INSTITUŢII DE DREPT CIVIL -PARTEA GENERALĂ. PERSOANA FIZICĂ.

PERSOANA JURIDICĂ
PARTEA I INSTITUŢII DE DREPT CIVIL - PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PROBĂ Dacă părţile participante la un raport juridic civil îşi îndeplinesc obligaţiile asumate, nu se pune problema probelor, deoarece drepturile subiective există separat de dovada lor. Atunci când între aceste părţi apare o neînţelegere, un litigiu, fie referitor la existenţa, fie referitor la conţinutul raportului juridic, se pune problema dovedirii lor cu ajutorul probelor. 1.1. Noţiunea de probă şi sediul reglementării Termenul de probă este similar celui de dovadă şi poate avea trei înţelesuri: - în sensul larg al noţiunii, prin probă se înţelege operaţiunea de prezentare în faţa instanţei de judecată a mijloacelor de convingere prin care se urmăreşte dovedirea existenţei unui anumit raport juridic. În acest sens, noţiunea de probă este sinonimă cu cea de probaţiune judiciară, sens în care a proba (a dovedi) înseamnă a stabili realitatea unei afirmaţii, a demonstra că ea corespunde adevărului. - într-un al doilea sens, mai restrâns, prin probă se înţelege mijlocul prevăzut de lege prin intermediul căruia se stabileşte existenţa unor drepturi subiective şi a unor obligaţii corelative, care intră în conţinutul unor raporturi juridice. În acest sens, prin probe înţelegem toate mijloacele de convingere admise de lege: proba prin înscrisuri, proba cu martori, mărturisirea, prezumţiile, expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale.

- în cel de-al treilea sens, prin probă se desemnează rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă, adică în ce măsură acestea au contribuit la formarea convingerii judecătorului cu privire la stabilirea adevărului în cauză. Materia probelor este reglementată în primul rând de Codul civil, care stabileşte în art.1169-1206 admisibilitatea şi forţa doveditoare a patru mijloace de probă - înscrisurile, mărturia, mărturisirea şi prezumţiile, precum şi sarcina probei. Codul de procedură civilă reglementează alte trei mijloace de probă - expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale, precum şi modul de administrare a probelor (art.167-225 şi art. 235-241). 1.2. Obiectul probei Obiectul probei îl constituie actele juridice (ex.: un contract) şi faptele juridice (ex.: un cutremur de pământ) generatoare de drepturi subiective civile şi de obligaţii corelative. Faptele ce urmează a fi dovedite pot fi de ordin material - cele care se exteriorizează (acţiuni omeneşti sau evenimente ale naturii) sau de ordin psihologic - cele care nu se exteriorizează decât prin finalitatea lor (înşelăciunea, reaua-credinţă). În principiu, nu pot constitui obiectul probei: 1. legile, deoarece se prezumă că sunt cunoscute de toată lumea din momentul publicării lor în Monitorul Oficial; 2. faptele constatate de lege (prezumţiile legale), judecătorul neputând admite împotriva lor proba contrarie (ex.: prezumţia timpului legal al concepţiei prevăzută de art. 61 C. fam.); 3. faptele necontestate, adică acele împrejurări asupra existenţei cărora părţile din proces sunt de acord, le recunosc în mod tacit. 4. faptele negative indefinite, adică acele împrejurări cu caracter indefinit care nu s-au produs. Uneori, chiar legea impune dovada unor fapte negative determinate. De exemplu, art. 53 alin. 1 C. fam. prevede prezumţia de paternitate, potrivit căreia copilul născut în timpul căsătoriei are drept tată pe soţul mamei. Art. 54 C. fam. prevede că paternitatea poate fi contestată dacă este imposibil ca soţul mamei să fie tatăl copilului. Această probă este posibilă numai prin dovedirea unor fapte pozitive determinate, de exemplu, soţul mamei ar putea să facă dovada că în perioada de concepţie a copilului a fost plecat în străinătate, având un contract de muncă cu durată determinată. Astfel, este înlăturată prezumţia de paternitate stabilită de art. 53 C. fam., probându-se în mod indirect că în perioada de concepţie a copilului soţul mamei nu a putut convieţui cu aceasta. 5. faptele stabilite de instanţa penală nu pot face obiectul probei în instanţa civilă, nici pentru confirmarea lor, nici pentru infirmarea lor. Faptele notorii se dovedesc prin probarea notorietăţii lor. În cazul faptelor cunoscute personal de către judecător, acesta trebuie să se bazeze în hotărarea sa pe probele administrate în cauză. 1.3. Sarcina probei Potrivit art. 1169 C. civ., cel care face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească. Aşadar, sarcina probei revine în primul rând reclamantului. Pârâtul poate formula apărări în faţa pretenţiilor reclamantului, afirmaţii pe care, la rândul său, trebuie să le dovedească. Există şi cazuri în care pârâtul este cel care trebuie să preia iniţiativa probei, cum ar fi situaţia în care el dobândeşte calitatea de reclamant, formulând o cerere reconvenţională. Dacă reclamantul ridică obiecţii la cererea pârâtului, va fi rândul său să-şi dovedească afirmaţiile. În concluzie, sarcina probei în cadrul unui proces civil trece de la o parte la cealaltă, în funcţie de afirmaţiile pe care fiecare dintre ele le face. Potrivit art. 2

129 alin. 5 C. proc. civ., dacă părţile nu solicită unele dovezi, judecătorul, în virtutea rolului său activ, va ordona dovezile pe care le va găsi de cuviinţă, chiar dacă părţile se împotrivesc. Cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei1: - când legea stabileşte că sarcina probei revine părţii care nu a făcut nici o afirmaţie. Astfel, potrivit art. 58 alin. 2 C. fam., dacă recunoaşterea de paternitate este contestată de mamă, de cel recunoscut sau de descendenţii acestuia, dovada paternităţii este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor săi. Aşadar, în această situaţie nu cel recunoscut, mama acestuia sau descendenţii săi trebuie să facă dovada, deşi au calitatea de reclamanţi, ci autorul recunoaşterii (pârâtul), fără să se fi făcut vreo probă împotriva sa, trebuie să dovedească că recunoaşterea de paternitate corespunde cu realitatea. - în cazul unor litigii de muncă (contestaţia împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă şi contestaţia împotriva deciziei de imputare), sarcina probei revine angajatorului (pârâtului) împotriva căruia este formulată pretenţia, care va trebui să dovedească că măsura luată este legală şi temeinică, şi nu angajatului (reclamantului), care pretinde contrariul. 1.4. Condiţiile generale de admisibilitate a probei Condiţiile generale de admisibilitate a probei sunt următoarele: 1. proba trebuie să fie legală, adică să nu fie oprită de lege. Astfel, nu se permite folosirea interogatoriului în dovedirea motivelor de divorţ. 2. proba trebuie să fie verosimilă, adică să tindă la dovedirea unor fapte reale, demne de a fi crezute şi să nu ducă la concluzii absurde, imposibile, care ar contrazice evidenţa şi legile naturii; 3. proba trebuie să fie utilă, adică să nu fie cerută pentru dovedirea unor fapte incontestabile sau a unor împrejurări prezumate absolut de lege. De exemplu, este inutil ca pârâtul să facă dovada dreptului său de proprietate asupra unui imobil, din moment ce reclamantul a dovedit deja dobândirea imobilului respectiv prin uzucapiune. 4. proba trebuie să fie pertinentă, adică să aibă legătură cu obiectul litigiului, cu alte cuvinte să existe o legătură directă între faptele de dovedit şi împrejurările care fac obiectul procesului. Aşadar, dacă proba cerută de părţi este străină de obiectul litigiului, ea va fi respinsă ca nepertinentă. 5. proba trebuie să fie concludentă, adică să fie de natură a duce la soluţionarea litigiului. Orice probă concludentă este şi pertinentă, dar nu orice probă pertinentă este şi concludentă. De exemplu, pentru a dovedi existenţa unui prejudiciu cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, una dintre părţi solicită dovada existenţei unor relaţii de convieţuire care s-au deteriorat şi au generat între părţi litigiul respectiv. În această situaţie, proba are legătură cu pricina, este pertinentă, dar nu şi concludentă, deoarece nu rezolvă litigiul dintre părţi referitor la prejudiciul produs. Convenţiile asupra probelor sunt acele acorduri de voinţă ale părţilor cu privire la posibilitatea lor de a deroga, în cadrul procesului aflat în curs de desfăşurare sau în cadrul unui proces viitor, de la normele legale ale probaţiunii judiciare. În principiu, părţile pot încheia convenţii asupra probelor, neexistând nici un text de lege prohibitiv în acest sens. Doctrina şi jurisprudenţa au ajuns la concluzia că aceste convenţii ale părţilor în materie de probe sunt posibile dacă nu se încalcă dispoziţiile imperative ale legii, ordinea publică sau bunele moravuri şi nu se îngreunează dovada raporturilor juridice dintre părţi.
1

I. Apetrei, op. cit., pp. 95-96.

3

2.înscrisul autentic. În raport de forţa lor doveditoare. având calitatea de a conserva proba mai uşor. În literatura juridică. înscrisuri nepreconstituite. sticlă.: înscrisul autentic. înscrisuri preconstituite. înscrisuri originale. tehnoredactare sau imprimare cu mijloace tehnice pe hârtie.: registrele casnice. Ştiinţifică. Ştiinţifică. Ed. 77.toate celelalte categorii de înscrisuri (ex. piele. 1969. Noţiunea de înscris Înscrisul reprezintă acea declaraţie sau consemnare a părţilor realizată cu orice fel de scriere legală sau convenţională. litografiere. În funcţie de criteriul semnăturii: a. În funcţie de scopul urmărit de părţi în momentul întocmirii lor (de a-şi constitui sau nu un mijloc de probă): a. înscrisul sub semnătură privată). Sediul materiei îl constituie art.1. După cum se evidenţiază sau nu puterea lor doveditoare: a. etc. întocmite de părţi sau de un organ competent pentru a constata încheierea. deoarece atestă manifestarea de voinţă a părţilor în momentul încheierii actului juridic. înscrisurile a căror putere doveditoare este prevăzută de lege (ex. Ionaşcu. diferitele bilete şi tichete). menţiunile creditorului pe înscrisul constatator al creanţei sale). păstrează consimţământul părţilor nealterat. registrele 2 3 A. III. înscrisuri semnate . 1171-1190 C. c. înscrisuri recognitive. înscrisul sub semnătură privată. prin dactilografiere. pe care părţile nu le întocmesc cu intenţia de a servi ca mijloc de probă a raporturilor juridice dintre ele (ex. întocmite de părţi cu scopul de a confirma un act juridic anulabil. pe cale de a se pierde ori de a se distruge. înaintea apariţiei unui eventual litigiu. În raport de scopul urmărit de părţi: a. pe orice fel de material. 1969. civ. cu privire la faptele sau actele juridice din care izvorăsc raporturile juridice dintre părţi2. Aşadar. înscrisuri nesemnate . 4 . b. Probele în procesul civil.: înscrisul autentic. p. pe casete audio sau video. p. Probele în procesul civil. carton. A.: corespondenţa obişnuită. II. 77. în eventualitatea unui litigiu (ex. unor subclasificări: 1. copiile de pe înscrisurile originale. odată cu trecerea timpului. declaraţia părţilor poate fi materializată sub forma unui înscris prin scriere cu mâna. b. unii autori3 au asimilat cu înscrisurile declaraţiile părţilor înregistrate pe discuri. întocmite cu scopul de a servi drept dovadă a existenţei raportului juridic dintre părţi. Bucureşti. Clasificarea înscrisurilor I. întocmite de părţi cu scopul de a înlocui un înscris original dispărut. b. modificarea sau stingerea unui raport juridic între părţi. Dintre mijloacele de probă. Ionaşcu. la rândul lor.SECŢIUNEA II PROBA PRIN ÎNSCRISURI 2. Înscrisurile preconstituite pot fi supuse. 2. înscrisul sub semnătură privată. lemn. înscrisuri confirmative. Ed. material plastic. cu orice mijloc de imprimare. înscrisurile sunt cele mai importante.2. pânză. înscrisurile preconstituite se împart în înscrisuri autentice şi înscrisuri sub semnătură privată. metal. Bucureşti.

semnarea actului de către părţi. actele încheiate de reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare. 2.data întocmirii înscrisului este valabilă până la înscrierea în fals şi. o serie de constatări personale. . 1171 C. . Uneori. cum ar fi prezenţa şi identitatea părţilor. acestea putând fi duplicate sau copii legalizate.înscrisul să fie întocmit în forma prevăzută de lege. deseori părţile recurg la ea. proba contrară urmând să fie făcută de cel care contestă actul. împrejurarea că actul a fost citit în faţa părţilor şi că acestea au declarat că actul reprezintă voinţa lor. dacă actul întocmit se încadrează în sfera de împuternicire a agentului 5 . Copiile vor fi crezute doar sub rezerva confruntării lor cu originalul. În funcţie de raportul dintre ele: a. Dacă originalul nu mai există. în forma autentică. înstrăinările de terenuri trebuie întocmite. înscrisul autentic este acel înscris întocmit şi autentificat către un funcţionar public competent. datorită forţei doveditoare a actului autentic. registrele şi hârtiile casnice. Chiar dacă legea nu impune încheierea unui act juridic în formă autentică. Pentru a ne afla în prezenţa unui înscris autentic trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . actele administraţiei publice. .3. Din categoria înscrisurilor autentice fac parte: hotărârile judecătoreşti. care are dreptul de a funcţiona în locul unde actul s-a făcut. în acelaşi timp. fără a mai fi necesară desfăşurarea unui proces. înscrisurile autentice notariale. delegat al stării civile. neavând o forţă doveditoare proprie.funcţionarul public să fie competent atât din punct de vedere material. înscrisurile a căror putere doveditoare este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. trebuie precizat că funcţionarul public abilitat să întocmească acte autentice face. constituirea unei ipoteci. b. cât şi din punct de vedere teritorial. În concluzie.are putere executorie. data şi locul întocmirii actului.comerciale. notar public. Toate aceste menţiuni cu privire la ceea ce funcţionarul public a constatat prin propriile sale simţuri fac dovada până la înscrierea în fals. reprezentant diplomatic). în primul rând. donaţia. menţiunile făcute de creditor pe titlurile de creanţă. originale. sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic respectiv. astfel încât posesorul lui nu trebuie să facă nici o dovadă.se bucură de o prezumţie de autenticitate şi validitate. din care fac parte toate celelalte înscrisuri (corespondenţa obişnuită. răbojurile). întocmit de altfel special pentru a putea servi ca mijloc de probă în eventualitatea unui litigiu. În lipsa oricăreia dintre aceste condiţii.. diferitele bilete şi tichete). actul autentic este cel făcut cu solemnităţile cerute de lege de un funcţionar public. potrivit legii. În ceea ce priveşte forţa probantă a înscrisului autentic. duplicatele sunt asimilate cu originalul numai în cazul înscrisurilor autentice. actele de stare civilă. b. IV.înscrisul să fie întocmit de un funcţionar public (judecător. legea impune încheierea anumitor acte juridice ad validitatem (pentru valabilitatea lor) în forma autentică. Înscrisul autentic Conform art. civ. Înscrisul autentic prezintă următoarele avantaje: . De exemplu. copii. înscrisul respectiv este lovit de nulitate absolută. . este opozabilă erga omnes.

Înscrisul sub semnătură privată este acel înscris întocmit şi semnat de părţi. Nu este obligatoriu ca înscrisul să fie datat. eventual.în cazul în care unicul exemplar întocmit a fost dat spre păstrare unui terţ. el trebuie să le confirme prin semnătură. Literatura juridică4 şi practica judiciară au precizat că formalitatea multiplului exemplar nu este necesară în următoarele situaţii: . Înscrisul incomplet din cauza necompetenţei funcţionarului sau din lipsa formelor legale va fi valabil doar ca un înscris sub semnătură privată. Aceste menţiuni cu privire la împrejurări pe care funcţionarul public nu le-a constatat personal fac dovada numai până la proba contrară. Ea nu trebuie să cuprindă toate elementele numelui din actul de naştere. majoritatea actelor juridice civile îmbracă forma înscrisurilor sub semnătură privată. În ceea ce priveşte conţinutul înscrisului. semnătura se aşează la sfârşitul înscrisului. în cazul în care cealaltă parte nu îşi îndeplineşte obligaţia asumată. 121-123. În caz contrar. Codul civil a instituit pentru anumite înscrisuri condiţii suplimentare de formă: 1. civ. care trebuie întocmite în atâtea exemplare originale. Înscrisul sub semnătură privată Deoarece numărul actelor juridice pentru valabilitatea cărora legea cere forma autentică este restrâns. Spre deosebire de înscrisul autentic. funcţionarul public menţionează în cuprinsul actului declaraţiile părţilor. Aşadar. În acest caz.4. 2. fiind suficient să fie semnătura obişnuită a autorului (chiar prescurtată). care. dar şi succesiv. În mod excepţional. op. În al doilea rând. important fiind să se înţeleagă că autorul îşi asumă întreg conţinutul înscrisului. de ambele părţi sau de un terţ. fără intervenţia unui organ al statului. imprimare. 1179 C. care îl pune la dispoziţia părţilor. . pp. litografiere.: în cazul contractului de societate. Dacă autorul actului face adăugiri în cuprinsul acestuia sau înlătură anumite cuvinte care schimbă conţinutul înscrisului. câte părţi cu interese contrare sunt (art. Conţinutul poate fi dactilografiat sau imprimat în orice limbă sau chiar într-un limbaj convenţional. De asemenea. cu excepţia testamentului. în care interesul este comun). menţiunile respective pot fi contestate.dacă părţile nu au interese contrare (ex.). acesta poate fi scris de una dintre părţi. notarul va trebui să menţioneze în procesul-verbal de autentificare declaraţia părţii că nu poate semna şi că partea a semnat prin luarea amprentei digitale. a căror realitate nu o poate verifica. înscrisul sub semnătură privată nu este definit de lege. să poată fi folosit ca mijloc de probă. formalitatea multiplului exemplar priveşte actele sinalagmatice (bilaterale). 6 . cit. În principiu. 4 A. Scopul acestei reguli constă în asigurarea posibilităţii părţilor de a deţine fiecare câte un exemplar al convenţiei încheiate. aceştia pot semna concomitent. În mod obişnuit. nici prin parafă sau sigiliu. dar poate fi aşezată şi pe marginea acestuia (dacă textul acoperă întreaga pagină). semnătura nu poate fi înlocuită nici prin dactilografiere. dacă este semnat de părţi.Ionaşcu.instrumentator. persoanele neştiutoare de carte nu pot întocmi înscrisuri sub semnătură privată. Dacă există doi sau mai mulţi autori ai înscrisului. la date diferite. pe fiecare exemplar fiind necesar să se menţioneze numărul exemplarelor întocmite. În situaţia persoanelor neştiutoare de carte.. singura condiţie cerută pentru valabilitatea acestui înscris este semnătura autorului sau autorilor. întocmirea actului în formă autentică este cerută pentru proba actului şi nu pentru valabilitatea sa.

debitorul va fi obligat la suma cea mai mică.cauză pot declara că nu cunosc semnătura autorului lor. 2. acesta putând fi eventual folosit ca un început de dovadă scrisă. civ. . sancţiunea este nevalabilitatea înscrisului respectiv ca înscris sub semnătură privată. Puterea doveditoare a înscrisului sub semnătură privată este stabilită de regulile prevăzute în art. 2. art. Alte înscrisuri 7 . . De aceea. de exemplu într-un proces-verbal de inventariere. urmată de semnătură.avânzii .adică până la înscrierea în fals. data înscrisului nu are această putere doveditoare. . civ. Dacă data înscrisului sub semnătură privată este menţionată în cuprinsul înscrisului. dacă există o neconcordanţă între suma prevăzută în cuprinsul actului şi cea din dreptul formulei "bun şi aprobat".din ziua decesului unuia dintre semnatarii actului. ca şi celelalte menţiuni din cuprinsul înscrisului. Faţă de terţi.dacă părţile recunosc în mod expres înscrisul sau dacă una dintre părţi nu se opune la folosirea în instanţă a unicului exemplar al înscrisului de către partea potrivnică. nefiind obligaţi să o recunoască sau să o tăgăduiască.5.din ziua în care a fost trecut într-un act întocmit de un funcţionar public. cu excepţia cazului în care se dovedeşte contrariul.cel căruia i se opune înscrisul are obligaţia de a-şi recunoaşte semnătura sau de a o tăgădui. instanţa de judecată este obligată să verifice autenticitatea înscrisului şi a semnăturii prin procedura "verificării de scripte" sau printr-o expertiză grafologică. a cărui existenţă şi valabilitate pot fi uşor dovedite. ea va face dovada între părţi. permit creditorului ce completează înscrisul să menţioneze o sumă de bani mai mare sau o cantitate mai mare de bunuri. faţă de terţi. acordând semnături "în alb". 1182 C. cu precizarea în cifre şi litere a sumei de bani şi a "câtimii" lucrurilor.din ziua în care a fost înscris într-un registru public..): . . data înscrisului va fi opozabilă numai din ziua când a devenit o dată certă.. în cazul înscrisurilor ce constată obligaţii unilaterale al căror obiect îl formează o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile. . 1181 C. 1176-1178 C. astfel: . până la proba contrară. 1180 C. civ. . cerută în cazul testamentului olograf. până la proba contrară.. Scopul acestei condiţii îl constituie protejarea debitorilor care. iar sub aspectul declaraţiilor părţilor. În concluzie. el are aceeaşi putere doveditoare ca şi înscrisul autentic între părţi şi avânzii lor cauză. . el va face dovada întocmai ca şi înscrisul autentic în ceea ce priveşte realitatea semnăturii . . ca o măsură de protecţie a legiuitorului pentru terţi faţă de părţile care ar putea să treacă o dată falsă în înscris. o condiţie specială. datat şi semnat de mâna testatorului. prevede condiţia scrierii lor în întregime de debitor sau a adăugirii menţiunii "bun şi aprobat" la sfârşitul actului. Potrivit art. de punere de sigilii.dacă înscrisul este recunoscut de cel căruia i se opune. Dacă regula multiplului exemplar şi formula "bun şi aprobat" nu sunt respectate. dacă înscrisul sub semnătură privată şi semnătura au fost recunoscute.dacă una din părţi nu recunoaşte semnătura sa pe înscris sau succesorii săi declară că nu o cunosc.în cazul în care actul bilateral este constatat printr-o hotărâre judecătorescă. civ. 3. dacă se află în păstrarea organului de stat care l-a întocmit. valabil însă ca înscris sub semnătură privată. în una din următoarele împrejurări (art. este ca acesta să fie scris în întregime.în cazul înscrisului autentic nul.din ziua în care înscrisul a fost prezentat la o autoritate publică.

civ. Răbojurile Răbojurile sunt un mijloc de probă preconstituit. În caz contrar. Împotriva menţiunilor făcute de creditor se poate face dovada contrară. Aceste mijloace de probă pot fi folosite atât de creditor. d. Registrele. 8 . condici. carnete. care cuprind însemnări ale persoanelor în legătură cu activitatea lor curentă.a. 107.. 1186 C. Potrivit art. considerându-se că pârâtul se află în culpă. civ. Are aceeaşi putere doveditoare menţiunea creditorului pe spatele. dovada va fi făcută numai de crestăturile reclamantului. e. Menţiunea făcută de creditor pe titlul de creanţă Potrivit dispoziţiilor art. cărţile şi hârtiile casnice nu pot fi folosite ca mijloc de probă de cel care le-a scris. c. în sensul că nu poate folosi din aceste registre doar ceea ce-i este favorabil şi să înlăture partea care îi este potrivnică. Registrele comerciale Registrele comerciale sunt prevăzute ca mijloace de probă de art. în mediul rural. civ. proba va fi făcută numai până la concurenţa numărului cel mai mic de crestături care se potrivesc. mai puţin în cazul în care reclamatul probează că pârâtul a avut partea sa din răboj. În momentul alăturării celor două părţi ale răbojului. cărţile şi hârtiile casnice au puterea doveditoare a unei mărturisiri extrajudiciare5. caiete. Fiecare din părţi îşi marchează prestaţia sa periodică printr-o crestătură realizată pe partea sa din răboj. dar pot fi folosite împotriva lui. având în vedere că registrele. com. 50-56 C. b. Din această categorie fac parte diferite registre. folosit în trecut. Registrele comerciale nu pot fi invocate ca probe împotriva persoanelor care nu au calitatea de comerciant. dacă crestăturile părţilor se potrivesc. pe care persoanele obişnuiesc să menţioneze actele şi faptele juridice care le interesează (ex. proba este completă. registrele. Boroi. şi de art. 1187 C. plata unei datorii). însă numai dacă duplicatul se află în posesia debitorului. cu excepţia cazului în care se face dovada fraudei reclamantului.. de persoane neştiutoare de carte. chiar nesemnată şi nedatată..: un împrumut. cit. Crestăturile respective nu vor mai avea putere doveditoare dacă pârâtul afirmă că părţile nu au preconstituit vreun răboj. pe marginea sau în josul duplicatului unui act sau chitanţă. pe marginea sau pe dosul unui titlu de creanţă" poate fi folosită ca mijloc de probă. reprezentat prin materializarea voinţei pe două bucăţi de lemn. op. civ. dacă din ea rezultă liberarea debitorului. conform art. orice menţiune a creditorului făcută "în josul. iar faptul la care se referă însemnarea respectivă poate fi combătut prin orice mijloc de probă. documente sau chiar foi volante. prin orice mijloc de probă. 1183-1184 C. atunci când cuprind primirea unei plăţi sau când conţin menţiunea expresă că însemnările au fost făcute pentru a ţine loc de titlu în favoarea creditorului. p. cărţi. ci fac dovada împotriva comerciantului care le ţine.. cărţile şi hârtiile casnice Aceste înscrisuri sunt probe nepreconstituite. cât şi de debitor. pârâtul susţinând că a pierdut bucata sa. Dacă numai reclamantul prezintă bucata sa din răboj. 1185 C. Cel care le invocă nu poate diviza cuprinsul registrelor. Telegramele 5 G. şi cuprind mărturisirile extrajudiciare scrise ale comercianţilor cu privire la operaţiunile înscrise în ele.

1197 alin.. pp. ataşată sau asociată o semnătură electronică extinsă. ea va putea fi folosită eventual ca un început de dovadă scrisă. întocmit fără respectarea regulei multiplului exemplar sau fără menţiunea "bun şi aprobat". De exemplu. 455/2001.Apetrei. ca fiind "orice scriptură a aceluia în contra căruia s-a format petiţia sau a celuia ce el reprezintă şi care scriptură face a fi de crezut faptul pretins". op. 455/2001 privind semnătura electronică astfel: "o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere. 2 C. g. f. un înscris sub semnătură privată nesemnat. înscrisul în formă electronică este asimilat. 9 . cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă.. op. Începutul de dovadă scrisă nu poate fi folosit ca mijloc de probă decât dacă este completat cu alte probe. Scrisorile reprezintă în acelaşi timp şi o mărturisire extrajudiciară scrisă. dacă cuprind o mărturisire a autorului. De exemplu. pp. Condiţia este îndeplinită şi în cazul în care înscrisul provine de la reprezentantul uneia din părţi sau de la moştenitorii acesteia. pentru a ne afla în prezenţa unui început de dovadă scrisă trebuie îndeplinite trei condiţii: . 4 din Legea nr. destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”. I. Începutul de dovadă scrisă Este definit de art. Potrivit art. Dacă scrisoarea nu întruneşte condiţiile unui înscris sub semnătură privată. Boroi. Ele pot fi folosite ca mijloace de probă în măsura în care nu sunt confidenţiale. Semnătura electronică reprezintă "date în formă electronică care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare". Înscrisul în formă electronică6 Este definit de art. . de regulă cu declaraţii ale martorilor.prin conţinutul acestui înscris. . un act autentic neîntocmit în conformitate cu legea. cit. 5 din Legea nr. fiind lăsate la libera apreciere a judecătorului. dacă are încorporată. tot ca un început de dovadă scrisă este considerat şi refuzul uneia din părţi de a se prezenta la interogatoriu sau o recunoaştere parţială făcută în faţa instanţei. 111-1113. h. Această ultimă condiţie depinde de conţinutul concret al înscrisului şi este lăsată la aprecierea judecătorului. 105-106. civ.înscrisul trebuie să provină de la partea căreia i se opune sau măcar să aibă semnătura acesteia.Telegramele pot fi considerate ca înscrisuri sub semnătură privată dacă originalul este semnat de persoana precizată ca expeditor sau dacă se probează că originalul a fost prezentat la oficiul telegrafic pentru expediere de către persoana care figurează ca expeditor. 6 G. Scrisorile Scrisorile pot fi înscrisuri sub semnătură privată. faptul pretins trebuie să apară ca verosimil. care să îndeplinească condiţiile unui astfel de înscris. Aşadar.trebuie să existe un mijloc de probă în formă scrisă. în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale. De asemenea. cu înscrisul sub semnătură privată. îndeplineşte această condiţie scrisoarea prin care debitorul îşi cere scuze faţă de creditor pentru neachitarea datoriei. iar persoana care le prezintă în faţa instanţei trebuie să fi ajuns în posesia lor în mod licit. care trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi să fie generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice. dar care să nu întrunească nici condiţiile înscrisului autentic şi nici condiţiile înscrisului sub semnătură privată. cit.

civ. deoarece în acest caz sursa relatărilor martorului este determinată (mărturie secundară sau mediată).rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv. . cit.) şi actele confirmative (art. persoanele prevăzute de art..martorul trebuie să relateze instanţei doar acele date şi împrejurări pe care le-a recepţionat personal. 189 C. în principiu orice persoană poate depune mărturie. în faţa instanţei de judecată. 7 I. poate fi primită de instanţă relatarea unor împrejurări cunoscute de la o anumită persoană.. în faţa instanţei de judecată. 3. Dacă una dintre părţi nu recunoaşte înscrisul sau semnătura.). G. op. p. cu propriile sale simţuri. 10 .relatarea martorului trebuie să fie făcută oral. va avea între semnatarii lui şi între reprezentanţii acestora acelaşi efect ca şi înscrisul autentic (art. 109. Persoane care nu pot depune mărturie În măsura în care are cunoştinţă despre împrejurările cauzei. de la latinescul "testis". 6 din Legea nr. nu pot depune mărturie în procesele civile. . făcută de către o persoană străină de proces. cit.: . actele recognitive (art. se desprind două trăsături specifice ale acesteia. proc. Dacă legea cere forma scrisă ca o condiţie de probă sau de validitate a actului juridic constatat prin înscrisul în formă electronică. ci depoziţia pe care el o face în faţa instanţei de judecată. Gh. Declaraţiile în formă scrisă sau chiar în formă autentică ale unor presoane străine de proces nu au caracterul unor mărturii. 122. Trebuie precizat faptul că nu martorul constituie mijlocul de probă. op. Proba cu martori mai este cunoscută şi sub denumirea de probă testimonială. p.. SECŢIUNEA III PROBA CU MARTORI 3.). Proba cu martori (mărturia sau proba testimonială) este relatarea orală.În ceea ce priveşte forţa doveditoare a înscrisului în formă electronică căruia i s-a încorporat. Apetrei. ataşat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă. civ. ataşat sau asociat o semnătură electronică. Beleiu. deoarece instanţa şi părţile trebuie să poată adresa întrebări martorilor pentru a lămuri adevăratul sens al relatărilor acestora şi pentru a putea fi convinse de sinceritatea lor. care are cunoştinţă în mod personal despre anumite fapte trecute şi edificatoare în soluţionarea unui litigiu7. Noţiunea de mărturie Termenul de martor îşi are originea în grecescul "martyros". civ. Din definiţia dată probei cu martori. prezentă la producerea faptului.2. instanţa va trebui să dispună verificarea acesteia printr-o expertiză tehnică de specialitate. De regulă. Boroi. 114. bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii" (art. 7 din Legea nr. 1190 C. adică cel care face dovada credinţei sale. 1188 C. op. dacă acesta este recunoscut de cel căruia i se opune. în categoria "alte înscrisuri" pot fi incluse şi copiile după înscrisuri (art. această condiţie va fi îndeplinită dacă înscrisului în formă electronică "i s-a încorporat. 455/2001). civ. În schimb. 455/2001). În afara acestora.1. Nu pot fi primite de instanţă relatările despre fapte "auzite" de la alte persoane (mărturie indirectă). p. cit. 1189 C.

avocaţii.3. neexecutarea unei obligaţii contractuale. soţia. . farmaciştii. se poate dovedi cu martori producerea unui accident. se dovedesc numai cu înscrisuri. prin răspunsurile lor. art. posibilitatea de a dovedi cu martori existenţa convenţiei dintre ele şi a condiţiilor în care aceasta s-a încheiat8. notarii publici). 8 11 . valoarea de 250 de lei. civ. cu actele sau cu certificatele de stare civilă şi numai în mod excepţional cu alte mijloace de probă. civ. să fie înlocuită cu o valoare mai mare.. Reguli de admisibilitate a probei cu martori În ceea ce priveşte admisibilitatea probei cu martori.soţul. .interzişii judecătoreşti şi persoanele incapabile în general. proc. viciile de consimţământ. în cazul în care doresc să aducă modificări convenţiei. rudele sau afinii până la gradul al treilea la o pedeapsă penală sau la dispreţul public. chiar dacă este despărţit. următoarele persoane sunt scutite de a depune mărturie: . . 3. dovada cu martori este admisibilă pentru actele cu o valoare mai mică de 250 de lei (dacă o prevedere specială nu impune întocmirea actului în formă scrisă pentru a putea fi dovedit). în prezent nesemnificativă. Deoarece legea nu permite dovada cu martori în cazul actelor cu o valoare mai mare de 250 de lei. Prin aceasta se protejează conţinutul înscrisului care consfinţeşte manifestarea de voinţă a părţilor. Există însă fapte naturale care.. că părţile au prevăzut o dobândă despre care nu se face vorbire în înscris. În privinţa rudelor şi a afinilor. Aceste evenimente se dovedesc. a unui cutremur. per a contrario. acestea trebuie să îmbrace tot forma scrisă. 191 C. Nu este permis a proba cu martori că înscrisul ar cuprinde prevederi inexacte. prevede două interdicţii: . Referitor la dovada cu martori a actelor juridice. cum sunt cele referitoare la starea civilă a unei persoane (naşterea sau decesul). Se impune cu necesitate ca într-o viitoare reglementare. prin voinţa lor. 1191 C. mai puţin a descendenţilor.interdicţia de a proba cu martori actele juridice cu o valoare mai mare de 250 de lei. cum ar fi un alt termen decât cel real pentru executarea obligaţiei. au caracter supletiv. Dispoziţiile art. proc. de regulă.persoanele care îndeplinesc anumite funcţii (funcţionarii publici). un alt preţ decât cel stabilit de părţi sau că părţile ar fi modificat verbal convenţia lor constatată prin înscris (de exemplu. prevede excepţia posibilităţii de ascultare a acestora ca martori în litigiile referitoare la starea civilă şi în cele de divorţ. Potrivit art. de aceea părţile pot stabili. Din moment ce părţile au ales săşi manifeste voinţa în formă scrisă. Aşadar. că au modificat verbal termenul de executare a obligaţiei uneia din părţi).persoanele condamnate pentru mărturie mincinoasă. s-ar expune pe ei înşişi sau şi-ar expune soţul.persoanele obligate prin lege la păstrarea secretului profesional (slujitorii cultelor. 1191 C. în principiu. civ. 190 C. Actele cu o valoare mai mare de 250 de lei urmează să fie dovedite cu alte mijloace de probă (acte autentice sau acte sub semnătură privată). civ. . . medicii.interdicţia de a proba cu martori împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. Codul civil nu prevede nici o îngrădire referitor la faptele juridice stricto-sensu. art.persoanele care.

în caz de incendiu. există şi excepţii. civ. civ.restricţia nu priveşte viciile de consimţământ. mai există excepţii şi în domeniul dreptului comercial şi al dreptului familiei. civ. se vor aplica şi în materie comercială. Astfel. afini. remiterea de datorie). proba cu martori este admisibilă.. 55 C. ulterioare încheierii lui. în dreptul comercial.restricţia se aplică doar înscrisurilor preconstituite. luate separat. pentru a proba depunerea obiectelor de îmbrăcăminte în cluburi. din delicte sau cvasidelicte. secţ. Totuşi. pp. fără restricţii. nu şi la terţele persoane. practica judiciară a stabilit admisibilitatea probei cu martori pentru a dovedi actele încheiate în târguri. care pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. 1191 C. pp. ci a explicitării conţinutului acestuia.1198 C. 1197 C. com. civ. pieţe neorganizate. indiferent de valoarea actului ce trebuie dovedit. în toate aceste situaţii existând o imposibilitate materială de a preconstitui un înscris. sau naufragiu şi la depozitele ce fac călătorii în ospătăria unde trag. 12 . 1191 C. . prieteni. dec. care ar exista în cazul raporturilor dintre rude apropiate.).. . b. şi care sunt moduri de executare sau de stingere a obligaţiilor (ex.restricţia nu priveşte situaţia în care este necesară lămurirea înţelesului exact al unor clauze obscure.la obligaţiile contractate în caz de accidente neprevăzute. . Având în vedere că literatura juridică a apreciat enumerarea din art. care pot folosi orice mijloc de probă (inclusiv proba cu martori) pentru a face dovada contrară a clauzelor înserate în cuprinsul înscrisului. compensaţia. indiferent de valoarea actului. când proba cu martori este admisibilă. 1451/1963. nu se aplică referitor la 9 10 A. Supr. dacă operaţiunile respective. . cit. civ.: plata.când creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovadă scrisă dintr-o cauză de forţă majoră neprevăzută. conform art.: inundaţii. nr. deoarece acestea sunt situaţii de fapt. obiectul ilicit. civ.. cauza falsă..restricţia se referă doar la părţile participante la încheierea actului.la depozitul necesar. regulile prevăzute de art. 1191 C. civ. 1191 C. De asemenea. ilicită sau imorală. incediu). De la regulile prevăzute în art. precum şi împotriva sau peste cuprinsul înscrisului: a. . regulile prevăzute de art. civ. . în CD 1963. când există un început de dovadă scrisă. atunci când legea comercială prevede întocmirea unui înscris pentru dovedirea actelor juridice comerciale (art. în principiu. tumult. Trib.De asemenea. op. De la regulile prevăzute de art.restricţia nu se aplică în cazul stabilirii unor acte sau fapte distincte de actul constatat prin înscris. În domeniul dreptului familiei.. în legătură cu cea de-a doua restricţie în literatura9 şi practica judiciară sau precizat următoarele: . Ionaşcu.la obligaţiile care se nasc din cvasicontracte. . când creditorului nu i-a fost cu putinţă a-şi procura o dovadă scrisă despre obligaţia ce pretinde sau a conserva dovada luată. când nu era cu putinţă părţilor de a face înscrisuri. săli de sport şi alte locuri în care nu există un serviciu de garderobă organizat sau în cazul efectuării de mici reparaţii la domiciliu. ca fiind enunciativă. În acest caz nu se pune problema dovedirii împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. jurisprudenţa10 a adăugat la situaţiile enumerate mai sus şi imposibilitatea morală de a întocmi un înscris. deoarece numai ele puteau să-şi preconstituie un înscris. 183-184. precum: .. 1198 C. precum şi împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. chiar şi în cazul în care actul a fost costatat printr-un înscris autentic. 242-245. pot fi probate cu martori. conform art. precum şi în cazul unor evenimente neprevăzute (ex. echivoce. ruină.

Nu pot mărturisi minorii. care este o relatare a unei terţe persoane şi nu a uneia din părţi. În mod excepţional. 1206 alin. însă numai pentru actele încheiate de ei în calitate de reprezentanţi legali ai incapabililor. interzişii judecătoreşti precum şi persoanele capabile. SECŢIUNEA IV MĂRTURISIREA 4. Mărturisirea (recunoaşterea) nu trebuie confundată cu mărturia. 1 din Decretul nr. este un act juridic unilateral.. potrivit art. Art. p. 4. declaraţie de natură a produce efecte juridice împotriva autorului ei11. proc. Mărturia va trebui apreciată de judecător în raport de sinceritatea relatărilor martorilor şi de modul în care aceasta se integrează în ansamblul celorlalte mijloace de probă administrate în cauză. civ. 2.). 2 C. prevăzând că pot fi chemaţi la interogatoriu ocrotitorii legali pentru a face o mărturisire valabilă. Caracterele juridice ale mărturisirii sunt următoarele: 1. Avocatul uneia din părţi. neputând fi făcută decât de partea împotriva căreia îşi va produce efectele sau de un mandatar cu procură specială.1. G.. potrivit art.dovada bunurilor proprii ale soţilor. 220 C. op. Puterea doveditoare a mărturiei este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. refuzul unei persoane de a prezenta instanţei un înscris aflat în posesia sa poate fi considerat ca o recunoaştere a faptului că înscrisul cuprinde cele pretinse de cealaltă parte. În funcţie de locul unde este făcută: 11 I. p. proc. nu pote fi dedusă din tăcerea părţii. 5. proc. nu poate face o recunoaştere în numele părţii ale cărei interese le apără. 32/1954 prevăzând că dovada acestor bunuri se poate face prin orice mijloc de probă. De asemenea. Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii Mărturisirea reprezintă recunoaşterea de către una din părţi a unui fapt pe care adversarul ei îşi întemeiază o pretenţie sau o apărare. Boroi. cit. ale cărui efecte se produc independent de manifestarea de voinţă a celeilalte părţi. op.. art. dar lipsite temporar de discernământ (cei aflaţi în stare de beţie. având un mandat general. civ. 3. putând fi revocată doar dacă a fost făcută din eroare de fapt (art. 121. cit. 120. op. 4. 225 C. hipnoză). Clasificarea mărturisirii I. p. prevede o excepţie de la caracterul personal al mărturisirii. 124..3. cit. trebuie să fie expresă. 174 C. este un act juridic irevocabil. 13 . civ. este un act juridic personal. civ. Gh. 5 alin. Beleiu. Apetrei. refuzul nejustificat de a răspunde la interogatoriu sau neprezentarea la interogatoriu pot fi considerate de instanţă ca o recunoaştere sau ca un început de dovadă scrisă. trebuie să emane de la o persoană care poate dispune de drepturile sale şi care are discernământ în momentul respectiv..

Gh. mărturisire judiciară. Supr. 275.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant şi nu a restituit-o) . Ionaşcu. Forţa probantă a mărturisirii Referitor la forţa probantă a mărturisirii. Boroi. 13 A. nr. c. 14 . op. civ.. făcută în faţa instanţei de judecată în cursul procesului în care este folosită ca mijloc de probă. G. s-a susţinut că regula indivizibilităţii mărturisirii nu este obligatorie pentru judecător. op. la care adaugă o împrejurare posterioară legată de faptul pretins. dec. P.p.vol. pe lângă recunoaşterea pretenţiilor adversarului. 2.p. În raport de conţinutul acesteia: a. Aşadar. vol. Supr. p.. la starea civilă sau într-un testament. p. dec. făcută în afara instanţei care judecă litigiul. în CD 1995.).: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani de la reclamant. ci ca plată pentru prestarea unor servicii). în ceea ce priveşte caracterul mărturisirii de a putea fi sau nu divizată. Cea orală nu poate fi folosită ca mijloc de probă decât în cazurile în care este permisă dovada cu martori. De exemplu. După adoptarea Decretului nr. 301/1955. când una dintre părţi. fapt ce nu contravine rolului activ al judecătorului şi nici principiului liberei aprecieri a probelor de către judecător. Potrivit art. mărturisirea va fi extrajudiciară atunci când este făcută în faţa unei instanţe necompetente. op. Trib..p.p.. b. este inadmisibilă mărturisirea pentru dovedirea faptelor invocate în materie de divorţ. mărturisirea judiciară era considerată "regina probelor". Într-o altă opinie13. op. 127. nr. În ceea ce priveşte admisibilitatea mărturisirii.a. secţ. mărturisire extrajudiciară. În legătură cu această clasificare se pune problema indivizibilităţii mărturisirii. 2 C.. dar precizează că a restituit-o). anterior anului 1950. Andrei. Ea poate fi spontană. b. cu precizarea că ea va fi permisă numai în privinţa drepturilor de care o parte poate să dispună şi numai dacă legea nu prevede în mod expres inadmisibilitatea mărturisirii.. I. 209. mărturisirea a devenit o probă obişnuită.. mărturisire calificată. 4. care anihilează efectele recunoaşterii (ex. 339/1956. având cea mai mare putere doveditoare. cit. mărturisirea calificată sau complexă "nu poate fi luată decât în întregime împotriva celui care a mărturisit". cit. 1206 alin. în faţa procurorului. civ.. mărturisire simplă. în CD 1995. mărturisirea complexă.3. cit. civ.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant. dacă este făcută din iniţiativa părţii sau provocată în instanţă prin intermediul interogatoriului. prin posibilitatea sa de a primi sau de a înlătura mărturisirea. când una dintre părţi recunoaşte pretenţiile celeilalte. acest mijloc de probă este admisibil în toate cauzele. 205/1950. Potrivit unei opinii12. care schimbă consecinţele juridice ale recunoaşterii (ex. legate de faptul pretins. II. nefăcând decât să-l ajute pe acesta în aflarea adevărului. 1205 C. 264. secţ. Apetrei. când una dintre părţi recunoaşte integral pretenţiile celeilalte părţi (ex. se aplică în continuare indivizibilitatea mărturisirii. dar nu cu titlu de împrumut. civ. 164.. cit. dar şi cea făcută într-o scrisoare. 2. Mărturisirea extrajudiciară scrisă se dovedeşte cu înscrisul în care este cuprinsă. 129. fiind lăsată la libera 12 Trib. mai adaugă şi alte împrejurări anterioare sau concomitente. forţa ei doveditoare fiind cea a înscrisului şi putând fi combătută cu aceleaşi mijloace de probă folosite pentru combaterea înscrisului. Mărturisirea extrajudiciară poate fi orală sau scrisă. cu care să se poată proba că una dintre părţi a făcut o mărturisire orală extrajudiciară (art. Această prevedere a generat în literatura juridică puncte de vedere diferite. Beleiu. deoarece indivizibilitatea mărturisirii este subordonată principiului rolului activ al judecătorului.

2. Prezumţiile legale pot fi subclasificate. pp. este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi). prezumţii legale. civ. prezumţiile legale relative. având următoarele posibilităţi: să o folosească ca pe o probă deplină. 1203 C. împotriva cărora nu este permisă proba contrară. dacă se va ajunge la concluzia că ea nu corespunde adevărului SECŢIUNEA V PREZUMŢIILE 5. Beleiu. civ.. pornind de la faptele cunoscute. prezumţii legale absolute. ale omului) sunt deducţii logice ale judecătorului cu privire la existenţa unor fapte necunoscute. 15 . încât din existenţa faptului cunoscut se deduce existenţa faptului necunoscut. Prezumţiile constituie un mijloc de probă indirect. Fac parte din această categorie prezumţia comunităţii de bunuri a soţilor. şi prezumţia timpului legal al concepţiei. P. 1201 C.". prevăzută de art. pe care legea le stabileşte în mod expres şi limitativ. 1199 C. Apetrei. Astfel. Ele reprezintă regula în materie de prezumţii şi sunt mai numeroase decât prezumţiile legale absolute. civ. Conform art. dau posibilitatea stabilirii unor fapte necunoscute. Fac parte din această categorie prezumţia autorităţii de lucru judecat (este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect. civ. care pot fi combătute prin proba contrară. p. 125-126. neputând fi extinse pe cale de analogie. op. prezumţia de proprietate comună a zidului sau gardului care desparte două imobile vecine. după cum aceasta poate fi şi înlăturată. op. 2. În literatură juridică15.. cit.. deoarece pentru cunoaşterea existenţei unui fapt necunoscut se apelează la existenţa unui fapt cunoscut. "prezumţia legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută" şi "nici o dovadă nu este primită împotriva prezumţiei legale. prezumţiile au fost definite ca fiind acele raţionamente logice pe care legea sau judecătorul le face pentru a stabili existenţa unei anumite împrejurări.în afară numai de cazurile când legea a permis dovada contrarie. judecătorul va trebui să verifice sinceritatea şi veridicitatea ei în raport cu celelalte probe administrate în cauză. fam. în funcţie de forţa lor probatorie: 1. 5. prezumţiile simple 14 15 Gh. aflate într-o conexiune strânsă cu primele. aflat într-o strânsă legătură cu primul. 165. Clasificarea prezumţiilor I. b. ca pe o probă ce poate fi combătută prin dovada contrară.. plecând de la fapte cunoscute. cit. În funcţie de autorul lor: a. ca pe un început de dovadă scrisă. ca fiind "consecinţele ce legea sau magistratul trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut".. I. Noţiunea de prezumţie Prezumţiile sunt definite de art.apreciere a instanţei14. prezumţiile simple (judecătoreşti.. 61 C. Andrei..1. prezumţia de paternitate a copilului din căsătorie. Potrivit art. care prin legătura pe care o au în înlănţuirea logică cu altele. prevăzută de art. 1202 C.

Sunt deductive acele concluzii particulare trase dintr-o concluzie generală şi sunt inductive concluziile generale desprinse dintr-o serie de concluzii particulare. care îşi exprimă părerea asupra unor împrejurări de fapt indicate de instanţă. Noţiunea de expertiză Expertiza este mijlocul de probă la care recurge instanţa de judecată. în cele referitoare la încredinţarea copiilor minori unuia dintre părinţi. .. Expertul este persoana străină de litigiu. Prezumţiile simple sunt permise atunci când este permisă şi proba cu martori. în CD 1967. sub sancţiunea nulităţii hotărârii judecătoreşti18: . .expertize medico-legale (ex. expertiza este facultativă. proc. se prezumă că un chiriaş a plătit chiria pe toate lunile din urmă.expertize artistice (ex. . Prezumţiile simple sunt des folosite de jurisprudenţă în litigiile privind stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. dol sau violenţă. secţ. cu excepţia cazurilor în care actul este atacat pentru fraudă.: pentru determinarea situaţiei economico-financiare). aceasta este obligatorie. dacă este necesară lămurirea unor împrejurări de fapt. Junimea. în procesul de punere sub interdicţie judecătorească. . p. . proc. Ei pot fi recuzaţi în aceleaşi condiţii şi pentru aceleaşi motive ca şi un judecător. . Supr.expertize criminalistice ale scrisului (ex. civ. Ştefania Rauschi. putând fi combătute prin proba contrară. dec. 178.expertiza medico-legală psihiatrică referitoare la discernământul persoanei.: pentru stabilirea unui fals). pentru stabilirea capacităţii de muncă).expertize tehnice (ex. 201-214 C. Popa.. . . conform art.2. 18 Şt. p. 158. Forţa doveditoare a prezumţiilor simple este lăsată la libera apreciere a judecătorului. vol. 24-27 C.pentru stabilirea valorii. . cit.expertiza în construcţii. Tipuri de expertiză Expertizele se pot efectua în următoarele domenii de activitate: . 16 .: pentru stabilirea autenticităţii operelor de artă).: . Drept civil. 2000.expertiza medico-legală pentru determinarea vârstei şi sexului copilului. Prezumţiile simple sunt nelimitate ca număr şi pot fi deductive sau inductive. ce îşi exprimă opinia pe baza cunoştinţelor acumulate şi a cercetărilor făcute asupra cazului concret17.expertize contabile (ex. a vechimiii bunurilor sau a stării lor de funcţionare. II.expertiza topografică prvind întinderea terenurilor. În general. De exemplu.pentru punerea unei persoane sub interdicţie judecătorească. Gh. întemeindu-se pe cunoştinţe de specialitate. ci nişte specialişti numiţi experţi. iar caracterul lor este unul relativ. sexului. SECŢIUNEA VI EXPERTIZA 6..de determinare a vârstei. Persoana juridică. nr. Este reglementată în art. 6. 159. p. pentru care se cer cunoştinţe de specialitate. 1200/1967. Iaşi.pentru stabilirea discernământului.sunt "lăsate la luminile şi înţelepciunea magistratului". în procesul de înregistrare tardivă a naşterii. . filiaţiei.expertiza tehnică a accidentelor de circulaţie). op. pe care judecătorul nu le posedă.: . civ. dar în următoarele cazuri. civ.. Persoana fizică. Teroria generală. 16 17 Trib.1. 204 şi art.a. dacă a păstrat chitanţa de plată a chiriei doar pe ultima lună16. Ed. Rauschi ş. Ştefan Rauschi.

conform art. Raportul trebuie depus cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată pentru ca părţile să-l cunoască şi eventual să facă obiecţiuni. Acest 19 20 Şt. proc. Expertiza se poate efectua în instanţă. când experţii nu au nevoie de cercetări mai ample. Constatările expertului reţinute de instanţă fac dovadă până la înscriere în fals. Şt. Dacă pentru efectuarea expertizei. Rauschi ş.. este necesară deplasarea şi cercetarea în teren. grăniţuiri ale terenurilor. în termen de 3 zile de la numirea expertului. dacă experţii au nevoie de timp pentru cercetări. 17 . proc. 161. 215-217 C... civ. proc. op. Partea care a solicitat expertiza este obligată ca. instanţa numeşte comisia formată din 1 sau 3 experţi de pe listele aflate la tribunal prin încheiere. judecătorul nefiind legat de concluziile experţilor19. cit. sau în afara instanţei. când această împrejurare are importanţă pentru rezolvarea litigiului20. 207 C. civ. Noţiunea de cercetare la faţa locului Cercetarea la faţa locului este mijlocul de probă cu ajutorul căruia instanţa constată în mod direct.1. să depună suma stabilită ca onorariu. data depunerii raportului de expertiză şi onorariul cuvenit expertului. p. ea poate dispune întregirea ei printr-un supliment de expertiză sau efectuarea unei noi expertize numite contraexpertiză. Potrivit art 301 C. Forţa probantă a expertizei În ce priveşte forţa probantă a expertizei. Efectuarea cercetării la faţa locului Probele materiale sunt cercetate de instanţă la sediul său ori prin deplasarea ei la faţa locului.. cit. conform art. SECŢIUNEA VII CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI 7. mai îndepărtată de sediul instanţei de judecată. trebuie să motiveze decizia. drepturile de servitute sau degradările de imobile. expertul este obligat să convoace părţile la locul respectiv. la faţa locului.6. întrebările la care trebuie să răspundă experţii. potrivit art. proc. Totuşi. 207 C. 6. aceasta este lăsată la libera apreciere a instanţei de judecată. op. 7. civ. constatările lor consemnându-se într-un raport de expertiză care se înaintează instanţei în termenul stabilit de ea. când implică cercetări într-o altă localitate.4. şi se utilizează în procesele privind spaţiul locativ. proc. Efectuarea expertizei Una din părţile în litigiu sau judecătorul poate propune şi încuviinţa efectuarea expertizei. dar nu se vor putea combina. civ. 163. părerile lor consemnându-se într-un proces-verbal. Dacă două expertize sunt contradictorii se va reţine una ori se vor înlătura ambele.2. civ. situaţia unui obiect. când el le înlătură. indicând obiectul expertizei. Dacă instanţa nu este lămurită pe deplin de expertiza făcută. dacă acestea nu pot fi aduse în instanţă datorită volumului sau greutăţii. Rauschi.3. Este reglementată în art.. Expertiza se poate efectua şi prin comisie rogatorie. 212 C. p. Raportul de expertiză poate fi discutat în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată.a.

Bucureşti. 6. Drept civil. Cercetarea la faţa locului se poate efectua şi printr-o comisie rogatorie de către o altă instanţă decât cea care judecă litigiul. 1999. Bucureşti. 3. Ed. Drept civil. 2000. 11.. Drept civil român.. Ankarom. Rezultatul se consemnează întrun proces-verbal. Bucureşti. Pop T. Bibliografie: 1. 2002. Lumina Lex.. 13. spre deosebire de cel penal. Bucureşti.. 4. Unii autori consideră că cercetarea la faţa locului şi expertiza nu sunt veritabile mijloace de probă. Junimea. când obiectul procesului este situat într-o altă localitate.. Bucureşti. 2002. Ed. Drept civil. 14. vol.. calităţile lor speciale. Andrei Petru P. Introducere în dreptul civil. Persoana fizică. Ed. Ed. 1993. 6. Partea generală. Poenaru E. 8. 7.. 9. Iaşi.. Elementele dreptului civil. Iaşi.. pentru care se citează părţile. ci doar mijloace tehnice de valorificare a probelor materiale. motiv pentru care nu sunt reglementate expres de Codul de procedură civilă21. fixând un termen pentru efectuarea ei. I. Ungureanu O. Bucureşti. Ed. Şansa. p. Ed.. 10. Legea nr. la cererea unei părţi sau din oficiu. All Beck. Partea generală. Cheltuielile de deplasare pentru efectuarea cercetării la faţa locului sunt suportate de partea care a cerut acest mijloc de probă sau de partea în interesul căreia se face. Introducere în dreptul civil. 21 Definiţi proba. All Beck. 16. Codul civil. 1967. Boroi G. Partea generală. Argonaut. Persoana fizică. 1998. Ed. Persoana juridică.. Partea generală. Partea generală.M. care reprezintă obiecte ce. 15..... împreună cu eventualele schiţe realizate. All Beck. care se depune la dosarul cauzei. putând fi discutată în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată. Cluj-Napoca.Cosmovici P. op. Venus. 18 .. Rauschi Şt. Tratat de drept civil. 5. Apetrei I. 2. 2003. prin aspectul lor exterior. În ce acte normative sunt reglementate mijloacele de probă? Ce fapte nu pot face obiectul probei? Cui îi revine sarcina probei în procesul civil? Prezentaţi cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei. 2005. Ed. 1993. Drept civil. Ed. 12. Persoanele. Ed. Ionaşcu T. Iaşi. 7. cit. Rauschi Şt. 8. Ed. Popa Gh. 4. Ionaşcu A. 455/2001 privind semnătura electronică. 1998. Introducere în dreptul civil. Beleiu Gh. Dogaru I. Probele în procesul civil. Manual de drept civil. All Beck. 1969. Întrebări de evaluare: 1. Ce înseamnă un înscris preconstituit? Boroi G. Subiectele dreptului civil. Bucureşti. 3.. Ştiinţifică. Universul Juridic. ar putea prezenta interes probatoriu. 1998. 2. Ed. Persoanele. Probele materiale sunt mai puţin utilizate în procesul civil. Lupan E. Care sunt condiţiile de admisibilitate a probei? Definiţi înscrisul. Bucureşti. Ed.mijloc de probă se încuviinţează de instanţă. Drept civil. Drept civil român.. semnele sau urmele rămase pe ele. Teoria generală. Teoria generală. 5. Academiei. Apetrei I. Codul de procedură civilă. 135. Teoria generală.

Ce forţă probantă are înscrisul autentic? 12.9. 23. 41. În ce situaţii se recurge la acest mijloc de probă? Daţi exemple de litigii în care se utilizează cercetarea la faţa locului. Definiţi prezumţiile. Definiţi înscrisul autentic. Cine realizează cercetarea la faţa locului? 48. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul sub semnătură privată. înscrisul sub semnătură privată? 17. Ce forţă doveditoare are expertiza? 45. Ce condiţie obligatorie trebuie să îndeplinească înscrisul sub semnătură privată? 16. 47. 14. Daţi exemple de expertize realizate în diferite domenii de activitate. Ce restricţii cunoasteţi în materia utilizării probei cu martori pentru dovedirea actelor juridice? 26. Definiţi mărturia. Ce avantaje prezintă înscrisul autentic? 11. Există sau nu o deosebire între mărturie şi mărturisire? 30. Ce alte condiţii trebuie să îndeplinească. Ce forţă probantă au prezumţiile simple? 39. Ce persoane nu au voie să depună mărturie? 24. Recunoaşterea faptelor pretinse de partea adversă în procesul civil este suficientă pentru tranşarea litigiului. Ce forţă probantă are mărturia? 28. 40. Ce deosebire există între o mărturisire calificată şi o mărturisire complexă? Acestea pot fi fragmentate de judecător? 33. 10. 46. Ce diferenţă există între prezumţiile legale absolute şi cele relative din punct de vedere al forţei probante? Daţi exemple de prezumţii din ambele categorii. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul autentic mai poate fi valorificat de către părţi în alt fel? 13. 29. Cum se concretizează cercetarea la faţa locului? 19 . instanţa poate să le combine concluziile? 44. Definiţi cercetarea la faţa locului. Ce înseamnă o mărturisire extrajudiciară? 32. 31. Ce înseamnă un început de dovadă scrisă? 21. 42. Daţi un exemplu. Cum poate deveni data înscrisului sub semnătură privată dată certă? 18. 37. Cum se poate efectua expertiza? 43. Ce forţă probantă are înscrisul sub semnătură privată? 15. 20. Ce persoane sunt scutite de a depune mărturie? 25. Definiţi înscrisul sub semnătură privată. sau aceasta este o probă lăsată la aprecierea judecătorului? 34. Care sunt excepţiile de la aceste restricţii? 27. nefiind necesară administrarea altor probe. Definiţi răbojul. Dacă s-au realizat două expertize cu soluţii diferite. Definiţi prezumţiile simple. Definiţi mărturisirea. Definiţi expertiza. Daţi exemple de înscrisuri nepreconstituite. mai poate fi valorificat în alt fel de către părţi? 19. în anumite situaţii. Daţi exemple de litigii în care expertiza este obligatorie. Există vreo restricţie în utilizarea prezumţiilor simple? 38. 22. Prezentaţi caracterele juridice ale mărturisirii. 35. 36.

20 .

CAPITOLUL II MODALITĂŢILE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE MODALITĂŢI În afară de elementele esenţiale (condiţiile de valabilitate) ale actului juridic civil. stabilite de lege sau prin voinţa părţilor. Sunt afectate de astfel de modalităţi. modalităţi legale. de care depind doar efectele actului juridic şi nu valabilitatea acestuia. modalităţile sunt. unele acte juridice pot fi afectate de anumite împrejurări viitoare. modalităţile nu sunt împrejurări accidentale. în principiu. pot exista sau pot lipsi. iar în lipsa lor actul juridic nu produce efecte. stabilite prin voinţa părţilor. SECŢIUNEA III TERMENUL Noţiune: Termenul este acel eveniment viitor şi sigur de îndeplinirea căruia depinde naşterea. adopţia sau căsătoria nu pot fi încheiate pentru un anumit termen sau cu o anumită condiţie. În raport cu elementele esenţiale ale actului juridic civil. Modalităţile actului juridic civil sunt acele împrejurări viitoare de a căror producere depinde existenţa sau exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor rezultate dintr-un act juridic. recunoaşterea filiaţiei. De exemplu. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA MODALITĂŢILOR I. împrejurări accidentale. Anumite acte juridice. modalităţi convenţionale. ci ţin de esenţa actului. contractul de asigurare. Actele juridice civile pot fi afectate de următoarele modalităţi: termenul. contractul de depozit. contractul de închiriere. numite modalităţi. în general. condiţia ori sarcina. de exemplu. modificarea sau stingerea exerciţiului drepturilor subiective şi a executării obligaţiilor 21 . În funcţie de izvorul lor: a. nu pot fi afectate de modalităţi. Aşadar. legate de starea civilă a persoanei fizice. la încheierea unui act juridic. astfel de elemente neesenţiale. b. actul juridic fiind valabil şi în ipoteza în care aceste modalităţi nu sunt prezente. prevăzute de lege. În acest caz.

Anterior scadenţei termenului suspensiv se vor produce următoarele efecte: . Ed. dacă termenul nu a fost stabilit de către părţi).creditorul poate lua măsuri de conservare a creanţei sale.civile. termen neprecis. prevăzut de art. el face o plată valabilă. Clasificare: I. riscul contractului anterior îndeplinirii termenului suspensiv este suportat de dobânditor. a cărui dată exactă de împlinire este cunoscută în momentul încheierii actului juridic. 23 I. Drept civil. 1022-1025 C. civ.în cazul actelor translative de drepturi reale referitoare la bunuri individual determinate. Bucureşti. op.: instanţa poate acorda cumpărătorului unui imobil un termen de graţie pentru plata preţului sau poate stabili un termen împrumutatului pentru restituirea împrumutului. a cărui dată de împlinire nu este cunoscută în momentul încheierii actului juridic. . 22 . Venus. şi produce efecte numai pentru viitor. 1101 C. adică a efectelor actului juridic civil22. Beleiu. cit. deoarece acesta a devenit proprietar din momentul încheierii actului juridic. În funcţie de izvorul său: a. Este reglementat în art. termen legal. deşi se cunoaşte că acel eveniment se va împlini (ex.creditorul nu va putea cere executarea obligaţiei înainte de împlinirea termenului şi nu va putea opune debitorului compensaţia. 700 alin. Posterior scadenţei termenului suspensiv. se vor produce următoarele efecte: 22 Gh. însă exercitarea drepturilor şi executarea obligaţiilor este amânată până la împlinirea termenului. Ed. . . la a cărui împlinire încep exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex. Majoritatea termenelor sunt convenţionale. termen precis. termen convenţional. pp. termen suspensiv. drepturile şi obligaţiile părţilor iau naştere chiar din momentul încheierii actului juridic. obligaţia debitorului devenind exigibilă. neavând putere retroactivă.: 1 decembrie 2006) sau printr-un interval de timp faţă de momentul încheierii actului (ex. În funcţie de efectele sale23: a. dar a cărui dată este neprecisă).creditorul nu poate exercita acţiunea oblică sau acţiunea revocatorie înainte de împlinirea termenului suspensiv.termenul de prescripţie extinctivă nu va începe să curgă până la împlinirea termenului suspensiv. Apetrei. 184. termen judiciar. b. III. civ. potrivit art. dar nu mai poate solicita restituirea prestaţiei. stabilit prin voinţa părţilor.. 2003. civ. 1 C. Drept civil român. acordat debitorului de către instanţa de judecată pentru executarea obligaţiei sale. p. 182. Poate să fie stabilit printr-o dată calendaristică (ex. 187-189. .: termenul de 6 luni pentru acceptarea moştenirii. b. Partea generală. .: peste doi ani). împrumutătorul nu va putea cere restituirea bunului împrumutat până în momentul împlinirii termenului stabilit).dacă debitorul execută benevol obligaţia sa înainte de împlinirea termenului suspensiv. p. stabilit de lege (ex. În funcţie de gradul de cunoaştere a momentului împlinirii sale: a. c. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil. 2005. II.: testamentul îşi va produce efectele la decesul testatorului – eveniment sigur. Apetrei.: în contractul de împrumut. (ex. Universul juridic. care începe să curgă de la data deschiderii succesiunii). I. În ce priveşte efectele termenului suspensiv.

termenul este presupus totdeauna că s-a stipulat în favoarea debitorului. Dacă nu se îndeplineşte condiţia suspensivă. iar dacă acesta nu o execută de bună-voie. G. 1616 C. depozitul trebuie să se restituie deponentului îndată ce s-a reclamat. raportul juridic dintre părţi nu se va naşte şi. în consecinţă. SECŢIUNEA IV CONDIŢIA Noţiune: Condiţia este acel eveniment viitor şi nesigur de îndeplinirea căruia depinde însăşi existenţa (naşterea sau stingerea) actului juridic civil. chiar când s-ar fi stipulat prin contractul de depozit un anume termen pentru restituirea lui. dacă în convenţie nu s-a prevăzut altfel. condiţia trebuie să fie posibilă. . 10041021 C. IV. 196-197. În ce priveşte efectele condiţiei suspensive.debitorul trebuie să-şi execute obligaţia. care reprezintă regula. cit.. În ceea ce priveşte efectele termenul extinctiv. termen în favoarea debitorului. 2002. . termen stabilit în favoarea ambelor părţi.. chiriaşul trebuie să elibereze locuinţa). Astfel. Clasificare: I. care constituie excepţia de la regulă. civ. dacă mă voi muta în străinătate). pp. Ed. Drept civil. în momentul împlinirii termenului. iar pentru perioada posterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul eveniente conditione. În funcţie de beneficiarul său: a. Pentru a fi valabilă. 25 Pentru perioada anterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul pendente conditione. aceasta va produce următoarele efecte: 24 I.: îţi vând apartamentul meu. acestea constau în stingerea drepturilor şi a obligaţiilor părţilor. conform art. 188-189. b. Beleiu. Astfel. Este reglementată în art. În funcţie de efectele sale24: a. All Beck. Gh. termen extinctiv.. prevede o excepţie de la aplicarea termenului extinctiv în materia contractului de locaţiune. Dacă se îndeplineşte condiţia suspensivă.prescripţia extinctivă va începe să curgă din momentul împlinirii termenului suspensiv. drepturile şi obligaţiile părţilor încetează. b. are dreptul de a proceda la executarea silită. condiţie suspensivă. de a cărei îndeplinire depinde naşterea actului juridic şi implicit a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex. Reînnoirea tacită a contractului de locaţiune poartă denumirea de tacita reconducţie. Anterior scadenţei termenului extinctiv. op. 193-194. Din momentul împlinirii termenului extinctiv. Boroi. Persoanele. civ. ca în materia contractului de asigurare. op. licită şi morală.: în contractul de închiriere. . nu se vor naşte nici drepturile şi obligaţiile părţilor. civ. la a cărui împlinire se stinge exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex. 23 . cit. Condiţia produce efecte retroactiv din momentul încheierii actului juridic. 1437 C. ca şi cum acestea ar fi pure şi simple. Partea generală. după expirarea termenului stipulat prin contractul de locaţiune. Apetrei. anterior îndeplinirii condiţiei25. pp. c.. actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv. termen în favoarea creditorului.debitorul poate opune creditorului compensaţia. pp. 1024 C. Art. civ. atunci se consideră locaţiunea ca reînnoită. părţile îşi exercită drepturile şi îşi execută obligaţiile. dacă locatarul rămâne în locuinţă şi este lăsat în posesia ei. Conform art..creditorul are dreptul să ceară debitorului executarea obligaţiei. Bucureşti.

ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu.creditorul nu poate cere debitorului executarea obligaţiei. . . contractul de vânzare-cumpărare se va desfiinţa cu caracter retroactiv. Dacă se îndeplineşte condiţia rezolutorie. ca şi cum nu ar fi fost afectat de condiţie. b. . în consecinţă. .creditorul poate cere debitorului executarea obligaţiei asumate. . părţile se vor afla în situaţia anterioară încheierii actului. În cazul în care condiţia suspensivă nu se îndeplineşte.creditorul poate înstrăina dreptul său afectat de condiţie suspensivă. iar debitorul trebuie să o execute. . actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv. vânzarea se va desfiinţa). iar drepturile constituite de creditor în favoarea terţilor se desfiinţează. contractul de vânzare-cumpărare se va consolida cu caracter retroactiv. . de a cărei îndeplinire depinde desfiinţarea actului juridic şi implicit stingerea retroactivă a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex. anterior îndeplinirii condiţiei. civ. ca urmare a faptului că dreptul său sub condiţie suspensivă s-a desfiinţat.. iar dobânditorul bunului va avea dreptul la fructe doar din momentul îndeplinirii condiţiei. . . atât prin acte între vii.transmisiunile de drepturi reale făcute de titularul dreptului sub condiţie suspensivă se consolidează.în actele translative de drepturi reale. 24 .riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de cel care l-a înstrăinat.creditorul poate cere şi obţine garanţii pentru creanţa sa. vânzătorul)26. neafectat de condiţie: .actele de administrare făcute de cel care a înstrăinat bunul înainte de îndeplinirea condiţiei rămân valabile. dacă voi reveni în ţară. .fructele culese de cel care a înstrăinat bunul sub condiţie suspensivă rămân ale sale.nu poate opera compensaţia. Posterior îndeplinirii condiţiei suspensive. acestea sunt obligate la restituirea lor în mod reciproc. însă. În ceea ce priveşte efectele condiţiei rezolutorii. însă. 26 Se aplică regula res perit domino. cât şi prin acte pentru cauză de moarte. dacă plăteşte. urmând a fi primit de subdobânditor tot sub condiţie rezolutorie.dobânditorul unui bun individual determinat sub condiţie rezolutorie devine proprietar şi. Dacă nu se îndeplineşte condiţia rezolutorie. neafectat de condiţie: .dacă părţile au efectuat prestaţii. poate cere restituirea prestaţiei. ca şi când acesta nu s-ar fi încheiat: . . afectat de o condiţie rezolutorie.: îţi vând apartamentul meu. .prescripţia extinctivă nu va curge. ca şi când nu s-ar fi încheiat.drepturile constituite de către debitor în favoarea unor terţe persoane se consolidează. conform art 1018 alin. adică a proprietarului bunului (de exemplu.garanţiile constituite de creditori se vor desfiinţa. actul juridic produce efecte ca şi cum ar fi un act pur şi simplu. . riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat va rămâne în sarcina debitorului. .plata executată anticipat de debitor rămâne valabilă.creditorul poate face acte de conservare a dreptului său.dreptul dobândit. suportă riscul pieirii bunului. poate fi transmis prin acte între vii sau prin acte pentru cauză de moarte. . condiţie rezolutorie. De la regula retroactivităţii efectelor condiţiei suspensive îndeplinite există următoarele excepţii: . 1 C.debitorul nu datorează nimic.prescripţia extinctivă va curge doar din momentul îndeplinirii condiţiei.

în literatura de specialitate condiţia a mai fost clasificată în condiţie posibilă şi imposibilă. Condiţia potestativă pură suspensivă a cărei îndeplinire depinde de voinţa debitorului este nulă (ex. .: îţi vând inelul. 1010 C. în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului juridic.actele de administrare făcute de dobânditorul sub condiţie rezolutorie de bună-credinţă rămân valabile. neafectat de condiţie.Posterior împlinirii condiţiei rezolutorii. civ. condiţie mixtă. civ. II. condiţia rezolutorie îndeplinită va produce efecte numai pentru viitor. În funcţie de natura împrejurărilor de care depinde îndeplinirea sau neîndeplinirea ei: a.termenul produce efecte numai pentru viitor (ex nunc). Ea poate fi: . .termenul afectează numai efectele actului juridic. 1008 C.: dacă nu voi promova examenul de conducere. dacă mă voi muta într-un alt cartier).termenul este o împrejurare sigură ca îndeplinire. b. . produce efecte retroactiv (ex tunc). Între termen şi condiţie există următoarele deosebiri: . În funcţie de modul de formulare a ei: a. De la regula desfiinţării retroactive a actului juridic afectat de o condiţie rezolutorie îndeplinită există următoarele excepţii: . 25 . b. III.condiţie potestativă simplă. în principiu. îţi voi vinde umbrela).drepturile constituite sau transmise de dobânditor unor terţe persoane vor fi desfiinţate cu caracter retroactiv27. dacă vreau)28.părţile sunt obligate să îşi restituie în mod reciproc prestaţiile efectuate. Pornind de la prevederile art.: îţi voi plăti preţul. în timp ce condiţia este o împrejurare nesigură cât priveşte îndeplinirea sa. morală şi imorală. considerându-se că drepturile şi obligaţiile părţilor nu au existat niciodată: . actul juridic se consolidează ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu. a cărei îndeplinire depinde exclusiv de voinţa uneia din părţi (ex. În cazul în care condiţia rezolutorie nu se îndeplineşte.în cazul actelor juridice cu executare succesivă. şi nu de voinţa părţilor (ex.: îţi vând garajul meu. a cărei îndeplinire depinde de hazard. licită şi ilicită. condiţie negativă.fructele culese de dobânditorul sub condiţie rezolutorie nu vor trebui restituite.: îţi vând autoturismul meu. constând într-un eveniment care urmează a se îndeplini (ex. Conform dispoziţiilor art. .: îţi vând autoturismul. condiţie cazuală. . pe când condiţia. c.riscul produs va fi suportat de dobânditor. rămânând în proprietatea sa. a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţile actului juridic. cât şi de un fapt exterior sau de voinţa unei persoane nedeterminate (ex. . constând într-un eveniment care urmează a nu se produce (ex. dacă vei promova examenul de conducere). dacă soţul meu îmi va cumpăra altul). actul juridic se desfiinţează cu caracter retroactiv. a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţi şi de voinţa unei alte persoane determinate (ex. condiţie pozitivă. dacă vreau). 27 28 Se aplică principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis. a cărei îndeplinire depinde atât de voinţa uneia din părţi.condiţie potestativă pură. îţi voi vinde autoturismul meu).: dacă nu va mai ploua în această primăvară. condiţie potestativă.. . în calitatea sa de proprietar sub condiţie rezolutorie. astfel încât va fi obligat să plătească preţul bunului.

Beneficiarul nu stabileşte nici un raport juridic cu dispunătorul.SECŢIUNEA V SARCINA Noţiune: Sarcina este o obligaţie de a da.: dispunătorul impune gratificatului ca suma de bani donată să fie folosită pentru cumpărarea unui apartament). Apetrei. În funcţie de valabilitatea sarcinii: a. Sarcina poate interveni numai în cazul actelor juridice cu titlu gratuit. În ceea ce priveşte efectele sarcinii. b.sarcina afectează doar efectele actului juridic. . c. fie executarea silită a sarcinii. astfel încât actul juridic nu va mai fi cu titlu gratuit. fiind creditorul direct al gratificatului. sarcină ilicită.. care contravine normelor de convieţuire socială. Sarcina poate schimba natura actului juridic în cazul în care constă într-o obligaţie egală sau mai mare cu valoarea donaţiei.în timp ce sarcina poate fi instituită numai pentru liberalităţi. II. 828-830 C. dar nu şi revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii. beneficiarul va putea cere doar executarea sarcinii.) şi a testamentelor (art. cu sarcina acestuia din urmă de a plăti o rentă viageră unui terţ).revocarea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii trebuie solicitată instanţei de judecată. mai exact în cazul liberalităţilor (donaţii sau legate). ca şi cum acesta ar fi fost un act juridic pur şi simplu. 930 C. sarcină în favoarea unei terţe persoane (ex. 197. 29 I. condiţia poate afecta atât actele juridice cu titlu oneros. b. În funcţie de persoana beneficiarului: a.). op. Între sarcină şi condiţie există următoarele deosebiri: . c. Aceasta poate fi stabilită doar printr-un contract de donaţie. în principiu. instanţa de judecată doar constatând efectele produse de realizarea sau nerealizarea condiţiei. se poate opta între a cere fie rezoluţiunea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii.: testatorul dispune de averea sa în favoarea gratificatului. nu şi printr-un testament. sarcină imposibilă. a face sau a nu face impusă de către dispunător gratificatului. care nu poate fi îndeplinită. care este neconformă cu legea. sarcină imorală. în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului. cit. ci. Neexecutarea sarcinii nu atrage după sine nevalabilitatea actului. sarcină în favoarea gratificatului (ex. îndeplinirea acesteia de către gratificat consolidează actul juridic. ci cu titlu oneros29. Clasificare: I. . sancţiunea revocării acestuia. dar există o serie de prevederi speciale legate de sarcină în materia donaţiilor (art. p. civ. În cazul neîndeplinirii ei. 26 .: sarcina pe care donatorul o impune gratificatului de a-i plăti o datorie faţă de un terţ). în consecinţă. în cadrul unei donaţii sau al unui testament. în timp ce condiţia operează de drept. civ. În Codul civil nu există o reglementare cu caracter general a sarcinii. cât şi actele juridice cu titlu gratuit. sarcină în favoarea dispunătorului (ex.

Ed. Ankarom. Cosmovici P.. Teoria generală. 1967. Ed. cât şi retroactiv? 12. Termenul produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor. 3. Lupan E.. Şansa. Definiţi condiţia. Persoana fizică. Ed. 1993. Ed. Partea generală. Persoanele. În ce constă diferenţa dintre condiţia suspensivă şi cea rezolutorie? 14. Daţi un exemplu de sarcină în favoarea gratificatului..Bibliografie: 1.. Definiţi termenul neprecis şi daţi un exemplu de astfel de termen. Iaşi. Argonaut. Venus. Pop T. Bucureşti. Universul Juridic. 11. Academiei. 13. 1998. Introducere în dreptul civil. Ed. Persoanele. Rauschi Şt. 6. Teoria generală. Ungureanu O. Partea generală. Poenaru E. 5. Drept civil. Bucureşti. All Beck. Partea generală.. Bucureşti.. 7.. 12. I. Ed. 2002. Drept civil. Definiţi termenul. 1993. Explicaţi noţiunea de termen judiciar. Popa Gh. Drept civil român.M. Junimea. Definiţi modalităţile actului juridic civil. Ed. Ed. 2000.. All Beck. 10. Apetrei I.. Bucureşti. Drept civil. Tratat de drept civil. Care sunt efectele condiţiei suspensive anterior îndeplinirii sale şi posterior acesteia? 15. 3. 2005. Teoria generală. Condiţia produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor. All Beck. Condiţia afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 13. 11. Codul civil. În ce constă diferenţa dintre termenul suspensiv şi cel extinctiv? 8. Clasificaţi sarcina în funcţie de beneficiarul acesteia. Manual de drept civil. 10. Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil. Întrebări de evaluare: 1. cât şi retroactiv? 4. Ed. Bucureşti. Daţi un exemplu de condiţie cazuală şi un exemplu de condiţie mixtă. 1999. 2.. Introducere în dreptul civil. Bucureşti. 27 . Partea generală. 19. 18. Beleiu Gh. 2002. Ed. 1998. Boroi G. 4. Iaşi. Lumina Lex. Elementele dreptului civil. Apetrei I. Drept civil. Sarcina poate apărea în orice act juridic sau numai în cazul liberalităţilor? 20. 2. Rauschi Şt... Care este diferenţa dintre condiţia potestativă pură şi cea potestativă simplă? 17. Drept civil. Ed. Explicaţi noţiunea de tacită reconducţie. Dogaru I. 1998. 7. 2003.. Care sunt efectele termenului suspensiv anterior scadenţei sale şi posterior acesteia? 9. Termenul afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 5. Bucureşti. Partea generală. Persoana juridică. Andrei Petru P. Care sunt excepţiile de la retroactivitatea condiţiei suspensive? 16. 8. All Beck.. 21. Definiţi sarcina. 6. Persoana fizică. Ionaşcu T. vol. Cluj-Napoca. 9.. Ed. Iaşi.

28 .

Astfel. cit. iar dacă actul juridic este nenumit (atipic). convenţia se interpretează în favoarea celui care se obligă. op. în funcţie de care se determină regimul juridic aplicabil actului respectiv.dispoziţiile îndoielnice se interpretează potrivit obiceiului locului unde s-a încheiat actul juridic. Interpretarea actului juridic civil este supusă regulilor prevăzute de art. 29 .când există îndoială. ultima fiind necesară pentru a califica actul juridic sau pentru a determina înţelesul clauzelor actului juridic.clauzele obişnuite ale unui act juridic se subînţeleg. civ.clauzele unui act juridic se interpretează unele prin altele. .actul juridic va fi interpretat în funcţie de voinţa reală a părţilor şi nu după sensul literal al termenilor. 192. şi în alte acte normative cu prevederi speciale referitoare la efectele altor contracte civile31. 32 G. Sunt reglementate de art. dându-se fiecăreia dintre ele înţelesul care rezultă din actul întreg. Legea nr.CAPITOLUL III EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE EFECTE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL Efectele actului juridic civil constau în drepturile subiective şi obligaţiile civile corelative care se nasc. Atunci când efectele unui act juridic nu sunt suficient de clare.: . 977985 C. 970 alin. cit. Legea nr. cit. De exemplu.. .efectele actului juridic sunt cele avute în vedere la încheierea sa. Boroi. create.termenii susceptibili de două înţelesuri se interpretează în înţelesul ce se potriveşte mai mult cu natura contractului. . civ. 2 C. chiar dacă nu sunt prevăzute în mod expres în cadrul actului juridic. 969-985 C. . dar şi cele pe care echitatea.. Operaţiunea de determinare a efectelor actului juridic civil se realizează prin dovedirea şi interpretarea actului juridic civil. şi de art. p. op. alcătuind conţinutul raportului juridic civil stabilit între părţi30. vor fi incidente normele generale aplicabile obligaţiilor civile. 16/1994 privind contractul de arendare. .202. va fi guvernat de regulile expres prevăzute de lege pentru actul juridic respectiv.atunci când o clauză poate primi două înţelesuri. dacă actul juridic este numit (tipic). Determinarea efectelor actului juridic civil presupune stabilirea drepturilor civile subiective şi a obligaţiilor civile corelative. Calificarea actului juridic presupune încadrarea lui într-o anumită categorie. modificate sau stinse prin actul juridic civil 32. p. 219. p. op. 135/1995 privind contractul de asigurare. ea se va interpreta în sensul în care poate avea un efect şi nu în sensul în care nu ar produce nici unul. Gh. Beleiu. . obiceiul sau legea le conferă obligaţiei. 30 31 I Apetrei. civ. se modifică sau se sting prin încheierea actului juridic civil. pe lângă operaţiunea de calificare este necesară şi stabilirea înţelesului unor clauze ale acestuia. ..

Părţile sunt autorii unui act juridic încheiat personal sau prin reprezentare. ipotecă. 974 C..convenţia nu cuprinde decât lucrurile asupra cărora părţile şi-au propus a contracta. p.: doi soţi. cum şi în ce condiţii se produc aceste efecte şi sunt următoarele: 1. care nu beneficiază de o garanţie reală (gaj. 1 C. achiziţionează un apartament de la alţi doi soţi. terţi. 973 C. privilegiu) pentru realizarea dreptului lor de creanţă. Avânzii-cauză sunt persoanele care. reprezentând o parte – cumpărătorul. SECŢIUNEA II PRINCIPIUL RELATIVITĂŢII EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL Acest principiu răspunde la întrebarea faţă de cine se produc efectele actului juridic civil şi este consacrat de dispoziţiile art. civ. principiul relativităţii efectelor actului juridic civil.atunci când se dă un exemplu pentru explicarea efectelor unui act juridic. 222. principiul în discuţie este fundamentat şi pe ideea de libertate individuală a persoanei. datorită legăturii juridice cu părţile actului juridic. fiind străine faţă de actul juridic încheiat. Stabilirea unui raport juridic creează pentru creditor posibilitatea de a-şi exercita drepturile şi generează pentru debitor obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească. opozabilitate şi inopozabilitate. Principiul se întemeiază pe caracterul voliţional al actului juridic. Prin parte se desemnează atât autorul unui act juridic unilateral.vânzătorul). Creditorii chirografari reprezintă categoria creditorilor obişnuiţi. Astfel. . civ. cât şi una din părţile unui act juridic bilateral sau multilateral. neque prodesse potest (un act încheiat între anumite persoane nu avantajează şi nici nu dezavantajează pe altcineva). nu se poate susţine că efectele au fost restrânse la cele din exemplul folosit. cu titlu universal sau cu titlu particular (noţiuni deja studiate) şi creditorii chirografari. potrivit cărora convenţiile n-au efect decât între părţile contractante. Persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic nu pot exercita drepturi şi nici nu pot executa obligaţii. fără voia lor. prin care acesta fie îşi micşorează activul. fie îşi măreşte pasivul. nici personal şi nici prin reprezentare. altminteri ar însemna ca persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic să dobândească calitatea de debitor sau de creditor. ci în componenţa ei pot intra mai multe persoane fizice sau juridice care au acelaşi interes (ex. principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. aliis neque nocere. ci au un drept de gaj general asupra bunurilor debitorului lor. reprezentând cealaltă parte . principiul irevocabilităţii actului juridic civil. consacră acţiunea 33 Principiul este exprimat şi în adagiul în limba latină res inter alios acta. O parte nu presupune întotdeauna o singură persoană. 2. şi de cele ale art. op. Sunt avânzi-cauză succesorii universali. De asemenea.. având la bază manifestarea de voinţă a părţilor. Principiile care guvernează efectele actului juridic civil ne arată faţă de cine. cit. 3.. deşi nu au participat la încheierea actului juridic. avânzi-cauză. conform cărora convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante.. Terţii sunt persoanele care nu au participat la încheierea unui act juridic. care ar fi înfrântă dacă s-ar admite soluţia contrară. 34 I. suportă unele efecte ale acestuia. Apetrei. Ei pot interveni în actele încheiate de debitor în frauda lor. oricât de generali ar fi termenii în care s-a încheiat. fiind străine de actul încheiat34. civ. art. 30 . 969 alin. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil reprezintă regula potrivit căreia actul juridic produce efecte numai faţă de autorul (autorii) lui33. Este firesc ca actul juridic să producă efecte numai faţă de părţile care şi-au exprimat voinţa de a-l încheia. Pentru a înţelege acest principiu este necesară clarificarea noţiunilor de părţi.

prin manifestarea de voinţă a părţilor. creditorii chirografari pot exercita acţiunea în declararea simulaţiei. numit şi contraînscris (ex. 828 C.: pentru a sustrage un imobil de la urmărirea silită a creditorilor săi.actul deghizat. în realitate convenind cu cumpărătorul printr-un act juridic secret că proprietatea imobilului nu se transmite cumpărătorului). .) şi donaţia cu sarcini (art. 1642 C. nereglementată de Codul civil. săvârşite în frauda drepturilor lor..actul fictiv. avânzii-cauză. Există excepţii de la principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. dar care corespunde adevărului. 975 C. debitorul vinde fictiv bunul imobil. Prin inopozabilitatea unui act juridic se înţelege lipsa dreptului părţilor de a impune actul juridic încheiat şi efectele sale terţelor persoane. reprezentarea . civ. creditorii chirografari pot ataca actele viclene ale debitorului. care nu a participat nici personal şi nici prin reprezentant la încheierea acestuia. consacră acţiunea pauliană (revocatorie).oblică (subrogatorie) prin care. precum renta viageră (art. b. ipoteză în care se încheie un act juridic aparent care ascunde natura juridică adevărată a actului juridic secret. 31 . în numele debitorului lor. excepţii reale. să adere sau să ratifice actul juridic încheiat pe seama sa. excepţii aparente: 1. 4. Art. aparent. când actul juridic produce efecte şi faţă de persoane care nu au participat la încheierea actului juridic. promisiunea faptei altuia (convenţia de porte-fort) . civ. 3.: asigurările facultative în favoarea unei terţe persoane). Este necesar ca actul juridic aparent şi actul juridic secret să fie încheiate concomitent sau actul juridic secret să fie încheiat anterior actului juridic aparent. existenţa sa fiind contrazisă de actul juridic secret. prin care se ascunde un contract de donaţie). caz în care actul juridic aparent este încheiat doar formal. prin care.acel procedeu tehnico-juridic prin care o persoană numită reprezentant încheie un act juridic în numele şi pe seama altei persoane numită reprezentat. dar simulat. astfel încât actul juridic încheiat îşi produce efectele direct în persoana reprezentatului. simulaţia . civ. Prin opozabilitatea unui act juridic se înţelege dreptul părţilor de a invoca existenţa şi efectele actului juridic încheiat faţă de terţi şi obligaţia terţilor de a respecta actul juridic şi efectele sale. actul secret care modifică un act public nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii lor universali. Conform art. Stipulaţia pentru altul este acel act juridic bilateral prin care o parte (stipulantul) convine cu cealaltă parte (promitentul) ca aceasta să execute o prestaţie în favoarea unei terţe persoane (terţul beneficiar). ci numai aplicaţii ale acesteia. 1175 C. care constau în aceea că. De asemenea.).: se încheie un contract de vânzarecumpărare aparent. în numele lor personal. nu în contra altor persoane. 2.operaţiunea juridică în virtutea căreia printr-un act juridic public. Excepţia reală de la principiul relativităţii efectelor actului juridic este stipulaţia pentru altul (contractul în folosul unei terţe persoane). Simulaţia poate îmbrăca trei forme: . Acestea pot fi împărţite în două categorii: a. stabilită prin actul juridic secret. actul juridic produce efecte şi faţă de o persoană străină de actul juridic respectiv. creditorii chirografari pot exercita drepturi sau acţiuni pe care debitorul pasiv nu le exercită. conservându-i astfel patrimoniul. civ. dar real (ex. se creează o situaţie juridică diferită de cea reală.convenţia prin care promitentul se obligă faţă de creditorul promisiunii să depună toate diligenţele pentru a determina o terţă persoană să încheie. care nu a participat la încheierea actului juridic nici direct şi nici prin reprezentant (ex.

străină de actul juridic încheiat. . prevăzute în mod expres de lege. o persoană donează un bun unei anumite persoane. revizuirea judiciară a efectelor actului juridic.: încetarea contractului de locaţiune datorită pieirii lucrului). ca urmare a modificării împrejurărilor avute în vedere de părţi la încheierea actului juridic. de asemenea. în materia contractului de antrepriză. Conform art. însă numai în măsura în care clientul ar fi dator antreprenorului.. acţiunile directe . situaţii de restrângere a forţei obligatorii. însă. cit.cazul în care efectele actului juridic se prelungesc prin lege peste termenul convenit de părţi (ex. Părţile au dreptul să ceară instanţei de judecată revizuirea efectelor actului juridic potrivit noilor condiţii.cazul în care efectele actului juridic cu executare succesivă se prelungesc din cauza suspendării temporare a executării acestuia. gestiunea de afaceri.încetarea actului juridic ca urmare a dispariţiei bunului ce face obiectul actului juridic (ex. 32 . . 35 36 G. potrivit căruia convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. civ. iar prin actul juridic secret se precizează adevăratele părţi ale actului juridic (ex. c. prin actul juridic secret. De la principiul forţei obligatorii există o serie de excepţii: a. actele juridice colective şi contractul colectiv de muncă. din cauza ruperii echilibrului dintre prestaţiile părţilor. civ. 1488 C. sunt.: încetarea contractului de mandat datorită decesului mandatarului). Principiul forţei obligatorii reprezintă regula de drept conform căreia actul juridic încheiat cu respectarea legii se impune părţii (dacă actul juridic este unilateral) sau părţilor (dacă actul juridic este bilateral) întocmai ca şi legea..interpunerea de persoane. 5. Principiul este exprimat şi prin adagiul latinesc pacta sunt servanda. 969 alin. fundamentată pe teoria impreviziunii. care are astfel de raporturi juridice cu pârâtul. în schimb se află în raporturi contractuale cu o altă persoană. situaţii de extindere a forţei obligatorii privesc: . Boroi.. Conform opiniei unor autori35. b. în care efectele actului juridic încetează înainte de termen din cauza dispariţiei unui element al actului juridic respectiv: .situaţiile în care o persoană.: printr-un act juridic aparent. SECŢIUNEA III PRINCIPIUL FORŢEI OBLIGATORII A ACTULUI JURIDIC CIVIL Exprimat prin formula “contractul este legea părţilor” 36. cu care nu se află în raporturi juridice contractuale. 1 C.: prelungirea din 5 în 5 ani sau la alte termene a contractelor de închiriere). op..220-221. excepţii aparente de la principiul relativitătii efectelor actului juridic civil cesiunea de creanţă. prin micşorarea prestaţiei uneia din părţi sau prin majorarea prestaţiei celeilalte părţi. caz în care actul juridic public se încheie între anumite persoane. Puterea obligatorie a actului juridic civil îşi are fundamentul în necesitatea stabilităţii şi siguranţei raporturilor juridice şi în obligaţia morală a respectării cuvântului dat. lucrătorii angajaţi de antreprenor (terţi faţă de contractul de antrepriză) au dreptul de a exercita în mod direct o acţiune pentru plata drepturilor lor împotriva clientului pentru care antreprenorul execută lucrarea. p. exercită o acţiune împotriva uneia din părţile actului juridic. se arată că adevăratul donatar este o terţă persoană). acest principiu este consacrat de art.încetarea actului juridic încheiat intuitu personae în cazul decesului persoanei ale cărei calităţi au fost avute în vedere la încheierea actului juridic (ex.

d. Manual de drept civil.retractarea renunţării la succesiune.. Partea generală. În cazul actelor juridice bilaterale sau multilaterale există următoarele excepţii: . Subiectele dreptului civil. Bucureşti.. .contractul de depozit încetează la cererea deponentului. Iaşi. 5.contractul de închiriere a locuinţei poate fi denunţat în mod unilateral de către chiriaş. .revocarea ofertei de a contracta. Ed. Bucureşti. .. Bibliografie: 1. Drept civil. 2003.revocarea consimţământului părinţilor sau al părintelui pentru adopţia copilului de către o persoană sau familie. 969 alin. până în momentul ajungerii ei la destinatar. posibilitatea recunoscută de lege uneia din părţi de a modifica unilateral actul juridic (ex. dacă nu a expirat termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii şi succesiunea nu a fost acceptată între timp de către un alt moştenitor. actele juridice multilaterale pot fi revocate prin voinţa uneia sau mai multor părţi (dar nu a tuturor părţilor). în termen de 30 de zile de la data exprimării lui prin înscris autentic. 2000. Bucureşti. Persoanele. Junimea. 2. Ed. Drept civil român. 2002. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil este acea regulă potrivit căreia actului juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi. Bucureşti. din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local şi în cazul în care modificarea aduce un prejudiciu concesionarului.. Beleiu Gh. . Drept civil. care prevede că orice convenţie se poate revoca prin consimţământ mutual sau din cauze autorizate de lege. Introducere în dreptul civil. care este un act juridic revocabil. All Beck. Poenaru E. Teoria generală. Venus.revocarea mărturisirii.. De la regula irevocabilităţii actului juridic există şi excepţii. Universul Juridic...contractul de societate civilă poate înceta prin manifestarea expresă de voinţă a unuia sau a mai multor asociaţi.: concedentul poate modifica unilateral contractul de concesiune.contractul de donaţie între soţi este revocabil. Drept civil.. Boroi G. . cu notificarea prealabilă a concesionarului. Teoria generală.testamentul. Persoana juridică. Ungureanu O. All Beck. Partea generală. Drept civil. Rauschi Şt. SECŢIUNEA IV PRINCIPIUL IREVOCABILITĂŢII ACTULUI JURIDIC CIVIL Acesta este consacrat în art. Popa Gh. adică acele cazuri în care actele juridice bilaterale pot fi revocate prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi. Ed.. 6. 33 . 2002.contractul de mandat încetează prin revocarea mandatarului sau prin renunţarea lui la mandat. 4. All Beck. Ed. Partea generală. 2005. În cazul actelor juridice unilaterale există următoarele excepţii: . Iaşi. . iar actele juridice unilaterale pot fi revocate prin voinţa contrară a autorului lor. Apetrei I. Rauschi Şt. 3. . 1999. Persoana fizică. Ed. acesta este îndreptăţit să primească o despăgubire adecvată). iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă contrară a autorului său. Ed. . civ. 2 C. în cazul unei erori de fapt. Persoanele.

9. Elementele dreptului civil. Lumina Lex.. 8. vol. 13. Contractul de madat poate fi sau nu revocat în mod unilateral? 15. Testamentul poate fi revocat? 16. All Beck. Explicaţi principiul irevocabilităţii actului juridic civil. 12. Ed. Şansa. Academiei.. Pop T.7. Definiţi efectele actului juridic civil. Ed. Ce înseamnă simulaţia? 9. Definiţi stipulaţia pentru altul şi daţi un exemplu în acest sens. Ce poziţie au creditorii chirografari în tabloul creditorilor? Ei culeg creanţele lor înaintea sau la sfârşitul celorlalţi creditori privilegiaţi. Apetrei I. Ionaşcu T. Dogaru I.. Definiţi convenţia de porte-fort. 1993.. Teoria generală. Bucureşti. Ed. Cosmovici P. 1993. 1998. Bucureşti.. Întrebări de evaluare: 1. Bucureşti. 1967. Drept civil român. Drept civil. Prezentaţi excepţiile de la principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. de regulă? 34 . 10. Ankarom.. Contractul de donaţie poate fi sau nu revocat în mod unilateral. Ed. 3. 1998. Explicaţi principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. 2. Ed. 5. Iaşi. Terţii sunt a treia parte din actul juridic civil sau persoane străine de actul juridic? Definiţi avânzii-cauză şi prezentaţi categoriile lor. Argonaut.. 14. 12. I. Introducere în dreptul civil. 10. Ed. Partea generală. 11. Persoana fizică. Explicaţi principiul relativităţii efectelor actului juridic civil.M. Tratat de drept civil. Cluj-Napoca. ipotecari şi gajişti? 6. 1998. Ce acţiuni au la dispoziţie creditorii chirografari pentru apărarea drepturilor lor faţă de debitor? 7. Andrei Petru P. Introducere în dreptul civil. 8. Ce sunt acţiunile directe? 11. 13. Partea generală. Codul civil. Lupan E. 4.

ce constă în asigurarea respectării prevederilor legale care reglementează condiţiile de validitate a actelor juridice civile. Termenul de revocare desemnează uneori şi denunţarea unilaterală a actului juridic sau desfacerea unui contract prin acordul de voinţă al părţilor. Astfel. actul juridic poate fi desfiinţat în totalitate. 1010 şi art. Decretul nr. prin înlăturarea tuturor efectelor sale. . ce constă în repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea normelor juridice. Pe lângă sensul de sancţiune a nerespectării condiţiilor de validitate a actului juridic..funcţia sancţionatorie. precum: . Apetrei. constând în desfiinţarea cu caracter retroactiv a unui contract bilateral cu executare imediată. în diferite articole din tot cuprinsul Codului civil38şi în alte acte normative39. în situaţia în care acesta renunţă la moştenire sau în cazul pieirii bunului ce formează obiectul testamentului. în caz contrar efectele lor urmând a fi înlăturate. art. 35 . Nulitatea nu trebuie confundată cu alte sancţiuni de drept civil. . 839. Codul civil nu defineşte nulitatea şi nici nu conţine o reglementare unitară a nulităţii. constând în încetarea pentru viitor a efectelor unui contract bilateral cu executare succesivă. Astfel. Funcţiile nulităţii: . 961. art. normele de drept referitoare la nulitate găsindu-se în mod disparat. 31/1954 şi Codul familiei.caducitatea.funcţia reparatorie. pentru neexecutarea culpabilă de către cealaltă parte a obligaţiilor ce-i revin. op. termenul de nulitate desemnează şi instituţia juridică care cuprinde normele juridice referitoare la nulitate. în sensul că atenţionează părţile asupra necesităţii respectării condiţiilor de valabilitate a actelor juridice. 239. prin înlăturarea doar a acelor clauze neconforme cu prevederile imperative ale legii. la cererea uneia din părţi. 5. pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor uneia din părţi.rezilierea.rezoluţiunea. fie datorită neexecutării culpabile a sarcinii. constând în înlăturarea efectelor unui act juridic. .funcţia de mijloc de garanţie a principiului legalităţii. constând în lipsirea de efecte a unui act juridic valabil încheiat. sau parţial. ce constă în înlăturarea efectelor actului juridic contrare prevederilor legale referitoare la încheierea sa valabilă.CAPITOLUL IV NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE NULITATE Noţiune: Nulitatea este acea sancţiune de drept civil aplicată efectelor actului juridic încheiat cu încălcarea condiţiilor de validitate prevăzute de lege37. . De exemplu. 37 38 I. testamentul devine caduc dacă moştenitorul predecedează testatorului. p. . art. cit. datorită intervenţiei unui eveniment ulterior încheierii sale şi independent de voinţa autorului actului juridic. fie datorită ingratitudinii gratificatului. 39 De exemplu. art. 1900. .revocarea.funcţia preventivă.

nulitate absolută. fie pe cale de excepţie. . nerespectarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice41. cit. nulitate relativă. de procuror sau chiar din oficiu de instanţa de judecată. 20 C. nici în mod expres şi nici în mod tacit. care intervine în cazul încheierii unor acte juridice cu nerespectarea interdicţiilor prevăzute de lege pentru ocrotirea intereselor unor persoane sau pentru reechilibrarea prestaţiilor în cadrul unui contract cu titlu oneros şi comutativ 40.poate fi invocată de orice persoană interesată. . . "nul de plin drept". sub sancţiunea nulităţii absolute). a ordinii publice şi a bunelor moravuri.nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare de către părţi. De exemplu. constând în lipsa de efecte a unui act juridic faţă de terţele persoane. fam.. adică de părţile actului juridic.2 din Decretul nr. op. . 36 . Nulitatea absolută este guvernată de următorul regim juridic: . Sunt cauze de nulitate absolută următoarele: . În funcţie de natura interesului ocrotit de lege: a.32 alin.inopozabilitatea.pentru a desemna nulitatea absolută. 226. acţiunea în constatarea nulităţii absolute fiind imprescriptibilă. De la regula inadmisibilităţii confirmării unui act juridic nul absolut legea prevede unele excepţii. . pentru că acestea sunt ilicite sau imorale.. căsătoria încheiată împotriva dispoziţiilor privitoare la vârsta legală nu va fi declarată nulă. .nulitatea absolută poate fi invocată oricând. .reducţiunea. a obiectului sau a cauzei actului juridic civil. Boroi. procurorii şi avocaţii nu pot dobândi drepturi aflate în litigiul care este de competenţa instanţei în a cărei rază teritorială îşi exercită profesia.: judecătorii.nerespectarea unor incapacităţi speciale de folosinţă a persoanei fizice. . Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul". care ocrotesc interese generale. acela dintre soţi care nu avea vârsta cerută pentru căsătorie a împlinit-o ori dacă soţia a dat naştere unui copil sau a rămas însărcinată.nevalabilitatea obiectului sau a cauzei.nerespectarea prevederilor imperative ale legii. între timp. nu şi de persoanele absolut străine de actul juridic încheiat de părţi. 40 41 G. în sensul că nulitatea poate fi propusă numai de persoanele care justifică un interes propriu.fraudarea legii. potrivit art.31/1954.nerespectarea formei ad validitatem. legiuitorul foloseşte termeni precum "nul". b.nerespectarea dreptului de preemţiune al statului. .: cazul erorii-obstacol). de avânzii-cauză ai părţilor. "nul de drept". p. Conform art. datorită nerespectării de către părţi a formelor de publicitate cerute de lege pentru anumite acte juridice. care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice care ocrotesc interese particulare. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA NULITĂŢII I. Astfel. act de înfiinţare sau statut.. "persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului stabilit prin lege. dacă. care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice imperative. prevăzute pentru ocrotirea unui interes general (ex.lipsa consimţământului (ex. fie pe cale de acţiune. . reducţiunea liberalităţilor excesive (a donaţiilor făcute de cel care lasă moştenirea) încheiate cu încălcarea rezervei succesorale şi reducţiunea unei prestaţii pentru leziune.

Teoria generală. . "nul relativ". încheierea unui act juridic de administrare lezionar de către minorul cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani.vicierea consimţământului prin eroare. în momentul încheierii actului juridic civil. supusă prescripţiei extinctive. . de către persoana îndreptăţită să ceară anularea actului juridic. violenţă sau leziune. 239. invocarea nulităţii relative pe cale de excepţie este. Drept civil. Poenaru. făcând o comparaţie între regimul juridic al nulităţii absolute şi regimul juridic al nulităţii relative. de asemenea.Regimul juridic aplicabil nulităţii relative este următorul: .poate fi invocată de către persoana ocrotită prin norma de drept încălcată la încheierea actului juridic (ex. Ed. All Beck.nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată. 22-223. Astfel. Boroi. cu excepţia cazului în care legea prevede un termen de prescripţie mai scurt (ex. Persoanele.: acţiunea în anularea căsătoriei pentru vicii de consimţământ se prescrie într-un termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a vicleniei sau de la încetarea violenţei). În concluzie.nesocotirea dreptului de preemţiune. p. cit. de regulă.nulitatea relativă este prescriptibilă. op. cu excepţia acţiunilor cu caracter personal). . .încheierea unui act juridic de dispoziţie în lipsa încuviinţării ocrotitorului legal sau a autorităţii tutelare. . potrivit unei opinii42. menite să ocrotească interese particulare (ex. dar şi de reprezentanţii săi legali.: tutorele nu poate încheia acte juridice cu persoana aflată sub ocrotirea sa. este necesar să reţinem următoarele deosebiri: . 37 . . E. numai acţiunea în nulitate relativă este prescriptibilă.nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită.lipsa discernământului. s-au exprimat opinii diferite în doctrină. protejat de lege prin sancţiunea nulităţii. fără încuviinţarea ocrotitorului legal. iar potrivit unei alte opinii43. . de succesorii persoanei ocrotite (cu excepţia acţiunilor cu caracter strict personal) şi de creditorii chirografari ai acesteia (prin acţiune oblică. 2002. a fost nerespectat la încheierea actului juridic.încheierea unui act juridic de către o persoană incapabilă. nulitatea putând fi oricând invocată pe cale de excepţie. În ce priveşte rezolvarea problemei dacă dreptul de a invoca nulitatea relativă pe cale de excepţie este sau nu prescriptibil. "anulabil".pentru a desemna nulitatea relativă se folosesc termeni precum "anulabilitate". Sunt cauze de nulitate relativă următoarele: . de către autoritatea tutelară (se apreciază în doctrină) şi de către procuror (cu excepţia acţiunilor cu caracter personal).nerespectarea prevederilor legale referitoare la capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice şi a persoanei juridice (ex.: persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă.încheierea unui act juridic pentru o persoană juridică în lipsa sau cu depăşirea puterilor acordate) şi nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la unele incapacităţi speciale de folosinţă. numai de către persoana al cărei interes. în timp ce nulitatea relativă poate fi invocată. ca element de validitate a consimţământului. neputând fi invocată decât în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani. pp..cauza falsă (imaginară) . dol. . . persoana al cărei consimţământ a fost viciat). 42 43 G.: . mandatarii nu pot achiziţiona bunurile pe care sunt însărcinaţi să le înstrăineze).

Ed. . anularea actului juridic încheiat de autorul lor. .civ. sau în mod tacit. În funcţie de întinderea efectelor sale: a. actul juridic viciat fiind considerat valabil chiar din momentul încheierii sale. pp. 1998.confirmarea înlătură posibilitatea părţii interesate de a mai invoca nulitatea relativă a actului juridic. Andrei. celelalte efecte menţinându-se. între părţi confirmarea produce următoarele efecte45: . Ankarom.141142. în timp ce nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare. Confirmarea se poate face în mod expres. Drept civil. confirmarea neputând leza drepturile acestor terţi. Persoana fizică. efectele sale fiind consolidate. . cu excepţia actelor frauduloase. 44 Potrivit art. 38 . Aceasta trebuie îndeplinească următoarele condiţii44: .operează numai pentru viitor. b. . prin acte sau fapte din care să rezulte intenţia de a confirma actul juridic lovit de nulitate relativă (de pildă. în timp ce nulitatea relativă este prescriptibilă.să emane de la persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă aflată în cunoştinţă de cauză. nulitate totală.. printr-un înscris. .actul juridic lovit de nulitate relativă este validat. "actul de confirmare sau ratificare a unei obligaţii. lipsindu-l de efectele în vederea cărora a fost încheiat. cauza şi natura obligaţiei şi când face menţiune de motivul acţiunii în nulitate. care lipseşte un act juridic de o parte din efectele sale. împotriva cărora se poate promova o acţiune pauliană. .să se producă după încetarea cauzelor care au dat naştere motivului de anulare. în contra căreia legea admite acţiunea în nulitate.1190 C.nulitatea absolută nu poate fi confirmată. . pe cale de excepţie. Apetrei. În funcţie de întinderea efectelor sale. în cadrul unui act juridic. cu titlu universal şi faţă de creditorii chirografari. care sancţionează în întregime un act juridic. nu şi cu caracter retroactiv. II.actul de confirmare trebuie să cuprindă manifestarea de voinţă expresă de a confirma actul juridic şi să menţioneze cauza de nulitate relativă. . nulitate parţială. actul juridic afectat de nulitate relativă devenind valabil chiar din momentul în care acesta a fost încheiat. . Confirmarea reprezintă actul juridic unilateral prin care persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă a actului juridic civil renunţă la acest drept. una din părţi are mai multe calităţi. executarea voluntară a actului juridic anulabil). 45 Petru P. În raport cu terţele persoane confirmarea produce următoarele efecte: . confirmarea poate fi totală sau parţială.confirmarea operează cu caracter retroactiv.faţă de succesorii universali.nulitatea absolută este imprescriptibilă. având drept scop întregirea manifestării de voinţă exprimată în actul juridic principal. I.. nu o împiedică să invoce nulitatea în altă calitate pe care partea respectivă o poate avea în cadrul actului juridic.confirmarea făcută doar de către una din părţile actului juridic anulabil nu împietează asupra dreptului celorlalte părţi de a invoca nulitatea relativă. . Iaşi. nu este valabil decât atunci când cuprinde obiectul. confirmarea pe care ea o face pentru una din aceste calităţi.în ipoteza în care. cu efect retroactiv.terţii dobânditori cu titlu particular ai unui bun au dreptul de a cere. confirmarea produce aceleaşi efecte ca şi faţă de părţi.confirmarea are caracterul unui act juridic accesoriu. Cât priveşte efectele confirmării. Partea generală. precum şi despre intenţia de a repara viciul pe care se întemeia acea acţiune".

Nulitatea va opera atât pentru trecut. b.. 813 C.fructele culese de dobânditorul de bună-credinţă vor fi păstrate. fără intervenţia instanţei de judecată. . 2. cât şi pentru viitor. De la acest principiu există o serie de excepţii. obiect. În funcţie de modul în care poate fi valorificată: a. care este pronunţată de către instanţa de judecată. . consimţământ. prevăzută de lege. Între părţi. din care reiese că sunt nule convenţiile asupra unei succesiuni nedeschise).III. dacă la încheierea actului a fost nerespectată legea. efectele nulităţii sunt aceleaşi. civ. nulitatea producând efecte numai pentru viitor: . nulitatea virtuală. păstrează până la data când hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă. acestea urmând a fi păstrate integral sau parţial: .soţul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei declarată nulă sau anulabilă. nulitatea expresă. având în vedere că numai instanţa de judecată poate decide aplicarea nulităţii. principiul retroactivităţii efectelor nulităţii. astfel încât prestaţiile efectuate până în momentul declarării nulităţii rămân valabile. efectele nulităţii sunt guvernate de următoarele principii: 1.: art. 39 . b. nulitate de formă. nulitate de fond.: art. O astfel de clasificare nu mai este acceptată în sistemul nostru de drept. respectiv cazuri în care efectele actului juridic produse până în momentul anulării lui sunt menţinute. care se aplică în cazul încălcării a unei condiţii de fond la încheierea actului juridic (capacitate. adică situaţii în care părţile nu vor mai trebui să restituie prestaţiile executate. nulitate judiciară. b. A. În funcţie de felul condiţiilor de valabilitate încălcate la încheierea actului juridic: a. Principiul cunoaşte şi excepţii. civ. principiul repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii actului juridic. SECŢIUNEA III EFECTELE NULITĂŢII Efectele nulităţii sunt consecinţele juridice care intervin în cazul aplicării nulităţii. care se aplică în cazul nerespectării la încheierea actului juridic a formei ad validitatem impusă de lege (ex. Indiferent dacă este vorba despre o nulitate absolută sau despre o nulitate relativă. care rezultă din felul de exprimare a legiuitorului (ex. părţile fiind repuse în situaţia anterioară încheierii actului juridic. nulitatea produce efecte numai pentru viitor. în sensul că părţile sunt obligate să-şi restituie reciproc prestaţiile efectuate (restitutio in integrum).în cazul actelor juridice cu executare succesivă. În funcţie de modul de reglementare: a. care operează de la sine. V. constând în desfiinţarea totală sau parţială a actului juridic încheiat cu nerespectarea legii. 2 C.copiii rezultaţi dintr-o căsătorie declarată nulă îşi păstrează calitatea de copii din căsătorie. potrivit căruia nulitatea operează chiar din momentul încheierii actului juridic. dispune că toate donaţiunile se fac prin act autentic).incapabilii (minorii şi interzişii judecătoreşti) vor fi ţinuţi la restituirea prestaţiilor primite în baza unui act juridic nul doar în măsura în care se dovedeşte că au profitat de ceea ce au primit. IV. situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă. nulitate de drept. 965 alin. . cauză).

40 . . . Referitor la efectele nulităţii faţă de terţi.un element obiectiv. viitorii soţi necunoscând necompetenţa acestuia. actul iniţial fiind lovit de nulitate. Conversiunea poate opera dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . în schimb produce efectele unui alt act juridic. principiul conversiunii actului juridic. conţinutul. De exemplu. Conversiunea presupune existenţa a două elemente: . atunci când există o eroare comună. în care se converteşte actul juridic iniţial. principiul validităţii aparenţei în drept. B. . adică operaţiunea prin care manifestarea de voinţă cuprinsă în cadrul unui anumit act juridic nul este considerată în sensul în care reprezintă un alt act juridic valabil încheiat. chiar dacă acea persoană nu avea această calitate. se aplică principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial. în care primul act se converteşte. Un act juridic nul nu mai produce efectele actului juridic încheiat. actul iniţial fiind declarat nul. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul este de bună-credinţă şi cu titlu oneros. actul de căsătorie întocmit de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă este valabil. efectele sau forma).actul juridic în care urmează a se converti actul juridic nul să îndeplinească condiţiile de valabilitate pentru categoria de acte juridice din care face parte. De la acest principiu există şi excepţii.între actul juridic nul şi actul juridic în care cel dintâi se converteşte să existe un element de diferenţiere (natura juridică. potrivit căruia. efectele unui act juridic nul vor fi păstrate. Aşadar. vor fi desfiinţate.cazul încheierii a două acte juridice succesive având ca obiect un bun imobil. SECŢIUNEA IV PRINCIPII DE DREPT CARE ÎNLĂTURĂ APLICAREA NULITĂŢII De la regula potrivit căreia ceea ce este nul nu produce nici un efect fac excepţie o serie de situaţii care justifică menţinerea parţială sau totală a efectelor actului juridic nul: 1.actele juridice subsecvente de conservare şi administrare a unui bun vor fi menţinute. . adică situaţii în care actul juridic subsecvent este menţinut.din manifestarea de voinţă a părţilor cuprinsă în actul juridic iniţial să nu rezulte imposibilitatea conversiunii.. pe cale de consecinţă. îndeplineşte toate condiţiile de validitate de fond şi de formă cerute de lege.actul juridic iniţial să fie anulat efectiv şi total printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă. iar condiţiile respective să se regăsească în actul juridic declarat nul. dacă una dintre părţi a transmis unei alte persoane drepturi care au fost desfiinţate ca urmare a anulării actului juridic din care s-au născut. 2. deşi actul juridic iniţial este anulat: . . întemeiată pe o aparenţă de drept şi manifestată în mod public. şi drepturile terţului dobânditor. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul a fost de bună-credinţă în momentul intrării în posesia bunului (simpla posesie echivalează cu dobândirea proprietăţii).ipoteza aplicării principiului potrivit căruia nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a obţine în justiţie protecţia unui drept.cazul încheierii a două acte juridice succesive de înstrăinare a unui bun mobil. ce constă în faptul că actul juridic nou.

Bucureşti. Persoana fizică. Apetrei I. Bucureşti. Bucureşti. 1993. Ed. Această excepţie se referă la minorul care în momentul încheierii unui act juridic săvârşeşte un delict civil.M. 10. Pop T. Codul civil. Şansa. 4. Ungureanu O.. Tratat de drept civil. 1998.. Bucureşti. Drept civil român. 1999.înscrisul autentic nul este valabil ca înscris sub semnătură privată. Este cazul celui culpabil de cauza de nulitate. Venus.. Persoana juridică.. Academiei.un element subiectiv. vol. 7. Popa Gh. soluţia cea mai adecvată de acoperire a acestuia este chiar înlăturarea nulităţii şi menţinerea actului juridic lovit de nulitate.. Iaşi. Clasificati nulitatea în funcţie de diferite criterii. Dogaru I. . 12.. . Cosmovici P. Ed.... 1998. 6. 8. 2. Ed. 998 C. 3. Boroi G. 1998. Ed. Partea generală. Andrei Petru P. Teoria generală. Drept civil. Persoanele.înscrisul sub semnătură privată nul este valabil ca început de dovadă scrisă. Iaşi. Ed. 2002. Teoria generală. All Beck. Partea generală. 41 . civ. determinând-o să creadă că este major. Apetrei I. Ankarom. Beleiu Gh. 1967. 5. care invocă desfiinţarea actului juridic. Junimea. Introducere în dreptul civil. Drept civil.. Persoana fizică. 11. Drept civil. Modalitatea cea mai potrivită de reparare a prejudiciului este tocmai menţinerea actului juridic afectat de nulitate. ce constă în manifestarea de voinţă a părţilor favorabilă conversiunii. Poenaru E. Introducere în dreptul civil.. Bibliografie: 1. Bucureşti. În această ipoteză. Ed.. Ed. Iaşi.actul nul de înstrăinare a unui bun din masa succesorală de către moştenitor este valabil ca act de acceptare a succesiunii. Ionaşcu T. Drept civil. 2. Rauschi Şt. 3. Rauschi Şt.. Introducere în dreptul civil. 2003.. 9. Universul Juridic. All Beck. Drept civil român. Ed. Bucureşti. Lupan E.. Definiţi nulitatea actului juridic civil. a-l repara. Ed. minorul nu poate cere anularea actului juridic. Teoria generală. 13.testamentul autentic sau mistic nul pentru vicii de formă este valabil ca testament olograf. Argonaut. Întrebări de evaluare: 1. . Partea generală. Lumina Lex. Ed. Ed. deoarece cealaltă parte ar suferi o pagubă. Cluj-Napoca. All Beck. . consacrat în art.contractului nul ca vânzare-cumpărare este valabil ca antecontract de vânzarecumpărare. 2005. principiul răspunderii civile delictuale. deşi cealaltă parte ar fi păgubită prin anularea actului.. Persoanele. Manual de drept civil. Subiectele dreptului civil. Ed. 2000. 2002. I. Bucureşti. Având în vedere că prejudiciul este cauzat tocmai de anularea actului juridic. conform căruia orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat.. 1993. Elementele dreptului civil. de exemplu induce în eroare cealaltă parte. Partea generală. Drept civil. Partea generală. Conversiunea poate opera în următoarele cazuri: . All Beck.

mai este aplicabilă clasificarea nulităţii în nulitate de drept şi nulitatea judiciară? 8. Prezentaţi excepţii de la fiecare dintre cele trei pricipii care guvernează efectele nulităţii. 5. Confirmarea se aplică doar în cazul nulităţii relative sau şi în cazul nulităţii absolute? 7.3. Care sunt principiile ce înlătură nulitatea? 11. 10. Care este deosebirea dintre nulitatea relativă şi nulitatea parţială? 6. În acest moment. Daţi exemple de aplicare a principiului conversiunii actului juridic civil. Care sunt principiile ce guvernează efectele nulităţii? 9. CAPITOLUL V 42 . Prezentaţi deosebirile dintre nulitatea absolută şi nulitatea relativă din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil. 4. Prezentaţi cazuri de nulitate absolută şi cazuri de nulitate relativă.

. însemnând a hotărî dinainte. 10/20. nici dreptul procesual la acţiune. dreptul de superficie) sunt. lua în considerare împărţirea drepturilor civile în drepturi patrimoniale. . şi nu se pierde nici dreptul subiectiv civil.. În consecinţă. nr. cu respectarea anumitor condiţii cerute de lege. pentru ca apoi să le respingă ca prescrise. Această instituţie nu trebuie confundată cu prescripţia achizitivă (uzucapiunea). acţiunea în justiţie intentată de creditor dupa împlinirea termenului legal de prescripţie extinctivă va fi respinsă ca prescrisă de către instanţa de judecată. . Drepturile reale Acţiunile în instanţă privind drepturile reale (ex. imprescriptibile. 46 47 Conform art.04. Această instituţie a fost consacrată în Decretul nr. SECŢIUNEA II DOMENIUL DE APLICARE A PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Domeniul de aplicare al prescripţiei extinctive constă în drepturilE civile subiective ale căror acţiuni in justiţie sunt supuse prescripţiei extinctive. Prin prescripţia extinctivă se pierde dreptul material la acţiune. Drepturile civile subiective trebuie valorificate pe calea acţiunii în instanţă în anumite termene. 10/01.Of.acţiunea negatorie (prin care reclamantul contestă că pârâtul are un drept de uz). Astfel. A. asigurându-se astfel o stabilitate şi o certitudine în raporturile juridice. 218/1960. civ.acţiunea confesorie privind dreptul de superficie (prin care reclamantul pretinde un astfel de drept). . sunt imprescriptibile următoarele acţiuni: . Termenul de prescripţie extinctivă provine de la latinescul praescribo. 19/21. 101/1961. şi drepturi nepatrimoniale.1958. dreptul de uz.Of.1960 şi prin prin Decretul nr.1961. publicat în B. să le verifice. 43 .PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ Prescripţia extinctivă reprezintă o sancţiune civilă ce constă în stingerea dreptului material la acţiune neexercitat în termenul stabilit de lege46. însemnând dreptul propriu-zis. nr. publicat în B. dreptul de uzufruct. adică posibilitatea de a intenta acţiuni în justiţie.acţiunea de partaj. de regulă. nr. modificat prin Decretul nr. 1837-1911 C. publicat în B.04.07. dreptul de servitute. printr-o acţiune în justiţie. 1 din Decretul nr. Decretul privind prescripţia extinctivă.acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată. ca efect al unei posesii îndelungate de bună-credinţă (necunoscându-se că bunul aparţine altei persoane). pe care instanta este obligată să le primească. reale şi de creanţă.: dreptul de proprietate. Pentru bunurile mobile posedate cu bună-credinţă se aplică o prescripţie instantanee. dreptul de abitaţie. În acest sens. care reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale asupra imobilelor aflate în circuitul civil.acţiunea în revendicare imobiliară şi mobiliară privind bunuri proprietate publică.Of. în scopul de a sancţiona pasivitatea titularului dreptului şi pentru ca persoana vinovată de încălcarea acestui drept să nu rămână permanent sub ameninţarea legii. 167/1958 47şi în art. 1 alin. 167/1958. reprezentând posibilitatea realizării unui drept încălcat cu ajutorul instanţei.

de regulă. uzufruct..acţiunea în restituirea sumelor depuse la C. .acţiunea având ca obiect partea cuvenită din rezerva de prime în asigurările facultative de persoane49.unele acţiuni în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată. op.: dreptul la integritate fizică. .acţiunea în anularea unui act juridic civil pentru vicii de consimţământ se prescrie în termen de 3 ani de la data descoperirii erorii sau dolului ori de la data încetării violenţei50. dreptul la reputaţie. cit.. p. care se prescrie în termen de 3 ani. ca de exemplu: . abitaţie şi servitute. dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este imprescriptibilă. Drepturile de creanţă Acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă (ex. atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este prescriptibilă52. op.acţiunile posesorii (prin care se apără posesia bunurilor)... 40 din Legea nr. care se prescrie în termen de 30 ani. datorită forţei apelor. acţiunile în instanţă privind drepturile reale sunt prescriptibile. imprescriptibile. acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă sunt imprescriptibile.: dreptul de creanţă al creditorului din contractul de împrumut) sunt. sau în termen de 30 de ani.acţiunea în anularea căsătoriei se prescrie în termen de 6 luni de la data descoperirii viciului de consimţământ. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale se prevede un termen de 1 an. Drepturile nepatrimoniale Acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale (ex. dacă posesorul bunului este de rea-credinţă. p. în termenul general de prescripţie de 3 ani stabilit de lege pentru acţiunile personale şi cele privind drepturile de creanţă51. 4 din Legea nr.acţiunea în repararea patrimonială a unei daune morale se prescrie.acţiunea în revendicare mobiliară privind bunuri proprietate privată. . 48 49 Art. . care se prescrie în termen de 1 an. În mod excepţional.acţiunea confesorie privind dreptul de uz. precum cea referitoare la avulsiune (fenomen natural prin care.E. 52 Beleiu Gh. . Poenaru E. 66/1996. p. cit. op. 12 din Legea nr. atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este imprescriptibilă. dacă posesorul bunului este de bună-credinţă. 266.acţiunea în grăniţuire (prin care se solicită stabilirea hotarelor dintre terenuri).. 262. . 51 În art. 25. 44 . Art. C.dreptul la pensie poate fi cerut oricând. dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este prescriptibilă.. Prin analogie.48. . ca de exemplu: . . acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale sunt prescriptibile. 50 Boroi G. de regulă. Cât priveşte apărările dreptului subiectiv civil pe calea excepţiei. B. dreptul de autor) sunt. cit. de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru pensionare. în principiu. ca de exemplu: .acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie se prescrie în termen de 6 luni de la data când soţul mamei a aflat despre naşterea copilului.C. se deplasează pe cursul apei şi se alipeşte la un alt teren). În mod excepţional. . 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. În mod excepţional.acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei se prescrie în termen de 1 an de la data naşterii copilului.. prescriptibile. o parte din terenul unui proprietar aflat pe marginea unui râu sau fluviu se desprinde.

167/1958. 3 din Decretul nr.. . 167/1958.11 din Decretul nr. potrivit art. de regulă. .termenul de 1 an pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. . 262. SECŢIUNEA IV DATA ÎNCEPERII CURSULUI PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Prescripţia extinctivă începe. . în cazul actelor juridice cu executare succesivă. 1 din Decretul nr. să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. op. potrivit art. 167/1958. . op. . pentru anumite raporturi juridice. . . 167/1958. Termene speciale de prescripţie extinctivă: .termenul de 10 ani pentru deteriorarea totală sau parţială a construcţiilor din cauza viciilor de construcţie sau de teren datorate arhitectului sau antreprenorului. prin care se valorifică drepturi de creanţă. civ. aplicabil acţiunilor personale. A. 1 din Decretul nr.12 din Decretul nr. potrivit art. însă nu mai mult de 1 an de la predarea lucrului. aplicabil acţiunilor referitoare la drepturile reale prescriptibile extinctive. 8 din Decretul nr.termenul de 6 luni pentru acţiunea în anularea căsătoriei. adică a posibilităţii de a obţine în instanţă obligarea pârâtului la executarea obligaţiei sale53. 45 .de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe făptuitor. p.. 53 Beleiu Gh. dacă dreptul este afectat de o condiţie suspensivă sau de un termen suspensiv. . respectiv 3 ani de la predarea construcţiei. 7 alin. potrivit art. Termene generale de prescripţie extinctivă: a) termenul general de 3 ani. în cazul acţiunii pentru repararea prejudiciului cauzat prin fapte ilicite sau în situaţia îmbogăţirii fără justă cauză. 276. ..termenul de 6 luni pentru acceptarea unei succesiuni. În mod excepţional. potrivit art.termenul de 60 de zile pentru dreptul la acţiune privind restituirea sumelor încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc. sub sancţiunea pierderii acestor drepturi de către titularii lor. conform art. 167/1958.termenul de 2 ani pentru unele raporturi de asigurare (altele decât de persoane). B. p.cit.de la data exigibilităţii fiecărei prestaţii. conform dispoziţiilor art. cit. 7 alin. civ. respective de 30 de ani pentru daune nucleare legate de deces sau rănire.termenul de 1 an pentru acţiunea posesorie.de la data împlinirii termenului sau condiţiei. b) termenul general de 30 ani. Boroi.termenul de 1 an pentru acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată referitoare la avulsiune.de la data descoperirii viciilor ascunse ale unui lucru transmis sau a unei lucrări executate.termenul de 6 luni pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie. 167/1958 şi art. însemnând data la care dreptul subiectiv a fost încălcat sau la care trebuia exercitat. 3 alin.termenul de 10 ani pentru pagubele provocate de un accident nuclear. G. 1886 C. . 1890 C. .SECŢIUNEA III TERMENELE DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Termenele de prescripţie extinctivă reprezintă acele intervale de timp înăuntrul cărora trebuie exercitat dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită. .termenul de 6 luni pentru dreptul la acţiune privind viciile ascunse (fără viclenie) ale unui bun transmis sau ale unei lucrări executate. prescripţia extinctivă începe să curgă din următoarele momente: .

- de la data deschiderii succesiunii (data morţii celui care lasă moştenirea), pentru dreptul de a accepta o succesiune, conform art. 700 C. civ.; - de la data când soţul a cunoscut naşterea copilului, pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie, potrivit art. 55 C. fam.; - de la data naşterii copilului, pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, potrivit art. 60 C. fam.; - de la data când persoana îndreptăţită a cunoscut eroarea sau dolul ori de la data când a încetat violenţa, în cazul acţiunii în anularea actelor juridice penbtru vicii de consimţământ, potrivit art. 9 din Decretul nr. 167/1958; - de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, pentru dreptul de a cere executarea silită, conform art. 7 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA V MODUL DE CALCUL AL TERMENELOR DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Decretul nr. 167/1958 nu reglementează modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă, motiv pentru care se utilizează regulile consacrate de Codul civil şi Codul de procedură civilă. Termenele de prescripţie extinctivă sunt fixate pe zile, luni sau ani, nu pe ore. Termenele pe zile se calculează după un sistem intermediar de calcul (nici pe zile pline, nici pe zile libere), astfel încât prima zi a termenului nu intră în calcul, dar ultima zi a termenului intră în calcului prescripţiei (ex.: un termen de prescripţie extinctivă de 30 de zile începe să curgă pe 1 ianuarie şi expiră pe 31 ianuarie). Termenele pe ani sau pe luni se împlinesc în ziua lunii sau anului corespunzătoare zilei de plecare, conform art. 101 alin. 3 şi 4 C. proc. civ. (ex.: un termen de 3 ani începe să curgă pe 1 martie 2003 şi expiră pe 1 martie 2006). Termenele de prescripţie extinctivă care, începând pe 29, 30 sau 31 ale lunii, s-ar sfârşi într-o lună care nu are o asemenea zi, se vor socoti împlinite în ultima zi a lunii de sfârşit de termen (ex.: un termen de o lună începe să curgă la 31 ianuarie şi expiră pe 28 februarie). Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul de prescripţie extinctivă se consideră împlinit la sfârşitul zilei lucrătoare următoare, conform art. 101 alin. 5 C. proc. civ. Termenul se împlineşte, în principiu, la miezul nopţii din ultima zi a termenului şi, în mod concret, la ora la care activitatea încetează în instituţia respectivă. Acţiunile în instanţa se depun la judecătorul de serviciu, în programul acestuia de lucru, sau la oficiul poştal, până la sfârşitul programului de lucru al acestuia, din ultima zi a termenului de prescripţie extinctivă. Determinarea momentului împlinirii prescripţiei extinctive se face luând în considerare termenul de prescripţie aplicabil acelui caz, data când începe să curgă termenul de prescripţie, intervenirea unei cauze de întrerupere ori de suspendare şi regulile de calcul mai sus prezentate.

SECŢIUNEA VI ÎNTRERUPEREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Întreruperea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive datorită unei cauze, la încetarea căreia va curge o nouă 46

prescripţie cu aceeaşi durată, fără a se lua în calcul timpul scurs până atunci, conform art. 17 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de întrerupere, prevăzute în art. 16 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie făcută de către debitor (ex.: executarea parţială a obligaţiei – restituirea unei sume din împrumutul luat de la creditor; o simplă recunoaştere verbală a unei datorii nu reprezintă o cauză de întrerupre a prescripţiei); 2. introducerea unei cereri de chemare în judecată de către creditor împotriva debitorului (chiar dacă este adresată iniţial unei instanţe necompetente, nu în faţa altui organ), dacă a fost admisă printr-o hotărâre definitivă; 3. săvârşirea unui act începător de executare silită realizat de creditor asupra debitorului, în baza unui titlu executoriu - hotarâre judecătorească definitivă sau un înscris autentic (ex.: - sechestru asupra bunurilor debitorului, - poprirea pentru recuperarea creanţelor băneşti). Efectele întreruperii: Întreruperea şterge prescripţia extinctivă scursă până atunci, cu efect retroactiv, o nouă prescripţie începând să curgă odată cu realizarea actului de întrerupere. Noul termen de prescripţie curge de la data recunoaşterii făcută de către debitor, de la data introducerii cererii de chemare în judecată a creditorului sau de la data îndeplinirii ultimului act de excutare silită. SECŢIUNEA VII SUSPENDAREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Suspendarea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive pe timpul cât durează anumite cauze limitativ prevăzute de lege, care pun pe titularul dreptului în imposibilitatea de a acţiona54. Timpul cât există o cauză de suspendare nu intră în calculul termenului de prescripţie extinctivă, iar timpul scurs anterior apariţiei cauzei rămâne valabil şi se va aduna cu timpul ce va curge după încetarea cauzei care a determinat suspendarea, conform art. 15 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de suspendare, prevăzute în art. 13-14 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. forţa majoră, însemnând o împrejurare cu caracter imprevizibil şi de neînlăturat care pune pe titularul dreptului la acţiune în imposibilitatea de a acţiona; 2. situaţia în care creditorul sau debitorul ori ambii se află în forţele armate ale României, iar acestea sunt pe picior de război (simpla calitate de militar nu constituie o cauză de suspendare); 3. introducerea unei reclamaţii administrative cu privire la despăgubiri în baza unui contract de transport sau a unui contract de prestări servicii poştale şi de telecomunicaţii, până la momentul rezolvării acesteia, dar nu mai târziu de 3 luni de la înregistrarea ei; 4. cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate, atunci când dreptul la acţiune există între părinţi, tutori, curatori şi cei care se află sub ocrotirea lor, între cei care administrează bunurile altora, în temeiul legii sau a unei hotărâri judecătoreşti, şi cei ale căror bunuri sunt administrate;

54

Gh. Beleiu, op. cit., p. 282; G. Boroi, op. cit., p. 291.

47

5. cât timp persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exrciţiu restrânsă nu au un reprezentant legal sau o persoană care să le încuviinţeze actele; 6. între soţi, pe durata căsătoriei, când dreptul la acţiune aparţine unui soţ împotriva celuilalt soţ. Efectele suspendării: Suspendarea prescripţiei extinctive are ca efect oprirea temporară a cursului prescripţiei pe timpul cauzei de suspendare. După încetarea cauzei de suspendare, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de suspendare. Aşadar, timpul curs înainte de cauza de suspendare intră în calculul prescripţiei, timpul cât durează cauza de suspendare nu se ia în calcul, iar timpul curs după suspendare intră în calcul. Titularul dreptului la acţiune poate valorifica acest drept în termen de 6 luni din ziua încetării cauzei de suspendare, pentru un termen de prescripţie mai mare de 6 luni, respectiv în termen de 1 lună, pentru un termen de prescripţie mai mic de 6 luni, conform dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA VIII REPUNEREA ÎN TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă reprezintă prelungirea termenului de prescripţie extinctivă de către instanţa de judecată care, pentru motive temeinic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, ce l-au împiedicat pe titular să îşi exercite dreptul său, dispune soluţionarea unei acţiuni sau încuviinţează executarea silită, chair dacă termenul de prescripţie extinctivă a fost depăşit55. Este reglementată în art. 19 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de repunere în termen sunt motive temenic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, lăsate la aprecierea instanţei de judecată pentru fiecare caz concret, de natură să îl împiedice pe titularul dreptului să îşi exercite dreptul la acţiune în termenul de prescripţie extinctivă56. Deoarece legiuitorul nu dat exemple concrete de cazuri de repunere în termen, în practica judiciară au fost considerate astfel de cazuri următoarele57: - spitalizarea îndelungată sau repetată58; - executarea unei pedepse privative de libertate, care nu a permis persoanei darea unui mandat pentru întreruperea prescripţiei; - existenţa unor împrejurări speciale în care s-a aflat moştenitorul care l-au împiedicat să afle despre deschiderea unei moşteniri la care era chemat59; - părăsirea minorului; - cunoaşterea unor fapte, stabilite de organele de urmărire penală, numai după împlinirea termenului de prescripţie. În schimb, nu au fost considerate de către instanţe ca fiind cazuri de repunere în termen următoarele:
55 56

Şt. Rauschi ş.a., op. cit., p. 188; Gh. Beleiu, op. cit., p. 294; P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 210. În literatura de specialitate s-a afirmat că ”repunerea în termen este o noţiune care exclude forta majoră şi culpa. Domeniul ei începe unde încetează culpa încetează unde începe forţa majoră”.; T. Ionaşcu, Tratat de drept civil, Partea generală, vol. I, Ed. Academiei, 1967, p. 185-186. 57 P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 213; Beleiu Gh., op.cit., p. 301. 58 Trib. jud. Covasna, dec. civ. nr. 53/1977, în Revista Romană de Drept nr. 10/1978, p. 55. 59 C.S.J., dec. civ. nr. 129/1993, în Buletinul jurisprudenţei 1993, p. 81.

48

Drept civil. Manual de drept civil. Drept civil român.M. op. 1967. Bucureşti. 1998. Introducere în dreptul civil. 49 . 2000. All Beck. Persoana fizică. 1999. Ankarom.. M. Ed. Academiei. All Beck. 9. Bibliografie: 1. Teoria generală. Care este actul normativ ce o reglementează? 3. Partea generală. Bucureşti.. Drept civil român. după o astfel de încheiere judecătorească va curge un nou termen de prescripţie extinctivă cu aceeaşi durată ca cel iniţial.. Rauschi Şt. Codul de procedură civilă. 1993. civ. Ed. Termenul de repunere în termen: Cererea de repunere în termenul de prescripţie extinctivă se formulează în termen de o lună de la încetarea cauzei care justifică depăşirea termenului de prescripţie61. 15. 1998. Astfel. Ed.. Lumina Lex. Iaşi.. Junimea. 1969. Iaşi. Bucureşti. Ed..eroarea de drept invocată de titularul dreptului la acţiune. Ed.. Teoria generală. 2002. 93/1985 a Trib. p. Partea generală. 4. nr. 2. în Revista Română de Drept nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. Ionaşcu T. Elementele dreptului civil... conform art. 8/1986. Argonaut. All Beck. 2002. vol. 13. Partea generală. Drept civil. 303). Întrebări de evaluare: 1. De ce legiuitorul a instituit această sancţiune civilă? 60 Curtea de Apel Bucureşti. Ed. în Culegere de practică judiciară civilă 1993-1998. Academiei. Definiţi prescripţia extinctivă. Tratat de drept civil. 83. Partea generală. nr. Persoanele. Efectele repunerii în temen: Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are ca efect ştergerea consecinţelor depăşirii termenului de prescripţie extinctivă. Beleiu. Ciobanu. 2003. 14. Partea generală.. 8. 5. 12.depăşirea culpabilă a termenului de acceptare a moştenirii60. nota II la dec. dec. 1119/1996. Beleiu Gh. 1993. Apetrei I. Codul civil. Ungureanu O.. Ed. 19 alin. 10. Cluj-Napoca.. Andrei Petru P.. 7. Drept civil. Ed. Bucureşti. Popa Gh. . Boroi G. 167/1958. 6. Bucureşti. Ed.. I. Bucureşti. Ed. 2. 61 În literatura juridică.absenţa sau aglomerarea cu probleme a conducătorului persoanei juridice sau a juristului ei. p. acesta a fost socotit de unii autori ca un termen procedural de decădere (V. Poenaru E. Introducere în dreptul civil. . 50-54) şi de alţi autori ca un termen de prescripţie extinctivă (Gh.. Teoria generală.. All Beck. 11. Persoana juridică. Persoanele. 2 din Decretul nr. Introducere în dreptul civil. perioada scursă înainte de intervenirea cauzei de repunere în termen şi perioada cât a durat cauza de repunere în termen nefiind luate în calcul. Pop T. partea care a pierdut termenul fiind repusă în situaţia anterioară depăşirii. Bucureşti. cit.. Drept civil. Şansa. p. Subiectele dreptului civil. jud. Drept civil. 3. 1998. Iaşi. Universul Juridic. considerându-se că nu a pierdut dreptul la acţiune sau la executare silită. Ed. Dogaru I. Ed. Ionaşcu A. Persoana fizică. Cosmovici P. Decretul nr. Pentru aceasta este necesară o încheiere motivată de admitere a cererii de repunere în termen de către instanţă. Lupan E. Rauschi Şt.

mai există o posibilitate de depunere a acţiunii în termen? 17. Care sunt cauzele de întrerupere a prescripţiei extinctive? 19. Daţi exemple de termene speciale. Există termene de prescripţie extinctivă pe ore? 13. prescriptibile sau imprescriptibile? 9. Când începe să curgă termenul de prescripţie extinctivă. de regulă. Când se împlineşte un termen de o lună care începe să curgă pe 31 ianuarie? 16. prescriptibile sau imprescriptibile? 8. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe luni sau pe ani? 15.4. Drepturile nepatrimoniale sunt. În cât timp de la încetarea cauzei de suspendare îşi poate valorifica titularul dreptul la acţiune? 22. dreptul material la acţiune sau dreptul procesual la acţiune? 5. Ce efect are întreruperea asupra cursului prescripţiei extinctive? 18. prescriptibile sau imprescriptibile? 7. Dacă un avocat a depăşit programul judecătorului de serviciu (stabilit. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe zile? 14. de Luni până Vineri. 11. Care sunt cauzele de repunere în termen a prescripţiei extinctive? 24. de regulă. între orele 9 şi 13) pentru a depune o acţiune în instanţă. Ce efect are suspendarea asupra cursului prescripţiei extinctive? 20. care se prescrie în ziua următoare. Care sunt cauzele de suspendare a prescripţiei extinctive? 21. Care este termenul pentru a solicita repunerea în termen? 25. Drepturile de creanţă sunt. Prescripţia extinctivă înseamnă acelaşi lucru cu prescripţia achizitivă. cunoscută şi sub denumirea de uzucapiune? 6. de regulă? Cunoaşteţi excepţii de la această regulă? 12. Repunerea în termen operează de drept sau numai prin intermediul instanţei de judecată? PARTEA a II-a 50 . Drepturile reale sunt. Care sunt termenele generale de prescripţie extinctivă şi pentru ce fel de acţiuni sunt aplicabile? 10. de regulă. Ce se pierde prin prescripţia extinctivă: dreptul subiectiv civil. Ce efect are repunerea în termen asupra cursului prescripţiei extinctive? 23. de regulă.

În epoca sclavagistă. Constituţia Romaniei. 65 Publicat în B.1954. 62 P. Codul familiei. . la integritate fizică şi morală).drepturi privind integritatea fizică şi morală a persoanei (dreptul la viată. Caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă sunt următoarele: 1. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice64. 8/31.drepturi care individualizează persoana în cadrul familiei sau societăţii (dreptul la nume. nr. legalitate. . însemnând masca pe care o purta actorul în tragedia antică şi semnificând rolul pe care îl are omul în viaţa socială62. sclavii nu aveau personalitate juridică. în condiţiile legii. Codul penal şi numeroase alte acte normative. nr. figurând ca subiect activ sau pasiv într-un raport juridic civil. Conţinutul capacităţii de folosinţă este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor civile pe care le poate avea persoana fizică în cadrul raporturilor juridice civile. care cuprinde două elemente: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului nr. la domiciliu. 221. Următoarele categorii de drepturi fac parte din conţinutul capacităţii de folosinţă: . fiind consideraţi obiecte grăitoare. Codul civil. SECŢIUNEA I NOŢIUNEA. REGLEMENTAREA. Este reglementată de Decretul nr. Of. de inventator). 32/31. CONŢINUTUL ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice reprezintă acea parte componentă a capacităţii civile constând în aptitudinea generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii.1954. cit. p.drepturile personalităţii (dreptul la propria imagine. la stare civilă). Termenul de persoană provine din latinescul persona.drepturi asupra creaţiei intelectuale sau artistice (dreptul de autor.01. op. 31/195465.01.PERSOANA FIZICĂ CAPITOLUL I CAPACITATEA DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Prin persoana fizică se înţelege orice fiinţă umană. legea stabilind începutul.. Of. conţinutul şi sfârşitul ei. . Decretul nr. având capacitate civilă. la sănătate. I. Personalitatea juridică reprezintă calitatea pe care o are o fiinţă umană de a fi subiectul unui raport juridic civil63. Apetrei. la secretul convorbirilor telefonice şi al corespondenţei). 64 Publicat în B. Andrei. la viaţă intimă. 63 51 . titulară de drepturi subiective şi de obligaţii civile. Orice persoană fizică poate figura ca subiect într-un raport juridic.

. 1307 C.medicii şi farmaciştii nu pot primi donaţii sau legate de la persoanele pe care le-au tratat în boala de care acestea au decedat. . dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura celeia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii. Există două categorii de îngrădiri aduse capacităţii de folosinţă: a) îngrădiri cu caracter de sancţiune: . precum decăderea din drepturile părinteşti sau îndepărtarea de la tutelă. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. 5. fiind recunoscută tuturor persoanelor fizice. 6. civ. adică în mod excepţional şi temporar. 3 C. civ. fiind o aptitudine generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii civile. 883 C. a căror soluţionare este de competenţa tribunalului judetean în a cărui circumscripţie teritorială îşi execită funcţia sau profesia. nici administratorii privind bunurile din averea încredinţată îngrijirii lor. civ. conform art. în cursul unei călătorii. . . civ. pentru că nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă. fam. 1308 C. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil. civ.tutorele nu poate fi adjudecatar de bunuri din averea celui pus sub tutela sa... conform art.de natură penală.. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile.. nici total. generalitate. 810 C. procurorii şi avocaţii nu pot cumpăra drepturi litigioase. .. potrivit art.minorul de 16 ani nu poate dispune prin testament în favoarea tutorelui. dreptul de a fi tutore sau curator) sau măsuri de siguranţă luate împotriva persoanelor care au comis fapte penale (interdicţia de a se afla într-o anumită localitate). în cazul în care părinţii sau tutorele sunt neglijenţi ori abuzivi faţă de cei aflaţi în ocrotirea lor.. nici mandatarii privind bunurile pe care ei sunt însarcinaţi să le vândă. Sancţiunea pentru nerespectarea acestor interdicţii este nulitatea absolută sau relativă. universalitate. dacă nu sunt rude cu testatorul. b) îngrădiri cu caracter de ocrotire: . civ.2. civ. nici parţial. . intangibilitate. 3. SECŢIUNEA II ÎNCEPUTUL CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 52 . conform art.de dreptul familiei. precum pedeapsa penală accesorie a interzicerii unor drepturi (dreptul de a alege şi de a fi ales. . 1309 C. precum nedemnitatea succesorală şi excluderea de la succesiune a moştenitorilor care au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de omor sau tentativă de omor asupra persoanei care a lăsat moştenirea şi a celor care nu l-au denunţat pe autorul omorului acesteia. . conform art. inalienabilitate.vânzarea între soţi nu este permisă. potrivit art.ofiţerii de nave nu pot primi legate făcute pe navă. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de folosinţă.de drept civil.minorul nu poate sa facă donaţii sau să garanteze obligaţia altuia. după cum norma juridică încălcată ocroteşte un interes general sau personal. potrivit art. egalitate. 807 C. .judecătorii.minorul de 16 ani poate dispune prin testament numai de o jumătate din averea sa. . Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de folosinţă sunt nule absolut. potrivit art. drepturile părinteşti. 133 alin. 809 C. nici funcţionnarii publici privind bunurile statului care se vând prin ei. 4.

cunoscut fiind faptul că celula nervoasă este prima care se descompune. potrivit art. când aceasta dobândeşte calitatea de subiect de drept. I. 1 din Decretul nr. Înlăturarea acestei incertitudini se face prin declararea judecătorească a morţii persoanei dispărute. persoana prezintă toate simptomele morţii. SECŢIUNEA III ÎNCETAREA CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 3. cu condiţia ca el să se nască viu (nu şi viabil) şi să dobândească doar drepturi. Andrei. Sfârşitul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice coincide cu data morţii stabilită prin hotărâre judecătorească. ca regulă. Capacitatea anticipată de folosinţă a persoanei fizice are importanţă practică în cazul în care tatăl copilului conceput. 31/1954 şi art. 16-21 din Decretul nr. 2 din Decretul nr. deşi din punct de vedere juridic ea există. De asemenea. având drept consecinţă încetarea capacităţii de folosinţă.Potrivit art. 67 P.1. urmat de actul şi certificatul de deces întocmite de către ofiţerul de stare civilă. în anumite situaţii (război. Pentru determinarea perioadei în care copilul a fost conceput. În cazul morţii clinice. de regulă. Din momentul constatării morţii biologice se poate păşi la prelevarea şi transplantul de organe umane67. deoarece acest copil îl va moşteni (sub beneficiu de inventar. nu există posibilitatea stabilirii prin constatare directă (examinarea cadavrului) a decesului persoanei. cit. 7 alin. op. conform art. 32/1954. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice începe. neştiindu-se cu exactitate dacă se mai află în viaţă sau nu. 3. S-a prevăzut o perioadă minimă de 180 de zile (6 luni) şi una maximă de 300 de zile (10 luni) ca limite ale concepţiei şi un interval de 121 de zile (4 luni) în care se situează momentul concepţiei. accidente sau catastrofe naturale.. această procedură are aceleaşi efecte ca şi constatarea directă a decesului. 61 C. dar în mod excepţional există posibilitatea reanimării. Apetrei. 36-43 din Decretul nr. 31/1954. sau s-a născut mort. mai sus amintite. caz în care aerul lipseşte din plămânii săi. Prin verificarea existenţei aerului în plămânii copilului se determină dacă acesta s-a născut viu şi a murit ulterior. fam.2. De asemenea. 53 . nu şi obligaţii66. Moartea biologică constă în încetarea cu desăvârşire a vieţii prin oprirea pulsaţiilor creierului. 7 alin. dispariţia îndelungată fără nici o ştire a persoanei). dar nenăscut încă. timpul cuprins între a 300-a şi a 180-a zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiei. Ca o excepţie. deoarece el poate dobândi doar drepturi. nu şi obligaţii). de la data naşterii persoanei. 1 din Decretul nr. încetează căsătoria şi obligaţiile personale. 232. odată cu moartea ei fizic constatată de un medic prin certficat medical constatator al morţii. 31/1954. decedează. a revenirii la viaţă a persoanei. legea a instituit prezumţia absolută a timpului legal al concepţiei.. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice încetează. Moartea fizic constatată prin certificat de deces Conform art. din acest moment se deschide succesiunea. Astfel. însemnând faptul că copilul conceput se socoteşte născut atunci când este vorba de drepturile sale. dacă se va naşte viu. 7 alin. 31/1954. iar un copil este considerat ca născut din căsătorie sau din afara căsătoriei. Declararea judecătorească a morţii Conform art. Există două feluri de declarare judecătorească a morţii: 66 Această excepţie este exprimată în adagiul din dreptul roman infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur. drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţie. p.

citând părţile. procurorul. declararea judecătorească a morţii. precedată sau nu de declararea judecătorească a dispariţiei. precedată de declararea judecătorească a dispariţiei. în care hotărârea de declarare a dispariţiei rămasă definitivă se va afişa timp de 30 de zile la uşa instanţei şi la primăria ultimului domiciliu al celui dispărut. potrivit art. cu invitaţia ca persoanele ce pot da informaţii să le comunice organelor de cercetare sau instanţei. Totuşi. b) faza judecăţii proriu-zise. B. Efectele hotărârii de declarare a dispariţiei: Persoana este considerată dispărută. a anului calendaristic cunoscut. prin organele primăriei şi ale poliţiei. declararea judecătorească a morţii. care se defăşoară după regulile prevăzute de Codul de procedură civilă. hotărârea de declarare a dispariţiei nu produce nici o modificare privind capacitatea de folosinţă a persoanei dispărute. Dacă nu se poate stabili data ultimelor ştiri. cu participarea celui care a formulat cererea (reclamantul) şi. 2. Procedura declarării judecătoreşti a morţii cuprinde două faze: A. declararea judecătorească a dispariţiei. Cele două condiţii. c) faza ulterioară judecăţii. privind situaţii de fapt. Aşadar.1. declararea judecătorească a morţii. copii. instanţa comunică această hotărâre autorităţii tutelare pentru a se institui curatela. va fi citată şi la domiciliul acesteia. reprezentând excepţia. în vederea administrării averii dispărutului. însă nu decedată. Procedura de soluţionare a cererii de declarare judecătorească a dispariţiei parcurge următoarele trei etape: a) faza prealabilă judecăţii are drept scop culegerea de informaţii cu privire la persoana dispărută şi luarea unor măsuri de conservare a bunurilor ei. Cererea de declarare a dispariţiei poate fi formulată de orice persoană interesată (soţ. din oficiu) şi se depune la instanţa pe raza căreia a avut ultimul domiciliu persoana dispărută. dacă nu se poate stabili nici luna. de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă trebuie să fi trecut un an. deci socotită încă în viaţă. singurul efect constând în îndeplinirea primei condiţii de fond pentru declararea judecătorească a morţii. pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. creditori. Persoana dispărută (pârâtul) va fi citată la ultimul domiciliu. Dacă dispărutul posedă bunuri. 19 din Decretul nr. iar dacă a avut un madatar general. care se păstrează. Declararea judecătorească a dispariţiei Condiţii: 1. Preşedintele instanţei care primeşte cererea dispune. persoana trebuie să lipsească de la domiciliu. această dată va fi considerată ca fiind ultima zi a lunii sau. iar pentru administrarea bunurilor acestuia se poate lua măsura numirii unui curator. 54 . fără declararea judecătorească a dispariţiei. în mod obligatoriu. a procurorului. care poate fi atacată prin căi ordinare sau extraordinare de atac. rude. A. preşedintele instanţei va sesiza autoritatea tutelară care va lua măsura numirii unui curator pentru administrarea bunurilor. Probele se administrează în faţa instanţei. reprezentând regula. să se facă cercetări privind persoana dispărută şi afişarea cererii la ultimul domiciliu al dispărutului şi la primărie. crezându-se că ea nu mai este în viaţă. pentru copiii persoanei dispărute se poate lua măsura numirii unui tutore. Dacă persoana dispărută posedă bunuri. preşedintele instanţei va fixa un termen de judecată. După 45 de zile de la afişarea cererii. 31/1954. apoi aceasta deliberează şi pronunţă hotărârea. 2.

încetează căsătoria la data morţii stabilită în hotărâre. .să existe o hotărâre judecătorească de declarare a dispariţiei. Rectificarea datei morţii: Dacă ulterior rămânerii definitive a hotărârii se ivesc probe din care rezultă că data morţii este alta decât cea stabilită în hotărâre se poate solicita instanţei care a emis-o 55 . în funcţie de tipul de declarare judecătorească a morţii aplicabil. B.Dacă persoana declarată dispărută reapare. . Dacă soţul supravieţiutor s-a recăsătorit. . ea se va socoti de la sfârşitul lunii sau al anului ultimelor ştiri. accident aviatic). Instanţa de judecată stabileşte şi data morţii.să fi trecut cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă. dar cu efect retroactiv. cu cele trei etape. Hotărârea definitivă de declarare a morţii se comunică serviciului de stare civilă de la locul naşterii persoanei declarate moartă. 41 din Decretul nr.persoana a dispărut în cursul unei împrejurări care îndreptăţeşte a se presupune decesul (ex. . naufragiu. conform art. Condiţii: . Declararea judecătorească a morţii 1) precedată de declararea judecătorească a dispariţiei . încetarea acestor măsuri are loc la cererea persoanei reapărute forulată către autoritatea tutelară. de la data stabilită în hotărâre. iar dacă aceasta nu se poate stabili cu precizie.se deschide succesiunea celui declarat mort. Împrejurarea excepţională se va proba cu orice mijloc de probă. iar cele dobândite ulterior vor fi bunuri proprii ale soţului supravieţiutor. neexistând un certificat constatator al morţii. . uzufruct. Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii. data morţii va fi ultima zi a termenului de 4 ani.: contractul de mandat).în funcţie de data morţii stabilită în hotărâre se va determina calitatea copiilor născuţi între timp ca fiind copii din căsătorie sau din afara ei.regula Declararea judecătorească a morţii poate fi cerută de orice persoană interesată. Dacă data ultimelor ştiri nu poate fi stabilită exact.înceteaza capacitatea de folosinţa a persoanei fizice şi calitatea acesteia de subiect de drept. respectiv de 1 an. Procedura de declarare judecătorească a morţii: Este aceeaşi ca şi pentru declararea dispariţiei.drepturile de uz. Efectele hotărârii declarative de moarte: . . Bunurile dobândite până la data morţii rămân bunuri comune ale soţilor. ca şi cele rezultate din acte juridice intuitu personae (ex. şi abitaţie se sting pe data morţii dispărutului. fiind o situaţie de fapt. Cel în cauză este considerat mort după ce hotărârea a rămas definitivă. nu este necesară o hotărâre judecătorească de anulare a hotărârii de declarare a dispariţiei.să fi trecut cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă.: război. cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă şi nu va mai fi socotit bigam. 32/1954. ea considerându-se a fi în viaţă. deoarece aceasta din urmă nu are efecte asupra capacităţii de folosinţă a persoanei. Data morţii stabilită de instanţă în cuprinsul hotărârii nu se confundă cu data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii. care va înregistra decesul şi va elibera certificatul de deces. .de la data afişării hotărârii de declarare a dispariţiei să fi trecut 6 luni. 2) neprecedată de declararea judecătorească a dispariţiei – excepţia Condiţii: . În cazul în care s-a instituit tutela minorului şi curatela pentru bunurile dispărutului.

2003. Judecata se face de urgenţă. succesiunea fiecăruia cuvenindu-se persoanelor îndreptăţite existente la acea dată. potrivit art.cel declarat mort este considerat că a fost întotdeauna în viaţă. Subiectele dreptului civil. Bibliografie: 1. naufragiu. Instanţa modifică hotărârea şi o comunică pe cea nouă serviciului de stare civilă. 3 din Decretul nr. aflată în viaţă) şi procurorul pot cere anularea hotărârii de declarare a morţii. persoana trebuie să existe în momentul deschiderii succesiunii. dar a născut un copil în lipsa soţului. şi nu se moştenesc între ele. care se vor reconsidera în raport cu noua dată.dacă soţul supravieţuitor s-a recăsătorit.dacă soţia nu s-a recăsătorit. 31/1954. care o va judeca de urgenţă. cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă. orice persoană interesată (în special persoana în cauză. în acelaşi moment. . fără a se putea stabili care dintre ele a decedat mai înainte. spre deosebire de moştenitorii de reacredinţă). deoarece pentru a succede. . 20 din Decretul nr. Efectele rectificării datei morţii se produc asupra drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale. Introducere în dreptul civil. conform art. ele sunt socotite că au murit deodată. cu citarea părţilor şi a procurorului. conform art. acesta va fi considerat copil din căsătorie. Cererea de anulare este imprescriptibilă şi se adresează instanţei care a pronunţat hotărârea. Drept civil român.cel declarat mort poate cere înapoierea bunurilor sale de la moştenitorii săi (cei de bună-credinţă vor restitui doar bunul. Hotărârea de anulare a declarării morţii se comunică serviciului de stare civilă care a înregistrat moartea. Comorienţii: Sunt persoane care au decedat în aceeaşi împrejurare. 31/1954. fără a se putea stabili daca una a supravieţiut celeilalte. 21 din Decretul nr. Doar subdobânditorii cu titlu oneros de bună-credinţă nu sunt obligaţi la restituirea bunurilor. nu comune.. catastrofă aeriană). Bucureşti. de la subdobânditorii bunurilor succesorale cu titlu gratuit (indiferent de buna sau reaua-credinţă) şi de la subdobânditorii cu titlu oneros de rea-credinţă. Importanţa acestora constă în stabilirea momentului morţii din punct de vedere succesoral. Ed. acesta fiind obligat să facă rectificarea în registrul de stare civilă. Efectele hotărârii judecătoreşti de anulare a declararii morţii sunt următoarele: . Universul Juridic. iar data deschiderii succesiunii va fi aceeaşi pentru toţi. . Dacă mai multe persoane cu vocaţie succesorală reciprocă (rude) au murit în aceeaşi împrejurare extraordinară (ex.bunurile dobândite de celălalt soţ în timpul dispariţiei sunt bunuri proprii. Beleiu Gh. prima căsătorie considerându-se desfăcută pe data încheierii noii căsătorii. Anularea hotărârii de declarare a morţii: Dacă cel declarat judecătoreşte mort este în viaţă şi reapare sau se descoperă actul de deces fizic constatat. 18 alin. fără fructe. 31/1954. 56 .: cutremur. până când soţul va promova acţiunea în tăgada paternităţii. care va rectifica data morţii în registrul de stare civilă. cu citarea părţilor şi cu participarea obligatorie a procurorului. .rectificare datei morţii. redobândind capacitatea de folosinţă în mod retroactiv. acţiunea nefiind supusă prescripţiei extinctive.

Ce efect are hotărârea judecătorească de declarare a dispariţiei? Dacă persoana dispărută reapare. 8. Decretul nr.. 1998. În ce situaţie se recurge la declararea judecătorească a morţii? 10. 6. Poenaru E. Persoanele. Ankarom. Drept civil. 15. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. 5. 2002. Ed. Persoana fizică. Teoria generală. Rauschi Şt. Persoana juridică. Persoanele. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei fizice? Ce condiţii trebuie îndeplinite? 7. Ce persoane sunt scutite de înapoierea bunurilor succesorale după apariţia persoanei declarate judecătoreşte moartă? 20.2. Bucureşti. Iaşi. care dintre căsătorii rămâne valabilă. având în vedere ca soţul din prima căsătorie declarat judecătoreşte mort a reapărut? 21. În ce acte normative este reglementată capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 3. Partea generală. Ed. cum trebuie să se procedeze? 12. Partea generală. Cum se procedează pentru a rectifica data morţii? Ce efecte are o hotărâre de rectificare a datei morţii? 17. Apetrei I. 3. Prezentaţi procedura de declarare judecătoreasă a morţii. Bucureşti. Ed. 5. Dacă persoana declarată judecătoreşte moartă reapare. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a dispariţiei? 11.. Boroi G. Decretul nr. Persoana fizică. Drept civil. All Beck. Andrei Petru P. Rauschi Şt. 7. Popa Gh. Codul civil. Definiţi capacitatea de folosinţă a persoanei fizice. Dacă între timp soţul supravieţuitor s-a recăsătorit. 4. All Beck. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii fără declararea judecătorească a dispariţiei? 14. 57 . Când încetează capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 9. cum trebuie să se procedeze pentru a-şi redobândi calitatea de subiect de drept? 18. Prezentaţi prezumţia timpului legal al concepţiei. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice? 4. Iaşi. Drept civil. Ed. 2000. Teoria generală. 2002. Explicaţi noţiunea de comorienţi şi prezentaţi importanţa lor practică. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului nr. Care sunt efectele hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii? 16. 2.. Întrebări de evaluare: 1. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii precedată de declararea judecătorească a dispariţiei? 13. Junimea. Când începe capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 6.... 8. 31/1954. Prezentaţi exemple de îngrădiri legale ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. Drept civil.. Ce efecte are hotărârea de anulare a declararii judecătoreşti a morţii? 19.

58 .

însă nu au experienţă juridică.: somaţia.1. Lipsa capacităţii de exerciţiu Minorii cu vârsta sub 14 ani şi interzişii judecătoreşti (debili şi alienaţi mintali puşi sub interdicţie judecătorească) nu au capacitate de exerciţiu. 5. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil. nici parţial. legea stabilind începutul. şi art. prin moartea persoanei sau declararea judecătorească a morţii. Totuşi. 807. Actele acestora se încheie de reprezentanţii lor legali – părinţi sau tutore. 25 din Decretul nr.2. REGLEMENTAREA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE EXERCIŢIU Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice reprezintă o parte a capacităţii civile care constă în aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. Se prezumă că persoanele cu capacitate deplină de exerciţiu au discernământ. persoana trebuie să aibă discernământ. generalitate. prin încheierea oricăror acte juridice civile.CAPITOLUL II CAPACITATEA DE EXERCIŢIU A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NOŢIUNEA. intangibilitate.: cumpărarea de rechizite sau dulciuri). conţinutul şi sfârşitul ei. SECŢIUNEA II TIPURI DE CAPACITATE DE EXERCIŢIU 2. civ. cele cu capacitate restrânsă de exerciţiu au discernământ. întreruperea prescripţiei sau înscrierea ipotecii) şi acte mărunte (ex. 2. Caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu: 1. 950-952 C. 124. legalitate. Însă discernământul nu trebuie confundat cu capacitatea de exerciţiu. Este reglementată de art. art. pentru că nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de exerciţiu. şi cele fără capacitate de exerciţiu nu au discernământ.147 C. 2. Lipsa capacităţii de exerciţiu încetează la împlinirea vârstei de 14 ani pentru minori. 32/1954. Pentru a încheia acte juridice. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. 5.. 31/1954. deoarece există posibilitatea ca o persoană cu capacitate de exerciţiu să nu aibă temporar discernământ (în caz de beţie. persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu pot încheia singure acte de conservare (ex.133. la ridicarea interdicţiei judecătoreşti. 4. fam. încheind acte juridice civile. 4. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de exerciţiu sunt nule absolut. art. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile. 105. 8-11 din Decretul nr. nici total. Capacitatea de exerciţiu restrânsă 59 . 3. adică aptitudinea de a înţelege semnificaţia şi consecinţele juridice ale actelor încheiate. hipnoză ori somnambulism) sau ca o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu (interzişii judecătoreşti) să aibă perioade de luciditate. inalienabilitate. egalitate. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de exerciţiu. fiind o aptitudine a persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile civile.

: vânzarea. Ca excepţii de la regulile mai sus prezentate. Rauschi ş. 3) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. ca o excepţie. poate încheia acte de administrare a patrimoniului nelezionare şi.. o pierde şi revine la cea restrânsă de exerciţiu. Capacitatea de exerciţiu deplină Reprezintă aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. 353-355. sunt actele de administrare. Capacitatea de exerciţiu restrânsă încetează prin împlinirea vârstei de 18 ani. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui şi cu încuviinţarea autorităţii tutelare sunt actele de dispoziţie (ex.3. Cu 68 Gh. însă. pp. femeia minoră se poate căsători de la vârsta de 16 sau 15 ani. prin moartea lui sau declararea judecătorească a morţii sale. De asemenea. pp. În cazul în care ea divorţează mai devreme de împlinirea vârstei de 18 ani. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânsă. el poate înstrăina în acest mod bunurile supuse stricăciunii şi cele nefolositoare pentru el şi poate închiria un imobil pentru o perioadă mai mică de 3 ani. încheind personal şi singur orice acte juridice civile permise de lege. Căsătoria ei la vârsta de 15 ani se face cu aprobarea Preşedintelui Consiliului Judeţean şi cu avizul medicului. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. fără asistenţă juridică. ipoteca. actele încheiate cu tutorele său ori cu soţul. 2) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. de administrare. renunţarea la un drept.. op. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu deplină. acceptarea sau renunţarea la o succesiune).. aceasta reprezintă aptitudinea de a încheia orice fel de acte juridice (de conservare. op. păstrează capacitatea de exerciţiu deplină dobândită. 60 . Şt. De asemenea. fratii sau surorile tutorelui. ca regulă.Minorii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani au capacitate de exerciţiu restrânsă. pot să îşi exprime părerea cu privire la care părinte doresc să stea după divorţ. 369-371. prin punerea minorului sub interdicţie. G. cit. pentru femeia minoră care se căsătoreşte.. minorul poate face o recunoaştere de paternitate şi minora poate promova acţiunea în stabilirea paternităţii copiluilui. de dispoziţie). dacă a împlinit 16 ani. tranzacţia judiciară. minorul poate cere singur autorităţii tutelare schimbarea felului învaţăturii şi locului ei şi poate cere singur în instanţă pensie de întreţinere de la părintele său. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. ei încheind actele lor juridice. pot să îşi exprime consimţământul la adopţia lor. cit. gajul. el poate face depuneri la C. dacă se anulează căsătoria. cit. şi dispune de aceste sume. a. pp. Capacitatea de exerciţiu deplină începe la împlinirea vârstei de 18 ani. 4) acte interzise minorului cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani sunt donaţiile. dacă au împlinit vârsta de 10 ani. op. poate dispune prin testament de jumătate din bunurile sale. ruda în linie dreaptă. Beleiu. dar cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui. distingem între patru categorii de acte juridice68: 1) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal şi singur sunt actele de conservare şi actele mărunte. minorii pot încheia singuri contract de muncă de la vârsta de 16 ani. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui dată pentru fiecare act în parte.. Boroi.E. garantarea obligatiei altuia.C. 241-243. 2. sau de la împlinirea vârstei de 16 sau chiar de 15 ani.

All Beck. Ed. prin punerea sub interdicţie a persoanei sau în cazul anulării căsătoriei femeii minore. . în termen de 3 ani de la data cănd ocrotitorul legal a cunoscut cauza anulării. pp.actelor juridice încheiate de persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă. 2003..actele juridice încheiate de persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu. Iaşi. 8. 2000. pp.excepţia actelor strict personale. Boroi G. Junimea..Apetrei. Persoana juridică. Persoanele.actele juridice încheiate de reprezentantul legal fără încuviinţarea autorităţii tutelare. P. Universul Juridic. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. 2. Apetrei I. Persoana fizică. Bucureşti. Nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare de ocrotitorul legal şi. Rauschi Şt. Drept civil român. prezentându-i-se acesteia ca un major... Decretul nr. Teoria generală. Partea generală. Drept civil. Introducere în dreptul civil. Teoria generală. I... 2002. Capacitatea de exerciţiu deplină încetează prin decesul persoanei sau declararea judecătorească a morţii sale.. Persoanele. Rauschi ş. Anularea în instanţă a actului juridic poate fi cerută de către persoana ocrotită sau de către părinţii săi ori tutorele ei.. Rauschi Şt. 6. op. Bibliografie: 1. 243244. Subiectele dreptului civil. Ed.actele juridice încheiate de persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă.. dar fără încuviinţarea autorităţii tutelare. Drept civil.. persoana fizică poate încheia acte juridice şi prin madatar (reprezentant convenţional). Ca o consecinţa a anulării actului juridic. Popa Gh. numai în măsura în care s-au îmbogăţit. Ed. Andrei. nu mai are dreptul să ceară anularea actului pentru lipsa capacităţii depline de exerciţiu. Boroi. Codul civil. cit. Poenaru E. dacă este necesar. Iaşi. 331-332. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. . op. Bucureşti. 9. Drept civil.a. de către autoritatea tutelară. Întrebări de evaluare: 69 G. 1998.. Partea generală. SECŢIUNEA III SANCŢIUNEA APLICABILĂ NERESPECTARII REGULILOR PRIVIND CAPACITATEA DE EXERCIŢIU Nulitatea relativă este sancţiunea care se aplică următoarelor acte juridice69: . Bucureşti. Ankarom. Şt. dar nu mai mult de 18 luni de la data încheierii actului juridic. . acesta este lipsit de efecte în mod retroactiv. 3. Minorul care a indus în eroare cealaltă parte. All Beck. Drept civil. părţile fiind obligate să îşi restituie reciproc prestaţiile efectuate. Decretul nr. 4. pp. cit. Persoana fizică. 32/1954. cit. 61 . Ed. 372-375. Minorii sunt obligaţi să înapoieze ce au primit. 7.. op. 5. Codul familiei. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Ed. 2002. Andrei Petru P. Beleiu Gh.

persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 11. ca o excepţie de la regula generală? 5. 2. Care este sancţiunea aplicabilă pentru actele juridice încheiate cu nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 62 . Ce persoane au capacitate de exerciţiu retrânsă? Cum încheie aceste persoane actele juridice? 7.1. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 9. În ce acte normative este reglementată capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 3. Ce persoane au capacitate deplină de exerciţiu? De la ce vârstă se dobândeşte această capacitate. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu? 8. Ce acte juridice pot încheia. Definiţi capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice. dar şi a autorităţii tutelare. Ce acte juridice pot încheia. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 10. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice? 4. Ce persoane nu au capacitate de exerciţiu? Cum se încheie actele juridice ale acestor persoane? 6.

Principalele atribute de identificare a persoanei fizice sunt numele.02. poate promova o acţiune în instanţă împotriva autorului faptei ilicite. romanii folosind trei nume. În sens larg. restabilirea dreptului şi repararea daunelor materiale suferite. SECŢIUNEA II NUMELE 2. op. . localităţi. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice71. pentru că se nasc odată cu naşterea persoanei şi încetează la moartea ei. . dacă a fost victima unei fapte prin care s-a adus o atingere acestor atribute.constituie atât drepturi. Of. orice persoană fiind obligată să aibă un nume.însemnând nume de familie.sunt imprescriptibile extinctiv şi achizitiv. Publicată în M. . însemnând că toate persoanele sunt obligate să se abţină de a aduce vreo atingere lor. CARACTERELE JURIDICE ŞI OCROTIREA ATRIBUTELOR DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE Prin identificarea persoanei fizice se înţelege individualizarea persoanei în cadrul raporturilor juridice civile. iar în sens restrâns – numele de familie.însemnând poreclă.CAPITOLUL III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NATURA JURIDICĂ. nefiind transmisibile. astfel încât titularul unui astfel de drept.sunt universale. aparţinând oricărei persoane fizice în parte. Termenul de nume provine din latinescul nomen . nr. în principiu. Potrivit art. Numele româneşti provin de la meserii. cât şi obligaţii. Legiuitorul a instituit ca mijloc de contrângere a pârâtului la executarea hotărârii judecătoreşti (constând într-un fapt personal al lui) plata unei amenzi pe fiecare zi de întârziere în folosul statului. numele tatălui sau al mamei pentru copiii din afara căsătoriei. 70 71 P.1. prin nume se înţelege numele de familie şi prenumele. Noţiune. Atributele de identificare a persoanei fizice prezintă următoarele caractere juridice: . ele sunt drepturi personale nepatrimoniale. pentru că. domiciliul şi starea civilă. Numele este reglementat de Decretul nr. 63 .2003. În ce priveşte natura juridică a acestora. . 54-56 din Decretul nr. 31/1954. . pentru înlăturarea ei.însemnând prenume şi cognomen . nu pot fi exercitate prin reprezentare. un domiciliu şi o stare civilă. oricât timp ar trece. 256.sunt inalienabile.. Andrei. nu se pierd prin nefolosire şi. nu-l poate dobândi. reglementare. 68/02. caractere juridice Numele reprezintă cuvântul sau totalitatea cuvintelor prin care se desemnează şi se identifică o persoană fizică în familie şi în societate70.sunt drepturi absolute. cit. oricât timp o persoană ar folosi numele alteia. prenomen . dar şi plata unor despăgubiri băneşti pentru daune morale. atributele de identificare ale persoanei fizice sunt ocrotite. p. 31/1954. Codul familiei şi Ordonanţa de Guvern nr.sunt drepturi personale.

dacă mama are un nume de familie comun cu al soţului. 2 alin. mama). 5. atunci copilul va păstra acest nume (adică numele de familie al mamei din momentul naşterii copilului). 41/2003. 62 C. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. este un drept legal. Dacă filiaţia a fost stabilită prin recunoaştere voluntară şi simultană de ambii părinţi. copilul dobândeşte numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. este un drept absolut. este inalienabil. atribuindu-i numele părintelui faţă de care s-a stabilit ulterior filiaţia. 6. 2. fam. ca urmare a stabilirii filiaţiei copilului din afara căsătoriei Numele de familie al acestui copil va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia. este un drept personal. Modificarea numelui de familie: a) ca efect al schimbării stării civile a persoanei 1. persoana adoptată va purta numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite. copilul va lua numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. este un drept universal. şi dacă ulterior se stabileşte filiatia şi faţă de celălalt părinte. copilul din căsătorie preluând numele de familie comun al părinţilor săi. iar dacă adopţia este făcută de doi soţi. conform art. instanţa va putea încuviinţa copilului să poarte numele acestuia. în principiu. ca urmare a încuviinţării adopţiei Persoana adoptată dobândeşte numele de familie al adoptatorului. după cum se învoiesc părinţii. copilul va purta numele mamei dinainte de căsătorie. 3. conform art. care poate fi numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite. persoana adoptată va dobândi numele de familie comun al acestora.Numele are următoarele caractere juridice: 1. În caz de neînţelegere între aceştia. ca urmare a stabilirii filiaţiei unui copil înregistrat ca având părinţi necunoscuţi Numele de familie al acestui copil se va modifica. ai cărui părinţi nu au putut fi identificaţi.G. numele de familie al acestuia va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia (de regulă. la înregistrarea naşterii. în funcţie de înţelegerea lor. În caz de neînţelegere între aceştia. Dacă ei nu au un nume comun. 2. dar instanţa poate dispune modificarea numelui de familie al copilului.2. nr. dar. prin dispoziţia primarului. 4. Pentru copilul din afara căsătoriei. 2. format din nume de familie şi prenume. Pentru copilul găsit. Numele de familie Numele de familie are drept scop identificarea unei persoane fizice în societate. 4. este un tot unitary. Dacă părinţii nu au un nume comun (fiecare şia păstrat numele anterior la încheierea căsătoriei). va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. 3. 64 . 3 din O. Dobândirea numelui de familie: Numele de familie se dobândeşte prin filiaţie. după cum el este un copil din căsătorie sau din afara căsătoriei. 7. ca urmare a admiterii acţiunii în tăgada paternităţii copilului din căsătorie Dacă mama nu are un nume de familie comun cu al soţului. numele de familie şi prenumele acestuia se stabileşte de către primăria localităţii în raza căreia a fost găsit.

Totuşi. pe cheltuiala solicitantului. În cazul în care soţii au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei. 6. nr. din raza teritorială a domiciliului solicitantului. ca urmare a desfacerii căsătoriei (divorţul) Dacă soţii nu au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei. p. 4 din actul normativ aminit (ex. în mod separat. Totuşi. Aceasta trebuie motivată şi însoţită de o serie de acte (ex.: copii legalizate de pe certificate de stare civilă). cit. viitorii soţi au trei posibilităţi în ce priveşte numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei: . op. În termen de 30 de zile de la publicare. Apoi. Partea a III-a.: renumele profesional dobândit).să ia ca nume comun numele lor de familie reunite. Chiar dacă unul dintre soţi nu este de acord cu aceasta.să ia ca nume comun numele de familie unuia sau altuia dintre ei. ca urmare a desfacerii. instanţa poate încuviinţa soţului divorţat purtarea în continuare a numelui din căsătorie. 8. Cererea se publică în extras. Dacă soţii au un nume de familie comun şi doar unul dintre ei doreşte să îşi schimbe numele de familie. în mod excepţional. printr-o cerere de schimbare a numelui pe cale administrativă.G. Motivele temeinice pentru care se poate încuviinţa schimbarea numelui de familie pe cale administrativă sunt enumerate în art. Preşedintele Consiliului 72 Beleiu Gh. . instanţa poate încuviinţa ca adoptatul să păstreze numele de familie dobândit prin adopţie. cu aprobarea autorităţii tutelare. nulităţii sau anulării adopţiei În aceste situaţii.. b) ca efect al modificării numelui de familie pe cale administrativă Schimbarea numelui de familie pe cale administrativă reprezintă înlocuirea. pentru motive temeinice. are nevoie de consimţământul celuilalt soţ. 4 alin. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. ca urmare a încetării căsătoriei (decesul soţului) După decesul soţului. prin decizie administrativă. În termen de 60 de zile. pentru motive temeinice (ex. 41/2003. Cererea de schimbare a numelui se depune la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. Cererea poate fi formulată de către cetăţenii majori români şi apatrizi.5. divorţul nu produce nici o modificare în acest sens. Potrivit art. în Monitorul Oficial. pentru motive temeinice. dosarul se trimite spre soluţionare la Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean. 7.: numele este format din expresii indecente sau ridicole). Procedura72 este reglementată de Ordonanţa de Guvern nr. foştii soţi se pot învoi ca soţul care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ să păstreze numele de familie dobândit prin căsătorie şi după divorţ. depusă la Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. acesta poate solicita revenirea la numele avut înainte de căsătorie. a numelui de familie cu un alt nume de familie. soţul supravieţuitor va purta în continuare numele din căsatorie. ca urmare a nulităţii sau anulării căsătoriei În această ipoteză fiecare dintre soţi revine la numele de familie avut înainte de căsătorie. orice persoană poate face opoziţie la această cerere. cererea se face de către părinţi sau de tutore. 65 . 3 lit. 9. în scris şi motivat.să păstreze fiecare numele de familie avut înainte de căsătorie. Schimbarea numelui minorului se poate face odată cu cel al părinţilor ori ulterior. în cazul desfacerii adopţiei.. 398-399. Pentru minor sau interzis judecătoresc. adoptatul revine la numele său de familie avut anterior adopţiei. b din O. . regula este că fiecare dintre ei revine la numele de familie avut înainte de căsătorie. ca urmare a încheierii căsătoriei La încheierea căsătoriei. la cerere.

Dacă cererea este respinsă de primar. din motive obiective şi neimputabile ei. 41/2003.3. nr. conform art. 2. Prenumele Prenumele reprezintă cuvântul sau cuvintele care se adaugă la numele de familie. 29/1990 privind contenciosul administrativ. dar şi o obligaţie. care va înştiinţa solicitantul şi îi va pune în vedere să achite taxa de timbru în termen de 90 de zile. dacă persoana în cauză face dovada că.reprezintă un drept. . Dispoziţia de respingere a cererii se comunică solicitantului de către Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean.G. p. prin menţiune pe aceste acte. persoana al cărei nume de familie a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă sau cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea. Rauschi. După achitarea taxei.a. Dobândirea prenumelui: Prenumele se dobândeşte prin atribuire. . 66 . Are aceleaşi caractere juridice ca şi numele de familie: . Dovada schimării numelui se face cu dispoziţia de admitere a cererii şi cu certificatul de stare civilă eliberat pe baza ei.este inalienabil. 20 din O. în termen de 30 de zile de la primirea unui răspuns la reclamaţia prealabilă adresată la Inspectoratul naţional pentru evidenţa persoanelor. Persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de retranscriere în limba maternă sau cu ortografia limbii materne formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de admitere a cererii. acest serviciu îi eliberează solicitantului o copie de pe decizia de admitere a cererii de schimbare a numelui de familie şi o transmite şi serviciului de stare civilă pentru a efectua modificările prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă şi pentru a elibera noi certificate de stare civilă. . de către 73 Şt. pe baza declaraţiei celui care solicită înregistrarea naşterii (de regulă. se înscriu menţiunile necesare pe marginea actelor de stare civilă.. Aceasta poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ. la rubricile care îl privesc pe titular şi la cele privind părinţii. 217. op.. în termen de 6 luni.este un drept personal şi absolut şi universal.ş. 2 din Legea nr.este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv.Judeţean emite o dispoziţie de admitere sau de respingere a cererii. în termen de 10 zile de la emitere. în termen de 6 luni de la data admiterii cererii de schimbare a numelui. cit. 5 alin.G. în scopul de a individualiza persoana în cadrul aceleiaşi familii şi (împreună cu numele de familie) în cadrul societăţii73. c) ca urmare a retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne Conform art. 41/2003. persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de schimbare a numelui de familie pe cale administrativă formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de schimbare a numelui. solicitantul poate contesta această dispoziţie în instanţa de contencios administrativ. Cererea se depune la Serviciul de stare civilă şi se aprobă de către Primar. odată cu înregistrarea naşterii în registrul de stare civilă. a numelui de familie retradus în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. Potrivit art. 21 din O. Dispoziţia de admitere a cererii se trimite înapoi la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. nu a putut formula opoziţia prevăzută de lege. Pe baza aprobării lui. Efectele schimbării numelui se produc de la data înregistrării acestei menţiuni. nr.

CNP-ul este util atunci când mai multe persoane au acelaşi nume de familie. Of. op. Dacă părinţii nu se înţeleg în privinţa prenumelui copilului lor. astfel încât schimbarea prenumelui se poate face doar pe cale administrativă sau prin retranscrierea în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. Pentru copiii din afara căsătoriei se foloseşte iniţiala prenumelui mamei74. solicitând încetarea atingerii aduse. op.: Petre Stănescu. în situaţia în care mai multe persoane au acelaşi nume de familie şi acelaşi prenume. alta decât numele său. Nu este ocrotită de lege.este un drept personal. nr.1996. Porecla Porecla reprezintă o denumire deosebită de nume. 2. Simpla sa folosire în mod public şi îndelungat este suficientă pentru a putea crea drepturi asupra lui. cit. Iniţiala prenumelui tatălui se foloseşte pentru identificarea persoanei în practica administrativă. 5 alin. 2. la care se adugă o cifră de control.părinţi). modificată prin O. dată de alte persoane unei anumite persoanepentru individualizarea acesteia. p. cu respectarea aceleiaşi proceduri ca cea prezentată în cazul numelui de familie. 84/2001. Andrei. sub care îşi ascunde adevărata identitate şi care este folosită în mod notoriu la desfăşurarea unei anumite activităţi. Totuşi. 2 din Legea nr. P. 237/30. 275. 2. Pentru schimbarea prenumelui unei persoane căsătorite pe cale administrativă nu este necesar consimţământul celuilalt soţ.5. Pseudonimul este doar un drept. p.: George Bacovia. Apetrei. Apetrei. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate76.09. Schimbarea prenumelui: Modificarea stării civile a persoanei fizice nu produce efecte asupra prenumelui. prenume şi iniţială a prenumelui tatălui şi prezintă aceleaşi caractere juridice ca şi numele şi două caractere specifice: .G. nr. Competenţa gestionării şi verificării atribuirii acestuia aparţine Serviciului public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local. conform art. Marilyn Monroe)..6. Codul numeric personal Codul numeric personal75 reprezintă un număr serial compus din 12 cifre. nu şi o obligaţie şi serveşte la individualizarea persoanei în raport cu activitatea sa profesională. pentru că nu pot exista două personae cu 74 75 P. dreptul la pseudonim este netransmisibil. În cazul copiilor găsiţi. fiind folosită uneori în actele administrative sau de urmărire penală pentru identificarea unor persoane (ex. prenumele se atribuie de către primarul din localitatea unde a fost găsit. cit.. 67 . va hotărî autoritatea tutelară. iar persoana stânjenită în exercitarea dreptului la pseudonim se poate adresa instanţei.4. fiind singurul mijloc de identificare pentru toate sistemele informatice ce cuprind date nominale privind persoana fizică. zis Cuţitarul). de obicei literare sau artistice (ex. I. De asemenea. Andrei. Fiind un drept personal nepatrimonial. I. 315-318. Pseudonimul Pseudonimul reprezintă denumirea liber aleasă de o persoană. pseudonimul trebuie ales astfel încât să nu fie identic cu numele sau pseudonimul altei persoane. 76 Publicată în M. este ocrotit de lege.

Este reglementată de art. în lipsa acestuia. 68 . însemnând o statornicie.încheierea căsătoriei se face la serviciul de stare civilă din raza teritorială a domiciliului sau reşedinţei unuia dintre viitorii soţi. CNP-ul se pierde ca efect al morţii persoanei sau declarării judecătoreşti a morţii sale ori ca efect al pierderii cetăţeniei române. se va lua în considerare locul unde aceştia au avut vreodată domiciliul sau. În situaţia nomazilor.2. 3. Plecarea temporară de la domiciliu nu înseamnă schimbare lui (ex. unicitate. dispariţia persoanei).3. domiciliul va fi locuinţa principală. 13 din Decretul nr. SECŢIUNEA III DOMICILIUL 3. domiciliul părinţilor sau locul de naştere al persoanei în cauză. însemnând casa pe care o locuieşte o persoană. universal). De asemenea. . 2. executarea unei pedepse privative de libertate. Caracterele juridice ale domiciliului Pe lângă caracterele juridice generale ale oricărui atribut de identificare a persoanei fizice (drept absolut. . Importanţa domiciliului: . 3. find preluat apoi în toate actele şi certificatele de stare civilă şi în Registrul de evidenţă a populaţiei. 3. domiciliul prezintă următoarele caractere juridice specifice: 1. inalienabil. În cazul în care persoana nu are un domiciliu. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate.succesiunea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. de regulă). stabilitate.este un drept unic. o folosire constantă şi îndelungată a locuinţei. Chiar dacă persoana are mai multe locuinţe statornice. constând în locul unde persoana fizică îşi are locuinţa statornică sau principală77.actele de procedură se comunică la domiciliul persoanei citate. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice şi de Legea nr. orice persoană fiind obligată să aibă un domiciliu. imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. având în vedere că în Codul penal se pedepseşte infracţiunea de vagabondaj. în permisul de conducere şi în paşaport. obligativitate. CNP-ul este preluat în cartea de identitate eliberată la împlinirea vârstei de 14 ani. Tipuri de domiciliu Domiciliul este de următoarele tipuri: 77 Conform art.în funcţie de acesta se determină competenţa instanţei de judecată (cea de la domiciliul pârâtului. 13-14 din Decretul nr.: delegarea sau detaşarea. deoarece fiecare persoană poate avea un singur domiciliu. se va folosi ultimul domiciliu care figurează în cartea de identitate a persoanei. Termenul de domiciliu provine de la latinescul domum colere. . Noţiunea de domiciliu Domiciliul reprezintă un atribut de identificare în spaţiu a persoanei fizice.acelaşi CNP. 31/1954. . în sensul că o persoană are acelaşi CNP în toate raporturile juridice.1. Se atribuie de către ofiţerul de stare civilă doar cetăţenilor români în momentul naşterii. personal.

544/01. decăzut din drepturile părinteşti sau interzis judecătoresc. pentru persoanele cu vârsta sub 14 ani. Autoritatea tutelară poate încuviinţa copilului în vârstă de peste 14 ani cererea de schimbare a locuinţei. domiciliul real (de drept comun). 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. În cazul în care unul dintre părinţi este decedat.3. Dacă părinţii sunt divorţaţi. Pentru interzisul judecătoresc. declarat judecătoreşte mort. domiciliul legal al minorului va fi la celălalt părinte. c. domiciliul ales (convenţional) nu este un domiciliu propriu-zis. în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă. 84/2001 privind înfiinţarea. dacă a fost numit un custode sau un curator pentru conservarea şi administrarea bunurilor succesorale. Pentru minor. domiciliul legal al acestora se afla la custode sau curator. organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de evidenţa persoanelor78. cu respectarea legii. pentru intervalul de 15 zile în care persoana îşi schimbă domiciliul. pentru persoanele în vârstă de peste 14 ani. adică la părinţi sau tutore. dispărut. domiciliul legal este la părinţi sau tutore. Of.09. domiciliul legal reprezintă domiciliul stabilit de lege anumitor persoane. 372/2002. publicată în M. În cazul moştenitorilor. din subordinea Consiliului Local. Of. să se prezinte la Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei. 447/26. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi căruia instanţa i-a încredinţat copilul spre creştere şi educare. sau cu orice mijloc de probă. după propria voinţă. domiciliul legal este la reprezentantul său legal. constituie locul unde o persoană cu capacitate de exerciţiu deplină îşi stabileşte locuinţa statornică. ales de comun acord. 69 . reprezentând regula. Schimbarea domiciliului legal a unei persoane are loc odată cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei care realizează ocrotirea. în sensul că reclamantul nu mai are obligaţia să îl cheme pe pârât la instanţa de la domiciul real al acestuia. în caz de neînţelegere între părinţi instanţa luând o hotărâre. pentru a-şi desăvârşi învăţătura sau pregătirea profesională. conform dispoziţiilor Legii nr.06.2001 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. nr. ci o convenţie a părţilor prin care se modifică competenţa teritorială a instanţei în cazul unui litigiu. dacă şi acesta este în aceeaşi situaţie. domiciliul legal este la curatorul său. 3.2002. Domiciliul ales este valabil doar pentru actul respectiv şi durează cât există actul principal. de cele mai multe ori datorită faptului că se află sub ocrotirea altei persoane. b. Reşedinţa 78 Publicată în M. iar. şi cu cartea de identitate a părinţilor sau a reprezentantului legal. Soţii vor avea un singur domiciliul real. Pentru persoana dispărută. Dovada domiciliului legal se face prin probarea situaţiei de persoană pentru care legea stabileşte un domiciliul legal şi prin probarea domiciliului de drept comun al persoanei care îl ocroteşte. în care să fie precizat noul domiciliu. nr.a. Dacă părinţii nu locuiesc împreună. Persoana care îşi schimbă domiciliul de drept comun este obligată ca.G. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic. nr. ci în faţa instanţei de la domiciliul ales. Dovada domiciliului de drept comun se face cu cartea de identitate. pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate. modificată prin O. domiciliul va fi la tutorele său ori la curatorul său (până la numirea turorelui).

Boroi. Pe lângă caracterele juridice comune tuturor atributelor de identificare a persoanei fizice (legalitate. Pentru ca o locuinţă vremelnică să fie considerată reşedinţă. p. în interes de serviciu sau la tratament ori odihnă pentru o perioadă cuprinsă între 45 şi 60 de zile. aceasta constituie o prezumţie absolută şi irefragabilă de existenţă legală a stării civile folosite. universalitate. Of. sexul. op. persoanele internate în spital. indiferent de durată. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă80 şi de Metodologia nr.. Dovada reşedinţei se face cu menţiunea înscrisă în acest sens pe cartea de identitate sau cu orice alt mijloc de probă. op... 79 80 C. SECŢIUNEA IV STAREA CIVILĂ 4. Este reglementată de Legea nr.a. Andrei. 282/11. Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local înscriind o menţiune în acest sens pe cartea de identitate. 164.cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă numele. cit.Reşedinţa reprezintă locuinţa cu caracter temporar. .dacă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliul cunoscut. Noţiuni generale despre starea civilă Starea civilă reprezintă un atribut de identificare a persoanei fizice în familie şi în societate. p. vârsta. Apetrei. imprescriptibilitate). conform art.11. cit.1.: locul naşterii. Dacă posesia de stat este confirmată de actele de stare civilă.nomen.1996. elevii şi studenţii aflaţi în vacanţă.. care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi domiciliu. 1/1997 pentru aplicarea unitară a acesteia81. cuprinzând toate elementele (cu excepţia numelui şi a domiciliului) ce contribuie la determinarea calităţii de subiect de drept a omului (ex. Beleiu. p. cadrele militare active care locuiesc în interes de serviciu în afara localităţii de domiciliu. filiaţia. Bucureşti. Efectul acesteia constă în prezumţia că persoana care foloseşte o stare civilă este şi titularul acesteia în realitate. op. p. situaţia de adoptat.1997 de Departamentul pentru Administraţia Publică Locală şi de Ministerul de Interne. Academiei. 81 Emisă la data de 13. Rauschi ş. Ed. 1970.. I. căsătorit. adică faptul de a purta numele ce corespunde stării civile pretinse. . Drept civil. divorţat)79. însemnând că o persoană nu poate avea decât o singură stare civilă. aceeaşi în toate raporturile juridice la care participă. 224. Posesia de stat reprezintă folosirea în fapt a stării civile de către o persoană. personalitate. G. op. dacă persoana locuieşte în altă localitate decât cea de domiciliu mai mult de 45 de zile. domiciliul sau reşedinţa părţilor. Aceasta poate fi în aceeaşi localitate sau în altă localitate ca cea de domiciliu. Stătescu. 70 . nr. durata de timp în care persoana trebuie să locuiască acolo este cuprinsă între 45 de zile şi 1 an. 418. Gh. p. cererea de chemare în judecată se face la instanţa reşedinţei sale din ţară. Declararea reşedinţei este obligatorie. 29 şi 30 din Legea nr. Şt.căsătoria se încheie la serviciul de stare civilă al localităţii de domiciliu sau reşedinţă a unuia dintre viitorii soţi. Posesia de stat presupune întrunirea cumulativă a următoarelor trei elemente82: . inalienabilitate. cit.10. aleasă în mod liber de persoana fizică. Sunt exceptate de la această obligaţie persoanele care locuiesc în altă localitate decât cea de domiciliu. starea civlă are un caracter juridic specific – indivizibilitatea. 345. cit. 105/1996. 293. 82 P. Importanţa reşedinţei: . Publicată în M.

. care va întocmi actul de stare civilă. I.tractatus. însă toate produc efecte şi faţă de terţi. Competente să înregistreze actele şi faptele de stare civilă sunt primăriile localităţilor pe raza cărora s-a produs actul sau faptul respectiv. conform art. ..acţiuni în reclamaţie de stat. 4. 2 din Legea nr. Şt. acte de căsătorie şi acte de deces). Acesta va înainta un extras de pe jurnalul de bord la sosirea în ţară. în principiu. Aceste registre se întocmesc în două exemplare originale. care au drept scop recunoaşterea. Acţiunile de stat (de stare civilă) reprezintă acţiuni în justiţie privitoare la starea civilă a unei persoane. 420-422. .acţiuni în modificare de stat.fama. care urmăresc modificarea stării civile existente şi reale. potrivit art. eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare.acţiuni în contestaţie de stat. aceasta se va înregistra la autorităţile administraţiei publice locale a locului de coborâre sau debarcare. 71 .sunt personale. 294-295. Dacă naşterea. care contestă o anumită stare civilă şi urmăreşte înlocuirea ei cu alta reală (ex. pe o navă sau aeronavă. dacă naşterea sau decesul unei persoane are loc în tren. el având calitatea de ofiţer de stare civilă. la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti.imprescriptibilitate. adică faptul de a fi recunoscut în familie şi în public ca cel căruia îi aparţine starea civilă pretinsă. 119/1996. însemnând faptul de a fi tratat de cei apropiaţi ca fiind persoana căreia îi aparţine starea civilă pretinsă. Apetrei.: acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie). Andrei. Conform art.: acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei). Acţiunile de stat prezintă următoarele caractere juridice: . 119/1996. La împlinirea a 30 de ani. unul păstrându-se la Primărie şi unul la Consiliul Judeţean. însă pentru viitor (ex. Beleiu. Registrele de stare civilă de naşteri. acestea se predau la Arhivele statului. . iar cele date în ultima categorie de acţiuni produc efecte numai pentru viitor. în timpul unei călătorii în interiorul graniţelor ţării.a.. cit. prin căpitănia portului. Aceste înregistrări se realizează în două feluri: . acţiunile de stat pot fi: . op.. În mod excepţional. op. 225.2..: acţiunea de divorţ)13. de căsătorii şi de decese sunt confecţionate din hârtie specială şi sunt completate cu o anumită cerneală de culoare neagră. comandantul navei le va înregistra în jurnalul de bord. căsătoria sau decesul unei persoane au loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara apelor teritoriale ale României. cit. 1 din Legea nr. op. . Rauschi ş. de căsătorie şi de deces. . în condiţiile legii. p. În funcţie de obiectul lor. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă a) Reguli generale Înregistrările de stare civilă reprezintă totalitatea operaţiunilor juridice de consemnare în registrele de stare civilă a actelor şi faptelor de stare civilă efectuate de organele cu atribuţii de stare civilă. Gh. cit. neadmiţandu-se ştersături. contestarea sau modificarea stării civile. neputând fi exercitate decât de titularul lor. 13 P. pp. care urmăresc recunoaşterea unei stări civile pe care persoana nu o posedă (ex.inalienabilitate. . Hotărârile judecătoreşti emise în primele două categorii de acţiuni de stat produc efecte retroactiv.înregistrări sub forma înscrierii prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă de naştere. pp.înregistrare sub forma întocmirii actelor de stare civilă (acte de naştere. 8 alin.

vecini ori personal medical. În cazul în care declaraţia se face după 1 an de la naştere. Persoana care a găsit copilul trebuie să anunţe organele de poliţie în termen de 24 de ore. 5 din Legea nr. dacă în acea localitate străină nu există astfel de reprezentanţi. cu excepţia celor care au loc în timpul călătoriilor cu trenul. prin Ministerul de Interne. competenţi să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă sunt primarii. actele de stare civilă întocmite de o persoană necompetentă sunt nule absolut. 4 din Legea nr. 21 din Legea nr. care vor trimite în termen de 5 zile un extras de pe actul respectiv. în baza art. 7 din Legea nr. deşi nu avea această calitate. conform art. actul de naştere se întocmeşte în termen de 30 de zile de la data găsirii lor. 72 . 119/1996. în cazul în care naşterea sau decesul unei persoane au loc pe o aeronavă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor României. însoţită de un proces-verbal întocmit de poliţie. Actele şi faptele de stare civilă privoare la cetăţenii români aflaţi în străinătate se înregistrează de reprezentanţii diplomatici şi consulari ai României. necunoscându-i necompetenţa84. 17 alin. în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară. 119/1996. În legislaţia noastră. b) Reguli speciale 1. Declaraţia se face de părinţi sau de medic. 1 din Legea nr. medic şi reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale. potrivit art. În baza art. 119/1996. Declaraţia se semnează de ofiţerul de stare civilă şi de declarant. comandantul acesteia va consemna faptul în carnetul de drum. 119/1996. la misiunea diplomatică în România a statului străin. Pentru copiii găsiţi. însă persoanele în cauză au fost de bună-credinţă. Înregistrarea stabilirii filiaţiei 84 Această situaţie este exprimată în adagiul latin error communis facit jus (eroarea comună creează dreptul). iar cetăţenii români vor solicita înregistrarea lor în registrul de stare civilă al localităţii de domiciliu. 119/1996 în termen de 15 zile de la naştere pentru copilul născut viu. 119/1996. 3 din Legea nr. 119/1996. căsătoriile pe o aeronavă nu sunt permise. 119/1996. actul de naştere se întocmeşte numai în baza unei hotărâri judecătoreşti de înregistrare tardivă a naşterii. nava sau aeronava. şi va înainta un extras de pe carnetul de drum la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. 19 din Legea nr. conform art. actul de naştere se întocmeşte pe baza aprobării primarului locului unde s-a produs naşterea. Înregistrarea naşterii Întocmirea actului de naştere se face de autoritatea administraţiei publice locale de la locul naşterii. şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României în străinătate şi comandanţii de nave şi aeronave. 4-6 din Legea nr. 20 alin. acestea se pot înregistra la autorităţile locale străine competente. cu excepţia cazului în care o persoană a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă. 21 din Legea nr. 119/1996. În baza art. pe baza declaraţiei reprezentantului autorităţii administraţiei publice locale. 44 din Legea nr. Potrivit art. conform art. ca urmare a comunicărilor făcute de alte organe.8 alin. 3 din Legea nr. rude. care va întocmi actul de stare civilă. 119/1996. de 3 zile pentru copilul născut mort şi de 24 de ore pentru copilul născut viu şi decedat ulterior (într-un interval de 15 zile de la naştere). după ce poliţia a făcut cercetări şi medicul legist a dat avizul său privind vârsta şi sexul copilului. conform art. potrivit art. 2. Cetăţenii străini aflaţi în România pot cere autorităţilor române să înregistreze acte şi fapte de stare civilă intervenite pe teritoriul ţării noastre. eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare. 119/1996. Înregistrările se fac pe baza unei declaraţii făcute de persoana îndreptăţită sau din oficiu. Dacă declaraţia de naştere a fost făcută între 15 zile şi 1 an de la naştere.

5. 119/1996. Ofiţerul de stare civilă poate încheia căsătoria între cetăţeni străini. filiaţia se înregistrează prin menţiune pe marginea actului de naştere. 119/1996. cu noul nume. 41 din Legea nr. lit. Decesul declarat prin hotărâre judecătorească se înregistrează din oficiu de Serviciul de stare civilă de la locul naşterii persoanei sau de la domiciliul ei. dacă ei prezintă dovezi eliberate de misiunile diplomatice sau consulare ale ţărilor lor. în baza art. va face declaraţia de căsătorie în localitatea unde se află la serviciul de stare civilă. 73 . 44 alin. 85 În prezent. căsătoria se înregistrează prin întocmirea actului de căsătorie de către autoritatea administraţiei publice locale de la locul unde se va oficia căsătoria. se întocmeşte un nou act de naştere pentru persoana adoptată. potrivit art. Înregistrarea decesului Potrivit art. Înregistrarea divorţului Divorţul se înregistrează din oficiu prin menţiune pe marginea actului de căsătorie. dacă este cazul. rude. g din Legea nr. 119/1996. 119/1996. Dacă decesul nu a fost declarat în termen. cele cu efecte restrânse nu se mai încheie. 44 alin.Dacă recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc în momentul declarării naşterii. pe baza declaraţiei de căsătorie a acestora depusă cu 10 zile înainte de oficierea căsătoriei. în baza art. a din Legea nr. în baza unei declaraţii făcute de soţ. urmând a se elibera un nou certificat de naştere şi de căsătorie. 17 alin. filiaţia se consemnează în actul de naştere. în termen de 3 zile de la deces. 1 şi 3 din Legea nr. în care vor fi trecuţi ca fiind părinţi fireşti adoptatorii. Dacă unul dintre viitorii soţi nu se află în acea localitate. înregistrarea se poate face doar cu aprobarea Parchetului. În cazul în care recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc ulterior naşterii. 3. se realizează prin întocmirea actului de deces. conform art. 119/1996. în baza dispoziţiei de admitere a cererii emise de Preşedintele Consilului Judeţean. În caz de moarte violentă.3. declaraţia se face în termen de 48 de ore de la deces sau de la găsirea corpului. potrivit art. 1 lit. adică Serviciul de stare civilă de la domiciliul unuia dintre viitorii soţi. 4. 119/1996. conform art. 119/1996. în baza hotărârii comunicate de instanţă. 7. în baza hotărârii de divorţ comunicată de instanţă serviciului de stare civilă. 1 lit. 2 din Legea nr. Înregistrarea adopţiei În baza hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei. şi în baza certificatului medical constatator al decesului. 44 alin. dacă persoana solicitantă este căsătorită. se pot încuviinţa doar adopţii cu efecte depline. 6. 34-35 din Legea nr. 26 alin. 27-33 din Legea nr. vecini. Înregistrarea schimbării numelui de familie sau prenumelui pe cale administrativă Conform art. f din Legea nr. 119/1996. administratorul imobilului sau medic la serviciul de stare civilă de la locul decesului. Înregistrarea căsătoriei În baza art. Proba stării civile Starea civilă se dovedeşte cu actele de stare civilă şi cu certificatele de stare civilă. din care rezultă că îndeplinesc condiţiile de fond cerute de legea lor naţională. Acestea fac dovadă până la înscriere în fals pentru constatările directe ale funcţionarului şi până la proba contrară pentru declaraţiile părţilor. iar locul naşterii va fi cel unde se întocmeşte actul de naştere85. 4. 13-14 din Legea nr. 119/1996. se face prin menţiune pe marginea actului de naştere şi de căsătorie. care sunt înscrisuri autentice întocmite în registre publice de un funcţionar numit ofiţer de stare civilă.

Ed. Beleiu Gh. prin dispoziţia primarului. Subiectele dreptului civil. Anularea. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Apetrei I. şi procurorul. Teoria generală. Boroi G. potrivit art. All Beck. 4. 10. Codul civil. se pot folosi orice mijloace de probă pentru dovedirea stării civile. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă Conform art. Reconstituirea actelor de stare civilă se poate cere dacă registrele de stare civilă au fost distruse sau pierdute sau dacă actul s-a întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul şi extrasul de pe acest act. Persoanele. 8. Ed. Popa Gh. Bucureşti.. 7. Drept civil. rectificarea şi completarea actelor de stare civilă Conform art.5. 4. Decretul nr. 119/1996. Rauschi Şt. Legea nr. 52 din Legea nr. 54 din Legea nr. Bucureşti. Aceasta poate fi atacată la judecătorie. Partea generală. Iaşi. Universul Juridic. Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă a fost omisă întocmirea lor.Pe marginea actului de naştere se înregistrează prin menţiune toate modificările apărute în starea sa civilă de-a lungul vieţii persoanei. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. deşi au fost depuse actele necesare întocmirii lor sau dacă întocmirea actului de căsătorie a fost omisă. 2003. Anularea unui act de stare civilă are loc când înregistrarea s-a efectuat de o persoană necompetentă. Drept civil. Ed. Persoanele. 6.în calitate de pârât. reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate face în baza unei cereri depusă la autoritatea administraţiei publice locale competentă să întocmească actul şi se soluţionează în termen de 30 de zile.4. Poenaru E. Ordonanţa de Guvern nr. Bucureşti. Ed.. Persoana fizică. 119/1996. 1998. Introducere în dreptul civil. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.. Teoria generală. după ce poliţia a efectuat cercetări. Rectificarea şi completarea înregistrărilor efectuate în actele de stare civilă reprezintă îndreptarea unor greşeli de înregistrare sau împlinirea unor omisiuni la înregistrare privind acte de stare civilă. 119/1996.. Drept civil român. care se comunică solicitantului în termen de 10 zile. nu s-a efectuat cu respectarea modelelor prevăzute de lege sau când s-au înregistrat fapte şi acte care nu s-au produs. 2. 53 din Legea nr. Persoana juridică. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. 119/1996. deşi a fost luat consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă. 9. Andrei Petru P. Ed. 16 din Legea nr. 4. Instanţa competentă este judecătoria de la domiciliul reclamantului. Junimea. Ankarom. 3. modificarea. Rauschi Şt. 5. Drept civil. Drept civil. aceste operaţiuni se fac numai în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. 119/1996. Legea nr. În mod excepţional. potrivit art. Bibliografie: 1. 57-58 din Legea nr. dacă nu există registre de stare civilă ori acestea s-au pierdut ori distrus sau dacă s-a omis întocmirea actului de stare civilă. 2002. Iaşi. Persoana fizică.. nu s-a efectuat în registrele de stare civilă. care va solicita poliţiei să facă cercetări şi va cita obligatoriu autoritatea administraţiei publice locale . Partea generală. conform art. 2000.. 74 ... 2002. All Beck.

Definiţi acţiunile de stat şi prezentaţi clasificarea lor. Ce caracter juridic specific are starea civilă? 18. Care sunt atributele de identificare ale persoanei fizice? 2. Care este actul normativ ce reglementează actele de stare civilă? 17. Când devine obligatorie declararea reşedinţei la organelle competente? 15. 21. Care sunt tipurile de domiciliu? 11. Expuneţi procedura retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. Cum se înregistrează o naştere care a avut loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor ţării? 24. Prezentaţi reguli generale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. Definiţi domiciliul şi prezentaţi caracterele sale specifice. respectiv rectificarea unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 29. Prezentaţi variantele de modificare a numelui de familie ca urmare a schimbării stării civile. Daţi exemple de domiciliul legal.Întrebări de evaluare: 1. 19. Cum se înregistrează divorţul? 26. 14. 16. Prezentaţi reguli speciale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. pentru cel din afara căsătoriei. respectiv întocmirea ulterioară a unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 75 . 8. 10. 13. 20. Definiţi starea civilă. Pentru ce motive se poate solicita anularea. respectiv pentru cel găsit? 4. Definiţi reşedinţa. Expuneţi procedura schimbării numelui de familie pe cale administrativă. Ce înseamnă domiciliu real? Dar domiciliu ales? 12. Care este actul normativ ce reglementează schimbarea numelui pe cale administrativă? Pentru ce motive se admite aceasta? Care este organul competent să soluţioneze cererea? 6. 25. Prezentati importanţa practică a domiciliului. 9. Prezentaţi caracterele juridice ale atributelor de identificare ale persoanei fizice. Cum se înregistrează adopţia? 27. Pentru ce motive se poate solicita reconstituirea. Care sunt persoanele competente să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă? 23. Cum se dobândeşte numele de familie pentru copilul din căsătorie. Se poate oficia o căsătorie într-o aeronavă. Definiţi posesia de stat şi prezentaţi elementele sale. 3. 7. potrivit legii române? 22. Cum se fave dovada stării civile? 28. 5.

CAPITOLUL IV MIJLOACE DE OCROTIRE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I TUTELA 76 .

principiul exercitării tutelei sub supravegherea. 4. lipsit de ocrotire părintească86. urmând ca ocrotirea părintească şi măsurile speciale de protecţie a copilului să fie prezentate la disciplina Dreptul familiei. puşi sub interdicţie ori decăzuţi din drepturile părinteşti. cit. Gh. fam.. 1. cit. tutela neputând fi exercitată prin reprezentant. obligativitate. 86 87 C. 2 C. 77 . 114 C. op. 3. Beleiu. principiul exercitării tutelei în interesul exclusiv al minorului.2004. 118 alin. 2.. de starea materială a minorului şi a tutorelui. gratuitate. 281.dacă are vârsta de 60 ani. Dintre acestea vom prezenta tutela. 136 C. tutela şi măsurile speciale de protecţie a copilului. 1. reprezentanţii acestei instituţii având dreptul să viziteze copiii la locuinţa lor şi să se informeze pe orice cale despre modul de îngrijire. 113-141 C. intrată în vigoare la 1 ianuarie 2005. obligaţiile tutorelui şi încetarea tutelei. 3. nr. potrivit art. 4. autoritatea tutelară. p.. Caracterele juridice ale tutelei Caracterele juridice ale tutelei sunt următoarele: 1. Publicată în M. Acest mijloc juridic de ocrotire a copilului minor este reglementat de art. îndrumarea şi controlul autorităţii tutelare.creşte sau educă 2 sau mai mulţi copii. 2. op.nu poate îndeplini tutela datorită bolii. . îndepărtării domiciliului de locul unde se află bunurile minorului sau din alte motive întemeiate. 368.: . în anii superiori de studiu.06. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului87.exercită o altă tutelă sau curatelă. 557/23.Mijloacele de ocrotire a minorului sunt ocrotirea părintească. 1.. fam. creştere şi educare a copiilor minori. infirmităţii. felului îndeletnicirii. de numire a tutorelui. . fam. Stătescu.este o femeie însărcinată sau mamă a unui copil mai mic de 8 ani. deoarece aceştia sunt morţi sau declaraţi morţi. Principiile tutelei Principiile tutelei sunt următoarele: 1. principiul generalităţii tutelei. fam.. fam. ţinând seama de munca depusă de tutore. legea stabilind cazurile de instituire. legalitate. personalitate. tutela instituindu-se ori de câte ori atunci un minor este lipsit de ocrotire părintească din partea ambilor părinţi. potrivit art. conform art. .2. necunoscuţi sau dispăruţi.3. fam. pentru că minorul nu are drepturi asupra bunurilor tutorelui şi nici acesta din urmă nu are drepturi asupra bunurilor minorului. p.1 Noţiunea de tutelă Tutela reprezintă o sarcină gratuită şi obligatorie în virtutea căreia o persoană numită tutore este chemată să exercite drepturile şi îndatoririle părinteşti faţă de un copil minor. . şi de Legea nr. Of. cel numit tutore neputând refuza această sarcină. principiul independenţei patrimoniale dintre minor şi tutore. conform art. putând dispune în favoarea acestuia din urmă o remuneraţie care nu va depăşi 10 % din veniturile minorului. cu excepţia situaţiilor prevăzute în art. 121 C. 113 C.

. procuratura şi poliţia. 117 C. nu ar putea îndeplini sarcina tutelei. . la propunerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi de Protecţie a Copilului. a fost îndepărtat din aceasta. Numirea tutorelui se face de către instanţa judecătorească. au obligaţia.1. 116 C. autoritatea tutelară comunică în scris tutorelui numirea sa şi sarcinile care îi revin şi afişează decizia de numire la Primăria de la domiciliul minorului. Creanţele pe care le are minorul faţă de tutore.minorul sau cel pus sub interdicţie. conform art.. . fam. în baza legii sau prin hotărâre judecătorească. cu prilejul înregistrării morţii unei persoane. insituţiile de ocrotire.instanţele judecătoreşti. exercitând o altă tutelă. Domiciliul minorului se afla la tutore. nu pot fi tutore următoarele persoane: . 42 din Legea nr. îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică. însă evaluarea acestuia revine autorităţii tutelare. fam. 119 C. .persoana decăzută din drepturile părinteşti sau declarată incapabilă de a fi tutore. 38-39 şi art. fiind preferabilă numirea unei rude. Alegerea tutorelui se face în scopul ocrotirii intereselor minorului. cu prilejul pronunţarii... potrivit cu însuşirile lui. administratorii şi locatarii casei în care locuieşte minorul. . 123 C. în prezenţa tutorelui. . potrivit legii speciale. şi cel cu rele purtări. pe care minorul le primea la data numirii tutorelui. 1. o rudă în linie 78 .cel care.cel căruia i s-a restrâns exerciţiul unor drepturi politice sau civile. de educarea. În mod provizoriu se poate numi un curator. Conform art.cel care. încă neabrogat expres (doar în mod tacit). 122 C. un delegat al autorităţii tutelare va verifica la faţa locului toate bunurile minorului. Orice persoană cu capacitate de exerciţiu şi o bună comportare în familie şi societate poate îndeplini sarcina de tutore.persoanele apropiate minorului. fam. . .organele administraţiei de stat. deşi art. fam.serviciul de stare civilă. cu prilejul deschiderii unei succesiuni. în termen de cel mult 5 zile de la data când află de existenţa unui minor lipsit de ocrotire părintească. soţul. 272/2004. prevede autoritatea tutelară ca organ competent în numirea tutorelui. fam. tutorele creşte minorul. Deschiderea tutelei minorului Conform art.. să încunoştinţeze autoritatea tutelară următoarele persoane: . Schimbarea felului învăţăturii sau al pregătirii profesionale. conform art. este lipsit de dreptul de a alege şi de a fi ales. din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului. învăţătura şi pregătirea sa profesională. 115 C. aflată în subordinea Consiliului Judeţean. Conform art. luării sau executării unor măsuri privative de libertate. . . şi biroul notarial. fam. administrarea bunurilor minorului La deschiderea tutelei. Atribuţiile tutorelui Atribuţiile tutorelui sunt următoarele: a) ocrotirea persoanei minorului Potrivit art. nu se poate face decât cu încuviinţarea autorităţii tutelare. b) ocrotirea patrimoniului minorului 1. dacă numirea unui tutore necesită un timp mai îndelungat.4. întocmind un inventar cu privire la acestea şi la creanţele minorului.orice altă persoană.cel care.5.

131 C. La încetarea tutelei. 2. 140 C. din culpa sa. a pricinuit o pagubă acestuia. aceasta neînsemnând faptul că tutorele va fi exonerat de răspundere faţă de minor.minorul de 16 ani poate dispune prin testament de jumătate din averea sa.C. 133 C. reprezentarea sau asistarea la încheierea actelor juridice civile În ce minorul cu vârsta sub 14 ani. fam. fam. conform art. potrivit art. fam. . soţul. moştenitorilor săi ori noului tutore. putând fi ridicate de tutore fără aprobarea prealabilă a autorităţii tutelare. . au reapărut sau li s-a ridicat sancţiunea decăderii din drepturile părinteşti ori interdicţia judecătorească. soţul. conform art. potrivit art. 127 C. în situaţia în care părinţii fireşti au fost identificaţi. el poate face acte de dispoziţie sau să permită plata creanţelor pe care le are faţă de minor. dar are nevoie de încuviinţarea prealabilă a tutorelui. de contracte de donaţie sau cele care garantează obligaţia altuia şi de acte juridice între el. vor fi depuse într-un cont separat la C. în termen ce 30 de zile. o dare de seamă generală. în termen de 30 de zile de la sfârşitul anului calendaristic. o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile acestuia. o dare de seamă asupra modului în care s-a îngrijit de persoana minorului şi de administrarea bunurilor sale. poate accepta o donaţie fără sarcini. şi minor. conform art. în numele minorului. Bunurile vor fi predate fostului minor.minora de 16 ani se poate căsători. de o parte. tutorele îl reprezintă în toate actele juridice civile. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare. fam. fam. Acest minor poate încheia singur. în cazul căsătoriei minorei de 16 ani.C. El poate încheia acte de dispoziţie doar cu încuviinţarea tutorelui şi cu a autorităţii tutelare. poate încheia un contract individual de muncă şi poate realiza singur acte de administrare şi de conservare. pe numele minorului.E. 126 C.minorul de 10 ani îşi poate da consimţământul la adopţia sa. 129 C. fam. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare anual. şi oricând este cerută. Legea îi interzice tutorelui încheierea. o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile sale. Sumele rezultate din veniturile minorului. pe care le încheie în numele acestuia. potrivit art. dacă se constată ulterior că. 141 C.6. Minorul între 14-18 ani poate încheia singur acte juridice. următoarele acte juridice: . verificarea socotelilor şi aprobarea lor. în lipsa acestora sau altor rude obligate la întreţinere. Pe parcursul tutelei. 134 C. numai cu încuviinţarea autorităţii tutelare.dreaptă sau fraţii şi surorile tutorelui pot fi plătite numai cu aprobarea autorităţii tutelare. se depun într-un cont distinct la C. fam. pe numele minorului. 1. de cealaltă parte. După predarea bunurilor. Tutorele poate încheia singur acte de conservare şi acte de administrare. fără încuviinţarea tutorelui. autoritatea tutelară va da descărcare de gestiune tutorelui. Dacă aceste sume depăşesc nevoile întreţinerii lui şi administrării bunurilor sale. Încetarea tutelei Încetarea tutelei poate să aibă loc din următoarele cauze: a) cauze care privesc minorul Tutela încetează la împlinirea vârstei de 18 ani a persoanei ocrotite.E. conform art. de unde vor putea fi ridicate doar cu încuviinţarea autorităţii tutelare. conform art. autoritatea tutelară va cere Direcţiei judeţene a muncii şi protecţiei sociale să contribuie la întreţinerea lui. sau dacă 79 . Însă. care se acoperă din veniturile bunurilor minorului sau din vânzarea bunurilor sale ori. Aceasta va stabili suma anuală necesară pentru întreţinerea minorului şi administrarea bunurilor sale. fam. necesare nevoilor întreţinerii acestuia.

încheind acte de conservare şi de administrare (ex. instituită pe o durată nelimitată de timp (ex. aflându-se în anumite situaţii speciale prevăzute de lege. b. tutorele va răspunde administrativ. Este reglementată de art. cit. op. instituită pe o durată scurtă de timp (ex. pp. ş. Răspunderea tutorelui Descărcarea de gestiune data tutorelui cu ocazia încetării tutelei nu îl absolvă pe acesta de răspunderea pentru pagubele pricinuite minorului. Rauschi.1. în cadrul căreia curatorul este împuternicit să încheie un singur act (ex.. în cadrul căreia curatorul este împuternicit să se ocupe de persoana şi patrimoniul unei persoane. sau va răspunde penal. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. fam. P.2.: curatela pentru bătrâni). În funcţie de durată: a. Noţiunea de curatelă Curatela reprezintă instituţia de drept civil prin care se realizează ocrotirea unor persoane fizice care. op. a. op.378-380. Beleiu. curatela generală. cu amendă contravenţională. civ.7. nu pot să-şi exercite drepturile şi să-şi apere interesele89.: curatela pentru vânzarea unui imobil).. pp. curatela permanentă. 374. 271. 2. SECŢIUNEA II CURATELA 2. Andrei. Asupra tutorelui operează răspunderea civilă patrimonială în baza art. Şt.a. Clasificarea curatelei I. 80 . cit. II. 998-999 C.minorul moare. În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a îndatoririlor sale. aceasta fiind o sancţiune specifică dreptului familiei. tutorele său va fi înlocuit cu un alt tutore. cit. 152-157 C. curatela provizorie. în cazul îndepărtării lui de la tutelă. În funcţie de întinderea puterilor acordate curatorului: a.: curatela alienatului mintal până la pronunţarea hotarării judecătoreşti de punere sub interdicţie). tutorele va fi îndepărtat de la tutelă. I. cerşetorie sau prostituţie.. în cazul săvârşirii unor contravenţii.. penal. Dacă minorul este pus sub interdicţie judecătorească. Tutorele va răspunde administrativ. Rauschi ş. ca o sancţiune. în cazul săvârşirii unor fapte care constituie infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului sau punerea în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji. b. precum neluarea măsurilor necesare pentru a-l împiedica pe minor de la fapte de vagabondaj. cit. b) cauze care privesc tutorele Tutela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a tutorelui. deoarece tutorele răspunde pentru prejudiciile cauzate minorului sau terţilor prin fapta sa.. Apetrei. chiar şi în cazul în care autoritatea tutelară a dat descărcare de gestiune. 1. civil şi potrivit dreptului familiei88. p.: curatela minorului până la numirea tutorelui). 88 89 Gh. Şt.. care va avea câteva atribuţii în plus faţă de acesta. curatela specială. În caz de neglijenţă sau abuz asupra minorului. p. op. 255-256.

275. 152 lit. 2. I. despre care nu se mai ştie nimic şi care nu a lăsat un madatar general. Curatela se instituie cu consimţământul persoanei ocrotite şi nu are nici un efect asupra capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză.4. curatela persoanei dispărute. aceste persoane nu pot să-şi numească un reprezentant sau un madatar general. potrivit art. fam. 4. curatela instituită în cazul procedurii succesorale notariale. când acceptă o donaţie. 152 lit.): 1. insituita atunci când o persoană este obligată să lipsească. curatela persoanelor în vârstă. deşi capabilă. conform art. fam. curatorul ţinând provizoriu locul părinţilor sau al tutorelui. fam. potrivit art. curatela persoanelor capabile (propriu. conform art. e C. 154 alin. destinată ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. 2 şi 153 C. cit. conform art. conform art.. respectiv de reclamant şi pârât. însă aflate în imposibilitate de a-şi apăra singure interesele şi de a-şi administra patrimoniul. curatela persoanei care lipseşte de la domiciliu. de proprietar al moştenirii şi terţ faţă de aceasta. 388-389. 152 C. curatela pentru cazuri urgente. Curatela persoanelor incapabile Acest tip de curatelă urmează regulile de la tutelă şi se instituie pentru ocrotirea unor persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. civ. vreme îndelungată de la domiciliu. cit. să-şi administreze personal bunurile şi să-şi apere mulţumitor interesele. b C. notarul desemnând un curator destinat ocrotirii intereselor moştenitorilor. Andrei. 152 lit. datorită situaţiei speciale în care se află.III. 32/1954. potrivit art. nu poate. 6. după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de declarare a dispariţiei. nici personal. Cazuri: 90 Şt.. P. Cazuri (prevăzute de art. conservare şi administrare. curatela persoanelor incapabile (specială). bolnave fizic sau infirme. 7. fără a lăsa un mandatar general. 152 lit. nici prin reprezentant.zisă). curatela surdomutului. 816 C. când datorită bolii sau din alte motive. instituită. fam. 2. Apetrei. Curatela persoanelor capabile Acest tip de curatelă se instituie pentru ocrotirea unor persoane cu capacitate deplină de exerciţiu. din împrejurări străine de vionţa sa. fam. 2. pp. În funcţie capacitatea persoanelor aflate sub curatelă: a. să ia măsurile necesare în situaţii a căror rezolvare nu suferă amânare. de regulă. nu pot. 19 din Decretul nr. Din motive temeinice.. b. d C. instituită de notar când există un singur moştenitor minor sau interzis judecătoresc care întruneşte în persoana sa două calităţi. destinată ocrotirii persoanelor cu capacitate deplină de exerciţiu aflate în situaţii speciale. care deşi capabile.a C. 3. fam. o persoana. op. Rauschi. p. 81 . curatela succesiunii acceptate sub beneficiu de inventar90. atunci când există pericolul înstrăinării sau pierderii bunurilor succesorale. până la împărţirea moştenirii. 72 din Legea nr. Acţiunile moştenitorului beneficiar împotriva moştenirii se vor intenta împotriva unui curator.3. care nu ştie să scrie. 5. potrivit art. în prezenţa unui curator. 36/1995 a notarilor publici. op. căruia îi va încredinţa bunurile succesorale spre păstrare.

ca o sancţiune. ori din voinţa persoanei reprezentate sau a celei care a solicitat curatela. când la moştenire vin în concurs soţul supravieţuitor şi copilul minor al defunctului). 2. fam.5. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. Atribuţiile curatorului Atribuţiile curatorului sunt următoarele: a) în situaţia curatelei persoanelor capabile. cu păstrarea în continuare a răspunderii acestuia faţă de pagubele provocate persoanei reprezentate prin adminstrarea patrimoniului. 2. a rudelor.. a soţului său. de autoritatea tutelară. fam. 115 C. curatorul reprezentând persoana în limitele puterilor încredinţate de cel reprezentat. se vor aplica regulile de la contractul de mandat. până la numirea tutorelui. 1 C. de regulă după 3 ani de la numire. numirea curatorului se face de autoritatea tutelară din raza teritorială a domiciliului minorului.. până la numirea tutorelui. 1 C.7. potrivit art. dacă bolnavul se însănătoşeşte sau dacă persoana dispărută a reapărut. Încetarea curatelei Curatela poate înceta din următoarele cauze: a) cauze care privesc persoana ocrotită Curatela încetează dacă persoana ocrotită moare. a tutorelui sau a celor arătaţi în art. din oficiu. 3. sau. curatela instituită pentru minor sau interzis judecătoresc. 3. respectiv a interzisului judecătoresc. Cu excepţia curatorului unei succesiuni numit de notar.1. potrivit art.. 2. 155 alin. curatela instituită în caz de interese contrare între părinţii sau tutore şi minor sau interzis judecătoresc (ex.. b) cauze care privesc curatorul Curatela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a curatorului. curatela instituită pentru debilul şi alienatul mintal. cu deosebirea că. b) în situaţia curatelei persoanelor incapabile. 2. în cazul îndepărtării lui de la curatelă.6. fam.: în materie succesorală. Instituirea curatelei Curatela se poate institui. atribuţiile sale (referitoare la administrarea bunurilor – inventar şi dări de seamă) şi răspunderea sa. 154 alin. se vor aplica toate regulile expuse la tutelă cu privire la numirea curatorului. ci numai acte de conservare şi de administrare. în acest caz. în cazul în care părinţii sau tutorele nu-şi pot îndeplini temporar atribuţiile. fam. când au încetat cauzele care au determinat instituirea ei. obţinând descărcare de gestiune de la autoritatea tutelară care l-a numit. curatorul nu poate încheia acte de dispoziţie. la cererea celui care urmează a fi reprezentat. în cursul procesului de punere sub interdicţie judecătorească. care are dreptul de a-l revoca oricând. 4. Răspunderea curatorului Curatorul trebuie să clarifice socotelile curatelei. conform art. 156 C. curatela instituită pentru minorul lipsit de ocrotire părintească.8. 82 .

La proces este obligatorie participarea procurorului. fam. imposibilitatea persoanei de a se îngriji singură de interesele sale. serviciul de stare civilă. care este obligat să facă cercetări cu privire la starea de sănătare a persoanei în cauză. a judecăţii propriu-zise. 32/1954. fam. p. prealabilă judecăţii. surdomuţenia. şi de o anumită gravitate. procurorul. 142-151 C. lipsa discernământului. Noţiunea de interdicţie judecătorească Interdicţia judecătorească reprezintă ansamblul de măsuri de ocrotire de drept civil dispuse de instanţa judecătorească pentru persoanele lipsite de discernământ din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale. boli psihice permanente. 30-35 din Decretul nr. expuse în art. Procedura punerii sub interdicţie cuprinde o fază necontradictorie. Apoi. fam. 144 alin.SECŢIUNEA III INTERDICŢIA JUDECĂTOREASCĂ 3. potrivit art. instituţiile de ocrotire sau orice altă persoană. 3. persoanele apropiate. alienaţie sau debilitate mintală. În sfârşit. viaţa dezordonată sau tulburările psihice uşoare. şi o fază contradictorie. instanţa. instanţa fixează termen de judecată şi dispune citarea părţilor.1. op..3. hotărârea instanţei este nulă absolut. Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1. 3. cât şi minorii alienaţi sau debili mintali. inteligenţa mai redusă. să obţină avizul comisiei de medici specialişti şi părerea medicului din spital. bătrâneţea. instanţa emite o hotărâre judecătorească de admitere sau de respingere a cererii de punere sub interdicţie. Beleiu. dispune internarea bolnavului psihic pentru maximum 6 săptămâni. În prima fază. Dacă aceste două reguli nu sunt respectate. Pot fi puşi sub interdicţie judecătorească atât majorii. având ca efect pierderea capacităţii de exerciţiu şi instituirea tutelei91. fam. 32/1954. potrivit art. dacă este necesar. ori dacă starea de sănătate a acestuia nu permite. Acestea nu se confunda cu starea de beţie. bolnavul psihic în cauză. În cea de-a doua fază. conform art. 30-35 din Decretul nr. 376. la domiciliul acestuia sau la spitalul unde este internat. şi de art. 3. indiferent de scurtele momente de luciditate. administraţia publică. 91 Gh. 1 C. locatarii sau administratorul blocului. Organul competent să soluţioneze cererea este instanţa judecătorească . poliţia. 83 .2. Este reglementată de art. notarul. 143 C.tribunalul din raza domiciliului bolnavului psihic. 142 alin. 2 C. 2. Procedura punerii sub interdicţie Cererea de punere sub interdicţie poate fi formulată de autoritatea tutelară. instanţa sesizează autoritatea tutelară pentru numirea unui curator provizoriu. cit. comunică cererea procurorului. instanţa este obligată să asculte bolnavul psihic la sediul său.

. Ed. nelimitată în timp. Partea generală.. Ed. astfel încât nu mai poate încheia acte de administrare şi de dispoziţie. Ed. nu mai poate exercita drepturile părinteşti. Persoanele. Ed. Andrei Petru P. în momentele de luciditate. Legea nr. şi. nu mai poate face donaţii. 2 şi art. 7. 2. Teoria generală.. tutela încetează. Partea generală. Bucureşti. 2003. contract de muncă.În cazul în care cererea este admisă de instanţă. dacă aceasta este posibilă. Tutela este. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Dacă persoana în cauză a devenit majoră.4.. 3. martor sau tutore şi nu răspunde pentru faptele sale. Dumitrache V. Drept civil. Persoana juridică. 1998. 4. nu poate avea calitatea de expert.. procedura fiind identică. Efectul hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de ridicare a interdicţiei constă în recăpătarea capacităţii de exerciţiu. conform art. Apetrei I.. ea poate încheia acte de conservare. 144 alin. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească Efectele punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1. Cererea de ridicare a interdicţiei se poate formula de aceleaşi persoane care pot să ceară instituirea acesteia. testament. întrebuinţând bunurile şi veniturile interzisului judecătoresc pentru îngrijirea acestuia.. fam. la autoritatea tutelară pentru numirea unui tutore şi la medicul şef al localităţii de domiciliu pentru instituirea supravegherii medicale. Rauschi Şt. care are aceleaşi atribuţii ca şi tutorele minorului. adopţie. Drept civil. Universul Juridic.. are sarcina de a-i grăbi vindecarea. Junimea. Poenaru E. căsătorie. Încetarea interdicţiei judecătoreşti Interdicţia judecătorească încetează la moartea bolnavului psihic sau prin ridicarea interdicţiei în baza unei noi hotărâri judecătoreşti. Dreptul familiei. Hotărârea instanţei produce efecte faţă de persoana în cauză de la data rămânerii definitive şi faţă de terţi de la data transcrierii hotărârii în registrul special al instanţei de la locul de naştere al acesteia. Beleiu Gh. şi de a-i îmbunătăţi viaţa. Hageanu C. pentru terţi.4. hotărârea se comunică la locul de naştere al bolnavului psihic pentru a fi înregistrată în registrul special al instanţei. potrivit vârstei persoanei din momentul rămânerii definitive a hotărârii. 2002.. All Beck. Bacaci Al. 2. Persoanele. dar. Drept civil. Ankarom. tutela Ca urmare a punerii sub interdicţie judecătorească a bolnavului psihic. Boroi G. 84 . 3. acte mărunte. Teoria generală. Rauschi Şt. Totuşi. Drept civil român. Ed. 2000. Bucureşti. Bucureşti. 6. Bucureşti. 5. în plus. Subiectele dreptului civil. şi din momentul înregistrării la registrul special al instanţei de la locul naşterii acesteia. 3. Bibliografie: 1. 2005... Iaşi. Persoana fizică. lipsa capacităţii de exerciţiu Persoana pusă sub interdicţie judecătorească pierde capacitatea de exerciţiu. Ed. domiciliul acestuia va fi la tutore. dacă persoana în cauză s-a însănătoşit. Persoana fizică. poate promova acţiunea în tăgada paternităţii şi acţiunea de divorţ. Introducere în dreptul civil. Popa Gh. Iaşi. 2002. Drept civil. poate accepta donaţii şi moşteniri. în principiu. poate recunoaşte un copil. pentru părţi. All Beck. 145-146 C. All Beck.

Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. Care sunt efectele punerii sub interdicţie judecătorească? 18. Curatela persoanelor capabile se instituie cu sau fără consimţământul persoanei în cauză? 27. 32/1954. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. Curatela persoanelor capabile semnifică pierderea sau nu a capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză? 26. Când este necesară numirea unui tutore pentru minor? 3. După ce primeşte descărcare de gestiune. Ce tipuri de curatelă cunoaşteţi? 22. Care sunt atribuţiile tutorelui privind patrimoniul minorului? 11. 14. Cine numeşte curatorul? 24. Cine poate fi tutore? 8. Cum poate încheia minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani actele de dispoziţie? 12. 85 . 15. care. Măsura punerii sub interdicţie judecătorească poate fi sau nu ridicată? 20. Ce atribuţii are în plus tutorele interzisului judecătoresc faţă de tutorele minorului? 19. În ce situaţii prevăzute de lege în mod excepţional se poate refuza tutela? 5. 4. Întrebări de evaluare: 1. Tutorele este sau nu remunerat pentru munca depusă în îngrijirea minorului? 6. 2. dacă nu sunt respectaţi. Cine numeşte tutorele? 10. Codul familiei. tutorele mai este responsabil pentru pagubele cauzate patrimoniului minorului? 13. 9. 28. atrag nulitatea hotărârii instanţei? 17. Decretul nr.Care este organul competent să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie? 16. Ce persoane nu pot fi tutore? 9. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor incapabile? 29. Definiţi curatela. Definiţi interdicţia judecătorească. Care are sunt paşii obligatorii de urmat în faza contradictorie a procedurii.8. Enumeraţi caracterele juridice ale tutelei. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor capabile? 25. Prezentaţi procedura punerii sub interdicţie judecătorească. Definiţi tutela. 21. Cine suportă cheltuielile de întreţinere a minorului? 7. În ce situaţii este necesară numirea unui curator? 23.

PARTEA a III-a PERSOANA JURIDICĂ 86 .

1. Este reglementată în Decretul nr. societăţi comerciale cu capital de stat. societăţile comerciale. judeţe) şi autorităţile administraţiei publice locale (consiliul local. unităţile administrative-teritoriale (comune. 4. directorul (preşedinte. şi care defineşte întinderea capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. un scop propriu. oraşe. 3. Publicată în M. 87 . administrator). Şt. 8. Categorii de persoane juridice Sunt persoane juridice următoarele: 1. 26 lit. Tribunalele. 92 93 Gh. nr. consiliul judeţean. 2. întrunind condiţiile prevăzute de lege. nr. 2. ştiinţă etc. op. 3. primăriile). Acesta constă în totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (activul şi pasivul) care au ca titular persoana juridică şi permite acesteia să participe în nume propriu la raporturile juridice şi să îşi asume o răspundere de sine-stătătoare. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. 1.. regii autonome. prefecturile). societăţile agricole. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile93. 6. Of. 31/1954. Curţile de Apel. organele de conducere ale persoanei juridice sunt adunarea generală. care. este titulară de drepturi şi obligaţii civile92. Noţiunea de persoană juridică Persoana juridică reprezintă subiectul colectiv de drept civil. partidele politice. 31/1990 a societăţilor comerciale şi O. care reprezintă în fapt obiectul de activitate al persoanei juridice. 1. cooperativele şi uniunile lor. statul. Elementele constitutive ale persoanei juridice Conform art. organele puterii legislative (Senatul şi Camera Deputaţilor). sindicatele.). 7. p. instituţii de stat din învăţământ. o persoană juridică trebuie să întrunească cumulativ următoarele elemente constitutive: 1. organele puterii judecătoreşti (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Guvernul României. distinct de cel al persoanelor fizice care alcătuiesc persoana juridică. organele sale de conducere şi atribuţiile lor. consiliul de administraţie. 39/2000. patronatele. De regulă.3. cit.. în acord cu interesele generale.2. adică să fie precizată structura internă a persoanei juridice. 5.SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERSOANA JURIDICĂ 1. 433. 10. ministerele.G. cit. un patrimoniu propriu. Beleiu. e din Decretul nr. 280. Persoana juridică poate desfăşura doar acele activităţi stabilite în actul de înfiinţare. Ministerul Public). organele puterii executive (Preşedinţia României. 9. cultură. op. Legea nr. format dintr-o grupare de oameni. o organizare de sine-stătătoare. prevăzut în actul de constituire. p. stabilite prin actul de constituire. sănătate. Rauschi.

Clasificarea persoanelor juridice I. b. cultele religioase. IV. care se creează prin actul de asociere dintre persoane fizice şi juridice. instituţiile de stat. b. încheind acte juridice civile prin organelle sale de conducere. persoane juridice de drept public. sindicatele. persoane juridice cu scop patrimonial. În funcţie de corelaţia dintre ele: a. Capacitatea anticipată de folosinţă se dobândeşte la data actului de înfiinţare a persoanei juridice şi este limitată la încheierea actelor şi formalităţilor cerute de lege pentru înfiinţarea sa în mod valabil. În funcţie de modul de creare şi organizare: a. conform art. partidele politice). persoane juridice fără scop patrimonial. cu sediul în România. În funcţie de forma dreptului de proprietate care stă la baza patrimoniului persoanei juridice: a. b.: statul. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice încetează în momentul încetării persoanei juridice. unităţile administrativteritoriale. III. 1. c. persoane juridice cu participare străină. Capacitatea de folosinţă reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi şi obligaţii civile. Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă se referă la faptul că persoana juridică are o capacitate de folosinţă specială.: asociaţiile şi fundaţiile. cu sediul în alt stat. asociaţiile şi fundaţiile). persoane juridice private (ex. persoane juridice de stat (ex. 88 . conform art. 33 alin. SECŢIUNEA II CAPACITATEA PERSOANEI JURIDICE Capacitatea persoanei juridice este formată din capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu. b. În funcţie de natura scopului urmărit: a. Capacitatea de exerciţiu reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. nelucrativ (ex.4. orice act juridic încheiat cu încălcarea acestui principiu (prin depăşirea obiectului de activitate) fiind nul absolut. organele de stat. Este caracterizată de legalitate. asociaţiile şi fundaţiile. regiile autonome. înfiinţate de cetăţeni străini sau în colaborare cu aceştia. persoane juridice anexă. V. Ea se dobândeşte din momentul înregistrării sale ori de la data actului de dispoziţie al organului de stat. limitată la scopul pe care şi l-a ales (obiectul său de activitate). generalitate. persoane juridice de drept privat. inalienabilitate şi intangibilitate. instituţiile de stat. persoane juridice străine. 31/1954. persoane juridice principale. 31/1954. partidele politice. b. II. persoane juridice române.: societăţile comerciale. care se creează prin lege sau prin actul organului de stat competent. Ea se dobândeşte din momentul desemnării organelor de conducere şi încetează în momentul încetării persoanei juridice. patronatele. societăţile comerciale cu capital de stat). 3 din Decretul nr.11.: societăţile comerciale. În funcţie de naţionalitatea lor: a. 35 din Decretul nr. nonprofit. regiile autonome). 12. lucrativ (ex.

telefonul. Codul bancar reprezintă un simbol cifric al băncii unde persoana juridică îşi are deschis contul.). cât şi o obligaţie. a străzii. precizat prin indicarea localităţii.Actele juridice încheiate de organele persoanei juridice. constând în locul unde se găseşte organul care îi conduce activitatea. stabilit în actul de înfiinţare. S. Naţionalitatea persoanei juridice se determină în funcţie de ţara unde a fost înfiinţată aceasta. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea comercianţilor95 ca un atribut de individualizare a persoanei juridice utilizat de toate sistemele informative care prelucrează date privind comercianţii şi de comercianţi în relaţiile cu terţii şi cu autorităţile publice96. Se atribuie la înfiinţare de către Ministerul Finanţelor Publice. emblema. Codul fiscal este reglementat de O. în limitele puterilor ce le-au fost conferite.05. potrivit art. naţionalitatea.: S. nr. SECŢIUNEA IV ÎNFIINŢAREA PERSOANEI JURIDICE 94 95 Publicată în M. În orice act emanând de la persoana juridică se trece denumirea ei. p. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe94. 31/1990. faxul. un eveniment istoric etc. dar care şi-a restrâns din anul 2001 sfera de aplicare (ex. cit. conform art. reprezintă un element de individualizare în spaţiu a acesteia. Aceasta constituie atât un drept. care serveşte la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane juridice de cele ale altor persoane juridice. 89 .: insituţiile publice au cod fiscal).05. Denumirea persoanei juridice. sediul. op. În funcţie de sediul persoanei juridice se determină organul competent unde se înregistrează aceasta. 96 Gh.R. Beleiu. Publicată în M. 38 din Decretul nr. prin Registrul Comerţului. care preia cererea de înregistrare a persoanei juridice. Of. Firma reprezintă denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul şi sub care semnează. numele unei persoane fizice..2001. SECŢIUNEA III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI JURIDICE Prin atributele de identificare.G. b) atribute de identificare specifice: codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. stabilită în actul de înfiinţare. Of.. firma.G.A. capitalul social. Marca constituie semnul susceptibil de reprezentare grafică. sunt considerate actele persoanei juridice însăşi. locul executării obligaţiilor civile şi competenţa instanţei de judecată. 283/31.2001. 574. 283/31. publicitatea ei asigurându-se prin registrul unde a fost înscrisă. nr. contul bancar. codul fiscal. Codul unic de înregistrare este reglementat de O.U. nr.L. 74 din Legea nr. persoana juridică se individualizează în raporturile juridice la care participă ca subiect de drept distinct. 31/1954. Acestea sunt de două categorii: a) atribute de identificare generale: denumirea. Emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte o persoană juridică de altele care desfăşoară acelaşi tip de activitate. marca. nr. forma juridică (ex. sediul şi codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. Sediul persoanei juridice. reprezintă cuvântul sau cuvintele prin care se individualizează o persoană juridică şi poate exprima domeniul de activitate. a numărului etc.

în condiţiile legii. prin judecătorul delegat la Registrul Comerţului. 310. cit. unităţile teritorial-administrative. op. Comasarea se realizează prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă.a. reglementată de art. partidele politice se înregistrează la Tribunalul municipiului Bucureşti. b) Fuziunea reprezintă o formă a comasării constând în contopirea a două sau mai multe persoane juridice care încetează a mai exista. SECŢIUNEAVI 97 98 Gh. instituţiile de stat. dar are un patrimoniu mai mic98. misiunile diplomatice şi oficiile consulare se înfiinţează prin decret al Preşedintelui României. a) Divizarea totală se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între mai multe persoane juridice care există sau care iau astfel fiinţă. SECŢIUNEA V REORGANIZAREA PERSOANEI JURIDICE Reorganizarea persoanei juridice reprezintă operaţiunea juridică ce cuprinde cel puţin două persoane juridice şi care produce efecte creatoare. societăţile comerciale se autorizează de instanţa judecătorească. 4. Formele reorganizării: 1. asociaţiile de locatari iau fiinţă de drept. Rauschi ş. prin actul de dispoziţie al organului de stat competent (lege. 31/1954. Beleiu. printr-un alt mod reglementat de lege: statul român este declarat prin lege persoană juridică. pentru a alcătui o persoană juridică nouă. Divizarea constă în împărţirea patrimoniului unei persoane juridice şi transmiterea acestor fracţiuni către una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. 519. prin actul celor care o constituie. prin întrunirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. p.. 3. hotărâre de guvern sau hotărâre de consiliu local): organele puterii legislative. Şt. Persoana juridică supusă acestei operaţiuni îşi încetează activitatea. op. 40-44 şi art. sindicatele se autorizează de judecătoriile de la sediul lor. 90 . 46-47 din Decretul nr. 2.. p. cit. cu autorizarea organului competent: asociaţiile şi fundaţiile se autorizează de judecătoriile din raza teritorială a sediului lor. care îşi încetează astfel existenţa. 114/1996 a locuinţei. 2.. înglobează una sau mai multe persoane juridice absorbite. Moduri de înfiinţare: 1. a) Absorbţia constituie o formă a comasării caracterizată prin faptul că o persoana juridică existentă (absorbantă) şi care îşi menţine fiinţă. b) Divizarea parţială înseamnă că o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se transmite la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă.Înfiinţarea persoanei juridice reprezintă crearea unui subiect colectiv de drept. prin actul celor care o constituie. regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. modificatoare ori de încetare a lor97. recunoscut de organul competent: cooperativele. Persoana juridică continuă să existe. executive şi judecătoreşti.

alt scop decât cel declarat. Poenaru E. 31/1954. ca o sancţiune în cazul dizolvării silite. scăderea numărului de membri sub limita legală). Poate avea două forme: a) Dizolvarea voluntară are loc prin declaraţia de voinţă a asociaţilor sau membrilor şi operează de plin drept (ex. Drept civil. 2003. Persoanele. Teoria generală. Beleiu Gh.: împlinirea duratei în timp pentru care a fost constituită persoana juridică. mijloacele de realizare a scopului au fost ilicite sau imorale). În afara acestora.transformarea unor regii autonome în societăţi comerciale. 2. reglementat de art. care constă în operaţiunile de realizare a activului (încasarea creanţelor persoanei juridice de la debitoriii săi) şi de plată a pasivului (executarea obligaţiilor faţă de creditorii săi). Reorganizarea conduce la încetarea persoanei juridice în cazul absorbţiei. în temeiul Legii nr. 91 . Definiţi persoana juridică şi enumerati elementele sale constitutive. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. Ed. 30/1997 privind reorganizarea societăţilor comerciale). 31/1990 a societăţilor comerciale. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. Persoana juridică. . Daţi exemple de persoane juridice. b) Dizolvarea silită are loc împotriva voinţei asociaţilor sau membrilor. 6. Legea nr. conform Legii nr. 7. Bunurile persoanei juridice rămase după lichidare se repartizează în funcţie de clauzele din actul de înfiinţare sau.U. Boroi G. 45 din Decretul nr. 8. Rauschi Şt. 3.transformarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi asociaţilor cu scop lucrativ în societăţi comerciale.. Ed.: scop ilicit sau imoral. Ca o consecinţă a dizolvării. Bucureşti. Bucureşti. 2.G.. Junimea. Transformarea reprezintă încetarea existenţei unei persoane juridice şi înfiinţarea altei persoane juridice în locul ei. Teoria generală. All Beck. Drept civil român.. Persoana fizică. Drept civil. O. 3. Of. . Drept civil. 15/1990. cu statut diferit de cel al persoanei juridice care a încetat (ex. Partea generală. Decretul nr. 2.. Iaşi. se hotărăşte de către adunarea generală care a decis dizolvarea. 31/1990 a societăţilor comerciale99. persoana juridică nu mai are dreptul de a desfăşura alte activităţi. 2002. Întrebări de evaluare: 1.transformarea unităţilor economice de stat în regii autonome sau societăţi comerciale. Bucureşti. Ed. capacitatea de folosinţă a persoanei juridice în cursul lichidării fiind limitată la aceste operaţiuni. Ed. Persoana juridică încetează la data ultimului act de lichidare realizat de lichidatorul judiciar. 99 Republicată în M. 2000.ÎNCETAREA PERSOANEI JURIDICE Încetarea persoanei juridice se realizează prin următoarele moduri: 1. realizarea scopului sau imposibilitatea atingerii lui. 58/1991 şi a O. nr. Bibliografie: 1.. Dizolvarea este un mijloc tipic de încetare a persoanei juridice. Subiectele dreptului civil.: .G. 2002. Introducere în dreptul civil. fiind o sancţiune civilă aplicată în cazul încălcării legii sau regulilor de convieţuire socială şi se realizează prin hotărarea organului competent (ex. nr. 33/1998. Rauschi Şt. Universul Juridic. All Beck. nr. fuziunii şi divizării totale. persoana juridică intră în lichidare. în lipsă. Popa Gh. în baza Legii nr. Persoanele. ori se atribuie unei persoane juridice cu scop asemănător sau se confiscă de către stat.. 4.

Enumeraţi moduri de înfiinţare a persoanei juridice. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei juridice? 7. Explicaţi principiul specialităţii capacităţii de folosinţă.. Ce înţelegeţi prin fuziune? 13. Ce înţelegeţi prin lichidare? Ce fel de este capacitate de folosinţă are persoana juridică în cursul lichidării? CUPRINS Partea I.5 92 . Când începe capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice? 8. Ce înseamnă o persoană juridică fără scop patrimonial? 4. Enumeraţi modalităţi de încetare a persoanei juridice. Instituţii de drept civil . 13. 11. Ce înţelegeţi prin divizare parţială? 12. Ce înţelegeţi prin absorbţie? 12.3. 5. 6. Enumeraţi modalităţi de reorganizare a persoanei juridice.partea generală. Ce înţelegeţi prin dizolvare? De câte feluri poate fi? 14. ……………….

17 4...……..1.. Clasificarea mărturisirii……………………………………………………………….15 Secţiunea IV. Expertiza………………………………………………………………….8 2. Proba raportului juridic civil……………………………..1.1..22 Întrebări de evaluare……………………………………………………………………. Clasificarea înscrisurilor……………………………………………………………... Persoane care nu pot depune mărturie……………………………………………….2.………………………….2.2.………19 5..18 Secţiunea V.. Forţa probantă a expertizei…………………………………………………………….. Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii………………………. Sarcina probei………………………………………………………………………. …….…………………………………. Clasificarea prezumţiilor………………………………………………………………19 Secţiunea VI.…6 1.14 3..1.20 6. Înscrisul sub semnătură privată……………………………………………………….…….. Noţiunea de mărturie………………………………………………………………….. Noţiunea de expertiză…………………………………………………………………20 6..7 Secţiunea II. Condiţiile generale de admisibilitate a probei………………………………………...5 Secţiunea I.……………..20 6..…..17 4. Clasificarea modalităţilor……………………………………. Noţiunea de modalităţi.3..…5 1.5 1.11 Secţiunea III..25 Secţiunea I.9 2.…………….21 7. Prezumţiile…………………………………………………………………19 5.……….2..21 Secţiunea VII..………. Efectuarea cercetării la faţa locului……………………………………………………21 Bibliografie……………………………………………………………. Obiectul probei………………………………………………………………………. Mărturisirea………………………………………………………………17 4.. Noţiunea de cercetare la faţa locului………………………………………………….22 Capitolul II.4...2... Înscrisul autentic…………………………………………………………………….1.2.3.. Alte înscrisuri…………………………………………………………………………..1.3.. Noţiunea de prezumţie………………………………………………………..3. Noţiunea de probă şi sediul reglementării……………………………………...4... Proba cu martori…………………………………………………………...1. Reguli de admisibilitate a probei cu martori………………………………………….Capitolul I..21 7.5 1.….14 3.…25 93 . Tipuri de expertiză……………………………………………………………………. Modalităţile actului juridic civil.5.….……. Noţiuni generale despre probă………...20 6. Cercetarea la faţa locului……………………………………………….10 2.. Forţa probantă a mărturisirii…………………………………………………………. Proba prin înscrisuri………………………………………………………..14 3.. Efectuarea expertizei…………………………………………………………………...4......…7 2...7 2.…. Noţiunea de înscris…………………………………………………………………..2.25 Secţiunea II.3.……….

Secţiunea III. Termenul…………………………………………………………………..25 Secţiunea IV. Condiţia……….……………………………………………………..……27 Secţiunea V. Sarcina………………………………..………………….………………....30 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….31 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...31

Capitolul III. Efectele actului juridic civil…………..…….………………….…..33
Secţiunea I. Noţiunea de efecte ale actului juridic civil……………………..….……...33 Secţiunea II. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil………..…………...34 Secţiunea III. Principiul forţei obligatorii a actului juridic civil…….………………..36 Secţiunea IV. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil……….………………….37 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….37 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...38

Capitolul IV. Nulitatea actului juridic civil……………………………………….39
Secţiunea I. Noţiuni generale despre nulitate………..….………………………………39 Secţiunea II. Clasificarea nulităţii...……………..……………………………...……….40 Secţiunea III. Efectele nulităţii…………………….…………………………………….43 Secţiunea IV. Principii de drept care înlătură aplicarea nulităţii….……….…………44 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….45 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...46

Capitolul V. ……………………....47

Prescripţia

extinctivă…………………..

Secţiunea I. Noţiuni generale despre prescripţia extinctivă………..………………. ….47

94

Secţiunea II. Domeniul de aplicare a prescripţiei extinctive……………..…………….47 Secţiunea III. Termenele de prescripţie extinctivă……………………………………..49 Secţiunea IV. Data începerii cursului prescripţiei extinctive………………………….49 Secţiunea V. Modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă………..……….50 Secţiunea VI. Întreruperea prescripţiei extinctive……………………………………..51 Secţiunea VII. Suspendarea prescripţiei extinctive………………...…………………..51 Secţiunea VIII. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă…………………….52 Bibliografie……………………………..…………………………………...……………53 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….54

Partea a II-a. Persoana fizică……………………... ……………..55
Capitolul I. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice…………….……...55
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea, conţinutul, şi caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice………………………………... …………………………..55 Secţiunea II. Începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice…………………..…57 Secţiunea III. Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice……………..…….57 3.1. Moartea fizic constatată prin certificat de deces………………………………………57 3.2. Declararea judecătorească a morţii……………………………………………………57 Bibliografie………………………………………..………………………...…………….61 Întrebări de evaluare……………………………………………………………………..61

Capitolul II. Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice……………..….… 63
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea şi caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu...…………………………………….…….……………………………………...63 Secţiunea II. Tipuri de capacitate de exerciţiu………………………………………....63 2.1. Lipsa capacităţii de exerciţiu.……………………………………………………..…..63 2.2. Capacitatea de exerciţiu restrânsă …………………………………………………….64 2.3. Capacitate de exerciţiu deplină …………………………………………………...…..64

95

Secţiunea III. Sancţiunea aplicabilă nerespectării regulilor privind capacitatea de exerciţiu……………………………………………………………………………….…...65 Bibliografie…………………………………………………………………...……….…..65 Întrebări de evaluare………………………………………………………………..……66

Capitolul III. Atributele de identificare a persoanei fizice………... ……….67
Secţiunea I. Natura juridică, caracterele juridice şi ocrotirea atributelor de identificare a persoanei fizice………………………………..……………………….….67 Secţiunea II. Numele………………………….………………………………………….67 2.1. Noţiune, reglementare, caractere juridice…….…………………………………….....67 2.2. Numele de familie……………………………………………………………………..68 2.3. Prenumele…………………………………………………………………………..…70 2.4. Pseudonimul…………………………………………………………………………. ..71 2.5. Porecla……………………………………………………………………………… …71 2.6. Codul numeric personal………………... ……………………………………………..71 Secţiunea III. Domiciliul………………………………………………………………….72 3.1. Noţiunea de domiciliu………………………………………….....……………..…….72 3.2. Caracterele juridice ale domiciliului…………………………………………………..72 3.3. Tipuri de domiciliu…..………………………………………………………………..73 3.4. Reşedinţa………………………... …………………………………………………….74 Secţiunea IV. Starea civilă……………………………………………………………….74 4.1. Noţiuni generale despre starea civilă………………………………………………….75 4.2. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă…………………………………...……75 4.3. Proba stării civile……………………………………………………………………...78 4.4. Anularea, modificarea, rectificarea şi completarea actelor de stare civilă……………78 4.5. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă………………………78 Bibliografie…………………………………………………………………...……..…….78 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….79

Capitolul IV. Mijloace de ocrotire a persoanei fizice……………….……..81
Secţiunea I. Tutela………………………………………………………………………..81 1.1. Noţiunea de tutelă…………………………………………………………………. ….81 1.2. Principiile tutelei …………………………………………………………………......81 1.3. Caracterele juridice ale tutelei ………………………………………..………………81 96

91 1..91 Secţiunea I..…91 1. Curatela……………………………………………………………………84 2.4.3. Încetarea persoanei juridice……………………………………….4. Elementele constitutive ale persoanei juridice………………………………………. Interdicţia judecătorească……………………………………………….....88 3. Încetarea interdicţiei judecătoreşti………………………………………………..87 3.………….. Înfiinţarea persoanei juridice ……………………………………….5.…………. Noţiunea de curatelă………………………………………………………………….87 3.…91 1.96 97 .5.……... Curatela persoanelor incapabile ………………………………………………………86 2.. Persoana juridică……………………………….……88 Bibliografie…………………………………………………………. Noţiunea de persoană juridică………………………………………….…….. Capacitatea persoanei juridice ………………….……………88 Întrebări de evaluare…………………………………………………………………. Răspunderea curatorului………………………………………………………………87 Secţiunea III.87 3.1.………………87 3.85 2..……..4.. Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească……………………………………. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească………………………………….86 2.…..5.95 Întrebări de evaluare……………………………………………………………….84 1. Încetarea tutelei……………………………………………. Clasificarea curatelei………………………………………………………………….7.….…….85 2. Noţiuni generale despre persoana juridică……………………………..…….…94 Secţiunea V.… 93 Secţiunea IV. Reorganizarea persoanei juridice……………………………….. Procedura punerii sub interdicţie…………………………………….. Clasificarea persoanelor juridice………………………………………………………92 Secţiunea II.3. Noţiunea de interdicţie judecătorească……………………………………………….……95 Bibliografie……………………………………………………………….………..92 Secţiunea III.3...84 2.…94 Secţiunea VI...…. Atributele de identificare a persoanei juridice ……………………..4. Categorii de persoane juridice…………………………………………………….8.91 1.84 Secţiunea II. Instituirea curatelei……………………………………………………………………86 2. Curatela persoanelor capabile…………….………………………………….1.6......………………………….….2.1....1.……….….2.…………………………. Răspunderea tutorelui………………………………….2. Deschiderea tutelei minorului…………………………………………………………82 1. Atribuţiile tutorelui……………………………………………………………………82 1. Atribuţiile curatorului…………………………………………………………………86 2.6. Încetarea curatelei……………………………………………………………………..7..89 Partea a III-a.

98 .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.