .caducitatea. . op. p. art. constând în înlăturarea efectelor unui act juridic. Apetrei. prin înlăturarea doar a acelor clauze neconforme cu prevederile imperative ale legii. 1010 şi art. 37 38 I. . 39 De exemplu. fie datorită neexecutării culpabile a sarcinii. ce constă în repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea normelor juridice.funcţia reparatorie. actul juridic poate fi desfiinţat în totalitate. Astfel. în caz contrar efectele lor urmând a fi înlăturate. pentru neexecutarea culpabilă de către cealaltă parte a obligaţiilor ce-i revin. datorită intervenţiei unui eveniment ulterior încheierii sale şi independent de voinţa autorului actului juridic. la cererea uneia din părţi. constând în încetarea pentru viitor a efectelor unui contract bilateral cu executare succesivă.rezilierea.funcţia preventivă. cit. .funcţia sancţionatorie. . pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor uneia din părţi.rezoluţiunea. sau parţial. precum: . . ce constă în asigurarea respectării prevederilor legale care reglementează condiţiile de validitate a actelor juridice civile. în diferite articole din tot cuprinsul Codului civil38şi în alte acte normative39. testamentul devine caduc dacă moştenitorul predecedează testatorului. Nulitatea nu trebuie confundată cu alte sancţiuni de drept civil. normele de drept referitoare la nulitate găsindu-se în mod disparat. Astfel. constând în desfiinţarea cu caracter retroactiv a unui contract bilateral cu executare imediată. art. 961.funcţia de mijloc de garanţie a principiului legalităţii. Codul civil nu defineşte nulitatea şi nici nu conţine o reglementare unitară a nulităţii. 239. 1900. Pe lângă sensul de sancţiune a nerespectării condiţiilor de validitate a actului juridic. constând în lipsirea de efecte a unui act juridic valabil încheiat. 839. De exemplu. Termenul de revocare desemnează uneori şi denunţarea unilaterală a actului juridic sau desfacerea unui contract prin acordul de voinţă al părţilor.

sub sancţiunea nulităţii absolute). b. "persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului stabilit prin lege. care intervine în cazul încheierii unor acte juridice cu nerespectarea interdicţiilor prevăzute de lege pentru ocrotirea intereselor unor persoane sau pentru reechilibrarea prestaţiilor în cadrul unui contract cu titlu oneros şi comutativ 40. "nul de drept". .nerespectarea formei ad validitatem. De exemplu. p. . reducţiunea liberalităţilor excesive (a donaţiilor făcute de cel care lasă moştenirea) încheiate cu încălcarea rezervei succesorale şi reducţiunea unei prestaţii pentru leziune.2 din Decretul nr. a obiectului sau a cauzei actului juridic civil. constând în lipsa de efecte a unui act juridic faţă de terţele persoane. între timp.nulitatea absolută poate fi invocată oricând. nulitate absolută. nu şi de persoanele absolut străine de actul juridic încheiat de părţi. nici în mod expres şi nici în mod tacit.pentru a desemna nulitatea absolută. act de înfiinţare sau statut.: judecătorii.. .31/1954. fie pe cale de excepţie. De la regula inadmisibilităţii confirmării unui act juridic nul absolut legea prevede unele excepţii. 40 41 G. Sunt cauze de nulitate absolută următoarele: . potrivit art. procurorii şi avocaţii nu pot dobândi drepturi aflate în litigiul care este de competenţa instanţei în a cărei rază teritorială îşi exercită profesia. . . acela dintre soţi care nu avea vârsta cerută pentru căsătorie a împlinit-o ori dacă soţia a dat naştere unui copil sau a rămas însărcinată. a ordinii publice şi a bunelor moravuri. . legiuitorul foloseşte termeni precum "nul". acţiunea în constatarea nulităţii absolute fiind imprescriptibilă. .lipsa consimţământului (ex. care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice imperative. "nul de plin drept". SECŢIUNEA II CLASIFICAREA NULITĂŢII I. căsătoria încheiată împotriva dispoziţiilor privitoare la vârsta legală nu va fi declarată nulă. care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice care ocrotesc interese particulare.nerespectarea unor incapacităţi speciale de folosinţă a persoanei fizice. 20 C.nerespectarea dreptului de preemţiune al statului. Conform art.: cazul erorii-obstacol).. Boroi. de avânzii-cauză ai părţilor.inopozabilitatea.nerespectarea prevederilor imperative ale legii.. 36 . pentru că acestea sunt ilicite sau imorale. . op. nerespectarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice41. datorită nerespectării de către părţi a formelor de publicitate cerute de lege pentru anumite acte juridice. adică de părţile actului juridic. . . 226.32 alin. dacă. În funcţie de natura interesului ocrotit de lege: a. Astfel. de procuror sau chiar din oficiu de instanţa de judecată. în sensul că nulitatea poate fi propusă numai de persoanele care justifică un interes propriu.nevalabilitatea obiectului sau a cauzei. Nulitatea absolută este guvernată de următorul regim juridic: . care ocrotesc interese generale. fam.nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare de către părţi. prevăzute pentru ocrotirea unui interes general (ex. Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul".reducţiunea. cit.poate fi invocată de orice persoană interesată. fie pe cale de acţiune. nulitate relativă.fraudarea legii.

37 . în momentul încheierii actului juridic civil. Drept civil. În concluzie. Sunt cauze de nulitate relativă următoarele: . 42 43 G.cauza falsă (imaginară) . potrivit unei opinii42. dol. de către persoana îndreptăţită să ceară anularea actului juridic.: acţiunea în anularea căsătoriei pentru vicii de consimţământ se prescrie într-un termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a vicleniei sau de la încetarea violenţei). p. de succesorii persoanei ocrotite (cu excepţia acţiunilor cu caracter strict personal) şi de creditorii chirografari ai acesteia (prin acţiune oblică. E. invocarea nulităţii relative pe cale de excepţie este. fără încuviinţarea ocrotitorului legal.. menite să ocrotească interese particulare (ex. . de asemenea. Boroi. este necesar să reţinem următoarele deosebiri: . . All Beck.pentru a desemna nulitatea relativă se folosesc termeni precum "anulabilitate". Astfel. .poate fi invocată de către persoana ocrotită prin norma de drept încălcată la încheierea actului juridic (ex.nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată.nerespectarea prevederilor legale referitoare la capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice şi a persoanei juridice (ex. mandatarii nu pot achiziţiona bunurile pe care sunt însărcinaţi să le înstrăineze).încheierea unui act juridic pentru o persoană juridică în lipsa sau cu depăşirea puterilor acordate) şi nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la unele incapacităţi speciale de folosinţă. op. pp.: tutorele nu poate încheia acte juridice cu persoana aflată sub ocrotirea sa. . de către autoritatea tutelară (se apreciază în doctrină) şi de către procuror (cu excepţia acţiunilor cu caracter personal). În ce priveşte rezolvarea problemei dacă dreptul de a invoca nulitatea relativă pe cale de excepţie este sau nu prescriptibil.vicierea consimţământului prin eroare.Regimul juridic aplicabil nulităţii relative este următorul: . în timp ce nulitatea relativă poate fi invocată.încheierea unui act juridic de dispoziţie în lipsa încuviinţării ocrotitorului legal sau a autorităţii tutelare. cu excepţia acţiunilor cu caracter personal). . făcând o comparaţie între regimul juridic al nulităţii absolute şi regimul juridic al nulităţii relative. Teoria generală. Persoanele. violenţă sau leziune. "nul relativ". dar şi de reprezentanţii săi legali. persoana al cărei consimţământ a fost viciat). Poenaru. a fost nerespectat la încheierea actului juridic. protejat de lege prin sancţiunea nulităţii. ca element de validitate a consimţământului. cu excepţia cazului în care legea prevede un termen de prescripţie mai scurt (ex. . nulitatea putând fi oricând invocată pe cale de excepţie. de regulă. "anulabil".: persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă.: . . .nulitatea relativă este prescriptibilă. s-au exprimat opinii diferite în doctrină. numai acţiunea în nulitate relativă este prescriptibilă. supusă prescripţiei extinctive.încheierea unui act juridic de către o persoană incapabilă. numai de către persoana al cărei interes.nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită. cit.nesocotirea dreptului de preemţiune. 239. 22-223. iar potrivit unei alte opinii43. Ed. încheierea unui act juridic de administrare lezionar de către minorul cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani. neputând fi invocată decât în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani.lipsa discernământului. 2002. .

Drept civil. . cu excepţia actelor frauduloase. . 45 Petru P.actul juridic lovit de nulitate relativă este validat. între părţi confirmarea produce următoarele efecte45: .terţii dobânditori cu titlu particular ai unui bun au dreptul de a cere. Ankarom. care sancţionează în întregime un act juridic. în cadrul unui act juridic. cu titlu universal şi faţă de creditorii chirografari. În raport cu terţele persoane confirmarea produce următoarele efecte: . lipsindu-l de efectele în vederea cărora a fost încheiat. în timp ce nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare.confirmarea operează cu caracter retroactiv. Confirmarea reprezintă actul juridic unilateral prin care persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă a actului juridic civil renunţă la acest drept. Andrei.1190 C.civ. În funcţie de întinderea efectelor sale: a. executarea voluntară a actului juridic anulabil). în contra căreia legea admite acţiunea în nulitate. nu şi cu caracter retroactiv. pp.faţă de succesorii universali.confirmarea înlătură posibilitatea părţii interesate de a mai invoca nulitatea relativă a actului juridic.operează numai pentru viitor. anularea actului juridic încheiat de autorul lor. confirmarea pe care ea o face pentru una din aceste calităţi.confirmarea are caracterul unui act juridic accesoriu.să emane de la persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă aflată în cunoştinţă de cauză. "actul de confirmare sau ratificare a unei obligaţii. prin acte sau fapte din care să rezulte intenţia de a confirma actul juridic lovit de nulitate relativă (de pildă. care lipseşte un act juridic de o parte din efectele sale. nu este valabil decât atunci când cuprinde obiectul. . Partea generală. . confirmarea produce aceleaşi efecte ca şi faţă de părţi. Cât priveşte efectele confirmării. pe cale de excepţie. nu o împiedică să invoce nulitatea în altă calitate pe care partea respectivă o poate avea în cadrul actului juridic.141142. sau în mod tacit. În funcţie de întinderea efectelor sale. 1998. 44 Potrivit art.actul de confirmare trebuie să cuprindă manifestarea de voinţă expresă de a confirma actul juridic şi să menţioneze cauza de nulitate relativă. precum şi despre intenţia de a repara viciul pe care se întemeia acea acţiune".în ipoteza în care.. actul juridic afectat de nulitate relativă devenind valabil chiar din momentul în care acesta a fost încheiat. I. nulitate parţială. cu efect retroactiv. una din părţi are mai multe calităţi. confirmarea poate fi totală sau parţială. Apetrei. împotriva cărora se poate promova o acţiune pauliană. efectele sale fiind consolidate. printr-un înscris. în timp ce nulitatea relativă este prescriptibilă. . b. nulitate totală. celelalte efecte menţinându-se. cauza şi natura obligaţiei şi când face menţiune de motivul acţiunii în nulitate. Aceasta trebuie îndeplinească următoarele condiţii44: . actul juridic viciat fiind considerat valabil chiar din momentul încheierii sale. Confirmarea se poate face în mod expres.. II. Persoana fizică. 38 . având drept scop întregirea manifestării de voinţă exprimată în actul juridic principal. Ed.nulitatea absolută nu poate fi confirmată. confirmarea neputând leza drepturile acestor terţi. . Iaşi.nulitatea absolută este imprescriptibilă. . .să se producă după încetarea cauzelor care au dat naştere motivului de anulare. . .confirmarea făcută doar de către una din părţile actului juridic anulabil nu împietează asupra dreptului celorlalte părţi de a invoca nulitatea relativă.

dacă la încheierea actului a fost nerespectată legea. din care reiese că sunt nule convenţiile asupra unei succesiuni nedeschise). nulitatea expresă. care rezultă din felul de exprimare a legiuitorului (ex.: art. O astfel de clasificare nu mai este acceptată în sistemul nostru de drept. adică situaţii în care părţile nu vor mai trebui să restituie prestaţiile executate. principiul retroactivităţii efectelor nulităţii. acestea urmând a fi păstrate integral sau parţial: . nulitate judiciară. prevăzută de lege.fructele culese de dobânditorul de bună-credinţă vor fi păstrate. SECŢIUNEA III EFECTELE NULITĂŢII Efectele nulităţii sunt consecinţele juridice care intervin în cazul aplicării nulităţii. În funcţie de felul condiţiilor de valabilitate încălcate la încheierea actului juridic: a. 39 . În funcţie de modul de reglementare: a. b.incapabilii (minorii şi interzişii judecătoreşti) vor fi ţinuţi la restituirea prestaţiilor primite în baza unui act juridic nul doar în măsura în care se dovedeşte că au profitat de ceea ce au primit. 2.III. nulitatea producând efecte numai pentru viitor: . care se aplică în cazul nerespectării la încheierea actului juridic a formei ad validitatem impusă de lege (ex. păstrează până la data când hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă. nulitatea virtuală. A. care este pronunţată de către instanţa de judecată. În funcţie de modul în care poate fi valorificată: a. De la acest principiu există o serie de excepţii. 965 alin. . nulitate de fond..soţul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei declarată nulă sau anulabilă. nulitatea produce efecte numai pentru viitor. 813 C. constând în desfiinţarea totală sau parţială a actului juridic încheiat cu nerespectarea legii. obiect. efectele nulităţii sunt guvernate de următoarele principii: 1. situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă. b. nulitate de drept. consimţământ. părţile fiind repuse în situaţia anterioară încheierii actului juridic. nulitate de formă. b. civ. efectele nulităţii sunt aceleaşi. cât şi pentru viitor. Nulitatea va opera atât pentru trecut. 2 C. . în sensul că părţile sunt obligate să-şi restituie reciproc prestaţiile efectuate (restitutio in integrum). cauză).copiii rezultaţi dintr-o căsătorie declarată nulă îşi păstrează calitatea de copii din căsătorie. astfel încât prestaţiile efectuate până în momentul declarării nulităţii rămân valabile. care operează de la sine. . principiul repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii actului juridic. respectiv cazuri în care efectele actului juridic produse până în momentul anulării lui sunt menţinute. Indiferent dacă este vorba despre o nulitate absolută sau despre o nulitate relativă. Între părţi. civ. având în vedere că numai instanţa de judecată poate decide aplicarea nulităţii. care se aplică în cazul încălcării a unei condiţii de fond la încheierea actului juridic (capacitate. fără intervenţia instanţei de judecată. V. potrivit căruia nulitatea operează chiar din momentul încheierii actului juridic.: art.în cazul actelor juridice cu executare succesivă. IV. dispune că toate donaţiunile se fac prin act autentic). Principiul cunoaşte şi excepţii.

conţinutul. întemeiată pe o aparenţă de drept şi manifestată în mod public.cazul încheierii a două acte juridice succesive de înstrăinare a unui bun mobil. principiul validităţii aparenţei în drept. atunci când există o eroare comună. actul iniţial fiind declarat nul. se aplică principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial. potrivit căruia. îndeplineşte toate condiţiile de validitate de fond şi de formă cerute de lege. şi drepturile terţului dobânditor. efectele sau forma). ce constă în faptul că actul juridic nou. B. vor fi desfiinţate. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul a fost de bună-credinţă în momentul intrării în posesia bunului (simpla posesie echivalează cu dobândirea proprietăţii). viitorii soţi necunoscând necompetenţa acestuia.actele juridice subsecvente de conservare şi administrare a unui bun vor fi menţinute. SECŢIUNEA IV PRINCIPII DE DREPT CARE ÎNLĂTURĂ APLICAREA NULITĂŢII De la regula potrivit căreia ceea ce este nul nu produce nici un efect fac excepţie o serie de situaţii care justifică menţinerea parţială sau totală a efectelor actului juridic nul: 1. Conversiunea presupune existenţa a două elemente: . .ipoteza aplicării principiului potrivit căruia nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a obţine în justiţie protecţia unui drept. .între actul juridic nul şi actul juridic în care cel dintâi se converteşte să existe un element de diferenţiere (natura juridică.. chiar dacă acea persoană nu avea această calitate. adică operaţiunea prin care manifestarea de voinţă cuprinsă în cadrul unui anumit act juridic nul este considerată în sensul în care reprezintă un alt act juridic valabil încheiat. De la acest principiu există şi excepţii. dacă una dintre părţi a transmis unei alte persoane drepturi care au fost desfiinţate ca urmare a anulării actului juridic din care s-au născut.actul juridic în care urmează a se converti actul juridic nul să îndeplinească condiţiile de valabilitate pentru categoria de acte juridice din care face parte. efectele unui act juridic nul vor fi păstrate. iar condiţiile respective să se regăsească în actul juridic declarat nul.din manifestarea de voinţă a părţilor cuprinsă în actul juridic iniţial să nu rezulte imposibilitatea conversiunii. .actul juridic iniţial să fie anulat efectiv şi total printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă. pe cale de consecinţă. . 40 . principiul conversiunii actului juridic. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul este de bună-credinţă şi cu titlu oneros.cazul încheierii a două acte juridice succesive având ca obiect un bun imobil. Conversiunea poate opera dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . 2. deşi actul juridic iniţial este anulat: . Aşadar. actul de căsătorie întocmit de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă este valabil. Un act juridic nul nu mai produce efectele actului juridic încheiat. în schimb produce efectele unui alt act juridic. . Referitor la efectele nulităţii faţă de terţi. în care primul act se converteşte. De exemplu. actul iniţial fiind lovit de nulitate. în care se converteşte actul juridic iniţial.un element obiectiv. adică situaţii în care actul juridic subsecvent este menţinut.

Manual de drept civil. 2. Această excepţie se referă la minorul care în momentul încheierii unui act juridic săvârşeşte un delict civil. Apetrei I. 1998.. Argonaut. 2002. care invocă desfiinţarea actului juridic. Partea generală. Ed. Ed. 2003. Bucureşti. 2002. Lupan E. Beleiu Gh.contractului nul ca vânzare-cumpărare este valabil ca antecontract de vânzarecumpărare. Teoria generală. Iaşi. determinând-o să creadă că este major. Ed. Drept civil. 2. Introducere în dreptul civil. consacrat în art.înscrisul sub semnătură privată nul este valabil ca început de dovadă scrisă. principiul răspunderii civile delictuale. 11. Apetrei I. 12. . 13. Ed. Ed. Cluj-Napoca. 41 . Persoana fizică.actul nul de înstrăinare a unui bun din masa succesorală de către moştenitor este valabil ca act de acceptare a succesiunii.. minorul nu poate cere anularea actului juridic.. Ed.înscrisul autentic nul este valabil ca înscris sub semnătură privată. 4. Introducere în dreptul civil. Partea generală. Persoanele. Introducere în dreptul civil. . Întrebări de evaluare: 1. Universul Juridic.. În această ipoteză. All Beck.testamentul autentic sau mistic nul pentru vicii de formă este valabil ca testament olograf. . a-l repara. Venus.. Modalitatea cea mai potrivită de reparare a prejudiciului este tocmai menţinerea actului juridic afectat de nulitate. 5. Drept civil. Tratat de drept civil. Bucureşti. Ankarom. Boroi G. Subiectele dreptului civil. Şansa. Ionaşcu T. deşi cealaltă parte ar fi păgubită prin anularea actului. Persoana juridică. Elementele dreptului civil. Ed. All Beck. deoarece cealaltă parte ar suferi o pagubă.. 3.un element subiectiv.. Bucureşti. Având în vedere că prejudiciul este cauzat tocmai de anularea actului juridic.. de exemplu induce în eroare cealaltă parte. 6. 10. Junimea.. 2000. 1998.. ce constă în manifestarea de voinţă a părţilor favorabilă conversiunii. Drept civil. Persoanele. 998 C. Rauschi Şt. 1998. Iaşi. Definiţi nulitatea actului juridic civil. Ed. I. Rauschi Şt. Persoana fizică. Drept civil.. Academiei.. All Beck. 9. Este cazul celui culpabil de cauza de nulitate.. All Beck. Drept civil român. Codul civil. Partea generală. Lumina Lex. Ungureanu O. Drept civil. Cosmovici P. Andrei Petru P. Ed. 2005. 1967. . 1993. Conversiunea poate opera în următoarele cazuri: . Drept civil român. civ. Bucureşti. Ed. Poenaru E. Bucureşti. conform căruia orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat. Partea generală. Clasificati nulitatea în funcţie de diferite criterii. 3.. 1999.. Iaşi. 7. Bucureşti.. vol. Pop T. 1993. Partea generală. 8.M. Teoria generală. Teoria generală. Bibliografie: 1. Popa Gh. Bucureşti.. Ed. soluţia cea mai adecvată de acoperire a acestuia este chiar înlăturarea nulităţii şi menţinerea actului juridic lovit de nulitate. Dogaru I. Ed.

mai este aplicabilă clasificarea nulităţii în nulitate de drept şi nulitatea judiciară? 8. Daţi exemple de aplicare a principiului conversiunii actului juridic civil. 4. Prezentaţi deosebirile dintre nulitatea absolută şi nulitatea relativă din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil. În acest moment. Care este deosebirea dintre nulitatea relativă şi nulitatea parţială? 6. Care sunt principiile ce guvernează efectele nulităţii? 9. Prezentaţi cazuri de nulitate absolută şi cazuri de nulitate relativă. 5. 10. CAPITOLUL V 42 . Care sunt principiile ce înlătură nulitatea? 11. Prezentaţi excepţii de la fiecare dintre cele trei pricipii care guvernează efectele nulităţii.3. Confirmarea se aplică doar în cazul nulităţii relative sau şi în cazul nulităţii absolute? 7.

publicat în B. reprezentând posibilitatea realizării unui drept încălcat cu ajutorul instanţei. pe care instanta este obligată să le primească.: dreptul de proprietate. publicat în B. dreptul de superficie) sunt. 19/21. Drepturile reale Acţiunile în instanţă privind drepturile reale (ex. . civ.acţiunea confesorie privind dreptul de superficie (prin care reclamantul pretinde un astfel de drept).1961. 10/01.Of. Astfel. lua în considerare împărţirea drepturilor civile în drepturi patrimoniale. Drepturile civile subiective trebuie valorificate pe calea acţiunii în instanţă în anumite termene. dreptul de uz. dreptul de uzufruct. Prin prescripţia extinctivă se pierde dreptul material la acţiune. 46 47 Conform art. şi nu se pierde nici dreptul subiectiv civil. care reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale asupra imobilelor aflate în circuitul civil. 167/1958 47şi în art. SECŢIUNEA II DOMENIUL DE APLICARE A PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Domeniul de aplicare al prescripţiei extinctive constă în drepturilE civile subiective ale căror acţiuni in justiţie sunt supuse prescripţiei extinctive.04. . Termenul de prescripţie extinctivă provine de la latinescul praescribo. nr. sunt imprescriptibile următoarele acţiuni: . Decretul privind prescripţia extinctivă. Pentru bunurile mobile posedate cu bună-credinţă se aplică o prescripţie instantanee. nr. 1 din Decretul nr. 218/1960.1958. publicat în B. 10/20.acţiunea de partaj. în scopul de a sancţiona pasivitatea titularului dreptului şi pentru ca persoana vinovată de încălcarea acestui drept să nu rămână permanent sub ameninţarea legii. În acest sens. modificat prin Decretul nr. să le verifice. Această instituţie nu trebuie confundată cu prescripţia achizitivă (uzucapiunea).acţiunea în revendicare imobiliară şi mobiliară privind bunuri proprietate publică. acţiunea în justiţie intentată de creditor dupa împlinirea termenului legal de prescripţie extinctivă va fi respinsă ca prescrisă de către instanţa de judecată. 101/1961.1960 şi prin prin Decretul nr. Această instituţie a fost consacrată în Decretul nr. însemnând dreptul propriu-zis.04. 167/1958. printr-o acţiune în justiţie.Of. imprescriptibile. 1837-1911 C.acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată. În consecinţă. adică posibilitatea de a intenta acţiuni în justiţie. .acţiunea negatorie (prin care reclamantul contestă că pârâtul are un drept de uz). 1 alin. . dreptul de servitute. ca efect al unei posesii îndelungate de bună-credinţă (necunoscându-se că bunul aparţine altei persoane).. reale şi de creanţă.PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ Prescripţia extinctivă reprezintă o sancţiune civilă ce constă în stingerea dreptului material la acţiune neexercitat în termenul stabilit de lege46. şi drepturi nepatrimoniale.07. asigurându-se astfel o stabilitate şi o certitudine în raporturile juridice. cu respectarea anumitor condiţii cerute de lege. însemnând a hotărî dinainte. nici dreptul procesual la acţiune. 43 . pentru ca apoi să le respingă ca prescrise. dreptul de abitaţie. A. de regulă. nr.Of.

dreptul de autor) sunt.. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale se prevede un termen de 1 an. acţiunile în instanţă privind drepturile reale sunt prescriptibile.dreptul la pensie poate fi cerut oricând.unele acţiuni în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată. în principiu. dacă posesorul bunului este de rea-credinţă. 4 din Legea nr. precum cea referitoare la avulsiune (fenomen natural prin care. op. B. prescriptibile. de regulă. 40 din Legea nr. p. .acţiunea confesorie privind dreptul de uz. uzufruct.. p. imprescriptibile. 25. 44 . În mod excepţional. p. 51 În art. de regulă. 52 Beleiu Gh. op. ca de exemplu: . În mod excepţional. 12 din Legea nr. Drepturile nepatrimoniale Acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale (ex. o parte din terenul unui proprietar aflat pe marginea unui râu sau fluviu se desprinde.acţiunile posesorii (prin care se apără posesia bunurilor).acţiunea în repararea patrimonială a unei daune morale se prescrie. se deplasează pe cursul apei şi se alipeşte la un alt teren). . op. dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este imprescriptibilă.acţiunea în anularea unui act juridic civil pentru vicii de consimţământ se prescrie în termen de 3 ani de la data descoperirii erorii sau dolului ori de la data încetării violenţei50. în termenul general de prescripţie de 3 ani stabilit de lege pentru acţiunile personale şi cele privind drepturile de creanţă51.. Poenaru E. . cit. 266.. .acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei se prescrie în termen de 1 an de la data naşterii copilului. ca de exemplu: . Drepturile de creanţă Acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă (ex. 66/1996.E. dreptul la reputaţie. Art. .acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie se prescrie în termen de 6 luni de la data când soţul mamei a aflat despre naşterea copilului. Cât priveşte apărările dreptului subiectiv civil pe calea excepţiei. acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale sunt prescriptibile. abitaţie şi servitute.. acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă sunt imprescriptibile. care se prescrie în termen de 1 an. 50 Boroi G. 48 49 Art. . sau în termen de 30 de ani. atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este prescriptibilă52.48.acţiunea în anularea căsătoriei se prescrie în termen de 6 luni de la data descoperirii viciului de consimţământ. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. ca de exemplu: . . . cit.acţiunea în grăniţuire (prin care se solicită stabilirea hotarelor dintre terenuri). În mod excepţional.C. de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru pensionare.acţiunea având ca obiect partea cuvenită din rezerva de prime în asigurările facultative de persoane49. atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este imprescriptibilă.acţiunea în restituirea sumelor depuse la C. Prin analogie. cit. 262.: dreptul la integritate fizică. care se prescrie în termen de 30 ani..acţiunea în revendicare mobiliară privind bunuri proprietate privată. C.: dreptul de creanţă al creditorului din contractul de împrumut) sunt.. . datorită forţei apelor. care se prescrie în termen de 3 ani. dacă posesorul bunului este de bună-credinţă. dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este prescriptibilă.

de la data descoperirii viciilor ascunse ale unui lucru transmis sau a unei lucrări executate. aplicabil acţiunilor personale. 53 Beleiu Gh.. 167/1958. potrivit art. sub sancţiunea pierderii acestor drepturi de către titularii lor. 7 alin.termenul de 6 luni pentru acceptarea unei succesiuni. aplicabil acţiunilor referitoare la drepturile reale prescriptibile extinctive. .de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe făptuitor. respectiv 3 ani de la predarea construcţiei. însă nu mai mult de 1 an de la predarea lucrului. cit.de la data împlinirii termenului sau condiţiei. în cazul actelor juridice cu executare succesivă.termenul de 10 ani pentru pagubele provocate de un accident nuclear. 167/1958.. 3 din Decretul nr. însemnând data la care dreptul subiectiv a fost încălcat sau la care trebuia exercitat. 1 din Decretul nr. op. .termenul de 6 luni pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie. . potrivit art. potrivit art. 7 alin. .cit. să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune.12 din Decretul nr. conform dispoziţiilor art.termenul de 6 luni pentru dreptul la acţiune privind viciile ascunse (fără viclenie) ale unui bun transmis sau ale unei lucrări executate. 1886 C. .. Termene speciale de prescripţie extinctivă: . . 1890 C. adică a posibilităţii de a obţine în instanţă obligarea pârâtului la executarea obligaţiei sale53. 262. 3 alin. . . . .SECŢIUNEA III TERMENELE DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Termenele de prescripţie extinctivă reprezintă acele intervale de timp înăuntrul cărora trebuie exercitat dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită. p. prescripţia extinctivă începe să curgă din următoarele momente: . pentru anumite raporturi juridice. 8 din Decretul nr.11 din Decretul nr. 167/1958. . b) termenul general de 30 ani. în cazul acţiunii pentru repararea prejudiciului cauzat prin fapte ilicite sau în situaţia îmbogăţirii fără justă cauză.termenul de 1 an pentru acţiunea posesorie. dacă dreptul este afectat de o condiţie suspensivă sau de un termen suspensiv. prin care se valorifică drepturi de creanţă. conform art. potrivit art. potrivit art. Boroi. 276. SECŢIUNEA IV DATA ÎNCEPERII CURSULUI PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Prescripţia extinctivă începe. 167/1958.termenul de 60 de zile pentru dreptul la acţiune privind restituirea sumelor încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc. civ.termenul de 6 luni pentru acţiunea în anularea căsătoriei. A. .termenul de 1 an pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei.termenul de 10 ani pentru deteriorarea totală sau parţială a construcţiilor din cauza viciilor de construcţie sau de teren datorate arhitectului sau antreprenorului. 167/1958.termenul de 1 an pentru acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată referitoare la avulsiune. Termene generale de prescripţie extinctivă: a) termenul general de 3 ani. de regulă. 1 din Decretul nr. B.de la data exigibilităţii fiecărei prestaţii.termenul de 2 ani pentru unele raporturi de asigurare (altele decât de persoane). În mod excepţional. G. respective de 30 de ani pentru daune nucleare legate de deces sau rănire. 45 . 167/1958 şi art. . op. p. civ.

- de la data deschiderii succesiunii (data morţii celui care lasă moştenirea), pentru dreptul de a accepta o succesiune, conform art. 700 C. civ.; - de la data când soţul a cunoscut naşterea copilului, pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie, potrivit art. 55 C. fam.; - de la data naşterii copilului, pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, potrivit art. 60 C. fam.; - de la data când persoana îndreptăţită a cunoscut eroarea sau dolul ori de la data când a încetat violenţa, în cazul acţiunii în anularea actelor juridice penbtru vicii de consimţământ, potrivit art. 9 din Decretul nr. 167/1958; - de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, pentru dreptul de a cere executarea silită, conform art. 7 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA V MODUL DE CALCUL AL TERMENELOR DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Decretul nr. 167/1958 nu reglementează modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă, motiv pentru care se utilizează regulile consacrate de Codul civil şi Codul de procedură civilă. Termenele de prescripţie extinctivă sunt fixate pe zile, luni sau ani, nu pe ore. Termenele pe zile se calculează după un sistem intermediar de calcul (nici pe zile pline, nici pe zile libere), astfel încât prima zi a termenului nu intră în calcul, dar ultima zi a termenului intră în calcului prescripţiei (ex.: un termen de prescripţie extinctivă de 30 de zile începe să curgă pe 1 ianuarie şi expiră pe 31 ianuarie). Termenele pe ani sau pe luni se împlinesc în ziua lunii sau anului corespunzătoare zilei de plecare, conform art. 101 alin. 3 şi 4 C. proc. civ. (ex.: un termen de 3 ani începe să curgă pe 1 martie 2003 şi expiră pe 1 martie 2006). Termenele de prescripţie extinctivă care, începând pe 29, 30 sau 31 ale lunii, s-ar sfârşi într-o lună care nu are o asemenea zi, se vor socoti împlinite în ultima zi a lunii de sfârşit de termen (ex.: un termen de o lună începe să curgă la 31 ianuarie şi expiră pe 28 februarie). Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul de prescripţie extinctivă se consideră împlinit la sfârşitul zilei lucrătoare următoare, conform art. 101 alin. 5 C. proc. civ. Termenul se împlineşte, în principiu, la miezul nopţii din ultima zi a termenului şi, în mod concret, la ora la care activitatea încetează în instituţia respectivă. Acţiunile în instanţa se depun la judecătorul de serviciu, în programul acestuia de lucru, sau la oficiul poştal, până la sfârşitul programului de lucru al acestuia, din ultima zi a termenului de prescripţie extinctivă. Determinarea momentului împlinirii prescripţiei extinctive se face luând în considerare termenul de prescripţie aplicabil acelui caz, data când începe să curgă termenul de prescripţie, intervenirea unei cauze de întrerupere ori de suspendare şi regulile de calcul mai sus prezentate.

SECŢIUNEA VI ÎNTRERUPEREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Întreruperea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive datorită unei cauze, la încetarea căreia va curge o nouă 46

prescripţie cu aceeaşi durată, fără a se lua în calcul timpul scurs până atunci, conform art. 17 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de întrerupere, prevăzute în art. 16 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie făcută de către debitor (ex.: executarea parţială a obligaţiei – restituirea unei sume din împrumutul luat de la creditor; o simplă recunoaştere verbală a unei datorii nu reprezintă o cauză de întrerupre a prescripţiei); 2. introducerea unei cereri de chemare în judecată de către creditor împotriva debitorului (chiar dacă este adresată iniţial unei instanţe necompetente, nu în faţa altui organ), dacă a fost admisă printr-o hotărâre definitivă; 3. săvârşirea unui act începător de executare silită realizat de creditor asupra debitorului, în baza unui titlu executoriu - hotarâre judecătorească definitivă sau un înscris autentic (ex.: - sechestru asupra bunurilor debitorului, - poprirea pentru recuperarea creanţelor băneşti). Efectele întreruperii: Întreruperea şterge prescripţia extinctivă scursă până atunci, cu efect retroactiv, o nouă prescripţie începând să curgă odată cu realizarea actului de întrerupere. Noul termen de prescripţie curge de la data recunoaşterii făcută de către debitor, de la data introducerii cererii de chemare în judecată a creditorului sau de la data îndeplinirii ultimului act de excutare silită. SECŢIUNEA VII SUSPENDAREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Suspendarea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive pe timpul cât durează anumite cauze limitativ prevăzute de lege, care pun pe titularul dreptului în imposibilitatea de a acţiona54. Timpul cât există o cauză de suspendare nu intră în calculul termenului de prescripţie extinctivă, iar timpul scurs anterior apariţiei cauzei rămâne valabil şi se va aduna cu timpul ce va curge după încetarea cauzei care a determinat suspendarea, conform art. 15 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de suspendare, prevăzute în art. 13-14 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. forţa majoră, însemnând o împrejurare cu caracter imprevizibil şi de neînlăturat care pune pe titularul dreptului la acţiune în imposibilitatea de a acţiona; 2. situaţia în care creditorul sau debitorul ori ambii se află în forţele armate ale României, iar acestea sunt pe picior de război (simpla calitate de militar nu constituie o cauză de suspendare); 3. introducerea unei reclamaţii administrative cu privire la despăgubiri în baza unui contract de transport sau a unui contract de prestări servicii poştale şi de telecomunicaţii, până la momentul rezolvării acesteia, dar nu mai târziu de 3 luni de la înregistrarea ei; 4. cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate, atunci când dreptul la acţiune există între părinţi, tutori, curatori şi cei care se află sub ocrotirea lor, între cei care administrează bunurile altora, în temeiul legii sau a unei hotărâri judecătoreşti, şi cei ale căror bunuri sunt administrate;

54

Gh. Beleiu, op. cit., p. 282; G. Boroi, op. cit., p. 291.

47

5. cât timp persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exrciţiu restrânsă nu au un reprezentant legal sau o persoană care să le încuviinţeze actele; 6. între soţi, pe durata căsătoriei, când dreptul la acţiune aparţine unui soţ împotriva celuilalt soţ. Efectele suspendării: Suspendarea prescripţiei extinctive are ca efect oprirea temporară a cursului prescripţiei pe timpul cauzei de suspendare. După încetarea cauzei de suspendare, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de suspendare. Aşadar, timpul curs înainte de cauza de suspendare intră în calculul prescripţiei, timpul cât durează cauza de suspendare nu se ia în calcul, iar timpul curs după suspendare intră în calcul. Titularul dreptului la acţiune poate valorifica acest drept în termen de 6 luni din ziua încetării cauzei de suspendare, pentru un termen de prescripţie mai mare de 6 luni, respectiv în termen de 1 lună, pentru un termen de prescripţie mai mic de 6 luni, conform dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA VIII REPUNEREA ÎN TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă reprezintă prelungirea termenului de prescripţie extinctivă de către instanţa de judecată care, pentru motive temeinic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, ce l-au împiedicat pe titular să îşi exercite dreptul său, dispune soluţionarea unei acţiuni sau încuviinţează executarea silită, chair dacă termenul de prescripţie extinctivă a fost depăşit55. Este reglementată în art. 19 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de repunere în termen sunt motive temenic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, lăsate la aprecierea instanţei de judecată pentru fiecare caz concret, de natură să îl împiedice pe titularul dreptului să îşi exercite dreptul la acţiune în termenul de prescripţie extinctivă56. Deoarece legiuitorul nu dat exemple concrete de cazuri de repunere în termen, în practica judiciară au fost considerate astfel de cazuri următoarele57: - spitalizarea îndelungată sau repetată58; - executarea unei pedepse privative de libertate, care nu a permis persoanei darea unui mandat pentru întreruperea prescripţiei; - existenţa unor împrejurări speciale în care s-a aflat moştenitorul care l-au împiedicat să afle despre deschiderea unei moşteniri la care era chemat59; - părăsirea minorului; - cunoaşterea unor fapte, stabilite de organele de urmărire penală, numai după împlinirea termenului de prescripţie. În schimb, nu au fost considerate de către instanţe ca fiind cazuri de repunere în termen următoarele:
55 56

Şt. Rauschi ş.a., op. cit., p. 188; Gh. Beleiu, op. cit., p. 294; P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 210. În literatura de specialitate s-a afirmat că ”repunerea în termen este o noţiune care exclude forta majoră şi culpa. Domeniul ei începe unde încetează culpa încetează unde începe forţa majoră”.; T. Ionaşcu, Tratat de drept civil, Partea generală, vol. I, Ed. Academiei, 1967, p. 185-186. 57 P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 213; Beleiu Gh., op.cit., p. 301. 58 Trib. jud. Covasna, dec. civ. nr. 53/1977, în Revista Romană de Drept nr. 10/1978, p. 55. 59 C.S.J., dec. civ. nr. 129/1993, în Buletinul jurisprudenţei 1993, p. 81.

48

Ed.depăşirea culpabilă a termenului de acceptare a moştenirii60. în Culegere de practică judiciară civilă 1993-1998. Drept civil român. Bucureşti. All Beck. 1119/1996. Codul de procedură civilă. Lupan E. Lumina Lex. Bucureşti. 1993. 1998. Bucureşti. Cosmovici P. Ungureanu O. 61 În literatura juridică. Definiţi prescripţia extinctivă.. Drept civil. Ionaşcu T. Introducere în dreptul civil. Beleiu. Andrei Petru P. 2000.. Dogaru I. Codul civil. partea care a pierdut termenul fiind repusă în situaţia anterioară depăşirii. Ed. considerându-se că nu a pierdut dreptul la acţiune sau la executare silită. acesta a fost socotit de unii autori ca un termen procedural de decădere (V. Partea generală. 12. Iaşi.eroarea de drept invocată de titularul dreptului la acţiune. All Beck. Rauschi Şt. Teoria generală. 7. Drept civil român. op. Drept civil.M. Bucureşti. Partea generală.. Bucureşti. civ. 1999. De ce legiuitorul a instituit această sancţiune civilă? 60 Curtea de Apel Bucureşti. jud. Persoanele. Ionaşcu A. 1969. Persoana fizică. 11. Ed. Ed. Ed. 2002.. în Revista Română de Drept nr.. 10. conform art. Ed. 14.. p. 1993. Poenaru E. Ed. Cluj-Napoca. 19 alin. Bibliografie: 1.. Partea generală. p. Ankarom. Subiectele dreptului civil. 1998.. 50-54) şi de alţi autori ca un termen de prescripţie extinctivă (Gh. Întrebări de evaluare: 1. Tratat de drept civil. perioada scursă înainte de intervenirea cauzei de repunere în termen şi perioada cât a durat cauza de repunere în termen nefiind luate în calcul. 49 . . Pop T. Partea generală. 6. 1998. Termenul de repunere în termen: Cererea de repunere în termenul de prescripţie extinctivă se formulează în termen de o lună de la încetarea cauzei care justifică depăşirea termenului de prescripţie61. 167/1958. Astfel.. Persoana fizică. All Beck. 5. Decretul nr. Elementele dreptului civil. 8. Manual de drept civil. Argonaut. . Drept civil. Persoanele. 3. Bucureşti. 8/1986.. 93/1985 a Trib. Bucureşti. Ciobanu. All Beck. Drept civil. 4. Academiei. Persoana juridică. Boroi G. Iaşi. Ed. Şansa.. 2003. 13. Universul Juridic. Care este actul normativ ce o reglementează? 3. nr. 9.. Ed. nota II la dec. Beleiu Gh. Introducere în dreptul civil. Pentru aceasta este necesară o încheiere motivată de admitere a cererii de repunere în termen de către instanţă. I.. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. 2. 2002. 303).. nr. 15. după o astfel de încheiere judecătorească va curge un nou termen de prescripţie extinctivă cu aceeaşi durată ca cel iniţial. Academiei.absenţa sau aglomerarea cu probleme a conducătorului persoanei juridice sau a juristului ei. Ed. Teoria generală. Introducere în dreptul civil. Ed. p... Ed. 83. Drept civil. cit. dec. Partea generală. 1967. Rauschi Şt. 2.. Junimea. Popa Gh. 2 din Decretul nr. Teoria generală. Apetrei I. Iaşi. vol. Efectele repunerii în temen: Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are ca efect ştergerea consecinţelor depăşirii termenului de prescripţie extinctivă. M.

de regulă. Ce se pierde prin prescripţia extinctivă: dreptul subiectiv civil. mai există o posibilitate de depunere a acţiunii în termen? 17. Drepturile nepatrimoniale sunt. prescriptibile sau imprescriptibile? 8. de Luni până Vineri. Care sunt cauzele de întrerupere a prescripţiei extinctive? 19. Dacă un avocat a depăşit programul judecătorului de serviciu (stabilit. Când se împlineşte un termen de o lună care începe să curgă pe 31 ianuarie? 16.4. Care sunt termenele generale de prescripţie extinctivă şi pentru ce fel de acţiuni sunt aplicabile? 10. Drepturile reale sunt. care se prescrie în ziua următoare. de regulă? Cunoaşteţi excepţii de la această regulă? 12. Ce efect are suspendarea asupra cursului prescripţiei extinctive? 20. Repunerea în termen operează de drept sau numai prin intermediul instanţei de judecată? PARTEA a II-a 50 . Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe zile? 14. Prescripţia extinctivă înseamnă acelaşi lucru cu prescripţia achizitivă. de regulă. Când începe să curgă termenul de prescripţie extinctivă. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe luni sau pe ani? 15. Există termene de prescripţie extinctivă pe ore? 13. Ce efect are repunerea în termen asupra cursului prescripţiei extinctive? 23. Drepturile de creanţă sunt. Care sunt cauzele de suspendare a prescripţiei extinctive? 21. de regulă. Ce efect are întreruperea asupra cursului prescripţiei extinctive? 18. 11. de regulă. Daţi exemple de termene speciale. prescriptibile sau imprescriptibile? 7. Care sunt cauzele de repunere în termen a prescripţiei extinctive? 24. prescriptibile sau imprescriptibile? 9. În cât timp de la încetarea cauzei de suspendare îşi poate valorifica titularul dreptul la acţiune? 22. între orele 9 şi 13) pentru a depune o acţiune în instanţă. Care este termenul pentru a solicita repunerea în termen? 25. dreptul material la acţiune sau dreptul procesual la acţiune? 5. cunoscută şi sub denumirea de uzucapiune? 6.

221. p. Of. legea stabilind începutul. la secretul convorbirilor telefonice şi al corespondenţei). sclavii nu aveau personalitate juridică.drepturi privind integritatea fizică şi morală a persoanei (dreptul la viată.drepturi care individualizează persoana în cadrul familiei sau societăţii (dreptul la nume. Este reglementată de Decretul nr. cit. I. legalitate. CONŢINUTUL ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice reprezintă acea parte componentă a capacităţii civile constând în aptitudinea generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii. Codul penal şi numeroase alte acte normative. titulară de drepturi subiective şi de obligaţii civile. Constituţia Romaniei. care cuprinde două elemente: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu. Apetrei. la domiciliu. . 8/31. SECŢIUNEA I NOŢIUNEA. 31/195465. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice64. de inventator). . la integritate fizică şi morală). 62 P. 63 51 . În epoca sclavagistă. însemnând masca pe care o purta actorul în tragedia antică şi semnificând rolul pe care îl are omul în viaţa socială62.1954.1954.PERSOANA FIZICĂ CAPITOLUL I CAPACITATEA DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Prin persoana fizică se înţelege orice fiinţă umană. REGLEMENTAREA. la viaţă intimă. având capacitate civilă. Următoarele categorii de drepturi fac parte din conţinutul capacităţii de folosinţă: . Conţinutul capacităţii de folosinţă este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor civile pe care le poate avea persoana fizică în cadrul raporturilor juridice civile. 65 Publicat în B. la stare civilă). Codul civil.. Caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă sunt următoarele: 1.drepturile personalităţii (dreptul la propria imagine. Personalitatea juridică reprezintă calitatea pe care o are o fiinţă umană de a fi subiectul unui raport juridic civil63.01. la sănătate. figurând ca subiect activ sau pasiv într-un raport juridic civil. op.drepturi asupra creaţiei intelectuale sau artistice (dreptul de autor. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului nr. conţinutul şi sfârşitul ei. nr.01. nr. Orice persoană fizică poate figura ca subiect într-un raport juridic. Codul familiei. 32/31. Of. Andrei. Termenul de persoană provine din latinescul persona. . în condiţiile legii. Decretul nr. fiind consideraţi obiecte grăitoare. 64 Publicat în B.

1309 C. 133 alin. . drepturile părinteşti. adică în mod excepţional şi temporar. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile. universalitate. inalienabilitate. . precum nedemnitatea succesorală şi excluderea de la succesiune a moştenitorilor care au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de omor sau tentativă de omor asupra persoanei care a lăsat moştenirea şi a celor care nu l-au denunţat pe autorul omorului acesteia. . nici parţial. . precum decăderea din drepturile părinteşti sau îndepărtarea de la tutelă.. dreptul de a fi tutore sau curator) sau măsuri de siguranţă luate împotriva persoanelor care au comis fapte penale (interdicţia de a se afla într-o anumită localitate).minorul de 16 ani nu poate dispune prin testament în favoarea tutorelui.de drept civil. 3. Sancţiunea pentru nerespectarea acestor interdicţii este nulitatea absolută sau relativă. 5. civ.tutorele nu poate fi adjudecatar de bunuri din averea celui pus sub tutela sa. civ. civ. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil. pentru că nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă. nici funcţionnarii publici privind bunurile statului care se vând prin ei. dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura celeia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii. fam.minorul nu poate sa facă donaţii sau să garanteze obligaţia altuia. 809 C. . conform art. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de folosinţă. potrivit art. conform art. 6. 1308 C. dacă nu sunt rude cu testatorul.. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.2. după cum norma juridică încălcată ocroteşte un interes general sau personal.judecătorii. 1307 C. civ. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de folosinţă sunt nule absolut. 4. în cursul unei călătorii. potrivit art. civ. procurorii şi avocaţii nu pot cumpăra drepturi litigioase.vânzarea între soţi nu este permisă. potrivit art. potrivit art.de dreptul familiei. SECŢIUNEA II ÎNCEPUTUL CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 52 ...de natură penală. nici mandatarii privind bunurile pe care ei sunt însarcinaţi să le vândă. . fiind o aptitudine generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii civile. nici total. 807 C. . Există două categorii de îngrădiri aduse capacităţii de folosinţă: a) îngrădiri cu caracter de sancţiune: . 810 C.. fiind recunoscută tuturor persoanelor fizice. civ.minorul de 16 ani poate dispune prin testament numai de o jumătate din averea sa. nici administratorii privind bunurile din averea încredinţată îngrijirii lor. egalitate. 3 C. în cazul în care părinţii sau tutorele sunt neglijenţi ori abuzivi faţă de cei aflaţi în ocrotirea lor.. conform art. intangibilitate. conform art. . precum pedeapsa penală accesorie a interzicerii unor drepturi (dreptul de a alege şi de a fi ales..ofiţerii de nave nu pot primi legate făcute pe navă. generalitate. a căror soluţionare este de competenţa tribunalului judetean în a cărui circumscripţie teritorială îşi execită funcţia sau profesia. civ.medicii şi farmaciştii nu pot primi donaţii sau legate de la persoanele pe care le-au tratat în boala de care acestea au decedat. b) îngrădiri cu caracter de ocrotire: . 883 C. .

persoana prezintă toate simptomele morţii. accidente sau catastrofe naturale. când aceasta dobândeşte calitatea de subiect de drept. Pentru determinarea perioadei în care copilul a fost conceput. nu şi obligaţii). Apetrei. Din momentul constatării morţii biologice se poate păşi la prelevarea şi transplantul de organe umane67. odată cu moartea ei fizic constatată de un medic prin certficat medical constatator al morţii. încetează căsătoria şi obligaţiile personale. 31/1954. 61 C. Moartea biologică constă în încetarea cu desăvârşire a vieţii prin oprirea pulsaţiilor creierului. Prin verificarea existenţei aerului în plămânii copilului se determină dacă acesta s-a născut viu şi a murit ulterior. S-a prevăzut o perioadă minimă de 180 de zile (6 luni) şi una maximă de 300 de zile (10 luni) ca limite ale concepţiei şi un interval de 121 de zile (4 luni) în care se situează momentul concepţiei.Potrivit art. de regulă. dacă se va naşte viu. Moartea fizic constatată prin certificat de deces Conform art. op. deşi din punct de vedere juridic ea există. nu şi obligaţii66. 31/1954. Sfârşitul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice coincide cu data morţii stabilită prin hotărâre judecătorească. 232. neştiindu-se cu exactitate dacă se mai află în viaţă sau nu. 7 alin. având drept consecinţă încetarea capacităţii de folosinţă. mai sus amintite. 7 alin. Andrei.2. fam. nu există posibilitatea stabilirii prin constatare directă (examinarea cadavrului) a decesului persoanei. sau s-a născut mort. această procedură are aceleaşi efecte ca şi constatarea directă a decesului. 67 P. I. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice încetează. 16-21 din Decretul nr. caz în care aerul lipseşte din plămânii săi. cunoscut fiind faptul că celula nervoasă este prima care se descompune. a revenirii la viaţă a persoanei. 36-43 din Decretul nr. 1 din Decretul nr. decedează. 53 . dar în mod excepţional există posibilitatea reanimării. iar un copil este considerat ca născut din căsătorie sau din afara căsătoriei. 31/1954. dar nenăscut încă. cit. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice începe. în anumite situaţii (război. În cazul morţii clinice. urmat de actul şi certificatul de deces întocmite de către ofiţerul de stare civilă. Astfel. conform art. 1 din Decretul nr. potrivit art. deoarece acest copil îl va moşteni (sub beneficiu de inventar. 7 alin. Declararea judecătorească a morţii Conform art. De asemenea. ca regulă. De asemenea.. 32/1954.1. SECŢIUNEA III ÎNCETAREA CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 3. din acest moment se deschide succesiunea.. dispariţia îndelungată fără nici o ştire a persoanei). Capacitatea anticipată de folosinţă a persoanei fizice are importanţă practică în cazul în care tatăl copilului conceput. însemnând faptul că copilul conceput se socoteşte născut atunci când este vorba de drepturile sale. Ca o excepţie. de la data naşterii persoanei. drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţie. 3. timpul cuprins între a 300-a şi a 180-a zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiei. Există două feluri de declarare judecătorească a morţii: 66 Această excepţie este exprimată în adagiul din dreptul roman infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur. cu condiţia ca el să se nască viu (nu şi viabil) şi să dobândească doar drepturi. 31/1954 şi art. legea a instituit prezumţia absolută a timpului legal al concepţiei. p. Înlăturarea acestei incertitudini se face prin declararea judecătorească a morţii persoanei dispărute. deoarece el poate dobândi doar drepturi. 2 din Decretul nr.

Preşedintele instanţei care primeşte cererea dispune. citând părţile. B. precedată sau nu de declararea judecătorească a dispariţiei. privind situaţii de fapt.1. 31/1954. iar dacă a avut un madatar general. copii. Aşadar. După 45 de zile de la afişarea cererii. Efectele hotărârii de declarare a dispariţiei: Persoana este considerată dispărută. Dacă nu se poate stabili data ultimelor ştiri. cu invitaţia ca persoanele ce pot da informaţii să le comunice organelor de cercetare sau instanţei. fără declararea judecătorească a dispariţiei. a procurorului. potrivit art. Declararea judecătorească a dispariţiei Condiţii: 1. reprezentând regula. va fi citată şi la domiciliul acesteia. Probele se administrează în faţa instanţei. 19 din Decretul nr. rude. declararea judecătorească a morţii. prin organele primăriei şi ale poliţiei. 54 . pentru copiii persoanei dispărute se poate lua măsura numirii unui tutore. singurul efect constând în îndeplinirea primei condiţii de fond pentru declararea judecătorească a morţii. 2. crezându-se că ea nu mai este în viaţă. declararea judecătorească a dispariţiei. a anului calendaristic cunoscut. pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. apoi aceasta deliberează şi pronunţă hotărârea. din oficiu) şi se depune la instanţa pe raza căreia a avut ultimul domiciliu persoana dispărută. Procedura declarării judecătoreşti a morţii cuprinde două faze: A. această dată va fi considerată ca fiind ultima zi a lunii sau. Dacă dispărutul posedă bunuri. de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă trebuie să fi trecut un an. dacă nu se poate stabili nici luna. Cererea de declarare a dispariţiei poate fi formulată de orice persoană interesată (soţ. însă nu decedată. procurorul. instanţa comunică această hotărâre autorităţii tutelare pentru a se institui curatela. hotărârea de declarare a dispariţiei nu produce nici o modificare privind capacitatea de folosinţă a persoanei dispărute. creditori. care se defăşoară după regulile prevăzute de Codul de procedură civilă. 2. preşedintele instanţei va fixa un termen de judecată. Persoana dispărută (pârâtul) va fi citată la ultimul domiciliu. Dacă persoana dispărută posedă bunuri. declararea judecătorească a morţii. declararea judecătorească a morţii. persoana trebuie să lipsească de la domiciliu. preşedintele instanţei va sesiza autoritatea tutelară care va lua măsura numirii unui curator pentru administrarea bunurilor. reprezentând excepţia. b) faza judecăţii proriu-zise. în care hotărârea de declarare a dispariţiei rămasă definitivă se va afişa timp de 30 de zile la uşa instanţei şi la primăria ultimului domiciliu al celui dispărut. care poate fi atacată prin căi ordinare sau extraordinare de atac. Totuşi. în vederea administrării averii dispărutului. care se păstrează. Procedura de soluţionare a cererii de declarare judecătorească a dispariţiei parcurge următoarele trei etape: a) faza prealabilă judecăţii are drept scop culegerea de informaţii cu privire la persoana dispărută şi luarea unor măsuri de conservare a bunurilor ei. c) faza ulterioară judecăţii. în mod obligatoriu. să se facă cercetări privind persoana dispărută şi afişarea cererii la ultimul domiciliu al dispărutului şi la primărie. Cele două condiţii. iar pentru administrarea bunurilor acestuia se poate lua măsura numirii unui curator. precedată de declararea judecătorească a dispariţiei. A. deci socotită încă în viaţă. cu participarea celui care a formulat cererea (reclamantul) şi.

de la data stabilită în hotărâre. cu cele trei etape. Procedura de declarare judecătorească a morţii: Este aceeaşi ca şi pentru declararea dispariţiei. Cel în cauză este considerat mort după ce hotărârea a rămas definitivă. Dacă soţul supravieţiutor s-a recăsătorit. .încetează căsătoria la data morţii stabilită în hotărâre.drepturile de uz.să fi trecut cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă. ca şi cele rezultate din acte juridice intuitu personae (ex. Hotărârea definitivă de declarare a morţii se comunică serviciului de stare civilă de la locul naşterii persoanei declarate moartă. .înceteaza capacitatea de folosinţa a persoanei fizice şi calitatea acesteia de subiect de drept. Rectificarea datei morţii: Dacă ulterior rămânerii definitive a hotărârii se ivesc probe din care rezultă că data morţii este alta decât cea stabilită în hotărâre se poate solicita instanţei care a emis-o 55 . .în funcţie de data morţii stabilită în hotărâre se va determina calitatea copiilor născuţi între timp ca fiind copii din căsătorie sau din afara ei. Dacă data ultimelor ştiri nu poate fi stabilită exact.de la data afişării hotărârii de declarare a dispariţiei să fi trecut 6 luni. nu este necesară o hotărâre judecătorească de anulare a hotărârii de declarare a dispariţiei. . accident aviatic). Declararea judecătorească a morţii 1) precedată de declararea judecătorească a dispariţiei .să fi trecut cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă. 2) neprecedată de declararea judecătorească a dispariţiei – excepţia Condiţii: . . Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii. data morţii va fi ultima zi a termenului de 4 ani. iar cele dobândite ulterior vor fi bunuri proprii ale soţului supravieţiutor.se deschide succesiunea celui declarat mort. cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă şi nu va mai fi socotit bigam. ea considerându-se a fi în viaţă. iar dacă aceasta nu se poate stabili cu precizie. uzufruct. conform art. ea se va socoti de la sfârşitul lunii sau al anului ultimelor ştiri. naufragiu. în funcţie de tipul de declarare judecătorească a morţii aplicabil. B.regula Declararea judecătorească a morţii poate fi cerută de orice persoană interesată. neexistând un certificat constatator al morţii.: contractul de mandat). În cazul în care s-a instituit tutela minorului şi curatela pentru bunurile dispărutului. Bunurile dobândite până la data morţii rămân bunuri comune ale soţilor. Efectele hotărârii declarative de moarte: . încetarea acestor măsuri are loc la cererea persoanei reapărute forulată către autoritatea tutelară. 41 din Decretul nr. deoarece aceasta din urmă nu are efecte asupra capacităţii de folosinţă a persoanei. Data morţii stabilită de instanţă în cuprinsul hotărârii nu se confundă cu data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii. Instanţa de judecată stabileşte şi data morţii. care va înregistra decesul şi va elibera certificatul de deces. fiind o situaţie de fapt. şi abitaţie se sting pe data morţii dispărutului.persoana a dispărut în cursul unei împrejurări care îndreptăţeşte a se presupune decesul (ex. .Dacă persoana declarată dispărută reapare.să existe o hotărâre judecătorească de declarare a dispariţiei. . 32/1954. respectiv de 1 an. dar cu efect retroactiv. Împrejurarea excepţională se va proba cu orice mijloc de probă. Condiţii: .: război.

iar data deschiderii succesiunii va fi aceeaşi pentru toţi. care se vor reconsidera în raport cu noua dată. Ed. acţiunea nefiind supusă prescripţiei extinctive. dar a născut un copil în lipsa soţului. Instanţa modifică hotărârea şi o comunică pe cea nouă serviciului de stare civilă. Dacă mai multe persoane cu vocaţie succesorală reciprocă (rude) au murit în aceeaşi împrejurare extraordinară (ex. Cererea de anulare este imprescriptibilă şi se adresează instanţei care a pronunţat hotărârea. fără a se putea stabili care dintre ele a decedat mai înainte. naufragiu. fără fructe. Judecata se face de urgenţă. orice persoană interesată (în special persoana în cauză. prima căsătorie considerându-se desfăcută pe data încheierii noii căsătorii. care va rectifica data morţii în registrul de stare civilă. Importanţa acestora constă în stabilirea momentului morţii din punct de vedere succesoral. 31/1954. de la subdobânditorii bunurilor succesorale cu titlu gratuit (indiferent de buna sau reaua-credinţă) şi de la subdobânditorii cu titlu oneros de rea-credinţă. Hotărârea de anulare a declarării morţii se comunică serviciului de stare civilă care a înregistrat moartea. potrivit art. . până când soţul va promova acţiunea în tăgada paternităţii. redobândind capacitatea de folosinţă în mod retroactiv. cu citarea părţilor şi a procurorului. Comorienţii: Sunt persoane care au decedat în aceeaşi împrejurare. care o va judeca de urgenţă. cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă. spre deosebire de moştenitorii de reacredinţă). acesta fiind obligat să facă rectificarea în registrul de stare civilă. Introducere în dreptul civil.. conform art. Bucureşti. aflată în viaţă) şi procurorul pot cere anularea hotărârii de declarare a morţii. Beleiu Gh.dacă soţul supravieţuitor s-a recăsătorit. şi nu se moştenesc între ele. conform art. . nu comune. Bibliografie: 1.cel declarat mort poate cere înapoierea bunurilor sale de la moştenitorii săi (cei de bună-credinţă vor restitui doar bunul. Universul Juridic. 3 din Decretul nr. 31/1954.rectificare datei morţii. 18 alin. ele sunt socotite că au murit deodată. deoarece pentru a succede. catastrofă aeriană). 2003. 31/1954.dacă soţia nu s-a recăsătorit.: cutremur. . 21 din Decretul nr. acesta va fi considerat copil din căsătorie. Efectele hotărârii judecătoreşti de anulare a declararii morţii sunt următoarele: .bunurile dobândite de celălalt soţ în timpul dispariţiei sunt bunuri proprii. Doar subdobânditorii cu titlu oneros de bună-credinţă nu sunt obligaţi la restituirea bunurilor. succesiunea fiecăruia cuvenindu-se persoanelor îndreptăţite existente la acea dată. cu citarea părţilor şi cu participarea obligatorie a procurorului. Efectele rectificării datei morţii se produc asupra drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale. 20 din Decretul nr. Drept civil român.cel declarat mort este considerat că a fost întotdeauna în viaţă. Subiectele dreptului civil. Anularea hotărârii de declarare a morţii: Dacă cel declarat judecătoreşte mort este în viaţă şi reapare sau se descoperă actul de deces fizic constatat. fără a se putea stabili daca una a supravieţiut celeilalte. 56 . . persoana trebuie să existe în momentul deschiderii succesiunii. în acelaşi moment.

Cum se procedează pentru a rectifica data morţii? Ce efecte are o hotărâre de rectificare a datei morţii? 17. Popa Gh. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice? 4. Persoana juridică. În ce situaţie se recurge la declararea judecătorească a morţii? 10. All Beck. All Beck. Bucureşti. 2002. 8. Definiţi capacitatea de folosinţă a persoanei fizice. Ed. Când încetează capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 9.. Ce persoane sunt scutite de înapoierea bunurilor succesorale după apariţia persoanei declarate judecătoreşte moartă? 20.. 4. Drept civil. Prezentaţi procedura de declarare judecătoreasă a morţii. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii fără declararea judecătorească a dispariţiei? 14. Bucureşti. Persoanele. Partea generală. 5. Iaşi. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a dispariţiei? 11. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii precedată de declararea judecătorească a dispariţiei? 13. Persoana fizică. Decretul nr. Teoria generală. Codul civil. Care sunt efectele hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii? 16. În ce acte normative este reglementată capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 3. cum trebuie să se procedeze? 12. cum trebuie să se procedeze pentru a-şi redobândi calitatea de subiect de drept? 18. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei fizice? Ce condiţii trebuie îndeplinite? 7. 7. Drept civil. Andrei Petru P. Dacă persoana declarată judecătoreşte moartă reapare. Ed. Ankarom. Poenaru E.. 3. 8. Explicaţi noţiunea de comorienţi şi prezentaţi importanţa lor practică.. Rauschi Şt. 31/1954. având în vedere ca soţul din prima căsătorie declarat judecătoreşte mort a reapărut? 21. Apetrei I. 1998. Persoanele.2. 2. Ce efect are hotărârea judecătorească de declarare a dispariţiei? Dacă persoana dispărută reapare. Teoria generală. Drept civil. Drept civil. 57 . Dacă între timp soţul supravieţuitor s-a recăsătorit. Boroi G. Junimea.. 15. Prezentaţi prezumţia timpului legal al concepţiei. Prezentaţi exemple de îngrădiri legale ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice.. Partea generală. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului nr. Persoana fizică. Rauschi Şt. Întrebări de evaluare: 1. Iaşi. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. Când începe capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 6. 2002. 6. Decretul nr. 5. 2000. Ed.. Ce efecte are hotărârea de anulare a declararii judecătoreşti a morţii? 19. Ed. care dintre căsătorii rămâne valabilă.

58 .

31/1954. pentru că nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de exerciţiu. Lipsa capacităţii de exerciţiu Minorii cu vârsta sub 14 ani şi interzişii judecătoreşti (debili şi alienaţi mintali puşi sub interdicţie judecătorească) nu au capacitate de exerciţiu. 124. Totuşi. 105.. Actele acestora se încheie de reprezentanţii lor legali – părinţi sau tutore.: somaţia. la ridicarea interdicţiei judecătoreşti. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. prin moartea persoanei sau declararea judecătorească a morţii. nici total. însă nu au experienţă juridică. 3. generalitate. 5. art. 25 din Decretul nr. Capacitatea de exerciţiu restrânsă 59 . Pentru a încheia acte juridice. intangibilitate. 5. persoana trebuie să aibă discernământ. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de exerciţiu. încheind acte juridice civile. 4. cele cu capacitate restrânsă de exerciţiu au discernământ. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil.147 C.133. SECŢIUNEA II TIPURI DE CAPACITATE DE EXERCIŢIU 2. Este reglementată de art. nici parţial.1. fam. adică aptitudinea de a înţelege semnificaţia şi consecinţele juridice ale actelor încheiate. fiind o aptitudine a persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile civile. REGLEMENTAREA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE EXERCIŢIU Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice reprezintă o parte a capacităţii civile care constă în aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. Lipsa capacităţii de exerciţiu încetează la împlinirea vârstei de 14 ani pentru minori. 807. 2. 4. 32/1954. egalitate. civ. 8-11 din Decretul nr. Se prezumă că persoanele cu capacitate deplină de exerciţiu au discernământ. deoarece există posibilitatea ca o persoană cu capacitate de exerciţiu să nu aibă temporar discernământ (în caz de beţie.2. legalitate. Caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu: 1. art. inalienabilitate. şi art. 2. 950-952 C. întreruperea prescripţiei sau înscrierea ipotecii) şi acte mărunte (ex. hipnoză ori somnambulism) sau ca o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu (interzişii judecătoreşti) să aibă perioade de luciditate. legea stabilind începutul.: cumpărarea de rechizite sau dulciuri).CAPITOLUL II CAPACITATEA DE EXERCIŢIU A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NOŢIUNEA. persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu pot încheia singure acte de conservare (ex. şi cele fără capacitate de exerciţiu nu au discernământ. conţinutul şi sfârşitul ei. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de exerciţiu sunt nule absolut. prin încheierea oricăror acte juridice civile. Însă discernământul nu trebuie confundat cu capacitatea de exerciţiu.

op. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. cit.Minorii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani au capacitate de exerciţiu restrânsă.. poate dispune prin testament de jumătate din bunurile sale. pp. Ca excepţii de la regulile mai sus prezentate. pot să îşi exprime consimţământul la adopţia lor. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu deplină. o pierde şi revine la cea restrânsă de exerciţiu. aceasta reprezintă aptitudinea de a încheia orice fel de acte juridice (de conservare. cit. Căsătoria ei la vârsta de 15 ani se face cu aprobarea Preşedintelui Consiliului Judeţean şi cu avizul medicului. dar cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui. ei încheind actele lor juridice. Capacitatea de exerciţiu deplină Reprezintă aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. minorul poate cere singur autorităţii tutelare schimbarea felului învaţăturii şi locului ei şi poate cere singur în instanţă pensie de întreţinere de la părintele său. dacă au împlinit vârsta de 10 ani.E. păstrează capacitatea de exerciţiu deplină dobândită.3. op.. acceptarea sau renunţarea la o succesiune). În cazul în care ea divorţează mai devreme de împlinirea vârstei de 18 ani. Beleiu. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui şi cu încuviinţarea autorităţii tutelare sunt actele de dispoziţie (ex. pot să îşi exprime părerea cu privire la care părinte doresc să stea după divorţ. sau de la împlinirea vârstei de 16 sau chiar de 15 ani.C. însă. ca regulă. femeia minoră se poate căsători de la vârsta de 16 sau 15 ani. Capacitatea de exerciţiu restrânsă încetează prin împlinirea vârstei de 18 ani. încheind personal şi singur orice acte juridice civile permise de lege. distingem între patru categorii de acte juridice68: 1) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal şi singur sunt actele de conservare şi actele mărunte. el poate înstrăina în acest mod bunurile supuse stricăciunii şi cele nefolositoare pentru el şi poate închiria un imobil pentru o perioadă mai mică de 3 ani. Cu 68 Gh. şi dispune de aceste sume. 2) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. G. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânsă.. gajul. Rauschi ş. de administrare. de dispoziţie). prin punerea minorului sub interdicţie. 353-355. Boroi. pentru femeia minoră care se căsătoreşte.. pp. De asemenea. fratii sau surorile tutorelui. cit. ca o excepţie. pp. ruda în linie dreaptă. De asemenea. 2. actele încheiate cu tutorele său ori cu soţul. el poate face depuneri la C. prin moartea lui sau declararea judecătorească a morţii sale. renunţarea la un drept.: vânzarea. minorul poate face o recunoaştere de paternitate şi minora poate promova acţiunea în stabilirea paternităţii copiluilui.. op. minorii pot încheia singuri contract de muncă de la vârsta de 16 ani. 369-371. a. Şt. 60 . Capacitatea de exerciţiu deplină începe la împlinirea vârstei de 18 ani. fără asistenţă juridică. tranzacţia judiciară. dacă se anulează căsătoria. 4) acte interzise minorului cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani sunt donaţiile. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. dacă a împlinit 16 ani. sunt actele de administrare. ipoteca. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui dată pentru fiecare act în parte. 3) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. poate încheia acte de administrare a patrimoniului nelezionare şi. garantarea obligatiei altuia. 241-243.

a. părţile fiind obligate să îşi restituie reciproc prestaţiile efectuate. Întrebări de evaluare: 69 G. Ed.actele juridice încheiate de reprezentantul legal fără încuviinţarea autorităţii tutelare. 2002. Minorul care a indus în eroare cealaltă parte. .excepţia actelor strict personale. Boroi G. cit. 9. Teoria generală.. 243244. Andrei.. All Beck.. 5.. Drept civil. Popa Gh. nu mai are dreptul să ceară anularea actului pentru lipsa capacităţii depline de exerciţiu. 7. Drept civil român. Ed. P. în termen de 3 ani de la data cănd ocrotitorul legal a cunoscut cauza anulării. 4. Persoanele. persoana fizică poate încheia acte juridice şi prin madatar (reprezentant convenţional). Persoanele. pp. 6. 2003. Ed. Şt. 2002. SECŢIUNEA III SANCŢIUNEA APLICABILĂ NERESPECTARII REGULILOR PRIVIND CAPACITATEA DE EXERCIŢIU Nulitatea relativă este sancţiunea care se aplică următoarelor acte juridice69: . dar nu mai mult de 18 luni de la data încheierii actului juridic. Partea generală. acesta este lipsit de efecte în mod retroactiv.. Codul civil.. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui.. Persoana juridică. op. 2. 372-375. Persoana fizică. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice.. Capacitatea de exerciţiu deplină încetează prin decesul persoanei sau declararea judecătorească a morţii sale. Poenaru E.. prin punerea sub interdicţie a persoanei sau în cazul anulării căsătoriei femeii minore. Ca o consecinţa a anulării actului juridic. 2000. Decretul nr. Partea generală. Teoria generală. 32/1954. Nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare de ocrotitorul legal şi. cit. Decretul nr. 331-332.. Drept civil. Bucureşti. Drept civil. Rauschi Şt. Andrei Petru P. 3. Universul Juridic. Ankarom. Drept civil. pp. dar fără încuviinţarea autorităţii tutelare. Bibliografie: 1. prezentându-i-se acesteia ca un major. Persoana fizică. op.Apetrei. de către autoritatea tutelară. Boroi. Minorii sunt obligaţi să înapoieze ce au primit. Rauschi Şt.actele juridice încheiate de persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă. cit. dacă este necesar. Iaşi. numai în măsura în care s-au îmbogăţit. Codul familiei... . Introducere în dreptul civil. Junimea. pp. . All Beck. 1998. Bucureşti.actele juridice încheiate de persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu. Anularea în instanţă a actului juridic poate fi cerută de către persoana ocrotită sau de către părinţii săi ori tutorele ei. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Bucureşti.actelor juridice încheiate de persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Subiectele dreptului civil. Ed. I. 8. op. 61 . Beleiu Gh. Rauschi ş. Apetrei I. Iaşi. Ed.

Ce persoane au capacitate de exerciţiu retrânsă? Cum încheie aceste persoane actele juridice? 7. dar şi a autorităţii tutelare. Ce persoane au capacitate deplină de exerciţiu? De la ce vârstă se dobândeşte această capacitate. Ce acte juridice pot încheia. persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 11. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu? 8. Care este sancţiunea aplicabilă pentru actele juridice încheiate cu nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 62 . Ce persoane nu au capacitate de exerciţiu? Cum se încheie actele juridice ale acestor persoane? 6. În ce acte normative este reglementată capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 3. ca o excepţie de la regula generală? 5. Definiţi capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 9.1. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 10. 2. Ce acte juridice pot încheia. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice? 4. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui.

restabilirea dreptului şi repararea daunelor materiale suferite. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice71. 70 71 P.1. 31/1954. . În ce priveşte natura juridică a acestora.CAPITOLUL III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NATURA JURIDICĂ. Andrei. în principiu. iar în sens restrâns – numele de familie. p. dacă a fost victima unei fapte prin care s-a adus o atingere acestor atribute.sunt inalienabile. 54-56 din Decretul nr. nu-l poate dobândi. dar şi plata unor despăgubiri băneşti pentru daune morale. În sens larg. ele sunt drepturi personale nepatrimoniale. op.sunt universale. cit. Numele este reglementat de Decretul nr.02.sunt imprescriptibile extinctiv şi achizitiv.constituie atât drepturi.sunt drepturi personale. cât şi obligaţii. SECŢIUNEA II NUMELE 2.. . prin nume se înţelege numele de familie şi prenumele. Atributele de identificare a persoanei fizice prezintă următoarele caractere juridice: . nu pot fi exercitate prin reprezentare. Codul familiei şi Ordonanţa de Guvern nr. 63 . astfel încât titularul unui astfel de drept. oricât timp ar trece. orice persoană fiind obligată să aibă un nume. nefiind transmisibile. pentru că se nasc odată cu naşterea persoanei şi încetează la moartea ei. Numele româneşti provin de la meserii. poate promova o acţiune în instanţă împotriva autorului faptei ilicite. Legiuitorul a instituit ca mijloc de contrângere a pârâtului la executarea hotărârii judecătoreşti (constând într-un fapt personal al lui) plata unei amenzi pe fiecare zi de întârziere în folosul statului. Termenul de nume provine din latinescul nomen . oricât timp o persoană ar folosi numele alteia. localităţi.2003. Of. . un domiciliu şi o stare civilă. Principalele atribute de identificare a persoanei fizice sunt numele. Publicată în M. caractere juridice Numele reprezintă cuvântul sau totalitatea cuvintelor prin care se desemnează şi se identifică o persoană fizică în familie şi în societate70. nu se pierd prin nefolosire şi. CARACTERELE JURIDICE ŞI OCROTIREA ATRIBUTELOR DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE Prin identificarea persoanei fizice se înţelege individualizarea persoanei în cadrul raporturilor juridice civile. Potrivit art. 68/02. 256. însemnând că toate persoanele sunt obligate să se abţină de a aduce vreo atingere lor. atributele de identificare ale persoanei fizice sunt ocrotite. prenomen . romanii folosind trei nume. pentru că. nr. domiciliul şi starea civilă.sunt drepturi absolute. pentru înlăturarea ei. . Noţiune. reglementare.însemnând nume de familie. 31/1954. aparţinând oricărei persoane fizice în parte.însemnând prenume şi cognomen . numele tatălui sau al mamei pentru copiii din afara căsătoriei.însemnând poreclă. .

ca urmare a stabilirii filiaţiei copilului din afara căsătoriei Numele de familie al acestui copil va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia. 2. 7. copilul va lua numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite.G. Dobândirea numelui de familie: Numele de familie se dobândeşte prin filiaţie. este un tot unitary. atribuindu-i numele părintelui faţă de care s-a stabilit ulterior filiaţia. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. dar instanţa poate dispune modificarea numelui de familie al copilului. 62 C.Numele are următoarele caractere juridice: 1. dacă mama are un nume de familie comun cu al soţului. 4. instanţa va putea încuviinţa copilului să poarte numele acestuia. 2. 2 alin.2. ca urmare a stabilirii filiaţiei unui copil înregistrat ca având părinţi necunoscuţi Numele de familie al acestui copil se va modifica. care poate fi numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite. ca urmare a admiterii acţiunii în tăgada paternităţii copilului din căsătorie Dacă mama nu are un nume de familie comun cu al soţului. în principiu. copilul din căsătorie preluând numele de familie comun al părinţilor săi. 3. fam. dar. nr. format din nume de familie şi prenume. ca urmare a încuviinţării adopţiei Persoana adoptată dobândeşte numele de familie al adoptatorului. este un drept personal. copilul dobândeşte numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. este inalienabil. este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. Pentru copilul găsit. şi dacă ulterior se stabileşte filiatia şi faţă de celălalt părinte. conform art. 6. 4. după cum se învoiesc părinţii. Dacă ei nu au un nume comun. copilul va purta numele mamei dinainte de căsătorie. Dacă filiaţia a fost stabilită prin recunoaştere voluntară şi simultană de ambii părinţi. 5. numele de familie şi prenumele acestuia se stabileşte de către primăria localităţii în raza căreia a fost găsit. după cum el este un copil din căsătorie sau din afara căsătoriei. 64 . Pentru copilul din afara căsătoriei. este un drept legal. 3 din O. iar dacă adopţia este făcută de doi soţi. persoana adoptată va purta numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite. 2. În caz de neînţelegere între aceştia. persoana adoptată va dobândi numele de familie comun al acestora. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. Modificarea numelui de familie: a) ca efect al schimbării stării civile a persoanei 1. numele de familie al acestuia va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia (de regulă. conform art. În caz de neînţelegere între aceştia. 3. 41/2003. Dacă părinţii nu au un nume comun (fiecare şia păstrat numele anterior la încheierea căsătoriei). ai cărui părinţi nu au putut fi identificaţi. mama). la înregistrarea naşterii. atunci copilul va păstra acest nume (adică numele de familie al mamei din momentul naşterii copilului). prin dispoziţia primarului. Numele de familie Numele de familie are drept scop identificarea unei persoane fizice în societate. este un drept universal. în funcţie de înţelegerea lor. este un drept absolut.

în mod separat. . din raza teritorială a domiciliului solicitantului. 9. pe cheltuiala solicitantului. ca urmare a încheierii căsătoriei La încheierea căsătoriei. în cazul desfacerii adopţiei. în scris şi motivat. . Procedura72 este reglementată de Ordonanţa de Guvern nr. divorţul nu produce nici o modificare în acest sens. b din O. Cererea de schimbare a numelui se depune la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local.: renumele profesional dobândit). printr-o cerere de schimbare a numelui pe cale administrativă.: copii legalizate de pe certificate de stare civilă). acesta poate solicita revenirea la numele avut înainte de căsătorie. 41/2003.: numele este format din expresii indecente sau ridicole). Totuşi. ca urmare a nulităţii sau anulării căsătoriei În această ipoteză fiecare dintre soţi revine la numele de familie avut înainte de căsătorie. în Monitorul Oficial. pentru motive temeinice.să ia ca nume comun numele de familie unuia sau altuia dintre ei. 8.să păstreze fiecare numele de familie avut înainte de căsătorie. ca urmare a încetării căsătoriei (decesul soţului) După decesul soţului. cit. Potrivit art. nr. Partea a III-a. foştii soţi se pot învoi ca soţul care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ să păstreze numele de familie dobândit prin căsătorie şi după divorţ. dosarul se trimite spre soluţionare la Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean.. Apoi. Cererea se publică în extras. Motivele temeinice pentru care se poate încuviinţa schimbarea numelui de familie pe cale administrativă sunt enumerate în art. În termen de 60 de zile. regula este că fiecare dintre ei revine la numele de familie avut înainte de căsătorie. cererea se face de către părinţi sau de tutore. are nevoie de consimţământul celuilalt soţ. Dacă soţii au un nume de familie comun şi doar unul dintre ei doreşte să îşi schimbe numele de familie. la cerere. 4 din actul normativ aminit (ex. Aceasta trebuie motivată şi însoţită de o serie de acte (ex. pentru motive temeinice (ex.să ia ca nume comun numele lor de familie reunite. Pentru minor sau interzis judecătoresc. Totuşi.. Schimbarea numelui minorului se poate face odată cu cel al părinţilor ori ulterior. ca urmare a desfacerii căsătoriei (divorţul) Dacă soţii nu au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei. cu aprobarea autorităţii tutelare. soţul supravieţuitor va purta în continuare numele din căsatorie. instanţa poate încuviinţa ca adoptatul să păstreze numele de familie dobândit prin adopţie. În cazul în care soţii au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei. în mod excepţional. orice persoană poate face opoziţie la această cerere. op. prin decizie administrativă. pentru motive temeinice.G. 398-399. 65 .5. viitorii soţi au trei posibilităţi în ce priveşte numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei: . adoptatul revine la numele său de familie avut anterior adopţiei. nulităţii sau anulării adopţiei În aceste situaţii. ca urmare a desfacerii. depusă la Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. 4 alin. În termen de 30 de zile de la publicare. instanţa poate încuviinţa soţului divorţat purtarea în continuare a numelui din căsătorie. Cererea poate fi formulată de către cetăţenii majori români şi apatrizi. 3 lit. Preşedintele Consiliului 72 Beleiu Gh. b) ca efect al modificării numelui de familie pe cale administrativă Schimbarea numelui de familie pe cale administrativă reprezintă înlocuirea. 6. 7. a numelui de familie cu un alt nume de familie. Chiar dacă unul dintre soţi nu este de acord cu aceasta. p. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

66 . Dobândirea prenumelui: Prenumele se dobândeşte prin atribuire. 20 din O.G. Dovada schimării numelui se face cu dispoziţia de admitere a cererii şi cu certificatul de stare civilă eliberat pe baza ei.este un drept personal şi absolut şi universal. Rauschi. p. odată cu înregistrarea naşterii în registrul de stare civilă.este inalienabil. 217. 41/2003. Dispoziţia de respingere a cererii se comunică solicitantului de către Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean. Dacă cererea este respinsă de primar. pe baza declaraţiei celui care solicită înregistrarea naşterii (de regulă. solicitantul poate contesta această dispoziţie în instanţa de contencios administrativ.G. a numelui de familie retradus în limba maternă sau cu ortografia limbii materne.reprezintă un drept.. prin menţiune pe aceste acte.este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. se înscriu menţiunile necesare pe marginea actelor de stare civilă..ş. Prenumele Prenumele reprezintă cuvântul sau cuvintele care se adaugă la numele de familie. 5 alin. 2. . nr. Cererea se depune la Serviciul de stare civilă şi se aprobă de către Primar.Judeţean emite o dispoziţie de admitere sau de respingere a cererii. conform art. Dispoziţia de admitere a cererii se trimite înapoi la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. . 2 din Legea nr. de către 73 Şt. nr. c) ca urmare a retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne Conform art. După achitarea taxei. în termen de 10 zile de la emitere. nu a putut formula opoziţia prevăzută de lege. 21 din O. acest serviciu îi eliberează solicitantului o copie de pe decizia de admitere a cererii de schimbare a numelui de familie şi o transmite şi serviciului de stare civilă pentru a efectua modificările prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă şi pentru a elibera noi certificate de stare civilă. persoana al cărei nume de familie a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă sau cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea. la rubricile care îl privesc pe titular şi la cele privind părinţii.a. în termen de 30 de zile de la primirea unui răspuns la reclamaţia prealabilă adresată la Inspectoratul naţional pentru evidenţa persoanelor. Aceasta poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ. în scopul de a individualiza persoana în cadrul aceleiaşi familii şi (împreună cu numele de familie) în cadrul societăţii73. Potrivit art. persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de schimbare a numelui de familie pe cale administrativă formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de schimbare a numelui. Persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de retranscriere în limba maternă sau cu ortografia limbii materne formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de admitere a cererii. din motive obiective şi neimputabile ei. în termen de 6 luni de la data admiterii cererii de schimbare a numelui. . 29/1990 privind contenciosul administrativ. Are aceleaşi caractere juridice ca şi numele de familie: . Pe baza aprobării lui. care va înştiinţa solicitantul şi îi va pune în vedere să achite taxa de timbru în termen de 90 de zile. op.3. în termen de 6 luni. Efectele schimbării numelui se produc de la data înregistrării acestei menţiuni. dacă persoana în cauză face dovada că. cit. dar şi o obligaţie. 41/2003.

Totuşi. 315-318. Pseudonimul este doar un drept. dreptul la pseudonim este netransmisibil. În cazul copiilor găsiţi. op.este un drept personal. Apetrei.: Petre Stănescu. 5 alin. este ocrotit de lege. Competenţa gestionării şi verificării atribuirii acestuia aparţine Serviciului public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local. Apetrei. modificată prin O.părinţi). pentru că nu pot exista două personae cu 74 75 P. solicitând încetarea atingerii aduse. alta decât numele său. prenumele se atribuie de către primarul din localitatea unde a fost găsit. Marilyn Monroe). 67 . nr. la care se adugă o cifră de control. Porecla Porecla reprezintă o denumire deosebită de nume. iar persoana stânjenită în exercitarea dreptului la pseudonim se poate adresa instanţei. nu şi o obligaţie şi serveşte la individualizarea persoanei în raport cu activitatea sa profesională. fiind folosită uneori în actele administrative sau de urmărire penală pentru identificarea unor persoane (ex. Schimbarea prenumelui: Modificarea stării civile a persoanei fizice nu produce efecte asupra prenumelui. 76 Publicată în M. Andrei. Codul numeric personal Codul numeric personal75 reprezintă un număr serial compus din 12 cifre. I. prenume şi iniţială a prenumelui tatălui şi prezintă aceleaşi caractere juridice ca şi numele şi două caractere specifice: . Of. fiind singurul mijloc de identificare pentru toate sistemele informatice ce cuprind date nominale privind persoana fizică. 237/30. 2 din Legea nr. p. p. Simpla sa folosire în mod public şi îndelungat este suficientă pentru a putea crea drepturi asupra lui. pseudonimul trebuie ales astfel încât să nu fie identic cu numele sau pseudonimul altei persoane. astfel încât schimbarea prenumelui se poate face doar pe cale administrativă sau prin retranscrierea în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. de obicei literare sau artistice (ex. P. 2. cit. 2.: George Bacovia. cu respectarea aceleiaşi proceduri ca cea prezentată în cazul numelui de familie. sub care îşi ascunde adevărata identitate şi care este folosită în mod notoriu la desfăşurarea unei anumite activităţi. Pentru schimbarea prenumelui unei persoane căsătorite pe cale administrativă nu este necesar consimţământul celuilalt soţ. nr. De asemenea.5. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate76. Nu este ocrotită de lege.6. Pentru copiii din afara căsătoriei se foloseşte iniţiala prenumelui mamei74. Dacă părinţii nu se înţeleg în privinţa prenumelui copilului lor. conform art. 2.. cit. Pseudonimul Pseudonimul reprezintă denumirea liber aleasă de o persoană.1996..G. va hotărî autoritatea tutelară.4. 84/2001. Iniţiala prenumelui tatălui se foloseşte pentru identificarea persoanei în practica administrativă. zis Cuţitarul). 275. op. Andrei. I. Fiind un drept personal nepatrimonial. dată de alte persoane unei anumite persoanepentru individualizarea acesteia. CNP-ul este util atunci când mai multe persoane au acelaşi nume de familie.09. în situaţia în care mai multe persoane au acelaşi nume de familie şi acelaşi prenume.

de regulă). constând în locul unde persoana fizică îşi are locuinţa statornică sau principală77. se va lua în considerare locul unde aceştia au avut vreodată domiciliul sau. .actele de procedură se comunică la domiciliul persoanei citate.în funcţie de acesta se determină competenţa instanţei de judecată (cea de la domiciliul pârâtului. având în vedere că în Codul penal se pedepseşte infracţiunea de vagabondaj. 3. Termenul de domiciliu provine de la latinescul domum colere.3. În cazul în care persoana nu are un domiciliu. 68 . 3. însemnând o statornicie.succesiunea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. se va folosi ultimul domiciliu care figurează în cartea de identitate a persoanei. Noţiunea de domiciliu Domiciliul reprezintă un atribut de identificare în spaţiu a persoanei fizice.este un drept unic. Se atribuie de către ofiţerul de stare civilă doar cetăţenilor români în momentul naşterii. în permisul de conducere şi în paşaport. imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. 13-14 din Decretul nr. CNP-ul se pierde ca efect al morţii persoanei sau declarării judecătoreşti a morţii sale ori ca efect al pierderii cetăţeniei române. personal. Chiar dacă persoana are mai multe locuinţe statornice.: delegarea sau detaşarea. dispariţia persoanei). deoarece fiecare persoană poate avea un singur domiciliu. find preluat apoi în toate actele şi certificatele de stare civilă şi în Registrul de evidenţă a populaţiei. . . 2. în sensul că o persoană are acelaşi CNP în toate raporturile juridice.1. CNP-ul este preluat în cartea de identitate eliberată la împlinirea vârstei de 14 ani. Plecarea temporară de la domiciliu nu înseamnă schimbare lui (ex.acelaşi CNP. universal). însemnând casa pe care o locuieşte o persoană. Caracterele juridice ale domiciliului Pe lângă caracterele juridice generale ale oricărui atribut de identificare a persoanei fizice (drept absolut. SECŢIUNEA III DOMICILIUL 3. 31/1954. în lipsa acestuia. De asemenea. domiciliul prezintă următoarele caractere juridice specifice: 1. o folosire constantă şi îndelungată a locuinţei. În situaţia nomazilor.2. 3. inalienabil. stabilitate. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate.încheierea căsătoriei se face la serviciul de stare civilă din raza teritorială a domiciliului sau reşedinţei unuia dintre viitorii soţi. Importanţa domiciliului: . . Tipuri de domiciliu Domiciliul este de următoarele tipuri: 77 Conform art. domiciliul va fi locuinţa principală. Este reglementată de art. orice persoană fiind obligată să aibă un domiciliu. domiciliul părinţilor sau locul de naştere al persoanei în cauză. 13 din Decretul nr. unicitate. executarea unei pedepse privative de libertate. obligativitate. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice şi de Legea nr.

să se prezinte la Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei. pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate. Dacă părinţii sunt divorţaţi. cu respectarea legii. şi cu cartea de identitate a părinţilor sau a reprezentantului legal.G. Soţii vor avea un singur domiciliul real. modificată prin O. Of. ci o convenţie a părţilor prin care se modifică competenţa teritorială a instanţei în cazul unui litigiu. domiciliul legal este la reprezentantul său legal. nr. Reşedinţa 78 Publicată în M. ales de comun acord.09. dispărut. adică la părinţi sau tutore.a. Persoana care îşi schimbă domiciliul de drept comun este obligată ca. Pentru minor. Of. publicată în M. În cazul moştenitorilor. organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de evidenţa persoanelor78. în care să fie precizat noul domiciliu. Schimbarea domiciliului legal a unei persoane are loc odată cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei care realizează ocrotirea. domiciliul legal reprezintă domiciliul stabilit de lege anumitor persoane. reprezentând regula. din subordinea Consiliului Local. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. Dovada domiciliului legal se face prin probarea situaţiei de persoană pentru care legea stabileşte un domiciliul legal şi prin probarea domiciliului de drept comun al persoanei care îl ocroteşte. pentru persoanele cu vârsta sub 14 ani. în sensul că reclamantul nu mai are obligaţia să îl cheme pe pârât la instanţa de la domiciul real al acestuia. în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă. Pentru interzisul judecătoresc. dacă şi acesta este în aceeaşi situaţie. domiciliul legal este la părinţi sau tutore. domiciliul real (de drept comun). b. pentru intervalul de 15 zile în care persoana îşi schimbă domiciliul. pentru persoanele în vârstă de peste 14 ani. 372/2002. Dovada domiciliului de drept comun se face cu cartea de identitate. domiciliul legal este la curatorul său. 447/26. domiciliul legal al acestora se afla la custode sau curator. Domiciliul ales este valabil doar pentru actul respectiv şi durează cât există actul principal. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi căruia instanţa i-a încredinţat copilul spre creştere şi educare. conform dispoziţiilor Legii nr.3. 84/2001 privind înfiinţarea. 3. în caz de neînţelegere între părinţi instanţa luând o hotărâre.2002. În cazul în care unul dintre părinţi este decedat. iar. Autoritatea tutelară poate încuviinţa copilului în vârstă de peste 14 ani cererea de schimbare a locuinţei. 544/01. dacă a fost numit un custode sau un curator pentru conservarea şi administrarea bunurilor succesorale.2001 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. sau cu orice mijloc de probă.06. Pentru persoana dispărută. domiciliul va fi la tutorele său ori la curatorul său (până la numirea turorelui). domiciliul ales (convenţional) nu este un domiciliu propriu-zis. ci în faţa instanţei de la domiciliul ales. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic. decăzut din drepturile părinteşti sau interzis judecătoresc. 69 . c. nr. pentru a-şi desăvârşi învăţătura sau pregătirea profesională. nr. domiciliul legal al minorului va fi la celălalt părinte. Dacă părinţii nu locuiesc împreună. după propria voinţă. declarat judecătoreşte mort. de cele mai multe ori datorită faptului că se află sub ocrotirea altei persoane. constituie locul unde o persoană cu capacitate de exerciţiu deplină îşi stabileşte locuinţa statornică.

81 Emisă la data de 13. domiciliul sau reşedinţa părţilor.. cadrele militare active care locuiesc în interes de serviciu în afara localităţii de domiciliu. indiferent de durată. op.: locul naşterii.. 1970. imprescriptibilitate). Ed.. 345. Pe lângă caracterele juridice comune tuturor atributelor de identificare a persoanei fizice (legalitate. I. Dacă posesia de stat este confirmată de actele de stare civilă. p. Andrei. conform art. Gh.cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă numele. cuprinzând toate elementele (cu excepţia numelui şi a domiciliului) ce contribuie la determinarea calităţii de subiect de drept a omului (ex. adică faptul de a purta numele ce corespunde stării civile pretinse. 282/11. personalitate. căsătorit. SECŢIUNEA IV STAREA CIVILĂ 4. sexul. Drept civil. durata de timp în care persoana trebuie să locuiască acolo este cuprinsă între 45 de zile şi 1 an. universalitate. p. Aceasta poate fi în aceeaşi localitate sau în altă localitate ca cea de domiciliu. care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi domiciliu. 164. Este reglementată de Legea nr. Dovada reşedinţei se face cu menţiunea înscrisă în acest sens pe cartea de identitate sau cu orice alt mijloc de probă. dacă persoana locuieşte în altă localitate decât cea de domiciliu mai mult de 45 de zile. Of. Academiei. Bucureşti. aceeaşi în toate raporturile juridice la care participă. filiaţia. Boroi. 224. 29 şi 30 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă80 şi de Metodologia nr.1996. Şt. 293.nomen. persoanele internate în spital. starea civlă are un caracter juridic specific – indivizibilitatea.11. inalienabilitate. divorţat)79. G. Beleiu. Posesia de stat reprezintă folosirea în fapt a stării civile de către o persoană. vârsta. Posesia de stat presupune întrunirea cumulativă a următoarelor trei elemente82: .1. op. p. cererea de chemare în judecată se face la instanţa reşedinţei sale din ţară. op.. cit. Rauschi ş. Pentru ca o locuinţă vremelnică să fie considerată reşedinţă. Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local înscriind o menţiune în acest sens pe cartea de identitate. Publicată în M. însemnând că o persoană nu poate avea decât o singură stare civilă.a. Declararea reşedinţei este obligatorie. cit. 418.1997 de Departamentul pentru Administraţia Publică Locală şi de Ministerul de Interne..căsătoria se încheie la serviciul de stare civilă al localităţii de domiciliu sau reşedinţă a unuia dintre viitorii soţi. aleasă în mod liber de persoana fizică.Reşedinţa reprezintă locuinţa cu caracter temporar. . Efectul acesteia constă în prezumţia că persoana care foloseşte o stare civilă este şi titularul acesteia în realitate. 82 P. 1/1997 pentru aplicarea unitară a acesteia81. situaţia de adoptat. Noţiuni generale despre starea civilă Starea civilă reprezintă un atribut de identificare a persoanei fizice în familie şi în societate. Apetrei. cit. . p. elevii şi studenţii aflaţi în vacanţă. 79 80 C.dacă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliul cunoscut. cit. 105/1996. 70 . Sunt exceptate de la această obligaţie persoanele care locuiesc în altă localitate decât cea de domiciliu. p. Importanţa reşedinţei: . aceasta constituie o prezumţie absolută şi irefragabilă de existenţă legală a stării civile folosite. în interes de serviciu sau la tratament ori odihnă pentru o perioadă cuprinsă între 45 şi 60 de zile. op. nr. Stătescu.10.

13 P. Şt.fama. neputând fi exercitate decât de titularul lor. el având calitatea de ofiţer de stare civilă. conform art. 8 alin.înregistrare sub forma întocmirii actelor de stare civilă (acte de naştere.: acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei). 294-295. . Acţiunile de stat (de stare civilă) reprezintă acţiuni în justiţie privitoare la starea civilă a unei persoane. . dacă naşterea sau decesul unei persoane are loc în tren. Apetrei. de căsătorii şi de decese sunt confecţionate din hârtie specială şi sunt completate cu o anumită cerneală de culoare neagră. iar cele date în ultima categorie de acţiuni produc efecte numai pentru viitor. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă a) Reguli generale Înregistrările de stare civilă reprezintă totalitatea operaţiunilor juridice de consemnare în registrele de stare civilă a actelor şi faptelor de stare civilă efectuate de organele cu atribuţii de stare civilă. adică faptul de a fi recunoscut în familie şi în public ca cel căruia îi aparţine starea civilă pretinsă. unul păstrându-se la Primărie şi unul la Consiliul Judeţean. contestarea sau modificarea stării civile.. care va întocmi actul de stare civilă.: acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie). . .acţiuni în contestaţie de stat. În mod excepţional. cit.sunt personale. Conform art. în principiu. 1 din Legea nr. prin căpitănia portului. Beleiu..imprescriptibilitate. Acţiunile de stat prezintă următoarele caractere juridice: . Dacă naşterea. acestea se predau la Arhivele statului.tractatus. 225. care urmăresc recunoaşterea unei stări civile pe care persoana nu o posedă (ex.. comandantul navei le va înregistra în jurnalul de bord. în condiţiile legii. Competente să înregistreze actele şi faptele de stare civilă sunt primăriile localităţilor pe raza cărora s-a produs actul sau faptul respectiv.2.a. 71 . . de căsătorie şi de deces. op.acţiuni în modificare de stat. La împlinirea a 30 de ani.acţiuni în reclamaţie de stat.înregistrări sub forma înscrierii prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă de naştere. care contestă o anumită stare civilă şi urmăreşte înlocuirea ei cu alta reală (ex. cit. însă toate produc efecte şi faţă de terţi. pp. care urmăresc modificarea stării civile existente şi reale. 2 din Legea nr. Registrele de stare civilă de naşteri. Acesta va înainta un extras de pe jurnalul de bord la sosirea în ţară. op. acţiunile de stat pot fi: .. În funcţie de obiectul lor. p. acte de căsătorie şi acte de deces).. însemnând faptul de a fi tratat de cei apropiaţi ca fiind persoana căreia îi aparţine starea civilă pretinsă. Aceste înregistrări se realizează în două feluri: . Andrei. cit. Hotărârile judecătoreşti emise în primele două categorii de acţiuni de stat produc efecte retroactiv. la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. potrivit art. pp. op. 119/1996. pe o navă sau aeronavă. aceasta se va înregistra la autorităţile administraţiei publice locale a locului de coborâre sau debarcare. I. însă pentru viitor (ex. Aceste registre se întocmesc în două exemplare originale. Gh.: acţiunea de divorţ)13. 4. în timpul unei călătorii în interiorul graniţelor ţării.inalienabilitate. care au drept scop recunoaşterea. . eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare. Rauschi ş. 119/1996. neadmiţandu-se ştersături. căsătoria sau decesul unei persoane au loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara apelor teritoriale ale României. 420-422.

21 din Legea nr. dacă în acea localitate străină nu există astfel de reprezentanţi. nava sau aeronava. 119/1996. În legislaţia noastră. Înregistrarea naşterii Întocmirea actului de naştere se face de autoritatea administraţiei publice locale de la locul naşterii. 119/1996. la misiunea diplomatică în România a statului străin. care vor trimite în termen de 5 zile un extras de pe actul respectiv. Dacă declaraţia de naştere a fost făcută între 15 zile şi 1 an de la naştere. 21 din Legea nr. actul de naştere se întocmeşte pe baza aprobării primarului locului unde s-a produs naşterea. Înregistrările se fac pe baza unei declaraţii făcute de persoana îndreptăţită sau din oficiu.8 alin. eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare. conform art. 20 alin. în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară. 119/1996 în termen de 15 zile de la naştere pentru copilul născut viu. care va întocmi actul de stare civilă. conform art. după ce poliţia a făcut cercetări şi medicul legist a dat avizul său privind vârsta şi sexul copilului. necunoscându-i necompetenţa84. în cazul în care naşterea sau decesul unei persoane au loc pe o aeronavă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor României. şi va înainta un extras de pe carnetul de drum la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. 119/1996. 2. 119/1996. 3 din Legea nr. 72 . 3 din Legea nr. pe baza declaraţiei reprezentantului autorităţii administraţiei publice locale. Înregistrarea stabilirii filiaţiei 84 Această situaţie este exprimată în adagiul latin error communis facit jus (eroarea comună creează dreptul). conform art. Pentru copiii găsiţi. În baza art. În baza art. comandantul acesteia va consemna faptul în carnetul de drum. prin Ministerul de Interne. 119/1996. 119/1996. Potrivit art. actele de stare civilă întocmite de o persoană necompetentă sunt nule absolut. vecini ori personal medical. de 3 zile pentru copilul născut mort şi de 24 de ore pentru copilul născut viu şi decedat ulterior (într-un interval de 15 zile de la naştere). căsătoriile pe o aeronavă nu sunt permise. deşi nu avea această calitate. actul de naştere se întocmeşte numai în baza unei hotărâri judecătoreşti de înregistrare tardivă a naşterii. 44 din Legea nr. 19 din Legea nr. actul de naştere se întocmeşte în termen de 30 de zile de la data găsirii lor. cu excepţia celor care au loc în timpul călătoriilor cu trenul. Cetăţenii străini aflaţi în România pot cere autorităţilor române să înregistreze acte şi fapte de stare civilă intervenite pe teritoriul ţării noastre. 5 din Legea nr. cu excepţia cazului în care o persoană a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă. însoţită de un proces-verbal întocmit de poliţie. competenţi să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă sunt primarii. 119/1996. şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României în străinătate şi comandanţii de nave şi aeronave. conform art. Persoana care a găsit copilul trebuie să anunţe organele de poliţie în termen de 24 de ore. În cazul în care declaraţia se face după 1 an de la naştere. b) Reguli speciale 1. ca urmare a comunicărilor făcute de alte organe. 119/1996. 4-6 din Legea nr. Declaraţia se face de părinţi sau de medic. 119/1996. în baza art. acestea se pot înregistra la autorităţile locale străine competente. rude. 119/1996. 4 din Legea nr. medic şi reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale. Actele şi faptele de stare civilă privoare la cetăţenii români aflaţi în străinătate se înregistrează de reprezentanţii diplomatici şi consulari ai României. 7 din Legea nr. potrivit art. 1 din Legea nr. 17 alin. potrivit art. iar cetăţenii români vor solicita înregistrarea lor în registrul de stare civilă al localităţii de domiciliu. Declaraţia se semnează de ofiţerul de stare civilă şi de declarant. însă persoanele în cauză au fost de bună-credinţă.

în baza hotărârii comunicate de instanţă. în baza dispoziţiei de admitere a cererii emise de Preşedintele Consilului Judeţean. a din Legea nr. urmând a se elibera un nou certificat de naştere şi de căsătorie. dacă este cazul. în baza unei declaraţii făcute de soţ. 44 alin. se întocmeşte un nou act de naştere pentru persoana adoptată. 41 din Legea nr. 1 lit. În caz de moarte violentă. Ofiţerul de stare civilă poate încheia căsătoria între cetăţeni străini. rude. În cazul în care recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc ulterior naşterii. administratorul imobilului sau medic la serviciul de stare civilă de la locul decesului. dacă ei prezintă dovezi eliberate de misiunile diplomatice sau consulare ale ţărilor lor. 119/1996. potrivit art. lit. 119/1996. 2 din Legea nr. Decesul declarat prin hotărâre judecătorească se înregistrează din oficiu de Serviciul de stare civilă de la locul naşterii persoanei sau de la domiciliul ei. 3. 119/1996. în termen de 3 zile de la deces. filiaţia se înregistrează prin menţiune pe marginea actului de naştere. declaraţia se face în termen de 48 de ore de la deces sau de la găsirea corpului. Proba stării civile Starea civilă se dovedeşte cu actele de stare civilă şi cu certificatele de stare civilă. vecini. şi în baza certificatului medical constatator al decesului. conform art. 119/1996. g din Legea nr. 17 alin. Înregistrarea adopţiei În baza hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei. căsătoria se înregistrează prin întocmirea actului de căsătorie de către autoritatea administraţiei publice locale de la locul unde se va oficia căsătoria. Înregistrarea decesului Potrivit art. 44 alin. în baza art. 1 lit. 27-33 din Legea nr. Înregistrarea căsătoriei În baza art. pe baza declaraţiei de căsătorie a acestora depusă cu 10 zile înainte de oficierea căsătoriei. dacă persoana solicitantă este căsătorită.Dacă recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc în momentul declarării naşterii. Acestea fac dovadă până la înscriere în fals pentru constatările directe ale funcţionarului şi până la proba contrară pentru declaraţiile părţilor. Înregistrarea schimbării numelui de familie sau prenumelui pe cale administrativă Conform art. în baza art. 73 . se pot încuviinţa doar adopţii cu efecte depline. 6. 7. 5. Înregistrarea divorţului Divorţul se înregistrează din oficiu prin menţiune pe marginea actului de căsătorie. 119/1996. 119/1996. 119/1996. f din Legea nr. 34-35 din Legea nr. se face prin menţiune pe marginea actului de naştere şi de căsătorie. cu noul nume. 1 şi 3 din Legea nr. din care rezultă că îndeplinesc condiţiile de fond cerute de legea lor naţională. care sunt înscrisuri autentice întocmite în registre publice de un funcţionar numit ofiţer de stare civilă. adică Serviciul de stare civilă de la domiciliul unuia dintre viitorii soţi. conform art. 119/1996. 26 alin. Dacă unul dintre viitorii soţi nu se află în acea localitate. 44 alin. cele cu efecte restrânse nu se mai încheie. 119/1996. va face declaraţia de căsătorie în localitatea unde se află la serviciul de stare civilă.3. 4. potrivit art. în care vor fi trecuţi ca fiind părinţi fireşti adoptatorii. filiaţia se consemnează în actul de naştere. iar locul naşterii va fi cel unde se întocmeşte actul de naştere85. 13-14 din Legea nr. înregistrarea se poate face doar cu aprobarea Parchetului. 4. Dacă decesul nu a fost declarat în termen. 85 În prezent. în baza hotărârii de divorţ comunicată de instanţă serviciului de stare civilă. se realizează prin întocmirea actului de deces.

3. Drept civil. 8. Bucureşti. Popa Gh. Ordonanţa de Guvern nr. modificarea. 119/1996. conform art. 53 din Legea nr. şi procurorul. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. Apetrei I. Rauschi Şt. Iaşi. Drept civil român. 2003. Introducere în dreptul civil. care se comunică solicitantului în termen de 10 zile. Drept civil. Anularea. dacă nu există registre de stare civilă ori acestea s-au pierdut ori distrus sau dacă s-a omis întocmirea actului de stare civilă. Anularea unui act de stare civilă are loc când înregistrarea s-a efectuat de o persoană necompetentă. prin dispoziţia primarului. potrivit art. potrivit art. Instanţa competentă este judecătoria de la domiciliul reclamantului. 119/1996. 5. după ce poliţia a efectuat cercetări. All Beck. Persoanele. deşi au fost depuse actele necesare întocmirii lor sau dacă întocmirea actului de căsătorie a fost omisă. 2002.Pe marginea actului de naştere se înregistrează prin menţiune toate modificările apărute în starea sa civilă de-a lungul vieţii persoanei. 4. Ed. 16 din Legea nr.. Ed. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. 4. Ed. nu s-a efectuat în registrele de stare civilă. Rectificarea şi completarea înregistrărilor efectuate în actele de stare civilă reprezintă îndreptarea unor greşeli de înregistrare sau împlinirea unor omisiuni la înregistrare privind acte de stare civilă.. se pot folosi orice mijloace de probă pentru dovedirea stării civile. care va solicita poliţiei să facă cercetări şi va cita obligatoriu autoritatea administraţiei publice locale . Teoria generală.4. Ed. Bucureşti. Junimea. Subiectele dreptului civil. Drept civil. Andrei Petru P. Legea nr. Drept civil. Partea generală. aceste operaţiuni se fac numai în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Ed. All Beck. Decretul nr.. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. 54 din Legea nr. Bibliografie: 1. Bucureşti. Universul Juridic.. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. Ankarom. Rauschi Şt. 74 .. 2000.. 2. Persoana juridică. Partea generală. Aceasta poate fi atacată la judecătorie. Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă a fost omisă întocmirea lor. 119/1996. 57-58 din Legea nr. Poenaru E. Persoanele. 2002. Boroi G.. reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate face în baza unei cereri depusă la autoritatea administraţiei publice locale competentă să întocmească actul şi se soluţionează în termen de 30 de zile. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă Conform art. Teoria generală. Persoana fizică. Persoana fizică. Legea nr. 9. 119/1996. 6.. Beleiu Gh. În mod excepţional. Reconstituirea actelor de stare civilă se poate cere dacă registrele de stare civilă au fost distruse sau pierdute sau dacă actul s-a întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul şi extrasul de pe acest act.5. 4. 1998. Codul civil. deşi a fost luat consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă. 7. Iaşi.în calitate de pârât. rectificarea şi completarea actelor de stare civilă Conform art. 10. 119/1996. 52 din Legea nr. nu s-a efectuat cu respectarea modelelor prevăzute de lege sau când s-au înregistrat fapte şi acte care nu s-au produs.

Definiţi domiciliul şi prezentaţi caracterele sale specifice. Expuneţi procedura schimbării numelui de familie pe cale administrativă. respectiv întocmirea ulterioară a unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 75 . Prezentaţi reguli generale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. 20. Pentru ce motive se poate solicita anularea.Întrebări de evaluare: 1. Ce înseamnă domiciliu real? Dar domiciliu ales? 12. Prezentaţi caracterele juridice ale atributelor de identificare ale persoanei fizice. Definiţi starea civilă. 19. pentru cel din afara căsătoriei. 21. Cum se dobândeşte numele de familie pentru copilul din căsătorie. 9. Care este actul normativ ce reglementează actele de stare civilă? 17. Prezentaţi reguli speciale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. Care sunt tipurile de domiciliu? 11. Expuneţi procedura retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. Care sunt atributele de identificare ale persoanei fizice? 2. 16. 5. Când devine obligatorie declararea reşedinţei la organelle competente? 15. Cum se înregistrează o naştere care a avut loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor ţării? 24. potrivit legii române? 22. Daţi exemple de domiciliul legal. respectiv rectificarea unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 29. Se poate oficia o căsătorie într-o aeronavă. Definiţi posesia de stat şi prezentaţi elementele sale. Cum se fave dovada stării civile? 28. 25. Ce caracter juridic specific are starea civilă? 18. 13. Prezentati importanţa practică a domiciliului. 8. Cum se înregistrează divorţul? 26. Cum se înregistrează adopţia? 27. Care este actul normativ ce reglementează schimbarea numelui pe cale administrativă? Pentru ce motive se admite aceasta? Care este organul competent să soluţioneze cererea? 6. 3. 14. Care sunt persoanele competente să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă? 23. Pentru ce motive se poate solicita reconstituirea. 7. 10. Prezentaţi variantele de modificare a numelui de familie ca urmare a schimbării stării civile. respectiv pentru cel găsit? 4. Definiţi reşedinţa. Definiţi acţiunile de stat şi prezentaţi clasificarea lor.

CAPITOLUL IV MIJLOACE DE OCROTIRE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I TUTELA 76 .

obligativitate. Dintre acestea vom prezenta tutela. 113-141 C. tutela şi măsurile speciale de protecţie a copilului. Acest mijloc juridic de ocrotire a copilului minor este reglementat de art.. ţinând seama de munca depusă de tutore. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului87. op. potrivit art. gratuitate. principiul exercitării tutelei în interesul exclusiv al minorului. potrivit art.: . op.exercită o altă tutelă sau curatelă. cu excepţia situaţiilor prevăzute în art. intrată în vigoare la 1 ianuarie 2005. Publicată în M. nr. 4. îndrumarea şi controlul autorităţii tutelare. 2 C. îndepărtării domiciliului de locul unde se află bunurile minorului sau din alte motive întemeiate. cit.2. 368. p.. . 113 C.nu poate îndeplini tutela datorită bolii. fam.3. legea stabilind cazurile de instituire. necunoscuţi sau dispăruţi. Caracterele juridice ale tutelei Caracterele juridice ale tutelei sunt următoarele: 1. Of.creşte sau educă 2 sau mai mulţi copii. obligaţiile tutorelui şi încetarea tutelei.dacă are vârsta de 60 ani. 3.. puşi sub interdicţie ori decăzuţi din drepturile părinteşti. 2. creştere şi educare a copiilor minori. 1. putând dispune în favoarea acestuia din urmă o remuneraţie care nu va depăşi 10 % din veniturile minorului. Principiile tutelei Principiile tutelei sunt următoarele: 1. Beleiu. deoarece aceştia sunt morţi sau declaraţi morţi. felului îndeletnicirii. urmând ca ocrotirea părintească şi măsurile speciale de protecţie a copilului să fie prezentate la disciplina Dreptul familiei. tutela neputând fi exercitată prin reprezentant. 118 alin. tutela instituindu-se ori de câte ori atunci un minor este lipsit de ocrotire părintească din partea ambilor părinţi.1 Noţiunea de tutelă Tutela reprezintă o sarcină gratuită şi obligatorie în virtutea căreia o persoană numită tutore este chemată să exercite drepturile şi îndatoririle părinteşti faţă de un copil minor. lipsit de ocrotire părintească86. 114 C.Mijloacele de ocrotire a minorului sunt ocrotirea părintească. conform art. 1. 86 87 C. . personalitate. legalitate.06. de starea materială a minorului şi a tutorelui. 77 . 2. 281. 3. principiul independenţei patrimoniale dintre minor şi tutore. autoritatea tutelară. 1. fam. 121 C. de numire a tutorelui. p. 4. conform art. reprezentanţii acestei instituţii având dreptul să viziteze copiii la locuinţa lor şi să se informeze pe orice cale despre modul de îngrijire. fam. cit. pentru că minorul nu are drepturi asupra bunurilor tutorelui şi nici acesta din urmă nu are drepturi asupra bunurilor minorului. . fam. Gh. infirmităţii. şi de Legea nr.. . 136 C.. în anii superiori de studiu.este o femeie însărcinată sau mamă a unui copil mai mic de 8 ani. cel numit tutore neputând refuza această sarcină. fam. fam. principiul exercitării tutelei sub supravegherea.2004. principiul generalităţii tutelei. Stătescu. 557/23.

115 C. în baza legii sau prin hotărâre judecătorească. învăţătura şi pregătirea sa profesională. dacă numirea unui tutore necesită un timp mai îndelungat. Alegerea tutorelui se face în scopul ocrotirii intereselor minorului.cel căruia i s-a restrâns exerciţiul unor drepturi politice sau civile. . luării sau executării unor măsuri privative de libertate. Creanţele pe care le are minorul faţă de tutore. pe care minorul le primea la data numirii tutorelui. b) ocrotirea patrimoniului minorului 1.. însă evaluarea acestuia revine autorităţii tutelare. nu se poate face decât cu încuviinţarea autorităţii tutelare. 117 C. . 1. fam. potrivit cu însuşirile lui. întocmind un inventar cu privire la acestea şi la creanţele minorului.persoanele apropiate minorului.. administratorii şi locatarii casei în care locuieşte minorul.organele administraţiei de stat. Domiciliul minorului se afla la tutore.persoana decăzută din drepturile părinteşti sau declarată incapabilă de a fi tutore. . Deschiderea tutelei minorului Conform art. soţul. încă neabrogat expres (doar în mod tacit). din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului.5. administrarea bunurilor minorului La deschiderea tutelei. . insituţiile de ocrotire. exercitând o altă tutelă. . autoritatea tutelară comunică în scris tutorelui numirea sa şi sarcinile care îi revin şi afişează decizia de numire la Primăria de la domiciliul minorului. 119 C. Atribuţiile tutorelui Atribuţiile tutorelui sunt următoarele: a) ocrotirea persoanei minorului Potrivit art. a fost îndepărtat din aceasta.. . îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică. cu prilejul înregistrării morţii unei persoane. 272/2004. conform art. tutorele creşte minorul. fam. . la propunerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi de Protecţie a Copilului. 116 C. de educarea. un delegat al autorităţii tutelare va verifica la faţa locului toate bunurile minorului.. este lipsit de dreptul de a alege şi de a fi ales. potrivit legii speciale. . nu pot fi tutore următoarele persoane: . Conform art. fam. Orice persoană cu capacitate de exerciţiu şi o bună comportare în familie şi societate poate îndeplini sarcina de tutore. conform art. o rudă în linie 78 .orice altă persoană. în prezenţa tutorelui. aflată în subordinea Consiliului Judeţean. 122 C. fiind preferabilă numirea unei rude. şi biroul notarial. cu prilejul deschiderii unei succesiuni. Conform art. 42 din Legea nr. . deşi art. fam. în termen de cel mult 5 zile de la data când află de existenţa unui minor lipsit de ocrotire părintească. 123 C. cu prilejul pronunţarii. Numirea tutorelui se face de către instanţa judecătorească.instanţele judecătoreşti.minorul sau cel pus sub interdicţie.4. fam. În mod provizoriu se poate numi un curator. Schimbarea felului învăţăturii sau al pregătirii profesionale.1.cel care. fam. prevede autoritatea tutelară ca organ competent în numirea tutorelui. au obligaţia. nu ar putea îndeplini sarcina tutelei.cel care. şi cel cu rele purtări.serviciul de stare civilă. procuratura şi poliţia. să încunoştinţeze autoritatea tutelară următoarele persoane: .. 38-39 şi art.cel care.

potrivit art.minorul de 16 ani poate dispune prin testament de jumătate din averea sa. fam. în lipsa acestora sau altor rude obligate la întreţinere. 140 C. După predarea bunurilor.E. a pricinuit o pagubă acestuia. conform art. din culpa sa. Încetarea tutelei Încetarea tutelei poate să aibă loc din următoarele cauze: a) cauze care privesc minorul Tutela încetează la împlinirea vârstei de 18 ani a persoanei ocrotite. o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile sale. 141 C. Însă. şi oricând este cerută.minorul de 10 ani îşi poate da consimţământul la adopţia sa.6. conform art. pe numele minorului.dreaptă sau fraţii şi surorile tutorelui pot fi plătite numai cu aprobarea autorităţii tutelare. fam. fam. potrivit art. de cealaltă parte. au reapărut sau li s-a ridicat sancţiunea decăderii din drepturile părinteşti ori interdicţia judecătorească. în numele minorului. autoritatea tutelară va cere Direcţiei judeţene a muncii şi protecţiei sociale să contribuie la întreţinerea lui. Bunurile vor fi predate fostului minor. în situaţia în care părinţii fireşti au fost identificaţi. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare. necesare nevoilor întreţinerii acestuia. soţul. următoarele acte juridice: . 127 C. 1. Minorul între 14-18 ani poate încheia singur acte juridice. . fam. soţul. 133 C. fără încuviinţarea tutorelui. fam. o dare de seamă generală. Sumele rezultate din veniturile minorului. autoritatea tutelară va da descărcare de gestiune tutorelui. în termen ce 30 de zile. Pe parcursul tutelei. tutorele îl reprezintă în toate actele juridice civile. sau dacă 79 . moştenitorilor săi ori noului tutore. dar are nevoie de încuviinţarea prealabilă a tutorelui.C.C. fam. o dare de seamă asupra modului în care s-a îngrijit de persoana minorului şi de administrarea bunurilor sale. aceasta neînsemnând faptul că tutorele va fi exonerat de răspundere faţă de minor. poate încheia un contract individual de muncă şi poate realiza singur acte de administrare şi de conservare. pe numele minorului. putând fi ridicate de tutore fără aprobarea prealabilă a autorităţii tutelare. reprezentarea sau asistarea la încheierea actelor juridice civile În ce minorul cu vârsta sub 14 ani. El poate încheia acte de dispoziţie doar cu încuviinţarea tutorelui şi cu a autorităţii tutelare. verificarea socotelilor şi aprobarea lor. La încetarea tutelei. 129 C. conform art. 134 C. Aceasta va stabili suma anuală necesară pentru întreţinerea minorului şi administrarea bunurilor sale. 2. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare anual. dacă se constată ulterior că. Legea îi interzice tutorelui încheierea. de contracte de donaţie sau cele care garantează obligaţia altuia şi de acte juridice între el. de o parte. fam. vor fi depuse într-un cont separat la C. în termen de 30 de zile de la sfârşitul anului calendaristic. o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile acestuia. se depun într-un cont distinct la C. Acest minor poate încheia singur. 131 C. el poate face acte de dispoziţie sau să permită plata creanţelor pe care le are faţă de minor. conform art. fam.E. pe care le încheie în numele acestuia. în cazul căsătoriei minorei de 16 ani. Dacă aceste sume depăşesc nevoile întreţinerii lui şi administrării bunurilor sale. 126 C. potrivit art.minora de 16 ani se poate căsători. poate accepta o donaţie fără sarcini. de unde vor putea fi ridicate doar cu încuviinţarea autorităţii tutelare. şi minor. . Tutorele poate încheia singur acte de conservare şi acte de administrare. numai cu încuviinţarea autorităţii tutelare. care se acoperă din veniturile bunurilor minorului sau din vânzarea bunurilor sale ori. conform art.

p. I. chiar şi în cazul în care autoritatea tutelară a dat descărcare de gestiune. 1. Este reglementată de art. În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a îndatoririlor sale. tutorele va răspunde administrativ. În funcţie de întinderea puterilor acordate curatorului: a. Asupra tutorelui operează răspunderea civilă patrimonială în baza art. 152-157 C. Dacă minorul este pus sub interdicţie judecătorească. 374.2.: curatela minorului până la numirea tutorelui). în cazul îndepărtării lui de la tutelă. curatela generală.a.. curatela provizorie. op.378-380.. Beleiu. aflându-se în anumite situaţii speciale prevăzute de lege. Răspunderea tutorelui Descărcarea de gestiune data tutorelui cu ocazia încetării tutelei nu îl absolvă pe acesta de răspunderea pentru pagubele pricinuite minorului. fam. penal. pp. Apetrei. curatela specială. b. Clasificarea curatelei I. civ. b) cauze care privesc tutorele Tutela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a tutorelui. b. tutorele va fi îndepărtat de la tutelă. op. Rauschi. în cazul săvârşirii unor fapte care constituie infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului sau punerea în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji. P. în cazul săvârşirii unor contravenţii. tutorele său va fi înlocuit cu un alt tutore.minorul moare. 88 89 Gh. Şt. În caz de neglijenţă sau abuz asupra minorului. instituită pe o durată scurtă de timp (ex. 271. ş. II. civil şi potrivit dreptului familiei88. curatela permanentă. cit... în cadrul căreia curatorul este împuternicit să încheie un singur act (ex. Noţiunea de curatelă Curatela reprezintă instituţia de drept civil prin care se realizează ocrotirea unor persoane fizice care. încheind acte de conservare şi de administrare (ex. cit.1. 998-999 C. cit. op. instituită pe o durată nelimitată de timp (ex.. ca o sancţiune. 255-256. precum neluarea măsurilor necesare pentru a-l împiedica pe minor de la fapte de vagabondaj. pp. 2. op.: curatela alienatului mintal până la pronunţarea hotarării judecătoreşti de punere sub interdicţie). deoarece tutorele răspunde pentru prejudiciile cauzate minorului sau terţilor prin fapta sa. aceasta fiind o sancţiune specifică dreptului familiei.: curatela pentru vânzarea unui imobil).: curatela pentru bătrâni). cu amendă contravenţională. p. Şt. Andrei. Tutorele va răspunde administrativ.. a. SECŢIUNEA II CURATELA 2. cit. sau va răspunde penal. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. care va avea câteva atribuţii în plus faţă de acesta. în cadrul căreia curatorul este împuternicit să se ocupe de persoana şi patrimoniul unei persoane. În funcţie de durată: a. Rauschi ş. 80 .7. nu pot să-şi exercite drepturile şi să-şi apere interesele89. cerşetorie sau prostituţie.

destinată ocrotirii persoanelor cu capacitate deplină de exerciţiu aflate în situaţii speciale. aceste persoane nu pot să-şi numească un reprezentant sau un madatar general. potrivit art. 5. curatela pentru cazuri urgente. să ia măsurile necesare în situaţii a căror rezolvare nu suferă amânare. instituită de notar când există un singur moştenitor minor sau interzis judecătoresc care întruneşte în persoana sa două calităţi. fam. respectiv de reclamant şi pârât. b C. insituita atunci când o persoană este obligată să lipsească.. fam. deşi capabilă. să-şi administreze personal bunurile şi să-şi apere mulţumitor interesele. Curatela persoanelor capabile Acest tip de curatelă se instituie pentru ocrotirea unor persoane cu capacitate deplină de exerciţiu. p. atunci când există pericolul înstrăinării sau pierderii bunurilor succesorale. destinată ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. Cazuri (prevăzute de art. Curatela persoanelor incapabile Acest tip de curatelă urmează regulile de la tutelă şi se instituie pentru ocrotirea unor persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. însă aflate în imposibilitate de a-şi apăra singure interesele şi de a-şi administra patrimoniul. nu poate. curatela persoanelor capabile (propriu. 152 C. I.. care deşi capabile. Apetrei. 388-389. 816 C. 81 . curatela persoanei dispărute. bolnave fizic sau infirme. 36/1995 a notarilor publici. care nu ştie să scrie. Curatela se instituie cu consimţământul persoanei ocrotite şi nu are nici un efect asupra capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză.. conservare şi administrare. 152 lit. când datorită bolii sau din alte motive. căruia îi va încredinţa bunurile succesorale spre păstrare. nici prin reprezentant. instituită. b. 2. Rauschi.4. op. curatela succesiunii acceptate sub beneficiu de inventar90. 152 lit. curatela persoanelor incapabile (specială). curatorul ţinând provizoriu locul părinţilor sau al tutorelui. o persoana. fără a lăsa un mandatar general. fam. conform art. nu pot. conform art.a C. Acţiunile moştenitorului beneficiar împotriva moştenirii se vor intenta împotriva unui curator. 152 lit. potrivit art. fam. curatela surdomutului.): 1. 152 lit. op. cit. potrivit art. P.zisă). 4. conform art. 72 din Legea nr. 154 alin. Din motive temeinice. cit. 6. până la împărţirea moştenirii.3. 19 din Decretul nr. 3.III. fam. vreme îndelungată de la domiciliu. notarul desemnând un curator destinat ocrotirii intereselor moştenitorilor. de regulă. de proprietar al moştenirii şi terţ faţă de aceasta. pp. 2. 275. Andrei. fam. nici personal. conform art. despre care nu se mai ştie nimic şi care nu a lăsat un madatar general. după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de declarare a dispariţiei. 2. în prezenţa unui curator. curatela instituită în cazul procedurii succesorale notariale. Cazuri: 90 Şt. d C. când acceptă o donaţie. 7. potrivit art. datorită situaţiei speciale în care se află. din împrejurări străine de vionţa sa. civ. 32/1954. 2 şi 153 C. e C. curatela persoanelor în vârstă. curatela persoanei care lipseşte de la domiciliu. În funcţie capacitatea persoanelor aflate sub curatelă: a.

ci numai acte de conservare şi de administrare. ori din voinţa persoanei reprezentate sau a celei care a solicitat curatela. numirea curatorului se face de autoritatea tutelară din raza teritorială a domiciliului minorului. respectiv a interzisului judecătoresc. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa.. de autoritatea tutelară. când la moştenire vin în concurs soţul supravieţuitor şi copilul minor al defunctului). conform art. 1 C.5. fam. cu păstrarea în continuare a răspunderii acestuia faţă de pagubele provocate persoanei reprezentate prin adminstrarea patrimoniului. sau. Atribuţiile curatorului Atribuţiile curatorului sunt următoarele: a) în situaţia curatelei persoanelor capabile. dacă bolnavul se însănătoşeşte sau dacă persoana dispărută a reapărut. 2. obţinând descărcare de gestiune de la autoritatea tutelară care l-a numit. 2. curatela instituită pentru minorul lipsit de ocrotire părintească. 156 C. la cererea celui care urmează a fi reprezentat. când au încetat cauzele care au determinat instituirea ei. Încetarea curatelei Curatela poate înceta din următoarele cauze: a) cauze care privesc persoana ocrotită Curatela încetează dacă persoana ocrotită moare. care are dreptul de a-l revoca oricând. curatorul reprezentând persoana în limitele puterilor încredinţate de cel reprezentat. se vor aplica regulile de la contractul de mandat. 155 alin. fam. Răspunderea curatorului Curatorul trebuie să clarifice socotelile curatelei. în cazul în care părinţii sau tutorele nu-şi pot îndeplini temporar atribuţiile. de regulă după 3 ani de la numire.: în materie succesorală. curatela instituită pentru debilul şi alienatul mintal. a tutorelui sau a celor arătaţi în art. a soţului său. 2. b) în situaţia curatelei persoanelor incapabile. din oficiu. 3. ca o sancţiune. 82 . curatorul nu poate încheia acte de dispoziţie. Instituirea curatelei Curatela se poate institui. potrivit art.. a rudelor. curatela instituită în caz de interese contrare între părinţii sau tutore şi minor sau interzis judecătoresc (ex. curatela instituită pentru minor sau interzis judecătoresc. până la numirea tutorelui.8.7. fam. b) cauze care privesc curatorul Curatela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a curatorului. până la numirea tutorelui. 3. 115 C.1. cu deosebirea că. 4.. în cazul îndepărtării lui de la curatelă. se vor aplica toate regulile expuse la tutelă cu privire la numirea curatorului. Cu excepţia curatorului unei succesiuni numit de notar..6. atribuţiile sale (referitoare la administrarea bunurilor – inventar şi dări de seamă) şi răspunderea sa. potrivit art. în acest caz. în cursul procesului de punere sub interdicţie judecătorească. 2. fam. 154 alin. 1 C.

surdomuţenia. viaţa dezordonată sau tulburările psihice uşoare. lipsa discernământului. bolnavul psihic în cauză. cit. la domiciliul acestuia sau la spitalul unde este internat. fam. 3. În cea de-a doua fază. 2.tribunalul din raza domiciliului bolnavului psihic. procurorul. notarul. instanţa este obligată să asculte bolnavul psihic la sediul său. instanţa fixează termen de judecată şi dispune citarea părţilor. cât şi minorii alienaţi sau debili mintali. instanţa sesizează autoritatea tutelară pentru numirea unui curator provizoriu. dispune internarea bolnavului psihic pentru maximum 6 săptămâni. Este reglementată de art. 83 . Procedura punerii sub interdicţie Cererea de punere sub interdicţie poate fi formulată de autoritatea tutelară. În prima fază. instituţiile de ocrotire sau orice altă persoană. În sfârşit.2. poliţia. administraţia publică. 32/1954. inteligenţa mai redusă. Procedura punerii sub interdicţie cuprinde o fază necontradictorie. expuse în art. potrivit art. 30-35 din Decretul nr.1. Apoi. fam. imposibilitatea persoanei de a se îngriji singură de interesele sale. persoanele apropiate. Dacă aceste două reguli nu sunt respectate. conform art. comunică cererea procurorului. 144 alin. potrivit art. dacă este necesar. instanţa emite o hotărâre judecătorească de admitere sau de respingere a cererii de punere sub interdicţie. Noţiunea de interdicţie judecătorească Interdicţia judecătorească reprezintă ansamblul de măsuri de ocrotire de drept civil dispuse de instanţa judecătorească pentru persoanele lipsite de discernământ din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale. 142-151 C. 32/1954. locatarii sau administratorul blocului. 142 alin. prealabilă judecăţii. având ca efect pierderea capacităţii de exerciţiu şi instituirea tutelei91. să obţină avizul comisiei de medici specialişti şi părerea medicului din spital. fam. p. Organul competent să soluţioneze cererea este instanţa judecătorească . 30-35 din Decretul nr. şi de art.3. fam. instanţa. şi o fază contradictorie. 143 C. 2 C. ori dacă starea de sănătate a acestuia nu permite. 91 Gh. Pot fi puşi sub interdicţie judecătorească atât majorii. boli psihice permanente. a judecăţii propriu-zise. 1 C. indiferent de scurtele momente de luciditate. La proces este obligatorie participarea procurorului. Beleiu. alienaţie sau debilitate mintală. Acestea nu se confunda cu starea de beţie.SECŢIUNEA III INTERDICŢIA JUDECĂTOREASCĂ 3. 376. op. 3. Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1. şi de o anumită gravitate.. serviciul de stare civilă. bătrâneţea. care este obligat să facă cercetări cu privire la starea de sănătare a persoanei în cauză. hotărârea instanţei este nulă absolut. 3.

Junimea. întrebuinţând bunurile şi veniturile interzisului judecătoresc pentru îngrijirea acestuia. 6. Drept civil. în principiu. are sarcina de a-i grăbi vindecarea. Drept civil. Partea generală. Bucureşti.. ea poate încheia acte de conservare. domiciliul acestuia va fi la tutore. pentru terţi. tutela încetează.. Boroi G. lipsa capacităţii de exerciţiu Persoana pusă sub interdicţie judecătorească pierde capacitatea de exerciţiu. astfel încât nu mai poate încheia acte de administrare şi de dispoziţie. Rauschi Şt. Popa Gh. Drept civil român. Totuşi. Drept civil. Ed. la autoritatea tutelară pentru numirea unui tutore şi la medicul şef al localităţii de domiciliu pentru instituirea supravegherii medicale. tutela Ca urmare a punerii sub interdicţie judecătorească a bolnavului psihic.În cazul în care cererea este admisă de instanţă.4. 1998. Bucureşti. Poenaru E.. Cererea de ridicare a interdicţiei se poate formula de aceleaşi persoane care pot să ceară instituirea acesteia. Iaşi. potrivit vârstei persoanei din momentul rămânerii definitive a hotărârii. Bucureşti. şi. 3. Rauschi Şt. Universul Juridic. martor sau tutore şi nu răspunde pentru faptele sale. contract de muncă. 7. conform art. în momentele de luciditate. All Beck. Partea generală. Subiectele dreptului civil. nu mai poate exercita drepturile părinteşti. în plus. 2 şi art. Persoana fizică. Dumitrache V. dacă aceasta este posibilă. 84 . Ed. Ed. 2000. Ankarom. nu mai poate face donaţii. Andrei Petru P. 144 alin. Persoana juridică. All Beck. nelimitată în timp. 2002. căsătorie. Persoanele. adopţie. Dacă persoana în cauză a devenit majoră. 4. 2003. 3.. 3. Încetarea interdicţiei judecătoreşti Interdicţia judecătorească încetează la moartea bolnavului psihic sau prin ridicarea interdicţiei în baza unei noi hotărâri judecătoreşti. poate accepta donaţii şi moşteniri... nu poate avea calitatea de expert. 2.. testament. 2005. Hageanu C. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească Efectele punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1.. Drept civil. Ed. Hotărârea instanţei produce efecte faţă de persoana în cauză de la data rămânerii definitive şi faţă de terţi de la data transcrierii hotărârii în registrul special al instanţei de la locul de naştere al acesteia. Iaşi. All Beck. Bacaci Al. procedura fiind identică. Teoria generală. Bucureşti. Persoanele. şi din momentul înregistrării la registrul special al instanţei de la locul naşterii acesteia. pentru părţi.. Introducere în dreptul civil. Dreptul familiei. Ed. Tutela este.. poate promova acţiunea în tăgada paternităţii şi acţiunea de divorţ. 145-146 C. Teoria generală. Persoana fizică. 5. Ed. 2. 2002. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. acte mărunte. dar. dacă persoana în cauză s-a însănătoşit. hotărârea se comunică la locul de naştere al bolnavului psihic pentru a fi înregistrată în registrul special al instanţei. Bibliografie: 1. Efectul hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de ridicare a interdicţiei constă în recăpătarea capacităţii de exerciţiu. fam. poate recunoaşte un copil.. Apetrei I. şi de a-i îmbunătăţi viaţa. care are aceleaşi atribuţii ca şi tutorele minorului. Legea nr. Beleiu Gh.4.

Care sunt efectele punerii sub interdicţie judecătorească? 18. Prezentaţi procedura punerii sub interdicţie judecătorească. Definiţi curatela. Curatela persoanelor capabile se instituie cu sau fără consimţământul persoanei în cauză? 27. Cine suportă cheltuielile de întreţinere a minorului? 7. Care are sunt paşii obligatorii de urmat în faza contradictorie a procedurii. Curatela persoanelor capabile semnifică pierderea sau nu a capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză? 26. În ce situaţii prevăzute de lege în mod excepţional se poate refuza tutela? 5. Codul familiei. Decretul nr. Măsura punerii sub interdicţie judecătorească poate fi sau nu ridicată? 20. 2. Cine numeşte curatorul? 24. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. Enumeraţi caracterele juridice ale tutelei. 14.Care este organul competent să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie? 16. dacă nu sunt respectaţi. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. Cine numeşte tutorele? 10.8. În ce situaţii este necesară numirea unui curator? 23. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor capabile? 25. După ce primeşte descărcare de gestiune. 15. Definiţi tutela. 32/1954. Ce persoane nu pot fi tutore? 9. Ce atribuţii are în plus tutorele interzisului judecătoresc faţă de tutorele minorului? 19. Cum poate încheia minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani actele de dispoziţie? 12. 28. Tutorele este sau nu remunerat pentru munca depusă în îngrijirea minorului? 6. care. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor incapabile? 29. 9. 21. tutorele mai este responsabil pentru pagubele cauzate patrimoniului minorului? 13. Cine poate fi tutore? 8. 4. Definiţi interdicţia judecătorească. Întrebări de evaluare: 1. atrag nulitatea hotărârii instanţei? 17. Când este necesară numirea unui tutore pentru minor? 3. 85 . Care sunt atribuţiile tutorelui privind patrimoniul minorului? 11. Ce tipuri de curatelă cunoaşteţi? 22.

PARTEA a III-a PERSOANA JURIDICĂ 86 .

6. cooperativele şi uniunile lor. 9. 8. unităţile administrative-teritoriale (comune. Este reglementată în Decretul nr. ministerele. organele puterii legislative (Senatul şi Camera Deputaţilor). cit. administrator). cultură. 1. Categorii de persoane juridice Sunt persoane juridice următoarele: 1. nr. consiliul judeţean. 1. 3. Acesta constă în totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (activul şi pasivul) care au ca titular persoana juridică şi permite acesteia să participe în nume propriu la raporturile juridice şi să îşi asume o răspundere de sine-stătătoare. 92 93 Gh. 31/1954. 3..). directorul (preşedinte. în acord cu interesele generale. Of. op. partidele politice.2. Şt. sănătate. 280. 31/1990 a societăţilor comerciale şi O. Ministerul Public). Rauschi. instituţii de stat din învăţământ. Tribunalele. este titulară de drepturi şi obligaţii civile92. prefecturile). organele sale de conducere şi atribuţiile lor. 2. Noţiunea de persoană juridică Persoana juridică reprezintă subiectul colectiv de drept civil. 7. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. 10. op. sindicatele. organele puterii judecătoreşti (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. şi care defineşte întinderea capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile93. regii autonome. Elementele constitutive ale persoanei juridice Conform art. o persoană juridică trebuie să întrunească cumulativ următoarele elemente constitutive: 1. care reprezintă în fapt obiectul de activitate al persoanei juridice. e din Decretul nr. Persoana juridică poate desfăşura doar acele activităţi stabilite în actul de înfiinţare. Publicată în M. statul. primăriile). ştiinţă etc. un scop propriu. care. 5. adică să fie precizată structura internă a persoanei juridice. o organizare de sine-stătătoare. 433. Beleiu.1. consiliul de administraţie. societăţi comerciale cu capital de stat. 39/2000. nr. stabilite prin actul de constituire.G. judeţe) şi autorităţile administraţiei publice locale (consiliul local. Legea nr. organele de conducere ale persoanei juridice sunt adunarea generală. Guvernul României. patronatele. format dintr-o grupare de oameni. un patrimoniu propriu. 87 . organele puterii executive (Preşedinţia României.SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERSOANA JURIDICĂ 1. oraşe. 26 lit. societăţile agricole. societăţile comerciale. distinct de cel al persoanelor fizice care alcătuiesc persoana juridică. p. p. 2. prevăzut în actul de constituire.. cit. întrunind condiţiile prevăzute de lege. Curţile de Apel. De regulă.3. 4.

conform art. b.11. organele de stat.4. partidele politice). IV. III. societăţile comerciale cu capital de stat). inalienabilitate şi intangibilitate. În funcţie de forma dreptului de proprietate care stă la baza patrimoniului persoanei juridice: a. b. care se creează prin actul de asociere dintre persoane fizice şi juridice. Ea se dobândeşte din momentul desemnării organelor de conducere şi încetează în momentul încetării persoanei juridice. persoane juridice principale. b. lucrativ (ex.: societăţile comerciale. conform art. În funcţie de corelaţia dintre ele: a. V. cultele religioase. În funcţie de naţionalitatea lor: a. instituţiile de stat. asociaţiile şi fundaţiile. c. încheind acte juridice civile prin organelle sale de conducere. persoane juridice române. persoane juridice cu scop patrimonial. limitată la scopul pe care şi l-a ales (obiectul său de activitate). În funcţie de natura scopului urmărit: a. II. Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă se referă la faptul că persoana juridică are o capacitate de folosinţă specială. persoane juridice de drept privat. nelucrativ (ex. persoane juridice cu participare străină. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice încetează în momentul încetării persoanei juridice. Clasificarea persoanelor juridice I. persoane juridice private (ex. 31/1954. unităţile administrativteritoriale. 35 din Decretul nr. 12. În funcţie de modul de creare şi organizare: a. sindicatele. Este caracterizată de legalitate. înfiinţate de cetăţeni străini sau în colaborare cu aceştia. 3 din Decretul nr. nonprofit.: societăţile comerciale. 88 . Ea se dobândeşte din momentul înregistrării sale ori de la data actului de dispoziţie al organului de stat. generalitate. persoane juridice anexă. regiile autonome).: statul. orice act juridic încheiat cu încălcarea acestui principiu (prin depăşirea obiectului de activitate) fiind nul absolut. care se creează prin lege sau prin actul organului de stat competent. instituţiile de stat. cu sediul în România. partidele politice.: asociaţiile şi fundaţiile. SECŢIUNEA II CAPACITATEA PERSOANEI JURIDICE Capacitatea persoanei juridice este formată din capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu. persoane juridice fără scop patrimonial. Capacitatea de folosinţă reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi şi obligaţii civile. persoane juridice de stat (ex. cu sediul în alt stat. patronatele. regiile autonome. persoane juridice străine. 1. Capacitatea anticipată de folosinţă se dobândeşte la data actului de înfiinţare a persoanei juridice şi este limitată la încheierea actelor şi formalităţilor cerute de lege pentru înfiinţarea sa în mod valabil. Capacitatea de exerciţiu reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. asociaţiile şi fundaţiile). b. 33 alin. b. persoane juridice de drept public. 31/1954.

a străzii. Marca constituie semnul susceptibil de reprezentare grafică. Of. în limitele puterilor ce le-au fost conferite.: S. nr.G. stabilită în actul de înfiinţare. S. Beleiu.05. 283/31. nr. cât şi o obligaţie. reprezintă cuvântul sau cuvintele prin care se individualizează o persoană juridică şi poate exprima domeniul de activitate. 96 Gh. codul fiscal.. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea comercianţilor95 ca un atribut de individualizare a persoanei juridice utilizat de toate sistemele informative care prelucrează date privind comercianţii şi de comercianţi în relaţiile cu terţii şi cu autorităţile publice96. Acestea sunt de două categorii: a) atribute de identificare generale: denumirea. Publicată în M.2001. un eveniment istoric etc. Emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte o persoană juridică de altele care desfăşoară acelaşi tip de activitate. 38 din Decretul nr. Of. nr. persoana juridică se individualizează în raporturile juridice la care participă ca subiect de drept distinct.G.2001. faxul. SECŢIUNEA III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI JURIDICE Prin atributele de identificare. marca. Naţionalitatea persoanei juridice se determină în funcţie de ţara unde a fost înfiinţată aceasta.05. cit. dar care şi-a restrâns din anul 2001 sfera de aplicare (ex. Codul fiscal este reglementat de O. numele unei persoane fizice. capitalul social. firma. forma juridică (ex.. care preia cererea de înregistrare a persoanei juridice.).R. emblema. 89 . publicitatea ei asigurându-se prin registrul unde a fost înscrisă. Codul unic de înregistrare este reglementat de O.Actele juridice încheiate de organele persoanei juridice. potrivit art. reprezintă un element de individualizare în spaţiu a acesteia. 283/31. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe94. SECŢIUNEA IV ÎNFIINŢAREA PERSOANEI JURIDICE 94 95 Publicată în M. 31/1954. a numărului etc. Se atribuie la înfiinţare de către Ministerul Finanţelor Publice. care serveşte la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane juridice de cele ale altor persoane juridice. locul executării obligaţiilor civile şi competenţa instanţei de judecată. sediul.L. sunt considerate actele persoanei juridice însăşi. În funcţie de sediul persoanei juridice se determină organul competent unde se înregistrează aceasta. 574. op. 74 din Legea nr. contul bancar. sediul şi codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. naţionalitatea. precizat prin indicarea localităţii. conform art. b) atribute de identificare specifice: codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. Firma reprezintă denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul şi sub care semnează. 31/1990. stabilit în actul de înfiinţare.A. prin Registrul Comerţului. p.: insituţiile publice au cod fiscal). telefonul. Denumirea persoanei juridice.U. nr. Aceasta constituie atât un drept. În orice act emanând de la persoana juridică se trece denumirea ei. constând în locul unde se găseşte organul care îi conduce activitatea. Codul bancar reprezintă un simbol cifric al băncii unde persoana juridică îşi are deschis contul. Sediul persoanei juridice.

unităţile teritorial-administrative. regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. înglobează una sau mai multe persoane juridice absorbite. Divizarea constă în împărţirea patrimoniului unei persoane juridice şi transmiterea acestor fracţiuni către una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. op. cit. 2. recunoscut de organul competent: cooperativele. în condiţiile legii. societăţile comerciale se autorizează de instanţa judecătorească. a) Divizarea totală se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între mai multe persoane juridice care există sau care iau astfel fiinţă. Persoana juridică supusă acestei operaţiuni îşi încetează activitatea. Persoana juridică continuă să existe. a) Absorbţia constituie o formă a comasării caracterizată prin faptul că o persoana juridică existentă (absorbantă) şi care îşi menţine fiinţă. 2. b) Divizarea parţială înseamnă că o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se transmite la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. Formele reorganizării: 1. executive şi judecătoreşti. b) Fuziunea reprezintă o formă a comasării constând în contopirea a două sau mai multe persoane juridice care încetează a mai exista.. SECŢIUNEA V REORGANIZAREA PERSOANEI JURIDICE Reorganizarea persoanei juridice reprezintă operaţiunea juridică ce cuprinde cel puţin două persoane juridice şi care produce efecte creatoare. cit. prin actul celor care o constituie. partidele politice se înregistrează la Tribunalul municipiului Bucureşti. 40-44 şi art. p. 4. Moduri de înfiinţare: 1. 31/1954. hotărâre de guvern sau hotărâre de consiliu local): organele puterii legislative. cu autorizarea organului competent: asociaţiile şi fundaţiile se autorizează de judecătoriile din raza teritorială a sediului lor. 310. 3. asociaţiile de locatari iau fiinţă de drept.a. prin actul celor care o constituie. prin actul de dispoziţie al organului de stat competent (lege. misiunile diplomatice şi oficiile consulare se înfiinţează prin decret al Preşedintelui României. sindicatele se autorizează de judecătoriile de la sediul lor. Şt. printr-un alt mod reglementat de lege: statul român este declarat prin lege persoană juridică. 90 . Comasarea se realizează prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă. 519. 114/1996 a locuinţei. op. prin întrunirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. Beleiu. Rauschi ş. dar are un patrimoniu mai mic98. 46-47 din Decretul nr. p.. modificatoare ori de încetare a lor97. SECŢIUNEAVI 97 98 Gh. instituţiile de stat. pentru a alcătui o persoană juridică nouă.. reglementată de art.Înfiinţarea persoanei juridice reprezintă crearea unui subiect colectiv de drept. care îşi încetează astfel existenţa. prin judecătorul delegat la Registrul Comerţului.

Poenaru E. conform Legii nr. Persoana juridică. Partea generală. 3. Poate avea două forme: a) Dizolvarea voluntară are loc prin declaraţia de voinţă a asociaţilor sau membrilor şi operează de plin drept (ex. Ed. Persoanele. nr. 2000. Decretul nr. 31/1990 a societăţilor comerciale. 2003.: scop ilicit sau imoral. în lipsă. Drept civil.: . Boroi G. în baza Legii nr. Întrebări de evaluare: 1. scăderea numărului de membri sub limita legală). se hotărăşte de către adunarea generală care a decis dizolvarea. Iaşi. 2. nr. 2. 15/1990. cu statut diferit de cel al persoanei juridice care a încetat (ex. b) Dizolvarea silită are loc împotriva voinţei asociaţilor sau membrilor. Bunurile persoanei juridice rămase după lichidare se repartizează în funcţie de clauzele din actul de înfiinţare sau. Ed. Bucureşti. capacitatea de folosinţă a persoanei juridice în cursul lichidării fiind limitată la aceste operaţiuni. .. Universul Juridic.transformarea unor regii autonome în societăţi comerciale. 4. Rauschi Şt. Ed. All Beck. Ed. Drept civil. reglementat de art. Drept civil român. Beleiu Gh. Junimea. Definiţi persoana juridică şi enumerati elementele sale constitutive. Dizolvarea este un mijloc tipic de încetare a persoanei juridice. 31/1954. Bucureşti.: împlinirea duratei în timp pentru care a fost constituită persoana juridică. 2002. 30/1997 privind reorganizarea societăţilor comerciale). realizarea scopului sau imposibilitatea atingerii lui. 7. 45 din Decretul nr. Rauschi Şt.. Ca o consecinţă a dizolvării. Bucureşti. 8.U. 99 Republicată în M. în temeiul Legii nr. nr. .ÎNCETAREA PERSOANEI JURIDICE Încetarea persoanei juridice se realizează prin următoarele moduri: 1.. 2002. Persoana fizică. persoana juridică intră în lichidare. Of.G. 31/1990 a societăţilor comerciale99. ori se atribuie unei persoane juridice cu scop asemănător sau se confiscă de către stat.G. persoana juridică nu mai are dreptul de a desfăşura alte activităţi. 33/1998. Persoana juridică încetează la data ultimului act de lichidare realizat de lichidatorul judiciar. Popa Gh. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. Persoanele. alt scop decât cel declarat. care constă în operaţiunile de realizare a activului (încasarea creanţelor persoanei juridice de la debitoriii săi) şi de plată a pasivului (executarea obligaţiilor faţă de creditorii săi). All Beck. 2. ca o sancţiune în cazul dizolvării silite.transformarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi asociaţilor cu scop lucrativ în societăţi comerciale. Bibliografie: 1. Legea nr. 58/1991 şi a O. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. Teoria generală. Transformarea reprezintă încetarea existenţei unei persoane juridice şi înfiinţarea altei persoane juridice în locul ei. Drept civil. 91 . 6. 3.transformarea unităţilor economice de stat în regii autonome sau societăţi comerciale.. O. Reorganizarea conduce la încetarea persoanei juridice în cazul absorbţiei. Daţi exemple de persoane juridice. Subiectele dreptului civil. Introducere în dreptul civil. Teoria generală.. fiind o sancţiune civilă aplicată în cazul încălcării legii sau regulilor de convieţuire socială şi se realizează prin hotărarea organului competent (ex. În afara acestora. mijloacele de realizare a scopului au fost ilicite sau imorale).. fuziunii şi divizării totale.

Când începe capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice? 8. Enumeraţi modalităţi de încetare a persoanei juridice.partea generală. 6. 11. Ce înseamnă o persoană juridică fără scop patrimonial? 4. 5.3.. Explicaţi principiul specialităţii capacităţii de folosinţă. 13. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei juridice? 7.5 92 . Ce înţelegeţi prin dizolvare? De câte feluri poate fi? 14. Ce înţelegeţi prin divizare parţială? 12. Enumeraţi moduri de înfiinţare a persoanei juridice. ………………. Ce înţelegeţi prin absorbţie? 12. Ce înţelegeţi prin fuziune? 13. Enumeraţi modalităţi de reorganizare a persoanei juridice. Instituţii de drept civil . Ce înţelegeţi prin lichidare? Ce fel de este capacitate de folosinţă are persoana juridică în cursul lichidării? CUPRINS Partea I.

1.3.....3....3..25 Secţiunea I.1.17 4.. Noţiunea de mărturie………………………………………………………………….21 7.. Clasificarea modalităţilor…………………………………….. Reguli de admisibilitate a probei cu martori………………………………………….2. Forţa probantă a mărturisirii………………………………………………………….......……….21 7.………19 5..4.4.1.22 Întrebări de evaluare……………………………………………………………………. Alte înscrisuri…………………………………………………………………………. Condiţiile generale de admisibilitate a probei……………………………………….5 1.2....1.. Noţiunea de modalităţi..18 Secţiunea V.20 6. Obiectul probei………………………………………………………………………..17 4.14 3.10 2. Noţiunea de cercetare la faţa locului………………………………………………….2..….. Clasificarea mărturisirii……………………………………………………………….20 6...25 Secţiunea II.5 Secţiunea I.……………. Modalităţile actului juridic civil.…. Noţiunea de probă şi sediul reglementării…………………………………….……. Forţa probantă a expertizei…………………………………………………………….…25 93 .20 6. Clasificarea prezumţiilor………………………………………………………………19 Secţiunea VI.…………………………. Efectuarea cercetării la faţa locului……………………………………………………21 Bibliografie…………………………………………………………….3. Proba raportului juridic civil…………………………….…6 1. Clasificarea înscrisurilor……………………………………………………………. Proba prin înscrisuri………………………………………………………. Înscrisul autentic……………………………………………………………………. Mărturisirea………………………………………………………………17 4.. Expertiza…………………………………………………………………..7 Secţiunea II. Înscrisul sub semnătură privată………………………………………………………...Capitolul I..2.7 2.. Tipuri de expertiză…………………………………………………………………….2...…….9 2.1. Cercetarea la faţa locului……………………………………………….…7 2.4.15 Secţiunea IV.... Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii………………………..21 Secţiunea VII.8 2.…5 1.5.……………. Sarcina probei………………………………………………………………………. Prezumţiile…………………………………………………………………19 5.22 Capitolul II.. Noţiunea de expertiză…………………………………………………………………20 6..3..………………………………….14 3. Noţiunea de înscris…………………………………………………………………... ……..…. Proba cu martori…………………………………………………………....11 Secţiunea III. Efectuarea expertizei………………………………………………………………….14 3...1. Noţiunea de prezumţie……………………………………………………….………...….. Persoane care nu pot depune mărturie……………………………………………….1.2.………..5 1.2.……. Noţiuni generale despre probă……….

Secţiunea III. Termenul…………………………………………………………………..25 Secţiunea IV. Condiţia……….……………………………………………………..……27 Secţiunea V. Sarcina………………………………..………………….………………....30 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….31 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...31

Capitolul III. Efectele actului juridic civil…………..…….………………….…..33
Secţiunea I. Noţiunea de efecte ale actului juridic civil……………………..….……...33 Secţiunea II. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil………..…………...34 Secţiunea III. Principiul forţei obligatorii a actului juridic civil…….………………..36 Secţiunea IV. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil……….………………….37 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….37 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...38

Capitolul IV. Nulitatea actului juridic civil……………………………………….39
Secţiunea I. Noţiuni generale despre nulitate………..….………………………………39 Secţiunea II. Clasificarea nulităţii...……………..……………………………...……….40 Secţiunea III. Efectele nulităţii…………………….…………………………………….43 Secţiunea IV. Principii de drept care înlătură aplicarea nulităţii….……….…………44 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….45 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...46

Capitolul V. ……………………....47

Prescripţia

extinctivă…………………..

Secţiunea I. Noţiuni generale despre prescripţia extinctivă………..………………. ….47

94

Secţiunea II. Domeniul de aplicare a prescripţiei extinctive……………..…………….47 Secţiunea III. Termenele de prescripţie extinctivă……………………………………..49 Secţiunea IV. Data începerii cursului prescripţiei extinctive………………………….49 Secţiunea V. Modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă………..……….50 Secţiunea VI. Întreruperea prescripţiei extinctive……………………………………..51 Secţiunea VII. Suspendarea prescripţiei extinctive………………...…………………..51 Secţiunea VIII. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă…………………….52 Bibliografie……………………………..…………………………………...……………53 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….54

Partea a II-a. Persoana fizică……………………... ……………..55
Capitolul I. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice…………….……...55
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea, conţinutul, şi caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice………………………………... …………………………..55 Secţiunea II. Începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice…………………..…57 Secţiunea III. Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice……………..…….57 3.1. Moartea fizic constatată prin certificat de deces………………………………………57 3.2. Declararea judecătorească a morţii……………………………………………………57 Bibliografie………………………………………..………………………...…………….61 Întrebări de evaluare……………………………………………………………………..61

Capitolul II. Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice……………..….… 63
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea şi caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu...…………………………………….…….……………………………………...63 Secţiunea II. Tipuri de capacitate de exerciţiu………………………………………....63 2.1. Lipsa capacităţii de exerciţiu.……………………………………………………..…..63 2.2. Capacitatea de exerciţiu restrânsă …………………………………………………….64 2.3. Capacitate de exerciţiu deplină …………………………………………………...…..64

95

Secţiunea III. Sancţiunea aplicabilă nerespectării regulilor privind capacitatea de exerciţiu……………………………………………………………………………….…...65 Bibliografie…………………………………………………………………...……….…..65 Întrebări de evaluare………………………………………………………………..……66

Capitolul III. Atributele de identificare a persoanei fizice………... ……….67
Secţiunea I. Natura juridică, caracterele juridice şi ocrotirea atributelor de identificare a persoanei fizice………………………………..……………………….….67 Secţiunea II. Numele………………………….………………………………………….67 2.1. Noţiune, reglementare, caractere juridice…….…………………………………….....67 2.2. Numele de familie……………………………………………………………………..68 2.3. Prenumele…………………………………………………………………………..…70 2.4. Pseudonimul…………………………………………………………………………. ..71 2.5. Porecla……………………………………………………………………………… …71 2.6. Codul numeric personal………………... ……………………………………………..71 Secţiunea III. Domiciliul………………………………………………………………….72 3.1. Noţiunea de domiciliu………………………………………….....……………..…….72 3.2. Caracterele juridice ale domiciliului…………………………………………………..72 3.3. Tipuri de domiciliu…..………………………………………………………………..73 3.4. Reşedinţa………………………... …………………………………………………….74 Secţiunea IV. Starea civilă……………………………………………………………….74 4.1. Noţiuni generale despre starea civilă………………………………………………….75 4.2. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă…………………………………...……75 4.3. Proba stării civile……………………………………………………………………...78 4.4. Anularea, modificarea, rectificarea şi completarea actelor de stare civilă……………78 4.5. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă………………………78 Bibliografie…………………………………………………………………...……..…….78 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….79

Capitolul IV. Mijloace de ocrotire a persoanei fizice……………….……..81
Secţiunea I. Tutela………………………………………………………………………..81 1.1. Noţiunea de tutelă…………………………………………………………………. ….81 1.2. Principiile tutelei …………………………………………………………………......81 1.3. Caracterele juridice ale tutelei ………………………………………..………………81 96

1.4.. Încetarea persoanei juridice………………………………………. Răspunderea tutorelui………………………………….……88 Bibliografie………………………………………………………….………………87 3. Noţiuni generale despre persoana juridică……………………………..……95 Bibliografie………………………………………………………………..6. Încetarea curatelei…………………………………………………………………….2.2. Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească…………………………………….8..…………...1.. Noţiunea de persoană juridică………………………………………….84 1.……….…….. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească…………………………………. Interdicţia judecătorească……………………………………………….3. Înfiinţarea persoanei juridice ………………………………………. Curatela persoanelor incapabile ………………………………………………………86 2. Categorii de persoane juridice…………………………………………………….…94 Secţiunea VI.4. Curatela……………………………………………………………………84 2.87 3. Răspunderea curatorului………………………………………………………………87 Secţiunea III.91 1.…94 Secţiunea V..96 97 .….. Atributele de identificare a persoanei juridice …………………….91 1..…………………………. Elementele constitutive ale persoanei juridice……………………………………….4.……..…. Încetarea tutelei……………………………………………. Noţiunea de interdicţie judecătorească………………………………………………..……….87 3.3.....6...5. Persoana juridică……………………………….…….3.92 Secţiunea III.…………………………..….1.…91 1...… 93 Secţiunea IV.. Încetarea interdicţiei judecătoreşti………………………………………………..84 Secţiunea II..………………………………….89 Partea a III-a.91 Secţiunea I..5.88 3.86 2....85 2..5.. Clasificarea curatelei………………………………………………………………….…….2.84 2.7.…91 1.……………88 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….…...4.. Capacitatea persoanei juridice …………………. Atribuţiile curatorului…………………………………………………………………86 2. Reorganizarea persoanei juridice………………………………. Deschiderea tutelei minorului…………………………………………………………82 1. Noţiunea de curatelă………………………………………………………………….95 Întrebări de evaluare………………………………………………………………. Procedura punerii sub interdicţie…………………………………….…….…. Clasificarea persoanelor juridice………………………………………………………92 Secţiunea II.7. Atribuţiile tutorelui……………………………………………………………………82 1..…………. Instituirea curatelei……………………………………………………………………86 2.87 3. Curatela persoanelor capabile…………….85 2.1.

98 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->