INSTITUŢII DE DREPT CIVIL -PARTEA GENERALĂ. PERSOANA FIZICĂ.

PERSOANA JURIDICĂ
PARTEA I INSTITUŢII DE DREPT CIVIL - PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PROBĂ Dacă părţile participante la un raport juridic civil îşi îndeplinesc obligaţiile asumate, nu se pune problema probelor, deoarece drepturile subiective există separat de dovada lor. Atunci când între aceste părţi apare o neînţelegere, un litigiu, fie referitor la existenţa, fie referitor la conţinutul raportului juridic, se pune problema dovedirii lor cu ajutorul probelor. 1.1. Noţiunea de probă şi sediul reglementării Termenul de probă este similar celui de dovadă şi poate avea trei înţelesuri: - în sensul larg al noţiunii, prin probă se înţelege operaţiunea de prezentare în faţa instanţei de judecată a mijloacelor de convingere prin care se urmăreşte dovedirea existenţei unui anumit raport juridic. În acest sens, noţiunea de probă este sinonimă cu cea de probaţiune judiciară, sens în care a proba (a dovedi) înseamnă a stabili realitatea unei afirmaţii, a demonstra că ea corespunde adevărului. - într-un al doilea sens, mai restrâns, prin probă se înţelege mijlocul prevăzut de lege prin intermediul căruia se stabileşte existenţa unor drepturi subiective şi a unor obligaţii corelative, care intră în conţinutul unor raporturi juridice. În acest sens, prin probe înţelegem toate mijloacele de convingere admise de lege: proba prin înscrisuri, proba cu martori, mărturisirea, prezumţiile, expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale.

- în cel de-al treilea sens, prin probă se desemnează rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă, adică în ce măsură acestea au contribuit la formarea convingerii judecătorului cu privire la stabilirea adevărului în cauză. Materia probelor este reglementată în primul rând de Codul civil, care stabileşte în art.1169-1206 admisibilitatea şi forţa doveditoare a patru mijloace de probă - înscrisurile, mărturia, mărturisirea şi prezumţiile, precum şi sarcina probei. Codul de procedură civilă reglementează alte trei mijloace de probă - expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale, precum şi modul de administrare a probelor (art.167-225 şi art. 235-241). 1.2. Obiectul probei Obiectul probei îl constituie actele juridice (ex.: un contract) şi faptele juridice (ex.: un cutremur de pământ) generatoare de drepturi subiective civile şi de obligaţii corelative. Faptele ce urmează a fi dovedite pot fi de ordin material - cele care se exteriorizează (acţiuni omeneşti sau evenimente ale naturii) sau de ordin psihologic - cele care nu se exteriorizează decât prin finalitatea lor (înşelăciunea, reaua-credinţă). În principiu, nu pot constitui obiectul probei: 1. legile, deoarece se prezumă că sunt cunoscute de toată lumea din momentul publicării lor în Monitorul Oficial; 2. faptele constatate de lege (prezumţiile legale), judecătorul neputând admite împotriva lor proba contrarie (ex.: prezumţia timpului legal al concepţiei prevăzută de art. 61 C. fam.); 3. faptele necontestate, adică acele împrejurări asupra existenţei cărora părţile din proces sunt de acord, le recunosc în mod tacit. 4. faptele negative indefinite, adică acele împrejurări cu caracter indefinit care nu s-au produs. Uneori, chiar legea impune dovada unor fapte negative determinate. De exemplu, art. 53 alin. 1 C. fam. prevede prezumţia de paternitate, potrivit căreia copilul născut în timpul căsătoriei are drept tată pe soţul mamei. Art. 54 C. fam. prevede că paternitatea poate fi contestată dacă este imposibil ca soţul mamei să fie tatăl copilului. Această probă este posibilă numai prin dovedirea unor fapte pozitive determinate, de exemplu, soţul mamei ar putea să facă dovada că în perioada de concepţie a copilului a fost plecat în străinătate, având un contract de muncă cu durată determinată. Astfel, este înlăturată prezumţia de paternitate stabilită de art. 53 C. fam., probându-se în mod indirect că în perioada de concepţie a copilului soţul mamei nu a putut convieţui cu aceasta. 5. faptele stabilite de instanţa penală nu pot face obiectul probei în instanţa civilă, nici pentru confirmarea lor, nici pentru infirmarea lor. Faptele notorii se dovedesc prin probarea notorietăţii lor. În cazul faptelor cunoscute personal de către judecător, acesta trebuie să se bazeze în hotărarea sa pe probele administrate în cauză. 1.3. Sarcina probei Potrivit art. 1169 C. civ., cel care face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească. Aşadar, sarcina probei revine în primul rând reclamantului. Pârâtul poate formula apărări în faţa pretenţiilor reclamantului, afirmaţii pe care, la rândul său, trebuie să le dovedească. Există şi cazuri în care pârâtul este cel care trebuie să preia iniţiativa probei, cum ar fi situaţia în care el dobândeşte calitatea de reclamant, formulând o cerere reconvenţională. Dacă reclamantul ridică obiecţii la cererea pârâtului, va fi rândul său să-şi dovedească afirmaţiile. În concluzie, sarcina probei în cadrul unui proces civil trece de la o parte la cealaltă, în funcţie de afirmaţiile pe care fiecare dintre ele le face. Potrivit art. 2

129 alin. 5 C. proc. civ., dacă părţile nu solicită unele dovezi, judecătorul, în virtutea rolului său activ, va ordona dovezile pe care le va găsi de cuviinţă, chiar dacă părţile se împotrivesc. Cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei1: - când legea stabileşte că sarcina probei revine părţii care nu a făcut nici o afirmaţie. Astfel, potrivit art. 58 alin. 2 C. fam., dacă recunoaşterea de paternitate este contestată de mamă, de cel recunoscut sau de descendenţii acestuia, dovada paternităţii este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor săi. Aşadar, în această situaţie nu cel recunoscut, mama acestuia sau descendenţii săi trebuie să facă dovada, deşi au calitatea de reclamanţi, ci autorul recunoaşterii (pârâtul), fără să se fi făcut vreo probă împotriva sa, trebuie să dovedească că recunoaşterea de paternitate corespunde cu realitatea. - în cazul unor litigii de muncă (contestaţia împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă şi contestaţia împotriva deciziei de imputare), sarcina probei revine angajatorului (pârâtului) împotriva căruia este formulată pretenţia, care va trebui să dovedească că măsura luată este legală şi temeinică, şi nu angajatului (reclamantului), care pretinde contrariul. 1.4. Condiţiile generale de admisibilitate a probei Condiţiile generale de admisibilitate a probei sunt următoarele: 1. proba trebuie să fie legală, adică să nu fie oprită de lege. Astfel, nu se permite folosirea interogatoriului în dovedirea motivelor de divorţ. 2. proba trebuie să fie verosimilă, adică să tindă la dovedirea unor fapte reale, demne de a fi crezute şi să nu ducă la concluzii absurde, imposibile, care ar contrazice evidenţa şi legile naturii; 3. proba trebuie să fie utilă, adică să nu fie cerută pentru dovedirea unor fapte incontestabile sau a unor împrejurări prezumate absolut de lege. De exemplu, este inutil ca pârâtul să facă dovada dreptului său de proprietate asupra unui imobil, din moment ce reclamantul a dovedit deja dobândirea imobilului respectiv prin uzucapiune. 4. proba trebuie să fie pertinentă, adică să aibă legătură cu obiectul litigiului, cu alte cuvinte să existe o legătură directă între faptele de dovedit şi împrejurările care fac obiectul procesului. Aşadar, dacă proba cerută de părţi este străină de obiectul litigiului, ea va fi respinsă ca nepertinentă. 5. proba trebuie să fie concludentă, adică să fie de natură a duce la soluţionarea litigiului. Orice probă concludentă este şi pertinentă, dar nu orice probă pertinentă este şi concludentă. De exemplu, pentru a dovedi existenţa unui prejudiciu cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, una dintre părţi solicită dovada existenţei unor relaţii de convieţuire care s-au deteriorat şi au generat între părţi litigiul respectiv. În această situaţie, proba are legătură cu pricina, este pertinentă, dar nu şi concludentă, deoarece nu rezolvă litigiul dintre părţi referitor la prejudiciul produs. Convenţiile asupra probelor sunt acele acorduri de voinţă ale părţilor cu privire la posibilitatea lor de a deroga, în cadrul procesului aflat în curs de desfăşurare sau în cadrul unui proces viitor, de la normele legale ale probaţiunii judiciare. În principiu, părţile pot încheia convenţii asupra probelor, neexistând nici un text de lege prohibitiv în acest sens. Doctrina şi jurisprudenţa au ajuns la concluzia că aceste convenţii ale părţilor în materie de probe sunt posibile dacă nu se încalcă dispoziţiile imperative ale legii, ordinea publică sau bunele moravuri şi nu se îngreunează dovada raporturilor juridice dintre părţi.
1

I. Apetrei, op. cit., pp. 95-96.

3

în eventualitatea unui litigiu (ex.: înscrisul autentic. unii autori3 au asimilat cu înscrisurile declaraţiile părţilor înregistrate pe discuri. Bucureşti. 77.: corespondenţa obişnuită. Probele în procesul civil. modificarea sau stingerea unui raport juridic între părţi. 1969. carton. Clasificarea înscrisurilor I. înscrisul sub semnătură privată. odată cu trecerea timpului. pe casete audio sau video. înscrisuri preconstituite. 1969. înscrisuri recognitive. Sediul materiei îl constituie art. înscrisurile a căror putere doveditoare este prevăzută de lege (ex. cu privire la faptele sau actele juridice din care izvorăsc raporturile juridice dintre părţi2. întocmite de părţi cu scopul de a confirma un act juridic anulabil. menţiunile creditorului pe înscrisul constatator al creanţei sale). 4 . diferitele bilete şi tichete). b. II. înscrisuri semnate . având calitatea de a conserva proba mai uşor. înscrisurile sunt cele mai importante. Aşadar. civ. Înscrisurile preconstituite pot fi supuse. copiile de pe înscrisurile originale. înscrisuri nepreconstituite. la rândul lor.: registrele casnice. deoarece atestă manifestarea de voinţă a părţilor în momentul încheierii actului juridic. pe cale de a se pierde ori de a se distruge. pânză.SECŢIUNEA II PROBA PRIN ÎNSCRISURI 2. pe orice fel de material. 2. Ionaşcu. cu orice mijloc de imprimare. întocmite de părţi cu scopul de a înlocui un înscris original dispărut. Ed. Ştiinţifică. Noţiunea de înscris Înscrisul reprezintă acea declaraţie sau consemnare a părţilor realizată cu orice fel de scriere legală sau convenţională. În literatura juridică. În funcţie de scopul urmărit de părţi în momentul întocmirii lor (de a-şi constitui sau nu un mijloc de probă): a. metal. tehnoredactare sau imprimare cu mijloace tehnice pe hârtie.: înscrisul autentic. întocmite de părţi sau de un organ competent pentru a constata încheierea. În raport de forţa lor doveditoare. În raport de scopul urmărit de părţi: a.2. sticlă. 77. piele. înscrisul sub semnătură privată. b. p. p.1. înaintea apariţiei unui eventual litigiu. lemn. 1171-1190 C. litografiere. păstrează consimţământul părţilor nealterat. înscrisuri confirmative. unor subclasificări: 1. înscrisul sub semnătură privată). Ed.înscrisul autentic. Ionaşcu. înscrisuri nesemnate . III. În funcţie de criteriul semnăturii: a. material plastic. declaraţia părţilor poate fi materializată sub forma unui înscris prin scriere cu mâna. etc. înscrisuri originale. înscrisurile preconstituite se împart în înscrisuri autentice şi înscrisuri sub semnătură privată. A. Bucureşti. întocmite cu scopul de a servi drept dovadă a existenţei raportului juridic dintre părţi. Probele în procesul civil. Ştiinţifică. b. registrele 2 3 A.toate celelalte categorii de înscrisuri (ex. 2. pe care părţile nu le întocmesc cu intenţia de a servi ca mijloc de probă a raporturilor juridice dintre ele (ex. După cum se evidenţiază sau nu puterea lor doveditoare: a. Dintre mijloacele de probă. prin dactilografiere. c.

dacă actul întocmit se încadrează în sfera de împuternicire a agentului 5 . împrejurarea că actul a fost citit în faţa părţilor şi că acestea au declarat că actul reprezintă voinţa lor. constituirea unei ipoteci. În concluzie. care are dreptul de a funcţiona în locul unde actul s-a făcut. Chiar dacă legea nu impune încheierea unui act juridic în formă autentică. notar public. . b. De exemplu. întocmit de altfel special pentru a putea servi ca mijloc de probă în eventualitatea unui litigiu. b. Înscrisul autentic prezintă următoarele avantaje: . cum ar fi prezenţa şi identitatea părţilor. înscrisurile autentice notariale. înscrisul respectiv este lovit de nulitate absolută. din care fac parte toate celelalte înscrisuri (corespondenţa obişnuită.înscrisul să fie întocmit în forma prevăzută de lege. în forma autentică. . fără a mai fi necesară desfăşurarea unui proces. acestea putând fi duplicate sau copii legalizate. răbojurile). Pentru a ne afla în prezenţa unui înscris autentic trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: .comerciale. donaţia. copii. Înscrisul autentic Conform art. actul autentic este cel făcut cu solemnităţile cerute de lege de un funcţionar public. 2. înscrisul autentic este acel înscris întocmit şi autentificat către un funcţionar public competent. Toate aceste menţiuni cu privire la ceea ce funcţionarul public a constatat prin propriile sale simţuri fac dovada până la înscrierea în fals. data şi locul întocmirii actului. În lipsa oricăreia dintre aceste condiţii. actele de stare civilă. originale.. . registrele şi hârtiile casnice. menţiunile făcute de creditor pe titlurile de creanţă. în primul rând. În funcţie de raportul dintre ele: a.se bucură de o prezumţie de autenticitate şi validitate. actele administraţiei publice. 1171 C. înstrăinările de terenuri trebuie întocmite. IV. civ. este opozabilă erga omnes. legea impune încheierea anumitor acte juridice ad validitatem (pentru valabilitatea lor) în forma autentică. deseori părţile recurg la ea. cât şi din punct de vedere teritorial. astfel încât posesorul lui nu trebuie să facă nici o dovadă. în acelaşi timp. Uneori. Dacă originalul nu mai există. înscrisurile a căror putere doveditoare este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. neavând o forţă doveditoare proprie. o serie de constatări personale. . trebuie precizat că funcţionarul public abilitat să întocmească acte autentice face. Copiile vor fi crezute doar sub rezerva confruntării lor cu originalul. reprezentant diplomatic). diferitele bilete şi tichete). delegat al stării civile. datorită forţei doveditoare a actului autentic. semnarea actului de către părţi. În ceea ce priveşte forţa probantă a înscrisului autentic.3.are putere executorie. duplicatele sunt asimilate cu originalul numai în cazul înscrisurilor autentice.înscrisul să fie întocmit de un funcţionar public (judecător. potrivit legii. proba contrară urmând să fie făcută de cel care contestă actul.funcţionarul public să fie competent atât din punct de vedere material.data întocmirii înscrisului este valabilă până la înscrierea în fals şi. Din categoria înscrisurilor autentice fac parte: hotărârile judecătoreşti. actele încheiate de reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare. sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic respectiv.

6 . dar şi succesiv. el trebuie să le confirme prin semnătură. a căror realitate nu o poate verifica. eventual. majoritatea actelor juridice civile îmbracă forma înscrisurilor sub semnătură privată. civ. În ceea ce priveşte conţinutul înscrisului. nici prin parafă sau sigiliu. cu excepţia testamentului. Ea nu trebuie să cuprindă toate elementele numelui din actul de naştere. să poată fi folosit ca mijloc de probă. în care interesul este comun). la date diferite. înscrisul sub semnătură privată nu este definit de lege. Dacă autorul actului face adăugiri în cuprinsul acestuia sau înlătură anumite cuvinte care schimbă conţinutul înscrisului. aceştia pot semna concomitent.dacă părţile nu au interese contrare (ex. în cazul în care cealaltă parte nu îşi îndeplineşte obligaţia asumată. Codul civil a instituit pentru anumite înscrisuri condiţii suplimentare de formă: 1.în cazul în care unicul exemplar întocmit a fost dat spre păstrare unui terţ. important fiind să se înţeleagă că autorul îşi asumă întreg conţinutul înscrisului. În al doilea rând. În mod excepţional. singura condiţie cerută pentru valabilitatea acestui înscris este semnătura autorului sau autorilor. Spre deosebire de înscrisul autentic. litografiere. În principiu.). Înscrisul incomplet din cauza necompetenţei funcţionarului sau din lipsa formelor legale va fi valabil doar ca un înscris sub semnătură privată. dacă este semnat de părţi.4. În caz contrar. semnătura nu poate fi înlocuită nici prin dactilografiere. cit. Dacă există doi sau mai mulţi autori ai înscrisului. pe fiecare exemplar fiind necesar să se menţioneze numărul exemplarelor întocmite. Literatura juridică4 şi practica judiciară au precizat că formalitatea multiplului exemplar nu este necesară în următoarele situaţii: . formalitatea multiplului exemplar priveşte actele sinalagmatice (bilaterale). Conţinutul poate fi dactilografiat sau imprimat în orice limbă sau chiar într-un limbaj convenţional. 121-123. .instrumentator. acesta poate fi scris de una dintre părţi. 1179 C. întocmirea actului în formă autentică este cerută pentru proba actului şi nu pentru valabilitatea sa. Înscrisul sub semnătură privată Deoarece numărul actelor juridice pentru valabilitatea cărora legea cere forma autentică este restrâns. fără intervenţia unui organ al statului. De asemenea.Ionaşcu. imprimare. semnătura se aşează la sfârşitul înscrisului. care îl pune la dispoziţia părţilor. În situaţia persoanelor neştiutoare de carte. 2. Aşadar. de ambele părţi sau de un terţ. câte părţi cu interese contrare sunt (art. op.. persoanele neştiutoare de carte nu pot întocmi înscrisuri sub semnătură privată. menţiunile respective pot fi contestate. În acest caz. pp. În mod obişnuit. Aceste menţiuni cu privire la împrejurări pe care funcţionarul public nu le-a constatat personal fac dovada numai până la proba contrară. funcţionarul public menţionează în cuprinsul actului declaraţiile părţilor. Nu este obligatoriu ca înscrisul să fie datat. 4 A. care. fiind suficient să fie semnătura obişnuită a autorului (chiar prescurtată). dar poate fi aşezată şi pe marginea acestuia (dacă textul acoperă întreaga pagină). notarul va trebui să menţioneze în procesul-verbal de autentificare declaraţia părţii că nu poate semna şi că partea a semnat prin luarea amprentei digitale.: în cazul contractului de societate. Scopul acestei reguli constă în asigurarea posibilităţii părţilor de a deţine fiecare câte un exemplar al convenţiei încheiate. care trebuie întocmite în atâtea exemplare originale. Înscrisul sub semnătură privată este acel înscris întocmit şi semnat de părţi.

în cazul înscrisului autentic nul. Dacă data înscrisului sub semnătură privată este menţionată în cuprinsul înscrisului. Puterea doveditoare a înscrisului sub semnătură privată este stabilită de regulile prevăzute în art. datat şi semnat de mâna testatorului. ca o măsură de protecţie a legiuitorului pentru terţi faţă de părţile care ar putea să treacă o dată falsă în înscris. faţă de terţi.dacă una din părţi nu recunoaşte semnătura sa pe înscris sau succesorii săi declară că nu o cunosc. de exemplu într-un proces-verbal de inventariere. astfel: . Faţă de terţi. 2. civ. data înscrisului va fi opozabilă numai din ziua când a devenit o dată certă. . urmată de semnătură. . .avânzii . dacă înscrisul sub semnătură privată şi semnătura au fost recunoscute.dacă înscrisul este recunoscut de cel căruia i se opune.. ca şi celelalte menţiuni din cuprinsul înscrisului.din ziua decesului unuia dintre semnatarii actului. până la proba contrară. De aceea. 1181 C. în cazul înscrisurilor ce constată obligaţii unilaterale al căror obiect îl formează o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile.. prevede condiţia scrierii lor în întregime de debitor sau a adăugirii menţiunii "bun şi aprobat" la sfârşitul actului.dacă părţile recunosc în mod expres înscrisul sau dacă una dintre părţi nu se opune la folosirea în instanţă a unicului exemplar al înscrisului de către partea potrivnică. Potrivit art.din ziua în care înscrisul a fost prezentat la o autoritate publică. Alte înscrisuri 7 . 1180 C. . dacă există o neconcordanţă între suma prevăzută în cuprinsul actului şi cea din dreptul formulei "bun şi aprobat". în una din următoarele împrejurări (art. valabil însă ca înscris sub semnătură privată.cel căruia i se opune înscrisul are obligaţia de a-şi recunoaşte semnătura sau de a o tăgădui. este ca acesta să fie scris în întregime. până la proba contrară. ..5. sancţiunea este nevalabilitatea înscrisului respectiv ca înscris sub semnătură privată. 1176-1178 C. permit creditorului ce completează înscrisul să menţioneze o sumă de bani mai mare sau o cantitate mai mare de bunuri.din ziua în care a fost înscris într-un registru public. Dacă regula multiplului exemplar şi formula "bun şi aprobat" nu sunt respectate.din ziua în care a fost trecut într-un act întocmit de un funcţionar public. el are aceeaşi putere doveditoare ca şi înscrisul autentic între părţi şi avânzii lor cauză. acesta putând fi eventual folosit ca un început de dovadă scrisă. cu excepţia cazului în care se dovedeşte contrariul. o condiţie specială. instanţa de judecată este obligată să verifice autenticitatea înscrisului şi a semnăturii prin procedura "verificării de scripte" sau printr-o expertiză grafologică. 2. Scopul acestei condiţii îl constituie protejarea debitorilor care. dacă se află în păstrarea organului de stat care l-a întocmit. ea va face dovada între părţi. data înscrisului nu are această putere doveditoare. . civ.în cazul în care actul bilateral este constatat printr-o hotărâre judecătorescă. iar sub aspectul declaraţiilor părţilor. În concluzie. acordând semnături "în alb". el va face dovada întocmai ca şi înscrisul autentic în ceea ce priveşte realitatea semnăturii . civ. de punere de sigilii. nefiind obligaţi să o recunoască sau să o tăgăduiască. cerută în cazul testamentului olograf.): . cu precizarea în cifre şi litere a sumei de bani şi a "câtimii" lucrurilor.adică până la înscrierea în fals. 1182 C. . debitorul va fi obligat la suma cea mai mică. art. civ.cauză pot declara că nu cunosc semnătura autorului lor. . 3. a cărui existenţă şi valabilitate pot fi uşor dovedite.

reprezentat prin materializarea voinţei pe două bucăţi de lemn. documente sau chiar foi volante. 1183-1184 C. pe marginea sau în josul duplicatului unui act sau chitanţă. registrele. civ. dacă crestăturile părţilor se potrivesc. carnete. cărţile şi hârtiile casnice nu pot fi folosite ca mijloc de probă de cel care le-a scris. 107.: un împrumut. conform art. chiar nesemnată şi nedatată. cit. având în vedere că registrele. Menţiunea făcută de creditor pe titlul de creanţă Potrivit dispoziţiilor art. Registrele comerciale nu pot fi invocate ca probe împotriva persoanelor care nu au calitatea de comerciant. care cuprind însemnări ale persoanelor în legătură cu activitatea lor curentă. prin orice mijloc de probă. dovada va fi făcută numai de crestăturile reclamantului. c. d. pe marginea sau pe dosul unui titlu de creanţă" poate fi folosită ca mijloc de probă. Crestăturile respective nu vor mai avea putere doveditoare dacă pârâtul afirmă că părţile nu au preconstituit vreun răboj. orice menţiune a creditorului făcută "în josul. cărţile şi hârtiile casnice au puterea doveditoare a unei mărturisiri extrajudiciare5. şi cuprind mărturisirile extrajudiciare scrise ale comercianţilor cu privire la operaţiunile înscrise în ele.a. caiete. iar faptul la care se referă însemnarea respectivă poate fi combătut prin orice mijloc de probă. cât şi de debitor. proba va fi făcută numai până la concurenţa numărului cel mai mic de crestături care se potrivesc. cărţi. 50-56 C. însă numai dacă duplicatul se află în posesia debitorului. Registrele. 1187 C. în sensul că nu poate folosi din aceste registre doar ceea ce-i este favorabil şi să înlăture partea care îi este potrivnică. Dacă numai reclamantul prezintă bucata sa din răboj. Are aceeaşi putere doveditoare menţiunea creditorului pe spatele... com. şi de art. proba este completă.. cu excepţia cazului în care se face dovada fraudei reclamantului. Împotriva menţiunilor făcute de creditor se poate face dovada contrară. Boroi. Telegramele 5 G. pe care persoanele obişnuiesc să menţioneze actele şi faptele juridice care le interesează (ex. b. cărţile şi hârtiile casnice Aceste înscrisuri sunt probe nepreconstituite. civ. Fiecare din părţi îşi marchează prestaţia sa periodică printr-o crestătură realizată pe partea sa din răboj. mai puţin în cazul în care reclamatul probează că pârâtul a avut partea sa din răboj. Registrele comerciale Registrele comerciale sunt prevăzute ca mijloace de probă de art. civ. Potrivit art. folosit în trecut. dar pot fi folosite împotriva lui. p. ci fac dovada împotriva comerciantului care le ţine. considerându-se că pârâtul se află în culpă.. Cel care le invocă nu poate diviza cuprinsul registrelor. civ. dacă din ea rezultă liberarea debitorului. Răbojurile Răbojurile sunt un mijloc de probă preconstituit. pârâtul susţinând că a pierdut bucata sa. 8 . atunci când cuprind primirea unei plăţi sau când conţin menţiunea expresă că însemnările au fost făcute pentru a ţine loc de titlu în favoarea creditorului. condici. de persoane neştiutoare de carte. Din această categorie fac parte diferite registre. 1186 C. În momentul alăturării celor două părţi ale răbojului. e. 1185 C. În caz contrar. în mediul rural. Aceste mijloace de probă pot fi folosite atât de creditor. op. plata unei datorii).

un înscris sub semnătură privată nesemnat. tot ca un început de dovadă scrisă este considerat şi refuzul uneia din părţi de a se prezenta la interogatoriu sau o recunoaştere parţială făcută în faţa instanţei. Scrisorile Scrisorile pot fi înscrisuri sub semnătură privată. De exemplu. f.Telegramele pot fi considerate ca înscrisuri sub semnătură privată dacă originalul este semnat de persoana precizată ca expeditor sau dacă se probează că originalul a fost prezentat la oficiul telegrafic pentru expediere de către persoana care figurează ca expeditor. De exemplu. 2 C. pentru a ne afla în prezenţa unui început de dovadă scrisă trebuie îndeplinite trei condiţii: . cit. 6 G. Boroi.prin conţinutul acestui înscris. ataşată sau asociată o semnătură electronică extinsă. g. cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă. 1197 alin. 455/2001 privind semnătura electronică astfel: "o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere. Începutul de dovadă scrisă nu poate fi folosit ca mijloc de probă decât dacă este completat cu alte probe. întocmit fără respectarea regulei multiplului exemplar sau fără menţiunea "bun şi aprobat".trebuie să existe un mijloc de probă în formă scrisă. Aşadar. care să îndeplinească condiţiile unui astfel de înscris. Această ultimă condiţie depinde de conţinutul concret al înscrisului şi este lăsată la aprecierea judecătorului. care trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi să fie generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice. 111-1113. cu înscrisul sub semnătură privată. iar persoana care le prezintă în faţa instanţei trebuie să fi ajuns în posesia lor în mod licit.înscrisul trebuie să provină de la partea căreia i se opune sau măcar să aibă semnătura acesteia. dar care să nu întrunească nici condiţiile înscrisului autentic şi nici condiţiile înscrisului sub semnătură privată. ca fiind "orice scriptură a aceluia în contra căruia s-a format petiţia sau a celuia ce el reprezintă şi care scriptură face a fi de crezut faptul pretins". înscrisul în formă electronică este asimilat. Potrivit art. pp. Începutul de dovadă scrisă Este definit de art. cit. dacă cuprind o mărturisire a autorului. îndeplineşte această condiţie scrisoarea prin care debitorul îşi cere scuze faţă de creditor pentru neachitarea datoriei. 455/2001.Apetrei. I. civ. fiind lăsate la libera apreciere a judecătorului. destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”. op.. De asemenea. h. 9 . 5 din Legea nr. op. pp. un act autentic neîntocmit în conformitate cu legea. de regulă cu declaraţii ale martorilor. în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale. faptul pretins trebuie să apară ca verosimil.. . Semnătura electronică reprezintă "date în formă electronică care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare". Scrisorile reprezintă în acelaşi timp şi o mărturisire extrajudiciară scrisă. ea va putea fi folosită eventual ca un început de dovadă scrisă. . Dacă scrisoarea nu întruneşte condiţiile unui înscris sub semnătură privată. Ele pot fi folosite ca mijloace de probă în măsura în care nu sunt confidenţiale. dacă are încorporată. 105-106. Condiţia este îndeplinită şi în cazul în care înscrisul provine de la reprezentantul uneia din părţi sau de la moştenitorii acesteia. Înscrisul în formă electronică6 Este definit de art. 4 din Legea nr.

1189 C. În afara acestora. de la latinescul "testis". Boroi. . 6 din Legea nr.martorul trebuie să relateze instanţei doar acele date şi împrejurări pe care le-a recepţionat personal.: . ci depoziţia pe care el o face în faţa instanţei de judecată.. Proba cu martori (mărturia sau proba testimonială) este relatarea orală. p. în categoria "alte înscrisuri" pot fi incluse şi copiile după înscrisuri (art. 189 C. 7 I.relatarea martorului trebuie să fie făcută oral. Dacă legea cere forma scrisă ca o condiţie de probă sau de validitate a actului juridic constatat prin înscrisul în formă electronică. Declaraţiile în formă scrisă sau chiar în formă autentică ale unor presoane străine de proces nu au caracterul unor mărturii.rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv. Gh. civ.). În schimb. care are cunoştinţă în mod personal despre anumite fapte trecute şi edificatoare în soluţionarea unui litigiu7.). instanţa va trebui să dispună verificarea acesteia printr-o expertiză tehnică de specialitate. civ. Beleiu.2. Noţiunea de mărturie Termenul de martor îşi are originea în grecescul "martyros". 1188 C. G. în principiu orice persoană poate depune mărturie.1.În ceea ce priveşte forţa doveditoare a înscrisului în formă electronică căruia i s-a încorporat. cit. Persoane care nu pot depune mărturie În măsura în care are cunoştinţă despre împrejurările cauzei. se desprind două trăsături specifice ale acesteia. 114. va avea între semnatarii lui şi între reprezentanţii acestora acelaşi efect ca şi înscrisul autentic (art. op. op. p. proc. cit..) şi actele confirmative (art. ataşat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă. Dacă una dintre părţi nu recunoaşte înscrisul sau semnătura. poate fi primită de instanţă relatarea unor împrejurări cunoscute de la o anumită persoană. Proba cu martori mai este cunoscută şi sub denumirea de probă testimonială. Apetrei. deoarece instanţa şi părţile trebuie să poată adresa întrebări martorilor pentru a lămuri adevăratul sens al relatărilor acestora şi pentru a putea fi convinse de sinceritatea lor. 10 . Din definiţia dată probei cu martori. 455/2001). această condiţie va fi îndeplinită dacă înscrisului în formă electronică "i s-a încorporat.. în faţa instanţei de judecată. deoarece în acest caz sursa relatărilor martorului este determinată (mărturie secundară sau mediată). 455/2001). 1190 C. făcută de către o persoană străină de proces. actele recognitive (art. bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii" (art. cit. 109. civ. 7 din Legea nr. 3. De regulă. cu propriile sale simţuri. Nu pot fi primite de instanţă relatările despre fapte "auzite" de la alte persoane (mărturie indirectă). 122. dacă acesta este recunoscut de cel căruia i se opune. p. adică cel care face dovada credinţei sale. Trebuie precizat faptul că nu martorul constituie mijlocul de probă. op. ataşat sau asociat o semnătură electronică. persoanele prevăzute de art. . în faţa instanţei de judecată. prezentă la producerea faptului. nu pot depune mărturie în procesele civile. SECŢIUNEA III PROBA CU MARTORI 3. civ.

valoarea de 250 de lei. de aceea părţile pot stabili. cum sunt cele referitoare la starea civilă a unei persoane (naşterea sau decesul). în cazul în care doresc să aducă modificări convenţiei. Actele cu o valoare mai mare de 250 de lei urmează să fie dovedite cu alte mijloace de probă (acte autentice sau acte sub semnătură privată). 3. de regulă.soţul. avocaţii. Codul civil nu prevede nici o îngrădire referitor la faptele juridice stricto-sensu. cu actele sau cu certificatele de stare civilă şi numai în mod excepţional cu alte mijloace de probă. . proc. dovada cu martori este admisibilă pentru actele cu o valoare mai mică de 250 de lei (dacă o prevedere specială nu impune întocmirea actului în formă scrisă pentru a putea fi dovedit). proc. în principiu. chiar dacă este despărţit. . civ. notarii publici). prin răspunsurile lor. rudele sau afinii până la gradul al treilea la o pedeapsă penală sau la dispreţul public. un alt preţ decât cel stabilit de părţi sau că părţile ar fi modificat verbal convenţia lor constatată prin înscris (de exemplu. să fie înlocuită cu o valoare mai mare. a unui cutremur. civ. 190 C. acestea trebuie să îmbrace tot forma scrisă. Se impune cu necesitate ca într-o viitoare reglementare.interdicţia de a proba cu martori actele juridice cu o valoare mai mare de 250 de lei. Nu este permis a proba cu martori că înscrisul ar cuprinde prevederi inexacte.persoanele obligate prin lege la păstrarea secretului profesional (slujitorii cultelor. Deoarece legea nu permite dovada cu martori în cazul actelor cu o valoare mai mare de 250 de lei. 191 C. prevede două interdicţii: . 8 11 . . viciile de consimţământ.persoanele care îndeplinesc anumite funcţii (funcţionarii publici). farmaciştii.. următoarele persoane sunt scutite de a depune mărturie: .3. Referitor la dovada cu martori a actelor juridice. medicii. per a contrario. civ. Potrivit art. În privinţa rudelor şi a afinilor. soţia. neexecutarea unei obligaţii contractuale. se dovedesc numai cu înscrisuri. civ. 1191 C.. .persoanele care. cum ar fi un alt termen decât cel real pentru executarea obligaţiei.interzişii judecătoreşti şi persoanele incapabile în general. că părţile au prevăzut o dobândă despre care nu se face vorbire în înscris. prin voinţa lor. posibilitatea de a dovedi cu martori existenţa convenţiei dintre ele şi a condiţiilor în care aceasta s-a încheiat8. prevede excepţia posibilităţii de ascultare a acestora ca martori în litigiile referitoare la starea civilă şi în cele de divorţ. Aceste evenimente se dovedesc. Există însă fapte naturale care. se poate dovedi cu martori producerea unui accident.persoanele condamnate pentru mărturie mincinoasă. . mai puţin a descendenţilor. art. că au modificat verbal termenul de executare a obligaţiei uneia din părţi). Reguli de admisibilitate a probei cu martori În ceea ce priveşte admisibilitatea probei cu martori. Din moment ce părţile au ales săşi manifeste voinţa în formă scrisă. Dispoziţiile art. în prezent nesemnificativă.interdicţia de a proba cu martori împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. Prin aceasta se protejează conţinutul înscrisului care consfinţeşte manifestarea de voinţă a părţilor. au caracter supletiv. art. Aşadar. s-ar expune pe ei înşişi sau şi-ar expune soţul. 1191 C.

conform art. conform art. în caz de incendiu. fără restricţii. . ci a explicitării conţinutului acestuia. se vor aplica şi în materie comercială. 1191 C..restricţia nu priveşte viciile de consimţământ. 1191 C.restricţia se referă doar la părţile participante la încheierea actului. indiferent de valoarea actului ce trebuie dovedit. De la regulile prevăzute în art. când nu era cu putinţă părţilor de a face înscrisuri. De la regulile prevăzute de art.la depozitul necesar. Având în vedere că literatura juridică a apreciat enumerarea din art.: plata.. . compensaţia. 183-184. în dreptul comercial. deoarece numai ele puteau să-şi preconstituie un înscris.1198 C. 1191 C. regulile prevăzute de art. cit. pieţe neorganizate. ruină. care pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. 12 . afini. . civ. precum: . în toate aceste situaţii existând o imposibilitate materială de a preconstitui un înscris. b. practica judiciară a stabilit admisibilitatea probei cu martori pentru a dovedi actele încheiate în târguri. care pot folosi orice mijloc de probă (inclusiv proba cu martori) pentru a face dovada contrară a clauzelor înserate în cuprinsul înscrisului.restricţia se aplică doar înscrisurilor preconstituite. civ. Astfel. obiectul ilicit. precum şi în cazul unor evenimente neprevăzute (ex. sau naufragiu şi la depozitele ce fac călătorii în ospătăria unde trag.: inundaţii. când există un început de dovadă scrisă. Trib. pot fi probate cu martori. din delicte sau cvasidelicte. 1198 C. civ.De asemenea.la obligaţiile care se nasc din cvasicontracte. regulile prevăzute de art. prieteni. săli de sport şi alte locuri în care nu există un serviciu de garderobă organizat sau în cazul efectuării de mici reparaţii la domiciliu. secţ. când proba cu martori este admisibilă. jurisprudenţa10 a adăugat la situaţiile enumerate mai sus şi imposibilitatea morală de a întocmi un înscris. şi care sunt moduri de executare sau de stingere a obligaţiilor (ex. civ. . Totuşi. În domeniul dreptului familiei. în CD 1963. com. indiferent de valoarea actului. tumult. . De asemenea. 242-245. Supr. op.restricţia nu priveşte situaţia în care este necesară lămurirea înţelesului exact al unor clauze obscure. când creditorului nu i-a fost cu putinţă a-şi procura o dovadă scrisă despre obligaţia ce pretinde sau a conserva dovada luată. 1451/1963. chiar şi în cazul în care actul a fost costatat printr-un înscris autentic. În acest caz nu se pune problema dovedirii împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. civ. echivoce. Ionaşcu.când creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovadă scrisă dintr-o cauză de forţă majoră neprevăzută.la obligaţiile contractate în caz de accidente neprevăzute. ilicită sau imorală. nu şi la terţele persoane. precum şi împotriva sau peste cuprinsul înscrisului: a. remiterea de datorie). 1191 C. dec. nu se aplică referitor la 9 10 A. mai există excepţii şi în domeniul dreptului comercial şi al dreptului familiei. care ar exista în cazul raporturilor dintre rude apropiate.). 55 C. în legătură cu cea de-a doua restricţie în literatura9 şi practica judiciară sau precizat următoarele: .. pp.. precum şi împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. pentru a proba depunerea obiectelor de îmbrăcăminte în cluburi.. nr. cauza falsă. civ.restricţia nu se aplică în cazul stabilirii unor acte sau fapte distincte de actul constatat prin înscris. incediu). există şi excepţii. proba cu martori este admisibilă. civ. dacă operaţiunile respective. atunci când legea comercială prevede întocmirea unui înscris pentru dovedirea actelor juridice comerciale (art. . . ulterioare încheierii lui. pp. ca fiind enunciativă. 1197 C.. în principiu. deoarece acestea sunt situaţii de fapt. luate separat. civ.

1 din Decretul nr. 174 C. potrivit art. Nu pot mărturisi minorii. Caracterele juridice ale mărturisirii sunt următoarele: 1. civ. Mărturia va trebui apreciată de judecător în raport de sinceritatea relatărilor martorilor şi de modul în care aceasta se integrează în ansamblul celorlalte mijloace de probă administrate în cauză. SECŢIUNEA IV MĂRTURISIREA 4. dar lipsite temporar de discernământ (cei aflaţi în stare de beţie.. cit. civ. putând fi revocată doar dacă a fost făcută din eroare de fapt (art. Beleiu. 121. Art. 13 . trebuie să emane de la o persoană care poate dispune de drepturile sale şi care are discernământ în momentul respectiv. op. Mărturisirea (recunoaşterea) nu trebuie confundată cu mărturia. Boroi. prevăzând că pot fi chemaţi la interogatoriu ocrotitorii legali pentru a face o mărturisire valabilă.. 120. Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii Mărturisirea reprezintă recunoaşterea de către una din părţi a unui fapt pe care adversarul ei îşi întemeiază o pretenţie sau o apărare. însă numai pentru actele încheiate de ei în calitate de reprezentanţi legali ai incapabililor.). hipnoză). Avocatul uneia din părţi. este un act juridic personal. interzişii judecătoreşti precum şi persoanele capabile. op.1. p. civ. p. ale cărui efecte se produc independent de manifestarea de voinţă a celeilalte părţi. nu pote fi dedusă din tăcerea părţii. refuzul nejustificat de a răspunde la interogatoriu sau neprezentarea la interogatoriu pot fi considerate de instanţă ca o recunoaştere sau ca un început de dovadă scrisă. cit. 4.. nu poate face o recunoaştere în numele părţii ale cărei interese le apără. având un mandat general. În mod excepţional. este un act juridic irevocabil. De asemenea.. 1206 alin. 2. cit. care este o relatare a unei terţe persoane şi nu a uneia din părţi. civ. G. proc. 5 alin. refuzul unei persoane de a prezenta instanţei un înscris aflat în posesia sa poate fi considerat ca o recunoaştere a faptului că înscrisul cuprinde cele pretinse de cealaltă parte. p. Apetrei. potrivit art.3. neputând fi făcută decât de partea împotriva căreia îşi va produce efectele sau de un mandatar cu procură specială. este un act juridic unilateral. În funcţie de locul unde este făcută: 11 I. op.dovada bunurilor proprii ale soţilor. 4. Gh. 124. Puterea doveditoare a mărturiei este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. proc. 220 C. 3. trebuie să fie expresă. declaraţie de natură a produce efecte juridice împotriva autorului ei11. proc. 2 C. 5.. prevede o excepţie de la caracterul personal al mărturisirii. 225 C. art. 32/1954 prevăzând că dovada acestor bunuri se poate face prin orice mijloc de probă. Clasificarea mărturisirii I.

p. nr. fapt ce nu contravine rolului activ al judecătorului şi nici principiului liberei aprecieri a probelor de către judecător. în ceea ce priveşte caracterul mărturisirii de a putea fi sau nu divizată. care anihilează efectele recunoaşterii (ex. Mărturisirea extrajudiciară scrisă se dovedeşte cu înscrisul în care este cuprinsă. 2 C. Supr. mai adaugă şi alte împrejurări anterioare sau concomitente. II. mărturisirea calificată sau complexă "nu poate fi luată decât în întregime împotriva celui care a mărturisit". Potrivit unei opinii12. 339/1956. la starea civilă sau într-un testament. la care adaugă o împrejurare posterioară legată de faptul pretins. 4. dacă este făcută din iniţiativa părţii sau provocată în instanţă prin intermediul interogatoriului. mărturisirea complexă. 301/1955. secţ. cu precizarea că ea va fi permisă numai în privinţa drepturilor de care o parte poate să dispună şi numai dacă legea nu prevede în mod expres inadmisibilitatea mărturisirii.a. b. nr. 1205 C. 205/1950. p.. 209.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant şi nu a restituit-o) . p. În legătură cu această clasificare se pune problema indivizibilităţii mărturisirii. În raport de conţinutul acesteia: a. 2. forţa ei doveditoare fiind cea a înscrisului şi putând fi combătută cu aceleaşi mijloace de probă folosite pentru combaterea înscrisului. Trib.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant.p. secţ. În ceea ce priveşte admisibilitatea mărturisirii..3. 2. mărturisire extrajudiciară.. G. 127. cit. ci ca plată pentru prestarea unor servicii). Apetrei. Andrei. Gh.. deoarece indivizibilitatea mărturisirii este subordonată principiului rolului activ al judecătorului. Potrivit art. mărturisire judiciară. Forţa probantă a mărturisirii Referitor la forţa probantă a mărturisirii. în CD 1995. civ. 164. dec. mărturisirea a devenit o probă obişnuită. c. Cea orală nu poate fi folosită ca mijloc de probă decât în cazurile în care este permisă dovada cu martori. I. care schimbă consecinţele juridice ale recunoaşterii (ex. cit. mărturisire simplă. civ. anterior anului 1950. De exemplu. se aplică în continuare indivizibilitatea mărturisirii.. 1206 alin.vol. pe lângă recunoaşterea pretenţiilor adversarului.. 129. op. dar nu cu titlu de împrumut. mărturisirea va fi extrajudiciară atunci când este făcută în faţa unei instanţe necompetente. vol.).p. Supr. Aşadar. mărturisire calificată. După adoptarea Decretului nr. Beleiu.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani de la reclamant. fiind lăsată la libera 12 Trib. dec. în CD 1995. când una dintre părţi. când una dintre părţi recunoaşte pretenţiile celeilalte.. cit. cit.. Această prevedere a generat în literatura juridică puncte de vedere diferite. având cea mai mare putere doveditoare. dar precizează că a restituit-o). este inadmisibilă mărturisirea pentru dovedirea faptelor invocate în materie de divorţ. în faţa procurorului. civ.p. 14 . acest mijloc de probă este admisibil în toate cauzele. legate de faptul pretins. nefăcând decât să-l ajute pe acesta în aflarea adevărului. op. Ionaşcu. 275. Într-o altă opinie13. 13 A. 264. cu care să se poată proba că una dintre părţi a făcut o mărturisire orală extrajudiciară (art. făcută în afara instanţei care judecă litigiul. P. prin posibilitatea sa de a primi sau de a înlătura mărturisirea. dar şi cea făcută într-o scrisoare. mărturisirea judiciară era considerată "regina probelor". Ea poate fi spontană. Boroi. civ. s-a susţinut că regula indivizibilităţii mărturisirii nu este obligatorie pentru judecător. op. b. făcută în faţa instanţei de judecată în cursul procesului în care este folosită ca mijloc de probă. când una dintre părţi recunoaşte integral pretenţiile celeilalte părţi (ex. op. Mărturisirea extrajudiciară poate fi orală sau scrisă..

prezumţia de proprietate comună a zidului sau gardului care desparte două imobile vecine. prezumţii legale. În funcţie de autorul lor: a. ca fiind "consecinţele ce legea sau magistratul trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut". Prezumţiile legale pot fi subclasificate. op. având următoarele posibilităţi: să o folosească ca pe o probă deplină. Conform art. 5. prezumţiile au fost definite ca fiind acele raţionamente logice pe care legea sau judecătorul le face pentru a stabili existenţa unei anumite împrejurări. Fac parte din această categorie prezumţia autorităţii de lucru judecat (este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect. ca pe o probă ce poate fi combătută prin dovada contrară. este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi). prevăzută de art. 1202 C. prezumţiile simple 14 15 Gh. În literatură juridică15. fam. op. 1201 C. încât din existenţa faptului cunoscut se deduce existenţa faptului necunoscut. Clasificarea prezumţiilor I.. ale omului) sunt deducţii logice ale judecătorului cu privire la existenţa unor fapte necunoscute. Ele reprezintă regula în materie de prezumţii şi sunt mai numeroase decât prezumţiile legale absolute. judecătorul va trebui să verifice sinceritatea şi veridicitatea ei în raport cu celelalte probe administrate în cauză.. prezumţia de paternitate a copilului din căsătorie.2. împotriva cărora nu este permisă proba contrară. pe care legea le stabileşte în mod expres şi limitativ. prezumţiile legale relative. care pot fi combătute prin proba contrară. 1199 C. P. Andrei. I. în funcţie de forţa lor probatorie: 1. dacă se va ajunge la concluzia că ea nu corespunde adevărului SECŢIUNEA V PREZUMŢIILE 5.în afară numai de cazurile când legea a permis dovada contrarie. Prezumţiile constituie un mijloc de probă indirect. Astfel. plecând de la fapte cunoscute. prezumţiile simple (judecătoreşti. Beleiu. după cum aceasta poate fi şi înlăturată. 1203 C. deoarece pentru cunoaşterea existenţei unui fapt necunoscut se apelează la existenţa unui fapt cunoscut. "prezumţia legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută" şi "nici o dovadă nu este primită împotriva prezumţiei legale. Potrivit art. dau posibilitatea stabilirii unor fapte necunoscute.. care prin legătura pe care o au în înlănţuirea logică cu altele. cit... 15 . Apetrei. 125-126.1. Noţiunea de prezumţie Prezumţiile sunt definite de art. civ. p.. aflate într-o conexiune strânsă cu primele. cit. 61 C. 2. ca pe un început de dovadă scrisă. Fac parte din această categorie prezumţia comunităţii de bunuri a soţilor.". b. pornind de la faptele cunoscute. prevăzută de art. civ. civ.apreciere a instanţei14. 165. pp. şi prezumţia timpului legal al concepţiei. prezumţii legale absolute. aflat într-o strânsă legătură cu primul. civ. neputând fi extinse pe cale de analogie..

16 17 Trib. Expertul este persoana străină de litigiu.expertize tehnice (ex. în procesul de punere sub interdicţie judecătorească. în cele referitoare la încredinţarea copiilor minori unuia dintre părinţi. .pentru stabilirea valorii. 6. dar în următoarele cazuri.pentru punerea unei persoane sub interdicţie judecătorească. civ. 24-27 C. a vechimiii bunurilor sau a stării lor de funcţionare. Supr. . Ed. iar caracterul lor este unul relativ. 159. Noţiunea de expertiză Expertiza este mijlocul de probă la care recurge instanţa de judecată.. nr. Teroria generală. Iaşi. Prezumţiile simple sunt nelimitate ca număr şi pot fi deductive sau inductive. 1200/1967. ce îşi exprimă opinia pe baza cunoştinţelor acumulate şi a cercetărilor făcute asupra cazului concret17. dacă este necesară lămurirea unor împrejurări de fapt. secţ. Rauschi ş. .expertize contabile (ex.expertiza medico-legală pentru determinarea vârstei şi sexului copilului. II.a.expertize artistice (ex.: . Prezumţiile simple sunt permise atunci când este permisă şi proba cu martori.de determinare a vârstei. Junimea.expertiza topografică prvind întinderea terenurilor. 204 şi art.: pentru stabilirea unui fals). p. 2000. proc.2. pentru stabilirea capacităţii de muncă).sunt "lăsate la luminile şi înţelepciunea magistratului".expertize criminalistice ale scrisului (ex. . se prezumă că un chiriaş a plătit chiria pe toate lunile din urmă. în CD 1967.1. Gh. aceasta este obligatorie. . Este reglementată în art. civ.. Prezumţiile simple sunt des folosite de jurisprudenţă în litigiile privind stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei.: pentru stabilirea autenticităţii operelor de artă). Tipuri de expertiză Expertizele se pot efectua în următoarele domenii de activitate: . Sunt deductive acele concluzii particulare trase dintr-o concluzie generală şi sunt inductive concluziile generale desprinse dintr-o serie de concluzii particulare. cit. conform art. sub sancţiunea nulităţii hotărârii judecătoreşti18: . 201-214 C. Drept civil. Ştefan Rauschi. În general.. SECŢIUNEA VI EXPERTIZA 6. expertiza este facultativă. ci nişte specialişti numiţi experţi.: pentru determinarea situaţiei economico-financiare). vol. . civ. pe care judecătorul nu le posedă. Persoana fizică. .: . proc. De exemplu.expertiza în construcţii.expertiza tehnică a accidentelor de circulaţie). întemeindu-se pe cunoştinţe de specialitate. dec. în procesul de înregistrare tardivă a naşterii. Ştefania Rauschi. Persoana juridică. 16 . 18 Şt. care îşi exprimă părerea asupra unor împrejurări de fapt indicate de instanţă. dol sau violenţă. filiaţiei. Popa. Ei pot fi recuzaţi în aceleaşi condiţii şi pentru aceleaşi motive ca şi un judecător. op. Forţa doveditoare a prezumţiilor simple este lăsată la libera apreciere a judecătorului. sexului. 158. p. pentru care se cer cunoştinţe de specialitate. p.pentru stabilirea discernământului. cu excepţia cazurilor în care actul este atacat pentru fraudă. .. .expertize medico-legale (ex. dacă a păstrat chitanţa de plată a chiriei doar pe ultima lună16. . 178.expertiza medico-legală psihiatrică referitoare la discernământul persoanei. putând fi combătute prin proba contrară.

dacă acestea nu pot fi aduse în instanţă datorită volumului sau greutăţii. în termen de 3 zile de la numirea expertului.6. 207 C. 215-217 C. Rauschi. proc. data depunerii raportului de expertiză şi onorariul cuvenit expertului. situaţia unui obiect. şi se utilizează în procesele privind spaţiul locativ. drepturile de servitute sau degradările de imobile. civ. cit. trebuie să motiveze decizia. Raportul trebuie depus cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată pentru ca părţile să-l cunoască şi eventual să facă obiecţiuni. Totuşi. Este reglementată în art. SECŢIUNEA VII CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI 7. Dacă instanţa nu este lămurită pe deplin de expertiza făcută. este necesară deplasarea şi cercetarea în teren. proc. judecătorul nefiind legat de concluziile experţilor19. Efectuarea cercetării la faţa locului Probele materiale sunt cercetate de instanţă la sediul său ori prin deplasarea ei la faţa locului.. Noţiunea de cercetare la faţa locului Cercetarea la faţa locului este mijlocul de probă cu ajutorul căruia instanţa constată în mod direct. 212 C. p. conform art. op. ea poate dispune întregirea ei printr-un supliment de expertiză sau efectuarea unei noi expertize numite contraexpertiză. 163.4. 6. 7. p. Dacă pentru efectuarea expertizei.a. Raportul de expertiză poate fi discutat în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată. întrebările la care trebuie să răspundă experţii. părerile lor consemnându-se într-un proces-verbal.2. când implică cercetări într-o altă localitate. Şt. 207 C. 161. potrivit art.3. mai îndepărtată de sediul instanţei de judecată. proc. Expertiza se poate efectua în instanţă. dacă experţii au nevoie de timp pentru cercetări. grăniţuiri ale terenurilor. conform art. expertul este obligat să convoace părţile la locul respectiv. Partea care a solicitat expertiza este obligată ca. la faţa locului. civ. Dacă două expertize sunt contradictorii se va reţine una ori se vor înlătura ambele. op. Acest 19 20 Şt. sau în afara instanţei. civ. Expertiza se poate efectua şi prin comisie rogatorie. Constatările expertului reţinute de instanţă fac dovadă până la înscriere în fals.. proc. Efectuarea expertizei Una din părţile în litigiu sau judecătorul poate propune şi încuviinţa efectuarea expertizei. proc.. când el le înlătură.. civ.1. 17 . aceasta este lăsată la libera apreciere a instanţei de judecată. dar nu se vor putea combina. Potrivit art 301 C. instanţa numeşte comisia formată din 1 sau 3 experţi de pe listele aflate la tribunal prin încheiere. când această împrejurare are importanţă pentru rezolvarea litigiului20. să depună suma stabilită ca onorariu. constatările lor consemnându-se într-un raport de expertiză care se înaintează instanţei în termenul stabilit de ea. indicând obiectul expertizei. cit. civ. când experţii nu au nevoie de cercetări mai ample. Rauschi ş. Forţa probantă a expertizei În ce priveşte forţa probantă a expertizei..

Introducere în dreptul civil. Ed. Teoria generală. Cercetarea la faţa locului se poate efectua şi printr-o comisie rogatorie de către o altă instanţă decât cea care judecă litigiul. 5. Academiei. All Beck. Drept civil. prin aspectul lor exterior. 3.. 5. 1993. Ce înseamnă un înscris preconstituit? Boroi G. Ed. Apetrei I. Iaşi. Persoana juridică. Bucureşti. Lumina Lex. All Beck. Bucureşti. Ed. 2002. 16. Persoana fizică. Unii autori consideră că cercetarea la faţa locului şi expertiza nu sunt veritabile mijloace de probă.. 1993. Ungureanu O. 14. Rauschi Şt. ar putea prezenta interes probatoriu. Junimea. care se depune la dosarul cauzei. Bucureşti. Ed. Ed. Drept civil. 6. 1967. motiv pentru care nu sunt reglementate expres de Codul de procedură civilă21. Persoanele. 2000. Beleiu Gh. ci doar mijloace tehnice de valorificare a probelor materiale. semnele sau urmele rămase pe ele. Bucureşti. Cheltuielile de deplasare pentru efectuarea cercetării la faţa locului sunt suportate de partea care a cerut acest mijloc de probă sau de partea în interesul căreia se face. Probele materiale sunt mai puţin utilizate în procesul civil. Pop T.. Partea generală. Poenaru E. 13. Ştiinţifică. la cererea unei părţi sau din oficiu. 1969. Drept civil. 4. Bucureşti. Ionaşcu T. 2. Bucureşti. Universul Juridic. 15.. Popa Gh. 2. împreună cu eventualele schiţe realizate.. Ed. Rauschi Şt. 2003. Tratat de drept civil.. 135. Codul de procedură civilă.mijloc de probă se încuviinţează de instanţă. Lupan E. Drept civil. 8. Partea generală. Drept civil român. Ed. 2005. 1998. Ed. Bucureşti. 7. Teoria generală. pentru care se citează părţile. 18 .. când obiectul procesului este situat într-o altă localitate. Şansa.. Persoana fizică. Venus. Partea generală.. 1998. 8.. Ankarom. 12. Drept civil. Ed. Ed. 11. 1998. 4. spre deosebire de cel penal. 7. Ed. Codul civil. 21 Definiţi proba. Dogaru I. care reprezintă obiecte ce. Care sunt condiţiile de admisibilitate a probei? Definiţi înscrisul. fixând un termen pentru efectuarea ei. 9.M. cit. 3. putând fi discutată în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată. I.. Andrei Petru P. Iaşi. În ce acte normative sunt reglementate mijloacele de probă? Ce fapte nu pot face obiectul probei? Cui îi revine sarcina probei în procesul civil? Prezentaţi cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei. Bucureşti. Cluj-Napoca.. Iaşi. 455/2001 privind semnătura electronică. 10.. Probele în procesul civil. p... Rezultatul se consemnează întrun proces-verbal. op. Boroi G. All Beck. 1999. Ed. Ionaşcu A.. Bibliografie: 1. calităţile lor speciale.. Întrebări de evaluare: 1. 2002. Ed. Introducere în dreptul civil. Apetrei I. Introducere în dreptul civil. vol. All Beck. Partea generală. 6. Elementele dreptului civil.. Argonaut. Partea generală. Persoanele. Subiectele dreptului civil. Legea nr. Drept civil român. Manual de drept civil.Cosmovici P. Teoria generală.

Ce forţă probantă are mărturia? 28. Există sau nu o deosebire între mărturie şi mărturisire? 30. 46. nefiind necesară administrarea altor probe. Definiţi înscrisul sub semnătură privată. Ce alte condiţii trebuie să îndeplinească. Ce forţă doveditoare are expertiza? 45. Care sunt excepţiile de la aceste restricţii? 27. În ce situaţii se recurge la acest mijloc de probă? Daţi exemple de litigii în care se utilizează cercetarea la faţa locului. Ce diferenţă există între prezumţiile legale absolute şi cele relative din punct de vedere al forţei probante? Daţi exemple de prezumţii din ambele categorii. 29. Definiţi prezumţiile. 14. 40. Cum poate deveni data înscrisului sub semnătură privată dată certă? 18. sau aceasta este o probă lăsată la aprecierea judecătorului? 34. Ce restricţii cunoasteţi în materia utilizării probei cu martori pentru dovedirea actelor juridice? 26. Daţi exemple de înscrisuri nepreconstituite. 42. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul autentic mai poate fi valorificat de către părţi în alt fel? 13. 35. Ce forţă probantă are înscrisul autentic? 12. 22. Definiţi prezumţiile simple. Cine realizează cercetarea la faţa locului? 48. instanţa poate să le combine concluziile? 44. 23. Ce avantaje prezintă înscrisul autentic? 11. 37. Ce persoane sunt scutite de a depune mărturie? 25.9. Ce condiţie obligatorie trebuie să îndeplinească înscrisul sub semnătură privată? 16. Definiţi mărturisirea. 41. Ce persoane nu au voie să depună mărturie? 24. Ce forţă probantă au prezumţiile simple? 39. Există vreo restricţie în utilizarea prezumţiilor simple? 38. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul sub semnătură privată. Definiţi răbojul. 47. Ce deosebire există între o mărturisire calificată şi o mărturisire complexă? Acestea pot fi fragmentate de judecător? 33. Daţi exemple de expertize realizate în diferite domenii de activitate. Definiţi mărturia. Recunoaşterea faptelor pretinse de partea adversă în procesul civil este suficientă pentru tranşarea litigiului. 36. Ce înseamnă o mărturisire extrajudiciară? 32. Ce forţă probantă are înscrisul sub semnătură privată? 15. 31. Definiţi cercetarea la faţa locului. în anumite situaţii. Cum se concretizează cercetarea la faţa locului? 19 . Definiţi înscrisul autentic. Cum se poate efectua expertiza? 43. 20. 10. înscrisul sub semnătură privată? 17. Prezentaţi caracterele juridice ale mărturisirii. mai poate fi valorificat în alt fel de către părţi? 19. Daţi un exemplu. Ce înseamnă un început de dovadă scrisă? 21. Dacă s-au realizat două expertize cu soluţii diferite. Daţi exemple de litigii în care expertiza este obligatorie. Definiţi expertiza.

20 .

nu pot fi afectate de modalităţi.CAPITOLUL II MODALITĂŢILE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE MODALITĂŢI În afară de elementele esenţiale (condiţiile de valabilitate) ale actului juridic civil. Actele juridice civile pot fi afectate de următoarele modalităţi: termenul. În acest caz. contractul de asigurare. actul juridic fiind valabil şi în ipoteza în care aceste modalităţi nu sunt prezente. Anumite acte juridice. numite modalităţi. modalităţile nu sunt împrejurări accidentale. în general. În raport cu elementele esenţiale ale actului juridic civil. de care depind doar efectele actului juridic şi nu valabilitatea acestuia. modificarea sau stingerea exerciţiului drepturilor subiective şi a executării obligaţiilor 21 . prevăzute de lege. În funcţie de izvorul lor: a. De exemplu. Sunt afectate de astfel de modalităţi. SECŢIUNEA III TERMENUL Noţiune: Termenul este acel eveniment viitor şi sigur de îndeplinirea căruia depinde naşterea. de exemplu. Modalităţile actului juridic civil sunt acele împrejurări viitoare de a căror producere depinde existenţa sau exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor rezultate dintr-un act juridic. recunoaşterea filiaţiei. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA MODALITĂŢILOR I. Aşadar. modalităţile sunt. stabilite prin voinţa părţilor. iar în lipsa lor actul juridic nu produce efecte. pot exista sau pot lipsi. adopţia sau căsătoria nu pot fi încheiate pentru un anumit termen sau cu o anumită condiţie. modalităţi convenţionale. împrejurări accidentale. b. stabilite de lege sau prin voinţa părţilor. la încheierea unui act juridic. ci ţin de esenţa actului. în principiu. contractul de închiriere. astfel de elemente neesenţiale. unele acte juridice pot fi afectate de anumite împrejurări viitoare. contractul de depozit. condiţia ori sarcina. modalităţi legale. legate de starea civilă a persoanei fizice.

1101 C. Apetrei. se vor produce următoarele efecte: 22 Gh. Posterior scadenţei termenului suspensiv.civile. împrumutătorul nu va putea cere restituirea bunului împrumutat până în momentul împlinirii termenului stabilit). termen neprecis. În funcţie de gradul de cunoaştere a momentului împlinirii sale: a. termen precis. (ex. op.: în contractul de împrumut. II. el face o plată valabilă. dar a cărui dată este neprecisă). c. însă exercitarea drepturilor şi executarea obligaţiilor este amânată până la împlinirea termenului. termen legal. 2003. civ. stabilit de lege (ex. civ. Partea generală. În funcţie de efectele sale23: a. . care începe să curgă de la data deschiderii succesiunii). .creditorul poate lua măsuri de conservare a creanţei sale. Apetrei. neavând putere retroactivă. termen convenţional. dacă termenul nu a fost stabilit de către părţi). prevăzut de art. la a cărui împlinire încep exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex. p. obligaţia debitorului devenind exigibilă. acordat debitorului de către instanţa de judecată pentru executarea obligaţiei sale. dar nu mai poate solicita restituirea prestaţiei.: peste doi ani). 22 . În ce priveşte efectele termenului suspensiv. 184.: testamentul îşi va produce efectele la decesul testatorului – eveniment sigur. Ed. adică a efectelor actului juridic civil22. 187-189. 700 alin. civ.: termenul de 6 luni pentru acceptarea moştenirii.creditorul nu va putea cere executarea obligaţiei înainte de împlinirea termenului şi nu va putea opune debitorului compensaţia. pp. Beleiu.în cazul actelor translative de drepturi reale referitoare la bunuri individual determinate. termen suspensiv.dacă debitorul execută benevol obligaţia sa înainte de împlinirea termenului suspensiv. 1 C. Anterior scadenţei termenului suspensiv se vor produce următoarele efecte: . Subiectele dreptului civil. p. stabilit prin voinţa părţilor. . b. a cărui dată de împlinire nu este cunoscută în momentul încheierii actului juridic.: instanţa poate acorda cumpărătorului unui imobil un termen de graţie pentru plata preţului sau poate stabili un termen împrumutatului pentru restituirea împrumutului. 2005. b. Majoritatea termenelor sunt convenţionale. 23 I. Drept civil. deoarece acesta a devenit proprietar din momentul încheierii actului juridic. riscul contractului anterior îndeplinirii termenului suspensiv este suportat de dobânditor. Bucureşti. I. Poate să fie stabilit printr-o dată calendaristică (ex. . cit.termenul de prescripţie extinctivă nu va începe să curgă până la împlinirea termenului suspensiv. În funcţie de izvorul său: a. drepturile şi obligaţiile părţilor iau naştere chiar din momentul încheierii actului juridic. III.. Universul juridic.: 1 decembrie 2006) sau printr-un interval de timp faţă de momentul încheierii actului (ex. Ed. Este reglementat în art.creditorul nu poate exercita acţiunea oblică sau acţiunea revocatorie înainte de împlinirea termenului suspensiv. Introducere în dreptul civil. Drept civil român. termen judiciar. 1022-1025 C. 182. a cărui dată exactă de împlinire este cunoscută în momentul încheierii actului juridic. Venus. Clasificare: I. deşi se cunoaşte că acel eveniment se va împlini (ex. . potrivit art. şi produce efecte numai pentru viitor.

. Ed. de a cărei îndeplinire depinde naşterea actului juridic şi implicit a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex. . în momentul împlinirii termenului. pp. Anterior scadenţei termenului extinctiv. dacă mă voi muta în străinătate).. civ. Din momentul împlinirii termenului extinctiv. op. depozitul trebuie să se restituie deponentului îndată ce s-a reclamat.. care constituie excepţia de la regulă. Pentru a fi valabilă. pp. aceasta va produce următoarele efecte: 24 I. are dreptul de a proceda la executarea silită. În ceea ce priveşte efectele termenul extinctiv. chiar când s-ar fi stipulat prin contractul de depozit un anume termen pentru restituirea lui. Boroi. civ. c. anterior îndeplinirii condiţiei25.. All Beck. IV. Astfel. cit. . atunci se consideră locaţiunea ca reînnoită. părţile îşi exercită drepturile şi îşi execută obligaţiile. Beleiu.debitorul poate opune creditorului compensaţia. Partea generală. raportul juridic dintre părţi nu se va naşte şi. după expirarea termenului stipulat prin contractul de locaţiune. cit. 1437 C. nu se vor naşte nici drepturile şi obligaţiile părţilor. în consecinţă. Drept civil. actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv. iar pentru perioada posterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul eveniente conditione. pp. 188-189. conform art. care reprezintă regula. 2002. dacă în convenţie nu s-a prevăzut altfel. iar dacă acesta nu o execută de bună-voie. termenul este presupus totdeauna că s-a stipulat în favoarea debitorului. 1616 C. op. 196-197. Clasificare: I. licită şi morală. Art. Dacă nu se îndeplineşte condiţia suspensivă. Apetrei. Bucureşti. dacă locatarul rămâne în locuinţă şi este lăsat în posesia ei. civ. 23 . b. SECŢIUNEA IV CONDIŢIA Noţiune: Condiţia este acel eveniment viitor şi nesigur de îndeplinirea căruia depinde însăşi existenţa (naşterea sau stingerea) actului juridic civil. ca şi cum acestea ar fi pure şi simple. condiţia trebuie să fie posibilă.. civ.: îţi vând apartamentul meu. b. condiţie suspensivă. Reînnoirea tacită a contractului de locaţiune poartă denumirea de tacita reconducţie. 1024 C. 193-194. În ce priveşte efectele condiţiei suspensive. Gh.prescripţia extinctivă va începe să curgă din momentul împlinirii termenului suspensiv. Astfel. prevede o excepţie de la aplicarea termenului extinctiv în materia contractului de locaţiune. 10041021 C. Persoanele. Conform art. Este reglementată în art. În funcţie de beneficiarul său: a. În funcţie de efectele sale24: a. G. ca în materia contractului de asigurare. Condiţia produce efecte retroactiv din momentul încheierii actului juridic. drepturile şi obligaţiile părţilor încetează. termen stabilit în favoarea ambelor părţi. termen extinctiv. . 25 Pentru perioada anterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul pendente conditione. Dacă se îndeplineşte condiţia suspensivă.debitorul trebuie să-şi execute obligaţia. termen în favoarea creditorului. acestea constau în stingerea drepturilor şi a obligaţiilor părţilor.: în contractul de închiriere. termen în favoarea debitorului. chiriaşul trebuie să elibereze locuinţa). la a cărui împlinire se stinge exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex.creditorul are dreptul să ceară debitorului executarea obligaţiei.

dacă plăteşte. conform art 1018 alin. afectat de o condiţie rezolutorie. .riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de cel care l-a înstrăinat. . 1 C. De la regula retroactivităţii efectelor condiţiei suspensive îndeplinite există următoarele excepţii: . . . condiţie rezolutorie. iar debitorul trebuie să o execute. poate cere restituirea prestaţiei. neafectat de condiţie: .: îţi vând apartamentul meu.dobânditorul unui bun individual determinat sub condiţie rezolutorie devine proprietar şi. vânzătorul)26. urmând a fi primit de subdobânditor tot sub condiţie rezolutorie.creditorul poate cere debitorului executarea obligaţiei asumate.transmisiunile de drepturi reale făcute de titularul dreptului sub condiţie suspensivă se consolidează.în actele translative de drepturi reale.creditorul poate înstrăina dreptul său afectat de condiţie suspensivă.fructele culese de cel care a înstrăinat bunul sub condiţie suspensivă rămân ale sale. b. însă. 24 .dreptul dobândit.actele de administrare făcute de cel care a înstrăinat bunul înainte de îndeplinirea condiţiei rămân valabile. . .creditorul poate face acte de conservare a dreptului său. . actul juridic produce efecte ca şi cum ar fi un act pur şi simplu. în consecinţă. dacă voi reveni în ţară. Dacă se îndeplineşte condiţia rezolutorie. 26 Se aplică regula res perit domino. atât prin acte între vii. ca şi când acesta nu s-ar fi încheiat: . În ceea ce priveşte efectele condiţiei rezolutorii.dacă părţile au efectuat prestaţii. ca şi când nu s-ar fi încheiat. ca urmare a faptului că dreptul său sub condiţie suspensivă s-a desfiinţat. poate fi transmis prin acte între vii sau prin acte pentru cauză de moarte. părţile se vor afla în situaţia anterioară încheierii actului. anterior îndeplinirii condiţiei. Posterior îndeplinirii condiţiei suspensive.. ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu.drepturile constituite de către debitor în favoarea unor terţe persoane se consolidează.creditorul poate cere şi obţine garanţii pentru creanţa sa. Dacă nu se îndeplineşte condiţia rezolutorie.plata executată anticipat de debitor rămâne valabilă.prescripţia extinctivă nu va curge. . În cazul în care condiţia suspensivă nu se îndeplineşte. .nu poate opera compensaţia. cât şi prin acte pentru cauză de moarte. .prescripţia extinctivă va curge doar din momentul îndeplinirii condiţiei. . contractul de vânzare-cumpărare se va consolida cu caracter retroactiv. . iar drepturile constituite de creditor în favoarea terţilor se desfiinţează. . civ. adică a proprietarului bunului (de exemplu. .creditorul nu poate cere debitorului executarea obligaţiei. însă. vânzarea se va desfiinţa). actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv. contractul de vânzare-cumpărare se va desfiinţa cu caracter retroactiv. neafectat de condiţie: . suportă riscul pieirii bunului.debitorul nu datorează nimic.garanţiile constituite de creditori se vor desfiinţa. riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat va rămâne în sarcina debitorului. ca şi cum nu ar fi fost afectat de condiţie. de a cărei îndeplinire depinde desfiinţarea actului juridic şi implicit stingerea retroactivă a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex. acestea sunt obligate la restituirea lor în mod reciproc. iar dobânditorul bunului va avea dreptul la fructe doar din momentul îndeplinirii condiţiei. .

dacă soţul meu îmi va cumpăra altul). constând într-un eveniment care urmează a nu se produce (ex. dacă mă voi muta într-un alt cartier). b. neafectat de condiţie. . cât şi de un fapt exterior sau de voinţa unei persoane nedeterminate (ex. actul juridic se desfiinţează cu caracter retroactiv. pe când condiţia. . condiţie mixtă. a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţi şi de voinţa unei alte persoane determinate (ex.: dacă nu voi promova examenul de conducere. În cazul în care condiţia rezolutorie nu se îndeplineşte.: îţi voi plăti preţul.termenul produce efecte numai pentru viitor (ex nunc). În funcţie de modul de formulare a ei: a. Între termen şi condiţie există următoarele deosebiri: . În funcţie de natura împrejurărilor de care depinde îndeplinirea sau neîndeplinirea ei: a. în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului juridic. morală şi imorală. ..drepturile constituite sau transmise de dobânditor unor terţe persoane vor fi desfiinţate cu caracter retroactiv27. a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţile actului juridic. Conform dispoziţiilor art. Condiţia potestativă pură suspensivă a cărei îndeplinire depinde de voinţa debitorului este nulă (ex.actele de administrare făcute de dobânditorul sub condiţie rezolutorie de bună-credinţă rămân valabile. Pornind de la prevederile art. III.în cazul actelor juridice cu executare succesivă. civ.fructele culese de dobânditorul sub condiţie rezolutorie nu vor trebui restituite.: îţi vând autoturismul. a cărei îndeplinire depinde de hazard. în principiu. şi nu de voinţa părţilor (ex.părţile sunt obligate să îşi restituie în mod reciproc prestaţiile efectuate.: dacă nu va mai ploua în această primăvară.termenul afectează numai efectele actului juridic.condiţie potestativă simplă. 1008 C.: îţi vând autoturismul meu.riscul produs va fi suportat de dobânditor. . civ. . 25 . b.: îţi vând inelul. condiţie negativă. îţi voi vinde autoturismul meu). condiţie pozitivă. dacă vreau)28. dacă vei promova examenul de conducere). II. constând într-un eveniment care urmează a se îndeplini (ex. rămânând în proprietatea sa.: îţi vând garajul meu.Posterior împlinirii condiţiei rezolutorii. a cărei îndeplinire depinde atât de voinţa uneia din părţi. îţi voi vinde umbrela). licită şi ilicită. . produce efecte retroactiv (ex tunc). actul juridic se consolidează ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu. în literatura de specialitate condiţia a mai fost clasificată în condiţie posibilă şi imposibilă.termenul este o împrejurare sigură ca îndeplinire.condiţie potestativă pură. 1010 C. c. în timp ce condiţia este o împrejurare nesigură cât priveşte îndeplinirea sa. De la regula desfiinţării retroactive a actului juridic afectat de o condiţie rezolutorie îndeplinită există următoarele excepţii: . dacă vreau). 27 28 Se aplică principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis. Ea poate fi: . astfel încât va fi obligat să plătească preţul bunului. considerându-se că drepturile şi obligaţiile părţilor nu au existat niciodată: . . condiţie potestativă. condiţia rezolutorie îndeplinită va produce efecte numai pentru viitor. condiţie cazuală. a cărei îndeplinire depinde exclusiv de voinţa uneia din părţi (ex. în calitatea sa de proprietar sub condiţie rezolutorie.

. care contravine normelor de convieţuire socială. civ. dar nu şi revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii. îndeplinirea acesteia de către gratificat consolidează actul juridic. se poate opta între a cere fie rezoluţiunea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii. 26 . astfel încât actul juridic nu va mai fi cu titlu gratuit. a face sau a nu face impusă de către dispunător gratificatului. Între sarcină şi condiţie există următoarele deosebiri: . Clasificare: I. sarcină imposibilă.: dispunătorul impune gratificatului ca suma de bani donată să fie folosită pentru cumpărarea unui apartament).: testatorul dispune de averea sa în favoarea gratificatului.). fie executarea silită a sarcinii. p. 29 I. II. 930 C. op. sarcină în favoarea unei terţe persoane (ex. În funcţie de persoana beneficiarului: a. c. ca şi cum acesta ar fi fost un act juridic pur şi simplu. În funcţie de valabilitatea sarcinii: a. Sarcina poate interveni numai în cazul actelor juridice cu titlu gratuit. cu sarcina acestuia din urmă de a plăti o rentă viageră unui terţ). cât şi actele juridice cu titlu gratuit. În ceea ce priveşte efectele sarcinii. . ci cu titlu oneros29.: sarcina pe care donatorul o impune gratificatului de a-i plăti o datorie faţă de un terţ). Aceasta poate fi stabilită doar printr-un contract de donaţie.revocarea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii trebuie solicitată instanţei de judecată. sarcină în favoarea dispunătorului (ex. b. sarcină imorală.. mai exact în cazul liberalităţilor (donaţii sau legate). Neexecutarea sarcinii nu atrage după sine nevalabilitatea actului. în principiu. ci. în consecinţă. dar există o serie de prevederi speciale legate de sarcină în materia donaţiilor (art. care este neconformă cu legea. fiind creditorul direct al gratificatului. în timp ce condiţia operează de drept. condiţia poate afecta atât actele juridice cu titlu oneros.sarcina afectează doar efectele actului juridic.) şi a testamentelor (art. cit. În cazul neîndeplinirii ei. care nu poate fi îndeplinită. sarcină ilicită. c. nu şi printr-un testament. instanţa de judecată doar constatând efectele produse de realizarea sau nerealizarea condiţiei. Beneficiarul nu stabileşte nici un raport juridic cu dispunătorul. în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului. b. 828-830 C.SECŢIUNEA V SARCINA Noţiune: Sarcina este o obligaţie de a da. beneficiarul va putea cere doar executarea sarcinii. civ. sarcină în favoarea gratificatului (ex. În Codul civil nu există o reglementare cu caracter general a sarcinii. Sarcina poate schimba natura actului juridic în cazul în care constă într-o obligaţie egală sau mai mare cu valoarea donaţiei. în cadrul unei donaţii sau al unui testament.în timp ce sarcina poate fi instituită numai pentru liberalităţi. sancţiunea revocării acestuia. Apetrei. 197.

Drept civil. All Beck. All Beck. Teoria generală. Partea generală. Persoana juridică. Bucureşti. cât şi retroactiv? 12. vol.. Drept civil. 9. Venus. Ed. Bucureşti. Elementele dreptului civil. 2002. Care sunt efectele termenului suspensiv anterior scadenţei sale şi posterior acesteia? 9. Introducere în dreptul civil. Bucureşti.. Popa Gh. 13. Ed. 1993.M. Rauschi Şt. I. Persoana fizică. În ce constă diferenţa dintre condiţia suspensivă şi cea rezolutorie? 14. 7. Universul Juridic.. Cosmovici P. Iaşi. 6. Ed. 27 . Daţi un exemplu de sarcină în favoarea gratificatului. Ed. Poenaru E. 11. Teoria generală.Bibliografie: 1. Lupan E. Ionaşcu T. 5. 1998.. Şansa. Persoanele. Academiei. Întrebări de evaluare: 1. Care sunt excepţiile de la retroactivitatea condiţiei suspensive? 16. Partea generală. Definiţi condiţia. Apetrei I. Rauschi Şt. Ed. All Beck. Introducere în dreptul civil. 21. Subiectele dreptului civil. În ce constă diferenţa dintre termenul suspensiv şi cel extinctiv? 8. Termenul afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 5. 3.. Drept civil român. Drept civil. 11. Teoria generală. Boroi G.. Definiţi termenul. 19. Apetrei I. Partea generală. Iaşi.... 3. Sarcina poate apărea în orice act juridic sau numai în cazul liberalităţilor? 20. 1998. Andrei Petru P. Daţi un exemplu de condiţie cazuală şi un exemplu de condiţie mixtă. 2. Partea generală.. Bucureşti. Tratat de drept civil. 2. Ed. Dogaru I. Bucureşti. Clasificaţi sarcina în funcţie de beneficiarul acesteia. 12. 2002. Explicaţi noţiunea de termen judiciar. All Beck. Codul civil. Bucureşti. cât şi retroactiv? 4. Definiţi modalităţile actului juridic civil. Lumina Lex.. Persoana fizică. Partea generală. Beleiu Gh. 1999. Manual de drept civil. Ed. Pop T. 10. Persoanele. Ed. Ankarom. 10.. 4.. Cluj-Napoca. Definiţi termenul neprecis şi daţi un exemplu de astfel de termen. 1967. 7. 8. Ed. Bucureşti. Junimea. 2005. Ed. Ungureanu O. 2000. Ed. Argonaut. Drept civil român. 18. Care este diferenţa dintre condiţia potestativă pură şi cea potestativă simplă? 17. 1993. Ed. 2003. Condiţia afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 13. Iaşi. Explicaţi noţiunea de tacită reconducţie. Definiţi sarcina. Drept civil. 1998. Introducere în dreptul civil.. Care sunt efectele condiţiei suspensive anterior îndeplinirii sale şi posterior acesteia? 15. 6.. Drept civil. Condiţia produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor. Termenul produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor.

28 .

Boroi. Atunci când efectele unui act juridic nu sunt suficient de clare. civ. Legea nr. Beleiu. .dispoziţiile îndoielnice se interpretează potrivit obiceiului locului unde s-a încheiat actul juridic. op. alcătuind conţinutul raportului juridic civil stabilit între părţi30. 192. . şi de art. . 16/1994 privind contractul de arendare. Calificarea actului juridic presupune încadrarea lui într-o anumită categorie. civ. 2 C. dar şi cele pe care echitatea.termenii susceptibili de două înţelesuri se interpretează în înţelesul ce se potriveşte mai mult cu natura contractului.. cit. convenţia se interpretează în favoarea celui care se obligă. cit. Operaţiunea de determinare a efectelor actului juridic civil se realizează prin dovedirea şi interpretarea actului juridic civil. dacă actul juridic este numit (tipic). Legea nr. Interpretarea actului juridic civil este supusă regulilor prevăzute de art. . p.efectele actului juridic sunt cele avute în vedere la încheierea sa. 29 . Sunt reglementate de art. va fi guvernat de regulile expres prevăzute de lege pentru actul juridic respectiv.clauzele obişnuite ale unui act juridic se subînţeleg. op. se modifică sau se sting prin încheierea actului juridic civil. . pe lângă operaţiunea de calificare este necesară şi stabilirea înţelesului unor clauze ale acestuia.când există îndoială. 135/1995 privind contractul de asigurare. obiceiul sau legea le conferă obligaţiei. Determinarea efectelor actului juridic civil presupune stabilirea drepturilor civile subiective şi a obligaţiilor civile corelative. 977985 C.. create. p. cit. şi în alte acte normative cu prevederi speciale referitoare la efectele altor contracte civile31. .clauzele unui act juridic se interpretează unele prin altele. op. modificate sau stinse prin actul juridic civil 32. ultima fiind necesară pentru a califica actul juridic sau pentru a determina înţelesul clauzelor actului juridic. civ.. iar dacă actul juridic este nenumit (atipic). ea se va interpreta în sensul în care poate avea un efect şi nu în sensul în care nu ar produce nici unul. 219. vor fi incidente normele generale aplicabile obligaţiilor civile.actul juridic va fi interpretat în funcţie de voinţa reală a părţilor şi nu după sensul literal al termenilor. în funcţie de care se determină regimul juridic aplicabil actului respectiv. Astfel. p. 32 G.202. 30 31 I Apetrei. De exemplu. Gh. dându-se fiecăreia dintre ele înţelesul care rezultă din actul întreg. . 969-985 C. chiar dacă nu sunt prevăzute în mod expres în cadrul actului juridic.: .atunci când o clauză poate primi două înţelesuri.CAPITOLUL III EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE EFECTE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL Efectele actului juridic civil constau în drepturile subiective şi obligaţiile civile corelative care se nasc. 970 alin.

civ. civ. principiul irevocabilităţii actului juridic civil. Prin parte se desemnează atât autorul unui act juridic unilateral. 974 C.. fiind străine de actul încheiat34. De asemenea. privilegiu) pentru realizarea dreptului lor de creanţă. având la bază manifestarea de voinţă a părţilor. op.. altminteri ar însemna ca persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic să dobândească calitatea de debitor sau de creditor. Avânzii-cauză sunt persoanele care. suportă unele efecte ale acestuia. 973 C. Părţile sunt autorii unui act juridic încheiat personal sau prin reprezentare. neque prodesse potest (un act încheiat între anumite persoane nu avantajează şi nici nu dezavantajează pe altcineva). care ar fi înfrântă dacă s-ar admite soluţia contrară. ci în componenţa ei pot intra mai multe persoane fizice sau juridice care au acelaşi interes (ex. fără voia lor. achiziţionează un apartament de la alţi doi soţi. fiind străine faţă de actul juridic încheiat. terţi. cât şi una din părţile unui act juridic bilateral sau multilateral. şi de cele ale art. opozabilitate şi inopozabilitate. ci au un drept de gaj general asupra bunurilor debitorului lor. nu se poate susţine că efectele au fost restrânse la cele din exemplul folosit. prin care acesta fie îşi micşorează activul. reprezentând o parte – cumpărătorul. 969 alin. potrivit cărora convenţiile n-au efect decât între părţile contractante.. Este firesc ca actul juridic să producă efecte numai faţă de părţile care şi-au exprimat voinţa de a-l încheia. cit. Principiile care guvernează efectele actului juridic civil ne arată faţă de cine. Ei pot interveni în actele încheiate de debitor în frauda lor.atunci când se dă un exemplu pentru explicarea efectelor unui act juridic.: doi soţi. art. fie îşi măreşte pasivul. ipotecă.. Principiul se întemeiază pe caracterul voliţional al actului juridic. 3. avânzi-cauză. Astfel. 1 C. deşi nu au participat la încheierea actului juridic. 30 . conform cărora convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. SECŢIUNEA II PRINCIPIUL RELATIVITĂŢII EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL Acest principiu răspunde la întrebarea faţă de cine se produc efectele actului juridic civil şi este consacrat de dispoziţiile art. principiul în discuţie este fundamentat şi pe ideea de libertate individuală a persoanei. Apetrei. datorită legăturii juridice cu părţile actului juridic. 222. cu titlu universal sau cu titlu particular (noţiuni deja studiate) şi creditorii chirografari. 34 I. principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil reprezintă regula potrivit căreia actul juridic produce efecte numai faţă de autorul (autorii) lui33. Sunt avânzi-cauză succesorii universali. oricât de generali ar fi termenii în care s-a încheiat. Pentru a înţelege acest principiu este necesară clarificarea noţiunilor de părţi. p. cum şi în ce condiţii se produc aceste efecte şi sunt următoarele: 1.convenţia nu cuprinde decât lucrurile asupra cărora părţile şi-au propus a contracta. 2. Persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic nu pot exercita drepturi şi nici nu pot executa obligaţii. nici personal şi nici prin reprezentare. civ. Creditorii chirografari reprezintă categoria creditorilor obişnuiţi. Terţii sunt persoanele care nu au participat la încheierea unui act juridic. Stabilirea unui raport juridic creează pentru creditor posibilitatea de a-şi exercita drepturile şi generează pentru debitor obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească. care nu beneficiază de o garanţie reală (gaj. O parte nu presupune întotdeauna o singură persoană.vânzătorul). . consacră acţiunea 33 Principiul este exprimat şi în adagiul în limba latină res inter alios acta. principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. aliis neque nocere. reprezentând cealaltă parte .

1175 C. creditorii chirografari pot ataca actele viclene ale debitorului. avânzii-cauză.: se încheie un contract de vânzarecumpărare aparent.operaţiunea juridică în virtutea căreia printr-un act juridic public. numit şi contraînscris (ex.: pentru a sustrage un imobil de la urmărirea silită a creditorilor săi. în realitate convenind cu cumpărătorul printr-un act juridic secret că proprietatea imobilului nu se transmite cumpărătorului). Prin inopozabilitatea unui act juridic se înţelege lipsa dreptului părţilor de a impune actul juridic încheiat şi efectele sale terţelor persoane. precum renta viageră (art. existenţa sa fiind contrazisă de actul juridic secret. b. excepţii aparente: 1. civ. dar real (ex. Acestea pot fi împărţite în două categorii: a. în numele debitorului lor. prin care. care nu a participat nici personal şi nici prin reprezentant la încheierea acestuia. dar simulat. să adere sau să ratifice actul juridic încheiat pe seama sa. dar care corespunde adevărului.oblică (subrogatorie) prin care. creditorii chirografari pot exercita drepturi sau acţiuni pe care debitorul pasiv nu le exercită. . 4. 2. Simulaţia poate îmbrăca trei forme: . în numele lor personal. săvârşite în frauda drepturilor lor. caz în care actul juridic aparent este încheiat doar formal. reprezentarea .. prin manifestarea de voinţă a părţilor. Este necesar ca actul juridic aparent şi actul juridic secret să fie încheiate concomitent sau actul juridic secret să fie încheiat anterior actului juridic aparent. actul secret care modifică un act public nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii lor universali. Conform art. creditorii chirografari pot exercita acţiunea în declararea simulaţiei. civ.). consacră acţiunea pauliană (revocatorie).convenţia prin care promitentul se obligă faţă de creditorul promisiunii să depună toate diligenţele pentru a determina o terţă persoană să încheie. 828 C. debitorul vinde fictiv bunul imobil. ipoteză în care se încheie un act juridic aparent care ascunde natura juridică adevărată a actului juridic secret. conservându-i astfel patrimoniul. care nu a participat la încheierea actului juridic nici direct şi nici prin reprezentant (ex. civ. 975 C.actul fictiv. Excepţia reală de la principiul relativităţii efectelor actului juridic este stipulaţia pentru altul (contractul în folosul unei terţe persoane). excepţii reale. nu în contra altor persoane. 1642 C.actul deghizat. 31 . actul juridic produce efecte şi faţă de o persoană străină de actul juridic respectiv. Există excepţii de la principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. civ. prin care se ascunde un contract de donaţie). ci numai aplicaţii ale acesteia. astfel încât actul juridic încheiat îşi produce efectele direct în persoana reprezentatului. De asemenea.) şi donaţia cu sarcini (art. când actul juridic produce efecte şi faţă de persoane care nu au participat la încheierea actului juridic. se creează o situaţie juridică diferită de cea reală. aparent.: asigurările facultative în favoarea unei terţe persoane). promisiunea faptei altuia (convenţia de porte-fort) . Stipulaţia pentru altul este acel act juridic bilateral prin care o parte (stipulantul) convine cu cealaltă parte (promitentul) ca aceasta să execute o prestaţie în favoarea unei terţe persoane (terţul beneficiar).acel procedeu tehnico-juridic prin care o persoană numită reprezentant încheie un act juridic în numele şi pe seama altei persoane numită reprezentat. 3. Art. Prin opozabilitatea unui act juridic se înţelege dreptul părţilor de a invoca existenţa şi efectele actului juridic încheiat faţă de terţi şi obligaţia terţilor de a respecta actul juridic şi efectele sale. nereglementată de Codul civil. stabilită prin actul juridic secret. care constau în aceea că. simulaţia .

1 C.interpunerea de persoane.: încetarea contractului de locaţiune datorită pieirii lucrului). Conform art. situaţii de extindere a forţei obligatorii privesc: . De la principiul forţei obligatorii există o serie de excepţii: a. de asemenea. din cauza ruperii echilibrului dintre prestaţiile părţilor. .: printr-un act juridic aparent. însă.220-221. iar prin actul juridic secret se precizează adevăratele părţi ale actului juridic (ex. civ. situaţii de restrângere a forţei obligatorii. 32 . SECŢIUNEA III PRINCIPIUL FORŢEI OBLIGATORII A ACTULUI JURIDIC CIVIL Exprimat prin formula “contractul este legea părţilor” 36. lucrătorii angajaţi de antreprenor (terţi faţă de contractul de antrepriză) au dreptul de a exercita în mod direct o acţiune pentru plata drepturilor lor împotriva clientului pentru care antreprenorul execută lucrarea. în care efectele actului juridic încetează înainte de termen din cauza dispariţiei unui element al actului juridic respectiv: .încetarea actului juridic ca urmare a dispariţiei bunului ce face obiectul actului juridic (ex. cit. 1488 C. excepţii aparente de la principiul relativitătii efectelor actului juridic civil cesiunea de creanţă. prevăzute în mod expres de lege. acţiunile directe . prin micşorarea prestaţiei uneia din părţi sau prin majorarea prestaţiei celeilalte părţi. c.cazul în care efectele actului juridic se prelungesc prin lege peste termenul convenit de părţi (ex. actele juridice colective şi contractul colectiv de muncă. prin actul juridic secret. p. 5. Conform opiniei unor autori35. o persoană donează un bun unei anumite persoane. care are astfel de raporturi juridice cu pârâtul. acest principiu este consacrat de art. gestiunea de afaceri.. în materia contractului de antrepriză. fundamentată pe teoria impreviziunii.cazul în care efectele actului juridic cu executare succesivă se prelungesc din cauza suspendării temporare a executării acestuia. caz în care actul juridic public se încheie între anumite persoane.: încetarea contractului de mandat datorită decesului mandatarului). 969 alin. sunt. Principiul este exprimat şi prin adagiul latinesc pacta sunt servanda. 35 36 G. b. ca urmare a modificării împrejurărilor avute în vedere de părţi la încheierea actului juridic. civ. op. se arată că adevăratul donatar este o terţă persoană).. Puterea obligatorie a actului juridic civil îşi are fundamentul în necesitatea stabilităţii şi siguranţei raporturilor juridice şi în obligaţia morală a respectării cuvântului dat. revizuirea judiciară a efectelor actului juridic. Principiul forţei obligatorii reprezintă regula de drept conform căreia actul juridic încheiat cu respectarea legii se impune părţii (dacă actul juridic este unilateral) sau părţilor (dacă actul juridic este bilateral) întocmai ca şi legea. străină de actul juridic încheiat. potrivit căruia convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. Boroi. Părţile au dreptul să ceară instanţei de judecată revizuirea efectelor actului juridic potrivit noilor condiţii. .: prelungirea din 5 în 5 ani sau la alte termene a contractelor de închiriere). cu care nu se află în raporturi juridice contractuale. în schimb se află în raporturi contractuale cu o altă persoană. însă numai în măsura în care clientul ar fi dator antreprenorului..situaţiile în care o persoană.încetarea actului juridic încheiat intuitu personae în cazul decesului persoanei ale cărei calităţi au fost avute în vedere la încheierea actului juridic (ex.. exercită o acţiune împotriva uneia din părţile actului juridic.

. care este un act juridic revocabil.contractul de societate civilă poate înceta prin manifestarea expresă de voinţă a unuia sau a mai multor asociaţi. . Bucureşti. Persoana juridică. .. Junimea.. posibilitatea recunoscută de lege uneia din părţi de a modifica unilateral actul juridic (ex. Drept civil. Persoanele.retractarea renunţării la succesiune. De la regula irevocabilităţii actului juridic există şi excepţii. adică acele cazuri în care actele juridice bilaterale pot fi revocate prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi.contractul de mandat încetează prin revocarea mandatarului sau prin renunţarea lui la mandat. În cazul actelor juridice bilaterale sau multilaterale există următoarele excepţii: . actele juridice multilaterale pot fi revocate prin voinţa uneia sau mai multor părţi (dar nu a tuturor părţilor). Ed. civ.. 2000.revocarea mărturisirii.. Ed. . .. Universul Juridic. În cazul actelor juridice unilaterale există următoarele excepţii: . . Manual de drept civil.. 3. Poenaru E. 1999. Boroi G.contractul de donaţie între soţi este revocabil. 2003.testamentul. Venus. Beleiu Gh. Drept civil. până în momentul ajungerii ei la destinatar. Drept civil. acesta este îndreptăţit să primească o despăgubire adecvată). 2002. 33 . iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă contrară a autorului său. Teoria generală. All Beck. dacă nu a expirat termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii şi succesiunea nu a fost acceptată între timp de către un alt moştenitor. Persoanele. . Bucureşti.d. 2 C. cu notificarea prealabilă a concesionarului. Partea generală. Rauschi Şt. 4. Subiectele dreptului civil. Teoria generală.revocarea consimţământului părinţilor sau al părintelui pentru adopţia copilului de către o persoană sau familie. Iaşi. Iaşi.. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil este acea regulă potrivit căreia actului juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi. Ed. Drept civil român.. Bucureşti. Ungureanu O. Bibliografie: 1. 6.: concedentul poate modifica unilateral contractul de concesiune. SECŢIUNEA IV PRINCIPIUL IREVOCABILITĂŢII ACTULUI JURIDIC CIVIL Acesta este consacrat în art. 5. All Beck. All Beck. Ed. Apetrei I.contractul de depozit încetează la cererea deponentului. . Persoana fizică. Ed. Partea generală.contractul de închiriere a locuinţei poate fi denunţat în mod unilateral de către chiriaş. din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local şi în cazul în care modificarea aduce un prejudiciu concesionarului. Ed. 969 alin. . 2. Introducere în dreptul civil. 2002. în cazul unei erori de fapt. Bucureşti. Drept civil. în termen de 30 de zile de la data exprimării lui prin înscris autentic. Rauschi Şt.revocarea ofertei de a contracta. Popa Gh. Partea generală. care prevede că orice convenţie se poate revoca prin consimţământ mutual sau din cauze autorizate de lege. iar actele juridice unilaterale pot fi revocate prin voinţa contrară a autorului lor. 2005.

Şansa.M. Definiţi convenţia de porte-fort. 5. Dogaru I. Ed. Persoana fizică. de regulă? 34 . 1993. Cluj-Napoca. Andrei Petru P. Pop T. Ce poziţie au creditorii chirografari în tabloul creditorilor? Ei culeg creanţele lor înaintea sau la sfârşitul celorlalţi creditori privilegiaţi. 1993. Introducere în dreptul civil. ipotecari şi gajişti? 6. Ce înseamnă simulaţia? 9. vol. Contractul de madat poate fi sau nu revocat în mod unilateral? 15. Cosmovici P.7. Bucureşti. Ed. 1998. Lumina Lex. Drept civil român. Ce sunt acţiunile directe? 11. Ed. Ankarom.. 10. Teoria generală. I. 13. Tratat de drept civil. Codul civil. 14.. 8.. Întrebări de evaluare: 1. Introducere în dreptul civil. Definiţi efectele actului juridic civil. Drept civil. Ionaşcu T.. Elementele dreptului civil. Iaşi. 1998. 11. Contractul de donaţie poate fi sau nu revocat în mod unilateral. Apetrei I. 9. Explicaţi principiul irevocabilităţii actului juridic civil. Partea generală. Terţii sunt a treia parte din actul juridic civil sau persoane străine de actul juridic? Definiţi avânzii-cauză şi prezentaţi categoriile lor. 13.. 12. Ed. 1998. 3. Ce acţiuni au la dispoziţie creditorii chirografari pentru apărarea drepturilor lor faţă de debitor? 7. 8. Lupan E. Definiţi stipulaţia pentru altul şi daţi un exemplu în acest sens. Explicaţi principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. Argonaut. 10. 12. 4. Bucureşti. Ed. All Beck. Bucureşti. 1967. Prezentaţi excepţiile de la principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. Testamentul poate fi revocat? 16. Partea generală. Explicaţi principiul relativităţii efectelor actului juridic civil.. Academiei. Ed. 2..

constând în lipsirea de efecte a unui act juridic valabil încheiat.. 39 De exemplu. constând în desfiinţarea cu caracter retroactiv a unui contract bilateral cu executare imediată. Funcţiile nulităţii: . datorită intervenţiei unui eveniment ulterior încheierii sale şi independent de voinţa autorului actului juridic.funcţia reparatorie. constând în înlăturarea efectelor unui act juridic. ce constă în asigurarea respectării prevederilor legale care reglementează condiţiile de validitate a actelor juridice civile.funcţia sancţionatorie. în caz contrar efectele lor urmând a fi înlăturate. Apetrei. De exemplu. . op. 5. actul juridic poate fi desfiinţat în totalitate. 37 38 I.CAPITOLUL IV NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE NULITATE Noţiune: Nulitatea este acea sancţiune de drept civil aplicată efectelor actului juridic încheiat cu încălcarea condiţiilor de validitate prevăzute de lege37. 961. ce constă în repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea normelor juridice. . art. prin înlăturarea tuturor efectelor sale. pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor uneia din părţi. 239. prin înlăturarea doar a acelor clauze neconforme cu prevederile imperative ale legii. constând în încetarea pentru viitor a efectelor unui contract bilateral cu executare succesivă. în situaţia în care acesta renunţă la moştenire sau în cazul pieirii bunului ce formează obiectul testamentului. Codul civil nu defineşte nulitatea şi nici nu conţine o reglementare unitară a nulităţii. art. 35 . art. art. Termenul de revocare desemnează uneori şi denunţarea unilaterală a actului juridic sau desfacerea unui contract prin acordul de voinţă al părţilor. Astfel. fie datorită neexecutării culpabile a sarcinii.rezilierea. p. pentru neexecutarea culpabilă de către cealaltă parte a obligaţiilor ce-i revin. ce constă în înlăturarea efectelor actului juridic contrare prevederilor legale referitoare la încheierea sa valabilă. normele de drept referitoare la nulitate găsindu-se în mod disparat.caducitatea. . cit. în diferite articole din tot cuprinsul Codului civil38şi în alte acte normative39. fie datorită ingratitudinii gratificatului. .funcţia preventivă. Decretul nr. 1900. testamentul devine caduc dacă moştenitorul predecedează testatorului. la cererea uneia din părţi.rezoluţiunea. 839. Pe lângă sensul de sancţiune a nerespectării condiţiilor de validitate a actului juridic. 31/1954 şi Codul familiei.funcţia de mijloc de garanţie a principiului legalităţii. . . precum: . Astfel. în sensul că atenţionează părţile asupra necesităţii respectării condiţiilor de valabilitate a actelor juridice. 1010 şi art. termenul de nulitate desemnează şi instituţia juridică care cuprinde normele juridice referitoare la nulitate. Nulitatea nu trebuie confundată cu alte sancţiuni de drept civil.revocarea. sau parţial.

. prevăzute pentru ocrotirea unui interes general (ex.. constând în lipsa de efecte a unui act juridic faţă de terţele persoane.: cazul erorii-obstacol).nerespectarea dreptului de preemţiune al statului.: judecătorii. "nul de drept". b. cit. a ordinii publice şi a bunelor moravuri.31/1954. 36 . op.reducţiunea. între timp.nevalabilitatea obiectului sau a cauzei.pentru a desemna nulitatea absolută.nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare de către părţi.nerespectarea unor incapacităţi speciale de folosinţă a persoanei fizice. "nul de plin drept". fie pe cale de excepţie. De exemplu. de procuror sau chiar din oficiu de instanţa de judecată.32 alin. adică de părţile actului juridic. de avânzii-cauză ai părţilor.. datorită nerespectării de către părţi a formelor de publicitate cerute de lege pentru anumite acte juridice.nerespectarea formei ad validitatem. . . . nulitate absolută. pentru că acestea sunt ilicite sau imorale. Nulitatea absolută este guvernată de următorul regim juridic: . procurorii şi avocaţii nu pot dobândi drepturi aflate în litigiul care este de competenţa instanţei în a cărei rază teritorială îşi exercită profesia.nulitatea absolută poate fi invocată oricând. În funcţie de natura interesului ocrotit de lege: a. dacă. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA NULITĂŢII I. acela dintre soţi care nu avea vârsta cerută pentru căsătorie a împlinit-o ori dacă soţia a dat naştere unui copil sau a rămas însărcinată. Sunt cauze de nulitate absolută următoarele: . . acţiunea în constatarea nulităţii absolute fiind imprescriptibilă.. "persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului stabilit prin lege.inopozabilitatea.poate fi invocată de orice persoană interesată. . fam. potrivit art. care intervine în cazul încheierii unor acte juridice cu nerespectarea interdicţiilor prevăzute de lege pentru ocrotirea intereselor unor persoane sau pentru reechilibrarea prestaţiilor în cadrul unui contract cu titlu oneros şi comutativ 40. 226. care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice imperative.lipsa consimţământului (ex. De la regula inadmisibilităţii confirmării unui act juridic nul absolut legea prevede unele excepţii. Boroi. reducţiunea liberalităţilor excesive (a donaţiilor făcute de cel care lasă moştenirea) încheiate cu încălcarea rezervei succesorale şi reducţiunea unei prestaţii pentru leziune. care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice care ocrotesc interese particulare. Astfel.fraudarea legii. 40 41 G. căsătoria încheiată împotriva dispoziţiilor privitoare la vârsta legală nu va fi declarată nulă. nu şi de persoanele absolut străine de actul juridic încheiat de părţi. nerespectarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice41. . Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul". . 20 C. nici în mod expres şi nici în mod tacit. în sensul că nulitatea poate fi propusă numai de persoanele care justifică un interes propriu.2 din Decretul nr. a obiectului sau a cauzei actului juridic civil. Conform art. care ocrotesc interese generale. . . p. legiuitorul foloseşte termeni precum "nul".nerespectarea prevederilor imperative ale legii. act de înfiinţare sau statut. fie pe cale de acţiune. nulitate relativă. sub sancţiunea nulităţii absolute).

încheierea unui act juridic de administrare lezionar de către minorul cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani. E. de către persoana îndreptăţită să ceară anularea actului juridic.încheierea unui act juridic de dispoziţie în lipsa încuviinţării ocrotitorului legal sau a autorităţii tutelare. de către autoritatea tutelară (se apreciază în doctrină) şi de către procuror (cu excepţia acţiunilor cu caracter personal). dar şi de reprezentanţii săi legali.vicierea consimţământului prin eroare. de asemenea. supusă prescripţiei extinctive. Persoanele. invocarea nulităţii relative pe cale de excepţie este. în timp ce nulitatea relativă poate fi invocată.pentru a desemna nulitatea relativă se folosesc termeni precum "anulabilitate". de regulă. persoana al cărei consimţământ a fost viciat). este necesar să reţinem următoarele deosebiri: .cauza falsă (imaginară) . Boroi. ca element de validitate a consimţământului. numai de către persoana al cărei interes. În ce priveşte rezolvarea problemei dacă dreptul de a invoca nulitatea relativă pe cale de excepţie este sau nu prescriptibil. de succesorii persoanei ocrotite (cu excepţia acţiunilor cu caracter strict personal) şi de creditorii chirografari ai acesteia (prin acţiune oblică. dol. 37 . potrivit unei opinii42. neputând fi invocată decât în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani. . 42 43 G.nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită.nulitatea relativă este prescriptibilă.: acţiunea în anularea căsătoriei pentru vicii de consimţământ se prescrie într-un termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a vicleniei sau de la încetarea violenţei).poate fi invocată de către persoana ocrotită prin norma de drept încălcată la încheierea actului juridic (ex. cu excepţia cazului în care legea prevede un termen de prescripţie mai scurt (ex. . 22-223. Sunt cauze de nulitate relativă următoarele: . op. În concluzie.nerespectarea prevederilor legale referitoare la capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice şi a persoanei juridice (ex. s-au exprimat opinii diferite în doctrină. Teoria generală. "anulabil". . 2002. pp.. violenţă sau leziune.: persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă. 239. făcând o comparaţie între regimul juridic al nulităţii absolute şi regimul juridic al nulităţii relative. cit. în momentul încheierii actului juridic civil. . "nul relativ".: tutorele nu poate încheia acte juridice cu persoana aflată sub ocrotirea sa. . numai acţiunea în nulitate relativă este prescriptibilă. a fost nerespectat la încheierea actului juridic. . mandatarii nu pot achiziţiona bunurile pe care sunt însărcinaţi să le înstrăineze).nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată. nulitatea putând fi oricând invocată pe cale de excepţie. fără încuviinţarea ocrotitorului legal. . Poenaru. . Astfel.lipsa discernământului. p. All Beck.Regimul juridic aplicabil nulităţii relative este următorul: . protejat de lege prin sancţiunea nulităţii. menite să ocrotească interese particulare (ex. Drept civil. cu excepţia acţiunilor cu caracter personal). Ed. iar potrivit unei alte opinii43.: .încheierea unui act juridic de către o persoană incapabilă. .nesocotirea dreptului de preemţiune.încheierea unui act juridic pentru o persoană juridică în lipsa sau cu depăşirea puterilor acordate) şi nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la unele incapacităţi speciale de folosinţă.

nulitate parţială.operează numai pentru viitor.civ. Aceasta trebuie îndeplinească următoarele condiţii44: .să emane de la persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă aflată în cunoştinţă de cauză. Cât priveşte efectele confirmării.terţii dobânditori cu titlu particular ai unui bun au dreptul de a cere. nu şi cu caracter retroactiv. Ed. care lipseşte un act juridic de o parte din efectele sale. b. Confirmarea reprezintă actul juridic unilateral prin care persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă a actului juridic civil renunţă la acest drept. . În raport cu terţele persoane confirmarea produce următoarele efecte: . În funcţie de întinderea efectelor sale.actul juridic lovit de nulitate relativă este validat. "actul de confirmare sau ratificare a unei obligaţii. pe cale de excepţie.confirmarea făcută doar de către una din părţile actului juridic anulabil nu împietează asupra dreptului celorlalte părţi de a invoca nulitatea relativă. în cadrul unui act juridic. având drept scop întregirea manifestării de voinţă exprimată în actul juridic principal. cu efect retroactiv. celelalte efecte menţinându-se. cu excepţia actelor frauduloase. . Persoana fizică. . . între părţi confirmarea produce următoarele efecte45: .să se producă după încetarea cauzelor care au dat naştere motivului de anulare. . . pp.în ipoteza în care. nulitate totală. una din părţi are mai multe calităţi. lipsindu-l de efectele în vederea cărora a fost încheiat. . .nulitatea absolută nu poate fi confirmată. 1998. precum şi despre intenţia de a repara viciul pe care se întemeia acea acţiune". Iaşi. cauza şi natura obligaţiei şi când face menţiune de motivul acţiunii în nulitate. 38 . în timp ce nulitatea relativă este prescriptibilă. Andrei.1190 C. Confirmarea se poate face în mod expres. .faţă de succesorii universali. 45 Petru P. confirmarea pe care ea o face pentru una din aceste calităţi. ..confirmarea înlătură posibilitatea părţii interesate de a mai invoca nulitatea relativă a actului juridic.confirmarea are caracterul unui act juridic accesoriu. Drept civil. actul juridic afectat de nulitate relativă devenind valabil chiar din momentul în care acesta a fost încheiat. cu titlu universal şi faţă de creditorii chirografari. efectele sale fiind consolidate. în contra căreia legea admite acţiunea în nulitate. În funcţie de întinderea efectelor sale: a. printr-un înscris. confirmarea neputând leza drepturile acestor terţi. nu o împiedică să invoce nulitatea în altă calitate pe care partea respectivă o poate avea în cadrul actului juridic.confirmarea operează cu caracter retroactiv. actul juridic viciat fiind considerat valabil chiar din momentul încheierii sale. II. I. Partea generală. împotriva cărora se poate promova o acţiune pauliană. prin acte sau fapte din care să rezulte intenţia de a confirma actul juridic lovit de nulitate relativă (de pildă. confirmarea produce aceleaşi efecte ca şi faţă de părţi. anularea actului juridic încheiat de autorul lor. 44 Potrivit art. executarea voluntară a actului juridic anulabil). Apetrei.141142.. Ankarom. nu este valabil decât atunci când cuprinde obiectul. care sancţionează în întregime un act juridic. confirmarea poate fi totală sau parţială. în timp ce nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare.nulitatea absolută este imprescriptibilă.actul de confirmare trebuie să cuprindă manifestarea de voinţă expresă de a confirma actul juridic şi să menţioneze cauza de nulitate relativă. sau în mod tacit.

civ. Nulitatea va opera atât pentru trecut. . b. respectiv cazuri în care efectele actului juridic produse până în momentul anulării lui sunt menţinute. nulitate de drept. O astfel de clasificare nu mai este acceptată în sistemul nostru de drept. prevăzută de lege. În funcţie de modul de reglementare: a. . 39 . principiul retroactivităţii efectelor nulităţii. principiul repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii actului juridic.copiii rezultaţi dintr-o căsătorie declarată nulă îşi păstrează calitatea de copii din căsătorie. . Între părţi. păstrează până la data când hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă. obiect.incapabilii (minorii şi interzişii judecătoreşti) vor fi ţinuţi la restituirea prestaţiilor primite în baza unui act juridic nul doar în măsura în care se dovedeşte că au profitat de ceea ce au primit. nulitatea produce efecte numai pentru viitor. b.: art. De la acest principiu există o serie de excepţii. cauză). 2 C. în sensul că părţile sunt obligate să-şi restituie reciproc prestaţiile efectuate (restitutio in integrum). situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă.: art. nulitatea expresă. din care reiese că sunt nule convenţiile asupra unei succesiuni nedeschise). nulitatea virtuală. civ. dispune că toate donaţiunile se fac prin act autentic). care este pronunţată de către instanţa de judecată.în cazul actelor juridice cu executare succesivă. Principiul cunoaşte şi excepţii. având în vedere că numai instanţa de judecată poate decide aplicarea nulităţii. părţile fiind repuse în situaţia anterioară încheierii actului juridic. nulitatea producând efecte numai pentru viitor: . efectele nulităţii sunt guvernate de următoarele principii: 1. care se aplică în cazul încălcării a unei condiţii de fond la încheierea actului juridic (capacitate.. astfel încât prestaţiile efectuate până în momentul declarării nulităţii rămân valabile. consimţământ. V. Indiferent dacă este vorba despre o nulitate absolută sau despre o nulitate relativă. acestea urmând a fi păstrate integral sau parţial: . SECŢIUNEA III EFECTELE NULITĂŢII Efectele nulităţii sunt consecinţele juridice care intervin în cazul aplicării nulităţii. A. 813 C. cât şi pentru viitor. În funcţie de felul condiţiilor de valabilitate încălcate la încheierea actului juridic: a. nulitate judiciară. efectele nulităţii sunt aceleaşi.soţul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei declarată nulă sau anulabilă. care se aplică în cazul nerespectării la încheierea actului juridic a formei ad validitatem impusă de lege (ex. b. 2.fructele culese de dobânditorul de bună-credinţă vor fi păstrate. constând în desfiinţarea totală sau parţială a actului juridic încheiat cu nerespectarea legii. În funcţie de modul în care poate fi valorificată: a. care operează de la sine. adică situaţii în care părţile nu vor mai trebui să restituie prestaţiile executate. IV. nulitate de fond. care rezultă din felul de exprimare a legiuitorului (ex. fără intervenţia instanţei de judecată. potrivit căruia nulitatea operează chiar din momentul încheierii actului juridic. nulitate de formă. 965 alin. dacă la încheierea actului a fost nerespectată legea.III.

efectele unui act juridic nul vor fi păstrate. SECŢIUNEA IV PRINCIPII DE DREPT CARE ÎNLĂTURĂ APLICAREA NULITĂŢII De la regula potrivit căreia ceea ce este nul nu produce nici un efect fac excepţie o serie de situaţii care justifică menţinerea parţială sau totală a efectelor actului juridic nul: 1. . De la acest principiu există şi excepţii. principiul validităţii aparenţei în drept.actul juridic iniţial să fie anulat efectiv şi total printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul este de bună-credinţă şi cu titlu oneros. în care primul act se converteşte. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul a fost de bună-credinţă în momentul intrării în posesia bunului (simpla posesie echivalează cu dobândirea proprietăţii). actul iniţial fiind declarat nul. B.ipoteza aplicării principiului potrivit căruia nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a obţine în justiţie protecţia unui drept.un element obiectiv. actul de căsătorie întocmit de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă este valabil. efectele sau forma). Conversiunea poate opera dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . viitorii soţi necunoscând necompetenţa acestuia. chiar dacă acea persoană nu avea această calitate. Un act juridic nul nu mai produce efectele actului juridic încheiat. conţinutul. Conversiunea presupune existenţa a două elemente: .cazul încheierii a două acte juridice succesive de înstrăinare a unui bun mobil.cazul încheierii a două acte juridice succesive având ca obiect un bun imobil. adică operaţiunea prin care manifestarea de voinţă cuprinsă în cadrul unui anumit act juridic nul este considerată în sensul în care reprezintă un alt act juridic valabil încheiat.între actul juridic nul şi actul juridic în care cel dintâi se converteşte să existe un element de diferenţiere (natura juridică. 40 .actul juridic în care urmează a se converti actul juridic nul să îndeplinească condiţiile de valabilitate pentru categoria de acte juridice din care face parte. iar condiţiile respective să se regăsească în actul juridic declarat nul. . deşi actul juridic iniţial este anulat: . . şi drepturile terţului dobânditor.actele juridice subsecvente de conservare şi administrare a unui bun vor fi menţinute. se aplică principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial. potrivit căruia. atunci când există o eroare comună. . pe cale de consecinţă. în care se converteşte actul juridic iniţial.. vor fi desfiinţate. Referitor la efectele nulităţii faţă de terţi. ce constă în faptul că actul juridic nou. îndeplineşte toate condiţiile de validitate de fond şi de formă cerute de lege. De exemplu.din manifestarea de voinţă a părţilor cuprinsă în actul juridic iniţial să nu rezulte imposibilitatea conversiunii. adică situaţii în care actul juridic subsecvent este menţinut. în schimb produce efectele unui alt act juridic. Aşadar. actul iniţial fiind lovit de nulitate. dacă una dintre părţi a transmis unei alte persoane drepturi care au fost desfiinţate ca urmare a anulării actului juridic din care s-au născut. principiul conversiunii actului juridic. 2. . întemeiată pe o aparenţă de drept şi manifestată în mod public.

Iaşi.. Bucureşti. Cosmovici P. I. deoarece cealaltă parte ar suferi o pagubă. . Ed.. Ungureanu O. 6. Drept civil. 41 .. Andrei Petru P. Ionaşcu T. Venus. 998 C. Conversiunea poate opera în următoarele cazuri: .testamentul autentic sau mistic nul pentru vicii de formă este valabil ca testament olograf. 2003. Această excepţie se referă la minorul care în momentul încheierii unui act juridic săvârşeşte un delict civil. Cluj-Napoca. a-l repara. 11. Ed. Persoanele.. Teoria generală. Tratat de drept civil. Bucureşti. minorul nu poate cere anularea actului juridic. Ed. principiul răspunderii civile delictuale. Drept civil. În această ipoteză. Persoana fizică.. Ed. 1993. consacrat în art. All Beck. Pop T. Bucureşti. Drept civil român.actul nul de înstrăinare a unui bun din masa succesorală de către moştenitor este valabil ca act de acceptare a succesiunii. 1998. ce constă în manifestarea de voinţă a părţilor favorabilă conversiunii.. civ. 4.. 10. Rauschi Şt. Iaşi. 8. 12.. All Beck. Ed. Partea generală.. Beleiu Gh. Bucureşti. .. Introducere în dreptul civil. Iaşi. Codul civil.. Apetrei I.înscrisul sub semnătură privată nul este valabil ca început de dovadă scrisă. determinând-o să creadă că este major. Argonaut. 3. Drept civil român.. 1998. Teoria generală.. Poenaru E. Persoana fizică. . Dogaru I. Drept civil. Ed. Definiţi nulitatea actului juridic civil. Bucureşti. soluţia cea mai adecvată de acoperire a acestuia este chiar înlăturarea nulităţii şi menţinerea actului juridic lovit de nulitate. Ed. 2. deşi cealaltă parte ar fi păgubită prin anularea actului. Drept civil. Persoanele. vol. All Beck. 1998. Ed. Academiei. . Ed. Subiectele dreptului civil. Manual de drept civil.. Universul Juridic.un element subiectiv. Modalitatea cea mai potrivită de reparare a prejudiciului este tocmai menţinerea actului juridic afectat de nulitate. Bucureşti. Drept civil. Introducere în dreptul civil. Teoria generală. care invocă desfiinţarea actului juridic. 2005. 2002. Ed. Elementele dreptului civil. Ankarom. Este cazul celui culpabil de cauza de nulitate. Bibliografie: 1. Bucureşti. Clasificati nulitatea în funcţie de diferite criterii. Partea generală. Apetrei I. conform căruia orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat. Persoana juridică. 2000. Întrebări de evaluare: 1. Lupan E. 7. 1993.contractului nul ca vânzare-cumpărare este valabil ca antecontract de vânzarecumpărare. 1967.. Junimea. 13. Ed.. Boroi G. Lumina Lex. 3.. Introducere în dreptul civil. Partea generală. 1999. Ed. Având în vedere că prejudiciul este cauzat tocmai de anularea actului juridic. All Beck. Şansa.M. Rauschi Şt. 2. 2002. de exemplu induce în eroare cealaltă parte. 5. 9. Partea generală. Partea generală.înscrisul autentic nul este valabil ca înscris sub semnătură privată. Popa Gh.

Prezentaţi excepţii de la fiecare dintre cele trei pricipii care guvernează efectele nulităţii. 4. CAPITOLUL V 42 .3. Prezentaţi cazuri de nulitate absolută şi cazuri de nulitate relativă. Prezentaţi deosebirile dintre nulitatea absolută şi nulitatea relativă din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil. Confirmarea se aplică doar în cazul nulităţii relative sau şi în cazul nulităţii absolute? 7. Care sunt principiile ce guvernează efectele nulităţii? 9. 5. mai este aplicabilă clasificarea nulităţii în nulitate de drept şi nulitatea judiciară? 8. Care este deosebirea dintre nulitatea relativă şi nulitatea parţială? 6. Daţi exemple de aplicare a principiului conversiunii actului juridic civil. 10. În acest moment. Care sunt principiile ce înlătură nulitatea? 11.

reprezentând posibilitatea realizării unui drept încălcat cu ajutorul instanţei. Termenul de prescripţie extinctivă provine de la latinescul praescribo. asigurându-se astfel o stabilitate şi o certitudine în raporturile juridice. dreptul de superficie) sunt. cu respectarea anumitor condiţii cerute de lege. ca efect al unei posesii îndelungate de bună-credinţă (necunoscându-se că bunul aparţine altei persoane). dreptul de uz. civ. şi drepturi nepatrimoniale. acţiunea în justiţie intentată de creditor dupa împlinirea termenului legal de prescripţie extinctivă va fi respinsă ca prescrisă de către instanţa de judecată. 46 47 Conform art. 19/21.acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată. nr. de regulă.04.acţiunea negatorie (prin care reclamantul contestă că pârâtul are un drept de uz). Drepturile reale Acţiunile în instanţă privind drepturile reale (ex. Drepturile civile subiective trebuie valorificate pe calea acţiunii în instanţă în anumite termene. pe care instanta este obligată să le primească.acţiunea confesorie privind dreptul de superficie (prin care reclamantul pretinde un astfel de drept).. să le verifice.Of. . sunt imprescriptibile următoarele acţiuni: .acţiunea în revendicare imobiliară şi mobiliară privind bunuri proprietate publică. 1 alin. Această instituţie a fost consacrată în Decretul nr. Această instituţie nu trebuie confundată cu prescripţia achizitivă (uzucapiunea). şi nu se pierde nici dreptul subiectiv civil. dreptul de abitaţie. Decretul privind prescripţia extinctivă. publicat în B. 43 . pentru ca apoi să le respingă ca prescrise. care reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale asupra imobilelor aflate în circuitul civil. 167/1958 47şi în art. În acest sens. nici dreptul procesual la acţiune.Of. 167/1958. . SECŢIUNEA II DOMENIUL DE APLICARE A PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Domeniul de aplicare al prescripţiei extinctive constă în drepturilE civile subiective ale căror acţiuni in justiţie sunt supuse prescripţiei extinctive. însemnând a hotărî dinainte. 1 din Decretul nr. 101/1961. publicat în B. .: dreptul de proprietate. modificat prin Decretul nr.04.acţiunea de partaj. Pentru bunurile mobile posedate cu bună-credinţă se aplică o prescripţie instantanee. Astfel.1961. 10/20. 10/01. în scopul de a sancţiona pasivitatea titularului dreptului şi pentru ca persoana vinovată de încălcarea acestui drept să nu rămână permanent sub ameninţarea legii. lua în considerare împărţirea drepturilor civile în drepturi patrimoniale.1960 şi prin prin Decretul nr.Of.PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ Prescripţia extinctivă reprezintă o sancţiune civilă ce constă în stingerea dreptului material la acţiune neexercitat în termenul stabilit de lege46. dreptul de uzufruct. nr. adică posibilitatea de a intenta acţiuni în justiţie. nr. .1958. printr-o acţiune în justiţie. reale şi de creanţă. însemnând dreptul propriu-zis. 218/1960. imprescriptibile. dreptul de servitute. A. 1837-1911 C.07. În consecinţă. Prin prescripţia extinctivă se pierde dreptul material la acţiune. publicat în B.

136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. op. p. .: dreptul de creanţă al creditorului din contractul de împrumut) sunt. abitaţie şi servitute. prescriptibile. 66/1996.C.acţiunea confesorie privind dreptul de uz. dreptul de autor) sunt. dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este imprescriptibilă. În mod excepţional. 266.. 40 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale se prevede un termen de 1 an.. de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru pensionare. cit. .dreptul la pensie poate fi cerut oricând. p.. . B.acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie se prescrie în termen de 6 luni de la data când soţul mamei a aflat despre naşterea copilului. Prin analogie.acţiunea în anularea căsătoriei se prescrie în termen de 6 luni de la data descoperirii viciului de consimţământ. care se prescrie în termen de 30 ani. 52 Beleiu Gh. Drepturile de creanţă Acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă (ex.acţiunea în restituirea sumelor depuse la C. ca de exemplu: .acţiunea în repararea patrimonială a unei daune morale se prescrie. în termenul general de prescripţie de 3 ani stabilit de lege pentru acţiunile personale şi cele privind drepturile de creanţă51. . acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă sunt imprescriptibile.: dreptul la integritate fizică. datorită forţei apelor. de regulă.E. op. Poenaru E. . p.unele acţiuni în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată.acţiunea în grăniţuire (prin care se solicită stabilirea hotarelor dintre terenuri). atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este imprescriptibilă. dreptul la reputaţie. cit. dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este prescriptibilă. care se prescrie în termen de 3 ani. 12 din Legea nr. precum cea referitoare la avulsiune (fenomen natural prin care. imprescriptibile. acţiunile în instanţă privind drepturile reale sunt prescriptibile. care se prescrie în termen de 1 an. Art. 48 49 Art. 25. dacă posesorul bunului este de rea-credinţă. dacă posesorul bunului este de bună-credinţă. de regulă.acţiunea având ca obiect partea cuvenită din rezerva de prime în asigurările facultative de persoane49. acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale sunt prescriptibile. 4 din Legea nr.acţiunea în revendicare mobiliară privind bunuri proprietate privată. 50 Boroi G. op. o parte din terenul unui proprietar aflat pe marginea unui râu sau fluviu se desprinde.. se deplasează pe cursul apei şi se alipeşte la un alt teren). Drepturile nepatrimoniale Acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale (ex.. 262. cit. În mod excepţional. ca de exemplu: . Cât priveşte apărările dreptului subiectiv civil pe calea excepţiei. 51 În art. 44 .. . uzufruct. în principiu. .48. C. ca de exemplu: . În mod excepţional. . sau în termen de 30 de ani.acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei se prescrie în termen de 1 an de la data naşterii copilului.. . atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este prescriptibilă52.acţiunea în anularea unui act juridic civil pentru vicii de consimţământ se prescrie în termen de 3 ani de la data descoperirii erorii sau dolului ori de la data încetării violenţei50.acţiunile posesorii (prin care se apără posesia bunurilor).

dacă dreptul este afectat de o condiţie suspensivă sau de un termen suspensiv. 7 alin. potrivit art. b) termenul general de 30 ani. aplicabil acţiunilor referitoare la drepturile reale prescriptibile extinctive. 3 alin.termenul de 2 ani pentru unele raporturi de asigurare (altele decât de persoane).termenul de 6 luni pentru dreptul la acţiune privind viciile ascunse (fără viclenie) ale unui bun transmis sau ale unei lucrări executate. 1 din Decretul nr. 7 alin. Termene speciale de prescripţie extinctivă: . civ. potrivit art. 1886 C. 167/1958. .termenul de 1 an pentru acţiunea posesorie. 45 .termenul de 6 luni pentru acţiunea în anularea căsătoriei. p. În mod excepţional. 262. . B. potrivit art. . însă nu mai mult de 1 an de la predarea lucrului.termenul de 1 an pentru acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată referitoare la avulsiune. .cit.termenul de 10 ani pentru deteriorarea totală sau parţială a construcţiilor din cauza viciilor de construcţie sau de teren datorate arhitectului sau antreprenorului. respective de 30 de ani pentru daune nucleare legate de deces sau rănire. 8 din Decretul nr. 167/1958. .termenul de 6 luni pentru acceptarea unei succesiuni. prescripţia extinctivă începe să curgă din următoarele momente: .termenul de 10 ani pentru pagubele provocate de un accident nuclear. . op. . prin care se valorifică drepturi de creanţă. 167/1958. 1 din Decretul nr. Boroi.termenul de 60 de zile pentru dreptul la acţiune privind restituirea sumelor încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc. pentru anumite raporturi juridice. G. potrivit art. . 1890 C. conform dispoziţiilor art. conform art. . . să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune.termenul de 6 luni pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie.. p. 3 din Decretul nr. . A.de la data împlinirii termenului sau condiţiei. 167/1958.de la data descoperirii viciilor ascunse ale unui lucru transmis sau a unei lucrări executate. în cazul actelor juridice cu executare succesivă.termenul de 1 an pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. 167/1958 şi art. 276. sub sancţiunea pierderii acestor drepturi de către titularii lor.11 din Decretul nr. în cazul acţiunii pentru repararea prejudiciului cauzat prin fapte ilicite sau în situaţia îmbogăţirii fără justă cauză. însemnând data la care dreptul subiectiv a fost încălcat sau la care trebuia exercitat. de regulă.. adică a posibilităţii de a obţine în instanţă obligarea pârâtului la executarea obligaţiei sale53. cit.de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe făptuitor. Termene generale de prescripţie extinctivă: a) termenul general de 3 ani. potrivit art. 167/1958. respectiv 3 ani de la predarea construcţiei. civ. aplicabil acţiunilor personale.12 din Decretul nr.SECŢIUNEA III TERMENELE DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Termenele de prescripţie extinctivă reprezintă acele intervale de timp înăuntrul cărora trebuie exercitat dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită. SECŢIUNEA IV DATA ÎNCEPERII CURSULUI PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Prescripţia extinctivă începe.. 53 Beleiu Gh. . . op.de la data exigibilităţii fiecărei prestaţii.

- de la data deschiderii succesiunii (data morţii celui care lasă moştenirea), pentru dreptul de a accepta o succesiune, conform art. 700 C. civ.; - de la data când soţul a cunoscut naşterea copilului, pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie, potrivit art. 55 C. fam.; - de la data naşterii copilului, pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, potrivit art. 60 C. fam.; - de la data când persoana îndreptăţită a cunoscut eroarea sau dolul ori de la data când a încetat violenţa, în cazul acţiunii în anularea actelor juridice penbtru vicii de consimţământ, potrivit art. 9 din Decretul nr. 167/1958; - de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, pentru dreptul de a cere executarea silită, conform art. 7 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA V MODUL DE CALCUL AL TERMENELOR DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Decretul nr. 167/1958 nu reglementează modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă, motiv pentru care se utilizează regulile consacrate de Codul civil şi Codul de procedură civilă. Termenele de prescripţie extinctivă sunt fixate pe zile, luni sau ani, nu pe ore. Termenele pe zile se calculează după un sistem intermediar de calcul (nici pe zile pline, nici pe zile libere), astfel încât prima zi a termenului nu intră în calcul, dar ultima zi a termenului intră în calcului prescripţiei (ex.: un termen de prescripţie extinctivă de 30 de zile începe să curgă pe 1 ianuarie şi expiră pe 31 ianuarie). Termenele pe ani sau pe luni se împlinesc în ziua lunii sau anului corespunzătoare zilei de plecare, conform art. 101 alin. 3 şi 4 C. proc. civ. (ex.: un termen de 3 ani începe să curgă pe 1 martie 2003 şi expiră pe 1 martie 2006). Termenele de prescripţie extinctivă care, începând pe 29, 30 sau 31 ale lunii, s-ar sfârşi într-o lună care nu are o asemenea zi, se vor socoti împlinite în ultima zi a lunii de sfârşit de termen (ex.: un termen de o lună începe să curgă la 31 ianuarie şi expiră pe 28 februarie). Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul de prescripţie extinctivă se consideră împlinit la sfârşitul zilei lucrătoare următoare, conform art. 101 alin. 5 C. proc. civ. Termenul se împlineşte, în principiu, la miezul nopţii din ultima zi a termenului şi, în mod concret, la ora la care activitatea încetează în instituţia respectivă. Acţiunile în instanţa se depun la judecătorul de serviciu, în programul acestuia de lucru, sau la oficiul poştal, până la sfârşitul programului de lucru al acestuia, din ultima zi a termenului de prescripţie extinctivă. Determinarea momentului împlinirii prescripţiei extinctive se face luând în considerare termenul de prescripţie aplicabil acelui caz, data când începe să curgă termenul de prescripţie, intervenirea unei cauze de întrerupere ori de suspendare şi regulile de calcul mai sus prezentate.

SECŢIUNEA VI ÎNTRERUPEREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Întreruperea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive datorită unei cauze, la încetarea căreia va curge o nouă 46

prescripţie cu aceeaşi durată, fără a se lua în calcul timpul scurs până atunci, conform art. 17 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de întrerupere, prevăzute în art. 16 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie făcută de către debitor (ex.: executarea parţială a obligaţiei – restituirea unei sume din împrumutul luat de la creditor; o simplă recunoaştere verbală a unei datorii nu reprezintă o cauză de întrerupre a prescripţiei); 2. introducerea unei cereri de chemare în judecată de către creditor împotriva debitorului (chiar dacă este adresată iniţial unei instanţe necompetente, nu în faţa altui organ), dacă a fost admisă printr-o hotărâre definitivă; 3. săvârşirea unui act începător de executare silită realizat de creditor asupra debitorului, în baza unui titlu executoriu - hotarâre judecătorească definitivă sau un înscris autentic (ex.: - sechestru asupra bunurilor debitorului, - poprirea pentru recuperarea creanţelor băneşti). Efectele întreruperii: Întreruperea şterge prescripţia extinctivă scursă până atunci, cu efect retroactiv, o nouă prescripţie începând să curgă odată cu realizarea actului de întrerupere. Noul termen de prescripţie curge de la data recunoaşterii făcută de către debitor, de la data introducerii cererii de chemare în judecată a creditorului sau de la data îndeplinirii ultimului act de excutare silită. SECŢIUNEA VII SUSPENDAREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Suspendarea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive pe timpul cât durează anumite cauze limitativ prevăzute de lege, care pun pe titularul dreptului în imposibilitatea de a acţiona54. Timpul cât există o cauză de suspendare nu intră în calculul termenului de prescripţie extinctivă, iar timpul scurs anterior apariţiei cauzei rămâne valabil şi se va aduna cu timpul ce va curge după încetarea cauzei care a determinat suspendarea, conform art. 15 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de suspendare, prevăzute în art. 13-14 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. forţa majoră, însemnând o împrejurare cu caracter imprevizibil şi de neînlăturat care pune pe titularul dreptului la acţiune în imposibilitatea de a acţiona; 2. situaţia în care creditorul sau debitorul ori ambii se află în forţele armate ale României, iar acestea sunt pe picior de război (simpla calitate de militar nu constituie o cauză de suspendare); 3. introducerea unei reclamaţii administrative cu privire la despăgubiri în baza unui contract de transport sau a unui contract de prestări servicii poştale şi de telecomunicaţii, până la momentul rezolvării acesteia, dar nu mai târziu de 3 luni de la înregistrarea ei; 4. cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate, atunci când dreptul la acţiune există între părinţi, tutori, curatori şi cei care se află sub ocrotirea lor, între cei care administrează bunurile altora, în temeiul legii sau a unei hotărâri judecătoreşti, şi cei ale căror bunuri sunt administrate;

54

Gh. Beleiu, op. cit., p. 282; G. Boroi, op. cit., p. 291.

47

5. cât timp persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exrciţiu restrânsă nu au un reprezentant legal sau o persoană care să le încuviinţeze actele; 6. între soţi, pe durata căsătoriei, când dreptul la acţiune aparţine unui soţ împotriva celuilalt soţ. Efectele suspendării: Suspendarea prescripţiei extinctive are ca efect oprirea temporară a cursului prescripţiei pe timpul cauzei de suspendare. După încetarea cauzei de suspendare, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de suspendare. Aşadar, timpul curs înainte de cauza de suspendare intră în calculul prescripţiei, timpul cât durează cauza de suspendare nu se ia în calcul, iar timpul curs după suspendare intră în calcul. Titularul dreptului la acţiune poate valorifica acest drept în termen de 6 luni din ziua încetării cauzei de suspendare, pentru un termen de prescripţie mai mare de 6 luni, respectiv în termen de 1 lună, pentru un termen de prescripţie mai mic de 6 luni, conform dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA VIII REPUNEREA ÎN TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă reprezintă prelungirea termenului de prescripţie extinctivă de către instanţa de judecată care, pentru motive temeinic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, ce l-au împiedicat pe titular să îşi exercite dreptul său, dispune soluţionarea unei acţiuni sau încuviinţează executarea silită, chair dacă termenul de prescripţie extinctivă a fost depăşit55. Este reglementată în art. 19 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de repunere în termen sunt motive temenic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, lăsate la aprecierea instanţei de judecată pentru fiecare caz concret, de natură să îl împiedice pe titularul dreptului să îşi exercite dreptul la acţiune în termenul de prescripţie extinctivă56. Deoarece legiuitorul nu dat exemple concrete de cazuri de repunere în termen, în practica judiciară au fost considerate astfel de cazuri următoarele57: - spitalizarea îndelungată sau repetată58; - executarea unei pedepse privative de libertate, care nu a permis persoanei darea unui mandat pentru întreruperea prescripţiei; - existenţa unor împrejurări speciale în care s-a aflat moştenitorul care l-au împiedicat să afle despre deschiderea unei moşteniri la care era chemat59; - părăsirea minorului; - cunoaşterea unor fapte, stabilite de organele de urmărire penală, numai după împlinirea termenului de prescripţie. În schimb, nu au fost considerate de către instanţe ca fiind cazuri de repunere în termen următoarele:
55 56

Şt. Rauschi ş.a., op. cit., p. 188; Gh. Beleiu, op. cit., p. 294; P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 210. În literatura de specialitate s-a afirmat că ”repunerea în termen este o noţiune care exclude forta majoră şi culpa. Domeniul ei începe unde încetează culpa încetează unde începe forţa majoră”.; T. Ionaşcu, Tratat de drept civil, Partea generală, vol. I, Ed. Academiei, 1967, p. 185-186. 57 P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 213; Beleiu Gh., op.cit., p. 301. 58 Trib. jud. Covasna, dec. civ. nr. 53/1977, în Revista Romană de Drept nr. 10/1978, p. 55. 59 C.S.J., dec. civ. nr. 129/1993, în Buletinul jurisprudenţei 1993, p. 81.

48

All Beck. 1967. Iaşi. Rauschi Şt.. Drept civil. 1993. Iaşi. Persoana juridică. Introducere în dreptul civil. considerându-se că nu a pierdut dreptul la acţiune sau la executare silită. . Teoria generală. Astfel. 1969. 2000. nr. Ed. Persoanele. 2002. Bucureşti. 167/1958.. Codul de procedură civilă. Bucureşti. 93/1985 a Trib. Popa Gh. 15. All Beck. Partea generală. 8. All Beck. Persoanele. Boroi G.. 1998. I.. 1998. 12. Universul Juridic. Teoria generală. 49 . 1998. Ed. Termenul de repunere în termen: Cererea de repunere în termenul de prescripţie extinctivă se formulează în termen de o lună de la încetarea cauzei care justifică depăşirea termenului de prescripţie61... jud. Drept civil.. 303). Lupan E. Cosmovici P. 6. Junimea. All Beck. perioada scursă înainte de intervenirea cauzei de repunere în termen şi perioada cât a durat cauza de repunere în termen nefiind luate în calcul.. Persoana fizică. Academiei.M. Introducere în dreptul civil.. Drept civil. Argonaut. Bucureşti. p. 5. în Revista Română de Drept nr. 1119/1996.eroarea de drept invocată de titularul dreptului la acţiune. Decretul nr. Poenaru E. Drept civil. Ed. Bucureşti. Ionaşcu A. 8/1986. M. 2002. Ed. 9. Ionaşcu T. Întrebări de evaluare: 1. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. Teoria generală. Iaşi.. 61 În literatura juridică. 2003. Ed. De ce legiuitorul a instituit această sancţiune civilă? 60 Curtea de Apel Bucureşti. Ankarom. 14. Dogaru I. 13. Bibliografie: 1. Partea generală. acesta a fost socotit de unii autori ca un termen procedural de decădere (V. Ed.absenţa sau aglomerarea cu probleme a conducătorului persoanei juridice sau a juristului ei. după o astfel de încheiere judecătorească va curge un nou termen de prescripţie extinctivă cu aceeaşi durată ca cel iniţial.. 3. Beleiu. 7. 50-54) şi de alţi autori ca un termen de prescripţie extinctivă (Gh. Ed. Introducere în dreptul civil. Ed. 1999. Academiei. Subiectele dreptului civil. Ed. Bucureşti.. conform art. Drept civil român. 2. Şansa. Ungureanu O.. Ciobanu. Tratat de drept civil. Cluj-Napoca. Persoana fizică. p. Drept civil român. Definiţi prescripţia extinctivă. Pentru aceasta este necesară o încheiere motivată de admitere a cererii de repunere în termen de către instanţă. Codul civil.depăşirea culpabilă a termenului de acceptare a moştenirii60. Apetrei I. Ed. 1993. civ. partea care a pierdut termenul fiind repusă în situaţia anterioară depăşirii. cit. Pop T. Ed. Rauschi Şt. 10. 2. 11. Bucureşti. op.. Efectele repunerii în temen: Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are ca efect ştergerea consecinţelor depăşirii termenului de prescripţie extinctivă. Ed. în Culegere de practică judiciară civilă 1993-1998. p. nr. Beleiu Gh. Manual de drept civil. Care este actul normativ ce o reglementează? 3. Bucureşti. . Drept civil. 4. vol. Partea generală. 19 alin. nota II la dec. Partea generală. 2 din Decretul nr. Elementele dreptului civil.. dec. Andrei Petru P. Partea generală.. Lumina Lex.. 83.

Când începe să curgă termenul de prescripţie extinctivă. Care sunt cauzele de suspendare a prescripţiei extinctive? 21. dreptul material la acţiune sau dreptul procesual la acţiune? 5. Când se împlineşte un termen de o lună care începe să curgă pe 31 ianuarie? 16. cunoscută şi sub denumirea de uzucapiune? 6. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe luni sau pe ani? 15. de regulă. Repunerea în termen operează de drept sau numai prin intermediul instanţei de judecată? PARTEA a II-a 50 . de regulă. de regulă? Cunoaşteţi excepţii de la această regulă? 12. prescriptibile sau imprescriptibile? 7. de Luni până Vineri. Care sunt cauzele de întrerupere a prescripţiei extinctive? 19. Există termene de prescripţie extinctivă pe ore? 13. de regulă. prescriptibile sau imprescriptibile? 8. de regulă. prescriptibile sau imprescriptibile? 9. Care sunt cauzele de repunere în termen a prescripţiei extinctive? 24. între orele 9 şi 13) pentru a depune o acţiune în instanţă. Care este termenul pentru a solicita repunerea în termen? 25. Care sunt termenele generale de prescripţie extinctivă şi pentru ce fel de acţiuni sunt aplicabile? 10. Ce efect are întreruperea asupra cursului prescripţiei extinctive? 18. mai există o posibilitate de depunere a acţiunii în termen? 17. Drepturile nepatrimoniale sunt. 11. Dacă un avocat a depăşit programul judecătorului de serviciu (stabilit. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe zile? 14. Ce efect are suspendarea asupra cursului prescripţiei extinctive? 20. Prescripţia extinctivă înseamnă acelaşi lucru cu prescripţia achizitivă. În cât timp de la încetarea cauzei de suspendare îşi poate valorifica titularul dreptul la acţiune? 22. Drepturile reale sunt. Drepturile de creanţă sunt.4. Ce se pierde prin prescripţia extinctivă: dreptul subiectiv civil. care se prescrie în ziua următoare. Daţi exemple de termene speciale. Ce efect are repunerea în termen asupra cursului prescripţiei extinctive? 23.

la sănătate. la stare civilă). Caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă sunt următoarele: 1. legea stabilind începutul.01. cit. . Orice persoană fizică poate figura ca subiect într-un raport juridic. . SECŢIUNEA I NOŢIUNEA. 63 51 . având capacitate civilă. Personalitatea juridică reprezintă calitatea pe care o are o fiinţă umană de a fi subiectul unui raport juridic civil63. la integritate fizică şi morală).drepturi care individualizează persoana în cadrul familiei sau societăţii (dreptul la nume. 221. 64 Publicat în B. op. sclavii nu aveau personalitate juridică. 62 P. Următoarele categorii de drepturi fac parte din conţinutul capacităţii de folosinţă: . Decretul nr.1954. la viaţă intimă. de inventator). Constituţia Romaniei. Conţinutul capacităţii de folosinţă este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor civile pe care le poate avea persoana fizică în cadrul raporturilor juridice civile. Este reglementată de Decretul nr. titulară de drepturi subiective şi de obligaţii civile. I. Codul familiei. 32/31. legalitate. Of. Andrei. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice64. figurând ca subiect activ sau pasiv într-un raport juridic civil. . la domiciliu. conţinutul şi sfârşitul ei. nr. Termenul de persoană provine din latinescul persona.1954. Apetrei. 31/195465. 8/31. însemnând masca pe care o purta actorul în tragedia antică şi semnificând rolul pe care îl are omul în viaţa socială62. REGLEMENTAREA.drepturile personalităţii (dreptul la propria imagine. p.01. Of. Codul penal şi numeroase alte acte normative.drepturi asupra creaţiei intelectuale sau artistice (dreptul de autor. Codul civil. În epoca sclavagistă. la secretul convorbirilor telefonice şi al corespondenţei).. CONŢINUTUL ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice reprezintă acea parte componentă a capacităţii civile constând în aptitudinea generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii. fiind consideraţi obiecte grăitoare. 65 Publicat în B.drepturi privind integritatea fizică şi morală a persoanei (dreptul la viată. care cuprinde două elemente: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu.PERSOANA FIZICĂ CAPITOLUL I CAPACITATEA DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Prin persoana fizică se înţelege orice fiinţă umană. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului nr. în condiţiile legii. nr.

fiind o aptitudine generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii civile. civ. civ.vânzarea între soţi nu este permisă. dreptul de a fi tutore sau curator) sau măsuri de siguranţă luate împotriva persoanelor care au comis fapte penale (interdicţia de a se afla într-o anumită localitate). conform art. . inalienabilitate.. 810 C. 1309 C. precum decăderea din drepturile părinteşti sau îndepărtarea de la tutelă.minorul de 16 ani nu poate dispune prin testament în favoarea tutorelui. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil..ofiţerii de nave nu pot primi legate făcute pe navă.. conform art. Sancţiunea pentru nerespectarea acestor interdicţii este nulitatea absolută sau relativă. SECŢIUNEA II ÎNCEPUTUL CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 52 . decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. potrivit art.de natură penală. 809 C. 807 C. b) îngrădiri cu caracter de ocrotire: .medicii şi farmaciştii nu pot primi donaţii sau legate de la persoanele pe care le-au tratat în boala de care acestea au decedat. 133 alin. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de folosinţă. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile. civ.de dreptul familiei. intangibilitate. dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura celeia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii. fiind recunoscută tuturor persoanelor fizice. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de folosinţă sunt nule absolut. universalitate.. potrivit art.2. civ. dacă nu sunt rude cu testatorul.tutorele nu poate fi adjudecatar de bunuri din averea celui pus sub tutela sa. procurorii şi avocaţii nu pot cumpăra drepturi litigioase. fam. 3. în cursul unei călătorii. nici funcţionnarii publici privind bunurile statului care se vând prin ei. 1307 C. nici mandatarii privind bunurile pe care ei sunt însarcinaţi să le vândă. civ. . Există două categorii de îngrădiri aduse capacităţii de folosinţă: a) îngrădiri cu caracter de sancţiune: . drepturile părinteşti.de drept civil. . adică în mod excepţional şi temporar. potrivit art.minorul de 16 ani poate dispune prin testament numai de o jumătate din averea sa. generalitate.judecătorii. precum pedeapsa penală accesorie a interzicerii unor drepturi (dreptul de a alege şi de a fi ales. după cum norma juridică încălcată ocroteşte un interes general sau personal. 1308 C. 883 C. . .. .minorul nu poate sa facă donaţii sau să garanteze obligaţia altuia. nici administratorii privind bunurile din averea încredinţată îngrijirii lor.. 3 C. conform art. potrivit art. în cazul în care părinţii sau tutorele sunt neglijenţi ori abuzivi faţă de cei aflaţi în ocrotirea lor. 4. . precum nedemnitatea succesorală şi excluderea de la succesiune a moştenitorilor care au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de omor sau tentativă de omor asupra persoanei care a lăsat moştenirea şi a celor care nu l-au denunţat pe autorul omorului acesteia. 6. . a căror soluţionare este de competenţa tribunalului judetean în a cărui circumscripţie teritorială îşi execită funcţia sau profesia. egalitate. nici parţial.. . civ. conform art. civ. nici total. pentru că nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă. 5.

7 alin. 31/1954. de regulă. De asemenea. 61 C. încetează căsătoria şi obligaţiile personale. Înlăturarea acestei incertitudini se face prin declararea judecătorească a morţii persoanei dispărute. Sfârşitul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice coincide cu data morţii stabilită prin hotărâre judecătorească. dar nenăscut încă. ca regulă. I. Din momentul constatării morţii biologice se poate păşi la prelevarea şi transplantul de organe umane67. dacă se va naşte viu. 32/1954. De asemenea. în anumite situaţii (război. 67 P. potrivit art. din acest moment se deschide succesiunea. sau s-a născut mort. 31/1954. a revenirii la viaţă a persoanei..Potrivit art. Ca o excepţie. deoarece el poate dobândi doar drepturi. 1 din Decretul nr. această procedură are aceleaşi efecte ca şi constatarea directă a decesului. 31/1954 şi art. caz în care aerul lipseşte din plămânii săi. Moartea biologică constă în încetarea cu desăvârşire a vieţii prin oprirea pulsaţiilor creierului. S-a prevăzut o perioadă minimă de 180 de zile (6 luni) şi una maximă de 300 de zile (10 luni) ca limite ale concepţiei şi un interval de 121 de zile (4 luni) în care se situează momentul concepţiei. nu şi obligaţii66. p. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice încetează. 7 alin. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice începe. Prin verificarea existenţei aerului în plămânii copilului se determină dacă acesta s-a născut viu şi a murit ulterior. 3. însemnând faptul că copilul conceput se socoteşte născut atunci când este vorba de drepturile sale. fam. Există două feluri de declarare judecătorească a morţii: 66 Această excepţie este exprimată în adagiul din dreptul roman infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur. având drept consecinţă încetarea capacităţii de folosinţă. 16-21 din Decretul nr. dar în mod excepţional există posibilitatea reanimării. timpul cuprins între a 300-a şi a 180-a zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiei. când aceasta dobândeşte calitatea de subiect de drept. Declararea judecătorească a morţii Conform art. accidente sau catastrofe naturale. 2 din Decretul nr.1. drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţie. Andrei. de la data naşterii persoanei. iar un copil este considerat ca născut din căsătorie sau din afara căsătoriei. deşi din punct de vedere juridic ea există. op. persoana prezintă toate simptomele morţii. SECŢIUNEA III ÎNCETAREA CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 3. cunoscut fiind faptul că celula nervoasă este prima care se descompune. Capacitatea anticipată de folosinţă a persoanei fizice are importanţă practică în cazul în care tatăl copilului conceput. În cazul morţii clinice. 53 . Pentru determinarea perioadei în care copilul a fost conceput. 7 alin. odată cu moartea ei fizic constatată de un medic prin certficat medical constatator al morţii. decedează. Apetrei. 232. urmat de actul şi certificatul de deces întocmite de către ofiţerul de stare civilă. mai sus amintite. 31/1954.. legea a instituit prezumţia absolută a timpului legal al concepţiei. Moartea fizic constatată prin certificat de deces Conform art. Astfel. cu condiţia ca el să se nască viu (nu şi viabil) şi să dobândească doar drepturi. conform art. nu şi obligaţii). 36-43 din Decretul nr. 1 din Decretul nr. cit. deoarece acest copil îl va moşteni (sub beneficiu de inventar.2. nu există posibilitatea stabilirii prin constatare directă (examinarea cadavrului) a decesului persoanei. dispariţia îndelungată fără nici o ştire a persoanei). neştiindu-se cu exactitate dacă se mai află în viaţă sau nu.

care se păstrează. instanţa comunică această hotărâre autorităţii tutelare pentru a se institui curatela. 31/1954. Totuşi. hotărârea de declarare a dispariţiei nu produce nici o modificare privind capacitatea de folosinţă a persoanei dispărute. După 45 de zile de la afişarea cererii. declararea judecătorească a morţii. cu invitaţia ca persoanele ce pot da informaţii să le comunice organelor de cercetare sau instanţei. cu participarea celui care a formulat cererea (reclamantul) şi. 2. reprezentând excepţia. declararea judecătorească a dispariţiei. această dată va fi considerată ca fiind ultima zi a lunii sau. prin organele primăriei şi ale poliţiei. dacă nu se poate stabili nici luna. singurul efect constând în îndeplinirea primei condiţii de fond pentru declararea judecătorească a morţii. declararea judecătorească a morţii.1. Efectele hotărârii de declarare a dispariţiei: Persoana este considerată dispărută. Dacă nu se poate stabili data ultimelor ştiri. crezându-se că ea nu mai este în viaţă. iar dacă a avut un madatar general. Preşedintele instanţei care primeşte cererea dispune. a procurorului. rude. preşedintele instanţei va fixa un termen de judecată. în vederea administrării averii dispărutului. care poate fi atacată prin căi ordinare sau extraordinare de atac. potrivit art. 2. în mod obligatoriu. deci socotită încă în viaţă. în care hotărârea de declarare a dispariţiei rămasă definitivă se va afişa timp de 30 de zile la uşa instanţei şi la primăria ultimului domiciliu al celui dispărut. va fi citată şi la domiciliul acesteia. preşedintele instanţei va sesiza autoritatea tutelară care va lua măsura numirii unui curator pentru administrarea bunurilor. apoi aceasta deliberează şi pronunţă hotărârea. Dacă dispărutul posedă bunuri. precedată de declararea judecătorească a dispariţiei. Declararea judecătorească a dispariţiei Condiţii: 1. pentru copiii persoanei dispărute se poate lua măsura numirii unui tutore. persoana trebuie să lipsească de la domiciliu. Cele două condiţii. Procedura declarării judecătoreşti a morţii cuprinde două faze: A. să se facă cercetări privind persoana dispărută şi afişarea cererii la ultimul domiciliu al dispărutului şi la primărie. care se defăşoară după regulile prevăzute de Codul de procedură civilă. creditori. c) faza ulterioară judecăţii. 19 din Decretul nr. Probele se administrează în faţa instanţei. însă nu decedată. reprezentând regula. citând părţile. copii. pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. 54 . A. Dacă persoana dispărută posedă bunuri. procurorul. b) faza judecăţii proriu-zise. fără declararea judecătorească a dispariţiei. B. precedată sau nu de declararea judecătorească a dispariţiei. Cererea de declarare a dispariţiei poate fi formulată de orice persoană interesată (soţ. privind situaţii de fapt. Persoana dispărută (pârâtul) va fi citată la ultimul domiciliu. declararea judecătorească a morţii. de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă trebuie să fi trecut un an. iar pentru administrarea bunurilor acestuia se poate lua măsura numirii unui curator. a anului calendaristic cunoscut. Aşadar. Procedura de soluţionare a cererii de declarare judecătorească a dispariţiei parcurge următoarele trei etape: a) faza prealabilă judecăţii are drept scop culegerea de informaţii cu privire la persoana dispărută şi luarea unor măsuri de conservare a bunurilor ei. din oficiu) şi se depune la instanţa pe raza căreia a avut ultimul domiciliu persoana dispărută.

în funcţie de tipul de declarare judecătorească a morţii aplicabil. Procedura de declarare judecătorească a morţii: Este aceeaşi ca şi pentru declararea dispariţiei. cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă şi nu va mai fi socotit bigam.în funcţie de data morţii stabilită în hotărâre se va determina calitatea copiilor născuţi între timp ca fiind copii din căsătorie sau din afara ei. 2) neprecedată de declararea judecătorească a dispariţiei – excepţia Condiţii: .încetează căsătoria la data morţii stabilită în hotărâre. cu cele trei etape. 41 din Decretul nr. Condiţii: . nu este necesară o hotărâre judecătorească de anulare a hotărârii de declarare a dispariţiei. deoarece aceasta din urmă nu are efecte asupra capacităţii de folosinţă a persoanei.: contractul de mandat).să fi trecut cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă. . uzufruct. ea considerându-se a fi în viaţă.Dacă persoana declarată dispărută reapare.de la data afişării hotărârii de declarare a dispariţiei să fi trecut 6 luni. ea se va socoti de la sfârşitul lunii sau al anului ultimelor ştiri. . care va înregistra decesul şi va elibera certificatul de deces. . B. Cel în cauză este considerat mort după ce hotărârea a rămas definitivă. iar dacă aceasta nu se poate stabili cu precizie. Dacă data ultimelor ştiri nu poate fi stabilită exact.să existe o hotărâre judecătorească de declarare a dispariţiei. şi abitaţie se sting pe data morţii dispărutului. . Rectificarea datei morţii: Dacă ulterior rămânerii definitive a hotărârii se ivesc probe din care rezultă că data morţii este alta decât cea stabilită în hotărâre se poate solicita instanţei care a emis-o 55 .persoana a dispărut în cursul unei împrejurări care îndreptăţeşte a se presupune decesul (ex.: război. . respectiv de 1 an. naufragiu.să fi trecut cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă. accident aviatic). Data morţii stabilită de instanţă în cuprinsul hotărârii nu se confundă cu data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii. În cazul în care s-a instituit tutela minorului şi curatela pentru bunurile dispărutului. .drepturile de uz. Împrejurarea excepţională se va proba cu orice mijloc de probă. Hotărârea definitivă de declarare a morţii se comunică serviciului de stare civilă de la locul naşterii persoanei declarate moartă.regula Declararea judecătorească a morţii poate fi cerută de orice persoană interesată. Declararea judecătorească a morţii 1) precedată de declararea judecătorească a dispariţiei . de la data stabilită în hotărâre.înceteaza capacitatea de folosinţa a persoanei fizice şi calitatea acesteia de subiect de drept. neexistând un certificat constatator al morţii. data morţii va fi ultima zi a termenului de 4 ani. Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii. iar cele dobândite ulterior vor fi bunuri proprii ale soţului supravieţiutor. Efectele hotărârii declarative de moarte: . ca şi cele rezultate din acte juridice intuitu personae (ex. 32/1954. fiind o situaţie de fapt. .se deschide succesiunea celui declarat mort. Bunurile dobândite până la data morţii rămân bunuri comune ale soţilor. Instanţa de judecată stabileşte şi data morţii. încetarea acestor măsuri are loc la cererea persoanei reapărute forulată către autoritatea tutelară. conform art. dar cu efect retroactiv. Dacă soţul supravieţiutor s-a recăsătorit.

fără a se putea stabili daca una a supravieţiut celeilalte. potrivit art. 2003.dacă soţia nu s-a recăsătorit. Cererea de anulare este imprescriptibilă şi se adresează instanţei care a pronunţat hotărârea. în acelaşi moment. Subiectele dreptului civil. acesta fiind obligat să facă rectificarea în registrul de stare civilă. care va rectifica data morţii în registrul de stare civilă. fără fructe. cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă. conform art. conform art. naufragiu. Efectele rectificării datei morţii se produc asupra drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale.rectificare datei morţii. care se vor reconsidera în raport cu noua dată. redobândind capacitatea de folosinţă în mod retroactiv.dacă soţul supravieţuitor s-a recăsătorit. Dacă mai multe persoane cu vocaţie succesorală reciprocă (rude) au murit în aceeaşi împrejurare extraordinară (ex. 21 din Decretul nr. care o va judeca de urgenţă. orice persoană interesată (în special persoana în cauză. ele sunt socotite că au murit deodată. de la subdobânditorii bunurilor succesorale cu titlu gratuit (indiferent de buna sau reaua-credinţă) şi de la subdobânditorii cu titlu oneros de rea-credinţă.cel declarat mort este considerat că a fost întotdeauna în viaţă. până când soţul va promova acţiunea în tăgada paternităţii. şi nu se moştenesc între ele. Ed. cu citarea părţilor şi cu participarea obligatorie a procurorului. prima căsătorie considerându-se desfăcută pe data încheierii noii căsătorii. fără a se putea stabili care dintre ele a decedat mai înainte. Beleiu Gh.bunurile dobândite de celălalt soţ în timpul dispariţiei sunt bunuri proprii. 56 . 31/1954. . acesta va fi considerat copil din căsătorie. . Anularea hotărârii de declarare a morţii: Dacă cel declarat judecătoreşte mort este în viaţă şi reapare sau se descoperă actul de deces fizic constatat.: cutremur. catastrofă aeriană). Importanţa acestora constă în stabilirea momentului morţii din punct de vedere succesoral. Drept civil român. Doar subdobânditorii cu titlu oneros de bună-credinţă nu sunt obligaţi la restituirea bunurilor. Judecata se face de urgenţă. deoarece pentru a succede. nu comune. spre deosebire de moştenitorii de reacredinţă). acţiunea nefiind supusă prescripţiei extinctive. Introducere în dreptul civil. . Bibliografie: 1.. succesiunea fiecăruia cuvenindu-se persoanelor îndreptăţite existente la acea dată. Bucureşti. Instanţa modifică hotărârea şi o comunică pe cea nouă serviciului de stare civilă. 20 din Decretul nr. Universul Juridic. Efectele hotărârii judecătoreşti de anulare a declararii morţii sunt următoarele: . persoana trebuie să existe în momentul deschiderii succesiunii. 3 din Decretul nr. 18 alin. iar data deschiderii succesiunii va fi aceeaşi pentru toţi. aflată în viaţă) şi procurorul pot cere anularea hotărârii de declarare a morţii. cu citarea părţilor şi a procurorului. 31/1954. Hotărârea de anulare a declarării morţii se comunică serviciului de stare civilă care a înregistrat moartea. . 31/1954.cel declarat mort poate cere înapoierea bunurilor sale de la moştenitorii săi (cei de bună-credinţă vor restitui doar bunul. Comorienţii: Sunt persoane care au decedat în aceeaşi împrejurare. dar a născut un copil în lipsa soţului.

Persoana fizică. care dintre căsătorii rămâne valabilă. Bucureşti. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a dispariţiei? 11. Bucureşti. cum trebuie să se procedeze? 12. Ce efect are hotărârea judecătorească de declarare a dispariţiei? Dacă persoana dispărută reapare. Decretul nr. Iaşi. Decretul nr. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice? 4. 4. 7.. Poenaru E.. 2000. 3. Persoana fizică. Ankarom. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii precedată de declararea judecătorească a dispariţiei? 13. Dacă între timp soţul supravieţuitor s-a recăsătorit. Ce efecte are hotărârea de anulare a declararii judecătoreşti a morţii? 19. Persoana juridică. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului nr. 1998. În ce acte normative este reglementată capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 3.2. 2002. 2002. Teoria generală. Când încetează capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 9. All Beck. 5. Prezentaţi prezumţia timpului legal al concepţiei. 57 . 2. Rauschi Şt. Ed. Care sunt efectele hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii? 16. Junimea. Popa Gh.. 6. All Beck. Când începe capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 6. Codul civil. Apetrei I. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii fără declararea judecătorească a dispariţiei? 14.. 5. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei fizice? Ce condiţii trebuie îndeplinite? 7. 8. Drept civil. Drept civil. Prezentaţi procedura de declarare judecătoreasă a morţii. Dacă persoana declarată judecătoreşte moartă reapare. Explicaţi noţiunea de comorienţi şi prezentaţi importanţa lor practică. Partea generală. Ed. Andrei Petru P. 15. Iaşi. Definiţi capacitatea de folosinţă a persoanei fizice. Rauschi Şt. În ce situaţie se recurge la declararea judecătorească a morţii? 10. Persoanele. având în vedere ca soţul din prima căsătorie declarat judecătoreşte mort a reapărut? 21.. Drept civil. Persoanele. Drept civil... Teoria generală. 8. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. 31/1954. Partea generală. cum trebuie să se procedeze pentru a-şi redobândi calitatea de subiect de drept? 18. Ed. Boroi G. Prezentaţi exemple de îngrădiri legale ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. Ce persoane sunt scutite de înapoierea bunurilor succesorale după apariţia persoanei declarate judecătoreşte moartă? 20. Cum se procedează pentru a rectifica data morţii? Ce efecte are o hotărâre de rectificare a datei morţii? 17. Întrebări de evaluare: 1. Ed.

58 .

: cumpărarea de rechizite sau dulciuri). 4. 124. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de exerciţiu. la ridicarea interdicţiei judecătoreşti. şi art.. 5. 807. legalitate.2. Totuşi.1. 25 din Decretul nr. art.: somaţia. generalitate. nici total. REGLEMENTAREA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE EXERCIŢIU Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice reprezintă o parte a capacităţii civile care constă în aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. prin încheierea oricăror acte juridice civile. însă nu au experienţă juridică. 32/1954. 4. persoana trebuie să aibă discernământ. 950-952 C. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile. şi cele fără capacitate de exerciţiu nu au discernământ. 8-11 din Decretul nr. art. Se prezumă că persoanele cu capacitate deplină de exerciţiu au discernământ. 105. Capacitatea de exerciţiu restrânsă 59 . pentru că nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de exerciţiu. Caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu: 1.133. inalienabilitate. fiind o aptitudine a persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile civile. Este reglementată de art. Însă discernământul nu trebuie confundat cu capacitatea de exerciţiu. 3. SECŢIUNEA II TIPURI DE CAPACITATE DE EXERCIŢIU 2. nici parţial.CAPITOLUL II CAPACITATEA DE EXERCIŢIU A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NOŢIUNEA. civ. cele cu capacitate restrânsă de exerciţiu au discernământ. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de exerciţiu sunt nule absolut. deoarece există posibilitatea ca o persoană cu capacitate de exerciţiu să nu aibă temporar discernământ (în caz de beţie. întreruperea prescripţiei sau înscrierea ipotecii) şi acte mărunte (ex. adică aptitudinea de a înţelege semnificaţia şi consecinţele juridice ale actelor încheiate. 5. Pentru a încheia acte juridice. Lipsa capacităţii de exerciţiu încetează la împlinirea vârstei de 14 ani pentru minori. conţinutul şi sfârşitul ei. Actele acestora se încheie de reprezentanţii lor legali – părinţi sau tutore. prin moartea persoanei sau declararea judecătorească a morţii. încheind acte juridice civile. Lipsa capacităţii de exerciţiu Minorii cu vârsta sub 14 ani şi interzişii judecătoreşti (debili şi alienaţi mintali puşi sub interdicţie judecătorească) nu au capacitate de exerciţiu. egalitate. 2. fam. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. intangibilitate. 2. 31/1954. hipnoză ori somnambulism) sau ca o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu (interzişii judecătoreşti) să aibă perioade de luciditate. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil.147 C. legea stabilind începutul. persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu pot încheia singure acte de conservare (ex.

369-371. 2. dacă au împlinit vârsta de 10 ani. pp.. aceasta reprezintă aptitudinea de a încheia orice fel de acte juridice (de conservare. Boroi. De asemenea. pentru femeia minoră care se căsătoreşte. Capacitatea de exerciţiu deplină începe la împlinirea vârstei de 18 ani..3. 2) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal.Minorii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani au capacitate de exerciţiu restrânsă. Cu 68 Gh. Căsătoria ei la vârsta de 15 ani se face cu aprobarea Preşedintelui Consiliului Judeţean şi cu avizul medicului. Rauschi ş. de administrare. pp. ca regulă. pp. cit. ipoteca. op. actele încheiate cu tutorele său ori cu soţul. Capacitatea de exerciţiu deplină Reprezintă aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. op.C. păstrează capacitatea de exerciţiu deplină dobândită. minorul poate cere singur autorităţii tutelare schimbarea felului învaţăturii şi locului ei şi poate cere singur în instanţă pensie de întreţinere de la părintele său. prin moartea lui sau declararea judecătorească a morţii sale. Capacitatea de exerciţiu restrânsă încetează prin împlinirea vârstei de 18 ani. 3) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. cit. dar cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui.. minorii pot încheia singuri contract de muncă de la vârsta de 16 ani. Şt. poate dispune prin testament de jumătate din bunurile sale. G. distingem între patru categorii de acte juridice68: 1) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal şi singur sunt actele de conservare şi actele mărunte. cit. dacă a împlinit 16 ani. fratii sau surorile tutorelui.. Beleiu. 60 . de dispoziţie). pot să îşi exprime consimţământul la adopţia lor. sau de la împlinirea vârstei de 16 sau chiar de 15 ani. el poate face depuneri la C. 4) acte interzise minorului cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani sunt donaţiile. el poate înstrăina în acest mod bunurile supuse stricăciunii şi cele nefolositoare pentru el şi poate închiria un imobil pentru o perioadă mai mică de 3 ani. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. o pierde şi revine la cea restrânsă de exerciţiu. Ca excepţii de la regulile mai sus prezentate. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui şi cu încuviinţarea autorităţii tutelare sunt actele de dispoziţie (ex. garantarea obligatiei altuia. poate încheia acte de administrare a patrimoniului nelezionare şi. tranzacţia judiciară. De asemenea.E. prin punerea minorului sub interdicţie. 241-243. gajul. minorul poate face o recunoaştere de paternitate şi minora poate promova acţiunea în stabilirea paternităţii copiluilui. 353-355. ruda în linie dreaptă. încheind personal şi singur orice acte juridice civile permise de lege. ca o excepţie. În cazul în care ea divorţează mai devreme de împlinirea vârstei de 18 ani. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui dată pentru fiecare act în parte.. însă. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu deplină. dacă se anulează căsătoria. şi dispune de aceste sume.: vânzarea. renunţarea la un drept. femeia minoră se poate căsători de la vârsta de 16 sau 15 ani. op. sunt actele de administrare. a. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânsă. ei încheind actele lor juridice. fără asistenţă juridică. pot să îşi exprime părerea cu privire la care părinte doresc să stea după divorţ. acceptarea sau renunţarea la o succesiune).

op..Apetrei. Codul civil.. Drept civil. pp. . persoana fizică poate încheia acte juridice şi prin madatar (reprezentant convenţional). prezentându-i-se acesteia ca un major. Minorul care a indus în eroare cealaltă parte. în termen de 3 ani de la data cănd ocrotitorul legal a cunoscut cauza anulării.actelor juridice încheiate de persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Ed. Ed. Drept civil. Persoanele. Drept civil român. Boroi.. 8. op. I. Persoana fizică.a. 2003. dar nu mai mult de 18 luni de la data încheierii actului juridic. dar fără încuviinţarea autorităţii tutelare. Decretul nr.actele juridice încheiate de persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă. All Beck. Iaşi. 2. 2002.. prin punerea sub interdicţie a persoanei sau în cazul anulării căsătoriei femeii minore. dacă este necesar.excepţia actelor strict personale. pp. 372-375. părţile fiind obligate să îşi restituie reciproc prestaţiile efectuate. SECŢIUNEA III SANCŢIUNEA APLICABILĂ NERESPECTARII REGULILOR PRIVIND CAPACITATEA DE EXERCIŢIU Nulitatea relativă este sancţiunea care se aplică următoarelor acte juridice69: . Apetrei I. 4. Poenaru E. Decretul nr. Andrei. de către autoritatea tutelară. Persoana juridică. 2000. Bucureşti. Introducere în dreptul civil. All Beck. 6. 61 . Întrebări de evaluare: 69 G. Ed. P.. Şt. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. 7. . 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui.. 1998.actele juridice încheiate de persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu. Rauschi ş. pp. 2002. cit. Ankarom. Drept civil. Partea generală... Beleiu Gh. Teoria generală. Universul Juridic. op.. 5. Bucureşti. Anularea în instanţă a actului juridic poate fi cerută de către persoana ocrotită sau de către părinţii săi ori tutorele ei. 32/1954. Popa Gh. Ed. Andrei Petru P. Partea generală. Persoanele. numai în măsura în care s-au îmbogăţit. 9. .. Bibliografie: 1. Drept civil. nu mai are dreptul să ceară anularea actului pentru lipsa capacităţii depline de exerciţiu. Ca o consecinţa a anulării actului juridic. Boroi G. 243244. Nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare de ocrotitorul legal şi. Persoana fizică. Bucureşti. 331-332. Junimea. Capacitatea de exerciţiu deplină încetează prin decesul persoanei sau declararea judecătorească a morţii sale. Teoria generală. Subiectele dreptului civil.actele juridice încheiate de reprezentantul legal fără încuviinţarea autorităţii tutelare. cit. Codul familiei. Rauschi Şt. Rauschi Şt. cit. 3.. Minorii sunt obligaţi să înapoieze ce au primit. Iaşi. Ed.. acesta este lipsit de efecte în mod retroactiv.

cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. În ce acte normative este reglementată capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 3. persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 10. Ce acte juridice pot încheia. Ce persoane au capacitate deplină de exerciţiu? De la ce vârstă se dobândeşte această capacitate. persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 11. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 9.1. Ce persoane nu au capacitate de exerciţiu? Cum se încheie actele juridice ale acestor persoane? 6. ca o excepţie de la regula generală? 5. dar şi a autorităţii tutelare. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu? 8. 2. Ce persoane au capacitate de exerciţiu retrânsă? Cum încheie aceste persoane actele juridice? 7. Definiţi capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice? 4. Care este sancţiunea aplicabilă pentru actele juridice încheiate cu nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 62 . cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Ce acte juridice pot încheia.

sunt imprescriptibile extinctiv şi achizitiv. nu pot fi exercitate prin reprezentare. aparţinând oricărei persoane fizice în parte. Andrei. dar şi plata unor despăgubiri băneşti pentru daune morale.însemnând poreclă. astfel încât titularul unui astfel de drept. op. Legiuitorul a instituit ca mijloc de contrângere a pârâtului la executarea hotărârii judecătoreşti (constând într-un fapt personal al lui) plata unei amenzi pe fiecare zi de întârziere în folosul statului.1. . un domiciliu şi o stare civilă. 256. poate promova o acţiune în instanţă împotriva autorului faptei ilicite. CARACTERELE JURIDICE ŞI OCROTIREA ATRIBUTELOR DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE Prin identificarea persoanei fizice se înţelege individualizarea persoanei în cadrul raporturilor juridice civile.. . Codul familiei şi Ordonanţa de Guvern nr. cit. atributele de identificare ale persoanei fizice sunt ocrotite. romanii folosind trei nume. prin nume se înţelege numele de familie şi prenumele. .sunt universale. 31/1954. nu se pierd prin nefolosire şi. nefiind transmisibile. . Numele este reglementat de Decretul nr. SECŢIUNEA II NUMELE 2. În ce priveşte natura juridică a acestora. numele tatălui sau al mamei pentru copiii din afara căsătoriei.CAPITOLUL III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NATURA JURIDICĂ. oricât timp o persoană ar folosi numele alteia. 31/1954. În sens larg. Numele româneşti provin de la meserii.02. Noţiune. pentru că se nasc odată cu naşterea persoanei şi încetează la moartea ei. 54-56 din Decretul nr. 63 . localităţi. Of. 68/02. în principiu. Publicată în M. orice persoană fiind obligată să aibă un nume. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice71. caractere juridice Numele reprezintă cuvântul sau totalitatea cuvintelor prin care se desemnează şi se identifică o persoană fizică în familie şi în societate70. nu-l poate dobândi.sunt drepturi absolute.sunt drepturi personale. cât şi obligaţii. p.2003.constituie atât drepturi. prenomen .însemnând nume de familie. ele sunt drepturi personale nepatrimoniale. nr.însemnând prenume şi cognomen . iar în sens restrâns – numele de familie. Principalele atribute de identificare a persoanei fizice sunt numele. pentru că. 70 71 P. reglementare. însemnând că toate persoanele sunt obligate să se abţină de a aduce vreo atingere lor. pentru înlăturarea ei. Termenul de nume provine din latinescul nomen . . Potrivit art. domiciliul şi starea civilă. Atributele de identificare a persoanei fizice prezintă următoarele caractere juridice: . dacă a fost victima unei fapte prin care s-a adus o atingere acestor atribute. restabilirea dreptului şi repararea daunelor materiale suferite.sunt inalienabile. oricât timp ar trece.

ca urmare a stabilirii filiaţiei copilului din afara căsătoriei Numele de familie al acestui copil va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia. atunci copilul va păstra acest nume (adică numele de familie al mamei din momentul naşterii copilului). instanţa va putea încuviinţa copilului să poarte numele acestuia. Modificarea numelui de familie: a) ca efect al schimbării stării civile a persoanei 1. fam. Dacă ei nu au un nume comun. Dacă filiaţia a fost stabilită prin recunoaştere voluntară şi simultană de ambii părinţi. Dacă părinţii nu au un nume comun (fiecare şia păstrat numele anterior la încheierea căsătoriei). Pentru copilul din afara căsătoriei. nr. 5. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. este un drept universal. ca urmare a stabilirii filiaţiei unui copil înregistrat ca având părinţi necunoscuţi Numele de familie al acestui copil se va modifica. este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. copilul din căsătorie preluând numele de familie comun al părinţilor săi. mama). persoana adoptată va purta numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite. care poate fi numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite. În caz de neînţelegere între aceştia. atribuindu-i numele părintelui faţă de care s-a stabilit ulterior filiaţia. 2. 4. dar instanţa poate dispune modificarea numelui de familie al copilului. copilul va purta numele mamei dinainte de căsătorie. după cum el este un copil din căsătorie sau din afara căsătoriei. 7. dar. conform art. 41/2003. conform art. 2. Dobândirea numelui de familie: Numele de familie se dobândeşte prin filiaţie. copilul dobândeşte numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. 64 . Pentru copilul găsit. 6. 3.2. şi dacă ulterior se stabileşte filiatia şi faţă de celălalt părinte. 3. este un tot unitary. 4. ca urmare a încuviinţării adopţiei Persoana adoptată dobândeşte numele de familie al adoptatorului. 2 alin. după cum se învoiesc părinţii. numele de familie şi prenumele acestuia se stabileşte de către primăria localităţii în raza căreia a fost găsit.Numele are următoarele caractere juridice: 1.G. în funcţie de înţelegerea lor. este un drept personal. în principiu. 2. În caz de neînţelegere între aceştia. copilul va lua numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. iar dacă adopţia este făcută de doi soţi. 62 C. este inalienabil. ca urmare a admiterii acţiunii în tăgada paternităţii copilului din căsătorie Dacă mama nu are un nume de familie comun cu al soţului. Numele de familie Numele de familie are drept scop identificarea unei persoane fizice în societate. la înregistrarea naşterii. dacă mama are un nume de familie comun cu al soţului. persoana adoptată va dobândi numele de familie comun al acestora. este un drept absolut. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. prin dispoziţia primarului. format din nume de familie şi prenume. numele de familie al acestuia va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia (de regulă. 3 din O. este un drept legal. ai cărui părinţi nu au putut fi identificaţi.

divorţul nu produce nici o modificare în acest sens. nulităţii sau anulării adopţiei În aceste situaţii. Pentru minor sau interzis judecătoresc. Cererea poate fi formulată de către cetăţenii majori români şi apatrizi. b din O. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.5. nr. b) ca efect al modificării numelui de familie pe cale administrativă Schimbarea numelui de familie pe cale administrativă reprezintă înlocuirea. pentru motive temeinice (ex.să ia ca nume comun numele de familie unuia sau altuia dintre ei. În termen de 30 de zile de la publicare. pe cheltuiala solicitantului. Aceasta trebuie motivată şi însoţită de o serie de acte (ex.. prin decizie administrativă. Totuşi. adoptatul revine la numele său de familie avut anterior adopţiei. Apoi. pentru motive temeinice. are nevoie de consimţământul celuilalt soţ. dosarul se trimite spre soluţionare la Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean. acesta poate solicita revenirea la numele avut înainte de căsătorie.: copii legalizate de pe certificate de stare civilă).: renumele profesional dobândit). în mod excepţional. Motivele temeinice pentru care se poate încuviinţa schimbarea numelui de familie pe cale administrativă sunt enumerate în art. . ca urmare a nulităţii sau anulării căsătoriei În această ipoteză fiecare dintre soţi revine la numele de familie avut înainte de căsătorie. 4 alin. Schimbarea numelui minorului se poate face odată cu cel al părinţilor ori ulterior. în cazul desfacerii adopţiei. în Monitorul Oficial.: numele este format din expresii indecente sau ridicole). Potrivit art. Partea a III-a. Chiar dacă unul dintre soţi nu este de acord cu aceasta. 65 . 398-399. În cazul în care soţii au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei. din raza teritorială a domiciliului solicitantului. 41/2003. cererea se face de către părinţi sau de tutore. soţul supravieţuitor va purta în continuare numele din căsatorie.să păstreze fiecare numele de familie avut înainte de căsătorie. 6. la cerere. în mod separat. orice persoană poate face opoziţie la această cerere. printr-o cerere de schimbare a numelui pe cale administrativă. Totuşi. Cererea de schimbare a numelui se depune la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. depusă la Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. . ca urmare a desfacerii. ca urmare a încheierii căsătoriei La încheierea căsătoriei. p. op. 3 lit. 4 din actul normativ aminit (ex. a numelui de familie cu un alt nume de familie. Preşedintele Consiliului 72 Beleiu Gh. 8. pentru motive temeinice. cit. regula este că fiecare dintre ei revine la numele de familie avut înainte de căsătorie. cu aprobarea autorităţii tutelare. Dacă soţii au un nume de familie comun şi doar unul dintre ei doreşte să îşi schimbe numele de familie. foştii soţi se pot învoi ca soţul care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ să păstreze numele de familie dobândit prin căsătorie şi după divorţ.. 9. Cererea se publică în extras. instanţa poate încuviinţa soţului divorţat purtarea în continuare a numelui din căsătorie.să ia ca nume comun numele lor de familie reunite. viitorii soţi au trei posibilităţi în ce priveşte numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei: . 7.G. instanţa poate încuviinţa ca adoptatul să păstreze numele de familie dobândit prin adopţie. Procedura72 este reglementată de Ordonanţa de Guvern nr. În termen de 60 de zile. ca urmare a desfacerii căsătoriei (divorţul) Dacă soţii nu au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei. în scris şi motivat. ca urmare a încetării căsătoriei (decesul soţului) După decesul soţului.

nr.. 29/1990 privind contenciosul administrativ. 217. . dar şi o obligaţie. nu a putut formula opoziţia prevăzută de lege. 2 din Legea nr. în termen de 6 luni. Rauschi.este inalienabil.Judeţean emite o dispoziţie de admitere sau de respingere a cererii. .este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. odată cu înregistrarea naşterii în registrul de stare civilă. Aceasta poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ. Efectele schimbării numelui se produc de la data înregistrării acestei menţiuni. în termen de 30 de zile de la primirea unui răspuns la reclamaţia prealabilă adresată la Inspectoratul naţional pentru evidenţa persoanelor. de către 73 Şt. Persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de retranscriere în limba maternă sau cu ortografia limbii materne formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de admitere a cererii. nr. Dobândirea prenumelui: Prenumele se dobândeşte prin atribuire. cit.a. conform art. 41/2003. 2. Dovada schimării numelui se face cu dispoziţia de admitere a cererii şi cu certificatul de stare civilă eliberat pe baza ei. Dispoziţia de respingere a cererii se comunică solicitantului de către Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean.este un drept personal şi absolut şi universal. Dacă cererea este respinsă de primar. 21 din O. c) ca urmare a retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne Conform art. Pe baza aprobării lui. acest serviciu îi eliberează solicitantului o copie de pe decizia de admitere a cererii de schimbare a numelui de familie şi o transmite şi serviciului de stare civilă pentru a efectua modificările prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă şi pentru a elibera noi certificate de stare civilă. Cererea se depune la Serviciul de stare civilă şi se aprobă de către Primar. se înscriu menţiunile necesare pe marginea actelor de stare civilă. Dispoziţia de admitere a cererii se trimite înapoi la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local.G. Potrivit art. care va înştiinţa solicitantul şi îi va pune în vedere să achite taxa de timbru în termen de 90 de zile. în termen de 10 zile de la emitere. . la rubricile care îl privesc pe titular şi la cele privind părinţii. Are aceleaşi caractere juridice ca şi numele de familie: . 5 alin.. p. op. solicitantul poate contesta această dispoziţie în instanţa de contencios administrativ.G. Prenumele Prenumele reprezintă cuvântul sau cuvintele care se adaugă la numele de familie. în scopul de a individualiza persoana în cadrul aceleiaşi familii şi (împreună cu numele de familie) în cadrul societăţii73. pe baza declaraţiei celui care solicită înregistrarea naşterii (de regulă. din motive obiective şi neimputabile ei. persoana al cărei nume de familie a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă sau cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea. a numelui de familie retradus în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. După achitarea taxei.ş. 41/2003. prin menţiune pe aceste acte. în termen de 6 luni de la data admiterii cererii de schimbare a numelui.reprezintă un drept. persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de schimbare a numelui de familie pe cale administrativă formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de schimbare a numelui. 66 .3. dacă persoana în cauză face dovada că. 20 din O.

Nu este ocrotită de lege. la care se adugă o cifră de control. Of. este ocrotit de lege. dată de alte persoane unei anumite persoanepentru individualizarea acesteia. Schimbarea prenumelui: Modificarea stării civile a persoanei fizice nu produce efecte asupra prenumelui.este un drept personal.G. 2 din Legea nr. 5 alin. 76 Publicată în M. Pseudonimul Pseudonimul reprezintă denumirea liber aleasă de o persoană. sub care îşi ascunde adevărata identitate şi care este folosită în mod notoriu la desfăşurarea unei anumite activităţi. I. În cazul copiilor găsiţi. cit.. Pseudonimul este doar un drept. în situaţia în care mai multe persoane au acelaşi nume de familie şi acelaşi prenume. p. de obicei literare sau artistice (ex. op. Pentru schimbarea prenumelui unei persoane căsătorite pe cale administrativă nu este necesar consimţământul celuilalt soţ.1996. Fiind un drept personal nepatrimonial. Dacă părinţii nu se înţeleg în privinţa prenumelui copilului lor.09.4. prenumele se atribuie de către primarul din localitatea unde a fost găsit. nr. fiind singurul mijloc de identificare pentru toate sistemele informatice ce cuprind date nominale privind persoana fizică. 315-318. CNP-ul este util atunci când mai multe persoane au acelaşi nume de familie.. astfel încât schimbarea prenumelui se poate face doar pe cale administrativă sau prin retranscrierea în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. De asemenea. pentru că nu pot exista două personae cu 74 75 P. cu respectarea aceleiaşi proceduri ca cea prezentată în cazul numelui de familie. 67 .părinţi). Iniţiala prenumelui tatălui se foloseşte pentru identificarea persoanei în practica administrativă. prenume şi iniţială a prenumelui tatălui şi prezintă aceleaşi caractere juridice ca şi numele şi două caractere specifice: . P. nu şi o obligaţie şi serveşte la individualizarea persoanei în raport cu activitatea sa profesională. modificată prin O. solicitând încetarea atingerii aduse. conform art.: Petre Stănescu. zis Cuţitarul). Pentru copiii din afara căsătoriei se foloseşte iniţiala prenumelui mamei74. 2. alta decât numele său.6. Competenţa gestionării şi verificării atribuirii acestuia aparţine Serviciului public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local. Simpla sa folosire în mod public şi îndelungat este suficientă pentru a putea crea drepturi asupra lui.5. pseudonimul trebuie ales astfel încât să nu fie identic cu numele sau pseudonimul altei persoane. 275. dreptul la pseudonim este netransmisibil. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate76. nr. p. cit. Apetrei. va hotărî autoritatea tutelară. op. Marilyn Monroe). Andrei. Porecla Porecla reprezintă o denumire deosebită de nume. iar persoana stânjenită în exercitarea dreptului la pseudonim se poate adresa instanţei.: George Bacovia. 2. Codul numeric personal Codul numeric personal75 reprezintă un număr serial compus din 12 cifre. Apetrei. 84/2001. 2. Totuşi. fiind folosită uneori în actele administrative sau de urmărire penală pentru identificarea unor persoane (ex. I. 237/30. Andrei.

se va folosi ultimul domiciliu care figurează în cartea de identitate a persoanei. personal. imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. . . 3.acelaşi CNP. constând în locul unde persoana fizică îşi are locuinţa statornică sau principală77. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice şi de Legea nr. 2. universal). Plecarea temporară de la domiciliu nu înseamnă schimbare lui (ex. o folosire constantă şi îndelungată a locuinţei. 13-14 din Decretul nr. unicitate. 13 din Decretul nr. Chiar dacă persoana are mai multe locuinţe statornice. domiciliul va fi locuinţa principală. orice persoană fiind obligată să aibă un domiciliu. 3. dispariţia persoanei). în sensul că o persoană are acelaşi CNP în toate raporturile juridice. de regulă).succesiunea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. 3. Noţiunea de domiciliu Domiciliul reprezintă un atribut de identificare în spaţiu a persoanei fizice. Importanţa domiciliului: .2. Termenul de domiciliu provine de la latinescul domum colere. deoarece fiecare persoană poate avea un singur domiciliu. . find preluat apoi în toate actele şi certificatele de stare civilă şi în Registrul de evidenţă a populaţiei. 68 .în funcţie de acesta se determină competenţa instanţei de judecată (cea de la domiciliul pârâtului. Tipuri de domiciliu Domiciliul este de următoarele tipuri: 77 Conform art. se va lua în considerare locul unde aceştia au avut vreodată domiciliul sau. .încheierea căsătoriei se face la serviciul de stare civilă din raza teritorială a domiciliului sau reşedinţei unuia dintre viitorii soţi. În situaţia nomazilor. însemnând casa pe care o locuieşte o persoană. Se atribuie de către ofiţerul de stare civilă doar cetăţenilor români în momentul naşterii.actele de procedură se comunică la domiciliul persoanei citate. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. inalienabil. executarea unei pedepse privative de libertate. CNP-ul se pierde ca efect al morţii persoanei sau declarării judecătoreşti a morţii sale ori ca efect al pierderii cetăţeniei române.: delegarea sau detaşarea. SECŢIUNEA III DOMICILIUL 3. domiciliul prezintă următoarele caractere juridice specifice: 1. În cazul în care persoana nu are un domiciliu.3. în lipsa acestuia. în permisul de conducere şi în paşaport.este un drept unic. având în vedere că în Codul penal se pedepseşte infracţiunea de vagabondaj. Este reglementată de art. stabilitate. De asemenea. CNP-ul este preluat în cartea de identitate eliberată la împlinirea vârstei de 14 ani.1. însemnând o statornicie. obligativitate. 31/1954. Caracterele juridice ale domiciliului Pe lângă caracterele juridice generale ale oricărui atribut de identificare a persoanei fizice (drept absolut. domiciliul părinţilor sau locul de naştere al persoanei în cauză.

2001 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. în caz de neînţelegere între părinţi instanţa luând o hotărâre. Dovada domiciliului legal se face prin probarea situaţiei de persoană pentru care legea stabileşte un domiciliul legal şi prin probarea domiciliului de drept comun al persoanei care îl ocroteşte. publicată în M. domiciliul legal al acestora se afla la custode sau curator. sau cu orice mijloc de probă. domiciliul legal este la curatorul său. 372/2002. 447/26. pentru persoanele în vârstă de peste 14 ani. să se prezinte la Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei. 84/2001 privind înfiinţarea. adică la părinţi sau tutore. decăzut din drepturile părinteşti sau interzis judecătoresc. Dacă părinţii sunt divorţaţi. Schimbarea domiciliului legal a unei persoane are loc odată cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei care realizează ocrotirea. reprezentând regula. pentru a-şi desăvârşi învăţătura sau pregătirea profesională. 69 . În cazul în care unul dintre părinţi este decedat. dacă şi acesta este în aceeaşi situaţie.G. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic. cu respectarea legii. pentru persoanele cu vârsta sub 14 ani. nr. după propria voinţă. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. Of. în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă. b. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi căruia instanţa i-a încredinţat copilul spre creştere şi educare. 544/01. 3. dacă a fost numit un custode sau un curator pentru conservarea şi administrarea bunurilor succesorale. ci în faţa instanţei de la domiciliul ales. Pentru minor. Pentru interzisul judecătoresc. în sensul că reclamantul nu mai are obligaţia să îl cheme pe pârât la instanţa de la domiciul real al acestuia. ales de comun acord. pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate. domiciliul legal este la părinţi sau tutore. Dovada domiciliului de drept comun se face cu cartea de identitate. de cele mai multe ori datorită faptului că se află sub ocrotirea altei persoane.06. şi cu cartea de identitate a părinţilor sau a reprezentantului legal. declarat judecătoreşte mort. domiciliul va fi la tutorele său ori la curatorul său (până la numirea turorelui). domiciliul legal reprezintă domiciliul stabilit de lege anumitor persoane. ci o convenţie a părţilor prin care se modifică competenţa teritorială a instanţei în cazul unui litigiu. în care să fie precizat noul domiciliu. domiciliul legal este la reprezentantul său legal.3. nr. pentru intervalul de 15 zile în care persoana îşi schimbă domiciliul. domiciliul ales (convenţional) nu este un domiciliu propriu-zis. Persoana care îşi schimbă domiciliul de drept comun este obligată ca.a. În cazul moştenitorilor. Pentru persoana dispărută. modificată prin O. Of.2002.09. Soţii vor avea un singur domiciliul real. Autoritatea tutelară poate încuviinţa copilului în vârstă de peste 14 ani cererea de schimbare a locuinţei. organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de evidenţa persoanelor78. constituie locul unde o persoană cu capacitate de exerciţiu deplină îşi stabileşte locuinţa statornică. c. conform dispoziţiilor Legii nr. Domiciliul ales este valabil doar pentru actul respectiv şi durează cât există actul principal. Reşedinţa 78 Publicată în M. domiciliul real (de drept comun). nr. dispărut. din subordinea Consiliului Local. domiciliul legal al minorului va fi la celălalt părinte. iar. Dacă părinţii nu locuiesc împreună.

224. Boroi.Reşedinţa reprezintă locuinţa cu caracter temporar. situaţia de adoptat. . Sunt exceptate de la această obligaţie persoanele care locuiesc în altă localitate decât cea de domiciliu. G. Efectul acesteia constă în prezumţia că persoana care foloseşte o stare civilă este şi titularul acesteia în realitate. op. sexul. p. filiaţia. Posesia de stat presupune întrunirea cumulativă a următoarelor trei elemente82: . Dovada reşedinţei se face cu menţiunea înscrisă în acest sens pe cartea de identitate sau cu orice alt mijloc de probă.. Posesia de stat reprezintă folosirea în fapt a stării civile de către o persoană.cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă numele. cit. . imprescriptibilitate).. Dacă posesia de stat este confirmată de actele de stare civilă. 105/1996. cadrele militare active care locuiesc în interes de serviciu în afara localităţii de domiciliu.1997 de Departamentul pentru Administraţia Publică Locală şi de Ministerul de Interne. care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi domiciliu. 345.10. Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local înscriind o menţiune în acest sens pe cartea de identitate. Importanţa reşedinţei: . Şt. inalienabilitate. cuprinzând toate elementele (cu excepţia numelui şi a domiciliului) ce contribuie la determinarea calităţii de subiect de drept a omului (ex. p. p.11. domiciliul sau reşedinţa părţilor. 81 Emisă la data de 13. 164. op.nomen. dacă persoana locuieşte în altă localitate decât cea de domiciliu mai mult de 45 de zile.dacă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliul cunoscut. starea civlă are un caracter juridic specific – indivizibilitatea. durata de timp în care persoana trebuie să locuiască acolo este cuprinsă între 45 de zile şi 1 an. Declararea reşedinţei este obligatorie. divorţat)79. 418. 70 . Drept civil. nr. op. vârsta. 29 şi 30 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă80 şi de Metodologia nr. I. 79 80 C. 282/11. căsătorit. Pentru ca o locuinţă vremelnică să fie considerată reşedinţă. indiferent de durată. Andrei. Academiei. SECŢIUNEA IV STAREA CIVILĂ 4. cit. adică faptul de a purta numele ce corespunde stării civile pretinse. în interes de serviciu sau la tratament ori odihnă pentru o perioadă cuprinsă între 45 şi 60 de zile. Beleiu. aleasă în mod liber de persoana fizică. 82 P.: locul naşterii. Bucureşti.căsătoria se încheie la serviciul de stare civilă al localităţii de domiciliu sau reşedinţă a unuia dintre viitorii soţi. aceeaşi în toate raporturile juridice la care participă. Pe lângă caracterele juridice comune tuturor atributelor de identificare a persoanei fizice (legalitate. 293. Ed. Apetrei. cit. însemnând că o persoană nu poate avea decât o singură stare civilă. Stătescu. personalitate. conform art. aceasta constituie o prezumţie absolută şi irefragabilă de existenţă legală a stării civile folosite. Noţiuni generale despre starea civilă Starea civilă reprezintă un atribut de identificare a persoanei fizice în familie şi în societate.1. op. Of. Aceasta poate fi în aceeaşi localitate sau în altă localitate ca cea de domiciliu. Este reglementată de Legea nr.. elevii şi studenţii aflaţi în vacanţă.. 1970.a. 1/1997 pentru aplicarea unitară a acesteia81. Publicată în M. persoanele internate în spital. cit. p. Gh..1996. cererea de chemare în judecată se face la instanţa reşedinţei sale din ţară. universalitate. p. Rauschi ş.

8 alin. care contestă o anumită stare civilă şi urmăreşte înlocuirea ei cu alta reală (ex.inalienabilitate. Apetrei. Dacă naşterea. neputând fi exercitate decât de titularul lor. Acesta va înainta un extras de pe jurnalul de bord la sosirea în ţară. . 294-295. Registrele de stare civilă de naşteri. 225. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă a) Reguli generale Înregistrările de stare civilă reprezintă totalitatea operaţiunilor juridice de consemnare în registrele de stare civilă a actelor şi faptelor de stare civilă efectuate de organele cu atribuţii de stare civilă. potrivit art. Acţiunile de stat (de stare civilă) reprezintă acţiuni în justiţie privitoare la starea civilă a unei persoane.imprescriptibilitate. pp.a.acţiuni în contestaţie de stat.. cit. însemnând faptul de a fi tratat de cei apropiaţi ca fiind persoana căreia îi aparţine starea civilă pretinsă. op. 119/1996. op. Aceste înregistrări se realizează în două feluri: . În mod excepţional. 4. . pe o navă sau aeronavă. adică faptul de a fi recunoscut în familie şi în public ca cel căruia îi aparţine starea civilă pretinsă. contestarea sau modificarea stării civile.fama. iar cele date în ultima categorie de acţiuni produc efecte numai pentru viitor. Gh. . 119/1996.: acţiunea de divorţ)13. el având calitatea de ofiţer de stare civilă. Hotărârile judecătoreşti emise în primele două categorii de acţiuni de stat produc efecte retroactiv. În funcţie de obiectul lor. căsătoria sau decesul unei persoane au loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara apelor teritoriale ale României. eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare. Rauschi ş.tractatus. 13 P. I. însă pentru viitor (ex. Andrei. Competente să înregistreze actele şi faptele de stare civilă sunt primăriile localităţilor pe raza cărora s-a produs actul sau faptul respectiv. Conform art.2. în condiţiile legii. care urmăresc recunoaşterea unei stări civile pe care persoana nu o posedă (ex. în principiu. unul păstrându-se la Primărie şi unul la Consiliul Judeţean. conform art. prin căpitănia portului. . aceasta se va înregistra la autorităţile administraţiei publice locale a locului de coborâre sau debarcare. cit. însă toate produc efecte şi faţă de terţi. op. acte de căsătorie şi acte de deces).acţiuni în modificare de stat. la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. 420-422.înregistrări sub forma înscrierii prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă de naştere. Şt. 1 din Legea nr. Aceste registre se întocmesc în două exemplare originale. p. La împlinirea a 30 de ani.. care au drept scop recunoaşterea. cit. pp. neadmiţandu-se ştersături. care urmăresc modificarea stării civile existente şi reale.: acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie). de căsătorie şi de deces. 71 . Beleiu. care va întocmi actul de stare civilă. . acţiunile de stat pot fi: ..: acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei). în timpul unei călătorii în interiorul graniţelor ţării.acţiuni în reclamaţie de stat. comandantul navei le va înregistra în jurnalul de bord.. Acţiunile de stat prezintă următoarele caractere juridice: .sunt personale.înregistrare sub forma întocmirii actelor de stare civilă (acte de naştere. . acestea se predau la Arhivele statului. 2 din Legea nr.. dacă naşterea sau decesul unei persoane are loc în tren. de căsătorii şi de decese sunt confecţionate din hârtie specială şi sunt completate cu o anumită cerneală de culoare neagră.

119/1996. 7 din Legea nr. în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară. vecini ori personal medical. 119/1996. 21 din Legea nr. şi va înainta un extras de pe carnetul de drum la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. 119/1996. acestea se pot înregistra la autorităţile locale străine competente. dacă în acea localitate străină nu există astfel de reprezentanţi. 5 din Legea nr. b) Reguli speciale 1. 119/1996 în termen de 15 zile de la naştere pentru copilul născut viu. 21 din Legea nr. Cetăţenii străini aflaţi în România pot cere autorităţilor române să înregistreze acte şi fapte de stare civilă intervenite pe teritoriul ţării noastre. care vor trimite în termen de 5 zile un extras de pe actul respectiv. Persoana care a găsit copilul trebuie să anunţe organele de poliţie în termen de 24 de ore. medic şi reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale. nava sau aeronava. potrivit art. În baza art. însoţită de un proces-verbal întocmit de poliţie. Dacă declaraţia de naştere a fost făcută între 15 zile şi 1 an de la naştere. 20 alin. 3 din Legea nr. În legislaţia noastră. de 3 zile pentru copilul născut mort şi de 24 de ore pentru copilul născut viu şi decedat ulterior (într-un interval de 15 zile de la naştere). prin Ministerul de Interne. 3 din Legea nr. la misiunea diplomatică în România a statului străin.8 alin. conform art. 2. în cazul în care naşterea sau decesul unei persoane au loc pe o aeronavă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor României. Înregistrarea stabilirii filiaţiei 84 Această situaţie este exprimată în adagiul latin error communis facit jus (eroarea comună creează dreptul). 119/1996. În cazul în care declaraţia se face după 1 an de la naştere. 119/1996. Pentru copiii găsiţi. 119/1996. căsătoriile pe o aeronavă nu sunt permise. 4 din Legea nr. Actele şi faptele de stare civilă privoare la cetăţenii români aflaţi în străinătate se înregistrează de reprezentanţii diplomatici şi consulari ai României. conform art. rude. însă persoanele în cauză au fost de bună-credinţă. Declaraţia se semnează de ofiţerul de stare civilă şi de declarant. actul de naştere se întocmeşte în termen de 30 de zile de la data găsirii lor. Înregistrarea naşterii Întocmirea actului de naştere se face de autoritatea administraţiei publice locale de la locul naşterii. cu excepţia celor care au loc în timpul călătoriilor cu trenul. 119/1996. Înregistrările se fac pe baza unei declaraţii făcute de persoana îndreptăţită sau din oficiu. Potrivit art. conform art. în baza art. necunoscându-i necompetenţa84. actele de stare civilă întocmite de o persoană necompetentă sunt nule absolut. iar cetăţenii români vor solicita înregistrarea lor în registrul de stare civilă al localităţii de domiciliu. ca urmare a comunicărilor făcute de alte organe. În baza art. 4-6 din Legea nr. 19 din Legea nr. şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României în străinătate şi comandanţii de nave şi aeronave. 44 din Legea nr. deşi nu avea această calitate. competenţi să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă sunt primarii. comandantul acesteia va consemna faptul în carnetul de drum. 17 alin. 119/1996. actul de naştere se întocmeşte pe baza aprobării primarului locului unde s-a produs naşterea. conform art. după ce poliţia a făcut cercetări şi medicul legist a dat avizul său privind vârsta şi sexul copilului. potrivit art. 119/1996. 1 din Legea nr. cu excepţia cazului în care o persoană a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă. care va întocmi actul de stare civilă. 119/1996. 72 . pe baza declaraţiei reprezentantului autorităţii administraţiei publice locale. actul de naştere se întocmeşte numai în baza unei hotărâri judecătoreşti de înregistrare tardivă a naşterii. Declaraţia se face de părinţi sau de medic. eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare.

cele cu efecte restrânse nu se mai încheie. a din Legea nr. În caz de moarte violentă. conform art. 85 În prezent. în baza hotărârii de divorţ comunicată de instanţă serviciului de stare civilă. 1 lit. 119/1996. înregistrarea se poate face doar cu aprobarea Parchetului. în termen de 3 zile de la deces. Acestea fac dovadă până la înscriere în fals pentru constatările directe ale funcţionarului şi până la proba contrară pentru declaraţiile părţilor. 5. 7. 119/1996. 73 . Decesul declarat prin hotărâre judecătorească se înregistrează din oficiu de Serviciul de stare civilă de la locul naşterii persoanei sau de la domiciliul ei. În cazul în care recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc ulterior naşterii. Înregistrarea divorţului Divorţul se înregistrează din oficiu prin menţiune pe marginea actului de căsătorie. se face prin menţiune pe marginea actului de naştere şi de căsătorie. 119/1996. în baza art. Ofiţerul de stare civilă poate încheia căsătoria între cetăţeni străini. care sunt înscrisuri autentice întocmite în registre publice de un funcţionar numit ofiţer de stare civilă. cu noul nume. declaraţia se face în termen de 48 de ore de la deces sau de la găsirea corpului. conform art. 27-33 din Legea nr. şi în baza certificatului medical constatator al decesului. lit. în care vor fi trecuţi ca fiind părinţi fireşti adoptatorii. 119/1996. 1 lit. 119/1996. se întocmeşte un nou act de naştere pentru persoana adoptată. Înregistrarea schimbării numelui de familie sau prenumelui pe cale administrativă Conform art.3. Dacă unul dintre viitorii soţi nu se află în acea localitate. 4. dacă persoana solicitantă este căsătorită. 44 alin. 26 alin. Dacă decesul nu a fost declarat în termen. Înregistrarea căsătoriei În baza art. administratorul imobilului sau medic la serviciul de stare civilă de la locul decesului. pe baza declaraţiei de căsătorie a acestora depusă cu 10 zile înainte de oficierea căsătoriei.Dacă recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc în momentul declarării naşterii. iar locul naşterii va fi cel unde se întocmeşte actul de naştere85. filiaţia se consemnează în actul de naştere. 6. 44 alin. 17 alin. potrivit art. 119/1996. va face declaraţia de căsătorie în localitatea unde se află la serviciul de stare civilă. potrivit art. în baza unei declaraţii făcute de soţ. adică Serviciul de stare civilă de la domiciliul unuia dintre viitorii soţi. din care rezultă că îndeplinesc condiţiile de fond cerute de legea lor naţională. rude. vecini. 41 din Legea nr. în baza hotărârii comunicate de instanţă. dacă este cazul. 119/1996. f din Legea nr. 119/1996. 119/1996. se pot încuviinţa doar adopţii cu efecte depline. 1 şi 3 din Legea nr. dacă ei prezintă dovezi eliberate de misiunile diplomatice sau consulare ale ţărilor lor. 13-14 din Legea nr. filiaţia se înregistrează prin menţiune pe marginea actului de naştere. urmând a se elibera un nou certificat de naştere şi de căsătorie. 4. 2 din Legea nr. în baza dispoziţiei de admitere a cererii emise de Preşedintele Consilului Judeţean. 3. în baza art. căsătoria se înregistrează prin întocmirea actului de căsătorie de către autoritatea administraţiei publice locale de la locul unde se va oficia căsătoria. 34-35 din Legea nr. Înregistrarea adopţiei În baza hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei. Proba stării civile Starea civilă se dovedeşte cu actele de stare civilă şi cu certificatele de stare civilă. Înregistrarea decesului Potrivit art. se realizează prin întocmirea actului de deces. g din Legea nr. 44 alin.

Popa Gh. aceste operaţiuni se fac numai în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Ed. În mod excepţional. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. nu s-a efectuat în registrele de stare civilă. Beleiu Gh. Ed. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. 2002. Partea generală. Introducere în dreptul civil..4. Bucureşti. Bucureşti. 3. Rauschi Şt. 8. Teoria generală. Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă a fost omisă întocmirea lor. 119/1996.. Drept civil.. potrivit art. 2000. reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate face în baza unei cereri depusă la autoritatea administraţiei publice locale competentă să întocmească actul şi se soluţionează în termen de 30 de zile. Partea generală. 1998. şi procurorul. Boroi G. 7. Iaşi. conform art. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. Poenaru E. 16 din Legea nr. Bucureşti. Drept civil. Junimea. 6. 52 din Legea nr. se pot folosi orice mijloace de probă pentru dovedirea stării civile. 5. 4. Persoanele. Drept civil. 2. potrivit art. Ed. Persoana fizică.Pe marginea actului de naştere se înregistrează prin menţiune toate modificările apărute în starea sa civilă de-a lungul vieţii persoanei. Bibliografie: 1. Legea nr..în calitate de pârât. 10. All Beck. nu s-a efectuat cu respectarea modelelor prevăzute de lege sau când s-au înregistrat fapte şi acte care nu s-au produs. Ankarom. Reconstituirea actelor de stare civilă se poate cere dacă registrele de stare civilă au fost distruse sau pierdute sau dacă actul s-a întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul şi extrasul de pe acest act. Rauschi Şt. Drept civil român.. 2002. 119/1996. Instanţa competentă este judecătoria de la domiciliul reclamantului. 4. All Beck.5.. rectificarea şi completarea actelor de stare civilă Conform art. Teoria generală. Decretul nr. 119/1996. deşi a fost luat consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă. 74 . Legea nr. 54 din Legea nr. 119/1996.. Subiectele dreptului civil. Universul Juridic. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă Conform art. Drept civil. Ed. prin dispoziţia primarului. Apetrei I. Aceasta poate fi atacată la judecătorie. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. după ce poliţia a efectuat cercetări. Ordonanţa de Guvern nr. 4. Iaşi. care va solicita poliţiei să facă cercetări şi va cita obligatoriu autoritatea administraţiei publice locale . 2003. 9. deşi au fost depuse actele necesare întocmirii lor sau dacă întocmirea actului de căsătorie a fost omisă. Persoanele. Rectificarea şi completarea înregistrărilor efectuate în actele de stare civilă reprezintă îndreptarea unor greşeli de înregistrare sau împlinirea unor omisiuni la înregistrare privind acte de stare civilă. Andrei Petru P. 53 din Legea nr. Ed. modificarea. 57-58 din Legea nr. Persoana fizică. 119/1996. dacă nu există registre de stare civilă ori acestea s-au pierdut ori distrus sau dacă s-a omis întocmirea actului de stare civilă. Anularea unui act de stare civilă are loc când înregistrarea s-a efectuat de o persoană necompetentă. Persoana juridică. Anularea.. care se comunică solicitantului în termen de 10 zile. Codul civil.

respectiv rectificarea unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 29. Pentru ce motive se poate solicita anularea. Prezentati importanţa practică a domiciliului. 21. Definiţi reşedinţa. Care sunt tipurile de domiciliu? 11. respectiv pentru cel găsit? 4. 10. 16. Prezentaţi reguli speciale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. respectiv întocmirea ulterioară a unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 75 . 9. Care sunt persoanele competente să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă? 23. Prezentaţi caracterele juridice ale atributelor de identificare ale persoanei fizice. Cum se înregistrează divorţul? 26. Definiţi acţiunile de stat şi prezentaţi clasificarea lor. Definiţi starea civilă. 7. 13. Ce caracter juridic specific are starea civilă? 18. 14. Cum se dobândeşte numele de familie pentru copilul din căsătorie. 5. Când devine obligatorie declararea reşedinţei la organelle competente? 15. Daţi exemple de domiciliul legal. 3. Prezentaţi reguli generale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. Definiţi posesia de stat şi prezentaţi elementele sale. Expuneţi procedura retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. Expuneţi procedura schimbării numelui de familie pe cale administrativă. 25. Care sunt atributele de identificare ale persoanei fizice? 2. Prezentaţi variantele de modificare a numelui de familie ca urmare a schimbării stării civile. 20. Ce înseamnă domiciliu real? Dar domiciliu ales? 12. Care este actul normativ ce reglementează schimbarea numelui pe cale administrativă? Pentru ce motive se admite aceasta? Care este organul competent să soluţioneze cererea? 6. Cum se înregistrează adopţia? 27. 19. Pentru ce motive se poate solicita reconstituirea. pentru cel din afara căsătoriei. potrivit legii române? 22. Cum se fave dovada stării civile? 28. Care este actul normativ ce reglementează actele de stare civilă? 17. Definiţi domiciliul şi prezentaţi caracterele sale specifice.Întrebări de evaluare: 1. Se poate oficia o căsătorie într-o aeronavă. Cum se înregistrează o naştere care a avut loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor ţării? 24. 8.

CAPITOLUL IV MIJLOACE DE OCROTIRE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I TUTELA 76 .

puşi sub interdicţie ori decăzuţi din drepturile părinteşti. Publicată în M. Dintre acestea vom prezenta tutela. Caracterele juridice ale tutelei Caracterele juridice ale tutelei sunt următoarele: 1. Gh..dacă are vârsta de 60 ani.06. potrivit art. 1. urmând ca ocrotirea părintească şi măsurile speciale de protecţie a copilului să fie prezentate la disciplina Dreptul familiei. 86 87 C.3.: . îndepărtării domiciliului de locul unde se află bunurile minorului sau din alte motive întemeiate. principiul independenţei patrimoniale dintre minor şi tutore. tutela instituindu-se ori de câte ori atunci un minor este lipsit de ocrotire părintească din partea ambilor părinţi. felului îndeletnicirii. legalitate. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului87. . 77 . 113 C. 4. obligativitate. 121 C. . 1. infirmităţii. gratuitate. 2.2.. Acest mijloc juridic de ocrotire a copilului minor este reglementat de art. Principiile tutelei Principiile tutelei sunt următoarele: 1. 2. putând dispune în favoarea acestuia din urmă o remuneraţie care nu va depăşi 10 % din veniturile minorului. de numire a tutorelui. 281. 368. lipsit de ocrotire părintească86.. fam. Stătescu. fam. fam. 136 C. fam. cit. . reprezentanţii acestei instituţii având dreptul să viziteze copiii la locuinţa lor şi să se informeze pe orice cale despre modul de îngrijire. 4. 1. nr. 114 C. potrivit art. 2 C. principiul exercitării tutelei sub supravegherea. 3. în anii superiori de studiu. obligaţiile tutorelui şi încetarea tutelei. îndrumarea şi controlul autorităţii tutelare.. op. personalitate. 118 alin. şi de Legea nr. cel numit tutore neputând refuza această sarcină. Beleiu. 113-141 C. p.Mijloacele de ocrotire a minorului sunt ocrotirea părintească.nu poate îndeplini tutela datorită bolii. fam. op. legea stabilind cazurile de instituire.exercită o altă tutelă sau curatelă.creşte sau educă 2 sau mai mulţi copii.2004. principiul generalităţii tutelei. conform art. pentru că minorul nu are drepturi asupra bunurilor tutorelui şi nici acesta din urmă nu are drepturi asupra bunurilor minorului. intrată în vigoare la 1 ianuarie 2005. tutela neputând fi exercitată prin reprezentant.. necunoscuţi sau dispăruţi. creştere şi educare a copiilor minori. autoritatea tutelară. fam. ţinând seama de munca depusă de tutore. . principiul exercitării tutelei în interesul exclusiv al minorului. conform art. deoarece aceştia sunt morţi sau declaraţi morţi. p. cit. de starea materială a minorului şi a tutorelui.1 Noţiunea de tutelă Tutela reprezintă o sarcină gratuită şi obligatorie în virtutea căreia o persoană numită tutore este chemată să exercite drepturile şi îndatoririle părinteşti faţă de un copil minor. Of.este o femeie însărcinată sau mamă a unui copil mai mic de 8 ani. 3. tutela şi măsurile speciale de protecţie a copilului. cu excepţia situaţiilor prevăzute în art. 557/23.

fam.1.persoana decăzută din drepturile părinteşti sau declarată incapabilă de a fi tutore. din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului. procuratura şi poliţia. cu prilejul înregistrării morţii unei persoane. . Conform art. fam.serviciul de stare civilă. şi cel cu rele purtări. conform art. . Schimbarea felului învăţăturii sau al pregătirii profesionale. luării sau executării unor măsuri privative de libertate.5. deşi art. potrivit cu însuşirile lui. În mod provizoriu se poate numi un curator. conform art. 272/2004. Atribuţiile tutorelui Atribuţiile tutorelui sunt următoarele: a) ocrotirea persoanei minorului Potrivit art. a fost îndepărtat din aceasta. 115 C. . 119 C. . o rudă în linie 78 . întocmind un inventar cu privire la acestea şi la creanţele minorului. 1. cu prilejul deschiderii unei succesiuni. aflată în subordinea Consiliului Judeţean. să încunoştinţeze autoritatea tutelară următoarele persoane: . 122 C. Creanţele pe care le are minorul faţă de tutore. cu prilejul pronunţarii.instanţele judecătoreşti.persoanele apropiate minorului. tutorele creşte minorul. nu ar putea îndeplini sarcina tutelei. . 116 C. fam. 123 C. insituţiile de ocrotire. în termen de cel mult 5 zile de la data când află de existenţa unui minor lipsit de ocrotire părintească. au obligaţia. 117 C. dacă numirea unui tutore necesită un timp mai îndelungat. în baza legii sau prin hotărâre judecătorească. încă neabrogat expres (doar în mod tacit). este lipsit de dreptul de a alege şi de a fi ales. la propunerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi de Protecţie a Copilului. însă evaluarea acestuia revine autorităţii tutelare.cel care. fiind preferabilă numirea unei rude. . în prezenţa tutorelui. autoritatea tutelară comunică în scris tutorelui numirea sa şi sarcinile care îi revin şi afişează decizia de numire la Primăria de la domiciliul minorului.minorul sau cel pus sub interdicţie. Numirea tutorelui se face de către instanţa judecătorească. fam. învăţătura şi pregătirea sa profesională. exercitând o altă tutelă. . de educarea. administratorii şi locatarii casei în care locuieşte minorul.. Alegerea tutorelui se face în scopul ocrotirii intereselor minorului. îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică..cel care.. şi biroul notarial.. potrivit legii speciale. nu pot fi tutore următoarele persoane: . Deschiderea tutelei minorului Conform art. nu se poate face decât cu încuviinţarea autorităţii tutelare.orice altă persoană. fam. administrarea bunurilor minorului La deschiderea tutelei.cel căruia i s-a restrâns exerciţiul unor drepturi politice sau civile. Domiciliul minorului se afla la tutore. un delegat al autorităţii tutelare va verifica la faţa locului toate bunurile minorului. Conform art. b) ocrotirea patrimoniului minorului 1.. soţul.organele administraţiei de stat. . fam. . 38-39 şi art.4. prevede autoritatea tutelară ca organ competent în numirea tutorelui. 42 din Legea nr.cel care. Orice persoană cu capacitate de exerciţiu şi o bună comportare în familie şi societate poate îndeplini sarcina de tutore. pe care minorul le primea la data numirii tutorelui.

129 C. poate încheia un contract individual de muncă şi poate realiza singur acte de administrare şi de conservare.C. în termen ce 30 de zile. tutorele îl reprezintă în toate actele juridice civile. a pricinuit o pagubă acestuia. conform art. Minorul între 14-18 ani poate încheia singur acte juridice. Aceasta va stabili suma anuală necesară pentru întreţinerea minorului şi administrarea bunurilor sale. poate accepta o donaţie fără sarcini. necesare nevoilor întreţinerii acestuia. 127 C. de cealaltă parte. în termen de 30 de zile de la sfârşitul anului calendaristic. Însă. fam. 141 C. 126 C. potrivit art. de unde vor putea fi ridicate doar cu încuviinţarea autorităţii tutelare. Tutorele poate încheia singur acte de conservare şi acte de administrare. fam. . Legea îi interzice tutorelui încheierea. 140 C. fără încuviinţarea tutorelui. în situaţia în care părinţii fireşti au fost identificaţi. conform art. fam. Bunurile vor fi predate fostului minor. 131 C. pe numele minorului. în cazul căsătoriei minorei de 16 ani. o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile sale.dreaptă sau fraţii şi surorile tutorelui pot fi plătite numai cu aprobarea autorităţii tutelare. potrivit art. fam. conform art. 1. o dare de seamă generală.E. 2. 133 C. verificarea socotelilor şi aprobarea lor. autoritatea tutelară va cere Direcţiei judeţene a muncii şi protecţiei sociale să contribuie la întreţinerea lui. în numele minorului. el poate face acte de dispoziţie sau să permită plata creanţelor pe care le are faţă de minor. Sumele rezultate din veniturile minorului. reprezentarea sau asistarea la încheierea actelor juridice civile În ce minorul cu vârsta sub 14 ani.6. pe numele minorului. El poate încheia acte de dispoziţie doar cu încuviinţarea tutorelui şi cu a autorităţii tutelare. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare anual. . o dare de seamă asupra modului în care s-a îngrijit de persoana minorului şi de administrarea bunurilor sale. soţul. Dacă aceste sume depăşesc nevoile întreţinerii lui şi administrării bunurilor sale. Pe parcursul tutelei. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare. aceasta neînsemnând faptul că tutorele va fi exonerat de răspundere faţă de minor. fam. autoritatea tutelară va da descărcare de gestiune tutorelui. de contracte de donaţie sau cele care garantează obligaţia altuia şi de acte juridice între el. dar are nevoie de încuviinţarea prealabilă a tutorelui. de o parte. conform art. dacă se constată ulterior că. numai cu încuviinţarea autorităţii tutelare.E. După predarea bunurilor. şi oricând este cerută. potrivit art. şi minor. pe care le încheie în numele acestuia.C. fam. putând fi ridicate de tutore fără aprobarea prealabilă a autorităţii tutelare.minorul de 16 ani poate dispune prin testament de jumătate din averea sa. care se acoperă din veniturile bunurilor minorului sau din vânzarea bunurilor sale ori. au reapărut sau li s-a ridicat sancţiunea decăderii din drepturile părinteşti ori interdicţia judecătorească.minorul de 10 ani îşi poate da consimţământul la adopţia sa. Acest minor poate încheia singur. La încetarea tutelei. sau dacă 79 . conform art.minora de 16 ani se poate căsători. se depun într-un cont distinct la C. din culpa sa. Încetarea tutelei Încetarea tutelei poate să aibă loc din următoarele cauze: a) cauze care privesc minorul Tutela încetează la împlinirea vârstei de 18 ani a persoanei ocrotite. fam. 134 C. vor fi depuse într-un cont separat la C. următoarele acte juridice: . o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile acestuia. în lipsa acestora sau altor rude obligate la întreţinere. moştenitorilor săi ori noului tutore. soţul. fam.

II. 1. În funcţie de întinderea puterilor acordate curatorului: a. Rauschi ş. aceasta fiind o sancţiune specifică dreptului familiei. în cazul săvârşirii unor contravenţii. În caz de neglijenţă sau abuz asupra minorului. Şt.. cit.. care va avea câteva atribuţii în plus faţă de acesta. Clasificarea curatelei I. 152-157 C. instituită pe o durată nelimitată de timp (ex. 2. P.378-380. a. Noţiunea de curatelă Curatela reprezintă instituţia de drept civil prin care se realizează ocrotirea unor persoane fizice care. pp. I. op. În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a îndatoririlor sale. ş. aflându-se în anumite situaţii speciale prevăzute de lege. nu pot să-şi exercite drepturile şi să-şi apere interesele89. ca o sancţiune. Beleiu.: curatela pentru vânzarea unui imobil).1.: curatela pentru bătrâni).: curatela minorului până la numirea tutorelui).2. op. p.. 271. Răspunderea tutorelui Descărcarea de gestiune data tutorelui cu ocazia încetării tutelei nu îl absolvă pe acesta de răspunderea pentru pagubele pricinuite minorului. civil şi potrivit dreptului familiei88. în cadrul căreia curatorul este împuternicit să încheie un singur act (ex.. penal. Dacă minorul este pus sub interdicţie judecătorească. 88 89 Gh. precum neluarea măsurilor necesare pentru a-l împiedica pe minor de la fapte de vagabondaj. deoarece tutorele răspunde pentru prejudiciile cauzate minorului sau terţilor prin fapta sa. În funcţie de durată: a. 374.7. încheind acte de conservare şi de administrare (ex. b. cu amendă contravenţională. tutorele va răspunde administrativ. în cazul săvârşirii unor fapte care constituie infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului sau punerea în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji. cerşetorie sau prostituţie. 255-256. sau va răspunde penal. Şt. op. Asupra tutorelui operează răspunderea civilă patrimonială în baza art. op. cit. Este reglementată de art. chiar şi în cazul în care autoritatea tutelară a dat descărcare de gestiune. tutorele său va fi înlocuit cu un alt tutore. tutorele va fi îndepărtat de la tutelă.: curatela alienatului mintal până la pronunţarea hotarării judecătoreşti de punere sub interdicţie). curatela generală. b) cauze care privesc tutorele Tutela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a tutorelui.minorul moare. Rauschi. cit. 80 . în cadrul căreia curatorul este împuternicit să se ocupe de persoana şi patrimoniul unei persoane. curatela specială. SECŢIUNEA II CURATELA 2. instituită pe o durată scurtă de timp (ex. Tutorele va răspunde administrativ. curatela provizorie. în cazul îndepărtării lui de la tutelă.. p. 998-999 C. civ. Apetrei. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. b. pp. cit. curatela permanentă. fam. Andrei..a.

op. 154 alin. care deşi capabile. P. să ia măsurile necesare în situaţii a căror rezolvare nu suferă amânare. Din motive temeinice. 152 lit. curatela persoanelor în vârstă. să-şi administreze personal bunurile şi să-şi apere mulţumitor interesele. respectiv de reclamant şi pârât. aceste persoane nu pot să-şi numească un reprezentant sau un madatar general.. 388-389. curatela persoanei dispărute. după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de declarare a dispariţiei. insituita atunci când o persoană este obligată să lipsească. în prezenţa unui curator. potrivit art.. Curatela persoanelor incapabile Acest tip de curatelă urmează regulile de la tutelă şi se instituie pentru ocrotirea unor persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. destinată ocrotirii persoanelor cu capacitate deplină de exerciţiu aflate în situaţii speciale. Cazuri: 90 Şt. conform art. Rauschi.III. op. curatela persoanelor capabile (propriu. când acceptă o donaţie. fam. 2. 3. civ. conform art. pp. 152 lit. 4. din împrejurări străine de vionţa sa. fam. destinată ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. Curatela se instituie cu consimţământul persoanei ocrotite şi nu are nici un efect asupra capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză. curatela persoanei care lipseşte de la domiciliu. 72 din Legea nr. curatela instituită în cazul procedurii succesorale notariale. vreme îndelungată de la domiciliu. deşi capabilă. 81 . p. fam. b C. fam. 7. căruia îi va încredinţa bunurile succesorale spre păstrare. cit. fam.. cit. o persoana.zisă). însă aflate în imposibilitate de a-şi apăra singure interesele şi de a-şi administra patrimoniul. potrivit art. până la împărţirea moştenirii. Cazuri (prevăzute de art. de proprietar al moştenirii şi terţ faţă de aceasta. instituită de notar când există un singur moştenitor minor sau interzis judecătoresc care întruneşte în persoana sa două calităţi. notarul desemnând un curator destinat ocrotirii intereselor moştenitorilor. care nu ştie să scrie. curatela succesiunii acceptate sub beneficiu de inventar90. Curatela persoanelor capabile Acest tip de curatelă se instituie pentru ocrotirea unor persoane cu capacitate deplină de exerciţiu. când datorită bolii sau din alte motive. nu pot. Acţiunile moştenitorului beneficiar împotriva moştenirii se vor intenta împotriva unui curator.3. conform art.): 1. instituită. 275. curatela surdomutului. 32/1954. 2.4. nici prin reprezentant. 6. curatorul ţinând provizoriu locul părinţilor sau al tutorelui. 152 lit. conservare şi administrare. 19 din Decretul nr. nici personal. despre care nu se mai ştie nimic şi care nu a lăsat un madatar general. d C. 36/1995 a notarilor publici. 2 şi 153 C. Apetrei. 152 C. atunci când există pericolul înstrăinării sau pierderii bunurilor succesorale. bolnave fizic sau infirme. datorită situaţiei speciale în care se află. 2. fam. curatela persoanelor incapabile (specială). b. 152 lit. 5. curatela pentru cazuri urgente.a C. e C. În funcţie capacitatea persoanelor aflate sub curatelă: a. I. fără a lăsa un mandatar general. 816 C. de regulă. conform art. potrivit art. Andrei. nu poate. potrivit art.

a rudelor. se vor aplica toate regulile expuse la tutelă cu privire la numirea curatorului. 2. când au încetat cauzele care au determinat instituirea ei. 115 C. 154 alin. fam.5. respectiv a interzisului judecătoresc. curatela instituită pentru minorul lipsit de ocrotire părintească. fam. când la moştenire vin în concurs soţul supravieţuitor şi copilul minor al defunctului). 3. obţinând descărcare de gestiune de la autoritatea tutelară care l-a numit.8. 2. se vor aplica regulile de la contractul de mandat. ori din voinţa persoanei reprezentate sau a celei care a solicitat curatela. de regulă după 3 ani de la numire. 156 C. la cererea celui care urmează a fi reprezentat. în cazul în care părinţii sau tutorele nu-şi pot îndeplini temporar atribuţiile. 155 alin. în acest caz.6. ci numai acte de conservare şi de administrare. 1 C.: în materie succesorală. sau. a soţului său. potrivit art...7. Încetarea curatelei Curatela poate înceta din următoarele cauze: a) cauze care privesc persoana ocrotită Curatela încetează dacă persoana ocrotită moare. b) în situaţia curatelei persoanelor incapabile. de autoritatea tutelară. Instituirea curatelei Curatela se poate institui. ca o sancţiune. conform art. curatela instituită pentru minor sau interzis judecătoresc. b) cauze care privesc curatorul Curatela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a curatorului. fam. 1 C. a tutorelui sau a celor arătaţi în art.. dacă bolnavul se însănătoşeşte sau dacă persoana dispărută a reapărut. potrivit art. fam. 2. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. până la numirea tutorelui. 4. până la numirea tutorelui. curatorul nu poate încheia acte de dispoziţie. în cursul procesului de punere sub interdicţie judecătorească. din oficiu. care are dreptul de a-l revoca oricând. curatela instituită pentru debilul şi alienatul mintal. 3. 82 . curatorul reprezentând persoana în limitele puterilor încredinţate de cel reprezentat.. în cazul îndepărtării lui de la curatelă. Atribuţiile curatorului Atribuţiile curatorului sunt următoarele: a) în situaţia curatelei persoanelor capabile.1. Răspunderea curatorului Curatorul trebuie să clarifice socotelile curatelei. atribuţiile sale (referitoare la administrarea bunurilor – inventar şi dări de seamă) şi răspunderea sa. curatela instituită în caz de interese contrare între părinţii sau tutore şi minor sau interzis judecătoresc (ex. cu deosebirea că. Cu excepţia curatorului unei succesiuni numit de notar. numirea curatorului se face de autoritatea tutelară din raza teritorială a domiciliului minorului. 2. cu păstrarea în continuare a răspunderii acestuia faţă de pagubele provocate persoanei reprezentate prin adminstrarea patrimoniului.

poliţia. având ca efect pierderea capacităţii de exerciţiu şi instituirea tutelei91. instanţa emite o hotărâre judecătorească de admitere sau de respingere a cererii de punere sub interdicţie. Dacă aceste două reguli nu sunt respectate. potrivit art. expuse în art. fam. Beleiu. În prima fază. Procedura punerii sub interdicţie cuprinde o fază necontradictorie.. dacă este necesar. instanţa este obligată să asculte bolnavul psihic la sediul său. boli psihice permanente. a judecăţii propriu-zise. prealabilă judecăţii. 142 alin. Acestea nu se confunda cu starea de beţie. instanţa fixează termen de judecată şi dispune citarea părţilor. 91 Gh. 1 C. 3. potrivit art. procurorul.2. lipsa discernământului. fam. instituţiile de ocrotire sau orice altă persoană. persoanele apropiate. să obţină avizul comisiei de medici specialişti şi părerea medicului din spital. imposibilitatea persoanei de a se îngriji singură de interesele sale. care este obligat să facă cercetări cu privire la starea de sănătare a persoanei în cauză. 2. bătrâneţea. şi de art. 376. 30-35 din Decretul nr.3. şi de o anumită gravitate. fam. Organul competent să soluţioneze cererea este instanţa judecătorească . În sfârşit. Noţiunea de interdicţie judecătorească Interdicţia judecătorească reprezintă ansamblul de măsuri de ocrotire de drept civil dispuse de instanţa judecătorească pentru persoanele lipsite de discernământ din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale. Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1. 30-35 din Decretul nr.tribunalul din raza domiciliului bolnavului psihic. 2 C. comunică cererea procurorului. alienaţie sau debilitate mintală. serviciul de stare civilă. 143 C. notarul. ori dacă starea de sănătate a acestuia nu permite. Este reglementată de art. p. hotărârea instanţei este nulă absolut. 83 . 32/1954. Apoi. locatarii sau administratorul blocului. la domiciliul acestuia sau la spitalul unde este internat. La proces este obligatorie participarea procurorului. cit.1. dispune internarea bolnavului psihic pentru maximum 6 săptămâni. fam. 144 alin. viaţa dezordonată sau tulburările psihice uşoare. inteligenţa mai redusă. 3. 142-151 C.SECŢIUNEA III INTERDICŢIA JUDECĂTOREASCĂ 3. Procedura punerii sub interdicţie Cererea de punere sub interdicţie poate fi formulată de autoritatea tutelară. indiferent de scurtele momente de luciditate. administraţia publică. 3. surdomuţenia. În cea de-a doua fază. cât şi minorii alienaţi sau debili mintali. Pot fi puşi sub interdicţie judecătorească atât majorii. şi o fază contradictorie. conform art. op. bolnavul psihic în cauză. 32/1954. instanţa sesizează autoritatea tutelară pentru numirea unui curator provizoriu. instanţa.

Bucureşti.. 2002. Persoana juridică. All Beck. pentru terţi. Universul Juridic. Efectul hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de ridicare a interdicţiei constă în recăpătarea capacităţii de exerciţiu. care are aceleaşi atribuţii ca şi tutorele minorului. Subiectele dreptului civil.. astfel încât nu mai poate încheia acte de administrare şi de dispoziţie. 2002. testament. Persoana fizică. 144 alin.În cazul în care cererea este admisă de instanţă. Beleiu Gh.. 3. procedura fiind identică. Drept civil. nu mai poate face donaţii. Teoria generală. Legea nr. Ed. 2. poate promova acţiunea în tăgada paternităţii şi acţiunea de divorţ. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.. pentru părţi. conform art. Iaşi. Boroi G. poate recunoaşte un copil. Bucureşti. la autoritatea tutelară pentru numirea unui tutore şi la medicul şef al localităţii de domiciliu pentru instituirea supravegherii medicale. poate accepta donaţii şi moşteniri. Persoanele. Drept civil. Hotărârea instanţei produce efecte faţă de persoana în cauză de la data rămânerii definitive şi faţă de terţi de la data transcrierii hotărârii în registrul special al instanţei de la locul de naştere al acesteia.4. Introducere în dreptul civil. Dacă persoana în cauză a devenit majoră. Dreptul familiei. 3. 2005. Drept civil român. 4. 6. în momentele de luciditate. Apetrei I. Hageanu C. în plus. Partea generală. martor sau tutore şi nu răspunde pentru faptele sale. Persoana fizică. Drept civil. Rauschi Şt. Partea generală. Drept civil. All Beck. 1998. Bucureşti.. 2000. contract de muncă. Persoanele. 2 şi art. Bibliografie: 1. Ankarom.4. 145-146 C. tutela Ca urmare a punerii sub interdicţie judecătorească a bolnavului psihic. 3. dar. nu mai poate exercita drepturile părinteşti. Tutela este. Dumitrache V. Ed. Poenaru E. Iaşi. Ed. fam. în principiu. nu poate avea calitatea de expert. acte mărunte.. dacă persoana în cauză s-a însănătoşit. Andrei Petru P. 2003.. 5. şi de a-i îmbunătăţi viaţa. domiciliul acestuia va fi la tutore.. dacă aceasta este posibilă.. Cererea de ridicare a interdicţiei se poate formula de aceleaşi persoane care pot să ceară instituirea acesteia. nelimitată în timp. Ed. şi. Rauschi Şt. potrivit vârstei persoanei din momentul rămânerii definitive a hotărârii. căsătorie.. Ed. lipsa capacităţii de exerciţiu Persoana pusă sub interdicţie judecătorească pierde capacitatea de exerciţiu. Popa Gh. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească Efectele punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1. hotărârea se comunică la locul de naştere al bolnavului psihic pentru a fi înregistrată în registrul special al instanţei. Bucureşti. tutela încetează. are sarcina de a-i grăbi vindecarea. întrebuinţând bunurile şi veniturile interzisului judecătoresc pentru îngrijirea acestuia. Încetarea interdicţiei judecătoreşti Interdicţia judecătorească încetează la moartea bolnavului psihic sau prin ridicarea interdicţiei în baza unei noi hotărâri judecătoreşti. Bacaci Al. All Beck. 7. adopţie. Teoria generală. Totuşi. şi din momentul înregistrării la registrul special al instanţei de la locul naşterii acesteia. 2. ea poate încheia acte de conservare.. Ed. 84 . Junimea.

4. Ce tipuri de curatelă cunoaşteţi? 22. 32/1954. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor incapabile? 29. Ce persoane nu pot fi tutore? 9.8. În ce situaţii prevăzute de lege în mod excepţional se poate refuza tutela? 5. Care are sunt paşii obligatorii de urmat în faza contradictorie a procedurii. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. Măsura punerii sub interdicţie judecătorească poate fi sau nu ridicată? 20. Cine numeşte curatorul? 24. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. 28. Cine suportă cheltuielile de întreţinere a minorului? 7. În ce situaţii este necesară numirea unui curator? 23. Decretul nr. Cum poate încheia minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani actele de dispoziţie? 12. Care sunt atribuţiile tutorelui privind patrimoniul minorului? 11. 14. Prezentaţi procedura punerii sub interdicţie judecătorească. Tutorele este sau nu remunerat pentru munca depusă în îngrijirea minorului? 6. 9. tutorele mai este responsabil pentru pagubele cauzate patrimoniului minorului? 13. 15. dacă nu sunt respectaţi. Întrebări de evaluare: 1. Când este necesară numirea unui tutore pentru minor? 3. Definiţi curatela. Curatela persoanelor capabile se instituie cu sau fără consimţământul persoanei în cauză? 27. 85 . După ce primeşte descărcare de gestiune. Definiţi tutela. Care sunt efectele punerii sub interdicţie judecătorească? 18. 21. care. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor capabile? 25. Enumeraţi caracterele juridice ale tutelei. Definiţi interdicţia judecătorească.Care este organul competent să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie? 16. Cine numeşte tutorele? 10. Ce atribuţii are în plus tutorele interzisului judecătoresc faţă de tutorele minorului? 19. atrag nulitatea hotărârii instanţei? 17. Codul familiei. Cine poate fi tutore? 8. Curatela persoanelor capabile semnifică pierderea sau nu a capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză? 26. 2.

PARTEA a III-a PERSOANA JURIDICĂ 86 .

31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. consiliul judeţean. 10. Beleiu. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile93. 280. De regulă. întrunind condiţiile prevăzute de lege. care reprezintă în fapt obiectul de activitate al persoanei juridice. Legea nr. p. Tribunalele. 87 . este titulară de drepturi şi obligaţii civile92. organele puterii legislative (Senatul şi Camera Deputaţilor). 9.). 433. organele sale de conducere şi atribuţiile lor. regii autonome. Categorii de persoane juridice Sunt persoane juridice următoarele: 1. cit. un scop propriu. Şt. sănătate. unităţile administrative-teritoriale (comune. Curţile de Apel. cit. partidele politice. 31/1954. care. 1. 2. prevăzut în actul de constituire. Noţiunea de persoană juridică Persoana juridică reprezintă subiectul colectiv de drept civil. Persoana juridică poate desfăşura doar acele activităţi stabilite în actul de înfiinţare. nr. consiliul de administraţie. directorul (preşedinte. Acesta constă în totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (activul şi pasivul) care au ca titular persoana juridică şi permite acesteia să participe în nume propriu la raporturile juridice şi să îşi asume o răspundere de sine-stătătoare. statul.. sindicatele. Elementele constitutive ale persoanei juridice Conform art. 4.G..SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERSOANA JURIDICĂ 1. Guvernul României. şi care defineşte întinderea capacităţii de folosinţă a persoanei juridice.3. Este reglementată în Decretul nr. judeţe) şi autorităţile administraţiei publice locale (consiliul local. op. prefecturile). patronatele. e din Decretul nr. cultură. 2. Of. 92 93 Gh. societăţi comerciale cu capital de stat. 3. administrator). o organizare de sine-stătătoare. 1. societăţile comerciale.1. 31/1990 a societăţilor comerciale şi O. societăţile agricole. o persoană juridică trebuie să întrunească cumulativ următoarele elemente constitutive: 1. Ministerul Public).2. ministerele. un patrimoniu propriu. 5. 26 lit. distinct de cel al persoanelor fizice care alcătuiesc persoana juridică. organele puterii judecătoreşti (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 3. 8. organele de conducere ale persoanei juridice sunt adunarea generală. format dintr-o grupare de oameni. 6. ştiinţă etc. 7. instituţii de stat din învăţământ. adică să fie precizată structura internă a persoanei juridice. 39/2000. cooperativele şi uniunile lor. organele puterii executive (Preşedinţia României. op. în acord cu interesele generale. Rauschi. oraşe. stabilite prin actul de constituire. nr. p. Publicată în M. primăriile).

Capacitatea de folosinţă reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi şi obligaţii civile. persoane juridice de drept privat. IV. 31/1954. 3 din Decretul nr. orice act juridic încheiat cu încălcarea acestui principiu (prin depăşirea obiectului de activitate) fiind nul absolut. SECŢIUNEA II CAPACITATEA PERSOANEI JURIDICE Capacitatea persoanei juridice este formată din capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu. Este caracterizată de legalitate.4. b. care se creează prin lege sau prin actul organului de stat competent. Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă se referă la faptul că persoana juridică are o capacitate de folosinţă specială. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice încetează în momentul încetării persoanei juridice. regiile autonome). patronatele. În funcţie de corelaţia dintre ele: a. instituţiile de stat.: societăţile comerciale. În funcţie de natura scopului urmărit: a. sindicatele. cu sediul în alt stat. inalienabilitate şi intangibilitate. 35 din Decretul nr. persoane juridice cu participare străină. b. înfiinţate de cetăţeni străini sau în colaborare cu aceştia. nonprofit.11. conform art. 12. II. încheind acte juridice civile prin organelle sale de conducere. conform art. persoane juridice fără scop patrimonial. unităţile administrativteritoriale. b.: statul. c. V.: asociaţiile şi fundaţiile. persoane juridice anexă. Ea se dobândeşte din momentul desemnării organelor de conducere şi încetează în momentul încetării persoanei juridice. partidele politice). Capacitatea de exerciţiu reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. persoane juridice române. Capacitatea anticipată de folosinţă se dobândeşte la data actului de înfiinţare a persoanei juridice şi este limitată la încheierea actelor şi formalităţilor cerute de lege pentru înfiinţarea sa în mod valabil.: societăţile comerciale. cultele religioase. III. nelucrativ (ex. 33 alin. persoane juridice de drept public. instituţiile de stat. 1. persoane juridice private (ex. limitată la scopul pe care şi l-a ales (obiectul său de activitate). În funcţie de modul de creare şi organizare: a. care se creează prin actul de asociere dintre persoane fizice şi juridice. În funcţie de forma dreptului de proprietate care stă la baza patrimoniului persoanei juridice: a. lucrativ (ex. partidele politice. organele de stat. persoane juridice principale. 88 . persoane juridice străine. asociaţiile şi fundaţiile. generalitate. Clasificarea persoanelor juridice I. persoane juridice de stat (ex. b. b. societăţile comerciale cu capital de stat). Ea se dobândeşte din momentul înregistrării sale ori de la data actului de dispoziţie al organului de stat. regiile autonome. 31/1954. În funcţie de naţionalitatea lor: a. asociaţiile şi fundaţiile). cu sediul în România. persoane juridice cu scop patrimonial.

. stabilită în actul de înfiinţare. reprezintă cuvântul sau cuvintele prin care se individualizează o persoană juridică şi poate exprima domeniul de activitate. emblema. Denumirea persoanei juridice. 574. contul bancar.A.2001. un eveniment istoric etc. în limitele puterilor ce le-au fost conferite. S. Of. capitalul social. Emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte o persoană juridică de altele care desfăşoară acelaşi tip de activitate. 74 din Legea nr. b) atribute de identificare specifice: codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. Marca constituie semnul susceptibil de reprezentare grafică. a numărului etc. reprezintă un element de individualizare în spaţiu a acesteia.05. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea comercianţilor95 ca un atribut de individualizare a persoanei juridice utilizat de toate sistemele informative care prelucrează date privind comercianţii şi de comercianţi în relaţiile cu terţii şi cu autorităţile publice96. cât şi o obligaţie. telefonul. În orice act emanând de la persoana juridică se trece denumirea ei.U. firma. locul executării obligaţiilor civile şi competenţa instanţei de judecată. publicitatea ei asigurându-se prin registrul unde a fost înscrisă. Se atribuie la înfiinţare de către Ministerul Finanţelor Publice. conform art. Aceasta constituie atât un drept. numele unei persoane fizice. Firma reprezintă denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul şi sub care semnează. Codul unic de înregistrare este reglementat de O. dar care şi-a restrâns din anul 2001 sfera de aplicare (ex.: insituţiile publice au cod fiscal). 38 din Decretul nr. a străzii. prin Registrul Comerţului. precizat prin indicarea localităţii. potrivit art. p. op. sediul. nr.G. 31/1990. Codul fiscal este reglementat de O. codul fiscal. marca. sediul şi codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. 96 Gh. 89 . persoana juridică se individualizează în raporturile juridice la care participă ca subiect de drept distinct. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe94.). Sediul persoanei juridice. faxul. Acestea sunt de două categorii: a) atribute de identificare generale: denumirea.Actele juridice încheiate de organele persoanei juridice.2001. Codul bancar reprezintă un simbol cifric al băncii unde persoana juridică îşi are deschis contul. nr. Publicată în M. sunt considerate actele persoanei juridice însăşi. SECŢIUNEA III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI JURIDICE Prin atributele de identificare. Naţionalitatea persoanei juridice se determină în funcţie de ţara unde a fost înfiinţată aceasta. constând în locul unde se găseşte organul care îi conduce activitatea. forma juridică (ex. Of. 283/31.: S.05. Beleiu. 283/31. 31/1954. naţionalitatea.R. nr. cit. care serveşte la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane juridice de cele ale altor persoane juridice. stabilit în actul de înfiinţare.G. SECŢIUNEA IV ÎNFIINŢAREA PERSOANEI JURIDICE 94 95 Publicată în M. nr. În funcţie de sediul persoanei juridice se determină organul competent unde se înregistrează aceasta.L.. care preia cererea de înregistrare a persoanei juridice.

Şt. regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. Comasarea se realizează prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă. 310. Persoana juridică continuă să existe. 2. asociaţiile de locatari iau fiinţă de drept. prin judecătorul delegat la Registrul Comerţului. prin întrunirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. prin actul celor care o constituie. partidele politice se înregistrează la Tribunalul municipiului Bucureşti. p. prin actul de dispoziţie al organului de stat competent (lege. societăţile comerciale se autorizează de instanţa judecătorească. modificatoare ori de încetare a lor97. 90 .a. 114/1996 a locuinţei. Persoana juridică supusă acestei operaţiuni îşi încetează activitatea. instituţiile de stat. pentru a alcătui o persoană juridică nouă. sindicatele se autorizează de judecătoriile de la sediul lor. prin actul celor care o constituie.. b) Fuziunea reprezintă o formă a comasării constând în contopirea a două sau mai multe persoane juridice care încetează a mai exista. Moduri de înfiinţare: 1. b) Divizarea parţială înseamnă că o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se transmite la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. cit. printr-un alt mod reglementat de lege: statul român este declarat prin lege persoană juridică. op. a) Divizarea totală se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între mai multe persoane juridice care există sau care iau astfel fiinţă. 3. care îşi încetează astfel existenţa. 4. SECŢIUNEAVI 97 98 Gh. p. dar are un patrimoniu mai mic98. reglementată de art. cu autorizarea organului competent: asociaţiile şi fundaţiile se autorizează de judecătoriile din raza teritorială a sediului lor. 46-47 din Decretul nr. Formele reorganizării: 1.. înglobează una sau mai multe persoane juridice absorbite. 40-44 şi art. Beleiu. cit. misiunile diplomatice şi oficiile consulare se înfiinţează prin decret al Preşedintelui României. op. 31/1954. 519. 2. SECŢIUNEA V REORGANIZAREA PERSOANEI JURIDICE Reorganizarea persoanei juridice reprezintă operaţiunea juridică ce cuprinde cel puţin două persoane juridice şi care produce efecte creatoare. hotărâre de guvern sau hotărâre de consiliu local): organele puterii legislative. Rauschi ş. în condiţiile legii. unităţile teritorial-administrative. executive şi judecătoreşti.. Divizarea constă în împărţirea patrimoniului unei persoane juridice şi transmiterea acestor fracţiuni către una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă.Înfiinţarea persoanei juridice reprezintă crearea unui subiect colectiv de drept. a) Absorbţia constituie o formă a comasării caracterizată prin faptul că o persoana juridică existentă (absorbantă) şi care îşi menţine fiinţă. recunoscut de organul competent: cooperativele.

realizarea scopului sau imposibilitatea atingerii lui.. Bunurile persoanei juridice rămase după lichidare se repartizează în funcţie de clauzele din actul de înfiinţare sau. scăderea numărului de membri sub limita legală). cu statut diferit de cel al persoanei juridice care a încetat (ex. 31/1990 a societăţilor comerciale99. 3. Poate avea două forme: a) Dizolvarea voluntară are loc prin declaraţia de voinţă a asociaţilor sau membrilor şi operează de plin drept (ex.. 45 din Decretul nr.. 2003. Beleiu Gh. reglementat de art. 8. Bucureşti. Definiţi persoana juridică şi enumerati elementele sale constitutive. persoana juridică nu mai are dreptul de a desfăşura alte activităţi. 4. 3. Drept civil.transformarea unor regii autonome în societăţi comerciale. Ed. 99 Republicată în M. 31/1990 a societăţilor comerciale. All Beck. Decretul nr.G. 2. 58/1991 şi a O. Introducere în dreptul civil. care constă în operaţiunile de realizare a activului (încasarea creanţelor persoanei juridice de la debitoriii săi) şi de plată a pasivului (executarea obligaţiilor faţă de creditorii săi).transformarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi asociaţilor cu scop lucrativ în societăţi comerciale. Transformarea reprezintă încetarea existenţei unei persoane juridice şi înfiinţarea altei persoane juridice în locul ei.. Bucureşti. Daţi exemple de persoane juridice. Persoana juridică. 7. O. Junimea. Bibliografie: 1. Teoria generală. mijloacele de realizare a scopului au fost ilicite sau imorale). Popa Gh. Legea nr. Reorganizarea conduce la încetarea persoanei juridice în cazul absorbţiei. Persoanele.: împlinirea duratei în timp pentru care a fost constituită persoana juridică. ca o sancţiune în cazul dizolvării silite. se hotărăşte de către adunarea generală care a decis dizolvarea.U. în baza Legii nr. Universul Juridic.. Drept civil român. nr. Poenaru E. Rauschi Şt. 2. Ed.transformarea unităţilor economice de stat în regii autonome sau societăţi comerciale. fuziunii şi divizării totale. alt scop decât cel declarat. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. nr. Teoria generală. Ed. Întrebări de evaluare: 1. Drept civil. conform Legii nr. Persoana juridică încetează la data ultimului act de lichidare realizat de lichidatorul judiciar. Subiectele dreptului civil. În afara acestora. 33/1998. Iaşi. 2000. Ed. nr. Partea generală. în temeiul Legii nr. Dizolvarea este un mijloc tipic de încetare a persoanei juridice. Rauschi Şt.: scop ilicit sau imoral. în lipsă. . 31/1954.ÎNCETAREA PERSOANEI JURIDICE Încetarea persoanei juridice se realizează prin următoarele moduri: 1. Persoanele. fiind o sancţiune civilă aplicată în cazul încălcării legii sau regulilor de convieţuire socială şi se realizează prin hotărarea organului competent (ex. ori se atribuie unei persoane juridice cu scop asemănător sau se confiscă de către stat.. 15/1990. Bucureşti. Boroi G. 30/1997 privind reorganizarea societăţilor comerciale).G. persoana juridică intră în lichidare. Drept civil. 2002. . Persoana fizică. 2002. 91 .: . b) Dizolvarea silită are loc împotriva voinţei asociaţilor sau membrilor. Of. capacitatea de folosinţă a persoanei juridice în cursul lichidării fiind limitată la aceste operaţiuni. Ca o consecinţă a dizolvării. 2. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. All Beck. 6.

Când începe capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice? 8. Enumeraţi modalităţi de încetare a persoanei juridice. Ce înţelegeţi prin fuziune? 13. Ce înţelegeţi prin divizare parţială? 12..5 92 . ………………. Ce înseamnă o persoană juridică fără scop patrimonial? 4. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei juridice? 7.3. 11. 5. 6. Instituţii de drept civil . Explicaţi principiul specialităţii capacităţii de folosinţă. 13. Ce înţelegeţi prin lichidare? Ce fel de este capacitate de folosinţă are persoana juridică în cursul lichidării? CUPRINS Partea I. Enumeraţi modalităţi de reorganizare a persoanei juridice. Ce înţelegeţi prin dizolvare? De câte feluri poate fi? 14. Ce înţelegeţi prin absorbţie? 12.partea generală. Enumeraţi moduri de înfiinţare a persoanei juridice.

.22 Capitolul II...…7 2.5 1.10 2...…………………………………. Obiectul probei………………………………………………………………………. Înscrisul autentic…………………………………………………………………….20 6.………19 5.21 7.……..4.5 Secţiunea I.17 4. Tipuri de expertiză…………………………………………………………………….18 Secţiunea V.1..2....2. Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii……………………….…………….25 Secţiunea I. Modalităţile actului juridic civil. Cercetarea la faţa locului……………………………………………….2.25 Secţiunea II. Condiţiile generale de admisibilitate a probei……………………………………….4..…...…5 1. Reguli de admisibilitate a probei cu martori…………………………………………. Noţiunea de înscris………………………………………………………………….4.20 6. Efectuarea cercetării la faţa locului……………………………………………………21 Bibliografie…………………………………………………………….....3. Noţiunea de mărturie………………………………………………………………….21 7. Prezumţiile…………………………………………………………………19 5.11 Secţiunea III.... Noţiuni generale despre probă……….……….. Forţa probantă a expertizei……………………………………………………………..9 2.3.…..2..……….1.…………………………..……….1.2.22 Întrebări de evaluare……………………………………………………………………. Clasificarea prezumţiilor………………………………………………………………19 Secţiunea VI.1.. Noţiunea de modalităţi.17 4.. Noţiunea de prezumţie……………………………………………………….……...3.5 1. Proba raportului juridic civil……………………………. Forţa probantă a mărturisirii………………………………………………………….14 3. Noţiunea de cercetare la faţa locului…………………………………………………. Sarcina probei………………………………………………………………………...……...5.…. Clasificarea înscrisurilor……………………………………………………………..Capitolul I. Proba prin înscrisuri……………………………………………………….7 2... Înscrisul sub semnătură privată……………………………………………………….15 Secţiunea IV.3..2. Persoane care nu pot depune mărturie……………………………………………….2.... Expertiza…………………………………………………………………..8 2. Noţiunea de expertiză…………………………………………………………………20 6. …….1..1.20 6..…25 93 . Clasificarea modalităţilor…………………………………….…6 1.. Alte înscrisuri…………………………………………………………………………..3.7 Secţiunea II.... Mărturisirea………………………………………………………………17 4...…………….21 Secţiunea VII. Efectuarea expertizei…………………………………………………………………..1.14 3...….14 3.. Proba cu martori…………………………………………………………. Noţiunea de probă şi sediul reglementării……………………………………. Clasificarea mărturisirii………………………………………………………………..

Secţiunea III. Termenul…………………………………………………………………..25 Secţiunea IV. Condiţia……….……………………………………………………..……27 Secţiunea V. Sarcina………………………………..………………….………………....30 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….31 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...31

Capitolul III. Efectele actului juridic civil…………..…….………………….…..33
Secţiunea I. Noţiunea de efecte ale actului juridic civil……………………..….……...33 Secţiunea II. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil………..…………...34 Secţiunea III. Principiul forţei obligatorii a actului juridic civil…….………………..36 Secţiunea IV. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil……….………………….37 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….37 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...38

Capitolul IV. Nulitatea actului juridic civil……………………………………….39
Secţiunea I. Noţiuni generale despre nulitate………..….………………………………39 Secţiunea II. Clasificarea nulităţii...……………..……………………………...……….40 Secţiunea III. Efectele nulităţii…………………….…………………………………….43 Secţiunea IV. Principii de drept care înlătură aplicarea nulităţii….……….…………44 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….45 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...46

Capitolul V. ……………………....47

Prescripţia

extinctivă…………………..

Secţiunea I. Noţiuni generale despre prescripţia extinctivă………..………………. ….47

94

Secţiunea II. Domeniul de aplicare a prescripţiei extinctive……………..…………….47 Secţiunea III. Termenele de prescripţie extinctivă……………………………………..49 Secţiunea IV. Data începerii cursului prescripţiei extinctive………………………….49 Secţiunea V. Modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă………..……….50 Secţiunea VI. Întreruperea prescripţiei extinctive……………………………………..51 Secţiunea VII. Suspendarea prescripţiei extinctive………………...…………………..51 Secţiunea VIII. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă…………………….52 Bibliografie……………………………..…………………………………...……………53 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….54

Partea a II-a. Persoana fizică……………………... ……………..55
Capitolul I. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice…………….……...55
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea, conţinutul, şi caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice………………………………... …………………………..55 Secţiunea II. Începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice…………………..…57 Secţiunea III. Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice……………..…….57 3.1. Moartea fizic constatată prin certificat de deces………………………………………57 3.2. Declararea judecătorească a morţii……………………………………………………57 Bibliografie………………………………………..………………………...…………….61 Întrebări de evaluare……………………………………………………………………..61

Capitolul II. Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice……………..….… 63
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea şi caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu...…………………………………….…….……………………………………...63 Secţiunea II. Tipuri de capacitate de exerciţiu………………………………………....63 2.1. Lipsa capacităţii de exerciţiu.……………………………………………………..…..63 2.2. Capacitatea de exerciţiu restrânsă …………………………………………………….64 2.3. Capacitate de exerciţiu deplină …………………………………………………...…..64

95

Secţiunea III. Sancţiunea aplicabilă nerespectării regulilor privind capacitatea de exerciţiu……………………………………………………………………………….…...65 Bibliografie…………………………………………………………………...……….…..65 Întrebări de evaluare………………………………………………………………..……66

Capitolul III. Atributele de identificare a persoanei fizice………... ……….67
Secţiunea I. Natura juridică, caracterele juridice şi ocrotirea atributelor de identificare a persoanei fizice………………………………..……………………….….67 Secţiunea II. Numele………………………….………………………………………….67 2.1. Noţiune, reglementare, caractere juridice…….…………………………………….....67 2.2. Numele de familie……………………………………………………………………..68 2.3. Prenumele…………………………………………………………………………..…70 2.4. Pseudonimul…………………………………………………………………………. ..71 2.5. Porecla……………………………………………………………………………… …71 2.6. Codul numeric personal………………... ……………………………………………..71 Secţiunea III. Domiciliul………………………………………………………………….72 3.1. Noţiunea de domiciliu………………………………………….....……………..…….72 3.2. Caracterele juridice ale domiciliului…………………………………………………..72 3.3. Tipuri de domiciliu…..………………………………………………………………..73 3.4. Reşedinţa………………………... …………………………………………………….74 Secţiunea IV. Starea civilă……………………………………………………………….74 4.1. Noţiuni generale despre starea civilă………………………………………………….75 4.2. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă…………………………………...……75 4.3. Proba stării civile……………………………………………………………………...78 4.4. Anularea, modificarea, rectificarea şi completarea actelor de stare civilă……………78 4.5. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă………………………78 Bibliografie…………………………………………………………………...……..…….78 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….79

Capitolul IV. Mijloace de ocrotire a persoanei fizice……………….……..81
Secţiunea I. Tutela………………………………………………………………………..81 1.1. Noţiunea de tutelă…………………………………………………………………. ….81 1.2. Principiile tutelei …………………………………………………………………......81 1.3. Caracterele juridice ale tutelei ………………………………………..………………81 96

Noţiunea de interdicţie judecătorească………………………………………………. Înfiinţarea persoanei juridice ……………………………………….95 Întrebări de evaluare………………………………………………………………. Categorii de persoane juridice…………………………………………………….………………………….….8..... Procedura punerii sub interdicţie……………………………………..2.. Noţiunea de curatelă…………………………………………………………………..5.7.6..2. Atribuţiile curatorului…………………………………………………………………86 2.89 Partea a III-a. Interdicţia judecătorească……………………………………………….7.2.…………………………..4. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească………………………………….84 1.91 1.88 3..…91 1.…………………………………. Curatela……………………………………………………………………84 2.3.96 97 . Noţiunea de persoană juridică………………………………………….. Capacitatea persoanei juridice ………………….………………87 3.1..92 Secţiunea III..………..……88 Bibliografie………………………………………………………….……. Noţiuni generale despre persoana juridică…………………………….…94 Secţiunea V..…. Instituirea curatelei……………………………………………………………………86 2.5..…….5. Atributele de identificare a persoanei juridice …………………….4.1.. Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească…………………………………….……………88 Întrebări de evaluare…………………………………………………………………. Deschiderea tutelei minorului…………………………………………………………82 1.91 1.91 Secţiunea I.……...…………. Curatela persoanelor capabile…………….84 Secţiunea II.…... Atribuţiile tutorelui……………………………………………………………………82 1.3.……. Clasificarea persoanelor juridice………………………………………………………92 Secţiunea II..85 2.4.87 3.………. Curatela persoanelor incapabile ………………………………………………………86 2.6....84 2.…………. Persoana juridică………………………………. Încetarea curatelei……………………………………………………………………..87 3. Clasificarea curatelei………………………………………………………………….3..……95 Bibliografie………………………………………………………………. Încetarea interdicţiei judecătoreşti………………………………………………..87 3.…94 Secţiunea VI.4. Reorganizarea persoanei juridice……………………………….. Elementele constitutive ale persoanei juridice………………………………………..…...1...… 93 Secţiunea IV.…….1.…91 1.…. Răspunderea tutorelui………………………………….85 2. Răspunderea curatorului………………………………………………………………87 Secţiunea III.86 2. Încetarea tutelei…………………………………………….. Încetarea persoanei juridice……………………………………….

98 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful