INSTITUŢII DE DREPT CIVIL -PARTEA GENERALĂ. PERSOANA FIZICĂ.

PERSOANA JURIDICĂ
PARTEA I INSTITUŢII DE DREPT CIVIL - PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PROBĂ Dacă părţile participante la un raport juridic civil îşi îndeplinesc obligaţiile asumate, nu se pune problema probelor, deoarece drepturile subiective există separat de dovada lor. Atunci când între aceste părţi apare o neînţelegere, un litigiu, fie referitor la existenţa, fie referitor la conţinutul raportului juridic, se pune problema dovedirii lor cu ajutorul probelor. 1.1. Noţiunea de probă şi sediul reglementării Termenul de probă este similar celui de dovadă şi poate avea trei înţelesuri: - în sensul larg al noţiunii, prin probă se înţelege operaţiunea de prezentare în faţa instanţei de judecată a mijloacelor de convingere prin care se urmăreşte dovedirea existenţei unui anumit raport juridic. În acest sens, noţiunea de probă este sinonimă cu cea de probaţiune judiciară, sens în care a proba (a dovedi) înseamnă a stabili realitatea unei afirmaţii, a demonstra că ea corespunde adevărului. - într-un al doilea sens, mai restrâns, prin probă se înţelege mijlocul prevăzut de lege prin intermediul căruia se stabileşte existenţa unor drepturi subiective şi a unor obligaţii corelative, care intră în conţinutul unor raporturi juridice. În acest sens, prin probe înţelegem toate mijloacele de convingere admise de lege: proba prin înscrisuri, proba cu martori, mărturisirea, prezumţiile, expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale.

- în cel de-al treilea sens, prin probă se desemnează rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă, adică în ce măsură acestea au contribuit la formarea convingerii judecătorului cu privire la stabilirea adevărului în cauză. Materia probelor este reglementată în primul rând de Codul civil, care stabileşte în art.1169-1206 admisibilitatea şi forţa doveditoare a patru mijloace de probă - înscrisurile, mărturia, mărturisirea şi prezumţiile, precum şi sarcina probei. Codul de procedură civilă reglementează alte trei mijloace de probă - expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale, precum şi modul de administrare a probelor (art.167-225 şi art. 235-241). 1.2. Obiectul probei Obiectul probei îl constituie actele juridice (ex.: un contract) şi faptele juridice (ex.: un cutremur de pământ) generatoare de drepturi subiective civile şi de obligaţii corelative. Faptele ce urmează a fi dovedite pot fi de ordin material - cele care se exteriorizează (acţiuni omeneşti sau evenimente ale naturii) sau de ordin psihologic - cele care nu se exteriorizează decât prin finalitatea lor (înşelăciunea, reaua-credinţă). În principiu, nu pot constitui obiectul probei: 1. legile, deoarece se prezumă că sunt cunoscute de toată lumea din momentul publicării lor în Monitorul Oficial; 2. faptele constatate de lege (prezumţiile legale), judecătorul neputând admite împotriva lor proba contrarie (ex.: prezumţia timpului legal al concepţiei prevăzută de art. 61 C. fam.); 3. faptele necontestate, adică acele împrejurări asupra existenţei cărora părţile din proces sunt de acord, le recunosc în mod tacit. 4. faptele negative indefinite, adică acele împrejurări cu caracter indefinit care nu s-au produs. Uneori, chiar legea impune dovada unor fapte negative determinate. De exemplu, art. 53 alin. 1 C. fam. prevede prezumţia de paternitate, potrivit căreia copilul născut în timpul căsătoriei are drept tată pe soţul mamei. Art. 54 C. fam. prevede că paternitatea poate fi contestată dacă este imposibil ca soţul mamei să fie tatăl copilului. Această probă este posibilă numai prin dovedirea unor fapte pozitive determinate, de exemplu, soţul mamei ar putea să facă dovada că în perioada de concepţie a copilului a fost plecat în străinătate, având un contract de muncă cu durată determinată. Astfel, este înlăturată prezumţia de paternitate stabilită de art. 53 C. fam., probându-se în mod indirect că în perioada de concepţie a copilului soţul mamei nu a putut convieţui cu aceasta. 5. faptele stabilite de instanţa penală nu pot face obiectul probei în instanţa civilă, nici pentru confirmarea lor, nici pentru infirmarea lor. Faptele notorii se dovedesc prin probarea notorietăţii lor. În cazul faptelor cunoscute personal de către judecător, acesta trebuie să se bazeze în hotărarea sa pe probele administrate în cauză. 1.3. Sarcina probei Potrivit art. 1169 C. civ., cel care face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească. Aşadar, sarcina probei revine în primul rând reclamantului. Pârâtul poate formula apărări în faţa pretenţiilor reclamantului, afirmaţii pe care, la rândul său, trebuie să le dovedească. Există şi cazuri în care pârâtul este cel care trebuie să preia iniţiativa probei, cum ar fi situaţia în care el dobândeşte calitatea de reclamant, formulând o cerere reconvenţională. Dacă reclamantul ridică obiecţii la cererea pârâtului, va fi rândul său să-şi dovedească afirmaţiile. În concluzie, sarcina probei în cadrul unui proces civil trece de la o parte la cealaltă, în funcţie de afirmaţiile pe care fiecare dintre ele le face. Potrivit art. 2

129 alin. 5 C. proc. civ., dacă părţile nu solicită unele dovezi, judecătorul, în virtutea rolului său activ, va ordona dovezile pe care le va găsi de cuviinţă, chiar dacă părţile se împotrivesc. Cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei1: - când legea stabileşte că sarcina probei revine părţii care nu a făcut nici o afirmaţie. Astfel, potrivit art. 58 alin. 2 C. fam., dacă recunoaşterea de paternitate este contestată de mamă, de cel recunoscut sau de descendenţii acestuia, dovada paternităţii este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor săi. Aşadar, în această situaţie nu cel recunoscut, mama acestuia sau descendenţii săi trebuie să facă dovada, deşi au calitatea de reclamanţi, ci autorul recunoaşterii (pârâtul), fără să se fi făcut vreo probă împotriva sa, trebuie să dovedească că recunoaşterea de paternitate corespunde cu realitatea. - în cazul unor litigii de muncă (contestaţia împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă şi contestaţia împotriva deciziei de imputare), sarcina probei revine angajatorului (pârâtului) împotriva căruia este formulată pretenţia, care va trebui să dovedească că măsura luată este legală şi temeinică, şi nu angajatului (reclamantului), care pretinde contrariul. 1.4. Condiţiile generale de admisibilitate a probei Condiţiile generale de admisibilitate a probei sunt următoarele: 1. proba trebuie să fie legală, adică să nu fie oprită de lege. Astfel, nu se permite folosirea interogatoriului în dovedirea motivelor de divorţ. 2. proba trebuie să fie verosimilă, adică să tindă la dovedirea unor fapte reale, demne de a fi crezute şi să nu ducă la concluzii absurde, imposibile, care ar contrazice evidenţa şi legile naturii; 3. proba trebuie să fie utilă, adică să nu fie cerută pentru dovedirea unor fapte incontestabile sau a unor împrejurări prezumate absolut de lege. De exemplu, este inutil ca pârâtul să facă dovada dreptului său de proprietate asupra unui imobil, din moment ce reclamantul a dovedit deja dobândirea imobilului respectiv prin uzucapiune. 4. proba trebuie să fie pertinentă, adică să aibă legătură cu obiectul litigiului, cu alte cuvinte să existe o legătură directă între faptele de dovedit şi împrejurările care fac obiectul procesului. Aşadar, dacă proba cerută de părţi este străină de obiectul litigiului, ea va fi respinsă ca nepertinentă. 5. proba trebuie să fie concludentă, adică să fie de natură a duce la soluţionarea litigiului. Orice probă concludentă este şi pertinentă, dar nu orice probă pertinentă este şi concludentă. De exemplu, pentru a dovedi existenţa unui prejudiciu cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, una dintre părţi solicită dovada existenţei unor relaţii de convieţuire care s-au deteriorat şi au generat între părţi litigiul respectiv. În această situaţie, proba are legătură cu pricina, este pertinentă, dar nu şi concludentă, deoarece nu rezolvă litigiul dintre părţi referitor la prejudiciul produs. Convenţiile asupra probelor sunt acele acorduri de voinţă ale părţilor cu privire la posibilitatea lor de a deroga, în cadrul procesului aflat în curs de desfăşurare sau în cadrul unui proces viitor, de la normele legale ale probaţiunii judiciare. În principiu, părţile pot încheia convenţii asupra probelor, neexistând nici un text de lege prohibitiv în acest sens. Doctrina şi jurisprudenţa au ajuns la concluzia că aceste convenţii ale părţilor în materie de probe sunt posibile dacă nu se încalcă dispoziţiile imperative ale legii, ordinea publică sau bunele moravuri şi nu se îngreunează dovada raporturilor juridice dintre părţi.
1

I. Apetrei, op. cit., pp. 95-96.

3

carton. prin dactilografiere. În raport de scopul urmărit de părţi: a.toate celelalte categorii de înscrisuri (ex.: corespondenţa obişnuită. Probele în procesul civil. înscrisuri nesemnate . înscrisuri nepreconstituite. modificarea sau stingerea unui raport juridic între părţi. înscrisul sub semnătură privată. 1969. copiile de pe înscrisurile originale. menţiunile creditorului pe înscrisul constatator al creanţei sale). declaraţia părţilor poate fi materializată sub forma unui înscris prin scriere cu mâna. întocmite cu scopul de a servi drept dovadă a existenţei raportului juridic dintre părţi. material plastic. Bucureşti. litografiere. II. înscrisul sub semnătură privată. Aşadar. Sediul materiei îl constituie art. b. p.: registrele casnice. 2. Ionaşcu. 2. în eventualitatea unui litigiu (ex. etc. piele. întocmite de părţi cu scopul de a confirma un act juridic anulabil. întocmite de părţi cu scopul de a înlocui un înscris original dispărut. În funcţie de scopul urmărit de părţi în momentul întocmirii lor (de a-şi constitui sau nu un mijloc de probă): a. Ştiinţifică.înscrisul autentic.2. În funcţie de criteriul semnăturii: a. Noţiunea de înscris Înscrisul reprezintă acea declaraţie sau consemnare a părţilor realizată cu orice fel de scriere legală sau convenţională. III. Ed. pe casete audio sau video. c. odată cu trecerea timpului. Clasificarea înscrisurilor I. Ştiinţifică. înaintea apariţiei unui eventual litigiu.: înscrisul autentic. la rândul lor. În raport de forţa lor doveditoare. Ionaşcu. înscrisuri semnate . 1171-1190 C. Bucureşti. pe care părţile nu le întocmesc cu intenţia de a servi ca mijloc de probă a raporturilor juridice dintre ele (ex. înscrisurile sunt cele mai importante. metal. înscrisuri preconstituite. 77. cu privire la faptele sau actele juridice din care izvorăsc raporturile juridice dintre părţi2.: înscrisul autentic.SECŢIUNEA II PROBA PRIN ÎNSCRISURI 2. înscrisurile preconstituite se împart în înscrisuri autentice şi înscrisuri sub semnătură privată. având calitatea de a conserva proba mai uşor. 77. pânză. După cum se evidenţiază sau nu puterea lor doveditoare: a. tehnoredactare sau imprimare cu mijloace tehnice pe hârtie. păstrează consimţământul părţilor nealterat. 1969. 4 . diferitele bilete şi tichete). b. înscrisuri recognitive. deoarece atestă manifestarea de voinţă a părţilor în momentul încheierii actului juridic. A. înscrisuri originale. b. sticlă. Probele în procesul civil. Înscrisurile preconstituite pot fi supuse. înscrisurile a căror putere doveditoare este prevăzută de lege (ex. pe orice fel de material. cu orice mijloc de imprimare. unii autori3 au asimilat cu înscrisurile declaraţiile părţilor înregistrate pe discuri. pe cale de a se pierde ori de a se distruge. p. În literatura juridică. înscrisul sub semnătură privată). întocmite de părţi sau de un organ competent pentru a constata încheierea. registrele 2 3 A. lemn. unor subclasificări: 1.1. Ed. civ. Dintre mijloacele de probă. înscrisuri confirmative.

Înscrisul autentic Conform art. Toate aceste menţiuni cu privire la ceea ce funcţionarul public a constatat prin propriile sale simţuri fac dovada până la înscrierea în fals. menţiunile făcute de creditor pe titlurile de creanţă. Înscrisul autentic prezintă următoarele avantaje: . cât şi din punct de vedere teritorial. notar public. actele de stare civilă. răbojurile). legea impune încheierea anumitor acte juridice ad validitatem (pentru valabilitatea lor) în forma autentică. duplicatele sunt asimilate cu originalul numai în cazul înscrisurilor autentice. datorită forţei doveditoare a actului autentic. semnarea actului de către părţi. Copiile vor fi crezute doar sub rezerva confruntării lor cu originalul. . este opozabilă erga omnes. înscrisurile a căror putere doveditoare este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. care are dreptul de a funcţiona în locul unde actul s-a făcut. neavând o forţă doveditoare proprie. cum ar fi prezenţa şi identitatea părţilor.înscrisul să fie întocmit de un funcţionar public (judecător. Din categoria înscrisurilor autentice fac parte: hotărârile judecătoreşti. diferitele bilete şi tichete). IV. trebuie precizat că funcţionarul public abilitat să întocmească acte autentice face. în forma autentică. fără a mai fi necesară desfăşurarea unui proces. 1171 C. Dacă originalul nu mai există.. în primul rând. b.se bucură de o prezumţie de autenticitate şi validitate. înscrisul autentic este acel înscris întocmit şi autentificat către un funcţionar public competent. Pentru a ne afla în prezenţa unui înscris autentic trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . constituirea unei ipoteci. întocmit de altfel special pentru a putea servi ca mijloc de probă în eventualitatea unui litigiu. o serie de constatări personale. În lipsa oricăreia dintre aceste condiţii. În concluzie. Chiar dacă legea nu impune încheierea unui act juridic în formă autentică. registrele şi hârtiile casnice. actul autentic este cel făcut cu solemnităţile cerute de lege de un funcţionar public. astfel încât posesorul lui nu trebuie să facă nici o dovadă. . . actele administraţiei publice. împrejurarea că actul a fost citit în faţa părţilor şi că acestea au declarat că actul reprezintă voinţa lor. în acelaşi timp.data întocmirii înscrisului este valabilă până la înscrierea în fals şi. copii.3. Uneori. actele încheiate de reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare. dacă actul întocmit se încadrează în sfera de împuternicire a agentului 5 .comerciale. civ. deseori părţile recurg la ea. b. 2. reprezentant diplomatic). . acestea putând fi duplicate sau copii legalizate. înscrisurile autentice notariale.funcţionarul public să fie competent atât din punct de vedere material. În ceea ce priveşte forţa probantă a înscrisului autentic. sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic respectiv. potrivit legii. originale. data şi locul întocmirii actului. proba contrară urmând să fie făcută de cel care contestă actul. înstrăinările de terenuri trebuie întocmite. din care fac parte toate celelalte înscrisuri (corespondenţa obişnuită. În funcţie de raportul dintre ele: a. înscrisul respectiv este lovit de nulitate absolută.înscrisul să fie întocmit în forma prevăzută de lege. donaţia. delegat al stării civile. De exemplu.are putere executorie.

el trebuie să le confirme prin semnătură.4. cu excepţia testamentului.dacă părţile nu au interese contrare (ex. Înscrisul sub semnătură privată Deoarece numărul actelor juridice pentru valabilitatea cărora legea cere forma autentică este restrâns. Conţinutul poate fi dactilografiat sau imprimat în orice limbă sau chiar într-un limbaj convenţional. notarul va trebui să menţioneze în procesul-verbal de autentificare declaraţia părţii că nu poate semna şi că partea a semnat prin luarea amprentei digitale. În al doilea rând. care îl pune la dispoziţia părţilor. În ceea ce priveşte conţinutul înscrisului. dar şi succesiv. cit.). care. a căror realitate nu o poate verifica. în care interesul este comun). persoanele neştiutoare de carte nu pot întocmi înscrisuri sub semnătură privată. Nu este obligatoriu ca înscrisul să fie datat.Ionaşcu. În acest caz. de ambele părţi sau de un terţ. 6 .. De asemenea. aceştia pot semna concomitent. Ea nu trebuie să cuprindă toate elementele numelui din actul de naştere. majoritatea actelor juridice civile îmbracă forma înscrisurilor sub semnătură privată. în cazul în care cealaltă parte nu îşi îndeplineşte obligaţia asumată. pe fiecare exemplar fiind necesar să se menţioneze numărul exemplarelor întocmite. semnătura nu poate fi înlocuită nici prin dactilografiere. Literatura juridică4 şi practica judiciară au precizat că formalitatea multiplului exemplar nu este necesară în următoarele situaţii: . menţiunile respective pot fi contestate. În principiu. înscrisul sub semnătură privată nu este definit de lege.: în cazul contractului de societate. imprimare. formalitatea multiplului exemplar priveşte actele sinalagmatice (bilaterale). Înscrisul sub semnătură privată este acel înscris întocmit şi semnat de părţi. Înscrisul incomplet din cauza necompetenţei funcţionarului sau din lipsa formelor legale va fi valabil doar ca un înscris sub semnătură privată. Aşadar. nici prin parafă sau sigiliu. care trebuie întocmite în atâtea exemplare originale. să poată fi folosit ca mijloc de probă. dar poate fi aşezată şi pe marginea acestuia (dacă textul acoperă întreaga pagină). Dacă există doi sau mai mulţi autori ai înscrisului. În mod obişnuit. la date diferite. 1179 C. civ. În caz contrar. fără intervenţia unui organ al statului. Dacă autorul actului face adăugiri în cuprinsul acestuia sau înlătură anumite cuvinte care schimbă conţinutul înscrisului. Spre deosebire de înscrisul autentic. întocmirea actului în formă autentică este cerută pentru proba actului şi nu pentru valabilitatea sa. semnătura se aşează la sfârşitul înscrisului. eventual. important fiind să se înţeleagă că autorul îşi asumă întreg conţinutul înscrisului. op. fiind suficient să fie semnătura obişnuită a autorului (chiar prescurtată). Scopul acestei reguli constă în asigurarea posibilităţii părţilor de a deţine fiecare câte un exemplar al convenţiei încheiate. acesta poate fi scris de una dintre părţi. Aceste menţiuni cu privire la împrejurări pe care funcţionarul public nu le-a constatat personal fac dovada numai până la proba contrară. În situaţia persoanelor neştiutoare de carte.instrumentator. dacă este semnat de părţi. În mod excepţional. 4 A. . 2. Codul civil a instituit pentru anumite înscrisuri condiţii suplimentare de formă: 1. funcţionarul public menţionează în cuprinsul actului declaraţiile părţilor. pp. singura condiţie cerută pentru valabilitatea acestui înscris este semnătura autorului sau autorilor. câte părţi cu interese contrare sunt (art.în cazul în care unicul exemplar întocmit a fost dat spre păstrare unui terţ. litografiere. 121-123.

dacă părţile recunosc în mod expres înscrisul sau dacă una dintre părţi nu se opune la folosirea în instanţă a unicului exemplar al înscrisului de către partea potrivnică. acesta putând fi eventual folosit ca un început de dovadă scrisă. 1180 C.. ca şi celelalte menţiuni din cuprinsul înscrisului. permit creditorului ce completează înscrisul să menţioneze o sumă de bani mai mare sau o cantitate mai mare de bunuri. urmată de semnătură. până la proba contrară. civ. civ. nefiind obligaţi să o recunoască sau să o tăgăduiască.din ziua în care a fost înscris într-un registru public. cu excepţia cazului în care se dovedeşte contrariul. el va face dovada întocmai ca şi înscrisul autentic în ceea ce priveşte realitatea semnăturii .din ziua în care a fost trecut într-un act întocmit de un funcţionar public. cu precizarea în cifre şi litere a sumei de bani şi a "câtimii" lucrurilor. acordând semnături "în alb". debitorul va fi obligat la suma cea mai mică. a cărui existenţă şi valabilitate pot fi uşor dovedite. data înscrisului nu are această putere doveditoare.dacă înscrisul este recunoscut de cel căruia i se opune. iar sub aspectul declaraţiilor părţilor. . . Dacă data înscrisului sub semnătură privată este menţionată în cuprinsul înscrisului.cauză pot declara că nu cunosc semnătura autorului lor. ea va face dovada între părţi.): . civ. . până la proba contrară.dacă una din părţi nu recunoaşte semnătura sa pe înscris sau succesorii săi declară că nu o cunosc. ca o măsură de protecţie a legiuitorului pentru terţi faţă de părţile care ar putea să treacă o dată falsă în înscris. prevede condiţia scrierii lor în întregime de debitor sau a adăugirii menţiunii "bun şi aprobat" la sfârşitul actului. valabil însă ca înscris sub semnătură privată. dacă există o neconcordanţă între suma prevăzută în cuprinsul actului şi cea din dreptul formulei "bun şi aprobat". 1176-1178 C. 1181 C. instanţa de judecată este obligată să verifice autenticitatea înscrisului şi a semnăturii prin procedura "verificării de scripte" sau printr-o expertiză grafologică.din ziua decesului unuia dintre semnatarii actului. Potrivit art. Faţă de terţi. De aceea. Scopul acestei condiţii îl constituie protejarea debitorilor care. 3.5. în una din următoarele împrejurări (art. . de punere de sigilii. .. . . în cazul înscrisurilor ce constată obligaţii unilaterale al căror obiect îl formează o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile.în cazul înscrisului autentic nul. de exemplu într-un proces-verbal de inventariere. el are aceeaşi putere doveditoare ca şi înscrisul autentic între părţi şi avânzii lor cauză.în cazul în care actul bilateral este constatat printr-o hotărâre judecătorescă. 2.adică până la înscrierea în fals.din ziua în care înscrisul a fost prezentat la o autoritate publică.. art. astfel: .cel căruia i se opune înscrisul are obligaţia de a-şi recunoaşte semnătura sau de a o tăgădui. dacă înscrisul sub semnătură privată şi semnătura au fost recunoscute. Alte înscrisuri 7 .avânzii . o condiţie specială. sancţiunea este nevalabilitatea înscrisului respectiv ca înscris sub semnătură privată. datat şi semnat de mâna testatorului. În concluzie. 1182 C. dacă se află în păstrarea organului de stat care l-a întocmit. civ. Puterea doveditoare a înscrisului sub semnătură privată este stabilită de regulile prevăzute în art. 2. data înscrisului va fi opozabilă numai din ziua când a devenit o dată certă. . faţă de terţi. cerută în cazul testamentului olograf. este ca acesta să fie scris în întregime. Dacă regula multiplului exemplar şi formula "bun şi aprobat" nu sunt respectate.

1185 C. Menţiunea făcută de creditor pe titlul de creanţă Potrivit dispoziţiilor art. Telegramele 5 G. Cel care le invocă nu poate diviza cuprinsul registrelor. Registrele. 1187 C. e. 1183-1184 C. în mediul rural. reprezentat prin materializarea voinţei pe două bucăţi de lemn. şi de art. dacă din ea rezultă liberarea debitorului. prin orice mijloc de probă. folosit în trecut. 1186 C. op. cărţi.. cu excepţia cazului în care se face dovada fraudei reclamantului. Răbojurile Răbojurile sunt un mijloc de probă preconstituit. dacă crestăturile părţilor se potrivesc. pe marginea sau pe dosul unui titlu de creanţă" poate fi folosită ca mijloc de probă. În momentul alăturării celor două părţi ale răbojului. considerându-se că pârâtul se află în culpă. ci fac dovada împotriva comerciantului care le ţine. civ.a. caiete. documente sau chiar foi volante. 50-56 C. pe marginea sau în josul duplicatului unui act sau chitanţă. În caz contrar. condici. b. d. Aceste mijloace de probă pot fi folosite atât de creditor. care cuprind însemnări ale persoanelor în legătură cu activitatea lor curentă.. orice menţiune a creditorului făcută "în josul.: un împrumut. dovada va fi făcută numai de crestăturile reclamantului. de persoane neştiutoare de carte. proba este completă. proba va fi făcută numai până la concurenţa numărului cel mai mic de crestături care se potrivesc. cărţile şi hârtiile casnice au puterea doveditoare a unei mărturisiri extrajudiciare5. pe care persoanele obişnuiesc să menţioneze actele şi faptele juridice care le interesează (ex. Fiecare din părţi îşi marchează prestaţia sa periodică printr-o crestătură realizată pe partea sa din răboj. Împotriva menţiunilor făcute de creditor se poate face dovada contrară. pârâtul susţinând că a pierdut bucata sa. dar pot fi folosite împotriva lui. 8 . atunci când cuprind primirea unei plăţi sau când conţin menţiunea expresă că însemnările au fost făcute pentru a ţine loc de titlu în favoarea creditorului. 107. însă numai dacă duplicatul se află în posesia debitorului. Din această categorie fac parte diferite registre. cărţile şi hârtiile casnice nu pot fi folosite ca mijloc de probă de cel care le-a scris.. com. carnete. mai puţin în cazul în care reclamatul probează că pârâtul a avut partea sa din răboj. chiar nesemnată şi nedatată. având în vedere că registrele. Dacă numai reclamantul prezintă bucata sa din răboj. cit. Registrele comerciale nu pot fi invocate ca probe împotriva persoanelor care nu au calitatea de comerciant. iar faptul la care se referă însemnarea respectivă poate fi combătut prin orice mijloc de probă. plata unei datorii). cărţile şi hârtiile casnice Aceste înscrisuri sunt probe nepreconstituite. cât şi de debitor. registrele. Are aceeaşi putere doveditoare menţiunea creditorului pe spatele. Potrivit art. Boroi.. civ. Registrele comerciale Registrele comerciale sunt prevăzute ca mijloace de probă de art. civ. Crestăturile respective nu vor mai avea putere doveditoare dacă pârâtul afirmă că părţile nu au preconstituit vreun răboj. conform art. civ. în sensul că nu poate folosi din aceste registre doar ceea ce-i este favorabil şi să înlăture partea care îi este potrivnică. şi cuprind mărturisirile extrajudiciare scrise ale comercianţilor cu privire la operaţiunile înscrise în ele. p. c.

Boroi. întocmit fără respectarea regulei multiplului exemplar sau fără menţiunea "bun şi aprobat". înscrisul în formă electronică este asimilat. pentru a ne afla în prezenţa unui început de dovadă scrisă trebuie îndeplinite trei condiţii: . 455/2001 privind semnătura electronică astfel: "o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere.Apetrei.. civ. de regulă cu declaraţii ale martorilor.trebuie să existe un mijloc de probă în formă scrisă.prin conţinutul acestui înscris. 455/2001. Scrisorile Scrisorile pot fi înscrisuri sub semnătură privată. dar care să nu întrunească nici condiţiile înscrisului autentic şi nici condiţiile înscrisului sub semnătură privată. I. pp. Dacă scrisoarea nu întruneşte condiţiile unui înscris sub semnătură privată.înscrisul trebuie să provină de la partea căreia i se opune sau măcar să aibă semnătura acesteia. op. Înscrisul în formă electronică6 Este definit de art. . 111-1113. un act autentic neîntocmit în conformitate cu legea. h. Scrisorile reprezintă în acelaşi timp şi o mărturisire extrajudiciară scrisă. tot ca un început de dovadă scrisă este considerat şi refuzul uneia din părţi de a se prezenta la interogatoriu sau o recunoaştere parţială făcută în faţa instanţei. care trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi să fie generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice. Condiţia este îndeplinită şi în cazul în care înscrisul provine de la reprezentantul uneia din părţi sau de la moştenitorii acesteia. Ele pot fi folosite ca mijloace de probă în măsura în care nu sunt confidenţiale. ataşată sau asociată o semnătură electronică extinsă. ea va putea fi folosită eventual ca un început de dovadă scrisă. dacă are încorporată. Începutul de dovadă scrisă nu poate fi folosit ca mijloc de probă decât dacă este completat cu alte probe. faptul pretins trebuie să apară ca verosimil. îndeplineşte această condiţie scrisoarea prin care debitorul îşi cere scuze faţă de creditor pentru neachitarea datoriei. cit.Telegramele pot fi considerate ca înscrisuri sub semnătură privată dacă originalul este semnat de persoana precizată ca expeditor sau dacă se probează că originalul a fost prezentat la oficiul telegrafic pentru expediere de către persoana care figurează ca expeditor. 2 C. 5 din Legea nr. g. cu înscrisul sub semnătură privată. Aşadar. dacă cuprind o mărturisire a autorului. . op. destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”. f.. fiind lăsate la libera apreciere a judecătorului. Începutul de dovadă scrisă Este definit de art. Potrivit art. Această ultimă condiţie depinde de conţinutul concret al înscrisului şi este lăsată la aprecierea judecătorului. 9 . Semnătura electronică reprezintă "date în formă electronică care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare". De asemenea. pp. 105-106. De exemplu. cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă. 6 G. iar persoana care le prezintă în faţa instanţei trebuie să fi ajuns în posesia lor în mod licit. 4 din Legea nr. care să îndeplinească condiţiile unui astfel de înscris. cit. De exemplu. un înscris sub semnătură privată nesemnat. 1197 alin. în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale. ca fiind "orice scriptură a aceluia în contra căruia s-a format petiţia sau a celuia ce el reprezintă şi care scriptură face a fi de crezut faptul pretins".

).În ceea ce priveşte forţa doveditoare a înscrisului în formă electronică căruia i s-a încorporat. civ. va avea între semnatarii lui şi între reprezentanţii acestora acelaşi efect ca şi înscrisul autentic (art.. op.1. În afara acestora. de la latinescul "testis". De regulă. 1188 C. adică cel care face dovada credinţei sale. 7 din Legea nr. Din definiţia dată probei cu martori. bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii" (art. dacă acesta este recunoscut de cel căruia i se opune. nu pot depune mărturie în procesele civile. persoanele prevăzute de art. Dacă legea cere forma scrisă ca o condiţie de probă sau de validitate a actului juridic constatat prin înscrisul în formă electronică.: . p. 122. ataşat sau asociat o semnătură electronică. în faţa instanţei de judecată. în principiu orice persoană poate depune mărturie. G. 455/2001). cit. făcută de către o persoană străină de proces. 109. Persoane care nu pot depune mărturie În măsura în care are cunoştinţă despre împrejurările cauzei. Boroi. . prezentă la producerea faptului. Nu pot fi primite de instanţă relatările despre fapte "auzite" de la alte persoane (mărturie indirectă). civ. ci depoziţia pe care el o face în faţa instanţei de judecată.rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv. în faţa instanţei de judecată. actele recognitive (art. Trebuie precizat faptul că nu martorul constituie mijlocul de probă.2. SECŢIUNEA III PROBA CU MARTORI 3. 1189 C.) şi actele confirmative (art. 7 I. ataşat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă.. civ. p. op. proc. Proba cu martori mai este cunoscută şi sub denumirea de probă testimonială. În schimb. op. 114. această condiţie va fi îndeplinită dacă înscrisului în formă electronică "i s-a încorporat.). p. în categoria "alte înscrisuri" pot fi incluse şi copiile după înscrisuri (art. 3. Noţiunea de mărturie Termenul de martor îşi are originea în grecescul "martyros"..martorul trebuie să relateze instanţei doar acele date şi împrejurări pe care le-a recepţionat personal. Beleiu. Proba cu martori (mărturia sau proba testimonială) este relatarea orală. 1190 C. Apetrei. Declaraţiile în formă scrisă sau chiar în formă autentică ale unor presoane străine de proces nu au caracterul unor mărturii. cit. instanţa va trebui să dispună verificarea acesteia printr-o expertiză tehnică de specialitate. cu propriile sale simţuri. Dacă una dintre părţi nu recunoaşte înscrisul sau semnătura. deoarece în acest caz sursa relatărilor martorului este determinată (mărturie secundară sau mediată). care are cunoştinţă în mod personal despre anumite fapte trecute şi edificatoare în soluţionarea unui litigiu7. 10 . se desprind două trăsături specifice ale acesteia. deoarece instanţa şi părţile trebuie să poată adresa întrebări martorilor pentru a lămuri adevăratul sens al relatărilor acestora şi pentru a putea fi convinse de sinceritatea lor. cit. civ. 189 C. poate fi primită de instanţă relatarea unor împrejurări cunoscute de la o anumită persoană. .relatarea martorului trebuie să fie făcută oral. 6 din Legea nr. Gh. 455/2001).

Potrivit art. cum sunt cele referitoare la starea civilă a unei persoane (naşterea sau decesul). un alt preţ decât cel stabilit de părţi sau că părţile ar fi modificat verbal convenţia lor constatată prin înscris (de exemplu. . se poate dovedi cu martori producerea unui accident. farmaciştii. Deoarece legea nu permite dovada cu martori în cazul actelor cu o valoare mai mare de 250 de lei. că părţile au prevăzut o dobândă despre care nu se face vorbire în înscris. Codul civil nu prevede nici o îngrădire referitor la faptele juridice stricto-sensu. în cazul în care doresc să aducă modificări convenţiei. art. În privinţa rudelor şi a afinilor.. 1191 C. prin răspunsurile lor. Din moment ce părţile au ales săşi manifeste voinţa în formă scrisă.interdicţia de a proba cu martori actele juridice cu o valoare mai mare de 250 de lei. civ. civ.persoanele obligate prin lege la păstrarea secretului profesional (slujitorii cultelor. de regulă. prevede excepţia posibilităţii de ascultare a acestora ca martori în litigiile referitoare la starea civilă şi în cele de divorţ. cu actele sau cu certificatele de stare civilă şi numai în mod excepţional cu alte mijloace de probă. viciile de consimţământ. Actele cu o valoare mai mare de 250 de lei urmează să fie dovedite cu alte mijloace de probă (acte autentice sau acte sub semnătură privată). Dispoziţiile art. Prin aceasta se protejează conţinutul înscrisului care consfinţeşte manifestarea de voinţă a părţilor. per a contrario. civ. . 191 C. au caracter supletiv. cum ar fi un alt termen decât cel real pentru executarea obligaţiei. în principiu. valoarea de 250 de lei. prin voinţa lor. Se impune cu necesitate ca într-o viitoare reglementare.. chiar dacă este despărţit. de aceea părţile pot stabili. mai puţin a descendenţilor.soţul. acestea trebuie să îmbrace tot forma scrisă. avocaţii. notarii publici). civ.3.persoanele care. . 8 11 . Există însă fapte naturale care.persoanele care îndeplinesc anumite funcţii (funcţionarii publici). proc. prevede două interdicţii: . următoarele persoane sunt scutite de a depune mărturie: . în prezent nesemnificativă. art. posibilitatea de a dovedi cu martori existenţa convenţiei dintre ele şi a condiţiilor în care aceasta s-a încheiat8. Nu este permis a proba cu martori că înscrisul ar cuprinde prevederi inexacte.interdicţia de a proba cu martori împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. rudele sau afinii până la gradul al treilea la o pedeapsă penală sau la dispreţul public. a unui cutremur. 1191 C. se dovedesc numai cu înscrisuri. că au modificat verbal termenul de executare a obligaţiei uneia din părţi). medicii. dovada cu martori este admisibilă pentru actele cu o valoare mai mică de 250 de lei (dacă o prevedere specială nu impune întocmirea actului în formă scrisă pentru a putea fi dovedit). proc. Aşadar. . Reguli de admisibilitate a probei cu martori În ceea ce priveşte admisibilitatea probei cu martori. . neexecutarea unei obligaţii contractuale. Aceste evenimente se dovedesc. Referitor la dovada cu martori a actelor juridice.interzişii judecătoreşti şi persoanele incapabile în general.persoanele condamnate pentru mărturie mincinoasă. s-ar expune pe ei înşişi sau şi-ar expune soţul. să fie înlocuită cu o valoare mai mare. soţia. 3. 190 C.

când proba cu martori este admisibilă. regulile prevăzute de art. 242-245. practica judiciară a stabilit admisibilitatea probei cu martori pentru a dovedi actele încheiate în târguri. afini. Supr. Astfel. În acest caz nu se pune problema dovedirii împotriva sau peste cuprinsul unui înscris.1198 C. cit. cauza falsă. există şi excepţii. obiectul ilicit. precum şi în cazul unor evenimente neprevăzute (ex. civ. precum şi împotriva sau peste cuprinsul înscrisului: a. civ. în dreptul comercial. 1198 C. În domeniul dreptului familiei. atunci când legea comercială prevede întocmirea unui înscris pentru dovedirea actelor juridice comerciale (art.la obligaţiile care se nasc din cvasicontracte. mai există excepţii şi în domeniul dreptului comercial şi al dreptului familiei. conform art. nu şi la terţele persoane. dec. remiterea de datorie).când creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovadă scrisă dintr-o cauză de forţă majoră neprevăzută. în caz de incendiu. tumult. . .. precum: . com. pp. Totuşi. De la regulile prevăzute în art. care pot folosi orice mijloc de probă (inclusiv proba cu martori) pentru a face dovada contrară a clauzelor înserate în cuprinsul înscrisului. nu se aplică referitor la 9 10 A. luate separat. 1191 C. când creditorului nu i-a fost cu putinţă a-şi procura o dovadă scrisă despre obligaţia ce pretinde sau a conserva dovada luată. 1451/1963. pentru a proba depunerea obiectelor de îmbrăcăminte în cluburi. regulile prevăzute de art. chiar şi în cazul în care actul a fost costatat printr-un înscris autentic.. b. Ionaşcu. din delicte sau cvasidelicte.la depozitul necesar.restricţia se referă doar la părţile participante la încheierea actului. Trib. civ. civ.). când există un început de dovadă scrisă. De la regulile prevăzute de art. 1191 C. civ. sau naufragiu şi la depozitele ce fac călătorii în ospătăria unde trag. op. civ. când nu era cu putinţă părţilor de a face înscrisuri.: inundaţii.la obligaţiile contractate în caz de accidente neprevăzute.restricţia nu priveşte viciile de consimţământ. Având în vedere că literatura juridică a apreciat enumerarea din art. ilicită sau imorală. 1197 C. echivoce. care ar exista în cazul raporturilor dintre rude apropiate. deoarece acestea sunt situaţii de fapt. indiferent de valoarea actului ce trebuie dovedit.: plata. ca fiind enunciativă. ulterioare încheierii lui. De asemenea. incediu). în CD 1963. prieteni. precum şi împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. şi care sunt moduri de executare sau de stingere a obligaţiilor (ex. pp. jurisprudenţa10 a adăugat la situaţiile enumerate mai sus şi imposibilitatea morală de a întocmi un înscris. 1191 C. în toate aceste situaţii existând o imposibilitate materială de a preconstitui un înscris. în principiu. fără restricţii. .. pot fi probate cu martori. ci a explicitării conţinutului acestuia. 183-184.. civ. 12 . conform art. . compensaţia. proba cu martori este admisibilă.restricţia se aplică doar înscrisurilor preconstituite. dacă operaţiunile respective. pieţe neorganizate. 55 C.De asemenea. săli de sport şi alte locuri în care nu există un serviciu de garderobă organizat sau în cazul efectuării de mici reparaţii la domiciliu. ruină. secţ. 1191 C. care pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. .restricţia nu se aplică în cazul stabilirii unor acte sau fapte distincte de actul constatat prin înscris. civ. nr. .. în legătură cu cea de-a doua restricţie în literatura9 şi practica judiciară sau precizat următoarele: .restricţia nu priveşte situaţia în care este necesară lămurirea înţelesului exact al unor clauze obscure. . se vor aplica şi în materie comercială. deoarece numai ele puteau să-şi preconstituie un înscris. indiferent de valoarea actului..

prevede o excepţie de la caracterul personal al mărturisirii. Avocatul uneia din părţi. art. În mod excepţional. declaraţie de natură a produce efecte juridice împotriva autorului ei11. trebuie să emane de la o persoană care poate dispune de drepturile sale şi care are discernământ în momentul respectiv. 1206 alin. civ.. dar lipsite temporar de discernământ (cei aflaţi în stare de beţie. Mărturia va trebui apreciată de judecător în raport de sinceritatea relatărilor martorilor şi de modul în care aceasta se integrează în ansamblul celorlalte mijloace de probă administrate în cauză. p. refuzul unei persoane de a prezenta instanţei un înscris aflat în posesia sa poate fi considerat ca o recunoaştere a faptului că înscrisul cuprinde cele pretinse de cealaltă parte. cit. 4.. cit..). Mărturisirea (recunoaşterea) nu trebuie confundată cu mărturia. 120. 5 alin. 1 din Decretul nr. Nu pot mărturisi minorii. proc. prevăzând că pot fi chemaţi la interogatoriu ocrotitorii legali pentru a face o mărturisire valabilă.1. cit. nu pote fi dedusă din tăcerea părţii. Caracterele juridice ale mărturisirii sunt următoarele: 1. 225 C. civ. 2. este un act juridic unilateral. De asemenea. 220 C. hipnoză). Puterea doveditoare a mărturiei este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. p. 121. proc. nu poate face o recunoaştere în numele părţii ale cărei interese le apără. În funcţie de locul unde este făcută: 11 I. interzişii judecătoreşti precum şi persoanele capabile.. Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii Mărturisirea reprezintă recunoaşterea de către una din părţi a unui fapt pe care adversarul ei îşi întemeiază o pretenţie sau o apărare. ale cărui efecte se produc independent de manifestarea de voinţă a celeilalte părţi. op. trebuie să fie expresă. p. care este o relatare a unei terţe persoane şi nu a uneia din părţi. 2 C. este un act juridic personal. 4. 5. neputând fi făcută decât de partea împotriva căreia îşi va produce efectele sau de un mandatar cu procură specială. Clasificarea mărturisirii I. Art. 124.3.. Boroi. 174 C. op. civ. potrivit art. Apetrei.dovada bunurilor proprii ale soţilor. proc. Beleiu. op. este un act juridic irevocabil. 3. potrivit art. civ. însă numai pentru actele încheiate de ei în calitate de reprezentanţi legali ai incapabililor. Gh. 13 . SECŢIUNEA IV MĂRTURISIREA 4. refuzul nejustificat de a răspunde la interogatoriu sau neprezentarea la interogatoriu pot fi considerate de instanţă ca o recunoaştere sau ca un început de dovadă scrisă. 32/1954 prevăzând că dovada acestor bunuri se poate face prin orice mijloc de probă. putând fi revocată doar dacă a fost făcută din eroare de fapt (art. G. având un mandat general.

acest mijloc de probă este admisibil în toate cauzele. În legătură cu această clasificare se pune problema indivizibilităţii mărturisirii. mărturisirea complexă. anterior anului 1950. Aşadar. op. cit.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant. civ. civ.a.p. s-a susţinut că regula indivizibilităţii mărturisirii nu este obligatorie pentru judecător. când una dintre părţi recunoaşte integral pretenţiile celeilalte părţi (ex.. cit. în CD 1995.. op. în CD 1995. 129. 2 C. mărturisirea va fi extrajudiciară atunci când este făcută în faţa unei instanţe necompetente. deoarece indivizibilitatea mărturisirii este subordonată principiului rolului activ al judecătorului. mărturisirea calificată sau complexă "nu poate fi luată decât în întregime împotriva celui care a mărturisit".. civ. Într-o altă opinie13. Beleiu. 205/1950. I. 127. 275. secţ. legate de faptul pretins. având cea mai mare putere doveditoare. Potrivit art. Supr. p.. cit. 13 A. care anihilează efectele recunoaşterii (ex. De exemplu.. forţa ei doveditoare fiind cea a înscrisului şi putând fi combătută cu aceleaşi mijloace de probă folosite pentru combaterea înscrisului. Această prevedere a generat în literatura juridică puncte de vedere diferite. 2. Ionaşcu. Boroi..3.p. mai adaugă şi alte împrejurări anterioare sau concomitente. se aplică în continuare indivizibilitatea mărturisirii.. b.vol. 2. mărturisirea judiciară era considerată "regina probelor". când una dintre părţi recunoaşte pretenţiile celeilalte. vol. P. mărturisire extrajudiciară. 339/1956. b. în ceea ce priveşte caracterul mărturisirii de a putea fi sau nu divizată. 301/1955. În ceea ce priveşte admisibilitatea mărturisirii. 264. dar nu cu titlu de împrumut. 1206 alin. op. În raport de conţinutul acesteia: a. este inadmisibilă mărturisirea pentru dovedirea faptelor invocate în materie de divorţ. nr. Mărturisirea extrajudiciară poate fi orală sau scrisă. fapt ce nu contravine rolului activ al judecătorului şi nici principiului liberei aprecieri a probelor de către judecător. 164. pe lângă recunoaşterea pretenţiilor adversarului. cu precizarea că ea va fi permisă numai în privinţa drepturilor de care o parte poate să dispună şi numai dacă legea nu prevede în mod expres inadmisibilitatea mărturisirii. Gh. op. dec. dar precizează că a restituit-o). 14 . Ea poate fi spontană.p. cit.. făcută în afara instanţei care judecă litigiul. mărturisire simplă. civ.p. dacă este făcută din iniţiativa părţii sau provocată în instanţă prin intermediul interogatoriului. 4. II. când una dintre părţi.). Forţa probantă a mărturisirii Referitor la forţa probantă a mărturisirii. 1205 C. care schimbă consecinţele juridice ale recunoaşterii (ex. dec. mărturisirea a devenit o probă obişnuită. După adoptarea Decretului nr. Cea orală nu poate fi folosită ca mijloc de probă decât în cazurile în care este permisă dovada cu martori. 209. c. Supr.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant şi nu a restituit-o) . secţ. nr. Apetrei. Mărturisirea extrajudiciară scrisă se dovedeşte cu înscrisul în care este cuprinsă. prin posibilitatea sa de a primi sau de a înlătura mărturisirea. nefăcând decât să-l ajute pe acesta în aflarea adevărului. în faţa procurorului. fiind lăsată la libera 12 Trib. dar şi cea făcută într-o scrisoare. Potrivit unei opinii12. făcută în faţa instanţei de judecată în cursul procesului în care este folosită ca mijloc de probă. ci ca plată pentru prestarea unor servicii).: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani de la reclamant. mărturisire judiciară. G. Trib. mărturisire calificată. Andrei. la care adaugă o împrejurare posterioară legată de faptul pretins. cu care să se poată proba că una dintre părţi a făcut o mărturisire orală extrajudiciară (art. p. la starea civilă sau într-un testament..

Astfel. b. având următoarele posibilităţi: să o folosească ca pe o probă deplină. fam. pe care legea le stabileşte în mod expres şi limitativ. I. 61 C. ca pe o probă ce poate fi combătută prin dovada contrară.apreciere a instanţei14. civ. prezumţiile au fost definite ca fiind acele raţionamente logice pe care legea sau judecătorul le face pentru a stabili existenţa unei anumite împrejurări. 165.2. este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi). Clasificarea prezumţiilor I. În funcţie de autorul lor: a. 1201 C. prezumţiile simple (judecătoreşti.. civ. plecând de la fapte cunoscute. P.". ale omului) sunt deducţii logice ale judecătorului cu privire la existenţa unor fapte necunoscute. judecătorul va trebui să verifice sinceritatea şi veridicitatea ei în raport cu celelalte probe administrate în cauză. Prezumţiile constituie un mijloc de probă indirect. Conform art. încât din existenţa faptului cunoscut se deduce existenţa faptului necunoscut. 1202 C. dau posibilitatea stabilirii unor fapte necunoscute. prezumţia de proprietate comună a zidului sau gardului care desparte două imobile vecine. p. Prezumţiile legale pot fi subclasificate. dacă se va ajunge la concluzia că ea nu corespunde adevărului SECŢIUNEA V PREZUMŢIILE 5.. 1199 C. Apetrei. aflate într-o conexiune strânsă cu primele. civ.1. civ.. "prezumţia legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută" şi "nici o dovadă nu este primită împotriva prezumţiei legale. op.. Noţiunea de prezumţie Prezumţiile sunt definite de art. 125-126. cit. Fac parte din această categorie prezumţia autorităţii de lucru judecat (este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect. Potrivit art. Fac parte din această categorie prezumţia comunităţii de bunuri a soţilor.. prevăzută de art. Ele reprezintă regula în materie de prezumţii şi sunt mai numeroase decât prezumţiile legale absolute. ca pe un început de dovadă scrisă. în funcţie de forţa lor probatorie: 1. şi prezumţia timpului legal al concepţiei. după cum aceasta poate fi şi înlăturată. prezumţiile legale relative. deoarece pentru cunoaşterea existenţei unui fapt necunoscut se apelează la existenţa unui fapt cunoscut. op. 1203 C. ca fiind "consecinţele ce legea sau magistratul trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut".. Andrei. care prin legătura pe care o au în înlănţuirea logică cu altele. prezumţii legale absolute. prezumţia de paternitate a copilului din căsătorie.. pp.în afară numai de cazurile când legea a permis dovada contrarie. prevăzută de art. Beleiu. care pot fi combătute prin proba contrară. aflat într-o strânsă legătură cu primul. 2. prezumţiile simple 14 15 Gh. cit. neputând fi extinse pe cale de analogie. 15 . pornind de la faptele cunoscute. împotriva cărora nu este permisă proba contrară. 5. prezumţii legale. În literatură juridică15.

expertize tehnice (ex..expertiza topografică prvind întinderea terenurilor.. expertiza este facultativă. întemeindu-se pe cunoştinţe de specialitate.de determinare a vârstei. filiaţiei. în CD 1967. . care îşi exprimă părerea asupra unor împrejurări de fapt indicate de instanţă. pe care judecătorul nu le posedă. 24-27 C. Prezumţiile simple sunt des folosite de jurisprudenţă în litigiile privind stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. putând fi combătute prin proba contrară. Rauschi ş. SECŢIUNEA VI EXPERTIZA 6. 158. Este reglementată în art. De exemplu. Drept civil. în cele referitoare la încredinţarea copiilor minori unuia dintre părinţi. Noţiunea de expertiză Expertiza este mijlocul de probă la care recurge instanţa de judecată. proc. proc. iar caracterul lor este unul relativ. Ed.expertiza în construcţii. sub sancţiunea nulităţii hotărârii judecătoreşti18: . pentru stabilirea capacităţii de muncă). dec. Forţa doveditoare a prezumţiilor simple este lăsată la libera apreciere a judecătorului.. Ei pot fi recuzaţi în aceleaşi condiţii şi pentru aceleaşi motive ca şi un judecător. . Persoana fizică. Ştefania Rauschi. op. Prezumţiile simple sunt permise atunci când este permisă şi proba cu martori. 201-214 C. p.: pentru stabilirea autenticităţii operelor de artă).: pentru determinarea situaţiei economico-financiare). 159. cu excepţia cazurilor în care actul este atacat pentru fraudă. ci nişte specialişti numiţi experţi. Sunt deductive acele concluzii particulare trase dintr-o concluzie generală şi sunt inductive concluziile generale desprinse dintr-o serie de concluzii particulare. 204 şi art. Prezumţiile simple sunt nelimitate ca număr şi pot fi deductive sau inductive. se prezumă că un chiriaş a plătit chiria pe toate lunile din urmă. în procesul de punere sub interdicţie judecătorească.expertize artistice (ex.a. civ. secţ. p.expertize contabile (ex. II.pentru punerea unei persoane sub interdicţie judecătorească.: .pentru stabilirea discernământului. aceasta este obligatorie. Supr. Popa. . . Tipuri de expertiză Expertizele se pot efectua în următoarele domenii de activitate: . dar în următoarele cazuri.. sexului. civ.1. pentru care se cer cunoştinţe de specialitate.expertiza tehnică a accidentelor de circulaţie). dacă a păstrat chitanţa de plată a chiriei doar pe ultima lună16. Gh. nr. civ. cit. Junimea.expertiza medico-legală psihiatrică referitoare la discernământul persoanei. 2000.: . . 178. a vechimiii bunurilor sau a stării lor de funcţionare. vol.expertiza medico-legală pentru determinarea vârstei şi sexului copilului. 1200/1967. 16 17 Trib. . . în procesul de înregistrare tardivă a naşterii. Expertul este persoana străină de litigiu.pentru stabilirea valorii. Persoana juridică.expertize medico-legale (ex.2. ce îşi exprimă opinia pe baza cunoştinţelor acumulate şi a cercetărilor făcute asupra cazului concret17. Teroria generală. . 18 Şt. 6. dacă este necesară lămurirea unor împrejurări de fapt. conform art. dol sau violenţă. Ştefan Rauschi.sunt "lăsate la luminile şi înţelepciunea magistratului".: pentru stabilirea unui fals). 16 . În general. Iaşi. p.expertize criminalistice ale scrisului (ex. . .

când el le înlătură. proc. dar nu se vor putea combina. expertul este obligat să convoace părţile la locul respectiv. proc. Noţiunea de cercetare la faţa locului Cercetarea la faţa locului este mijlocul de probă cu ajutorul căruia instanţa constată în mod direct. indicând obiectul expertizei. Raportul trebuie depus cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată pentru ca părţile să-l cunoască şi eventual să facă obiecţiuni. p. cit. Dacă pentru efectuarea expertizei. 7. Potrivit art 301 C. instanţa numeşte comisia formată din 1 sau 3 experţi de pe listele aflate la tribunal prin încheiere. când această împrejurare are importanţă pentru rezolvarea litigiului20. ea poate dispune întregirea ei printr-un supliment de expertiză sau efectuarea unei noi expertize numite contraexpertiză. p. părerile lor consemnându-se într-un proces-verbal. 6. Rauschi ş. judecătorul nefiind legat de concluziile experţilor19. civ. cit..2. 207 C. Partea care a solicitat expertiza este obligată ca. Şt. Constatările expertului reţinute de instanţă fac dovadă până la înscriere în fals.a. Expertiza se poate efectua şi prin comisie rogatorie. situaţia unui obiect.. drepturile de servitute sau degradările de imobile. 207 C. când experţii nu au nevoie de cercetări mai ample. Rauschi. conform art. Totuşi. dacă experţii au nevoie de timp pentru cercetări. când implică cercetări într-o altă localitate.1. în termen de 3 zile de la numirea expertului. 163.. trebuie să motiveze decizia. constatările lor consemnându-se într-un raport de expertiză care se înaintează instanţei în termenul stabilit de ea. 212 C. Acest 19 20 Şt. proc. Expertiza se poate efectua în instanţă. Este reglementată în art. să depună suma stabilită ca onorariu. Forţa probantă a expertizei În ce priveşte forţa probantă a expertizei. proc. conform art. dacă acestea nu pot fi aduse în instanţă datorită volumului sau greutăţii. 215-217 C. Dacă două expertize sunt contradictorii se va reţine una ori se vor înlătura ambele. op.4. potrivit art. şi se utilizează în procesele privind spaţiul locativ. Efectuarea expertizei Una din părţile în litigiu sau judecătorul poate propune şi încuviinţa efectuarea expertizei. civ. grăniţuiri ale terenurilor. aceasta este lăsată la libera apreciere a instanţei de judecată. proc. este necesară deplasarea şi cercetarea în teren. data depunerii raportului de expertiză şi onorariul cuvenit expertului. civ.. întrebările la care trebuie să răspundă experţii..3. sau în afara instanţei. op. Dacă instanţa nu este lămurită pe deplin de expertiza făcută. 17 . la faţa locului.6. SECŢIUNEA VII CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI 7. 161. civ. civ. Efectuarea cercetării la faţa locului Probele materiale sunt cercetate de instanţă la sediul său ori prin deplasarea ei la faţa locului. mai îndepărtată de sediul instanţei de judecată. Raportul de expertiză poate fi discutat în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată.

Subiectele dreptului civil. Introducere în dreptul civil. Drept civil. cit. Ed. Teoria generală. 5. Drept civil român. 2002. Bucureşti. Apetrei I. Iaşi. În ce acte normative sunt reglementate mijloacele de probă? Ce fapte nu pot face obiectul probei? Cui îi revine sarcina probei în procesul civil? Prezentaţi cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei.. Drept civil. la cererea unei părţi sau din oficiu. 18 . 4. 4. Probele materiale sunt mai puţin utilizate în procesul civil. Rezultatul se consemnează întrun proces-verbal. Ed. Ştiinţifică. Ed. op. 1993. Cluj-Napoca. 1967... Boroi G. 14. Şansa. ci doar mijloace tehnice de valorificare a probelor materiale. pentru care se citează părţile. Unii autori consideră că cercetarea la faţa locului şi expertiza nu sunt veritabile mijloace de probă. 135. Bibliografie: 1.. Legea nr. Ed. Popa Gh. Bucureşti. când obiectul procesului este situat într-o altă localitate. Persoana fizică. Beleiu Gh. Ed. 2. Persoana fizică. 1998. 1993. Teoria generală. Academiei. 10. Argonaut.. 2000. Manual de drept civil. ar putea prezenta interes probatoriu. 5. 455/2001 privind semnătura electronică. All Beck. Drept civil român. Ed.. 12. vol. Iaşi.. Partea generală. Ungureanu O. Persoanele. 1999. Ed. Dogaru I. Teoria generală. 1969. fixând un termen pentru efectuarea ei. 7. Cercetarea la faţa locului se poate efectua şi printr-o comisie rogatorie de către o altă instanţă decât cea care judecă litigiul. Bucureşti. Persoana juridică. 21 Definiţi proba. motiv pentru care nu sunt reglementate expres de Codul de procedură civilă21.. care se depune la dosarul cauzei. 13. Bucureşti. Partea generală.. Apetrei I. Ed. Bucureşti. All Beck. Lupan E. Ed.Cosmovici P. putând fi discutată în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată. Rauschi Şt. Rauschi Şt. Venus.. împreună cu eventualele schiţe realizate. 8. care reprezintă obiecte ce. Care sunt condiţiile de admisibilitate a probei? Definiţi înscrisul... I. Ce înseamnă un înscris preconstituit? Boroi G.. Ed. 15. Iaşi.. spre deosebire de cel penal. All Beck. 1998. Partea generală. 7. Codul civil. 2003. Ankarom. Drept civil. Introducere în dreptul civil. Introducere în dreptul civil. calităţile lor speciale. 2. Ed. Drept civil. Bucureşti. Cheltuielile de deplasare pentru efectuarea cercetării la faţa locului sunt suportate de partea care a cerut acest mijloc de probă sau de partea în interesul căreia se face. Poenaru E. Lumina Lex. Codul de procedură civilă.M. 11. Drept civil. Persoanele. Pop T. 8. 6. Ed. Junimea. Tratat de drept civil. Întrebări de evaluare: 1.. 2002. Ionaşcu A.. Ionaşcu T.mijloc de probă se încuviinţează de instanţă. Bucureşti.. 1998. semnele sau urmele rămase pe ele. 2005. 3. Bucureşti. 9. Probele în procesul civil. Partea generală. All Beck. 6. prin aspectul lor exterior. Universul Juridic.. Elementele dreptului civil. Andrei Petru P. Ed. 16. 3. p. Partea generală.

Definiţi prezumţiile. Definiţi răbojul. înscrisul sub semnătură privată? 17. mai poate fi valorificat în alt fel de către părţi? 19. sau aceasta este o probă lăsată la aprecierea judecătorului? 34. Ce înseamnă o mărturisire extrajudiciară? 32. Definiţi expertiza. Există sau nu o deosebire între mărturie şi mărturisire? 30. 47. Ce forţă probantă au prezumţiile simple? 39. 40. Daţi un exemplu. 35. 31. Definiţi mărturisirea. Ce persoane nu au voie să depună mărturie? 24. Care sunt excepţiile de la aceste restricţii? 27. Există vreo restricţie în utilizarea prezumţiilor simple? 38. nefiind necesară administrarea altor probe. 29. Definiţi cercetarea la faţa locului. Definiţi mărturia. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul autentic mai poate fi valorificat de către părţi în alt fel? 13. Daţi exemple de litigii în care expertiza este obligatorie. în anumite situaţii. Ce forţă probantă are mărturia? 28. Cine realizează cercetarea la faţa locului? 48. Daţi exemple de expertize realizate în diferite domenii de activitate. 41. Ce forţă probantă are înscrisul sub semnătură privată? 15. Dacă s-au realizat două expertize cu soluţii diferite. Definiţi înscrisul sub semnătură privată. Cum se concretizează cercetarea la faţa locului? 19 . 20. 22. Recunoaşterea faptelor pretinse de partea adversă în procesul civil este suficientă pentru tranşarea litigiului. Ce deosebire există între o mărturisire calificată şi o mărturisire complexă? Acestea pot fi fragmentate de judecător? 33. Ce forţă probantă are înscrisul autentic? 12. Ce avantaje prezintă înscrisul autentic? 11. 23. Ce forţă doveditoare are expertiza? 45. Ce diferenţă există între prezumţiile legale absolute şi cele relative din punct de vedere al forţei probante? Daţi exemple de prezumţii din ambele categorii. 46. Cum se poate efectua expertiza? 43.9. Prezentaţi caracterele juridice ale mărturisirii. Definiţi prezumţiile simple. 42. Cum poate deveni data înscrisului sub semnătură privată dată certă? 18. Ce condiţie obligatorie trebuie să îndeplinească înscrisul sub semnătură privată? 16. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul sub semnătură privată. Daţi exemple de înscrisuri nepreconstituite. 37. Ce persoane sunt scutite de a depune mărturie? 25. 14. Ce înseamnă un început de dovadă scrisă? 21. În ce situaţii se recurge la acest mijloc de probă? Daţi exemple de litigii în care se utilizează cercetarea la faţa locului. Definiţi înscrisul autentic. instanţa poate să le combine concluziile? 44. Ce restricţii cunoasteţi în materia utilizării probei cu martori pentru dovedirea actelor juridice? 26. Ce alte condiţii trebuie să îndeplinească. 36. 10.

20 .

nu pot fi afectate de modalităţi. unele acte juridice pot fi afectate de anumite împrejurări viitoare. recunoaşterea filiaţiei. modalităţile sunt. de care depind doar efectele actului juridic şi nu valabilitatea acestuia. Anumite acte juridice. ci ţin de esenţa actului. modalităţi legale. În acest caz. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA MODALITĂŢILOR I. De exemplu. în general. modificarea sau stingerea exerciţiului drepturilor subiective şi a executării obligaţiilor 21 . la încheierea unui act juridic. condiţia ori sarcina. stabilite prin voinţa părţilor.CAPITOLUL II MODALITĂŢILE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE MODALITĂŢI În afară de elementele esenţiale (condiţiile de valabilitate) ale actului juridic civil. contractul de asigurare. stabilite de lege sau prin voinţa părţilor. pot exista sau pot lipsi. Actele juridice civile pot fi afectate de următoarele modalităţi: termenul. legate de starea civilă a persoanei fizice. numite modalităţi. Aşadar. modalităţi convenţionale. prevăzute de lege. actul juridic fiind valabil şi în ipoteza în care aceste modalităţi nu sunt prezente. Sunt afectate de astfel de modalităţi. modalităţile nu sunt împrejurări accidentale. împrejurări accidentale. contractul de închiriere. În raport cu elementele esenţiale ale actului juridic civil. astfel de elemente neesenţiale. SECŢIUNEA III TERMENUL Noţiune: Termenul este acel eveniment viitor şi sigur de îndeplinirea căruia depinde naşterea. adopţia sau căsătoria nu pot fi încheiate pentru un anumit termen sau cu o anumită condiţie. b. În funcţie de izvorul lor: a. contractul de depozit. Modalităţile actului juridic civil sunt acele împrejurări viitoare de a căror producere depinde existenţa sau exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor rezultate dintr-un act juridic. în principiu. de exemplu. iar în lipsa lor actul juridic nu produce efecte.

(ex. Universul juridic. 1101 C.: peste doi ani). 187-189.creditorul nu poate exercita acţiunea oblică sau acţiunea revocatorie înainte de împlinirea termenului suspensiv. care începe să curgă de la data deschiderii succesiunii). termen neprecis. p. neavând putere retroactivă. se vor produce următoarele efecte: 22 Gh. el face o plată valabilă. stabilit prin voinţa părţilor. pp. b. 1022-1025 C. I. În funcţie de izvorul său: a. termen suspensiv.: testamentul îşi va produce efectele la decesul testatorului – eveniment sigur. deoarece acesta a devenit proprietar din momentul încheierii actului juridic. potrivit art. termen judiciar. obligaţia debitorului devenind exigibilă. .dacă debitorul execută benevol obligaţia sa înainte de împlinirea termenului suspensiv. termen legal. 182. drepturile şi obligaţiile părţilor iau naştere chiar din momentul încheierii actului juridic. c. p.: în contractul de împrumut. În funcţie de efectele sale23: a. Este reglementat în art.în cazul actelor translative de drepturi reale referitoare la bunuri individual determinate. Introducere în dreptul civil. Ed. Beleiu. Clasificare: I. 22 . Drept civil român. 2005. În ce priveşte efectele termenului suspensiv. dacă termenul nu a fost stabilit de către părţi). riscul contractului anterior îndeplinirii termenului suspensiv este suportat de dobânditor.. Posterior scadenţei termenului suspensiv. . a cărui dată de împlinire nu este cunoscută în momentul încheierii actului juridic. însă exercitarea drepturilor şi executarea obligaţiilor este amânată până la împlinirea termenului. Majoritatea termenelor sunt convenţionale. 2003. . dar nu mai poate solicita restituirea prestaţiei. . Venus. termen precis.: 1 decembrie 2006) sau printr-un interval de timp faţă de momentul încheierii actului (ex. şi produce efecte numai pentru viitor. adică a efectelor actului juridic civil22. Bucureşti. dar a cărui dată este neprecisă). acordat debitorului de către instanţa de judecată pentru executarea obligaţiei sale.civile.creditorul nu va putea cere executarea obligaţiei înainte de împlinirea termenului şi nu va putea opune debitorului compensaţia. Ed. Apetrei. Poate să fie stabilit printr-o dată calendaristică (ex. Anterior scadenţei termenului suspensiv se vor produce următoarele efecte: .: instanţa poate acorda cumpărătorului unui imobil un termen de graţie pentru plata preţului sau poate stabili un termen împrumutatului pentru restituirea împrumutului. împrumutătorul nu va putea cere restituirea bunului împrumutat până în momentul împlinirii termenului stabilit). civ. II.termenul de prescripţie extinctivă nu va începe să curgă până la împlinirea termenului suspensiv. la a cărui împlinire încep exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex. civ. stabilit de lege (ex. a cărui dată exactă de împlinire este cunoscută în momentul încheierii actului juridic. 184.creditorul poate lua măsuri de conservare a creanţei sale. b. În funcţie de gradul de cunoaştere a momentului împlinirii sale: a.: termenul de 6 luni pentru acceptarea moştenirii. . cit. Partea generală. prevăzut de art. op. civ. termen convenţional. 700 alin. deşi se cunoaşte că acel eveniment se va împlini (ex. Apetrei. III. Subiectele dreptului civil. Drept civil. 1 C. 23 I.

. are dreptul de a proceda la executarea silită. . Gh. care constituie excepţia de la regulă. op. op. 25 Pentru perioada anterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul pendente conditione. . ca şi cum acestea ar fi pure şi simple.prescripţia extinctivă va începe să curgă din momentul împlinirii termenului suspensiv. nu se vor naşte nici drepturile şi obligaţiile părţilor. pp. În funcţie de efectele sale24: a. Astfel. atunci se consideră locaţiunea ca reînnoită.debitorul poate opune creditorului compensaţia. 10041021 C. Reînnoirea tacită a contractului de locaţiune poartă denumirea de tacita reconducţie. Astfel. la a cărui împlinire se stinge exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex. civ. Dacă se îndeplineşte condiţia suspensivă. în consecinţă. aceasta va produce următoarele efecte: 24 I.: îţi vând apartamentul meu. iar dacă acesta nu o execută de bună-voie. acestea constau în stingerea drepturilor şi a obligaţiilor părţilor.debitorul trebuie să-şi execute obligaţia. 188-189. Beleiu. Persoanele. 1437 C. În ceea ce priveşte efectele termenul extinctiv. 1616 C. care reprezintă regula. ca în materia contractului de asigurare. 2002. după expirarea termenului stipulat prin contractul de locaţiune. dacă în convenţie nu s-a prevăzut altfel. depozitul trebuie să se restituie deponentului îndată ce s-a reclamat. dacă locatarul rămâne în locuinţă şi este lăsat în posesia ei. În ce priveşte efectele condiţiei suspensive. cit. iar pentru perioada posterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul eveniente conditione. 23 . condiţie suspensivă. Ed. b. cit. Dacă nu se îndeplineşte condiţia suspensivă.. Din momentul împlinirii termenului extinctiv. termen în favoarea creditorului. actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv. 1024 C. conform art. raportul juridic dintre părţi nu se va naşte şi. Apetrei. Clasificare: I. Art. Conform art. pp. Este reglementată în art. licită şi morală. IV. drepturile şi obligaţiile părţilor încetează. prevede o excepţie de la aplicarea termenului extinctiv în materia contractului de locaţiune. termen în favoarea debitorului. dacă mă voi muta în străinătate). pp. All Beck. chiar când s-ar fi stipulat prin contractul de depozit un anume termen pentru restituirea lui. SECŢIUNEA IV CONDIŢIA Noţiune: Condiţia este acel eveniment viitor şi nesigur de îndeplinirea căruia depinde însăşi existenţa (naşterea sau stingerea) actului juridic civil.. Anterior scadenţei termenului extinctiv. 196-197.creditorul are dreptul să ceară debitorului executarea obligaţiei. civ. 193-194. termen stabilit în favoarea ambelor părţi.: în contractul de închiriere. civ. Pentru a fi valabilă. chiriaşul trebuie să elibereze locuinţa). În funcţie de beneficiarul său: a. de a cărei îndeplinire depinde naşterea actului juridic şi implicit a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex. b.. în momentul împlinirii termenului. Drept civil. Condiţia produce efecte retroactiv din momentul încheierii actului juridic. Partea generală. c. civ. condiţia trebuie să fie posibilă.. termenul este presupus totdeauna că s-a stipulat în favoarea debitorului. Boroi. părţile îşi exercită drepturile şi îşi execută obligaţiile. Bucureşti.. G. termen extinctiv. anterior îndeplinirii condiţiei25.

. ca şi când nu s-ar fi încheiat. urmând a fi primit de subdobânditor tot sub condiţie rezolutorie. contractul de vânzare-cumpărare se va consolida cu caracter retroactiv.creditorul poate cere debitorului executarea obligaţiei asumate. 26 Se aplică regula res perit domino. riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat va rămâne în sarcina debitorului. În ceea ce priveşte efectele condiţiei rezolutorii. contractul de vânzare-cumpărare se va desfiinţa cu caracter retroactiv. b.dobânditorul unui bun individual determinat sub condiţie rezolutorie devine proprietar şi. 1 C.debitorul nu datorează nimic.creditorul poate înstrăina dreptul său afectat de condiţie suspensivă. afectat de o condiţie rezolutorie. actul juridic produce efecte ca şi cum ar fi un act pur şi simplu. Dacă se îndeplineşte condiţia rezolutorie. atât prin acte între vii. .drepturile constituite de către debitor în favoarea unor terţe persoane se consolidează. . iar dobânditorul bunului va avea dreptul la fructe doar din momentul îndeplinirii condiţiei. . . vânzătorul)26. vânzarea se va desfiinţa).riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de cel care l-a înstrăinat.creditorul nu poate cere debitorului executarea obligaţiei. anterior îndeplinirii condiţiei. poate cere restituirea prestaţiei. cât şi prin acte pentru cauză de moarte. ca şi cum nu ar fi fost afectat de condiţie. iar debitorul trebuie să o execute. actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv.în actele translative de drepturi reale.prescripţia extinctivă nu va curge.prescripţia extinctivă va curge doar din momentul îndeplinirii condiţiei.nu poate opera compensaţia. . . însă.creditorul poate cere şi obţine garanţii pentru creanţa sa. neafectat de condiţie: . adică a proprietarului bunului (de exemplu. Posterior îndeplinirii condiţiei suspensive. . . părţile se vor afla în situaţia anterioară încheierii actului. iar drepturile constituite de creditor în favoarea terţilor se desfiinţează. condiţie rezolutorie.transmisiunile de drepturi reale făcute de titularul dreptului sub condiţie suspensivă se consolidează. . . însă.fructele culese de cel care a înstrăinat bunul sub condiţie suspensivă rămân ale sale. dacă voi reveni în ţară. civ. . 24 . Dacă nu se îndeplineşte condiţia rezolutorie. de a cărei îndeplinire depinde desfiinţarea actului juridic şi implicit stingerea retroactivă a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex. . neafectat de condiţie: .dacă părţile au efectuat prestaţii. De la regula retroactivităţii efectelor condiţiei suspensive îndeplinite există următoarele excepţii: .creditorul poate face acte de conservare a dreptului său. dacă plăteşte. . ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu.. suportă riscul pieirii bunului. în consecinţă. În cazul în care condiţia suspensivă nu se îndeplineşte. poate fi transmis prin acte între vii sau prin acte pentru cauză de moarte.: îţi vând apartamentul meu. . conform art 1018 alin.dreptul dobândit.garanţiile constituite de creditori se vor desfiinţa. acestea sunt obligate la restituirea lor în mod reciproc. ca urmare a faptului că dreptul său sub condiţie suspensivă s-a desfiinţat. ca şi când acesta nu s-ar fi încheiat: .plata executată anticipat de debitor rămâne valabilă.actele de administrare făcute de cel care a înstrăinat bunul înainte de îndeplinirea condiţiei rămân valabile.

civ. a cărei îndeplinire depinde de hazard.: îţi vând autoturismul.condiţie potestativă simplă. actul juridic se consolidează ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu. 27 28 Se aplică principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis.: îţi voi plăti preţul.condiţie potestativă pură. Conform dispoziţiilor art. în literatura de specialitate condiţia a mai fost clasificată în condiţie posibilă şi imposibilă. Condiţia potestativă pură suspensivă a cărei îndeplinire depinde de voinţa debitorului este nulă (ex.Posterior împlinirii condiţiei rezolutorii. În funcţie de natura împrejurărilor de care depinde îndeplinirea sau neîndeplinirea ei: a. . .: dacă nu voi promova examenul de conducere. . dacă vei promova examenul de conducere).termenul afectează numai efectele actului juridic. a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţile actului juridic. Pornind de la prevederile art. 25 . condiţie negativă. pe când condiţia.termenul produce efecte numai pentru viitor (ex nunc). a cărei îndeplinire depinde exclusiv de voinţa uneia din părţi (ex. II. a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţi şi de voinţa unei alte persoane determinate (ex. III. constând într-un eveniment care urmează a nu se produce (ex. morală şi imorală.actele de administrare făcute de dobânditorul sub condiţie rezolutorie de bună-credinţă rămân valabile. şi nu de voinţa părţilor (ex. cât şi de un fapt exterior sau de voinţa unei persoane nedeterminate (ex. în timp ce condiţia este o împrejurare nesigură cât priveşte îndeplinirea sa. în calitatea sa de proprietar sub condiţie rezolutorie. b. în principiu.termenul este o împrejurare sigură ca îndeplinire. condiţie potestativă. 1010 C. . dacă vreau)28. dacă soţul meu îmi va cumpăra altul). b. 1008 C. . condiţie cazuală. constând într-un eveniment care urmează a se îndeplini (ex. neafectat de condiţie. considerându-se că drepturile şi obligaţiile părţilor nu au existat niciodată: .: dacă nu va mai ploua în această primăvară. astfel încât va fi obligat să plătească preţul bunului.: îţi vând inelul. dacă vreau). În funcţie de modul de formulare a ei: a. a cărei îndeplinire depinde atât de voinţa uneia din părţi. Între termen şi condiţie există următoarele deosebiri: . În cazul în care condiţia rezolutorie nu se îndeplineşte. actul juridic se desfiinţează cu caracter retroactiv. condiţia rezolutorie îndeplinită va produce efecte numai pentru viitor.: îţi vând autoturismul meu. . c.părţile sunt obligate să îşi restituie în mod reciproc prestaţiile efectuate.: îţi vând garajul meu.riscul produs va fi suportat de dobânditor.fructele culese de dobânditorul sub condiţie rezolutorie nu vor trebui restituite. condiţie pozitivă. licită şi ilicită. îţi voi vinde autoturismul meu). rămânând în proprietatea sa. civ. produce efecte retroactiv (ex tunc).în cazul actelor juridice cu executare succesivă.. dacă mă voi muta într-un alt cartier). De la regula desfiinţării retroactive a actului juridic afectat de o condiţie rezolutorie îndeplinită există următoarele excepţii: .drepturile constituite sau transmise de dobânditor unor terţe persoane vor fi desfiinţate cu caracter retroactiv27. îţi voi vinde umbrela). condiţie mixtă. . Ea poate fi: . în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului juridic.

p. II. în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului.în timp ce sarcina poate fi instituită numai pentru liberalităţi. nu şi printr-un testament. fie executarea silită a sarcinii. instanţa de judecată doar constatând efectele produse de realizarea sau nerealizarea condiţiei. În funcţie de persoana beneficiarului: a. care contravine normelor de convieţuire socială. astfel încât actul juridic nu va mai fi cu titlu gratuit. c. civ. sarcină ilicită. sarcină în favoarea unei terţe persoane (ex. a face sau a nu face impusă de către dispunător gratificatului.) şi a testamentelor (art. Aceasta poate fi stabilită doar printr-un contract de donaţie. sarcină imposibilă. îndeplinirea acesteia de către gratificat consolidează actul juridic. În cazul neîndeplinirii ei. În Codul civil nu există o reglementare cu caracter general a sarcinii. Sarcina poate schimba natura actului juridic în cazul în care constă într-o obligaţie egală sau mai mare cu valoarea donaţiei.: sarcina pe care donatorul o impune gratificatului de a-i plăti o datorie faţă de un terţ). dar nu şi revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii. condiţia poate afecta atât actele juridice cu titlu oneros. fiind creditorul direct al gratificatului. mai exact în cazul liberalităţilor (donaţii sau legate). civ. care este neconformă cu legea. În funcţie de valabilitatea sarcinii: a. 828-830 C. cu sarcina acestuia din urmă de a plăti o rentă viageră unui terţ). b. 26 .SECŢIUNEA V SARCINA Noţiune: Sarcina este o obligaţie de a da. în cadrul unei donaţii sau al unui testament. b.sarcina afectează doar efectele actului juridic. sarcină în favoarea gratificatului (ex. ca şi cum acesta ar fi fost un act juridic pur şi simplu. ci. sancţiunea revocării acestuia. ci cu titlu oneros29. care nu poate fi îndeplinită. se poate opta între a cere fie rezoluţiunea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii.: dispunătorul impune gratificatului ca suma de bani donată să fie folosită pentru cumpărarea unui apartament).revocarea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii trebuie solicitată instanţei de judecată. beneficiarul va putea cere doar executarea sarcinii. cât şi actele juridice cu titlu gratuit. Beneficiarul nu stabileşte nici un raport juridic cu dispunătorul. În ceea ce priveşte efectele sarcinii. Sarcina poate interveni numai în cazul actelor juridice cu titlu gratuit. 930 C. . . c.). Între sarcină şi condiţie există următoarele deosebiri: . Neexecutarea sarcinii nu atrage după sine nevalabilitatea actului. dar există o serie de prevederi speciale legate de sarcină în materia donaţiilor (art. 197. în consecinţă. sarcină imorală. op. în principiu. în timp ce condiţia operează de drept. 29 I. cit. sarcină în favoarea dispunătorului (ex.: testatorul dispune de averea sa în favoarea gratificatului. Apetrei.. Clasificare: I.

Andrei Petru P. Persoana fizică. 7. Definiţi termenul neprecis şi daţi un exemplu de astfel de termen. Ed. Partea generală. Boroi G.. 8.. Elementele dreptului civil. 2002. Cluj-Napoca. 1998. Bucureşti. Bucureşti. All Beck. 6. Drept civil român. Ankarom. Drept civil român. Poenaru E. Explicaţi noţiunea de termen judiciar. cât şi retroactiv? 4.. Cosmovici P. 1998. 6. Bucureşti.. Beleiu Gh. 7. Argonaut. Apetrei I. Ed. Lupan E.. Pop T. Definiţi termenul. Ed. Partea generală. Clasificaţi sarcina în funcţie de beneficiarul acesteia. Ed. Rauschi Şt. Definiţi modalităţile actului juridic civil.. Bucureşti. Ed. Ed. Termenul afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 5. Lumina Lex.. Partea generală. Tratat de drept civil. Ed. Bucureşti. Introducere în dreptul civil. 2. Şansa. Persoanele. Ed. 9.Bibliografie: 1. Introducere în dreptul civil. Dogaru I. 2003. Teoria generală. Introducere în dreptul civil. All Beck. 3. 1993. 18. Ed. 12. Teoria generală. Drept civil. Iaşi.. Drept civil. Drept civil. Universul Juridic. 1998. Subiectele dreptului civil. Ed. Explicaţi noţiunea de tacită reconducţie. vol. 11... Termenul produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor. Ungureanu O. All Beck. Persoanele. 27 . Rauschi Şt. Condiţia produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor. Partea generală. Iaşi. 21. Drept civil.. 10. Care sunt efectele termenului suspensiv anterior scadenţei sale şi posterior acesteia? 9. 10. Codul civil. Partea generală. Care sunt excepţiile de la retroactivitatea condiţiei suspensive? 16. Sarcina poate apărea în orice act juridic sau numai în cazul liberalităţilor? 20. 4. 2. Definiţi condiţia. Persoana juridică. Care sunt efectele condiţiei suspensive anterior îndeplinirii sale şi posterior acesteia? 15. 3. Popa Gh. Ed. 11. All Beck. Daţi un exemplu de condiţie cazuală şi un exemplu de condiţie mixtă. 1993. 2000. Daţi un exemplu de sarcină în favoarea gratificatului.... Academiei. 13. cât şi retroactiv? 12. 1999. I. 19. Drept civil. În ce constă diferenţa dintre condiţia suspensivă şi cea rezolutorie? 14. Ed. Apetrei I. Manual de drept civil. Care este diferenţa dintre condiţia potestativă pură şi cea potestativă simplă? 17. Junimea. Iaşi. Bucureşti. Teoria generală.M. În ce constă diferenţa dintre termenul suspensiv şi cel extinctiv? 8. Venus. Persoana fizică.. 2002. Întrebări de evaluare: 1. 2005. 1967. Definiţi sarcina. Ionaşcu T. 5. Condiţia afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 13. Bucureşti.

28 .

. Calificarea actului juridic presupune încadrarea lui într-o anumită categorie. p.dispoziţiile îndoielnice se interpretează potrivit obiceiului locului unde s-a încheiat actul juridic. p.. alcătuind conţinutul raportului juridic civil stabilit între părţi30. civ. pe lângă operaţiunea de calificare este necesară şi stabilirea înţelesului unor clauze ale acestuia. şi de art. civ. dacă actul juridic este numit (tipic). ea se va interpreta în sensul în care poate avea un efect şi nu în sensul în care nu ar produce nici unul. 16/1994 privind contractul de arendare. .actul juridic va fi interpretat în funcţie de voinţa reală a părţilor şi nu după sensul literal al termenilor. . De exemplu..atunci când o clauză poate primi două înţelesuri.clauzele unui act juridic se interpretează unele prin altele.termenii susceptibili de două înţelesuri se interpretează în înţelesul ce se potriveşte mai mult cu natura contractului. Legea nr. cit. în funcţie de care se determină regimul juridic aplicabil actului respectiv.. 32 G. iar dacă actul juridic este nenumit (atipic).: . Boroi. cit. 970 alin. . . modificate sau stinse prin actul juridic civil 32. 219. 30 31 I Apetrei. 977985 C. Sunt reglementate de art.când există îndoială.clauzele obişnuite ale unui act juridic se subînţeleg. op. Astfel. op. 2 C.efectele actului juridic sunt cele avute în vedere la încheierea sa. 135/1995 privind contractul de asigurare. ultima fiind necesară pentru a califica actul juridic sau pentru a determina înţelesul clauzelor actului juridic. va fi guvernat de regulile expres prevăzute de lege pentru actul juridic respectiv. obiceiul sau legea le conferă obligaţiei. se modifică sau se sting prin încheierea actului juridic civil.202. . op. civ. dându-se fiecăreia dintre ele înţelesul care rezultă din actul întreg. Determinarea efectelor actului juridic civil presupune stabilirea drepturilor civile subiective şi a obligaţiilor civile corelative. . convenţia se interpretează în favoarea celui care se obligă. Beleiu. 969-985 C. Interpretarea actului juridic civil este supusă regulilor prevăzute de art. 29 . şi în alte acte normative cu prevederi speciale referitoare la efectele altor contracte civile31. 192. vor fi incidente normele generale aplicabile obligaţiilor civile. Atunci când efectele unui act juridic nu sunt suficient de clare. create. Legea nr. dar şi cele pe care echitatea.CAPITOLUL III EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE EFECTE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL Efectele actului juridic civil constau în drepturile subiective şi obligaţiile civile corelative care se nasc. chiar dacă nu sunt prevăzute în mod expres în cadrul actului juridic. Operaţiunea de determinare a efectelor actului juridic civil se realizează prin dovedirea şi interpretarea actului juridic civil. p. Gh. cit.

Apetrei. Stabilirea unui raport juridic creează pentru creditor posibilitatea de a-şi exercita drepturile şi generează pentru debitor obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească. conform cărora convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. op. terţi. deşi nu au participat la încheierea actului juridic. Terţii sunt persoanele care nu au participat la încheierea unui act juridic. Prin parte se desemnează atât autorul unui act juridic unilateral..convenţia nu cuprinde decât lucrurile asupra cărora părţile şi-au propus a contracta. fără voia lor. privilegiu) pentru realizarea dreptului lor de creanţă. 973 C. altminteri ar însemna ca persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic să dobândească calitatea de debitor sau de creditor. Pentru a înţelege acest principiu este necesară clarificarea noţiunilor de părţi. reprezentând o parte – cumpărătorul. civ. 34 I. principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. 974 C. art. fiind străine faţă de actul juridic încheiat. 3. 222. ci au un drept de gaj general asupra bunurilor debitorului lor. De asemenea. 1 C. cit. cât şi una din părţile unui act juridic bilateral sau multilateral. 2. Părţile sunt autorii unui act juridic încheiat personal sau prin reprezentare.: doi soţi. nu se poate susţine că efectele au fost restrânse la cele din exemplul folosit. Este firesc ca actul juridic să producă efecte numai faţă de părţile care şi-au exprimat voinţa de a-l încheia. cum şi în ce condiţii se produc aceste efecte şi sunt următoarele: 1. 30 . civ. p. consacră acţiunea 33 Principiul este exprimat şi în adagiul în limba latină res inter alios acta. Principiul se întemeiază pe caracterul voliţional al actului juridic. fiind străine de actul încheiat34. care ar fi înfrântă dacă s-ar admite soluţia contrară. suportă unele efecte ale acestuia. Persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic nu pot exercita drepturi şi nici nu pot executa obligaţii. principiul irevocabilităţii actului juridic civil. avânzi-cauză. neque prodesse potest (un act încheiat între anumite persoane nu avantajează şi nici nu dezavantajează pe altcineva). şi de cele ale art. Ei pot interveni în actele încheiate de debitor în frauda lor. Astfel.. opozabilitate şi inopozabilitate. reprezentând cealaltă parte . Avânzii-cauză sunt persoanele care. Principiile care guvernează efectele actului juridic civil ne arată faţă de cine. Creditorii chirografari reprezintă categoria creditorilor obişnuiţi. prin care acesta fie îşi micşorează activul.. potrivit cărora convenţiile n-au efect decât între părţile contractante. SECŢIUNEA II PRINCIPIUL RELATIVITĂŢII EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL Acest principiu răspunde la întrebarea faţă de cine se produc efectele actului juridic civil şi este consacrat de dispoziţiile art. Sunt avânzi-cauză succesorii universali. principiul în discuţie este fundamentat şi pe ideea de libertate individuală a persoanei. datorită legăturii juridice cu părţile actului juridic. O parte nu presupune întotdeauna o singură persoană. 969 alin. nici personal şi nici prin reprezentare. fie îşi măreşte pasivul. cu titlu universal sau cu titlu particular (noţiuni deja studiate) şi creditorii chirografari. aliis neque nocere.. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil reprezintă regula potrivit căreia actul juridic produce efecte numai faţă de autorul (autorii) lui33.vânzătorul). având la bază manifestarea de voinţă a părţilor.atunci când se dă un exemplu pentru explicarea efectelor unui act juridic. ipotecă. achiziţionează un apartament de la alţi doi soţi. . ci în componenţa ei pot intra mai multe persoane fizice sau juridice care au acelaşi interes (ex. principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. civ. oricât de generali ar fi termenii în care s-a încheiat. care nu beneficiază de o garanţie reală (gaj.

nereglementată de Codul civil.oblică (subrogatorie) prin care. prin care se ascunde un contract de donaţie). în numele lor personal. Stipulaţia pentru altul este acel act juridic bilateral prin care o parte (stipulantul) convine cu cealaltă parte (promitentul) ca aceasta să execute o prestaţie în favoarea unei terţe persoane (terţul beneficiar).actul deghizat. Excepţia reală de la principiul relativităţii efectelor actului juridic este stipulaţia pentru altul (contractul în folosul unei terţe persoane). avânzii-cauză.operaţiunea juridică în virtutea căreia printr-un act juridic public. creditorii chirografari pot ataca actele viclene ale debitorului. consacră acţiunea pauliană (revocatorie). Conform art. să adere sau să ratifice actul juridic încheiat pe seama sa.convenţia prin care promitentul se obligă faţă de creditorul promisiunii să depună toate diligenţele pentru a determina o terţă persoană să încheie. reprezentarea . dar care corespunde adevărului. b. în realitate convenind cu cumpărătorul printr-un act juridic secret că proprietatea imobilului nu se transmite cumpărătorului).acel procedeu tehnico-juridic prin care o persoană numită reprezentant încheie un act juridic în numele şi pe seama altei persoane numită reprezentat.: pentru a sustrage un imobil de la urmărirea silită a creditorilor săi. în numele debitorului lor. ci numai aplicaţii ale acesteia. De asemenea. civ. . Acestea pot fi împărţite în două categorii: a. conservându-i astfel patrimoniul. actul juridic produce efecte şi faţă de o persoană străină de actul juridic respectiv. Este necesar ca actul juridic aparent şi actul juridic secret să fie încheiate concomitent sau actul juridic secret să fie încheiat anterior actului juridic aparent. dar simulat. se creează o situaţie juridică diferită de cea reală. Art. simulaţia . creditorii chirografari pot exercita drepturi sau acţiuni pe care debitorul pasiv nu le exercită. dar real (ex. 2. prin care. actul secret care modifică un act public nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii lor universali. aparent.). care nu a participat la încheierea actului juridic nici direct şi nici prin reprezentant (ex. precum renta viageră (art. 31 . excepţii reale. ipoteză în care se încheie un act juridic aparent care ascunde natura juridică adevărată a actului juridic secret. 4.: se încheie un contract de vânzarecumpărare aparent. civ. civ.. Prin inopozabilitatea unui act juridic se înţelege lipsa dreptului părţilor de a impune actul juridic încheiat şi efectele sale terţelor persoane. 1175 C. care nu a participat nici personal şi nici prin reprezentant la încheierea acestuia. nu în contra altor persoane. prin manifestarea de voinţă a părţilor. când actul juridic produce efecte şi faţă de persoane care nu au participat la încheierea actului juridic.: asigurările facultative în favoarea unei terţe persoane). civ. caz în care actul juridic aparent este încheiat doar formal. numit şi contraînscris (ex. Există excepţii de la principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. care constau în aceea că. promisiunea faptei altuia (convenţia de porte-fort) . 1642 C.actul fictiv. Prin opozabilitatea unui act juridic se înţelege dreptul părţilor de a invoca existenţa şi efectele actului juridic încheiat faţă de terţi şi obligaţia terţilor de a respecta actul juridic şi efectele sale. 975 C. existenţa sa fiind contrazisă de actul juridic secret. 828 C. debitorul vinde fictiv bunul imobil. excepţii aparente: 1. astfel încât actul juridic încheiat îşi produce efectele direct în persoana reprezentatului. Simulaţia poate îmbrăca trei forme: . creditorii chirografari pot exercita acţiunea în declararea simulaţiei. săvârşite în frauda drepturilor lor.) şi donaţia cu sarcini (art. stabilită prin actul juridic secret. 3.

p. De la principiul forţei obligatorii există o serie de excepţii: a. 35 36 G. care are astfel de raporturi juridice cu pârâtul. însă numai în măsura în care clientul ar fi dator antreprenorului. b. 1488 C. se arată că adevăratul donatar este o terţă persoană).: printr-un act juridic aparent. lucrătorii angajaţi de antreprenor (terţi faţă de contractul de antrepriză) au dreptul de a exercita în mod direct o acţiune pentru plata drepturilor lor împotriva clientului pentru care antreprenorul execută lucrarea.încetarea actului juridic ca urmare a dispariţiei bunului ce face obiectul actului juridic (ex. cit. situaţii de extindere a forţei obligatorii privesc: . Conform art.: încetarea contractului de mandat datorită decesului mandatarului). excepţii aparente de la principiul relativitătii efectelor actului juridic civil cesiunea de creanţă.. gestiunea de afaceri. Boroi. 32 . cu care nu se află în raporturi juridice contractuale. în materia contractului de antrepriză. potrivit căruia convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. revizuirea judiciară a efectelor actului juridic..: încetarea contractului de locaţiune datorită pieirii lucrului). op. . Principiul este exprimat şi prin adagiul latinesc pacta sunt servanda. prin actul juridic secret. însă. fundamentată pe teoria impreviziunii. . acţiunile directe . 1 C. străină de actul juridic încheiat.cazul în care efectele actului juridic cu executare succesivă se prelungesc din cauza suspendării temporare a executării acestuia. în schimb se află în raporturi contractuale cu o altă persoană. prevăzute în mod expres de lege. caz în care actul juridic public se încheie între anumite persoane. de asemenea. situaţii de restrângere a forţei obligatorii. exercită o acţiune împotriva uneia din părţile actului juridic.: prelungirea din 5 în 5 ani sau la alte termene a contractelor de închiriere).cazul în care efectele actului juridic se prelungesc prin lege peste termenul convenit de părţi (ex. c... actele juridice colective şi contractul colectiv de muncă. Puterea obligatorie a actului juridic civil îşi are fundamentul în necesitatea stabilităţii şi siguranţei raporturilor juridice şi în obligaţia morală a respectării cuvântului dat.încetarea actului juridic încheiat intuitu personae în cazul decesului persoanei ale cărei calităţi au fost avute în vedere la încheierea actului juridic (ex. 5. civ. sunt. ca urmare a modificării împrejurărilor avute în vedere de părţi la încheierea actului juridic. din cauza ruperii echilibrului dintre prestaţiile părţilor. Principiul forţei obligatorii reprezintă regula de drept conform căreia actul juridic încheiat cu respectarea legii se impune părţii (dacă actul juridic este unilateral) sau părţilor (dacă actul juridic este bilateral) întocmai ca şi legea. o persoană donează un bun unei anumite persoane. Conform opiniei unor autori35. civ. prin micşorarea prestaţiei uneia din părţi sau prin majorarea prestaţiei celeilalte părţi. SECŢIUNEA III PRINCIPIUL FORŢEI OBLIGATORII A ACTULUI JURIDIC CIVIL Exprimat prin formula “contractul este legea părţilor” 36.220-221.interpunerea de persoane. în care efectele actului juridic încetează înainte de termen din cauza dispariţiei unui element al actului juridic respectiv: .situaţiile în care o persoană. Părţile au dreptul să ceară instanţei de judecată revizuirea efectelor actului juridic potrivit noilor condiţii. acest principiu este consacrat de art. 969 alin. iar prin actul juridic secret se precizează adevăratele părţi ale actului juridic (ex.

. acesta este îndreptăţit să primească o despăgubire adecvată). Popa Gh.contractul de donaţie între soţi este revocabil. iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă contrară a autorului său.contractul de societate civilă poate înceta prin manifestarea expresă de voinţă a unuia sau a mai multor asociaţi. dacă nu a expirat termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii şi succesiunea nu a fost acceptată între timp de către un alt moştenitor. din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local şi în cazul în care modificarea aduce un prejudiciu concesionarului. 2. 33 . 6. Ed. Rauschi Şt. În cazul actelor juridice unilaterale există următoarele excepţii: . Universul Juridic. . . All Beck. iar actele juridice unilaterale pot fi revocate prin voinţa contrară a autorului lor. Subiectele dreptului civil. Partea generală. Iaşi. De la regula irevocabilităţii actului juridic există şi excepţii. în cazul unei erori de fapt.. Junimea. care este un act juridic revocabil. posibilitatea recunoscută de lege uneia din părţi de a modifica unilateral actul juridic (ex. 4. Introducere în dreptul civil. 2 C. cu notificarea prealabilă a concesionarului. Ed. Poenaru E. Drept civil. Bucureşti.. Beleiu Gh. În cazul actelor juridice bilaterale sau multilaterale există următoarele excepţii: . Ed. All Beck. 2005. Ed. 2002. în termen de 30 de zile de la data exprimării lui prin înscris autentic. civ. Partea generală. Drept civil.revocarea consimţământului părinţilor sau al părintelui pentru adopţia copilului de către o persoană sau familie. . Ed. .retractarea renunţării la succesiune. Ungureanu O. . Iaşi.revocarea mărturisirii... All Beck. Bucureşti. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil este acea regulă potrivit căreia actului juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi. Manual de drept civil. Drept civil. Boroi G. Persoanele.. Bucureşti. SECŢIUNEA IV PRINCIPIUL IREVOCABILITĂŢII ACTULUI JURIDIC CIVIL Acesta este consacrat în art. Teoria generală. care prevede că orice convenţie se poate revoca prin consimţământ mutual sau din cauze autorizate de lege. Persoana fizică. Drept civil român. Bucureşti. Partea generală.revocarea ofertei de a contracta. Teoria generală.. 2003. până în momentul ajungerii ei la destinatar. . Venus. adică acele cazuri în care actele juridice bilaterale pot fi revocate prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi. 5. 2000.contractul de depozit încetează la cererea deponentului. 3. ..d.. actele juridice multilaterale pot fi revocate prin voinţa uneia sau mai multor părţi (dar nu a tuturor părţilor). Rauschi Şt.testamentul. Persoanele..contractul de mandat încetează prin revocarea mandatarului sau prin renunţarea lui la mandat. 969 alin. Ed.contractul de închiriere a locuinţei poate fi denunţat în mod unilateral de către chiriaş. 1999. Persoana juridică. Bibliografie: 1. Apetrei I. Drept civil.: concedentul poate modifica unilateral contractul de concesiune. 2002.

Prezentaţi excepţiile de la principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. 12. Partea generală.. Drept civil român. Explicaţi principiul irevocabilităţii actului juridic civil.. Ce poziţie au creditorii chirografari în tabloul creditorilor? Ei culeg creanţele lor înaintea sau la sfârşitul celorlalţi creditori privilegiaţi. Teoria generală. All Beck. 13. 1998.M. 10. Lupan E. Ionaşcu T. Şansa. Persoana fizică. Apetrei I. 1998. Definiţi stipulaţia pentru altul şi daţi un exemplu în acest sens. Ed.. Ed. 11. 13. Definiţi convenţia de porte-fort. Introducere în dreptul civil. Definiţi efectele actului juridic civil. 3. Dogaru I. Tratat de drept civil. Bucureşti. Explicaţi principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. Ed. Contractul de donaţie poate fi sau nu revocat în mod unilateral. ipotecari şi gajişti? 6. 8. Ce sunt acţiunile directe? 11. Bucureşti. de regulă? 34 . Contractul de madat poate fi sau nu revocat în mod unilateral? 15. Andrei Petru P. Partea generală. Introducere în dreptul civil. Ce acţiuni au la dispoziţie creditorii chirografari pentru apărarea drepturilor lor faţă de debitor? 7. Bucureşti..7. Academiei. Pop T. 1967. Cosmovici P. Codul civil. Întrebări de evaluare: 1. Terţii sunt a treia parte din actul juridic civil sau persoane străine de actul juridic? Definiţi avânzii-cauză şi prezentaţi categoriile lor.. 2. vol. Ed. Lumina Lex. 4. 10. 5. Explicaţi principiul forţei obligatorii a actului juridic civil.. Iaşi. Elementele dreptului civil. Cluj-Napoca. 1993. 14. Testamentul poate fi revocat? 16. Ed. Ce înseamnă simulaţia? 9. Ed. 1998. 9. I. Drept civil. Ankarom. 12.. Argonaut. 8. 1993.

. constând în înlăturarea efectelor unui act juridic. Pe lângă sensul de sancţiune a nerespectării condiţiilor de validitate a actului juridic. prin înlăturarea doar a acelor clauze neconforme cu prevederile imperative ale legii. actul juridic poate fi desfiinţat în totalitate. Nulitatea nu trebuie confundată cu alte sancţiuni de drept civil. art. 35 . constând în desfiinţarea cu caracter retroactiv a unui contract bilateral cu executare imediată. pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor uneia din părţi. op.funcţia de mijloc de garanţie a principiului legalităţii. în situaţia în care acesta renunţă la moştenire sau în cazul pieirii bunului ce formează obiectul testamentului.CAPITOLUL IV NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE NULITATE Noţiune: Nulitatea este acea sancţiune de drept civil aplicată efectelor actului juridic încheiat cu încălcarea condiţiilor de validitate prevăzute de lege37. . în sensul că atenţionează părţile asupra necesităţii respectării condiţiilor de valabilitate a actelor juridice.revocarea. 5.. testamentul devine caduc dacă moştenitorul predecedează testatorului. art. la cererea uneia din părţi.rezilierea. . 1010 şi art. Astfel.funcţia reparatorie. De exemplu. datorită intervenţiei unui eveniment ulterior încheierii sale şi independent de voinţa autorului actului juridic.funcţia preventivă. Decretul nr. în caz contrar efectele lor urmând a fi înlăturate. 1900. . 239. .caducitatea. sau parţial. 961. Termenul de revocare desemnează uneori şi denunţarea unilaterală a actului juridic sau desfacerea unui contract prin acordul de voinţă al părţilor. Codul civil nu defineşte nulitatea şi nici nu conţine o reglementare unitară a nulităţii. 839. Funcţiile nulităţii: . normele de drept referitoare la nulitate găsindu-se în mod disparat. p. art. ce constă în asigurarea respectării prevederilor legale care reglementează condiţiile de validitate a actelor juridice civile. fie datorită neexecutării culpabile a sarcinii. constând în încetarea pentru viitor a efectelor unui contract bilateral cu executare succesivă. constând în lipsirea de efecte a unui act juridic valabil încheiat. 39 De exemplu. cit. Astfel. în diferite articole din tot cuprinsul Codului civil38şi în alte acte normative39. ce constă în repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea normelor juridice. fie datorită ingratitudinii gratificatului. precum: . . 37 38 I. 31/1954 şi Codul familiei. ce constă în înlăturarea efectelor actului juridic contrare prevederilor legale referitoare la încheierea sa valabilă.rezoluţiunea.funcţia sancţionatorie. Apetrei. prin înlăturarea tuturor efectelor sale. pentru neexecutarea culpabilă de către cealaltă parte a obligaţiilor ce-i revin. art. termenul de nulitate desemnează şi instituţia juridică care cuprinde normele juridice referitoare la nulitate.

care intervine în cazul încheierii unor acte juridice cu nerespectarea interdicţiilor prevăzute de lege pentru ocrotirea intereselor unor persoane sau pentru reechilibrarea prestaţiilor în cadrul unui contract cu titlu oneros şi comutativ 40. . Boroi. adică de părţile actului juridic. op..nevalabilitatea obiectului sau a cauzei. .nerespectarea unor incapacităţi speciale de folosinţă a persoanei fizice. nu şi de persoanele absolut străine de actul juridic încheiat de părţi. care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice care ocrotesc interese particulare.32 alin. în sensul că nulitatea poate fi propusă numai de persoanele care justifică un interes propriu. fie pe cale de acţiune. nulitate relativă. . cit.nerespectarea prevederilor imperative ale legii. dacă. 20 C. . . a obiectului sau a cauzei actului juridic civil. Sunt cauze de nulitate absolută următoarele: . potrivit art.nerespectarea dreptului de preemţiune al statului.pentru a desemna nulitatea absolută.nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare de către părţi. prevăzute pentru ocrotirea unui interes general (ex. căsătoria încheiată împotriva dispoziţiilor privitoare la vârsta legală nu va fi declarată nulă. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA NULITĂŢII I. procurorii şi avocaţii nu pot dobândi drepturi aflate în litigiul care este de competenţa instanţei în a cărei rază teritorială îşi exercită profesia. nici în mod expres şi nici în mod tacit. Conform art. fam. Nulitatea absolută este guvernată de următorul regim juridic: . 40 41 G.31/1954.reducţiunea. acţiunea în constatarea nulităţii absolute fiind imprescriptibilă.nulitatea absolută poate fi invocată oricând. a ordinii publice şi a bunelor moravuri. De exemplu.inopozabilitatea.lipsa consimţământului (ex. act de înfiinţare sau statut. reducţiunea liberalităţilor excesive (a donaţiilor făcute de cel care lasă moştenirea) încheiate cu încălcarea rezervei succesorale şi reducţiunea unei prestaţii pentru leziune.2 din Decretul nr. Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul". sub sancţiunea nulităţii absolute). fie pe cale de excepţie. care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice imperative. b.. . p. Astfel. . "nul de drept". 226. De la regula inadmisibilităţii confirmării unui act juridic nul absolut legea prevede unele excepţii. acela dintre soţi care nu avea vârsta cerută pentru căsătorie a împlinit-o ori dacă soţia a dat naştere unui copil sau a rămas însărcinată. între timp. pentru că acestea sunt ilicite sau imorale. . datorită nerespectării de către părţi a formelor de publicitate cerute de lege pentru anumite acte juridice.: cazul erorii-obstacol). . legiuitorul foloseşte termeni precum "nul". "persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului stabilit prin lege.. În funcţie de natura interesului ocrotit de lege: a. care ocrotesc interese generale.nerespectarea formei ad validitatem. "nul de plin drept".: judecătorii. . nerespectarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice41. constând în lipsa de efecte a unui act juridic faţă de terţele persoane. nulitate absolută. de avânzii-cauză ai părţilor. de procuror sau chiar din oficiu de instanţa de judecată.poate fi invocată de orice persoană interesată. 36 .fraudarea legii.

În ce priveşte rezolvarea problemei dacă dreptul de a invoca nulitatea relativă pe cale de excepţie este sau nu prescriptibil. de către persoana îndreptăţită să ceară anularea actului juridic.: persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Persoanele. Sunt cauze de nulitate relativă următoarele: . 22-223. violenţă sau leziune. . Boroi. nulitatea putând fi oricând invocată pe cale de excepţie. numai acţiunea în nulitate relativă este prescriptibilă. mandatarii nu pot achiziţiona bunurile pe care sunt însărcinaţi să le înstrăineze). supusă prescripţiei extinctive. protejat de lege prin sancţiunea nulităţii.: tutorele nu poate încheia acte juridice cu persoana aflată sub ocrotirea sa.nesocotirea dreptului de preemţiune. . . cu excepţia acţiunilor cu caracter personal). ca element de validitate a consimţământului.pentru a desemna nulitatea relativă se folosesc termeni precum "anulabilitate". potrivit unei opinii42. iar potrivit unei alte opinii43. .nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită. făcând o comparaţie între regimul juridic al nulităţii absolute şi regimul juridic al nulităţii relative.vicierea consimţământului prin eroare. . 37 . .. de regulă. dol. p.încheierea unui act juridic pentru o persoană juridică în lipsa sau cu depăşirea puterilor acordate) şi nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la unele incapacităţi speciale de folosinţă. s-au exprimat opinii diferite în doctrină. în timp ce nulitatea relativă poate fi invocată. neputând fi invocată decât în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani.: . pp.nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată. de succesorii persoanei ocrotite (cu excepţia acţiunilor cu caracter strict personal) şi de creditorii chirografari ai acesteia (prin acţiune oblică.nulitatea relativă este prescriptibilă.încheierea unui act juridic de dispoziţie în lipsa încuviinţării ocrotitorului legal sau a autorităţii tutelare. "nul relativ".: acţiunea în anularea căsătoriei pentru vicii de consimţământ se prescrie într-un termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a vicleniei sau de la încetarea violenţei). este necesar să reţinem următoarele deosebiri: . cu excepţia cazului în care legea prevede un termen de prescripţie mai scurt (ex.poate fi invocată de către persoana ocrotită prin norma de drept încălcată la încheierea actului juridic (ex. a fost nerespectat la încheierea actului juridic.încheierea unui act juridic de către o persoană incapabilă. persoana al cărei consimţământ a fost viciat). invocarea nulităţii relative pe cale de excepţie este.cauza falsă (imaginară) . Drept civil.nerespectarea prevederilor legale referitoare la capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice şi a persoanei juridice (ex. 42 43 G. . Teoria generală. op. de asemenea. Poenaru. de către autoritatea tutelară (se apreciază în doctrină) şi de către procuror (cu excepţia acţiunilor cu caracter personal). numai de către persoana al cărei interes. "anulabil".lipsa discernământului. .Regimul juridic aplicabil nulităţii relative este următorul: . 239. În concluzie. All Beck. Ed. în momentul încheierii actului juridic civil. Astfel. fără încuviinţarea ocrotitorului legal. încheierea unui act juridic de administrare lezionar de către minorul cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani. E. dar şi de reprezentanţii săi legali. cit. menite să ocrotească interese particulare (ex. . 2002.

În funcţie de întinderea efectelor sale: a.. Persoana fizică. "actul de confirmare sau ratificare a unei obligaţii. b. sau în mod tacit. . una din părţi are mai multe calităţi. efectele sale fiind consolidate. .faţă de succesorii universali. Confirmarea reprezintă actul juridic unilateral prin care persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă a actului juridic civil renunţă la acest drept. Ed. . actul juridic afectat de nulitate relativă devenind valabil chiar din momentul în care acesta a fost încheiat. Cât priveşte efectele confirmării. Drept civil.terţii dobânditori cu titlu particular ai unui bun au dreptul de a cere. care sancţionează în întregime un act juridic. nulitate totală. pe cale de excepţie.să emane de la persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă aflată în cunoştinţă de cauză. În raport cu terţele persoane confirmarea produce următoarele efecte: . lipsindu-l de efectele în vederea cărora a fost încheiat. . confirmarea pe care ea o face pentru una din aceste calităţi. nu este valabil decât atunci când cuprinde obiectul. actul juridic viciat fiind considerat valabil chiar din momentul încheierii sale. Ankarom. nulitate parţială. .confirmarea făcută doar de către una din părţile actului juridic anulabil nu împietează asupra dreptului celorlalte părţi de a invoca nulitatea relativă. pp. cu titlu universal şi faţă de creditorii chirografari. executarea voluntară a actului juridic anulabil). anularea actului juridic încheiat de autorul lor. printr-un înscris. cu excepţia actelor frauduloase. 45 Petru P. prin acte sau fapte din care să rezulte intenţia de a confirma actul juridic lovit de nulitate relativă (de pildă. Andrei. celelalte efecte menţinându-se. între părţi confirmarea produce următoarele efecte45: . cu efect retroactiv. nu o împiedică să invoce nulitatea în altă calitate pe care partea respectivă o poate avea în cadrul actului juridic. care lipseşte un act juridic de o parte din efectele sale. II. În funcţie de întinderea efectelor sale. în contra căreia legea admite acţiunea în nulitate. . I. Confirmarea se poate face în mod expres. Partea generală. confirmarea produce aceleaşi efecte ca şi faţă de părţi. împotriva cărora se poate promova o acţiune pauliană. confirmarea poate fi totală sau parţială.operează numai pentru viitor.actul de confirmare trebuie să cuprindă manifestarea de voinţă expresă de a confirma actul juridic şi să menţioneze cauza de nulitate relativă. 1998. Aceasta trebuie îndeplinească următoarele condiţii44: . precum şi despre intenţia de a repara viciul pe care se întemeia acea acţiune". nu şi cu caracter retroactiv. având drept scop întregirea manifestării de voinţă exprimată în actul juridic principal. în timp ce nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare.141142.confirmarea înlătură posibilitatea părţii interesate de a mai invoca nulitatea relativă a actului juridic. Apetrei. .în ipoteza în care. 44 Potrivit art.confirmarea operează cu caracter retroactiv. ..confirmarea are caracterul unui act juridic accesoriu. în cadrul unui act juridic.actul juridic lovit de nulitate relativă este validat. 38 .nulitatea absolută nu poate fi confirmată. confirmarea neputând leza drepturile acestor terţi.să se producă după încetarea cauzelor care au dat naştere motivului de anulare. . cauza şi natura obligaţiei şi când face menţiune de motivul acţiunii în nulitate.civ. în timp ce nulitatea relativă este prescriptibilă.nulitatea absolută este imprescriptibilă. . Iaşi.1190 C.

nulitatea expresă. De la acest principiu există o serie de excepţii. nulitatea producând efecte numai pentru viitor: . SECŢIUNEA III EFECTELE NULITĂŢII Efectele nulităţii sunt consecinţele juridice care intervin în cazul aplicării nulităţii. nulitate judiciară. nulitatea produce efecte numai pentru viitor. adică situaţii în care părţile nu vor mai trebui să restituie prestaţiile executate. nulitate de fond. 2. civ.copiii rezultaţi dintr-o căsătorie declarată nulă îşi păstrează calitatea de copii din căsătorie. situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă.: art. V. cât şi pentru viitor. 813 C. dacă la încheierea actului a fost nerespectată legea. b.în cazul actelor juridice cu executare succesivă.fructele culese de dobânditorul de bună-credinţă vor fi păstrate. Nulitatea va opera atât pentru trecut. în sensul că părţile sunt obligate să-şi restituie reciproc prestaţiile efectuate (restitutio in integrum). principiul retroactivităţii efectelor nulităţii. cauză). astfel încât prestaţiile efectuate până în momentul declarării nulităţii rămân valabile. din care reiese că sunt nule convenţiile asupra unei succesiuni nedeschise). civ. părţile fiind repuse în situaţia anterioară încheierii actului juridic. care rezultă din felul de exprimare a legiuitorului (ex. efectele nulităţii sunt aceleaşi. constând în desfiinţarea totală sau parţială a actului juridic încheiat cu nerespectarea legii. . În funcţie de modul de reglementare: a. Între părţi. nulitate de drept. obiect. dispune că toate donaţiunile se fac prin act autentic). care operează de la sine. O astfel de clasificare nu mai este acceptată în sistemul nostru de drept. nulitatea virtuală.soţul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei declarată nulă sau anulabilă. prevăzută de lege. nulitate de formă. păstrează până la data când hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă. În funcţie de modul în care poate fi valorificată: a. acestea urmând a fi păstrate integral sau parţial: . respectiv cazuri în care efectele actului juridic produse până în momentul anulării lui sunt menţinute. IV. 965 alin. b. principiul repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii actului juridic. care este pronunţată de către instanţa de judecată. care se aplică în cazul nerespectării la încheierea actului juridic a formei ad validitatem impusă de lege (ex. A. b. consimţământ. În funcţie de felul condiţiilor de valabilitate încălcate la încheierea actului juridic: a. care se aplică în cazul încălcării a unei condiţii de fond la încheierea actului juridic (capacitate.III. 2 C.: art.. Indiferent dacă este vorba despre o nulitate absolută sau despre o nulitate relativă. fără intervenţia instanţei de judecată. potrivit căruia nulitatea operează chiar din momentul încheierii actului juridic. 39 .incapabilii (minorii şi interzişii judecătoreşti) vor fi ţinuţi la restituirea prestaţiilor primite în baza unui act juridic nul doar în măsura în care se dovedeşte că au profitat de ceea ce au primit. Principiul cunoaşte şi excepţii. având în vedere că numai instanţa de judecată poate decide aplicarea nulităţii. . . efectele nulităţii sunt guvernate de următoarele principii: 1.

în care primul act se converteşte. în care se converteşte actul juridic iniţial. ce constă în faptul că actul juridic nou. pe cale de consecinţă. principiul conversiunii actului juridic. viitorii soţi necunoscând necompetenţa acestuia. efectele unui act juridic nul vor fi păstrate. atunci când există o eroare comună. potrivit căruia. efectele sau forma).un element obiectiv..cazul încheierii a două acte juridice succesive având ca obiect un bun imobil. vor fi desfiinţate. chiar dacă acea persoană nu avea această calitate. principiul validităţii aparenţei în drept. . actul iniţial fiind declarat nul. adică operaţiunea prin care manifestarea de voinţă cuprinsă în cadrul unui anumit act juridic nul este considerată în sensul în care reprezintă un alt act juridic valabil încheiat. adică situaţii în care actul juridic subsecvent este menţinut. Aşadar. SECŢIUNEA IV PRINCIPII DE DREPT CARE ÎNLĂTURĂ APLICAREA NULITĂŢII De la regula potrivit căreia ceea ce este nul nu produce nici un efect fac excepţie o serie de situaţii care justifică menţinerea parţială sau totală a efectelor actului juridic nul: 1.actele juridice subsecvente de conservare şi administrare a unui bun vor fi menţinute. îndeplineşte toate condiţiile de validitate de fond şi de formă cerute de lege. 2. 40 . Conversiunea poate opera dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . . actul de căsătorie întocmit de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă este valabil. Referitor la efectele nulităţii faţă de terţi. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul este de bună-credinţă şi cu titlu oneros. dacă una dintre părţi a transmis unei alte persoane drepturi care au fost desfiinţate ca urmare a anulării actului juridic din care s-au născut. Conversiunea presupune existenţa a două elemente: . B. . întemeiată pe o aparenţă de drept şi manifestată în mod public. în schimb produce efectele unui alt act juridic. deşi actul juridic iniţial este anulat: . De la acest principiu există şi excepţii. .din manifestarea de voinţă a părţilor cuprinsă în actul juridic iniţial să nu rezulte imposibilitatea conversiunii. De exemplu.ipoteza aplicării principiului potrivit căruia nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a obţine în justiţie protecţia unui drept. actul iniţial fiind lovit de nulitate.între actul juridic nul şi actul juridic în care cel dintâi se converteşte să existe un element de diferenţiere (natura juridică. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul a fost de bună-credinţă în momentul intrării în posesia bunului (simpla posesie echivalează cu dobândirea proprietăţii). şi drepturile terţului dobânditor. Un act juridic nul nu mai produce efectele actului juridic încheiat.actul juridic iniţial să fie anulat efectiv şi total printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă. se aplică principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial. .actul juridic în care urmează a se converti actul juridic nul să îndeplinească condiţiile de valabilitate pentru categoria de acte juridice din care face parte.cazul încheierii a două acte juridice succesive de înstrăinare a unui bun mobil. iar condiţiile respective să se regăsească în actul juridic declarat nul. conţinutul.

Având în vedere că prejudiciul este cauzat tocmai de anularea actului juridic. 2. 10. Conversiunea poate opera în următoarele cazuri: . All Beck. 2003. soluţia cea mai adecvată de acoperire a acestuia este chiar înlăturarea nulităţii şi menţinerea actului juridic lovit de nulitate.testamentul autentic sau mistic nul pentru vicii de formă este valabil ca testament olograf. Clasificati nulitatea în funcţie de diferite criterii. Ed. 2002.actul nul de înstrăinare a unui bun din masa succesorală de către moştenitor este valabil ca act de acceptare a succesiunii. Persoana fizică. Ed. Iaşi.. Ungureanu O. Manual de drept civil. Pop T. de exemplu induce în eroare cealaltă parte. Drept civil. Ed.. Bibliografie: 1. Introducere în dreptul civil. Junimea. Ed. Cosmovici P... 2002. Bucureşti. Apetrei I. 8. All Beck.. a-l repara. Lupan E. Teoria generală. Bucureşti. Bucureşti. Partea generală. Drept civil român. conform căruia orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat. Popa Gh. Întrebări de evaluare: 1. Ed. deoarece cealaltă parte ar suferi o pagubă. Introducere în dreptul civil. 4.. Subiectele dreptului civil. Ed.. deşi cealaltă parte ar fi păgubită prin anularea actului. 998 C. care invocă desfiinţarea actului juridic. 9. vol.. . 2000. 1967.. 2.înscrisul autentic nul este valabil ca înscris sub semnătură privată. Persoana juridică. Bucureşti. Bucureşti. 1993. Drept civil. Cluj-Napoca. Codul civil. I. Drept civil român. Partea generală. Această excepţie se referă la minorul care în momentul încheierii unui act juridic săvârşeşte un delict civil. Definiţi nulitatea actului juridic civil. principiul răspunderii civile delictuale. Partea generală. 1999. 7. 5.înscrisul sub semnătură privată nul este valabil ca început de dovadă scrisă. Poenaru E. civ.. Ed. 1998. 1998. .. Dogaru I. 6. Ed. minorul nu poate cere anularea actului juridic. Partea generală. Rauschi Şt. Drept civil. Ed. Elementele dreptului civil. Venus. Şansa. Iaşi.contractului nul ca vânzare-cumpărare este valabil ca antecontract de vânzarecumpărare. Tratat de drept civil. All Beck. Ed. . Introducere în dreptul civil. Drept civil.. 1993. Persoanele. determinând-o să creadă că este major. 41 . Rauschi Şt. Ed.un element subiectiv. All Beck.. 12.. Teoria generală. Este cazul celui culpabil de cauza de nulitate. 3. Lumina Lex. Ed. Argonaut.. Persoana fizică. Partea generală. Universul Juridic. Teoria generală. Bucureşti. 3. Apetrei I. 13. Beleiu Gh. 11. Academiei. ce constă în manifestarea de voinţă a părţilor favorabilă conversiunii. consacrat în art.. 2005. Persoanele.. În această ipoteză. Ionaşcu T. Iaşi.M. . Ankarom. Modalitatea cea mai potrivită de reparare a prejudiciului este tocmai menţinerea actului juridic afectat de nulitate. Bucureşti. Boroi G. Drept civil. 1998. Andrei Petru P.

CAPITOLUL V 42 . 4.3. 10. 5. Prezentaţi cazuri de nulitate absolută şi cazuri de nulitate relativă. Daţi exemple de aplicare a principiului conversiunii actului juridic civil. Confirmarea se aplică doar în cazul nulităţii relative sau şi în cazul nulităţii absolute? 7. În acest moment. Prezentaţi excepţii de la fiecare dintre cele trei pricipii care guvernează efectele nulităţii. Prezentaţi deosebirile dintre nulitatea absolută şi nulitatea relativă din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil. Care sunt principiile ce înlătură nulitatea? 11. Care este deosebirea dintre nulitatea relativă şi nulitatea parţială? 6. Care sunt principiile ce guvernează efectele nulităţii? 9. mai este aplicabilă clasificarea nulităţii în nulitate de drept şi nulitatea judiciară? 8.

În acest sens.acţiunea negatorie (prin care reclamantul contestă că pârâtul are un drept de uz). Astfel. însemnând dreptul propriu-zis. lua în considerare împărţirea drepturilor civile în drepturi patrimoniale. dreptul de abitaţie. SECŢIUNEA II DOMENIUL DE APLICARE A PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Domeniul de aplicare al prescripţiei extinctive constă în drepturilE civile subiective ale căror acţiuni in justiţie sunt supuse prescripţiei extinctive. Această instituţie a fost consacrată în Decretul nr. dreptul de uz.: dreptul de proprietate. reale şi de creanţă. dreptul de servitute.PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ Prescripţia extinctivă reprezintă o sancţiune civilă ce constă în stingerea dreptului material la acţiune neexercitat în termenul stabilit de lege46. nr. nr.1960 şi prin prin Decretul nr. reprezentând posibilitatea realizării unui drept încălcat cu ajutorul instanţei. 19/21. 46 47 Conform art. Decretul privind prescripţia extinctivă. Prin prescripţia extinctivă se pierde dreptul material la acţiune. În consecinţă.acţiunea confesorie privind dreptul de superficie (prin care reclamantul pretinde un astfel de drept). cu respectarea anumitor condiţii cerute de lege. asigurându-se astfel o stabilitate şi o certitudine în raporturile juridice. . de regulă. publicat în B. nici dreptul procesual la acţiune. şi nu se pierde nici dreptul subiectiv civil. 1 din Decretul nr. modificat prin Decretul nr. sunt imprescriptibile următoarele acţiuni: . nr.acţiunea de partaj. dreptul de superficie) sunt.1961. 43 . care reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale asupra imobilelor aflate în circuitul civil. şi drepturi nepatrimoniale.04. .1958. 1 alin. 1837-1911 C. să le verifice. 167/1958. Această instituţie nu trebuie confundată cu prescripţia achizitivă (uzucapiunea). civ.Of.Of. imprescriptibile. A. în scopul de a sancţiona pasivitatea titularului dreptului şi pentru ca persoana vinovată de încălcarea acestui drept să nu rămână permanent sub ameninţarea legii. publicat în B. Drepturile civile subiective trebuie valorificate pe calea acţiunii în instanţă în anumite termene. 218/1960. adică posibilitatea de a intenta acţiuni în justiţie. însemnând a hotărî dinainte. pentru ca apoi să le respingă ca prescrise. Pentru bunurile mobile posedate cu bună-credinţă se aplică o prescripţie instantanee. . .acţiunea în revendicare imobiliară şi mobiliară privind bunuri proprietate publică. 167/1958 47şi în art. pe care instanta este obligată să le primească.Of. 10/01. publicat în B.. ca efect al unei posesii îndelungate de bună-credinţă (necunoscându-se că bunul aparţine altei persoane). Drepturile reale Acţiunile în instanţă privind drepturile reale (ex. Termenul de prescripţie extinctivă provine de la latinescul praescribo. dreptul de uzufruct. 101/1961. acţiunea în justiţie intentată de creditor dupa împlinirea termenului legal de prescripţie extinctivă va fi respinsă ca prescrisă de către instanţa de judecată. 10/20.04.07.acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată. printr-o acţiune în justiţie.

ca de exemplu: . În mod excepţional. 52 Beleiu Gh. 25. de regulă. în termenul general de prescripţie de 3 ani stabilit de lege pentru acţiunile personale şi cele privind drepturile de creanţă51. cit. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. .: dreptul de creanţă al creditorului din contractul de împrumut) sunt. . abitaţie şi servitute.dreptul la pensie poate fi cerut oricând. 262. datorită forţei apelor. .acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie se prescrie în termen de 6 luni de la data când soţul mamei a aflat despre naşterea copilului.acţiunea în anularea unui act juridic civil pentru vicii de consimţământ se prescrie în termen de 3 ani de la data descoperirii erorii sau dolului ori de la data încetării violenţei50.. cit.acţiunea având ca obiect partea cuvenită din rezerva de prime în asigurările facultative de persoane49. . dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este imprescriptibilă. dacă posesorul bunului este de rea-credinţă. . Drepturile nepatrimoniale Acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale (ex. 66/1996. dacă posesorul bunului este de bună-credinţă.acţiunea în anularea căsătoriei se prescrie în termen de 6 luni de la data descoperirii viciului de consimţământ. Drepturile de creanţă Acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă (ex.acţiunea în restituirea sumelor depuse la C. ca de exemplu: . uzufruct. atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este imprescriptibilă.acţiunea confesorie privind dreptul de uz. o parte din terenul unui proprietar aflat pe marginea unui râu sau fluviu se desprinde.acţiunea în grăniţuire (prin care se solicită stabilirea hotarelor dintre terenuri).acţiunea în revendicare mobiliară privind bunuri proprietate privată. acţiunile în instanţă privind drepturile reale sunt prescriptibile. dreptul la reputaţie. imprescriptibile. acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale sunt prescriptibile. Art. Cât priveşte apărările dreptului subiectiv civil pe calea excepţiei. 4 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale se prevede un termen de 1 an. acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă sunt imprescriptibile.. B.48. 50 Boroi G. sau în termen de 30 de ani. . p.acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei se prescrie în termen de 1 an de la data naşterii copilului.. În mod excepţional. precum cea referitoare la avulsiune (fenomen natural prin care.E. de regulă. dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este prescriptibilă. op.unele acţiuni în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată. prescriptibile. în principiu. 51 În art. op. p. care se prescrie în termen de 1 an. C. p.acţiunile posesorii (prin care se apără posesia bunurilor). 12 din Legea nr. care se prescrie în termen de 30 ani.C. atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este prescriptibilă52. În mod excepţional. 266. Poenaru E. care se prescrie în termen de 3 ani. 44 . .. . Prin analogie. se deplasează pe cursul apei şi se alipeşte la un alt teren). de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru pensionare. 40 din Legea nr...acţiunea în repararea patrimonială a unei daune morale se prescrie. cit. ca de exemplu: .: dreptul la integritate fizică.. 48 49 Art. dreptul de autor) sunt. . op.

12 din Decretul nr. pentru anumite raporturi juridice. 167/1958.termenul de 1 an pentru acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată referitoare la avulsiune. respective de 30 de ani pentru daune nucleare legate de deces sau rănire.11 din Decretul nr. op.de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe făptuitor. Termene generale de prescripţie extinctivă: a) termenul general de 3 ani. 1890 C. conform dispoziţiilor art. aplicabil acţiunilor personale. 167/1958.termenul de 6 luni pentru dreptul la acţiune privind viciile ascunse (fără viclenie) ale unui bun transmis sau ale unei lucrări executate. 167/1958. Boroi. 45 . potrivit art. 262. În mod excepţional. . respectiv 3 ani de la predarea construcţiei. p. . .termenul de 1 an pentru acţiunea posesorie. .. p. 3 din Decretul nr.termenul de 2 ani pentru unele raporturi de asigurare (altele decât de persoane). adică a posibilităţii de a obţine în instanţă obligarea pârâtului la executarea obligaţiei sale53. sub sancţiunea pierderii acestor drepturi de către titularii lor. civ.termenul de 10 ani pentru deteriorarea totală sau parţială a construcţiilor din cauza viciilor de construcţie sau de teren datorate arhitectului sau antreprenorului. potrivit art. .termenul de 6 luni pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie.termenul de 6 luni pentru acţiunea în anularea căsătoriei. .SECŢIUNEA III TERMENELE DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Termenele de prescripţie extinctivă reprezintă acele intervale de timp înăuntrul cărora trebuie exercitat dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită.. . Termene speciale de prescripţie extinctivă: . 7 alin. b) termenul general de 30 ani. 276.de la data împlinirii termenului sau condiţiei. G. aplicabil acţiunilor referitoare la drepturile reale prescriptibile extinctive. 8 din Decretul nr. . civ. 1886 C. SECŢIUNEA IV DATA ÎNCEPERII CURSULUI PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Prescripţia extinctivă începe.termenul de 10 ani pentru pagubele provocate de un accident nuclear. de regulă. potrivit art. însemnând data la care dreptul subiectiv a fost încălcat sau la care trebuia exercitat.cit. op. B. dacă dreptul este afectat de o condiţie suspensivă sau de un termen suspensiv. 1 din Decretul nr. însă nu mai mult de 1 an de la predarea lucrului. potrivit art. potrivit art. 53 Beleiu Gh.. 1 din Decretul nr. prin care se valorifică drepturi de creanţă. în cazul acţiunii pentru repararea prejudiciului cauzat prin fapte ilicite sau în situaţia îmbogăţirii fără justă cauză. 167/1958 şi art.termenul de 60 de zile pentru dreptul la acţiune privind restituirea sumelor încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc.termenul de 6 luni pentru acceptarea unei succesiuni.de la data exigibilităţii fiecărei prestaţii. să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. . 7 alin.de la data descoperirii viciilor ascunse ale unui lucru transmis sau a unei lucrări executate. . prescripţia extinctivă începe să curgă din următoarele momente: . 167/1958. A. conform art. . 3 alin. cit. în cazul actelor juridice cu executare succesivă. . 167/1958. .termenul de 1 an pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei.

- de la data deschiderii succesiunii (data morţii celui care lasă moştenirea), pentru dreptul de a accepta o succesiune, conform art. 700 C. civ.; - de la data când soţul a cunoscut naşterea copilului, pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie, potrivit art. 55 C. fam.; - de la data naşterii copilului, pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, potrivit art. 60 C. fam.; - de la data când persoana îndreptăţită a cunoscut eroarea sau dolul ori de la data când a încetat violenţa, în cazul acţiunii în anularea actelor juridice penbtru vicii de consimţământ, potrivit art. 9 din Decretul nr. 167/1958; - de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, pentru dreptul de a cere executarea silită, conform art. 7 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA V MODUL DE CALCUL AL TERMENELOR DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Decretul nr. 167/1958 nu reglementează modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă, motiv pentru care se utilizează regulile consacrate de Codul civil şi Codul de procedură civilă. Termenele de prescripţie extinctivă sunt fixate pe zile, luni sau ani, nu pe ore. Termenele pe zile se calculează după un sistem intermediar de calcul (nici pe zile pline, nici pe zile libere), astfel încât prima zi a termenului nu intră în calcul, dar ultima zi a termenului intră în calcului prescripţiei (ex.: un termen de prescripţie extinctivă de 30 de zile începe să curgă pe 1 ianuarie şi expiră pe 31 ianuarie). Termenele pe ani sau pe luni se împlinesc în ziua lunii sau anului corespunzătoare zilei de plecare, conform art. 101 alin. 3 şi 4 C. proc. civ. (ex.: un termen de 3 ani începe să curgă pe 1 martie 2003 şi expiră pe 1 martie 2006). Termenele de prescripţie extinctivă care, începând pe 29, 30 sau 31 ale lunii, s-ar sfârşi într-o lună care nu are o asemenea zi, se vor socoti împlinite în ultima zi a lunii de sfârşit de termen (ex.: un termen de o lună începe să curgă la 31 ianuarie şi expiră pe 28 februarie). Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul de prescripţie extinctivă se consideră împlinit la sfârşitul zilei lucrătoare următoare, conform art. 101 alin. 5 C. proc. civ. Termenul se împlineşte, în principiu, la miezul nopţii din ultima zi a termenului şi, în mod concret, la ora la care activitatea încetează în instituţia respectivă. Acţiunile în instanţa se depun la judecătorul de serviciu, în programul acestuia de lucru, sau la oficiul poştal, până la sfârşitul programului de lucru al acestuia, din ultima zi a termenului de prescripţie extinctivă. Determinarea momentului împlinirii prescripţiei extinctive se face luând în considerare termenul de prescripţie aplicabil acelui caz, data când începe să curgă termenul de prescripţie, intervenirea unei cauze de întrerupere ori de suspendare şi regulile de calcul mai sus prezentate.

SECŢIUNEA VI ÎNTRERUPEREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Întreruperea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive datorită unei cauze, la încetarea căreia va curge o nouă 46

prescripţie cu aceeaşi durată, fără a se lua în calcul timpul scurs până atunci, conform art. 17 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de întrerupere, prevăzute în art. 16 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie făcută de către debitor (ex.: executarea parţială a obligaţiei – restituirea unei sume din împrumutul luat de la creditor; o simplă recunoaştere verbală a unei datorii nu reprezintă o cauză de întrerupre a prescripţiei); 2. introducerea unei cereri de chemare în judecată de către creditor împotriva debitorului (chiar dacă este adresată iniţial unei instanţe necompetente, nu în faţa altui organ), dacă a fost admisă printr-o hotărâre definitivă; 3. săvârşirea unui act începător de executare silită realizat de creditor asupra debitorului, în baza unui titlu executoriu - hotarâre judecătorească definitivă sau un înscris autentic (ex.: - sechestru asupra bunurilor debitorului, - poprirea pentru recuperarea creanţelor băneşti). Efectele întreruperii: Întreruperea şterge prescripţia extinctivă scursă până atunci, cu efect retroactiv, o nouă prescripţie începând să curgă odată cu realizarea actului de întrerupere. Noul termen de prescripţie curge de la data recunoaşterii făcută de către debitor, de la data introducerii cererii de chemare în judecată a creditorului sau de la data îndeplinirii ultimului act de excutare silită. SECŢIUNEA VII SUSPENDAREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Suspendarea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive pe timpul cât durează anumite cauze limitativ prevăzute de lege, care pun pe titularul dreptului în imposibilitatea de a acţiona54. Timpul cât există o cauză de suspendare nu intră în calculul termenului de prescripţie extinctivă, iar timpul scurs anterior apariţiei cauzei rămâne valabil şi se va aduna cu timpul ce va curge după încetarea cauzei care a determinat suspendarea, conform art. 15 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de suspendare, prevăzute în art. 13-14 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. forţa majoră, însemnând o împrejurare cu caracter imprevizibil şi de neînlăturat care pune pe titularul dreptului la acţiune în imposibilitatea de a acţiona; 2. situaţia în care creditorul sau debitorul ori ambii se află în forţele armate ale României, iar acestea sunt pe picior de război (simpla calitate de militar nu constituie o cauză de suspendare); 3. introducerea unei reclamaţii administrative cu privire la despăgubiri în baza unui contract de transport sau a unui contract de prestări servicii poştale şi de telecomunicaţii, până la momentul rezolvării acesteia, dar nu mai târziu de 3 luni de la înregistrarea ei; 4. cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate, atunci când dreptul la acţiune există între părinţi, tutori, curatori şi cei care se află sub ocrotirea lor, între cei care administrează bunurile altora, în temeiul legii sau a unei hotărâri judecătoreşti, şi cei ale căror bunuri sunt administrate;

54

Gh. Beleiu, op. cit., p. 282; G. Boroi, op. cit., p. 291.

47

5. cât timp persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exrciţiu restrânsă nu au un reprezentant legal sau o persoană care să le încuviinţeze actele; 6. între soţi, pe durata căsătoriei, când dreptul la acţiune aparţine unui soţ împotriva celuilalt soţ. Efectele suspendării: Suspendarea prescripţiei extinctive are ca efect oprirea temporară a cursului prescripţiei pe timpul cauzei de suspendare. După încetarea cauzei de suspendare, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de suspendare. Aşadar, timpul curs înainte de cauza de suspendare intră în calculul prescripţiei, timpul cât durează cauza de suspendare nu se ia în calcul, iar timpul curs după suspendare intră în calcul. Titularul dreptului la acţiune poate valorifica acest drept în termen de 6 luni din ziua încetării cauzei de suspendare, pentru un termen de prescripţie mai mare de 6 luni, respectiv în termen de 1 lună, pentru un termen de prescripţie mai mic de 6 luni, conform dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA VIII REPUNEREA ÎN TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă reprezintă prelungirea termenului de prescripţie extinctivă de către instanţa de judecată care, pentru motive temeinic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, ce l-au împiedicat pe titular să îşi exercite dreptul său, dispune soluţionarea unei acţiuni sau încuviinţează executarea silită, chair dacă termenul de prescripţie extinctivă a fost depăşit55. Este reglementată în art. 19 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de repunere în termen sunt motive temenic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, lăsate la aprecierea instanţei de judecată pentru fiecare caz concret, de natură să îl împiedice pe titularul dreptului să îşi exercite dreptul la acţiune în termenul de prescripţie extinctivă56. Deoarece legiuitorul nu dat exemple concrete de cazuri de repunere în termen, în practica judiciară au fost considerate astfel de cazuri următoarele57: - spitalizarea îndelungată sau repetată58; - executarea unei pedepse privative de libertate, care nu a permis persoanei darea unui mandat pentru întreruperea prescripţiei; - existenţa unor împrejurări speciale în care s-a aflat moştenitorul care l-au împiedicat să afle despre deschiderea unei moşteniri la care era chemat59; - părăsirea minorului; - cunoaşterea unor fapte, stabilite de organele de urmărire penală, numai după împlinirea termenului de prescripţie. În schimb, nu au fost considerate de către instanţe ca fiind cazuri de repunere în termen următoarele:
55 56

Şt. Rauschi ş.a., op. cit., p. 188; Gh. Beleiu, op. cit., p. 294; P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 210. În literatura de specialitate s-a afirmat că ”repunerea în termen este o noţiune care exclude forta majoră şi culpa. Domeniul ei începe unde încetează culpa încetează unde începe forţa majoră”.; T. Ionaşcu, Tratat de drept civil, Partea generală, vol. I, Ed. Academiei, 1967, p. 185-186. 57 P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 213; Beleiu Gh., op.cit., p. 301. 58 Trib. jud. Covasna, dec. civ. nr. 53/1977, în Revista Romană de Drept nr. 10/1978, p. 55. 59 C.S.J., dec. civ. nr. 129/1993, în Buletinul jurisprudenţei 1993, p. 81.

48

Lumina Lex. Apetrei I. Bucureşti. Drept civil. All Beck. Lupan E. Partea generală. 1999. Introducere în dreptul civil. 1969. nota II la dec. după o astfel de încheiere judecătorească va curge un nou termen de prescripţie extinctivă cu aceeaşi durată ca cel iniţial. Ed.. Bucureşti. p. Teoria generală. Ed. Codul de procedură civilă. Ed.. 93/1985 a Trib. 10. vol. 303). Pentru aceasta este necesară o încheiere motivată de admitere a cererii de repunere în termen de către instanţă. acesta a fost socotit de unii autori ca un termen procedural de decădere (V. Ed. Persoana fizică. Ciobanu.depăşirea culpabilă a termenului de acceptare a moştenirii60. 19 alin. Decretul nr. 2002. 1967. Academiei. jud. perioada scursă înainte de intervenirea cauzei de repunere în termen şi perioada cât a durat cauza de repunere în termen nefiind luate în calcul.M. 11. în Culegere de practică judiciară civilă 1993-1998. All Beck. p. Ed. 2003. . 12. Poenaru E. 49 . Partea generală. M.absenţa sau aglomerarea cu probleme a conducătorului persoanei juridice sau a juristului ei. Beleiu. op... Ed. 1998. Cluj-Napoca. Junimea.. Ed. 3.. All Beck. 8. Astfel. Subiectele dreptului civil. 14. conform art. Iaşi. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. Ankarom. Drept civil român. 15. Termenul de repunere în termen: Cererea de repunere în termenul de prescripţie extinctivă se formulează în termen de o lună de la încetarea cauzei care justifică depăşirea termenului de prescripţie61... Manual de drept civil. Persoana fizică. civ. Drept civil. Bucureşti. 2002. Introducere în dreptul civil.. Bucureşti. 50-54) şi de alţi autori ca un termen de prescripţie extinctivă (Gh. 13. All Beck. 4. Teoria generală.. nr. Bucureşti.. Partea generală. Definiţi prescripţia extinctivă. Întrebări de evaluare: 1. Persoanele. Şansa. De ce legiuitorul a instituit această sancţiune civilă? 60 Curtea de Apel Bucureşti. 6. Partea generală.eroarea de drept invocată de titularul dreptului la acţiune. Academiei. Persoanele. 2000. Ed. Dogaru I. 2. 8/1986. Ionaşcu T.. Andrei Petru P. . Cosmovici P. 1993. Persoana juridică. p. 7. Rauschi Şt.. I. Iaşi.. 61 În literatura juridică.. Ionaşcu A. 1119/1996. Drept civil. Care este actul normativ ce o reglementează? 3. 167/1958. cit. nr. Ed. Partea generală. Bucureşti. Argonaut. 5.. Teoria generală. 9. 1998. Drept civil. 1998. Drept civil. Popa Gh. Ed. Ed. Beleiu Gh. Iaşi. considerându-se că nu a pierdut dreptul la acţiune sau la executare silită. Tratat de drept civil. 1993. Rauschi Şt. Ungureanu O. Introducere în dreptul civil. partea care a pierdut termenul fiind repusă în situaţia anterioară depăşirii. Universul Juridic. Bibliografie: 1. Boroi G. în Revista Română de Drept nr. Elementele dreptului civil. Efectele repunerii în temen: Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are ca efect ştergerea consecinţelor depăşirii termenului de prescripţie extinctivă. 2. Drept civil român. Codul civil.. Pop T. Bucureşti. 83. 2 din Decretul nr. dec. Ed.

Care sunt cauzele de întrerupere a prescripţiei extinctive? 19. de regulă. Care sunt cauzele de repunere în termen a prescripţiei extinctive? 24.4. Daţi exemple de termene speciale. Ce efect are întreruperea asupra cursului prescripţiei extinctive? 18. Care sunt termenele generale de prescripţie extinctivă şi pentru ce fel de acţiuni sunt aplicabile? 10. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe zile? 14. Drepturile reale sunt. prescriptibile sau imprescriptibile? 9. Care este termenul pentru a solicita repunerea în termen? 25. de regulă. dreptul material la acţiune sau dreptul procesual la acţiune? 5. mai există o posibilitate de depunere a acţiunii în termen? 17. Dacă un avocat a depăşit programul judecătorului de serviciu (stabilit. care se prescrie în ziua următoare. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe luni sau pe ani? 15. Repunerea în termen operează de drept sau numai prin intermediul instanţei de judecată? PARTEA a II-a 50 . între orele 9 şi 13) pentru a depune o acţiune în instanţă. prescriptibile sau imprescriptibile? 8. Drepturile nepatrimoniale sunt. de regulă? Cunoaşteţi excepţii de la această regulă? 12. Când se împlineşte un termen de o lună care începe să curgă pe 31 ianuarie? 16. Există termene de prescripţie extinctivă pe ore? 13. Ce se pierde prin prescripţia extinctivă: dreptul subiectiv civil. de regulă. Ce efect are suspendarea asupra cursului prescripţiei extinctive? 20. cunoscută şi sub denumirea de uzucapiune? 6. prescriptibile sau imprescriptibile? 7. de regulă. Când începe să curgă termenul de prescripţie extinctivă. 11. de Luni până Vineri. Drepturile de creanţă sunt. În cât timp de la încetarea cauzei de suspendare îşi poate valorifica titularul dreptul la acţiune? 22. Prescripţia extinctivă înseamnă acelaşi lucru cu prescripţia achizitivă. Care sunt cauzele de suspendare a prescripţiei extinctive? 21. Ce efect are repunerea în termen asupra cursului prescripţiei extinctive? 23.

Andrei. Termenul de persoană provine din latinescul persona. 32/31.drepturi asupra creaţiei intelectuale sau artistice (dreptul de autor. la integritate fizică şi morală). în condiţiile legii. la viaţă intimă. legea stabilind începutul. 221.drepturi privind integritatea fizică şi morală a persoanei (dreptul la viată. legalitate. Apetrei. . la domiciliu. 65 Publicat în B. Constituţia Romaniei.01. Caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă sunt următoarele: 1. 63 51 .1954. 31/195465. la sănătate.PERSOANA FIZICĂ CAPITOLUL I CAPACITATEA DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Prin persoana fizică se înţelege orice fiinţă umană. conţinutul şi sfârşitul ei. Codul civil. Of. sclavii nu aveau personalitate juridică. 62 P. Următoarele categorii de drepturi fac parte din conţinutul capacităţii de folosinţă: . . însemnând masca pe care o purta actorul în tragedia antică şi semnificând rolul pe care îl are omul în viaţa socială62. Codul penal şi numeroase alte acte normative. CONŢINUTUL ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice reprezintă acea parte componentă a capacităţii civile constând în aptitudinea generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii. cit. la stare civilă). op. 8/31.. nr. Orice persoană fizică poate figura ca subiect într-un raport juridic. SECŢIUNEA I NOŢIUNEA.01.drepturi care individualizează persoana în cadrul familiei sau societăţii (dreptul la nume.drepturile personalităţii (dreptul la propria imagine. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului nr. Este reglementată de Decretul nr. titulară de drepturi subiective şi de obligaţii civile. Of. la secretul convorbirilor telefonice şi al corespondenţei). . p. Codul familiei.1954. I. fiind consideraţi obiecte grăitoare. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice64. nr. 64 Publicat în B. Conţinutul capacităţii de folosinţă este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor civile pe care le poate avea persoana fizică în cadrul raporturilor juridice civile. Decretul nr. care cuprinde două elemente: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu. În epoca sclavagistă. având capacitate civilă. de inventator). REGLEMENTAREA. Personalitatea juridică reprezintă calitatea pe care o are o fiinţă umană de a fi subiectul unui raport juridic civil63. figurând ca subiect activ sau pasiv într-un raport juridic civil.

. în cursul unei călătorii. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. 3 C. conform art. civ. fiind o aptitudine generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii civile. conform art. Sancţiunea pentru nerespectarea acestor interdicţii este nulitatea absolută sau relativă. nici mandatarii privind bunurile pe care ei sunt însarcinaţi să le vândă. potrivit art. drepturile părinteşti. 807 C. dreptul de a fi tutore sau curator) sau măsuri de siguranţă luate împotriva persoanelor care au comis fapte penale (interdicţia de a se afla într-o anumită localitate). 133 alin. . fam.de natură penală. . 1308 C. SECŢIUNEA II ÎNCEPUTUL CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 52 . deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de folosinţă. fiind recunoscută tuturor persoanelor fizice.minorul de 16 ani nu poate dispune prin testament în favoarea tutorelui. precum decăderea din drepturile părinteşti sau îndepărtarea de la tutelă.2. după cum norma juridică încălcată ocroteşte un interes general sau personal. adică în mod excepţional şi temporar. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil.de drept civil.ofiţerii de nave nu pot primi legate făcute pe navă. conform art. 3. 809 C. dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura celeia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii.. potrivit art. 1309 C. nici total.de dreptul familiei. egalitate. civ. . nici parţial.minorul de 16 ani poate dispune prin testament numai de o jumătate din averea sa. 4.. nici administratorii privind bunurile din averea încredinţată îngrijirii lor. . civ. precum nedemnitatea succesorală şi excluderea de la succesiune a moştenitorilor care au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de omor sau tentativă de omor asupra persoanei care a lăsat moştenirea şi a celor care nu l-au denunţat pe autorul omorului acesteia. civ. civ. 810 C.minorul nu poate sa facă donaţii sau să garanteze obligaţia altuia. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile.vânzarea între soţi nu este permisă. în cazul în care părinţii sau tutorele sunt neglijenţi ori abuzivi faţă de cei aflaţi în ocrotirea lor.medicii şi farmaciştii nu pot primi donaţii sau legate de la persoanele pe care le-au tratat în boala de care acestea au decedat. generalitate.. inalienabilitate. . potrivit art. civ. precum pedeapsa penală accesorie a interzicerii unor drepturi (dreptul de a alege şi de a fi ales. . 5. conform art. . a căror soluţionare este de competenţa tribunalului judetean în a cărui circumscripţie teritorială îşi execită funcţia sau profesia. procurorii şi avocaţii nu pot cumpăra drepturi litigioase.tutorele nu poate fi adjudecatar de bunuri din averea celui pus sub tutela sa. b) îngrădiri cu caracter de ocrotire: . Există două categorii de îngrădiri aduse capacităţii de folosinţă: a) îngrădiri cu caracter de sancţiune: . civ. 6. . potrivit art. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de folosinţă sunt nule absolut. .. dacă nu sunt rude cu testatorul..judecătorii. 883 C. universalitate. intangibilitate. pentru că nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă. 1307 C.. nici funcţionnarii publici privind bunurile statului care se vând prin ei.

sau s-a născut mort. deoarece el poate dobândi doar drepturi. odată cu moartea ei fizic constatată de un medic prin certficat medical constatator al morţii. timpul cuprins între a 300-a şi a 180-a zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiei. Sfârşitul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice coincide cu data morţii stabilită prin hotărâre judecătorească. 2 din Decretul nr. Pentru determinarea perioadei în care copilul a fost conceput.1. mai sus amintite. dacă se va naşte viu. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice încetează. de la data naşterii persoanei. Există două feluri de declarare judecătorească a morţii: 66 Această excepţie este exprimată în adagiul din dreptul roman infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur. 3. nu şi obligaţii). 32/1954. de regulă. deoarece acest copil îl va moşteni (sub beneficiu de inventar. cu condiţia ca el să se nască viu (nu şi viabil) şi să dobândească doar drepturi. 7 alin. 31/1954. Capacitatea anticipată de folosinţă a persoanei fizice are importanţă practică în cazul în care tatăl copilului conceput. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice începe. urmat de actul şi certificatul de deces întocmite de către ofiţerul de stare civilă. 31/1954 şi art.. iar un copil este considerat ca născut din căsătorie sau din afara căsătoriei. accidente sau catastrofe naturale. 1 din Decretul nr. caz în care aerul lipseşte din plămânii săi. dar în mod excepţional există posibilitatea reanimării. fam. drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţie. Apetrei. I. dispariţia îndelungată fără nici o ştire a persoanei). decedează. încetează căsătoria şi obligaţiile personale. 16-21 din Decretul nr. p. această procedură are aceleaşi efecte ca şi constatarea directă a decesului. 53 . Înlăturarea acestei incertitudini se face prin declararea judecătorească a morţii persoanei dispărute. a revenirii la viaţă a persoanei. 7 alin. nu şi obligaţii66. Moartea fizic constatată prin certificat de deces Conform art. 31/1954. 67 P. 7 alin. dar nenăscut încă. Moartea biologică constă în încetarea cu desăvârşire a vieţii prin oprirea pulsaţiilor creierului. ca regulă.2. 232. deşi din punct de vedere juridic ea există. SECŢIUNEA III ÎNCETAREA CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 3. având drept consecinţă încetarea capacităţii de folosinţă. însemnând faptul că copilul conceput se socoteşte născut atunci când este vorba de drepturile sale. când aceasta dobândeşte calitatea de subiect de drept. potrivit art. Astfel. persoana prezintă toate simptomele morţii. neştiindu-se cu exactitate dacă se mai află în viaţă sau nu.. Prin verificarea existenţei aerului în plămânii copilului se determină dacă acesta s-a născut viu şi a murit ulterior. legea a instituit prezumţia absolută a timpului legal al concepţiei. 31/1954. În cazul morţii clinice. Andrei. De asemenea. Din momentul constatării morţii biologice se poate păşi la prelevarea şi transplantul de organe umane67. nu există posibilitatea stabilirii prin constatare directă (examinarea cadavrului) a decesului persoanei. din acest moment se deschide succesiunea. cunoscut fiind faptul că celula nervoasă este prima care se descompune. S-a prevăzut o perioadă minimă de 180 de zile (6 luni) şi una maximă de 300 de zile (10 luni) ca limite ale concepţiei şi un interval de 121 de zile (4 luni) în care se situează momentul concepţiei. cit. 61 C. De asemenea. Declararea judecătorească a morţii Conform art. op. conform art.Potrivit art. în anumite situaţii (război. 36-43 din Decretul nr. 1 din Decretul nr. Ca o excepţie.

creditori. care se păstrează. cu participarea celui care a formulat cererea (reclamantul) şi. va fi citată şi la domiciliul acesteia. această dată va fi considerată ca fiind ultima zi a lunii sau. B. c) faza ulterioară judecăţii. b) faza judecăţii proriu-zise. Dacă persoana dispărută posedă bunuri. iar pentru administrarea bunurilor acestuia se poate lua măsura numirii unui curator. declararea judecătorească a morţii. să se facă cercetări privind persoana dispărută şi afişarea cererii la ultimul domiciliu al dispărutului şi la primărie. Dacă nu se poate stabili data ultimelor ştiri. fără declararea judecătorească a dispariţiei. preşedintele instanţei va sesiza autoritatea tutelară care va lua măsura numirii unui curator pentru administrarea bunurilor. de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă trebuie să fi trecut un an. reprezentând excepţia. din oficiu) şi se depune la instanţa pe raza căreia a avut ultimul domiciliu persoana dispărută. Cererea de declarare a dispariţiei poate fi formulată de orice persoană interesată (soţ. deci socotită încă în viaţă. declararea judecătorească a morţii. preşedintele instanţei va fixa un termen de judecată. Efectele hotărârii de declarare a dispariţiei: Persoana este considerată dispărută. dacă nu se poate stabili nici luna. Procedura declarării judecătoreşti a morţii cuprinde două faze: A. prin organele primăriei şi ale poliţiei. precedată sau nu de declararea judecătorească a dispariţiei. După 45 de zile de la afişarea cererii. rude. Cele două condiţii. copii. 19 din Decretul nr. crezându-se că ea nu mai este în viaţă. care poate fi atacată prin căi ordinare sau extraordinare de atac. Totuşi. privind situaţii de fapt. în care hotărârea de declarare a dispariţiei rămasă definitivă se va afişa timp de 30 de zile la uşa instanţei şi la primăria ultimului domiciliu al celui dispărut. Dacă dispărutul posedă bunuri. însă nu decedată. Procedura de soluţionare a cererii de declarare judecătorească a dispariţiei parcurge următoarele trei etape: a) faza prealabilă judecăţii are drept scop culegerea de informaţii cu privire la persoana dispărută şi luarea unor măsuri de conservare a bunurilor ei. precedată de declararea judecătorească a dispariţiei. A. 2. instanţa comunică această hotărâre autorităţii tutelare pentru a se institui curatela. a procurorului. singurul efect constând în îndeplinirea primei condiţii de fond pentru declararea judecătorească a morţii. a anului calendaristic cunoscut. declararea judecătorească a dispariţiei. pentru copiii persoanei dispărute se poate lua măsura numirii unui tutore. apoi aceasta deliberează şi pronunţă hotărârea. iar dacă a avut un madatar general. hotărârea de declarare a dispariţiei nu produce nici o modificare privind capacitatea de folosinţă a persoanei dispărute. 54 . citând părţile. Probele se administrează în faţa instanţei.1. cu invitaţia ca persoanele ce pot da informaţii să le comunice organelor de cercetare sau instanţei. 2. reprezentând regula. Persoana dispărută (pârâtul) va fi citată la ultimul domiciliu. procurorul. persoana trebuie să lipsească de la domiciliu. în vederea administrării averii dispărutului. în mod obligatoriu. declararea judecătorească a morţii. pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. potrivit art. Preşedintele instanţei care primeşte cererea dispune. 31/1954. care se defăşoară după regulile prevăzute de Codul de procedură civilă. Aşadar. Declararea judecătorească a dispariţiei Condiţii: 1.

: război. Procedura de declarare judecătorească a morţii: Este aceeaşi ca şi pentru declararea dispariţiei. B. . neexistând un certificat constatator al morţii. Cel în cauză este considerat mort după ce hotărârea a rămas definitivă. ca şi cele rezultate din acte juridice intuitu personae (ex. . Declararea judecătorească a morţii 1) precedată de declararea judecătorească a dispariţiei . data morţii va fi ultima zi a termenului de 4 ani.în funcţie de data morţii stabilită în hotărâre se va determina calitatea copiilor născuţi între timp ca fiind copii din căsătorie sau din afara ei. şi abitaţie se sting pe data morţii dispărutului. În cazul în care s-a instituit tutela minorului şi curatela pentru bunurile dispărutului. deoarece aceasta din urmă nu are efecte asupra capacităţii de folosinţă a persoanei. accident aviatic). conform art. Dacă data ultimelor ştiri nu poate fi stabilită exact. fiind o situaţie de fapt. cu cele trei etape. care va înregistra decesul şi va elibera certificatul de deces. 32/1954. Rectificarea datei morţii: Dacă ulterior rămânerii definitive a hotărârii se ivesc probe din care rezultă că data morţii este alta decât cea stabilită în hotărâre se poate solicita instanţei care a emis-o 55 . 2) neprecedată de declararea judecătorească a dispariţiei – excepţia Condiţii: . . Instanţa de judecată stabileşte şi data morţii. ea considerându-se a fi în viaţă. în funcţie de tipul de declarare judecătorească a morţii aplicabil.se deschide succesiunea celui declarat mort. iar dacă aceasta nu se poate stabili cu precizie. încetarea acestor măsuri are loc la cererea persoanei reapărute forulată către autoritatea tutelară.persoana a dispărut în cursul unei împrejurări care îndreptăţeşte a se presupune decesul (ex. Efectele hotărârii declarative de moarte: . ea se va socoti de la sfârşitul lunii sau al anului ultimelor ştiri. Condiţii: . 41 din Decretul nr. dar cu efect retroactiv. Dacă soţul supravieţiutor s-a recăsătorit. Bunurile dobândite până la data morţii rămân bunuri comune ale soţilor. naufragiu. uzufruct. Hotărârea definitivă de declarare a morţii se comunică serviciului de stare civilă de la locul naşterii persoanei declarate moartă.încetează căsătoria la data morţii stabilită în hotărâre. .drepturile de uz.înceteaza capacitatea de folosinţa a persoanei fizice şi calitatea acesteia de subiect de drept. iar cele dobândite ulterior vor fi bunuri proprii ale soţului supravieţiutor. Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii. nu este necesară o hotărâre judecătorească de anulare a hotărârii de declarare a dispariţiei. Data morţii stabilită de instanţă în cuprinsul hotărârii nu se confundă cu data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii. .Dacă persoana declarată dispărută reapare. respectiv de 1 an.de la data afişării hotărârii de declarare a dispariţiei să fi trecut 6 luni. . . de la data stabilită în hotărâre.regula Declararea judecătorească a morţii poate fi cerută de orice persoană interesată. Împrejurarea excepţională se va proba cu orice mijloc de probă.să fi trecut cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă. cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă şi nu va mai fi socotit bigam.să fi trecut cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă.să existe o hotărâre judecătorească de declarare a dispariţiei.: contractul de mandat).

aflată în viaţă) şi procurorul pot cere anularea hotărârii de declarare a morţii. Dacă mai multe persoane cu vocaţie succesorală reciprocă (rude) au murit în aceeaşi împrejurare extraordinară (ex. Efectele hotărârii judecătoreşti de anulare a declararii morţii sunt următoarele: . care se vor reconsidera în raport cu noua dată. succesiunea fiecăruia cuvenindu-se persoanelor îndreptăţite existente la acea dată. potrivit art. . fără a se putea stabili daca una a supravieţiut celeilalte.cel declarat mort poate cere înapoierea bunurilor sale de la moştenitorii săi (cei de bună-credinţă vor restitui doar bunul. Instanţa modifică hotărârea şi o comunică pe cea nouă serviciului de stare civilă. fără a se putea stabili care dintre ele a decedat mai înainte. 31/1954. 56 . dar a născut un copil în lipsa soţului. Cererea de anulare este imprescriptibilă şi se adresează instanţei care a pronunţat hotărârea..: cutremur. Efectele rectificării datei morţii se produc asupra drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale. spre deosebire de moştenitorii de reacredinţă). naufragiu. Hotărârea de anulare a declarării morţii se comunică serviciului de stare civilă care a înregistrat moartea. 18 alin. până când soţul va promova acţiunea în tăgada paternităţii.bunurile dobândite de celălalt soţ în timpul dispariţiei sunt bunuri proprii. . care va rectifica data morţii în registrul de stare civilă. Ed. acţiunea nefiind supusă prescripţiei extinctive. acesta fiind obligat să facă rectificarea în registrul de stare civilă. Bucureşti. deoarece pentru a succede.dacă soţia nu s-a recăsătorit. Judecata se face de urgenţă.cel declarat mort este considerat că a fost întotdeauna în viaţă. de la subdobânditorii bunurilor succesorale cu titlu gratuit (indiferent de buna sau reaua-credinţă) şi de la subdobânditorii cu titlu oneros de rea-credinţă. Subiectele dreptului civil. fără fructe. Bibliografie: 1. prima căsătorie considerându-se desfăcută pe data încheierii noii căsătorii. catastrofă aeriană). Beleiu Gh. 31/1954. cu citarea părţilor şi a procurorului. 3 din Decretul nr. 2003. . cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă. redobândind capacitatea de folosinţă în mod retroactiv.dacă soţul supravieţuitor s-a recăsătorit. 20 din Decretul nr. Anularea hotărârii de declarare a morţii: Dacă cel declarat judecătoreşte mort este în viaţă şi reapare sau se descoperă actul de deces fizic constatat. şi nu se moştenesc între ele. Doar subdobânditorii cu titlu oneros de bună-credinţă nu sunt obligaţi la restituirea bunurilor. iar data deschiderii succesiunii va fi aceeaşi pentru toţi. Comorienţii: Sunt persoane care au decedat în aceeaşi împrejurare. persoana trebuie să existe în momentul deschiderii succesiunii. conform art. cu citarea părţilor şi cu participarea obligatorie a procurorului. 21 din Decretul nr. ele sunt socotite că au murit deodată. Importanţa acestora constă în stabilirea momentului morţii din punct de vedere succesoral. 31/1954. orice persoană interesată (în special persoana în cauză. Universul Juridic. . acesta va fi considerat copil din căsătorie. Drept civil român. în acelaşi moment.rectificare datei morţii. conform art. nu comune. care o va judeca de urgenţă. Introducere în dreptul civil.

Ankarom.2. Rauschi Şt. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului nr. Ed. Drept civil. All Beck. cum trebuie să se procedeze? 12. Dacă între timp soţul supravieţuitor s-a recăsătorit. 31/1954. Drept civil. Când începe capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 6. Drept civil. 2002. Persoana juridică. Cum se procedează pentru a rectifica data morţii? Ce efecte are o hotărâre de rectificare a datei morţii? 17. Iaşi. Ed. care dintre căsătorii rămâne valabilă.. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. 2. Bucureşti. Ed. Persoana fizică.. 5. Teoria generală. 2000. 5. Decretul nr. All Beck.. Rauschi Şt. Partea generală. În ce acte normative este reglementată capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 3. 3. 7. având în vedere ca soţul din prima căsătorie declarat judecătoreşte mort a reapărut? 21. Ce efect are hotărârea judecătorească de declarare a dispariţiei? Dacă persoana dispărută reapare. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii fără declararea judecătorească a dispariţiei? 14. Boroi G. Apetrei I. Andrei Petru P. 2002. Care sunt efectele hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii? 16. Popa Gh. cum trebuie să se procedeze pentru a-şi redobândi calitatea de subiect de drept? 18. Poenaru E. Prezentaţi prezumţia timpului legal al concepţiei.. 1998. 4. Drept civil... Ed. Partea generală. Junimea. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii precedată de declararea judecătorească a dispariţiei? 13. Teoria generală. Definiţi capacitatea de folosinţă a persoanei fizice. Prezentaţi procedura de declarare judecătoreasă a morţii. Dacă persoana declarată judecătoreşte moartă reapare.. Iaşi. Codul civil. 6. 8. Întrebări de evaluare: 1. Ce efecte are hotărârea de anulare a declararii judecătoreşti a morţii? 19. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice? 4. Când încetează capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 9. Persoanele. 8. Persoana fizică. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a dispariţiei? 11. Prezentaţi exemple de îngrădiri legale ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. 57 . Persoanele. În ce situaţie se recurge la declararea judecătorească a morţii? 10. Decretul nr. Ce persoane sunt scutite de înapoierea bunurilor succesorale după apariţia persoanei declarate judecătoreşte moartă? 20. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei fizice? Ce condiţii trebuie îndeplinite? 7. 15. Explicaţi noţiunea de comorienţi şi prezentaţi importanţa lor practică. Bucureşti.

58 .

pentru că nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de exerciţiu.: cumpărarea de rechizite sau dulciuri). Însă discernământul nu trebuie confundat cu capacitatea de exerciţiu. Capacitatea de exerciţiu restrânsă 59 . art. prin moartea persoanei sau declararea judecătorească a morţii. cele cu capacitate restrânsă de exerciţiu au discernământ. 2. civ. 3. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil. încheind acte juridice civile. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de exerciţiu sunt nule absolut. fiind o aptitudine a persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile civile. 950-952 C. art. legea stabilind începutul. Actele acestora se încheie de reprezentanţii lor legali – părinţi sau tutore. conţinutul şi sfârşitul ei. 5. 4.147 C. la ridicarea interdicţiei judecătoreşti. inalienabilitate. 124. Se prezumă că persoanele cu capacitate deplină de exerciţiu au discernământ. Lipsa capacităţii de exerciţiu Minorii cu vârsta sub 14 ani şi interzişii judecătoreşti (debili şi alienaţi mintali puşi sub interdicţie judecătorească) nu au capacitate de exerciţiu. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de exerciţiu. REGLEMENTAREA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE EXERCIŢIU Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice reprezintă o parte a capacităţii civile care constă în aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile.CAPITOLUL II CAPACITATEA DE EXERCIŢIU A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NOŢIUNEA. nici total. deoarece există posibilitatea ca o persoană cu capacitate de exerciţiu să nu aibă temporar discernământ (în caz de beţie. legalitate. Totuşi. 5. Este reglementată de art. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege..2. 105. egalitate. adică aptitudinea de a înţelege semnificaţia şi consecinţele juridice ale actelor încheiate. 8-11 din Decretul nr. 31/1954. Lipsa capacităţii de exerciţiu încetează la împlinirea vârstei de 14 ani pentru minori.133. intangibilitate. 32/1954. 2. 25 din Decretul nr. hipnoză ori somnambulism) sau ca o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu (interzişii judecătoreşti) să aibă perioade de luciditate. Caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu: 1.: somaţia. şi art. Pentru a încheia acte juridice. 4. persoana trebuie să aibă discernământ. SECŢIUNEA II TIPURI DE CAPACITATE DE EXERCIŢIU 2. generalitate. însă nu au experienţă juridică. şi cele fără capacitate de exerciţiu nu au discernământ. 807.1. întreruperea prescripţiei sau înscrierea ipotecii) şi acte mărunte (ex. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile. nici parţial. persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu pot încheia singure acte de conservare (ex. prin încheierea oricăror acte juridice civile. fam.

distingem între patru categorii de acte juridice68: 1) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal şi singur sunt actele de conservare şi actele mărunte. pentru femeia minoră care se căsătoreşte. dacă a împlinit 16 ani. Ca excepţii de la regulile mai sus prezentate. minorul poate cere singur autorităţii tutelare schimbarea felului învaţăturii şi locului ei şi poate cere singur în instanţă pensie de întreţinere de la părintele său.Minorii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani au capacitate de exerciţiu restrânsă.. pp. prin moartea lui sau declararea judecătorească a morţii sale. De asemenea. Căsătoria ei la vârsta de 15 ani se face cu aprobarea Preşedintelui Consiliului Judeţean şi cu avizul medicului. 3) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. de dispoziţie). poate încheia acte de administrare a patrimoniului nelezionare şi. ca regulă. de administrare. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui.E. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu deplină. fratii sau surorile tutorelui. şi dispune de aceste sume. renunţarea la un drept. încheind personal şi singur orice acte juridice civile permise de lege.: vânzarea. Capacitatea de exerciţiu deplină începe la împlinirea vârstei de 18 ani. pot să îşi exprime părerea cu privire la care părinte doresc să stea după divorţ. însă.. 2) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. femeia minoră se poate căsători de la vârsta de 16 sau 15 ani. dar cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui.C. op. fără asistenţă juridică. G. prin punerea minorului sub interdicţie. cit.. pp. pot să îşi exprime consimţământul la adopţia lor. 353-355.. poate dispune prin testament de jumătate din bunurile sale. sunt actele de administrare. 2. În cazul în care ea divorţează mai devreme de împlinirea vârstei de 18 ani. pp. Cu 68 Gh. cit. ca o excepţie. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui.. 60 . 4) acte interzise minorului cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani sunt donaţiile. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui şi cu încuviinţarea autorităţii tutelare sunt actele de dispoziţie (ex. Şt. ruda în linie dreaptă. Capacitatea de exerciţiu deplină Reprezintă aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. tranzacţia judiciară. sau de la împlinirea vârstei de 16 sau chiar de 15 ani. op. De asemenea. Capacitatea de exerciţiu restrânsă încetează prin împlinirea vârstei de 18 ani. 369-371. dacă au împlinit vârsta de 10 ani. Beleiu. actele încheiate cu tutorele său ori cu soţul. Rauschi ş. ei încheind actele lor juridice. minorii pot încheia singuri contract de muncă de la vârsta de 16 ani. acceptarea sau renunţarea la o succesiune). garantarea obligatiei altuia. el poate face depuneri la C. păstrează capacitatea de exerciţiu deplină dobândită. a. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui dată pentru fiecare act în parte. aceasta reprezintă aptitudinea de a încheia orice fel de acte juridice (de conservare.3. cit. gajul. o pierde şi revine la cea restrânsă de exerciţiu. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânsă. dacă se anulează căsătoria. 241-243. el poate înstrăina în acest mod bunurile supuse stricăciunii şi cele nefolositoare pentru el şi poate închiria un imobil pentru o perioadă mai mică de 3 ani. minorul poate face o recunoaştere de paternitate şi minora poate promova acţiunea în stabilirea paternităţii copiluilui. op. Boroi. ipoteca.

.. 6.. Teoria generală. Persoana fizică. Anularea în instanţă a actului juridic poate fi cerută de către persoana ocrotită sau de către părinţii săi ori tutorele ei. Popa Gh.. Iaşi. de către autoritatea tutelară.. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. 1998. Ed. dar fără încuviinţarea autorităţii tutelare. Persoanele. Persoanele. numai în măsura în care s-au îmbogăţit. Ed. dacă este necesar. Persoana juridică. 372-375. I. Rauschi Şt.actele juridice încheiate de persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu.actele juridice încheiate de reprezentantul legal fără încuviinţarea autorităţii tutelare. cit. cit. op. Subiectele dreptului civil. Capacitatea de exerciţiu deplină încetează prin decesul persoanei sau declararea judecătorească a morţii sale. . Teoria generală. Andrei.. Bucureşti. pp. 2002. Rauschi Şt.. Andrei Petru P..actele juridice încheiate de persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Boroi. Poenaru E. Decretul nr. Boroi G.excepţia actelor strict personale. Beleiu Gh. persoana fizică poate încheia acte juridice şi prin madatar (reprezentant convenţional). Introducere în dreptul civil. Minorii sunt obligaţi să înapoieze ce au primit. Rauschi ş. dar nu mai mult de 18 luni de la data încheierii actului juridic. Şt. cit. P. Persoana fizică. Decretul nr. SECŢIUNEA III SANCŢIUNEA APLICABILĂ NERESPECTARII REGULILOR PRIVIND CAPACITATEA DE EXERCIŢIU Nulitatea relativă este sancţiunea care se aplică următoarelor acte juridice69: . părţile fiind obligate să îşi restituie reciproc prestaţiile efectuate. 3. 61 . Drept civil român. Apetrei I. 9. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Bucureşti. 7.. All Beck. . Drept civil.actelor juridice încheiate de persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Ca o consecinţa a anulării actului juridic. 4. Partea generală. 8. 331-332. Drept civil.. Minorul care a indus în eroare cealaltă parte. Bucureşti. op. 2003. All Beck. pp. Drept civil. . Codul familiei.. 2. Bibliografie: 1. prezentându-i-se acesteia ca un major. Universul Juridic. Junimea. Drept civil. op. Iaşi. Întrebări de evaluare: 69 G. prin punerea sub interdicţie a persoanei sau în cazul anulării căsătoriei femeii minore. 243244. Ankarom. acesta este lipsit de efecte în mod retroactiv. 2002. 5. Ed. 32/1954. Ed.Apetrei. Ed. 2000. în termen de 3 ani de la data cănd ocrotitorul legal a cunoscut cauza anulării. Codul civil. pp. nu mai are dreptul să ceară anularea actului pentru lipsa capacităţii depline de exerciţiu.. Nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare de ocrotitorul legal şi. Partea generală.a.

cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Ce acte juridice pot încheia. Ce persoane au capacitate deplină de exerciţiu? De la ce vârstă se dobândeşte această capacitate. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice? 4. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu? 8. În ce acte normative este reglementată capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 3. persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 11. Care este sancţiunea aplicabilă pentru actele juridice încheiate cu nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 62 . Ce persoane nu au capacitate de exerciţiu? Cum se încheie actele juridice ale acestor persoane? 6. dar şi a autorităţii tutelare. Ce persoane au capacitate de exerciţiu retrânsă? Cum încheie aceste persoane actele juridice? 7. Ce acte juridice pot încheia. persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 10. 2. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 9. ca o excepţie de la regula generală? 5. Definiţi capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice.1.

CAPITOLUL III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NATURA JURIDICĂ.sunt imprescriptibile extinctiv şi achizitiv. aparţinând oricărei persoane fizice în parte. p. în principiu. Noţiune. pentru că. astfel încât titularul unui astfel de drept.sunt inalienabile. numele tatălui sau al mamei pentru copiii din afara căsătoriei. prenomen . oricât timp ar trece. CARACTERELE JURIDICE ŞI OCROTIREA ATRIBUTELOR DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE Prin identificarea persoanei fizice se înţelege individualizarea persoanei în cadrul raporturilor juridice civile. .însemnând nume de familie. 68/02. Principalele atribute de identificare a persoanei fizice sunt numele. Publicată în M.însemnând poreclă. 70 71 P. nr. oricât timp o persoană ar folosi numele alteia. 54-56 din Decretul nr. nu se pierd prin nefolosire şi. localităţi.1. Potrivit art.sunt drepturi absolute. însemnând că toate persoanele sunt obligate să se abţină de a aduce vreo atingere lor.constituie atât drepturi. În sens larg. pentru că se nasc odată cu naşterea persoanei şi încetează la moartea ei. nefiind transmisibile. un domiciliu şi o stare civilă. domiciliul şi starea civilă.sunt drepturi personale. Legiuitorul a instituit ca mijloc de contrângere a pârâtului la executarea hotărârii judecătoreşti (constând într-un fapt personal al lui) plata unei amenzi pe fiecare zi de întârziere în folosul statului. ele sunt drepturi personale nepatrimoniale. . atributele de identificare ale persoanei fizice sunt ocrotite. iar în sens restrâns – numele de familie. op. reglementare. 256. romanii folosind trei nume. caractere juridice Numele reprezintă cuvântul sau totalitatea cuvintelor prin care se desemnează şi se identifică o persoană fizică în familie şi în societate70. Atributele de identificare a persoanei fizice prezintă următoarele caractere juridice: . orice persoană fiind obligată să aibă un nume.02. În ce priveşte natura juridică a acestora. cit.2003. Of. 31/1954. SECŢIUNEA II NUMELE 2. cât şi obligaţii. Numele româneşti provin de la meserii. Termenul de nume provine din latinescul nomen .sunt universale. nu pot fi exercitate prin reprezentare. prin nume se înţelege numele de familie şi prenumele.. nu-l poate dobândi. dar şi plata unor despăgubiri băneşti pentru daune morale. dacă a fost victima unei fapte prin care s-a adus o atingere acestor atribute. pentru înlăturarea ei. . Codul familiei şi Ordonanţa de Guvern nr. 63 . Numele este reglementat de Decretul nr. restabilirea dreptului şi repararea daunelor materiale suferite. . 31/1954.însemnând prenume şi cognomen . poate promova o acţiune în instanţă împotriva autorului faptei ilicite. Andrei. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice71. .

atribuindu-i numele părintelui faţă de care s-a stabilit ulterior filiaţia. 3. după cum el este un copil din căsătorie sau din afara căsătoriei. 4. 3 din O. instanţa va putea încuviinţa copilului să poarte numele acestuia. Dacă filiaţia a fost stabilită prin recunoaştere voluntară şi simultană de ambii părinţi. persoana adoptată va purta numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite. 2 alin. numele de familie şi prenumele acestuia se stabileşte de către primăria localităţii în raza căreia a fost găsit. la înregistrarea naşterii. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. conform art. copilul va purta numele mamei dinainte de căsătorie. ca urmare a stabilirii filiaţiei copilului din afara căsătoriei Numele de familie al acestui copil va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia. 62 C. Dacă părinţii nu au un nume comun (fiecare şia păstrat numele anterior la încheierea căsătoriei).2. care poate fi numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite. ai cărui părinţi nu au putut fi identificaţi. conform art. ca urmare a încuviinţării adopţiei Persoana adoptată dobândeşte numele de familie al adoptatorului. este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. 5. copilul va lua numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. după cum se învoiesc părinţii. Modificarea numelui de familie: a) ca efect al schimbării stării civile a persoanei 1. dar. 64 . este un drept universal. Pentru copilul din afara căsătoriei. este un drept legal. este un drept personal. atunci copilul va păstra acest nume (adică numele de familie al mamei din momentul naşterii copilului). 2. 3. În caz de neînţelegere între aceştia. copilul din căsătorie preluând numele de familie comun al părinţilor săi. şi dacă ulterior se stabileşte filiatia şi faţă de celălalt părinte. în principiu. format din nume de familie şi prenume. 7. Pentru copilul găsit. 2. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. fam. este un tot unitary. dacă mama are un nume de familie comun cu al soţului. Dacă ei nu au un nume comun. ca urmare a stabilirii filiaţiei unui copil înregistrat ca având părinţi necunoscuţi Numele de familie al acestui copil se va modifica.Numele are următoarele caractere juridice: 1. 41/2003. în funcţie de înţelegerea lor. numele de familie al acestuia va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia (de regulă. 4. nr. copilul dobândeşte numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. Numele de familie Numele de familie are drept scop identificarea unei persoane fizice în societate. Dobândirea numelui de familie: Numele de familie se dobândeşte prin filiaţie. dar instanţa poate dispune modificarea numelui de familie al copilului. 2. ca urmare a admiterii acţiunii în tăgada paternităţii copilului din căsătorie Dacă mama nu are un nume de familie comun cu al soţului. mama). 6. este inalienabil. prin dispoziţia primarului. este un drept absolut. În caz de neînţelegere între aceştia.G. persoana adoptată va dobândi numele de familie comun al acestora. iar dacă adopţia este făcută de doi soţi.

. acesta poate solicita revenirea la numele avut înainte de căsătorie. b) ca efect al modificării numelui de familie pe cale administrativă Schimbarea numelui de familie pe cale administrativă reprezintă înlocuirea. din raza teritorială a domiciliului solicitantului. Cererea de schimbare a numelui se depune la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. nulităţii sau anulării adopţiei În aceste situaţii. are nevoie de consimţământul celuilalt soţ. în Monitorul Oficial.G. orice persoană poate face opoziţie la această cerere. cu aprobarea autorităţii tutelare. Totuşi. ca urmare a desfacerii. ca urmare a desfacerii căsătoriei (divorţul) Dacă soţii nu au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei. Pentru minor sau interzis judecătoresc. . Potrivit art. foştii soţi se pot învoi ca soţul care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ să păstreze numele de familie dobândit prin căsătorie şi după divorţ. Cererea se publică în extras. 41/2003. soţul supravieţuitor va purta în continuare numele din căsatorie. regula este că fiecare dintre ei revine la numele de familie avut înainte de căsătorie. pentru motive temeinice. 3 lit.: renumele profesional dobândit). 7. Preşedintele Consiliului 72 Beleiu Gh.: copii legalizate de pe certificate de stare civilă). 4 din actul normativ aminit (ex.: numele este format din expresii indecente sau ridicole). divorţul nu produce nici o modificare în acest sens. dosarul se trimite spre soluţionare la Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean. printr-o cerere de schimbare a numelui pe cale administrativă. În cazul în care soţii au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei.să păstreze fiecare numele de familie avut înainte de căsătorie. prin decizie administrativă. ca urmare a încheierii căsătoriei La încheierea căsătoriei. Totuşi. p. în scris şi motivat. Partea a III-a. în mod separat. instanţa poate încuviinţa ca adoptatul să păstreze numele de familie dobândit prin adopţie. Chiar dacă unul dintre soţi nu este de acord cu aceasta.să ia ca nume comun numele de familie unuia sau altuia dintre ei. în cazul desfacerii adopţiei. ca urmare a încetării căsătoriei (decesul soţului) După decesul soţului. 6.5. pentru motive temeinice (ex. În termen de 60 de zile. cit. pe cheltuiala solicitantului. Procedura72 este reglementată de Ordonanţa de Guvern nr. instanţa poate încuviinţa soţului divorţat purtarea în continuare a numelui din căsătorie. . Cererea poate fi formulată de către cetăţenii majori români şi apatrizi. 4 alin. În termen de 30 de zile de la publicare. Apoi. 65 . nr. 9. 8. Motivele temeinice pentru care se poate încuviinţa schimbarea numelui de familie pe cale administrativă sunt enumerate în art.. adoptatul revine la numele său de familie avut anterior adopţiei. viitorii soţi au trei posibilităţi în ce priveşte numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei: . b din O. ca urmare a nulităţii sau anulării căsătoriei În această ipoteză fiecare dintre soţi revine la numele de familie avut înainte de căsătorie.să ia ca nume comun numele lor de familie reunite. în mod excepţional. cererea se face de către părinţi sau de tutore. a numelui de familie cu un alt nume de familie. la cerere. Aceasta trebuie motivată şi însoţită de o serie de acte (ex. Schimbarea numelui minorului se poate face odată cu cel al părinţilor ori ulterior. op. depusă la Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. pentru motive temeinice. Dacă soţii au un nume de familie comun şi doar unul dintre ei doreşte să îşi schimbe numele de familie. 398-399. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

2 din Legea nr.G. prin menţiune pe aceste acte. Dacă cererea este respinsă de primar.Judeţean emite o dispoziţie de admitere sau de respingere a cererii. nu a putut formula opoziţia prevăzută de lege. Dovada schimării numelui se face cu dispoziţia de admitere a cererii şi cu certificatul de stare civilă eliberat pe baza ei. Aceasta poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ. . 2. Dispoziţia de admitere a cererii se trimite înapoi la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. 5 alin.reprezintă un drept. din motive obiective şi neimputabile ei. se înscriu menţiunile necesare pe marginea actelor de stare civilă. Efectele schimbării numelui se produc de la data înregistrării acestei menţiuni.este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv.este inalienabil.ş. Prenumele Prenumele reprezintă cuvântul sau cuvintele care se adaugă la numele de familie. nr. Persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de retranscriere în limba maternă sau cu ortografia limbii materne formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de admitere a cererii.. odată cu înregistrarea naşterii în registrul de stare civilă. nr. . Potrivit art.a. Are aceleaşi caractere juridice ca şi numele de familie: . în scopul de a individualiza persoana în cadrul aceleiaşi familii şi (împreună cu numele de familie) în cadrul societăţii73. c) ca urmare a retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne Conform art. dacă persoana în cauză face dovada că. 21 din O. care va înştiinţa solicitantul şi îi va pune în vedere să achite taxa de timbru în termen de 90 de zile. persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de schimbare a numelui de familie pe cale administrativă formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de schimbare a numelui. Rauschi. conform art. a numelui de familie retradus în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. în termen de 10 zile de la emitere. . persoana al cărei nume de familie a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă sau cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea. în termen de 30 de zile de la primirea unui răspuns la reclamaţia prealabilă adresată la Inspectoratul naţional pentru evidenţa persoanelor. Pe baza aprobării lui. la rubricile care îl privesc pe titular şi la cele privind părinţii.este un drept personal şi absolut şi universal. Dobândirea prenumelui: Prenumele se dobândeşte prin atribuire. 66 . cit. 217. 20 din O. Cererea se depune la Serviciul de stare civilă şi se aprobă de către Primar. 41/2003. Dispoziţia de respingere a cererii se comunică solicitantului de către Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean. 29/1990 privind contenciosul administrativ.3. în termen de 6 luni. p.G. solicitantul poate contesta această dispoziţie în instanţa de contencios administrativ. 41/2003. de către 73 Şt. După achitarea taxei. dar şi o obligaţie. op. acest serviciu îi eliberează solicitantului o copie de pe decizia de admitere a cererii de schimbare a numelui de familie şi o transmite şi serviciului de stare civilă pentru a efectua modificările prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă şi pentru a elibera noi certificate de stare civilă. în termen de 6 luni de la data admiterii cererii de schimbare a numelui. pe baza declaraţiei celui care solicită înregistrarea naşterii (de regulă..

76 Publicată în M. dreptul la pseudonim este netransmisibil. Pseudonimul Pseudonimul reprezintă denumirea liber aleasă de o persoană. astfel încât schimbarea prenumelui se poate face doar pe cale administrativă sau prin retranscrierea în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. 67 . iar persoana stânjenită în exercitarea dreptului la pseudonim se poate adresa instanţei. nu şi o obligaţie şi serveşte la individualizarea persoanei în raport cu activitatea sa profesională.este un drept personal. p. dată de alte persoane unei anumite persoanepentru individualizarea acesteia. Schimbarea prenumelui: Modificarea stării civile a persoanei fizice nu produce efecte asupra prenumelui. de obicei literare sau artistice (ex. alta decât numele său. nr. nr. Apetrei. va hotărî autoritatea tutelară.părinţi). Andrei. Fiind un drept personal nepatrimonial. Nu este ocrotită de lege. Apetrei. zis Cuţitarul). fiind singurul mijloc de identificare pentru toate sistemele informatice ce cuprind date nominale privind persoana fizică.G. în situaţia în care mai multe persoane au acelaşi nume de familie şi acelaşi prenume. pseudonimul trebuie ales astfel încât să nu fie identic cu numele sau pseudonimul altei persoane. cit. 315-318. Simpla sa folosire în mod public şi îndelungat este suficientă pentru a putea crea drepturi asupra lui. Codul numeric personal Codul numeric personal75 reprezintă un număr serial compus din 12 cifre. cu respectarea aceleiaşi proceduri ca cea prezentată în cazul numelui de familie. Pentru copiii din afara căsătoriei se foloseşte iniţiala prenumelui mamei74. I. solicitând încetarea atingerii aduse. pentru că nu pot exista două personae cu 74 75 P. este ocrotit de lege.: Petre Stănescu. prenume şi iniţială a prenumelui tatălui şi prezintă aceleaşi caractere juridice ca şi numele şi două caractere specifice: . la care se adugă o cifră de control.09. 5 alin. Totuşi. Pseudonimul este doar un drept. op. 84/2001.4. op. modificată prin O. sub care îşi ascunde adevărata identitate şi care este folosită în mod notoriu la desfăşurarea unei anumite activităţi.5. 2 din Legea nr. Porecla Porecla reprezintă o denumire deosebită de nume. Of. cit. fiind folosită uneori în actele administrative sau de urmărire penală pentru identificarea unor persoane (ex. 237/30. prenumele se atribuie de către primarul din localitatea unde a fost găsit. Pentru schimbarea prenumelui unei persoane căsătorite pe cale administrativă nu este necesar consimţământul celuilalt soţ. 2. p. conform art.. De asemenea. I. 2.6.1996.: George Bacovia. Competenţa gestionării şi verificării atribuirii acestuia aparţine Serviciului public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local. CNP-ul este util atunci când mai multe persoane au acelaşi nume de familie. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate76. Dacă părinţii nu se înţeleg în privinţa prenumelui copilului lor. Andrei. P. 275.. Iniţiala prenumelui tatălui se foloseşte pentru identificarea persoanei în practica administrativă. În cazul copiilor găsiţi. 2. Marilyn Monroe).

68 . executarea unei pedepse privative de libertate.3. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice şi de Legea nr. Importanţa domiciliului: .1. În situaţia nomazilor. deoarece fiecare persoană poate avea un singur domiciliu. find preluat apoi în toate actele şi certificatele de stare civilă şi în Registrul de evidenţă a populaţiei. având în vedere că în Codul penal se pedepseşte infracţiunea de vagabondaj.acelaşi CNP. de regulă). stabilitate. Tipuri de domiciliu Domiciliul este de următoarele tipuri: 77 Conform art. . în permisul de conducere şi în paşaport. în sensul că o persoană are acelaşi CNP în toate raporturile juridice. domiciliul părinţilor sau locul de naştere al persoanei în cauză. imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. 13 din Decretul nr. Noţiunea de domiciliu Domiciliul reprezintă un atribut de identificare în spaţiu a persoanei fizice.în funcţie de acesta se determină competenţa instanţei de judecată (cea de la domiciliul pârâtului. 31/1954. însemnând o statornicie.succesiunea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. . CNP-ul este preluat în cartea de identitate eliberată la împlinirea vârstei de 14 ani. Plecarea temporară de la domiciliu nu înseamnă schimbare lui (ex. CNP-ul se pierde ca efect al morţii persoanei sau declarării judecătoreşti a morţii sale ori ca efect al pierderii cetăţeniei române. De asemenea. Este reglementată de art. se va folosi ultimul domiciliu care figurează în cartea de identitate a persoanei. inalienabil.2. SECŢIUNEA III DOMICILIUL 3. o folosire constantă şi îndelungată a locuinţei. constând în locul unde persoana fizică îşi are locuinţa statornică sau principală77. Chiar dacă persoana are mai multe locuinţe statornice. 2.: delegarea sau detaşarea. În cazul în care persoana nu are un domiciliu. în lipsa acestuia.actele de procedură se comunică la domiciliul persoanei citate. 3. Se atribuie de către ofiţerul de stare civilă doar cetăţenilor români în momentul naşterii. însemnând casa pe care o locuieşte o persoană. se va lua în considerare locul unde aceştia au avut vreodată domiciliul sau. dispariţia persoanei). personal. Termenul de domiciliu provine de la latinescul domum colere. domiciliul prezintă următoarele caractere juridice specifice: 1. unicitate.este un drept unic. 13-14 din Decretul nr. universal).încheierea căsătoriei se face la serviciul de stare civilă din raza teritorială a domiciliului sau reşedinţei unuia dintre viitorii soţi. . 3. domiciliul va fi locuinţa principală. . 3. orice persoană fiind obligată să aibă un domiciliu. obligativitate. Caracterele juridice ale domiciliului Pe lângă caracterele juridice generale ale oricărui atribut de identificare a persoanei fizice (drept absolut.

Soţii vor avea un singur domiciliul real. în sensul că reclamantul nu mai are obligaţia să îl cheme pe pârât la instanţa de la domiciul real al acestuia. nr. pentru persoanele în vârstă de peste 14 ani. Autoritatea tutelară poate încuviinţa copilului în vârstă de peste 14 ani cererea de schimbare a locuinţei. dacă şi acesta este în aceeaşi situaţie. Reşedinţa 78 Publicată în M. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. în caz de neînţelegere între părinţi instanţa luând o hotărâre. Schimbarea domiciliului legal a unei persoane are loc odată cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei care realizează ocrotirea. dacă a fost numit un custode sau un curator pentru conservarea şi administrarea bunurilor succesorale. Pentru minor. din subordinea Consiliului Local. 69 . şi cu cartea de identitate a părinţilor sau a reprezentantului legal. domiciliul ales (convenţional) nu este un domiciliu propriu-zis. ci o convenţie a părţilor prin care se modifică competenţa teritorială a instanţei în cazul unui litigiu. Dovada domiciliului legal se face prin probarea situaţiei de persoană pentru care legea stabileşte un domiciliul legal şi prin probarea domiciliului de drept comun al persoanei care îl ocroteşte. pentru intervalul de 15 zile în care persoana îşi schimbă domiciliul. Domiciliul ales este valabil doar pentru actul respectiv şi durează cât există actul principal.2002. modificată prin O. Pentru interzisul judecătoresc.06. pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate. 84/2001 privind înfiinţarea. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi căruia instanţa i-a încredinţat copilul spre creştere şi educare. Of. Dovada domiciliului de drept comun se face cu cartea de identitate. în care să fie precizat noul domiciliu. dispărut. În cazul în care unul dintre părinţi este decedat. domiciliul legal este la reprezentantul său legal. publicată în M. decăzut din drepturile părinteşti sau interzis judecătoresc.G. cu respectarea legii. domiciliul legal al minorului va fi la celălalt părinte.a. domiciliul legal reprezintă domiciliul stabilit de lege anumitor persoane. domiciliul va fi la tutorele său ori la curatorul său (până la numirea turorelui). Pentru persoana dispărută. să se prezinte la Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei. În cazul moştenitorilor. b. conform dispoziţiilor Legii nr. adică la părinţi sau tutore. iar. domiciliul real (de drept comun). domiciliul legal al acestora se afla la custode sau curator. pentru persoanele cu vârsta sub 14 ani. Persoana care îşi schimbă domiciliul de drept comun este obligată ca. reprezentând regula.09. sau cu orice mijloc de probă. Dacă părinţii sunt divorţaţi. 372/2002. de cele mai multe ori datorită faptului că se află sub ocrotirea altei persoane. ales de comun acord. 447/26.2001 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. nr.3. ci în faţa instanţei de la domiciliul ales. declarat judecătoreşte mort. c. 544/01. domiciliul legal este la curatorul său. pentru a-şi desăvârşi învăţătura sau pregătirea profesională. Dacă părinţii nu locuiesc împreună. 3. nr. organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de evidenţa persoanelor78. în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă. domiciliul legal este la părinţi sau tutore. după propria voinţă. constituie locul unde o persoană cu capacitate de exerciţiu deplină îşi stabileşte locuinţa statornică. Of. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic.

119/1996 cu privire la actele de stare civilă80 şi de Metodologia nr. Importanţa reşedinţei: . inalienabilitate. cererea de chemare în judecată se face la instanţa reşedinţei sale din ţară. indiferent de durată.10.. domiciliul sau reşedinţa părţilor. Bucureşti. p. Of. p. aceasta constituie o prezumţie absolută şi irefragabilă de existenţă legală a stării civile folosite. 164. Ed. Publicată în M. cit. Dacă posesia de stat este confirmată de actele de stare civilă. 224. căsătorit. adică faptul de a purta numele ce corespunde stării civile pretinse. Rauschi ş. Este reglementată de Legea nr. Drept civil. Academiei. 81 Emisă la data de 13. op.nomen. I. imprescriptibilitate).dacă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliul cunoscut. Andrei. sexul.. Posesia de stat reprezintă folosirea în fapt a stării civile de către o persoană. op. cadrele militare active care locuiesc în interes de serviciu în afara localităţii de domiciliu. 105/1996. Dovada reşedinţei se face cu menţiunea înscrisă în acest sens pe cartea de identitate sau cu orice alt mijloc de probă. Sunt exceptate de la această obligaţie persoanele care locuiesc în altă localitate decât cea de domiciliu. Boroi. Declararea reşedinţei este obligatorie. durata de timp în care persoana trebuie să locuiască acolo este cuprinsă între 45 de zile şi 1 an. p. Stătescu.. dacă persoana locuieşte în altă localitate decât cea de domiciliu mai mult de 45 de zile. situaţia de adoptat. SECŢIUNEA IV STAREA CIVILĂ 4. 418. divorţat)79. universalitate.. 70 .11. vârsta.căsătoria se încheie la serviciul de stare civilă al localităţii de domiciliu sau reşedinţă a unuia dintre viitorii soţi. 293.a.1996. . cit. .. Apetrei. persoanele internate în spital. Pe lângă caracterele juridice comune tuturor atributelor de identificare a persoanei fizice (legalitate. personalitate. Şt. p.Reşedinţa reprezintă locuinţa cu caracter temporar.1. aceeaşi în toate raporturile juridice la care participă. 282/11. conform art. 1/1997 pentru aplicarea unitară a acesteia81. cit. filiaţia. starea civlă are un caracter juridic specific – indivizibilitatea. cuprinzând toate elementele (cu excepţia numelui şi a domiciliului) ce contribuie la determinarea calităţii de subiect de drept a omului (ex.1997 de Departamentul pentru Administraţia Publică Locală şi de Ministerul de Interne. elevii şi studenţii aflaţi în vacanţă. Posesia de stat presupune întrunirea cumulativă a următoarelor trei elemente82: . Beleiu. Noţiuni generale despre starea civilă Starea civilă reprezintă un atribut de identificare a persoanei fizice în familie şi în societate.: locul naşterii. Pentru ca o locuinţă vremelnică să fie considerată reşedinţă. op. 82 P. nr. Gh. G. 1970. op. care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi domiciliu. în interes de serviciu sau la tratament ori odihnă pentru o perioadă cuprinsă între 45 şi 60 de zile. însemnând că o persoană nu poate avea decât o singură stare civilă.cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă numele. p. 29 şi 30 din Legea nr. Efectul acesteia constă în prezumţia că persoana care foloseşte o stare civilă este şi titularul acesteia în realitate. Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local înscriind o menţiune în acest sens pe cartea de identitate. cit. aleasă în mod liber de persoana fizică. 79 80 C. 345. Aceasta poate fi în aceeaşi localitate sau în altă localitate ca cea de domiciliu.

.a. Beleiu. Conform art. Aceste registre se întocmesc în două exemplare originale.. care va întocmi actul de stare civilă. conform art. la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. . care contestă o anumită stare civilă şi urmăreşte înlocuirea ei cu alta reală (ex. Hotărârile judecătoreşti emise în primele două categorii de acţiuni de stat produc efecte retroactiv. care au drept scop recunoaşterea. p. Dacă naşterea. 119/1996. op. Competente să înregistreze actele şi faptele de stare civilă sunt primăriile localităţilor pe raza cărora s-a produs actul sau faptul respectiv.acţiuni în contestaţie de stat.imprescriptibilitate.înregistrare sub forma întocmirii actelor de stare civilă (acte de naştere.sunt personale. acţiunile de stat pot fi: .tractatus.: acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei). însemnând faptul de a fi tratat de cei apropiaţi ca fiind persoana căreia îi aparţine starea civilă pretinsă. potrivit art. aceasta se va înregistra la autorităţile administraţiei publice locale a locului de coborâre sau debarcare. op. Aceste înregistrări se realizează în două feluri: . acestea se predau la Arhivele statului. care urmăresc modificarea stării civile existente şi reale. I. acte de căsătorie şi acte de deces). însă pentru viitor (ex. în condiţiile legii. Şt. de căsătorii şi de decese sunt confecţionate din hârtie specială şi sunt completate cu o anumită cerneală de culoare neagră. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă a) Reguli generale Înregistrările de stare civilă reprezintă totalitatea operaţiunilor juridice de consemnare în registrele de stare civilă a actelor şi faptelor de stare civilă efectuate de organele cu atribuţii de stare civilă. cit. în principiu. însă toate produc efecte şi faţă de terţi. cit. Rauschi ş.. neadmiţandu-se ştersături. adică faptul de a fi recunoscut în familie şi în public ca cel căruia îi aparţine starea civilă pretinsă. neputând fi exercitate decât de titularul lor. 420-422. 1 din Legea nr. Gh. Acesta va înainta un extras de pe jurnalul de bord la sosirea în ţară.fama. cit. În funcţie de obiectul lor. La împlinirea a 30 de ani. care urmăresc recunoaşterea unei stări civile pe care persoana nu o posedă (ex. Acţiunile de stat (de stare civilă) reprezintă acţiuni în justiţie privitoare la starea civilă a unei persoane. 119/1996. . 4. el având calitatea de ofiţer de stare civilă. dacă naşterea sau decesul unei persoane are loc în tren. pp.acţiuni în reclamaţie de stat. de căsătorie şi de deces. 8 alin.înregistrări sub forma înscrierii prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă de naştere. 225.. în timpul unei călătorii în interiorul graniţelor ţării. pe o navă sau aeronavă. Apetrei. . eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare. contestarea sau modificarea stării civile.: acţiunea de divorţ)13. Acţiunile de stat prezintă următoarele caractere juridice: . prin căpitănia portului.2. În mod excepţional.. unul păstrându-se la Primărie şi unul la Consiliul Judeţean. 71 . comandantul navei le va înregistra în jurnalul de bord. 2 din Legea nr.inalienabilitate. op. Andrei.acţiuni în modificare de stat. pp. căsătoria sau decesul unei persoane au loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara apelor teritoriale ale României. . . Registrele de stare civilă de naşteri. 13 P. iar cele date în ultima categorie de acţiuni produc efecte numai pentru viitor.. 294-295.: acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie).

în baza art. acestea se pot înregistra la autorităţile locale străine competente. 119/1996. necunoscându-i necompetenţa84. căsătoriile pe o aeronavă nu sunt permise. după ce poliţia a făcut cercetări şi medicul legist a dat avizul său privind vârsta şi sexul copilului. 4 din Legea nr. 119/1996. În baza art. actul de naştere se întocmeşte numai în baza unei hotărâri judecătoreşti de înregistrare tardivă a naşterii. 119/1996 în termen de 15 zile de la naştere pentru copilul născut viu. conform art. actele de stare civilă întocmite de o persoană necompetentă sunt nule absolut. 2. iar cetăţenii români vor solicita înregistrarea lor în registrul de stare civilă al localităţii de domiciliu. Persoana care a găsit copilul trebuie să anunţe organele de poliţie în termen de 24 de ore. potrivit art. 21 din Legea nr. 119/1996. care vor trimite în termen de 5 zile un extras de pe actul respectiv. dacă în acea localitate străină nu există astfel de reprezentanţi. la misiunea diplomatică în România a statului străin. 19 din Legea nr. rude. 1 din Legea nr. 72 . vecini ori personal medical. actul de naştere se întocmeşte în termen de 30 de zile de la data găsirii lor. conform art. 5 din Legea nr. 21 din Legea nr. 119/1996. Înregistrarea stabilirii filiaţiei 84 Această situaţie este exprimată în adagiul latin error communis facit jus (eroarea comună creează dreptul).8 alin. 119/1996. 20 alin. eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare. 3 din Legea nr. competenţi să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă sunt primarii. Cetăţenii străini aflaţi în România pot cere autorităţilor române să înregistreze acte şi fapte de stare civilă intervenite pe teritoriul ţării noastre. deşi nu avea această calitate. În baza art. de 3 zile pentru copilul născut mort şi de 24 de ore pentru copilul născut viu şi decedat ulterior (într-un interval de 15 zile de la naştere). Potrivit art. cu excepţia celor care au loc în timpul călătoriilor cu trenul. 44 din Legea nr. conform art. Pentru copiii găsiţi. 4-6 din Legea nr. prin Ministerul de Interne. Actele şi faptele de stare civilă privoare la cetăţenii români aflaţi în străinătate se înregistrează de reprezentanţii diplomatici şi consulari ai României. 119/1996. Înregistrarea naşterii Întocmirea actului de naştere se face de autoritatea administraţiei publice locale de la locul naşterii. însă persoanele în cauză au fost de bună-credinţă. comandantul acesteia va consemna faptul în carnetul de drum. În legislaţia noastră. b) Reguli speciale 1. 119/1996. nava sau aeronava. şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României în străinătate şi comandanţii de nave şi aeronave. Înregistrările se fac pe baza unei declaraţii făcute de persoana îndreptăţită sau din oficiu. Declaraţia se face de părinţi sau de medic. actul de naştere se întocmeşte pe baza aprobării primarului locului unde s-a produs naşterea. medic şi reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale. în cazul în care naşterea sau decesul unei persoane au loc pe o aeronavă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor României. În cazul în care declaraţia se face după 1 an de la naştere. pe baza declaraţiei reprezentantului autorităţii administraţiei publice locale. care va întocmi actul de stare civilă. 119/1996. 7 din Legea nr. 119/1996. în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară. potrivit art. 3 din Legea nr. şi va înainta un extras de pe carnetul de drum la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. ca urmare a comunicărilor făcute de alte organe. 119/1996. însoţită de un proces-verbal întocmit de poliţie. conform art. cu excepţia cazului în care o persoană a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă. Dacă declaraţia de naştere a fost făcută între 15 zile şi 1 an de la naştere. 17 alin. Declaraţia se semnează de ofiţerul de stare civilă şi de declarant.

Dacă decesul nu a fost declarat în termen. urmând a se elibera un nou certificat de naştere şi de căsătorie. 4. adică Serviciul de stare civilă de la domiciliul unuia dintre viitorii soţi. în baza hotărârii de divorţ comunicată de instanţă serviciului de stare civilă. 119/1996. 119/1996. filiaţia se consemnează în actul de naştere. 26 alin. 119/1996. dacă ei prezintă dovezi eliberate de misiunile diplomatice sau consulare ale ţărilor lor. 17 alin. în baza unei declaraţii făcute de soţ. 5. în care vor fi trecuţi ca fiind părinţi fireşti adoptatorii. înregistrarea se poate face doar cu aprobarea Parchetului. 7. 34-35 din Legea nr. se realizează prin întocmirea actului de deces. 85 În prezent. 27-33 din Legea nr. 73 . 1 lit. 119/1996. Înregistrarea căsătoriei În baza art. 1 lit. administratorul imobilului sau medic la serviciul de stare civilă de la locul decesului. şi în baza certificatului medical constatator al decesului. conform art. 119/1996. declaraţia se face în termen de 48 de ore de la deces sau de la găsirea corpului. În cazul în care recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc ulterior naşterii. căsătoria se înregistrează prin întocmirea actului de căsătorie de către autoritatea administraţiei publice locale de la locul unde se va oficia căsătoria. Înregistrarea schimbării numelui de familie sau prenumelui pe cale administrativă Conform art. cu noul nume. în termen de 3 zile de la deces. în baza hotărârii comunicate de instanţă. 2 din Legea nr. 119/1996. 119/1996. filiaţia se înregistrează prin menţiune pe marginea actului de naştere. în baza art. 119/1996. Înregistrarea divorţului Divorţul se înregistrează din oficiu prin menţiune pe marginea actului de căsătorie. iar locul naşterii va fi cel unde se întocmeşte actul de naştere85. potrivit art. f din Legea nr. lit. din care rezultă că îndeplinesc condiţiile de fond cerute de legea lor naţională. va face declaraţia de căsătorie în localitatea unde se află la serviciul de stare civilă. potrivit art. Acestea fac dovadă până la înscriere în fals pentru constatările directe ale funcţionarului şi până la proba contrară pentru declaraţiile părţilor. 41 din Legea nr. a din Legea nr. 119/1996. rude. Dacă unul dintre viitorii soţi nu se află în acea localitate. 6. 13-14 din Legea nr. 3. Ofiţerul de stare civilă poate încheia căsătoria între cetăţeni străini.3. 44 alin. în baza art. în baza dispoziţiei de admitere a cererii emise de Preşedintele Consilului Judeţean. 44 alin. dacă este cazul. cele cu efecte restrânse nu se mai încheie.Dacă recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc în momentul declarării naşterii. conform art. vecini. g din Legea nr. Proba stării civile Starea civilă se dovedeşte cu actele de stare civilă şi cu certificatele de stare civilă. dacă persoana solicitantă este căsătorită. 4. care sunt înscrisuri autentice întocmite în registre publice de un funcţionar numit ofiţer de stare civilă. 1 şi 3 din Legea nr. se întocmeşte un nou act de naştere pentru persoana adoptată. pe baza declaraţiei de căsătorie a acestora depusă cu 10 zile înainte de oficierea căsătoriei. În caz de moarte violentă. 44 alin. Înregistrarea decesului Potrivit art. se face prin menţiune pe marginea actului de naştere şi de căsătorie. Înregistrarea adopţiei În baza hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei. Decesul declarat prin hotărâre judecătorească se înregistrează din oficiu de Serviciul de stare civilă de la locul naşterii persoanei sau de la domiciliul ei. se pot încuviinţa doar adopţii cu efecte depline.

Drept civil român. Anularea. 2003. Andrei Petru P. Aceasta poate fi atacată la judecătorie. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. se pot folosi orice mijloace de probă pentru dovedirea stării civile. Codul civil. 10. 2. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Universul Juridic. Legea nr.. În mod excepţional. Rectificarea şi completarea înregistrărilor efectuate în actele de stare civilă reprezintă îndreptarea unor greşeli de înregistrare sau împlinirea unor omisiuni la înregistrare privind acte de stare civilă. 119/1996. Boroi G. Teoria generală. Iaşi. Ed. 3. Persoana fizică. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. rectificarea şi completarea actelor de stare civilă Conform art.4. conform art. Subiectele dreptului civil.5. Drept civil. Persoanele.. 8. 4. Reconstituirea actelor de stare civilă se poate cere dacă registrele de stare civilă au fost distruse sau pierdute sau dacă actul s-a întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul şi extrasul de pe acest act. 4. Drept civil. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. şi procurorul. 4. 74 . 2002. Ed. Drept civil.în calitate de pârât. Ed. 2002. 119/1996. Junimea. potrivit art. All Beck. Drept civil. Bibliografie: 1. 54 din Legea nr. Partea generală. Rauschi Şt. 7. Ankarom.. Popa Gh. 9. Persoana juridică. Ordonanţa de Guvern nr. care va solicita poliţiei să facă cercetări şi va cita obligatoriu autoritatea administraţiei publice locale . Partea generală. Anularea unui act de stare civilă are loc când înregistrarea s-a efectuat de o persoană necompetentă. dacă nu există registre de stare civilă ori acestea s-au pierdut ori distrus sau dacă s-a omis întocmirea actului de stare civilă. deşi a fost luat consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă. prin dispoziţia primarului. 53 din Legea nr. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă Conform art. Bucureşti. 5. nu s-a efectuat în registrele de stare civilă... Bucureşti. 119/1996. 2000. Beleiu Gh. Iaşi. modificarea. Rauschi Şt. All Beck.Pe marginea actului de naştere se înregistrează prin menţiune toate modificările apărute în starea sa civilă de-a lungul vieţii persoanei. Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă a fost omisă întocmirea lor. Bucureşti.. Introducere în dreptul civil. 1998. Decretul nr.. Instanţa competentă este judecătoria de la domiciliul reclamantului. Teoria generală. deşi au fost depuse actele necesare întocmirii lor sau dacă întocmirea actului de căsătorie a fost omisă. Persoanele. Persoana fizică. Poenaru E. care se comunică solicitantului în termen de 10 zile. 16 din Legea nr. nu s-a efectuat cu respectarea modelelor prevăzute de lege sau când s-au înregistrat fapte şi acte care nu s-au produs. 52 din Legea nr. 119/1996. 57-58 din Legea nr. aceste operaţiuni se fac numai în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Legea nr.. Apetrei I. 6. Ed. Ed. 119/1996. după ce poliţia a efectuat cercetări. potrivit art. reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate face în baza unei cereri depusă la autoritatea administraţiei publice locale competentă să întocmească actul şi se soluţionează în termen de 30 de zile.

Definiţi reşedinţa. Ce înseamnă domiciliu real? Dar domiciliu ales? 12. Care este actul normativ ce reglementează schimbarea numelui pe cale administrativă? Pentru ce motive se admite aceasta? Care este organul competent să soluţioneze cererea? 6. Cum se înregistrează divorţul? 26. 7. 9. Prezentaţi reguli speciale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. potrivit legii române? 22. 5. 10. 25. 16. respectiv rectificarea unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 29. Care sunt tipurile de domiciliu? 11. Pentru ce motive se poate solicita reconstituirea. Expuneţi procedura schimbării numelui de familie pe cale administrativă. Prezentaţi caracterele juridice ale atributelor de identificare ale persoanei fizice. Prezentaţi reguli generale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. 21. pentru cel din afara căsătoriei. Care sunt persoanele competente să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă? 23. Când devine obligatorie declararea reşedinţei la organelle competente? 15. Definiţi starea civilă. 14. Cum se fave dovada stării civile? 28. 19. Care sunt atributele de identificare ale persoanei fizice? 2. Definiţi posesia de stat şi prezentaţi elementele sale. Daţi exemple de domiciliul legal. Definiţi acţiunile de stat şi prezentaţi clasificarea lor. 8. respectiv pentru cel găsit? 4. 3. 13. Care este actul normativ ce reglementează actele de stare civilă? 17. Pentru ce motive se poate solicita anularea. Se poate oficia o căsătorie într-o aeronavă. Prezentaţi variantele de modificare a numelui de familie ca urmare a schimbării stării civile. Ce caracter juridic specific are starea civilă? 18.Întrebări de evaluare: 1. Prezentati importanţa practică a domiciliului. Cum se înregistrează adopţia? 27. Cum se înregistrează o naştere care a avut loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor ţării? 24. Cum se dobândeşte numele de familie pentru copilul din căsătorie. 20. Expuneţi procedura retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. Definiţi domiciliul şi prezentaţi caracterele sale specifice. respectiv întocmirea ulterioară a unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 75 .

CAPITOLUL IV MIJLOACE DE OCROTIRE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I TUTELA 76 .

creştere şi educare a copiilor minori. fam. intrată în vigoare la 1 ianuarie 2005. deoarece aceştia sunt morţi sau declaraţi morţi. legea stabilind cazurile de instituire. principiul exercitării tutelei în interesul exclusiv al minorului. 1. 4. lipsit de ocrotire părintească86.este o femeie însărcinată sau mamă a unui copil mai mic de 8 ani. Acest mijloc juridic de ocrotire a copilului minor este reglementat de art. Beleiu. 1. 281.Mijloacele de ocrotire a minorului sunt ocrotirea părintească. principiul generalităţii tutelei. şi de Legea nr..: . ţinând seama de munca depusă de tutore. p. Caracterele juridice ale tutelei Caracterele juridice ale tutelei sunt următoarele: 1. . op.. legalitate. 118 alin. puşi sub interdicţie ori decăzuţi din drepturile părinteşti. fam. 368. principiul independenţei patrimoniale dintre minor şi tutore. Of. obligaţiile tutorelui şi încetarea tutelei. potrivit art. putând dispune în favoarea acestuia din urmă o remuneraţie care nu va depăşi 10 % din veniturile minorului. conform art. fam. 86 87 C. îndrumarea şi controlul autorităţii tutelare.1 Noţiunea de tutelă Tutela reprezintă o sarcină gratuită şi obligatorie în virtutea căreia o persoană numită tutore este chemată să exercite drepturile şi îndatoririle părinteşti faţă de un copil minor. 113-141 C. op.. în anii superiori de studiu. potrivit art. tutela neputând fi exercitată prin reprezentant. p.06. 114 C. . principiul exercitării tutelei sub supravegherea. 121 C. Dintre acestea vom prezenta tutela. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului87. îndepărtării domiciliului de locul unde se află bunurile minorului sau din alte motive întemeiate. Principiile tutelei Principiile tutelei sunt următoarele: 1.creşte sau educă 2 sau mai mulţi copii. tutela şi măsurile speciale de protecţie a copilului. necunoscuţi sau dispăruţi. 136 C.. Gh. infirmităţii. tutela instituindu-se ori de câte ori atunci un minor este lipsit de ocrotire părintească din partea ambilor părinţi. 3. 1. fam.dacă are vârsta de 60 ani. cel numit tutore neputând refuza această sarcină. personalitate. obligativitate. 2. gratuitate. 77 . fam.nu poate îndeplini tutela datorită bolii. 113 C. 2 C. de numire a tutorelui. de starea materială a minorului şi a tutorelui.exercită o altă tutelă sau curatelă. cu excepţia situaţiilor prevăzute în art. 3. . 557/23. cit. pentru că minorul nu are drepturi asupra bunurilor tutorelui şi nici acesta din urmă nu are drepturi asupra bunurilor minorului. urmând ca ocrotirea părintească şi măsurile speciale de protecţie a copilului să fie prezentate la disciplina Dreptul familiei. Publicată în M. reprezentanţii acestei instituţii având dreptul să viziteze copiii la locuinţa lor şi să se informeze pe orice cale despre modul de îngrijire. cit. felului îndeletnicirii. autoritatea tutelară. Stătescu.2. conform art. nr. 2. 4.2004..3. . fam.

din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului. în termen de cel mult 5 zile de la data când află de existenţa unui minor lipsit de ocrotire părintească.instanţele judecătoreşti..5. 1. luării sau executării unor măsuri privative de libertate. au obligaţia.organele administraţiei de stat. pe care minorul le primea la data numirii tutorelui. şi biroul notarial. administrarea bunurilor minorului La deschiderea tutelei. . insituţiile de ocrotire. În mod provizoriu se poate numi un curator. 42 din Legea nr. să încunoştinţeze autoritatea tutelară următoarele persoane: . Creanţele pe care le are minorul faţă de tutore. fam. cu prilejul deschiderii unei succesiuni. dacă numirea unui tutore necesită un timp mai îndelungat. Numirea tutorelui se face de către instanţa judecătorească.cel care. îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică.cel căruia i s-a restrâns exerciţiul unor drepturi politice sau civile. fam. Alegerea tutorelui se face în scopul ocrotirii intereselor minorului. aflată în subordinea Consiliului Judeţean. potrivit cu însuşirile lui.serviciul de stare civilă.persoana decăzută din drepturile părinteşti sau declarată incapabilă de a fi tutore. Atribuţiile tutorelui Atribuţiile tutorelui sunt următoarele: a) ocrotirea persoanei minorului Potrivit art. . în prezenţa tutorelui. 119 C. 117 C. b) ocrotirea patrimoniului minorului 1.4. fam. 116 C. potrivit legii speciale. . este lipsit de dreptul de a alege şi de a fi ales. însă evaluarea acestuia revine autorităţii tutelare.. 38-39 şi art. fam. . prevede autoritatea tutelară ca organ competent în numirea tutorelui. procuratura şi poliţia. nu pot fi tutore următoarele persoane: . de educarea. 123 C. şi cel cu rele purtări. . 122 C. Orice persoană cu capacitate de exerciţiu şi o bună comportare în familie şi societate poate îndeplini sarcina de tutore.minorul sau cel pus sub interdicţie.. la propunerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi de Protecţie a Copilului. conform art.cel care.. fam. încă neabrogat expres (doar în mod tacit).1. un delegat al autorităţii tutelare va verifica la faţa locului toate bunurile minorului. administratorii şi locatarii casei în care locuieşte minorul.orice altă persoană. 115 C. Deschiderea tutelei minorului Conform art.persoanele apropiate minorului. o rudă în linie 78 . nu se poate face decât cu încuviinţarea autorităţii tutelare. învăţătura şi pregătirea sa profesională. autoritatea tutelară comunică în scris tutorelui numirea sa şi sarcinile care îi revin şi afişează decizia de numire la Primăria de la domiciliul minorului. Schimbarea felului învăţăturii sau al pregătirii profesionale. .. exercitând o altă tutelă. . a fost îndepărtat din aceasta. Conform art. fiind preferabilă numirea unei rude. întocmind un inventar cu privire la acestea şi la creanţele minorului. 272/2004. soţul. tutorele creşte minorul. în baza legii sau prin hotărâre judecătorească. Conform art. . . cu prilejul înregistrării morţii unei persoane. cu prilejul pronunţarii. fam. nu ar putea îndeplini sarcina tutelei. deşi art. conform art. Domiciliul minorului se afla la tutore.cel care.

autoritatea tutelară va da descărcare de gestiune tutorelui. fam. El poate încheia acte de dispoziţie doar cu încuviinţarea tutorelui şi cu a autorităţii tutelare. o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile acestuia. pe care le încheie în numele acestuia.E. şi minor. Tutorele poate încheia singur acte de conservare şi acte de administrare. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare. în cazul căsătoriei minorei de 16 ani. potrivit art. a pricinuit o pagubă acestuia. conform art. de unde vor putea fi ridicate doar cu încuviinţarea autorităţii tutelare. de o parte. poate accepta o donaţie fără sarcini. Însă. La încetarea tutelei.E. următoarele acte juridice: . 1. conform art. conform art. fam. Încetarea tutelei Încetarea tutelei poate să aibă loc din următoarele cauze: a) cauze care privesc minorul Tutela încetează la împlinirea vârstei de 18 ani a persoanei ocrotite.dreaptă sau fraţii şi surorile tutorelui pot fi plătite numai cu aprobarea autorităţii tutelare. soţul. numai cu încuviinţarea autorităţii tutelare. potrivit art. fam. dacă se constată ulterior că.minorul de 10 ani îşi poate da consimţământul la adopţia sa. soţul. fam. . 134 C. fam. necesare nevoilor întreţinerii acestuia. aceasta neînsemnând faptul că tutorele va fi exonerat de răspundere faţă de minor. Bunurile vor fi predate fostului minor. în situaţia în care părinţii fireşti au fost identificaţi. conform art. în lipsa acestora sau altor rude obligate la întreţinere. moştenitorilor săi ori noului tutore. . de contracte de donaţie sau cele care garantează obligaţia altuia şi de acte juridice între el. o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile sale. Minorul între 14-18 ani poate încheia singur acte juridice. autoritatea tutelară va cere Direcţiei judeţene a muncii şi protecţiei sociale să contribuie la întreţinerea lui. o dare de seamă generală.6. de cealaltă parte. fam. au reapărut sau li s-a ridicat sancţiunea decăderii din drepturile părinteşti ori interdicţia judecătorească. 140 C. şi oricând este cerută. 131 C. Pe parcursul tutelei. din culpa sa. verificarea socotelilor şi aprobarea lor. fără încuviinţarea tutorelui. 133 C. Acest minor poate încheia singur. vor fi depuse într-un cont separat la C. 141 C. pe numele minorului. în termen ce 30 de zile. 127 C.C. 129 C.minora de 16 ani se poate căsători. Aceasta va stabili suma anuală necesară pentru întreţinerea minorului şi administrarea bunurilor sale.minorul de 16 ani poate dispune prin testament de jumătate din averea sa. conform art. Sumele rezultate din veniturile minorului. Legea îi interzice tutorelui încheierea. 126 C. în termen de 30 de zile de la sfârşitul anului calendaristic. în numele minorului. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare anual. o dare de seamă asupra modului în care s-a îngrijit de persoana minorului şi de administrarea bunurilor sale. dar are nevoie de încuviinţarea prealabilă a tutorelui. După predarea bunurilor. reprezentarea sau asistarea la încheierea actelor juridice civile În ce minorul cu vârsta sub 14 ani. pe numele minorului. el poate face acte de dispoziţie sau să permită plata creanţelor pe care le are faţă de minor. poate încheia un contract individual de muncă şi poate realiza singur acte de administrare şi de conservare. Dacă aceste sume depăşesc nevoile întreţinerii lui şi administrării bunurilor sale. fam. tutorele îl reprezintă în toate actele juridice civile. care se acoperă din veniturile bunurilor minorului sau din vânzarea bunurilor sale ori. potrivit art. putând fi ridicate de tutore fără aprobarea prealabilă a autorităţii tutelare. fam. se depun într-un cont distinct la C. 2. sau dacă 79 .C.

cit. deoarece tutorele răspunde pentru prejudiciile cauzate minorului sau terţilor prin fapta sa.: curatela pentru vânzarea unui imobil). Noţiunea de curatelă Curatela reprezintă instituţia de drept civil prin care se realizează ocrotirea unor persoane fizice care. p. P. aflându-se în anumite situaţii speciale prevăzute de lege. SECŢIUNEA II CURATELA 2. încheind acte de conservare şi de administrare (ex. op. op.. b) cauze care privesc tutorele Tutela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a tutorelui. pp. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. Clasificarea curatelei I. 152-157 C. sau va răspunde penal. în cadrul căreia curatorul este împuternicit să încheie un singur act (ex. Apetrei. b. În funcţie de întinderea puterilor acordate curatorului: a. în cadrul căreia curatorul este împuternicit să se ocupe de persoana şi patrimoniul unei persoane. curatela provizorie. aceasta fiind o sancţiune specifică dreptului familiei. a. cit.: curatela pentru bătrâni). cerşetorie sau prostituţie. Răspunderea tutorelui Descărcarea de gestiune data tutorelui cu ocazia încetării tutelei nu îl absolvă pe acesta de răspunderea pentru pagubele pricinuite minorului. penal. civ. curatela specială.. op. în cazul săvârşirii unor contravenţii. Tutorele va răspunde administrativ. precum neluarea măsurilor necesare pentru a-l împiedica pe minor de la fapte de vagabondaj. 374.minorul moare. II..1.a. cit.. în cazul îndepărtării lui de la tutelă. Dacă minorul este pus sub interdicţie judecătorească. 2. În funcţie de durată: a. Rauschi ş. fam.378-380. nu pot să-şi exercite drepturile şi să-şi apere interesele89. tutorele va răspunde administrativ.2. pp. Este reglementată de art. ca o sancţiune. civil şi potrivit dreptului familiei88. Şt. În caz de neglijenţă sau abuz asupra minorului. Rauschi. 88 89 Gh. 80 . cit. chiar şi în cazul în care autoritatea tutelară a dat descărcare de gestiune. op. care va avea câteva atribuţii în plus faţă de acesta. b. 1. cu amendă contravenţională. în cazul săvârşirii unor fapte care constituie infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului sau punerea în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji. ş. I. curatela permanentă. tutorele său va fi înlocuit cu un alt tutore. 271. Andrei.: curatela alienatului mintal până la pronunţarea hotarării judecătoreşti de punere sub interdicţie).: curatela minorului până la numirea tutorelui). Şt. Beleiu. 998-999 C. Asupra tutorelui operează răspunderea civilă patrimonială în baza art. În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a îndatoririlor sale. instituită pe o durată scurtă de timp (ex.7. p. 255-256. instituită pe o durată nelimitată de timp (ex.. curatela generală. tutorele va fi îndepărtat de la tutelă..

36/1995 a notarilor publici.. curatela persoanei care lipseşte de la domiciliu. fără a lăsa un mandatar general. potrivit art. În funcţie capacitatea persoanelor aflate sub curatelă: a. nici personal. potrivit art.. conform art. fam. insituita atunci când o persoană este obligată să lipsească. Rauschi. curatela succesiunii acceptate sub beneficiu de inventar90. până la împărţirea moştenirii. nu poate. Cazuri: 90 Şt. fam. curatela persoanei dispărute. Curatela persoanelor incapabile Acest tip de curatelă urmează regulile de la tutelă şi se instituie pentru ocrotirea unor persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu.a C. deşi capabilă. după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de declarare a dispariţiei. cit. cit.III. nu pot. vreme îndelungată de la domiciliu. 3. curatela persoanelor în vârstă. conform art. din împrejurări străine de vionţa sa. 154 alin. atunci când există pericolul înstrăinării sau pierderii bunurilor succesorale. 4. op. 2 şi 153 C. Acţiunile moştenitorului beneficiar împotriva moştenirii se vor intenta împotriva unui curator. 32/1954. fam. pp. 816 C. I. căruia îi va încredinţa bunurile succesorale spre păstrare. să ia măsurile necesare în situaţii a căror rezolvare nu suferă amânare. 2. b. care nu ştie să scrie. b C. când acceptă o donaţie. 2. care deşi capabile. Andrei. curatorul ţinând provizoriu locul părinţilor sau al tutorelui. să-şi administreze personal bunurile şi să-şi apere mulţumitor interesele. conform art. 81 . 388-389. respectiv de reclamant şi pârât. 2. Din motive temeinice.4. p. instituită. Curatela persoanelor capabile Acest tip de curatelă se instituie pentru ocrotirea unor persoane cu capacitate deplină de exerciţiu. curatela surdomutului. potrivit art. notarul desemnând un curator destinat ocrotirii intereselor moştenitorilor.): 1. în prezenţa unui curator. fam. conservare şi administrare. curatela persoanelor capabile (propriu. o persoana. 5. conform art. 7. fam. de regulă.. P. despre care nu se mai ştie nimic şi care nu a lăsat un madatar general. destinată ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. Cazuri (prevăzute de art. curatela persoanelor incapabile (specială). 275.zisă). când datorită bolii sau din alte motive. 152 lit. 6. curatela instituită în cazul procedurii succesorale notariale. fam. însă aflate în imposibilitate de a-şi apăra singure interesele şi de a-şi administra patrimoniul. Apetrei. 152 lit.3. 152 lit. Curatela se instituie cu consimţământul persoanei ocrotite şi nu are nici un efect asupra capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză. 152 lit. curatela pentru cazuri urgente. potrivit art. 152 C. de proprietar al moştenirii şi terţ faţă de aceasta. aceste persoane nu pot să-şi numească un reprezentant sau un madatar general. destinată ocrotirii persoanelor cu capacitate deplină de exerciţiu aflate în situaţii speciale. d C. 72 din Legea nr. instituită de notar când există un singur moştenitor minor sau interzis judecătoresc care întruneşte în persoana sa două calităţi. civ. bolnave fizic sau infirme. e C. op. nici prin reprezentant. datorită situaţiei speciale în care se află. 19 din Decretul nr.

a soţului său. de regulă după 3 ani de la numire. curatorul reprezentând persoana în limitele puterilor încredinţate de cel reprezentat. 156 C. a rudelor.. fam. 2. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. de autoritatea tutelară.7. b) în situaţia curatelei persoanelor incapabile. se vor aplica toate regulile expuse la tutelă cu privire la numirea curatorului.8. 115 C. cu păstrarea în continuare a răspunderii acestuia faţă de pagubele provocate persoanei reprezentate prin adminstrarea patrimoniului. 3. 2. potrivit art. 2. ori din voinţa persoanei reprezentate sau a celei care a solicitat curatela. în acest caz. Instituirea curatelei Curatela se poate institui. fam.. ca o sancţiune. fam. 155 alin. în cursul procesului de punere sub interdicţie judecătorească.6. dacă bolnavul se însănătoşeşte sau dacă persoana dispărută a reapărut. 154 alin.5. în cazul îndepărtării lui de la curatelă. atribuţiile sale (referitoare la administrarea bunurilor – inventar şi dări de seamă) şi răspunderea sa. 2.. până la numirea tutorelui. când au încetat cauzele care au determinat instituirea ei. curatorul nu poate încheia acte de dispoziţie. se vor aplica regulile de la contractul de mandat. conform art. când la moştenire vin în concurs soţul supravieţuitor şi copilul minor al defunctului). care are dreptul de a-l revoca oricând. ci numai acte de conservare şi de administrare. curatela instituită în caz de interese contrare între părinţii sau tutore şi minor sau interzis judecătoresc (ex. sau. 1 C. 4. curatela instituită pentru minorul lipsit de ocrotire părintească. Răspunderea curatorului Curatorul trebuie să clarifice socotelile curatelei.. Cu excepţia curatorului unei succesiuni numit de notar. obţinând descărcare de gestiune de la autoritatea tutelară care l-a numit. fam.: în materie succesorală. 3. din oficiu. Atribuţiile curatorului Atribuţiile curatorului sunt următoarele: a) în situaţia curatelei persoanelor capabile. respectiv a interzisului judecătoresc. în cazul în care părinţii sau tutorele nu-şi pot îndeplini temporar atribuţiile. curatela instituită pentru minor sau interzis judecătoresc. b) cauze care privesc curatorul Curatela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a curatorului. 1 C. numirea curatorului se face de autoritatea tutelară din raza teritorială a domiciliului minorului. potrivit art.1. până la numirea tutorelui. cu deosebirea că. 82 . a tutorelui sau a celor arătaţi în art. Încetarea curatelei Curatela poate înceta din următoarele cauze: a) cauze care privesc persoana ocrotită Curatela încetează dacă persoana ocrotită moare. la cererea celui care urmează a fi reprezentat. curatela instituită pentru debilul şi alienatul mintal.

tribunalul din raza domiciliului bolnavului psihic. În prima fază. bolnavul psihic în cauză. Acestea nu se confunda cu starea de beţie.. expuse în art. fam. Este reglementată de art. 2 C. instanţa sesizează autoritatea tutelară pentru numirea unui curator provizoriu. Pot fi puşi sub interdicţie judecătorească atât majorii. În cea de-a doua fază. boli psihice permanente. În sfârşit. ori dacă starea de sănătate a acestuia nu permite. potrivit art. instituţiile de ocrotire sau orice altă persoană. care este obligat să facă cercetări cu privire la starea de sănătare a persoanei în cauză. administraţia publică. 1 C. şi de art. 83 . procurorul. Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1. surdomuţenia. instanţa fixează termen de judecată şi dispune citarea părţilor. viaţa dezordonată sau tulburările psihice uşoare. persoanele apropiate. imposibilitatea persoanei de a se îngriji singură de interesele sale. şi de o anumită gravitate. instanţa. a judecăţii propriu-zise. 91 Gh. Procedura punerii sub interdicţie Cererea de punere sub interdicţie poate fi formulată de autoritatea tutelară. instanţa emite o hotărâre judecătorească de admitere sau de respingere a cererii de punere sub interdicţie. 3. locatarii sau administratorul blocului. p. potrivit art. 142 alin. 3. serviciul de stare civilă. hotărârea instanţei este nulă absolut. poliţia. notarul. comunică cererea procurorului. să obţină avizul comisiei de medici specialişti şi părerea medicului din spital. 32/1954. La proces este obligatorie participarea procurorului. alienaţie sau debilitate mintală. instanţa este obligată să asculte bolnavul psihic la sediul său.SECŢIUNEA III INTERDICŢIA JUDECĂTOREASCĂ 3. lipsa discernământului. fam. 30-35 din Decretul nr. fam. dispune internarea bolnavului psihic pentru maximum 6 săptămâni. Organul competent să soluţioneze cererea este instanţa judecătorească . prealabilă judecăţii. şi o fază contradictorie. op. 376.1. 32/1954. 143 C. 30-35 din Decretul nr. Apoi. indiferent de scurtele momente de luciditate.2.3. cit. având ca efect pierderea capacităţii de exerciţiu şi instituirea tutelei91. 144 alin. 142-151 C. bătrâneţea. Procedura punerii sub interdicţie cuprinde o fază necontradictorie. dacă este necesar. cât şi minorii alienaţi sau debili mintali. 2. Noţiunea de interdicţie judecătorească Interdicţia judecătorească reprezintă ansamblul de măsuri de ocrotire de drept civil dispuse de instanţa judecătorească pentru persoanele lipsite de discernământ din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale. inteligenţa mai redusă. la domiciliul acestuia sau la spitalul unde este internat. Dacă aceste două reguli nu sunt respectate. conform art. Beleiu. fam. 3.

Teoria generală. 2.4. Poenaru E. 5. Rauschi Şt. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească Efectele punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1.În cazul în care cererea este admisă de instanţă. dar. are sarcina de a-i grăbi vindecarea. adopţie. pentru terţi. conform art. nelimitată în timp. 3. Persoana fizică. dacă persoana în cauză s-a însănătoşit. şi. Dumitrache V.. Ed. All Beck. în principiu. All Beck. Ed. nu mai poate face donaţii. Drept civil. ea poate încheia acte de conservare. Persoana fizică. Apetrei I. Boroi G. tutela încetează. Bacaci Al.4. pentru părţi. 3. în plus. martor sau tutore şi nu răspunde pentru faptele sale. la autoritatea tutelară pentru numirea unui tutore şi la medicul şef al localităţii de domiciliu pentru instituirea supravegherii medicale. Tutela este. dacă aceasta este posibilă. Ed. acte mărunte. Drept civil român. şi din momentul înregistrării la registrul special al instanţei de la locul naşterii acesteia. tutela Ca urmare a punerii sub interdicţie judecătorească a bolnavului psihic. domiciliul acestuia va fi la tutore. Drept civil. 144 alin. 2002. 4. Bucureşti.. Ed. poate accepta donaţii şi moşteniri. Persoanele. 2000. în momentele de luciditate. 1998. Andrei Petru P. hotărârea se comunică la locul de naştere al bolnavului psihic pentru a fi înregistrată în registrul special al instanţei. Încetarea interdicţiei judecătoreşti Interdicţia judecătorească încetează la moartea bolnavului psihic sau prin ridicarea interdicţiei în baza unei noi hotărâri judecătoreşti. contract de muncă. şi de a-i îmbunătăţi viaţa... 6. lipsa capacităţii de exerciţiu Persoana pusă sub interdicţie judecătorească pierde capacitatea de exerciţiu. testament. Teoria generală. Partea generală. potrivit vârstei persoanei din momentul rămânerii definitive a hotărârii. Hotărârea instanţei produce efecte faţă de persoana în cauză de la data rămânerii definitive şi faţă de terţi de la data transcrierii hotărârii în registrul special al instanţei de la locul de naştere al acesteia. Iaşi.. 7. poate promova acţiunea în tăgada paternităţii şi acţiunea de divorţ. Beleiu Gh. 145-146 C. Iaşi. Ed. nu poate avea calitatea de expert. Ankarom. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. 2005. Persoanele. 2. Subiectele dreptului civil. Bucureşti. Universul Juridic. 2003... Bucureşti. Cererea de ridicare a interdicţiei se poate formula de aceleaşi persoane care pot să ceară instituirea acesteia. astfel încât nu mai poate încheia acte de administrare şi de dispoziţie.. Bucureşti. care are aceleaşi atribuţii ca şi tutorele minorului. Persoana juridică. 2 şi art. Hageanu C. Rauschi Şt. 3. Legea nr. Partea generală. Efectul hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de ridicare a interdicţiei constă în recăpătarea capacităţii de exerciţiu. All Beck. 2002. Introducere în dreptul civil. procedura fiind identică. Junimea. Bibliografie: 1.. Dreptul familiei. Drept civil. Popa Gh. Dacă persoana în cauză a devenit majoră. întrebuinţând bunurile şi veniturile interzisului judecătoresc pentru îngrijirea acestuia. Drept civil. fam.. Totuşi. 84 . poate recunoaşte un copil. Ed. căsătorie. nu mai poate exercita drepturile părinteşti..

Care este organul competent să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie? 16. 4. 14. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor incapabile? 29. Ce atribuţii are în plus tutorele interzisului judecătoresc faţă de tutorele minorului? 19. Prezentaţi procedura punerii sub interdicţie judecătorească.8. Ce tipuri de curatelă cunoaşteţi? 22. Care sunt efectele punerii sub interdicţie judecătorească? 18. Ce persoane nu pot fi tutore? 9. După ce primeşte descărcare de gestiune. Cum poate încheia minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani actele de dispoziţie? 12. tutorele mai este responsabil pentru pagubele cauzate patrimoniului minorului? 13. Enumeraţi caracterele juridice ale tutelei. 9. Curatela persoanelor capabile semnifică pierderea sau nu a capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză? 26. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. 2. Care sunt atribuţiile tutorelui privind patrimoniul minorului? 11. Curatela persoanelor capabile se instituie cu sau fără consimţământul persoanei în cauză? 27. Definiţi interdicţia judecătorească. atrag nulitatea hotărârii instanţei? 17. 32/1954. Codul familiei. Care are sunt paşii obligatorii de urmat în faza contradictorie a procedurii. Definiţi curatela. În ce situaţii prevăzute de lege în mod excepţional se poate refuza tutela? 5. 85 . Cine numeşte curatorul? 24. Cine suportă cheltuielile de întreţinere a minorului? 7. Tutorele este sau nu remunerat pentru munca depusă în îngrijirea minorului? 6. În ce situaţii este necesară numirea unui curator? 23. Întrebări de evaluare: 1. Cine poate fi tutore? 8. care. Decretul nr. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor capabile? 25. 28. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. Când este necesară numirea unui tutore pentru minor? 3. Cine numeşte tutorele? 10. Măsura punerii sub interdicţie judecătorească poate fi sau nu ridicată? 20. 15. Definiţi tutela. dacă nu sunt respectaţi. 21.

PARTEA a III-a PERSOANA JURIDICĂ 86 .

regii autonome. adică să fie precizată structura internă a persoanei juridice. o organizare de sine-stătătoare. instituţii de stat din învăţământ. Categorii de persoane juridice Sunt persoane juridice următoarele: 1. în acord cu interesele generale. organele puterii judecătoreşti (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. primăriile). judeţe) şi autorităţile administraţiei publice locale (consiliul local. Beleiu. Legea nr. unităţile administrative-teritoriale (comune. patronatele. sindicatele. directorul (preşedinte. partidele politice. Ministerul Public). 433. cooperativele şi uniunile lor. distinct de cel al persoanelor fizice care alcătuiesc persoana juridică. este titulară de drepturi şi obligaţii civile92. Şt.SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERSOANA JURIDICĂ 1. Persoana juridică poate desfăşura doar acele activităţi stabilite în actul de înfiinţare. Este reglementată în Decretul nr. organele de conducere ale persoanei juridice sunt adunarea generală. 87 . 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. întrunind condiţiile prevăzute de lege. consiliul de administraţie. prevăzut în actul de constituire. ştiinţă etc. 7.1. De regulă. organele sale de conducere şi atribuţiile lor. 5. 280. societăţile agricole. 1. o persoană juridică trebuie să întrunească cumulativ următoarele elemente constitutive: 1. Rauschi. 39/2000. Elementele constitutive ale persoanei juridice Conform art. statul. sănătate. Curţile de Apel.). 3. 2. care.3. Noţiunea de persoană juridică Persoana juridică reprezintă subiectul colectiv de drept civil. p. consiliul judeţean. format dintr-o grupare de oameni. 8. Publicată în M. 31/1954. p. e din Decretul nr. 6. 31/1990 a societăţilor comerciale şi O. 26 lit. administrator). 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile93. 4. op. oraşe. cit. Of. 92 93 Gh. nr. societăţi comerciale cu capital de stat. Tribunalele. 3. 1. ministerele.. un scop propriu. 2. şi care defineşte întinderea capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. 10. Acesta constă în totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (activul şi pasivul) care au ca titular persoana juridică şi permite acesteia să participe în nume propriu la raporturile juridice şi să îşi asume o răspundere de sine-stătătoare.G. organele puterii executive (Preşedinţia României. op. care reprezintă în fapt obiectul de activitate al persoanei juridice. un patrimoniu propriu.2. stabilite prin actul de constituire. prefecturile). societăţile comerciale. nr. cultură. cit. Guvernul României. organele puterii legislative (Senatul şi Camera Deputaţilor). 9..

conform art. c. Capacitatea anticipată de folosinţă se dobândeşte la data actului de înfiinţare a persoanei juridice şi este limitată la încheierea actelor şi formalităţilor cerute de lege pentru înfiinţarea sa în mod valabil. partidele politice.: societăţile comerciale. societăţile comerciale cu capital de stat). b.: societăţile comerciale. inalienabilitate şi intangibilitate. cu sediul în alt stat. persoane juridice de stat (ex. Ea se dobândeşte din momentul desemnării organelor de conducere şi încetează în momentul încetării persoanei juridice. generalitate. SECŢIUNEA II CAPACITATEA PERSOANEI JURIDICE Capacitatea persoanei juridice este formată din capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu. nelucrativ (ex. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice încetează în momentul încetării persoanei juridice. 31/1954. persoane juridice cu scop patrimonial. b.: statul. Ea se dobândeşte din momentul înregistrării sale ori de la data actului de dispoziţie al organului de stat. 1. b. încheind acte juridice civile prin organelle sale de conducere. instituţiile de stat. În funcţie de forma dreptului de proprietate care stă la baza patrimoniului persoanei juridice: a. Capacitatea de folosinţă reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi şi obligaţii civile. 31/1954. persoane juridice cu participare străină. organele de stat. În funcţie de natura scopului urmărit: a. În funcţie de naţionalitatea lor: a. înfiinţate de cetăţeni străini sau în colaborare cu aceştia. IV. Clasificarea persoanelor juridice I. V. Capacitatea de exerciţiu reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. 12. persoane juridice de drept public. b. Este caracterizată de legalitate. orice act juridic încheiat cu încălcarea acestui principiu (prin depăşirea obiectului de activitate) fiind nul absolut. partidele politice). regiile autonome. Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă se referă la faptul că persoana juridică are o capacitate de folosinţă specială. În funcţie de corelaţia dintre ele: a. nonprofit. 88 . cultele religioase. În funcţie de modul de creare şi organizare: a. regiile autonome). persoane juridice fără scop patrimonial. care se creează prin lege sau prin actul organului de stat competent. persoane juridice private (ex. III. conform art.: asociaţiile şi fundaţiile. 33 alin. persoane juridice străine. persoane juridice anexă. II. cu sediul în România. instituţiile de stat. limitată la scopul pe care şi l-a ales (obiectul său de activitate). lucrativ (ex. persoane juridice principale. 35 din Decretul nr.11. persoane juridice române. sindicatele. persoane juridice de drept privat. 3 din Decretul nr. asociaţiile şi fundaţiile). asociaţiile şi fundaţiile. care se creează prin actul de asociere dintre persoane fizice şi juridice. b. patronatele. unităţile administrativteritoriale.4.

82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe94.R. marca. precizat prin indicarea localităţii.. nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea comercianţilor95 ca un atribut de individualizare a persoanei juridice utilizat de toate sistemele informative care prelucrează date privind comercianţii şi de comercianţi în relaţiile cu terţii şi cu autorităţile publice96.: S. Codul unic de înregistrare este reglementat de O. publicitatea ei asigurându-se prin registrul unde a fost înscrisă. Publicată în M. conform art. În orice act emanând de la persoana juridică se trece denumirea ei. Se atribuie la înfiinţare de către Ministerul Finanţelor Publice. care preia cererea de înregistrare a persoanei juridice. Firma reprezintă denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul şi sub care semnează. op.: insituţiile publice au cod fiscal).L. Naţionalitatea persoanei juridice se determină în funcţie de ţara unde a fost înfiinţată aceasta. Of. nr.U. nr.05. SECŢIUNEA III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI JURIDICE Prin atributele de identificare. Codul fiscal este reglementat de O. 31/1990.G. numele unei persoane fizice. firma. 283/31.A. potrivit art. Denumirea persoanei juridice. reprezintă un element de individualizare în spaţiu a acesteia. naţionalitatea. b) atribute de identificare specifice: codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. S. stabilit în actul de înfiinţare. cât şi o obligaţie. dar care şi-a restrâns din anul 2001 sfera de aplicare (ex. sediul şi codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. a numărului etc. a străzii. emblema. care serveşte la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane juridice de cele ale altor persoane juridice. un eveniment istoric etc. în limitele puterilor ce le-au fost conferite. Codul bancar reprezintă un simbol cifric al băncii unde persoana juridică îşi are deschis contul. Acestea sunt de două categorii: a) atribute de identificare generale: denumirea. cit. Aceasta constituie atât un drept. 283/31. Beleiu. Sediul persoanei juridice. codul fiscal. Emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte o persoană juridică de altele care desfăşoară acelaşi tip de activitate. locul executării obligaţiilor civile şi competenţa instanţei de judecată. Of.2001.05. 31/1954. telefonul.2001.Actele juridice încheiate de organele persoanei juridice.). 38 din Decretul nr. nr. 96 Gh. 574. 74 din Legea nr. faxul. prin Registrul Comerţului. reprezintă cuvântul sau cuvintele prin care se individualizează o persoană juridică şi poate exprima domeniul de activitate. stabilită în actul de înfiinţare. 89 . contul bancar. sunt considerate actele persoanei juridice însăşi. sediul. capitalul social.G. Marca constituie semnul susceptibil de reprezentare grafică. constând în locul unde se găseşte organul care îi conduce activitatea. p. forma juridică (ex. În funcţie de sediul persoanei juridice se determină organul competent unde se înregistrează aceasta. SECŢIUNEA IV ÎNFIINŢAREA PERSOANEI JURIDICE 94 95 Publicată în M.. persoana juridică se individualizează în raporturile juridice la care participă ca subiect de drept distinct.

4.. societăţile comerciale se autorizează de instanţa judecătorească. înglobează una sau mai multe persoane juridice absorbite. 3. hotărâre de guvern sau hotărâre de consiliu local): organele puterii legislative. 519. prin întrunirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. unităţile teritorial-administrative. b) Divizarea parţială înseamnă că o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se transmite la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. p. reglementată de art. asociaţiile de locatari iau fiinţă de drept. recunoscut de organul competent: cooperativele. sindicatele se autorizează de judecătoriile de la sediul lor. dar are un patrimoniu mai mic98. op. regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. 310. b) Fuziunea reprezintă o formă a comasării constând în contopirea a două sau mai multe persoane juridice care încetează a mai exista. Moduri de înfiinţare: 1. în condiţiile legii. Comasarea se realizează prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă.. prin judecătorul delegat la Registrul Comerţului.Înfiinţarea persoanei juridice reprezintă crearea unui subiect colectiv de drept. partidele politice se înregistrează la Tribunalul municipiului Bucureşti. op. prin actul de dispoziţie al organului de stat competent (lege. executive şi judecătoreşti.. printr-un alt mod reglementat de lege: statul român este declarat prin lege persoană juridică. Persoana juridică continuă să existe. 40-44 şi art. 114/1996 a locuinţei. instituţiile de stat. pentru a alcătui o persoană juridică nouă. a) Absorbţia constituie o formă a comasării caracterizată prin faptul că o persoana juridică existentă (absorbantă) şi care îşi menţine fiinţă. modificatoare ori de încetare a lor97. SECŢIUNEAVI 97 98 Gh. p. cu autorizarea organului competent: asociaţiile şi fundaţiile se autorizează de judecătoriile din raza teritorială a sediului lor. 90 . Şt. 2. a) Divizarea totală se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între mai multe persoane juridice care există sau care iau astfel fiinţă. Persoana juridică supusă acestei operaţiuni îşi încetează activitatea. 2. Beleiu. prin actul celor care o constituie. prin actul celor care o constituie. cit. Formele reorganizării: 1. 46-47 din Decretul nr. SECŢIUNEA V REORGANIZAREA PERSOANEI JURIDICE Reorganizarea persoanei juridice reprezintă operaţiunea juridică ce cuprinde cel puţin două persoane juridice şi care produce efecte creatoare.a. misiunile diplomatice şi oficiile consulare se înfiinţează prin decret al Preşedintelui României. Divizarea constă în împărţirea patrimoniului unei persoane juridice şi transmiterea acestor fracţiuni către una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. care îşi încetează astfel existenţa. 31/1954. cit. Rauschi ş.

Rauschi Şt. reglementat de art. Drept civil român. Drept civil. Persoana juridică încetează la data ultimului act de lichidare realizat de lichidatorul judiciar. Beleiu Gh.G. Persoanele... fuziunii şi divizării totale.: . capacitatea de folosinţă a persoanei juridice în cursul lichidării fiind limitată la aceste operaţiuni. nr. Junimea. Persoana juridică. nr. Decretul nr. Rauschi Şt. nr.transformarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi asociaţilor cu scop lucrativ în societăţi comerciale. 2002. în lipsă. 15/1990.. Bucureşti. 7. În afara acestora. 31/1990 a societăţilor comerciale99. în baza Legii nr. Ed. realizarea scopului sau imposibilitatea atingerii lui. Drept civil. Teoria generală. Persoana fizică. persoana juridică intră în lichidare. Bucureşti. 2. 2.: scop ilicit sau imoral. 30/1997 privind reorganizarea societăţilor comerciale). Poate avea două forme: a) Dizolvarea voluntară are loc prin declaraţia de voinţă a asociaţilor sau membrilor şi operează de plin drept (ex. Bibliografie: 1.ÎNCETAREA PERSOANEI JURIDICE Încetarea persoanei juridice se realizează prin următoarele moduri: 1. mijloacele de realizare a scopului au fost ilicite sau imorale). persoana juridică nu mai are dreptul de a desfăşura alte activităţi. O.: împlinirea duratei în timp pentru care a fost constituită persoana juridică. fiind o sancţiune civilă aplicată în cazul încălcării legii sau regulilor de convieţuire socială şi se realizează prin hotărarea organului competent (ex. Ca o consecinţă a dizolvării. 2003. Persoanele.transformarea unităţilor economice de stat în regii autonome sau societăţi comerciale. All Beck.. 31/1954. 91 . se hotărăşte de către adunarea generală care a decis dizolvarea. 3. Daţi exemple de persoane juridice. care constă în operaţiunile de realizare a activului (încasarea creanţelor persoanei juridice de la debitoriii săi) şi de plată a pasivului (executarea obligaţiilor faţă de creditorii săi). . în temeiul Legii nr.. Dizolvarea este un mijloc tipic de încetare a persoanei juridice. Introducere în dreptul civil. Întrebări de evaluare: 1. b) Dizolvarea silită are loc împotriva voinţei asociaţilor sau membrilor. Legea nr. conform Legii nr. Universul Juridic. 2002. All Beck. Popa Gh. Definiţi persoana juridică şi enumerati elementele sale constitutive.G. 2000.transformarea unor regii autonome în societăţi comerciale. Drept civil.U. Of. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. ca o sancţiune în cazul dizolvării silite. Partea generală. 33/1998. Poenaru E. 45 din Decretul nr. Transformarea reprezintă încetarea existenţei unei persoane juridice şi înfiinţarea altei persoane juridice în locul ei. Ed. Bucureşti. Ed. ori se atribuie unei persoane juridice cu scop asemănător sau se confiscă de către stat. 4. 2. 3. 31/1990 a societăţilor comerciale. Ed. . 99 Republicată în M. Iaşi. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. Boroi G. Bunurile persoanei juridice rămase după lichidare se repartizează în funcţie de clauzele din actul de înfiinţare sau. 58/1991 şi a O. Reorganizarea conduce la încetarea persoanei juridice în cazul absorbţiei. 8. cu statut diferit de cel al persoanei juridice care a încetat (ex. Subiectele dreptului civil. Teoria generală. 6. alt scop decât cel declarat.. scăderea numărului de membri sub limita legală).

Enumeraţi modalităţi de reorganizare a persoanei juridice. ………………. Ce înseamnă o persoană juridică fără scop patrimonial? 4. Ce înţelegeţi prin fuziune? 13. Ce înţelegeţi prin dizolvare? De câte feluri poate fi? 14. Ce înţelegeţi prin divizare parţială? 12.3. Instituţii de drept civil . Ce înţelegeţi prin lichidare? Ce fel de este capacitate de folosinţă are persoana juridică în cursul lichidării? CUPRINS Partea I. 6. 13.5 92 . Enumeraţi modalităţi de încetare a persoanei juridice. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei juridice? 7. Explicaţi principiul specialităţii capacităţii de folosinţă. 11.partea generală. Ce înţelegeţi prin absorbţie? 12. 5. Enumeraţi moduri de înfiinţare a persoanei juridice.. Când începe capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice? 8.

5 1...…………………………………...14 3....5 Secţiunea I.4..2. Noţiunea de expertiză…………………………………………………………………20 6.…. Forţa probantă a expertizei…………………………………………………………….. Înscrisul sub semnătură privată………………………………………………………. Noţiunea de prezumţie……………………………………………………….7 Secţiunea II. Mărturisirea………………………………………………………………17 4.. Clasificarea înscrisurilor……………………………………………………………... Proba raportului juridic civil……………………………...………. Reguli de admisibilitate a probei cu martori…………………………………………... Noţiunea de probă şi sediul reglementării……………………………………. Noţiunea de mărturie………………………………………………………………….9 2.5.10 2..…6 1.22 Întrebări de evaluare…………………………………………………………………….Capitolul I.…….8 2. Noţiuni generale despre probă……….. Condiţiile generale de admisibilitate a probei……………………………………….….. Alte înscrisuri………………………………………………………………………….3.. Clasificarea modalităţilor……………………………………..1..21 7.. Înscrisul autentic……………………………………………………………………. Clasificarea mărturisirii……………………………………………………………….7 2.2.4...3...……….14 3..14 3.…………….……….1.1.…25 93 .. Proba prin înscrisuri……………………………………………………….. Cercetarea la faţa locului……………………………………………….………19 5. Efectuarea cercetării la faţa locului……………………………………………………21 Bibliografie…………………………………………………………….4.. Modalităţile actului juridic civil. Noţiunea de cercetare la faţa locului………………………………………………….21 7. Sarcina probei……………………………………………………………………….17 4. Efectuarea expertizei………………………………………………………………….22 Capitolul II.1. Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii……………………….….. Forţa probantă a mărturisirii………………………………………………………….1.3..2.1.2.…5 1.1.5 1.…………….18 Secţiunea V.20 6..…..2..3.25 Secţiunea II.………………………….. Obiectul probei………………………………………………………………………. Clasificarea prezumţiilor………………………………………………………………19 Secţiunea VI.15 Secţiunea IV.. Expertiza………………………………………………………………….20 6.. Persoane care nu pot depune mărturie………………………………………………....2... Prezumţiile…………………………………………………………………19 5. ……...……. Noţiunea de modalităţi.....20 6. Proba cu martori…………………………………………………………..17 4...…….11 Secţiunea III.21 Secţiunea VII.2.25 Secţiunea I..…7 2.3.. Tipuri de expertiză……………………………………………………………………. Noţiunea de înscris………………………………………………………………….

Secţiunea III. Termenul…………………………………………………………………..25 Secţiunea IV. Condiţia……….……………………………………………………..……27 Secţiunea V. Sarcina………………………………..………………….………………....30 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….31 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...31

Capitolul III. Efectele actului juridic civil…………..…….………………….…..33
Secţiunea I. Noţiunea de efecte ale actului juridic civil……………………..….……...33 Secţiunea II. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil………..…………...34 Secţiunea III. Principiul forţei obligatorii a actului juridic civil…….………………..36 Secţiunea IV. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil……….………………….37 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….37 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...38

Capitolul IV. Nulitatea actului juridic civil……………………………………….39
Secţiunea I. Noţiuni generale despre nulitate………..….………………………………39 Secţiunea II. Clasificarea nulităţii...……………..……………………………...……….40 Secţiunea III. Efectele nulităţii…………………….…………………………………….43 Secţiunea IV. Principii de drept care înlătură aplicarea nulităţii….……….…………44 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….45 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...46

Capitolul V. ……………………....47

Prescripţia

extinctivă…………………..

Secţiunea I. Noţiuni generale despre prescripţia extinctivă………..………………. ….47

94

Secţiunea II. Domeniul de aplicare a prescripţiei extinctive……………..…………….47 Secţiunea III. Termenele de prescripţie extinctivă……………………………………..49 Secţiunea IV. Data începerii cursului prescripţiei extinctive………………………….49 Secţiunea V. Modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă………..……….50 Secţiunea VI. Întreruperea prescripţiei extinctive……………………………………..51 Secţiunea VII. Suspendarea prescripţiei extinctive………………...…………………..51 Secţiunea VIII. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă…………………….52 Bibliografie……………………………..…………………………………...……………53 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….54

Partea a II-a. Persoana fizică……………………... ……………..55
Capitolul I. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice…………….……...55
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea, conţinutul, şi caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice………………………………... …………………………..55 Secţiunea II. Începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice…………………..…57 Secţiunea III. Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice……………..…….57 3.1. Moartea fizic constatată prin certificat de deces………………………………………57 3.2. Declararea judecătorească a morţii……………………………………………………57 Bibliografie………………………………………..………………………...…………….61 Întrebări de evaluare……………………………………………………………………..61

Capitolul II. Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice……………..….… 63
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea şi caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu...…………………………………….…….……………………………………...63 Secţiunea II. Tipuri de capacitate de exerciţiu………………………………………....63 2.1. Lipsa capacităţii de exerciţiu.……………………………………………………..…..63 2.2. Capacitatea de exerciţiu restrânsă …………………………………………………….64 2.3. Capacitate de exerciţiu deplină …………………………………………………...…..64

95

Secţiunea III. Sancţiunea aplicabilă nerespectării regulilor privind capacitatea de exerciţiu……………………………………………………………………………….…...65 Bibliografie…………………………………………………………………...……….…..65 Întrebări de evaluare………………………………………………………………..……66

Capitolul III. Atributele de identificare a persoanei fizice………... ……….67
Secţiunea I. Natura juridică, caracterele juridice şi ocrotirea atributelor de identificare a persoanei fizice………………………………..……………………….….67 Secţiunea II. Numele………………………….………………………………………….67 2.1. Noţiune, reglementare, caractere juridice…….…………………………………….....67 2.2. Numele de familie……………………………………………………………………..68 2.3. Prenumele…………………………………………………………………………..…70 2.4. Pseudonimul…………………………………………………………………………. ..71 2.5. Porecla……………………………………………………………………………… …71 2.6. Codul numeric personal………………... ……………………………………………..71 Secţiunea III. Domiciliul………………………………………………………………….72 3.1. Noţiunea de domiciliu………………………………………….....……………..…….72 3.2. Caracterele juridice ale domiciliului…………………………………………………..72 3.3. Tipuri de domiciliu…..………………………………………………………………..73 3.4. Reşedinţa………………………... …………………………………………………….74 Secţiunea IV. Starea civilă……………………………………………………………….74 4.1. Noţiuni generale despre starea civilă………………………………………………….75 4.2. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă…………………………………...……75 4.3. Proba stării civile……………………………………………………………………...78 4.4. Anularea, modificarea, rectificarea şi completarea actelor de stare civilă……………78 4.5. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă………………………78 Bibliografie…………………………………………………………………...……..…….78 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….79

Capitolul IV. Mijloace de ocrotire a persoanei fizice……………….……..81
Secţiunea I. Tutela………………………………………………………………………..81 1.1. Noţiunea de tutelă…………………………………………………………………. ….81 1.2. Principiile tutelei …………………………………………………………………......81 1.3. Caracterele juridice ale tutelei ………………………………………..………………81 96

.…….. Procedura punerii sub interdicţie……………………………………. Atribuţiile curatorului…………………………………………………………………86 2.2. Răspunderea tutorelui………………………………….89 Partea a III-a.85 2. Instituirea curatelei……………………………………………………………………86 2..…...… 93 Secţiunea IV.. Elementele constitutive ale persoanei juridice……………………………………….1.…. Noţiuni generale despre persoana juridică……………………………..6..1..4...96 97 . Încetarea interdicţiei judecătoreşti……………………………………………….7.4...………..……95 Bibliografie……………………………………………………………….…94 Secţiunea V. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească………………………………….84 Secţiunea II.3.. Înfiinţarea persoanei juridice ………………………………………. Noţiunea de interdicţie judecătorească……………………………………………….1.……. Clasificarea curatelei………………………………………………………………….….. Deschiderea tutelei minorului…………………………………………………………82 1..…91 1..5..95 Întrebări de evaluare……………………………………………………………….91 1. Categorii de persoane juridice……………………………………………………..87 3.8.………………………….………………87 3.…...87 3.85 2. Curatela persoanelor capabile…………….. Persoana juridică……………………………….4.. Încetarea persoanei juridice……………………………………….2. Atribuţiile tutorelui……………………………………………………………………82 1.. Curatela……………………………………………………………………84 2.2. Clasificarea persoanelor juridice………………………………………………………92 Secţiunea II.88 3.6.1....84 2.91 Secţiunea I.…………………………..84 1.. Noţiunea de curatelă…………………………………………………………………. Atributele de identificare a persoanei juridice …………………….……….…94 Secţiunea VI.3. Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească…………………………………….………….92 Secţiunea III. Încetarea tutelei……………………………………………. Reorganizarea persoanei juridice………………………………..…91 1. Încetarea curatelei…………………………………………………………………….….……88 Bibliografie………………………………………………………….91 1. Interdicţia judecătorească………………………………………………..……... Capacitatea persoanei juridice …………………. Curatela persoanelor incapabile ………………………………………………………86 2.……………88 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….5.………….………………………………….3.5.87 3..7.4. Răspunderea curatorului………………………………………………………………87 Secţiunea III.86 2.…….……. Noţiunea de persoană juridică………………………………………….

98 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful