INSTITUŢII DE DREPT CIVIL -PARTEA GENERALĂ. PERSOANA FIZICĂ.

PERSOANA JURIDICĂ
PARTEA I INSTITUŢII DE DREPT CIVIL - PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PROBĂ Dacă părţile participante la un raport juridic civil îşi îndeplinesc obligaţiile asumate, nu se pune problema probelor, deoarece drepturile subiective există separat de dovada lor. Atunci când între aceste părţi apare o neînţelegere, un litigiu, fie referitor la existenţa, fie referitor la conţinutul raportului juridic, se pune problema dovedirii lor cu ajutorul probelor. 1.1. Noţiunea de probă şi sediul reglementării Termenul de probă este similar celui de dovadă şi poate avea trei înţelesuri: - în sensul larg al noţiunii, prin probă se înţelege operaţiunea de prezentare în faţa instanţei de judecată a mijloacelor de convingere prin care se urmăreşte dovedirea existenţei unui anumit raport juridic. În acest sens, noţiunea de probă este sinonimă cu cea de probaţiune judiciară, sens în care a proba (a dovedi) înseamnă a stabili realitatea unei afirmaţii, a demonstra că ea corespunde adevărului. - într-un al doilea sens, mai restrâns, prin probă se înţelege mijlocul prevăzut de lege prin intermediul căruia se stabileşte existenţa unor drepturi subiective şi a unor obligaţii corelative, care intră în conţinutul unor raporturi juridice. În acest sens, prin probe înţelegem toate mijloacele de convingere admise de lege: proba prin înscrisuri, proba cu martori, mărturisirea, prezumţiile, expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale.

- în cel de-al treilea sens, prin probă se desemnează rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă, adică în ce măsură acestea au contribuit la formarea convingerii judecătorului cu privire la stabilirea adevărului în cauză. Materia probelor este reglementată în primul rând de Codul civil, care stabileşte în art.1169-1206 admisibilitatea şi forţa doveditoare a patru mijloace de probă - înscrisurile, mărturia, mărturisirea şi prezumţiile, precum şi sarcina probei. Codul de procedură civilă reglementează alte trei mijloace de probă - expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale, precum şi modul de administrare a probelor (art.167-225 şi art. 235-241). 1.2. Obiectul probei Obiectul probei îl constituie actele juridice (ex.: un contract) şi faptele juridice (ex.: un cutremur de pământ) generatoare de drepturi subiective civile şi de obligaţii corelative. Faptele ce urmează a fi dovedite pot fi de ordin material - cele care se exteriorizează (acţiuni omeneşti sau evenimente ale naturii) sau de ordin psihologic - cele care nu se exteriorizează decât prin finalitatea lor (înşelăciunea, reaua-credinţă). În principiu, nu pot constitui obiectul probei: 1. legile, deoarece se prezumă că sunt cunoscute de toată lumea din momentul publicării lor în Monitorul Oficial; 2. faptele constatate de lege (prezumţiile legale), judecătorul neputând admite împotriva lor proba contrarie (ex.: prezumţia timpului legal al concepţiei prevăzută de art. 61 C. fam.); 3. faptele necontestate, adică acele împrejurări asupra existenţei cărora părţile din proces sunt de acord, le recunosc în mod tacit. 4. faptele negative indefinite, adică acele împrejurări cu caracter indefinit care nu s-au produs. Uneori, chiar legea impune dovada unor fapte negative determinate. De exemplu, art. 53 alin. 1 C. fam. prevede prezumţia de paternitate, potrivit căreia copilul născut în timpul căsătoriei are drept tată pe soţul mamei. Art. 54 C. fam. prevede că paternitatea poate fi contestată dacă este imposibil ca soţul mamei să fie tatăl copilului. Această probă este posibilă numai prin dovedirea unor fapte pozitive determinate, de exemplu, soţul mamei ar putea să facă dovada că în perioada de concepţie a copilului a fost plecat în străinătate, având un contract de muncă cu durată determinată. Astfel, este înlăturată prezumţia de paternitate stabilită de art. 53 C. fam., probându-se în mod indirect că în perioada de concepţie a copilului soţul mamei nu a putut convieţui cu aceasta. 5. faptele stabilite de instanţa penală nu pot face obiectul probei în instanţa civilă, nici pentru confirmarea lor, nici pentru infirmarea lor. Faptele notorii se dovedesc prin probarea notorietăţii lor. În cazul faptelor cunoscute personal de către judecător, acesta trebuie să se bazeze în hotărarea sa pe probele administrate în cauză. 1.3. Sarcina probei Potrivit art. 1169 C. civ., cel care face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească. Aşadar, sarcina probei revine în primul rând reclamantului. Pârâtul poate formula apărări în faţa pretenţiilor reclamantului, afirmaţii pe care, la rândul său, trebuie să le dovedească. Există şi cazuri în care pârâtul este cel care trebuie să preia iniţiativa probei, cum ar fi situaţia în care el dobândeşte calitatea de reclamant, formulând o cerere reconvenţională. Dacă reclamantul ridică obiecţii la cererea pârâtului, va fi rândul său să-şi dovedească afirmaţiile. În concluzie, sarcina probei în cadrul unui proces civil trece de la o parte la cealaltă, în funcţie de afirmaţiile pe care fiecare dintre ele le face. Potrivit art. 2

129 alin. 5 C. proc. civ., dacă părţile nu solicită unele dovezi, judecătorul, în virtutea rolului său activ, va ordona dovezile pe care le va găsi de cuviinţă, chiar dacă părţile se împotrivesc. Cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei1: - când legea stabileşte că sarcina probei revine părţii care nu a făcut nici o afirmaţie. Astfel, potrivit art. 58 alin. 2 C. fam., dacă recunoaşterea de paternitate este contestată de mamă, de cel recunoscut sau de descendenţii acestuia, dovada paternităţii este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor săi. Aşadar, în această situaţie nu cel recunoscut, mama acestuia sau descendenţii săi trebuie să facă dovada, deşi au calitatea de reclamanţi, ci autorul recunoaşterii (pârâtul), fără să se fi făcut vreo probă împotriva sa, trebuie să dovedească că recunoaşterea de paternitate corespunde cu realitatea. - în cazul unor litigii de muncă (contestaţia împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă şi contestaţia împotriva deciziei de imputare), sarcina probei revine angajatorului (pârâtului) împotriva căruia este formulată pretenţia, care va trebui să dovedească că măsura luată este legală şi temeinică, şi nu angajatului (reclamantului), care pretinde contrariul. 1.4. Condiţiile generale de admisibilitate a probei Condiţiile generale de admisibilitate a probei sunt următoarele: 1. proba trebuie să fie legală, adică să nu fie oprită de lege. Astfel, nu se permite folosirea interogatoriului în dovedirea motivelor de divorţ. 2. proba trebuie să fie verosimilă, adică să tindă la dovedirea unor fapte reale, demne de a fi crezute şi să nu ducă la concluzii absurde, imposibile, care ar contrazice evidenţa şi legile naturii; 3. proba trebuie să fie utilă, adică să nu fie cerută pentru dovedirea unor fapte incontestabile sau a unor împrejurări prezumate absolut de lege. De exemplu, este inutil ca pârâtul să facă dovada dreptului său de proprietate asupra unui imobil, din moment ce reclamantul a dovedit deja dobândirea imobilului respectiv prin uzucapiune. 4. proba trebuie să fie pertinentă, adică să aibă legătură cu obiectul litigiului, cu alte cuvinte să existe o legătură directă între faptele de dovedit şi împrejurările care fac obiectul procesului. Aşadar, dacă proba cerută de părţi este străină de obiectul litigiului, ea va fi respinsă ca nepertinentă. 5. proba trebuie să fie concludentă, adică să fie de natură a duce la soluţionarea litigiului. Orice probă concludentă este şi pertinentă, dar nu orice probă pertinentă este şi concludentă. De exemplu, pentru a dovedi existenţa unui prejudiciu cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, una dintre părţi solicită dovada existenţei unor relaţii de convieţuire care s-au deteriorat şi au generat între părţi litigiul respectiv. În această situaţie, proba are legătură cu pricina, este pertinentă, dar nu şi concludentă, deoarece nu rezolvă litigiul dintre părţi referitor la prejudiciul produs. Convenţiile asupra probelor sunt acele acorduri de voinţă ale părţilor cu privire la posibilitatea lor de a deroga, în cadrul procesului aflat în curs de desfăşurare sau în cadrul unui proces viitor, de la normele legale ale probaţiunii judiciare. În principiu, părţile pot încheia convenţii asupra probelor, neexistând nici un text de lege prohibitiv în acest sens. Doctrina şi jurisprudenţa au ajuns la concluzia că aceste convenţii ale părţilor în materie de probe sunt posibile dacă nu se încalcă dispoziţiile imperative ale legii, ordinea publică sau bunele moravuri şi nu se îngreunează dovada raporturilor juridice dintre părţi.
1

I. Apetrei, op. cit., pp. 95-96.

3

toate celelalte categorii de înscrisuri (ex. Bucureşti. Noţiunea de înscris Înscrisul reprezintă acea declaraţie sau consemnare a părţilor realizată cu orice fel de scriere legală sau convenţională. În funcţie de scopul urmărit de părţi în momentul întocmirii lor (de a-şi constitui sau nu un mijloc de probă): a. înscrisuri originale. înscrisuri nepreconstituite. După cum se evidenţiază sau nu puterea lor doveditoare: a. odată cu trecerea timpului. etc. în eventualitatea unui litigiu (ex. metal. piele. Probele în procesul civil. b. înscrisuri semnate . Aşadar. Ed. înscrisuri preconstituite. întocmite cu scopul de a servi drept dovadă a existenţei raportului juridic dintre părţi.: înscrisul autentic. Ionaşcu. 77.1. înscrisul sub semnătură privată. prin dactilografiere. tehnoredactare sau imprimare cu mijloace tehnice pe hârtie.: registrele casnice. pe care părţile nu le întocmesc cu intenţia de a servi ca mijloc de probă a raporturilor juridice dintre ele (ex. pe casete audio sau video. pe cale de a se pierde ori de a se distruge. A. înscrisurile sunt cele mai importante. înscrisurile a căror putere doveditoare este prevăzută de lege (ex. menţiunile creditorului pe înscrisul constatator al creanţei sale). registrele 2 3 A. Probele în procesul civil. b. înaintea apariţiei unui eventual litigiu. 1969. diferitele bilete şi tichete). c. întocmite de părţi cu scopul de a înlocui un înscris original dispărut.înscrisul autentic. Bucureşti. 1171-1190 C. înscrisul sub semnătură privată). unii autori3 au asimilat cu înscrisurile declaraţiile părţilor înregistrate pe discuri. II. 2. III. sticlă. Ştiinţifică. Dintre mijloacele de probă. p. deoarece atestă manifestarea de voinţă a părţilor în momentul încheierii actului juridic. cu privire la faptele sau actele juridice din care izvorăsc raporturile juridice dintre părţi2. 1969. Înscrisurile preconstituite pot fi supuse. la rândul lor. În literatura juridică. pânză.: corespondenţa obişnuită. În raport de scopul urmărit de părţi: a. înscrisuri confirmative. 2. întocmite de părţi sau de un organ competent pentru a constata încheierea. p. cu orice mijloc de imprimare. b. 4 .2. înscrisuri recognitive. înscrisuri nesemnate . copiile de pe înscrisurile originale. întocmite de părţi cu scopul de a confirma un act juridic anulabil. În funcţie de criteriul semnăturii: a. înscrisurile preconstituite se împart în înscrisuri autentice şi înscrisuri sub semnătură privată. pe orice fel de material. civ. declaraţia părţilor poate fi materializată sub forma unui înscris prin scriere cu mâna. carton. unor subclasificări: 1. Sediul materiei îl constituie art. modificarea sau stingerea unui raport juridic între părţi. În raport de forţa lor doveditoare. având calitatea de a conserva proba mai uşor. Clasificarea înscrisurilor I. păstrează consimţământul părţilor nealterat. Ed. Ionaşcu.SECŢIUNEA II PROBA PRIN ÎNSCRISURI 2. material plastic. înscrisul sub semnătură privată.: înscrisul autentic. 77. Ştiinţifică. litografiere. lemn.

În concluzie. notar public. În lipsa oricăreia dintre aceste condiţii.comerciale.are putere executorie. De exemplu. care are dreptul de a funcţiona în locul unde actul s-a făcut.înscrisul să fie întocmit de un funcţionar public (judecător. b. potrivit legii. actele administraţiei publice.. Din categoria înscrisurilor autentice fac parte: hotărârile judecătoreşti. donaţia. Dacă originalul nu mai există. legea impune încheierea anumitor acte juridice ad validitatem (pentru valabilitatea lor) în forma autentică. Copiile vor fi crezute doar sub rezerva confruntării lor cu originalul. în primul rând. răbojurile). înscrisul autentic este acel înscris întocmit şi autentificat către un funcţionar public competent. Înscrisul autentic Conform art. copii. semnarea actului de către părţi. dacă actul întocmit se încadrează în sfera de împuternicire a agentului 5 .funcţionarul public să fie competent atât din punct de vedere material. duplicatele sunt asimilate cu originalul numai în cazul înscrisurilor autentice. menţiunile făcute de creditor pe titlurile de creanţă. Înscrisul autentic prezintă următoarele avantaje: . întocmit de altfel special pentru a putea servi ca mijloc de probă în eventualitatea unui litigiu. diferitele bilete şi tichete). datorită forţei doveditoare a actului autentic. delegat al stării civile. deseori părţile recurg la ea. neavând o forţă doveditoare proprie. din care fac parte toate celelalte înscrisuri (corespondenţa obişnuită. în acelaşi timp. originale. data şi locul întocmirii actului. În funcţie de raportul dintre ele: a. . înscrisurile a căror putere doveditoare este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. În ceea ce priveşte forţa probantă a înscrisului autentic. cum ar fi prezenţa şi identitatea părţilor. b. . cât şi din punct de vedere teritorial. împrejurarea că actul a fost citit în faţa părţilor şi că acestea au declarat că actul reprezintă voinţa lor. actele de stare civilă. înscrisurile autentice notariale. reprezentant diplomatic). constituirea unei ipoteci. Toate aceste menţiuni cu privire la ceea ce funcţionarul public a constatat prin propriile sale simţuri fac dovada până la înscrierea în fals.se bucură de o prezumţie de autenticitate şi validitate. actul autentic este cel făcut cu solemnităţile cerute de lege de un funcţionar public. înstrăinările de terenuri trebuie întocmite. o serie de constatări personale. trebuie precizat că funcţionarul public abilitat să întocmească acte autentice face. în forma autentică.înscrisul să fie întocmit în forma prevăzută de lege. acestea putând fi duplicate sau copii legalizate. Pentru a ne afla în prezenţa unui înscris autentic trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . registrele şi hârtiile casnice. sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic respectiv. astfel încât posesorul lui nu trebuie să facă nici o dovadă.data întocmirii înscrisului este valabilă până la înscrierea în fals şi. Uneori. este opozabilă erga omnes. proba contrară urmând să fie făcută de cel care contestă actul. 1171 C. . IV. 2.3. . Chiar dacă legea nu impune încheierea unui act juridic în formă autentică. actele încheiate de reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare. înscrisul respectiv este lovit de nulitate absolută. civ. fără a mai fi necesară desfăşurarea unui proces.

Dacă autorul actului face adăugiri în cuprinsul acestuia sau înlătură anumite cuvinte care schimbă conţinutul înscrisului. aceştia pot semna concomitent. pp. Înscrisul incomplet din cauza necompetenţei funcţionarului sau din lipsa formelor legale va fi valabil doar ca un înscris sub semnătură privată.dacă părţile nu au interese contrare (ex. în cazul în care cealaltă parte nu îşi îndeplineşte obligaţia asumată. dacă este semnat de părţi. Conţinutul poate fi dactilografiat sau imprimat în orice limbă sau chiar într-un limbaj convenţional.. care trebuie întocmite în atâtea exemplare originale. În acest caz. În mod obişnuit. 4 A. acesta poate fi scris de una dintre părţi. singura condiţie cerută pentru valabilitatea acestui înscris este semnătura autorului sau autorilor. Scopul acestei reguli constă în asigurarea posibilităţii părţilor de a deţine fiecare câte un exemplar al convenţiei încheiate. persoanele neştiutoare de carte nu pot întocmi înscrisuri sub semnătură privată. op. Înscrisul sub semnătură privată Deoarece numărul actelor juridice pentru valabilitatea cărora legea cere forma autentică este restrâns. În al doilea rând. care îl pune la dispoziţia părţilor.4. 1179 C. fiind suficient să fie semnătura obişnuită a autorului (chiar prescurtată). În ceea ce priveşte conţinutul înscrisului. Literatura juridică4 şi practica judiciară au precizat că formalitatea multiplului exemplar nu este necesară în următoarele situaţii: . Aceste menţiuni cu privire la împrejurări pe care funcţionarul public nu le-a constatat personal fac dovada numai până la proba contrară. Codul civil a instituit pentru anumite înscrisuri condiţii suplimentare de formă: 1.în cazul în care unicul exemplar întocmit a fost dat spre păstrare unui terţ. important fiind să se înţeleagă că autorul îşi asumă întreg conţinutul înscrisului. În caz contrar. Ea nu trebuie să cuprindă toate elementele numelui din actul de naştere. înscrisul sub semnătură privată nu este definit de lege. formalitatea multiplului exemplar priveşte actele sinalagmatice (bilaterale). imprimare. Spre deosebire de înscrisul autentic. cu excepţia testamentului. . pe fiecare exemplar fiind necesar să se menţioneze numărul exemplarelor întocmite. Aşadar. la date diferite. fără intervenţia unui organ al statului. semnătura nu poate fi înlocuită nici prin dactilografiere. menţiunile respective pot fi contestate. eventual. de ambele părţi sau de un terţ. în care interesul este comun). cit. În mod excepţional. notarul va trebui să menţioneze în procesul-verbal de autentificare declaraţia părţii că nu poate semna şi că partea a semnat prin luarea amprentei digitale. semnătura se aşează la sfârşitul înscrisului. 2. funcţionarul public menţionează în cuprinsul actului declaraţiile părţilor. În situaţia persoanelor neştiutoare de carte. Dacă există doi sau mai mulţi autori ai înscrisului. să poată fi folosit ca mijloc de probă.instrumentator. întocmirea actului în formă autentică este cerută pentru proba actului şi nu pentru valabilitatea sa. civ.Ionaşcu. În principiu. dar şi succesiv. câte părţi cu interese contrare sunt (art. 121-123. Nu este obligatoriu ca înscrisul să fie datat. Înscrisul sub semnătură privată este acel înscris întocmit şi semnat de părţi. nici prin parafă sau sigiliu. el trebuie să le confirme prin semnătură. litografiere. majoritatea actelor juridice civile îmbracă forma înscrisurilor sub semnătură privată. dar poate fi aşezată şi pe marginea acestuia (dacă textul acoperă întreaga pagină).). care. a căror realitate nu o poate verifica.: în cazul contractului de societate. De asemenea. 6 .

nefiind obligaţi să o recunoască sau să o tăgăduiască. ca şi celelalte menţiuni din cuprinsul înscrisului.. data înscrisului va fi opozabilă numai din ziua când a devenit o dată certă. civ. până la proba contrară.5. dacă există o neconcordanţă între suma prevăzută în cuprinsul actului şi cea din dreptul formulei "bun şi aprobat". iar sub aspectul declaraţiilor părţilor.dacă înscrisul este recunoscut de cel căruia i se opune. de punere de sigilii. de exemplu într-un proces-verbal de inventariere. 1181 C. în una din următoarele împrejurări (art. Potrivit art. civ. a cărui existenţă şi valabilitate pot fi uşor dovedite. Dacă data înscrisului sub semnătură privată este menţionată în cuprinsul înscrisului.din ziua în care înscrisul a fost prezentat la o autoritate publică. o condiţie specială.dacă părţile recunosc în mod expres înscrisul sau dacă una dintre părţi nu se opune la folosirea în instanţă a unicului exemplar al înscrisului de către partea potrivnică. . civ. În concluzie.. Puterea doveditoare a înscrisului sub semnătură privată este stabilită de regulile prevăzute în art. până la proba contrară. în cazul înscrisurilor ce constată obligaţii unilaterale al căror obiect îl formează o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile. . dacă se află în păstrarea organului de stat care l-a întocmit. debitorul va fi obligat la suma cea mai mică. instanţa de judecată este obligată să verifice autenticitatea înscrisului şi a semnăturii prin procedura "verificării de scripte" sau printr-o expertiză grafologică. astfel: .adică până la înscrierea în fals.cel căruia i se opune înscrisul are obligaţia de a-şi recunoaşte semnătura sau de a o tăgădui. Alte înscrisuri 7 . ca o măsură de protecţie a legiuitorului pentru terţi faţă de părţile care ar putea să treacă o dată falsă în înscris.în cazul în care actul bilateral este constatat printr-o hotărâre judecătorescă. cu excepţia cazului în care se dovedeşte contrariul.din ziua decesului unuia dintre semnatarii actului. sancţiunea este nevalabilitatea înscrisului respectiv ca înscris sub semnătură privată. acesta putând fi eventual folosit ca un început de dovadă scrisă.): . .din ziua în care a fost înscris într-un registru public. Dacă regula multiplului exemplar şi formula "bun şi aprobat" nu sunt respectate. permit creditorului ce completează înscrisul să menţioneze o sumă de bani mai mare sau o cantitate mai mare de bunuri. prevede condiţia scrierii lor în întregime de debitor sau a adăugirii menţiunii "bun şi aprobat" la sfârşitul actului. 1176-1178 C. cu precizarea în cifre şi litere a sumei de bani şi a "câtimii" lucrurilor. Scopul acestei condiţii îl constituie protejarea debitorilor care.dacă una din părţi nu recunoaşte semnătura sa pe înscris sau succesorii săi declară că nu o cunosc. faţă de terţi. . De aceea. 1180 C. el va face dovada întocmai ca şi înscrisul autentic în ceea ce priveşte realitatea semnăturii . . cerută în cazul testamentului olograf. dacă înscrisul sub semnătură privată şi semnătura au fost recunoscute. . civ. acordând semnături "în alb". urmată de semnătură. ea va face dovada între părţi. art. 2. el are aceeaşi putere doveditoare ca şi înscrisul autentic între părţi şi avânzii lor cauză. este ca acesta să fie scris în întregime. valabil însă ca înscris sub semnătură privată. . 2. Faţă de terţi.în cazul înscrisului autentic nul.avânzii . 1182 C.din ziua în care a fost trecut într-un act întocmit de un funcţionar public. datat şi semnat de mâna testatorului. .cauză pot declara că nu cunosc semnătura autorului lor. 3. data înscrisului nu are această putere doveditoare..

com. cărţi. cât şi de debitor. prin orice mijloc de probă. condici.: un împrumut. b. însă numai dacă duplicatul se află în posesia debitorului. având în vedere că registrele. Are aceeaşi putere doveditoare menţiunea creditorului pe spatele. şi cuprind mărturisirile extrajudiciare scrise ale comercianţilor cu privire la operaţiunile înscrise în ele. pe care persoanele obişnuiesc să menţioneze actele şi faptele juridice care le interesează (ex. care cuprind însemnări ale persoanelor în legătură cu activitatea lor curentă. Cel care le invocă nu poate diviza cuprinsul registrelor. civ. Din această categorie fac parte diferite registre. civ. Împotriva menţiunilor făcute de creditor se poate face dovada contrară. pe marginea sau în josul duplicatului unui act sau chitanţă. proba va fi făcută numai până la concurenţa numărului cel mai mic de crestături care se potrivesc. în sensul că nu poate folosi din aceste registre doar ceea ce-i este favorabil şi să înlăture partea care îi este potrivnică. 50-56 C. Registrele comerciale nu pot fi invocate ca probe împotriva persoanelor care nu au calitatea de comerciant. p. plata unei datorii). folosit în trecut. mai puţin în cazul în care reclamatul probează că pârâtul a avut partea sa din răboj. civ. În caz contrar.a. documente sau chiar foi volante. Răbojurile Răbojurile sunt un mijloc de probă preconstituit. dacă crestăturile părţilor se potrivesc. Boroi. dar pot fi folosite împotriva lui. pârâtul susţinând că a pierdut bucata sa. chiar nesemnată şi nedatată. 1183-1184 C. c. cu excepţia cazului în care se face dovada fraudei reclamantului. d. conform art. Potrivit art.. Crestăturile respective nu vor mai avea putere doveditoare dacă pârâtul afirmă că părţile nu au preconstituit vreun răboj. cit. atunci când cuprind primirea unei plăţi sau când conţin menţiunea expresă că însemnările au fost făcute pentru a ţine loc de titlu în favoarea creditorului. În momentul alăturării celor două părţi ale răbojului. de persoane neştiutoare de carte. Aceste mijloace de probă pot fi folosite atât de creditor.. proba este completă. carnete. 1185 C. op. pe marginea sau pe dosul unui titlu de creanţă" poate fi folosită ca mijloc de probă. 8 . în mediul rural. caiete. Telegramele 5 G. reprezentat prin materializarea voinţei pe două bucăţi de lemn. civ. cărţile şi hârtiile casnice au puterea doveditoare a unei mărturisiri extrajudiciare5. dacă din ea rezultă liberarea debitorului. şi de art. Registrele. Fiecare din părţi îşi marchează prestaţia sa periodică printr-o crestătură realizată pe partea sa din răboj. ci fac dovada împotriva comerciantului care le ţine. Menţiunea făcută de creditor pe titlul de creanţă Potrivit dispoziţiilor art. iar faptul la care se referă însemnarea respectivă poate fi combătut prin orice mijloc de probă.. orice menţiune a creditorului făcută "în josul. Dacă numai reclamantul prezintă bucata sa din răboj.. 1187 C. cărţile şi hârtiile casnice Aceste înscrisuri sunt probe nepreconstituite. 107. cărţile şi hârtiile casnice nu pot fi folosite ca mijloc de probă de cel care le-a scris. e. considerându-se că pârâtul se află în culpă. 1186 C. Registrele comerciale Registrele comerciale sunt prevăzute ca mijloace de probă de art. registrele. dovada va fi făcută numai de crestăturile reclamantului.

. destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”. ataşată sau asociată o semnătură electronică extinsă. 5 din Legea nr. fiind lăsate la libera apreciere a judecătorului. 9 . un act autentic neîntocmit în conformitate cu legea. îndeplineşte această condiţie scrisoarea prin care debitorul îşi cere scuze faţă de creditor pentru neachitarea datoriei. ea va putea fi folosită eventual ca un început de dovadă scrisă. cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă.Telegramele pot fi considerate ca înscrisuri sub semnătură privată dacă originalul este semnat de persoana precizată ca expeditor sau dacă se probează că originalul a fost prezentat la oficiul telegrafic pentru expediere de către persoana care figurează ca expeditor. Condiţia este îndeplinită şi în cazul în care înscrisul provine de la reprezentantul uneia din părţi sau de la moştenitorii acesteia. 455/2001 privind semnătura electronică astfel: "o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere. dar care să nu întrunească nici condiţiile înscrisului autentic şi nici condiţiile înscrisului sub semnătură privată. care să îndeplinească condiţiile unui astfel de înscris. g. dacă cuprind o mărturisire a autorului. De asemenea. Înscrisul în formă electronică6 Este definit de art. cit. faptul pretins trebuie să apară ca verosimil.înscrisul trebuie să provină de la partea căreia i se opune sau măcar să aibă semnătura acesteia. Scrisorile Scrisorile pot fi înscrisuri sub semnătură privată. 6 G. Aşadar. Boroi. h. înscrisul în formă electronică este asimilat. Începutul de dovadă scrisă nu poate fi folosit ca mijloc de probă decât dacă este completat cu alte probe. Dacă scrisoarea nu întruneşte condiţiile unui înscris sub semnătură privată. Ele pot fi folosite ca mijloace de probă în măsura în care nu sunt confidenţiale. 455/2001. 111-1113. pp. Potrivit art. în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale. un înscris sub semnătură privată nesemnat. op. . ca fiind "orice scriptură a aceluia în contra căruia s-a format petiţia sau a celuia ce el reprezintă şi care scriptură face a fi de crezut faptul pretins".trebuie să existe un mijloc de probă în formă scrisă. De exemplu. 105-106. op. 2 C.. Semnătura electronică reprezintă "date în formă electronică care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare".Apetrei. Această ultimă condiţie depinde de conţinutul concret al înscrisului şi este lăsată la aprecierea judecătorului. 4 din Legea nr. pentru a ne afla în prezenţa unui început de dovadă scrisă trebuie îndeplinite trei condiţii: . tot ca un început de dovadă scrisă este considerat şi refuzul uneia din părţi de a se prezenta la interogatoriu sau o recunoaştere parţială făcută în faţa instanţei. Scrisorile reprezintă în acelaşi timp şi o mărturisire extrajudiciară scrisă. care trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi să fie generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice. De exemplu. pp.. de regulă cu declaraţii ale martorilor. cu înscrisul sub semnătură privată. cit. I. întocmit fără respectarea regulei multiplului exemplar sau fără menţiunea "bun şi aprobat". 1197 alin. f. Începutul de dovadă scrisă Este definit de art. civ. dacă are încorporată. iar persoana care le prezintă în faţa instanţei trebuie să fi ajuns în posesia lor în mod licit.prin conţinutul acestui înscris.

Nu pot fi primite de instanţă relatările despre fapte "auzite" de la alte persoane (mărturie indirectă). Noţiunea de mărturie Termenul de martor îşi are originea în grecescul "martyros". 455/2001). Apetrei.. p.. actele recognitive (art. 7 I. Beleiu. Dacă una dintre părţi nu recunoaşte înscrisul sau semnătura. p. Trebuie precizat faptul că nu martorul constituie mijlocul de probă. va avea între semnatarii lui şi între reprezentanţii acestora acelaşi efect ca şi înscrisul autentic (art. făcută de către o persoană străină de proces. civ. Proba cu martori mai este cunoscută şi sub denumirea de probă testimonială. cit. Dacă legea cere forma scrisă ca o condiţie de probă sau de validitate a actului juridic constatat prin înscrisul în formă electronică. În afara acestora. Din definiţia dată probei cu martori. . ci depoziţia pe care el o face în faţa instanţei de judecată. G. această condiţie va fi îndeplinită dacă înscrisului în formă electronică "i s-a încorporat. 1189 C. ataşat sau asociat o semnătură electronică.rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv. 122. ataşat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă. 3. cit.).. deoarece instanţa şi părţile trebuie să poată adresa întrebări martorilor pentru a lămuri adevăratul sens al relatărilor acestora şi pentru a putea fi convinse de sinceritatea lor. 109. 455/2001). 1188 C. poate fi primită de instanţă relatarea unor împrejurări cunoscute de la o anumită persoană. . De regulă. adică cel care face dovada credinţei sale.) şi actele confirmative (art. prezentă la producerea faptului.1. op. civ. În schimb. op. Boroi. în faţa instanţei de judecată. instanţa va trebui să dispună verificarea acesteia printr-o expertiză tehnică de specialitate. se desprind două trăsături specifice ale acesteia. p. 114. civ. Persoane care nu pot depune mărturie În măsura în care are cunoştinţă despre împrejurările cauzei. 1190 C. în categoria "alte înscrisuri" pot fi incluse şi copiile după înscrisuri (art. cu propriile sale simţuri. op. 10 . deoarece în acest caz sursa relatărilor martorului este determinată (mărturie secundară sau mediată). 6 din Legea nr. 189 C.). în principiu orice persoană poate depune mărturie. bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii" (art.: . nu pot depune mărturie în procesele civile.relatarea martorului trebuie să fie făcută oral. în faţa instanţei de judecată.În ceea ce priveşte forţa doveditoare a înscrisului în formă electronică căruia i s-a încorporat. de la latinescul "testis". 7 din Legea nr. Declaraţiile în formă scrisă sau chiar în formă autentică ale unor presoane străine de proces nu au caracterul unor mărturii.martorul trebuie să relateze instanţei doar acele date şi împrejurări pe care le-a recepţionat personal. care are cunoştinţă în mod personal despre anumite fapte trecute şi edificatoare în soluţionarea unui litigiu7. persoanele prevăzute de art. proc. Proba cu martori (mărturia sau proba testimonială) este relatarea orală. dacă acesta este recunoscut de cel căruia i se opune. SECŢIUNEA III PROBA CU MARTORI 3. Gh. civ. cit.2.

dovada cu martori este admisibilă pentru actele cu o valoare mai mică de 250 de lei (dacă o prevedere specială nu impune întocmirea actului în formă scrisă pentru a putea fi dovedit). următoarele persoane sunt scutite de a depune mărturie: . 8 11 . Deoarece legea nu permite dovada cu martori în cazul actelor cu o valoare mai mare de 250 de lei. avocaţii. proc. civ. Se impune cu necesitate ca într-o viitoare reglementare. în cazul în care doresc să aducă modificări convenţiei. de regulă. Din moment ce părţile au ales săşi manifeste voinţa în formă scrisă.interzişii judecătoreşti şi persoanele incapabile în general.soţul. se dovedesc numai cu înscrisuri. Codul civil nu prevede nici o îngrădire referitor la faptele juridice stricto-sensu. farmaciştii.persoanele care îndeplinesc anumite funcţii (funcţionarii publici). un alt preţ decât cel stabilit de părţi sau că părţile ar fi modificat verbal convenţia lor constatată prin înscris (de exemplu. În privinţa rudelor şi a afinilor. că părţile au prevăzut o dobândă despre care nu se face vorbire în înscris. acestea trebuie să îmbrace tot forma scrisă. rudele sau afinii până la gradul al treilea la o pedeapsă penală sau la dispreţul public. Aceste evenimente se dovedesc. viciile de consimţământ. în prezent nesemnificativă.. Există însă fapte naturale care. . . neexecutarea unei obligaţii contractuale. a unui cutremur. posibilitatea de a dovedi cu martori existenţa convenţiei dintre ele şi a condiţiilor în care aceasta s-a încheiat8. 1191 C. că au modificat verbal termenul de executare a obligaţiei uneia din părţi). per a contrario. prevede două interdicţii: . Actele cu o valoare mai mare de 250 de lei urmează să fie dovedite cu alte mijloace de probă (acte autentice sau acte sub semnătură privată). art.persoanele obligate prin lege la păstrarea secretului profesional (slujitorii cultelor.3. Referitor la dovada cu martori a actelor juridice. cu actele sau cu certificatele de stare civilă şi numai în mod excepţional cu alte mijloace de probă. proc. . prin răspunsurile lor. art.interdicţia de a proba cu martori actele juridice cu o valoare mai mare de 250 de lei. 190 C. 191 C. cum sunt cele referitoare la starea civilă a unei persoane (naşterea sau decesul).persoanele condamnate pentru mărturie mincinoasă.. valoarea de 250 de lei. în principiu. 1191 C. Nu este permis a proba cu martori că înscrisul ar cuprinde prevederi inexacte. medicii. prevede excepţia posibilităţii de ascultare a acestora ca martori în litigiile referitoare la starea civilă şi în cele de divorţ. se poate dovedi cu martori producerea unui accident. să fie înlocuită cu o valoare mai mare. Prin aceasta se protejează conţinutul înscrisului care consfinţeşte manifestarea de voinţă a părţilor. civ. Reguli de admisibilitate a probei cu martori În ceea ce priveşte admisibilitatea probei cu martori. 3. s-ar expune pe ei înşişi sau şi-ar expune soţul. chiar dacă este despărţit. prin voinţa lor. Dispoziţiile art. de aceea părţile pot stabili. .interdicţia de a proba cu martori împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. civ. notarii publici). Aşadar.persoanele care. cum ar fi un alt termen decât cel real pentru executarea obligaţiei. au caracter supletiv. . Potrivit art. mai puţin a descendenţilor. soţia. civ.

ilicită sau imorală. civ. 12 . care pot folosi orice mijloc de probă (inclusiv proba cu martori) pentru a face dovada contrară a clauzelor înserate în cuprinsul înscrisului. în principiu. şi care sunt moduri de executare sau de stingere a obligaţiilor (ex.. chiar şi în cazul în care actul a fost costatat printr-un înscris autentic.la obligaţiile contractate în caz de accidente neprevăzute. din delicte sau cvasidelicte. luate separat. când proba cu martori este admisibilă. De la regulile prevăzute de art. cauza falsă.restricţia nu priveşte situaţia în care este necesară lămurirea înţelesului exact al unor clauze obscure.restricţia se referă doar la părţile participante la încheierea actului. echivoce. când creditorului nu i-a fost cu putinţă a-şi procura o dovadă scrisă despre obligaţia ce pretinde sau a conserva dovada luată. remiterea de datorie).: plata. b. afini. se vor aplica şi în materie comercială. 183-184. regulile prevăzute de art.. . . precum: . ulterioare încheierii lui. 1198 C. civ. 1191 C.. compensaţia. În acest caz nu se pune problema dovedirii împotriva sau peste cuprinsul unui înscris.De asemenea. conform art. conform art. . săli de sport şi alte locuri în care nu există un serviciu de garderobă organizat sau în cazul efectuării de mici reparaţii la domiciliu. mai există excepţii şi în domeniul dreptului comercial şi al dreptului familiei.). Supr. 1451/1963. De la regulile prevăzute în art. când nu era cu putinţă părţilor de a face înscrisuri. civ.la obligaţiile care se nasc din cvasicontracte. ca fiind enunciativă. com. nu şi la terţele persoane. civ. care pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. dec. .. prieteni. proba cu martori este admisibilă. Având în vedere că literatura juridică a apreciat enumerarea din art. Totuşi.: inundaţii. deoarece numai ele puteau să-şi preconstituie un înscris. pp. fără restricţii. 1191 C. ci a explicitării conţinutului acestuia. cit. 1191 C. De asemenea. civ. 1197 C. civ. sau naufragiu şi la depozitele ce fac călătorii în ospătăria unde trag.. deoarece acestea sunt situaţii de fapt. Astfel. nu se aplică referitor la 9 10 A. jurisprudenţa10 a adăugat la situaţiile enumerate mai sus şi imposibilitatea morală de a întocmi un înscris.restricţia se aplică doar înscrisurilor preconstituite. în caz de incendiu. regulile prevăzute de art. există şi excepţii. 1191 C. .. precum şi împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. pp. în toate aceste situaţii existând o imposibilitate materială de a preconstitui un înscris. în dreptul comercial. pot fi probate cu martori. care ar exista în cazul raporturilor dintre rude apropiate. dacă operaţiunile respective. Trib. indiferent de valoarea actului. atunci când legea comercială prevede întocmirea unui înscris pentru dovedirea actelor juridice comerciale (art. 242-245. .când creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovadă scrisă dintr-o cauză de forţă majoră neprevăzută. practica judiciară a stabilit admisibilitatea probei cu martori pentru a dovedi actele încheiate în târguri. ruină. nr.1198 C.restricţia nu se aplică în cazul stabilirii unor acte sau fapte distincte de actul constatat prin înscris. indiferent de valoarea actului ce trebuie dovedit. pieţe neorganizate. civ. .restricţia nu priveşte viciile de consimţământ. civ. obiectul ilicit. Ionaşcu. când există un început de dovadă scrisă. pentru a proba depunerea obiectelor de îmbrăcăminte în cluburi. 55 C. op. tumult.la depozitul necesar. în CD 1963. secţ. În domeniul dreptului familiei. incediu). în legătură cu cea de-a doua restricţie în literatura9 şi practica judiciară sau precizat următoarele: . precum şi împotriva sau peste cuprinsul înscrisului: a. precum şi în cazul unor evenimente neprevăzute (ex.

Nu pot mărturisi minorii. cit. civ. nu pote fi dedusă din tăcerea părţii. Art. civ. 5. op. 32/1954 prevăzând că dovada acestor bunuri se poate face prin orice mijloc de probă. Puterea doveditoare a mărturiei este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. p. 4. 225 C. Clasificarea mărturisirii I. Beleiu. 2 C. este un act juridic unilateral. Caracterele juridice ale mărturisirii sunt următoarele: 1. refuzul nejustificat de a răspunde la interogatoriu sau neprezentarea la interogatoriu pot fi considerate de instanţă ca o recunoaştere sau ca un început de dovadă scrisă. interzişii judecătoreşti precum şi persoanele capabile. prevăzând că pot fi chemaţi la interogatoriu ocrotitorii legali pentru a face o mărturisire valabilă. 121. trebuie să emane de la o persoană care poate dispune de drepturile sale şi care are discernământ în momentul respectiv. 3. Boroi. 174 C. SECŢIUNEA IV MĂRTURISIREA 4. Gh. neputând fi făcută decât de partea împotriva căreia îşi va produce efectele sau de un mandatar cu procură specială.. care este o relatare a unei terţe persoane şi nu a uneia din părţi. proc. Mărturisirea (recunoaşterea) nu trebuie confundată cu mărturia. cit. dar lipsite temporar de discernământ (cei aflaţi în stare de beţie. Apetrei. însă numai pentru actele încheiate de ei în calitate de reprezentanţi legali ai incapabililor. civ.dovada bunurilor proprii ale soţilor. potrivit art.. prevede o excepţie de la caracterul personal al mărturisirii. trebuie să fie expresă. potrivit art. p. 1 din Decretul nr.). Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii Mărturisirea reprezintă recunoaşterea de către una din părţi a unui fapt pe care adversarul ei îşi întemeiază o pretenţie sau o apărare. 5 alin. art. civ. op. putând fi revocată doar dacă a fost făcută din eroare de fapt (art. cit. op. declaraţie de natură a produce efecte juridice împotriva autorului ei11. refuzul unei persoane de a prezenta instanţei un înscris aflat în posesia sa poate fi considerat ca o recunoaştere a faptului că înscrisul cuprinde cele pretinse de cealaltă parte.3. 4.. având un mandat general. ale cărui efecte se produc independent de manifestarea de voinţă a celeilalte părţi. 1206 alin. nu poate face o recunoaştere în numele părţii ale cărei interese le apără. În mod excepţional. p. 124. 120. Mărturia va trebui apreciată de judecător în raport de sinceritatea relatărilor martorilor şi de modul în care aceasta se integrează în ansamblul celorlalte mijloace de probă administrate în cauză. G. De asemenea. 220 C... este un act juridic personal. este un act juridic irevocabil. Avocatul uneia din părţi.1. În funcţie de locul unde este făcută: 11 I. proc. proc. hipnoză). 2. 13 .

dar nu cu titlu de împrumut. 1205 C. anterior anului 1950. În legătură cu această clasificare se pune problema indivizibilităţii mărturisirii. mărturisire calificată. Ea poate fi spontană. în ceea ce priveşte caracterul mărturisirii de a putea fi sau nu divizată.. deoarece indivizibilitatea mărturisirii este subordonată principiului rolului activ al judecătorului. 164. cu precizarea că ea va fi permisă numai în privinţa drepturilor de care o parte poate să dispună şi numai dacă legea nu prevede în mod expres inadmisibilitatea mărturisirii. când una dintre părţi. prin posibilitatea sa de a primi sau de a înlătura mărturisirea. mărturisirea a devenit o probă obişnuită. forţa ei doveditoare fiind cea a înscrisului şi putând fi combătută cu aceleaşi mijloace de probă folosite pentru combaterea înscrisului.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant şi nu a restituit-o) . Andrei. acest mijloc de probă este admisibil în toate cauzele. cit. De exemplu. Boroi. În ceea ce priveşte admisibilitatea mărturisirii. Apetrei. b. Cea orală nu poate fi folosită ca mijloc de probă decât în cazurile în care este permisă dovada cu martori. cu care să se poată proba că una dintre părţi a făcut o mărturisire orală extrajudiciară (art. 129. nr. mărturisire simplă. mărturisire extrajudiciară. în faţa procurorului. II. când una dintre părţi recunoaşte pretenţiile celeilalte.. 13 A. 339/1956. I. legate de faptul pretins. la care adaugă o împrejurare posterioară legată de faptul pretins. care schimbă consecinţele juridice ale recunoaşterii (ex. dar precizează că a restituit-o). 4. în CD 1995. având cea mai mare putere doveditoare. dec.3. civ. Într-o altă opinie13. Aşadar. mărturisire judiciară. civ.p.. Trib. cit. c. la starea civilă sau într-un testament. s-a susţinut că regula indivizibilităţii mărturisirii nu este obligatorie pentru judecător. făcută în afara instanţei care judecă litigiul. mai adaugă şi alte împrejurări anterioare sau concomitente. făcută în faţa instanţei de judecată în cursul procesului în care este folosită ca mijloc de probă.. p. se aplică în continuare indivizibilitatea mărturisirii. op. În raport de conţinutul acesteia: a.a. 209. Mărturisirea extrajudiciară poate fi orală sau scrisă. dacă este făcută din iniţiativa părţii sau provocată în instanţă prin intermediul interogatoriului. 127. civ. fapt ce nu contravine rolului activ al judecătorului şi nici principiului liberei aprecieri a probelor de către judecător. Beleiu. nr. secţ. nefăcând decât să-l ajute pe acesta în aflarea adevărului. civ. cit. 275. Ionaşcu. pe lângă recunoaşterea pretenţiilor adversarului. După adoptarea Decretului nr. p. ci ca plată pentru prestarea unor servicii). P. Mărturisirea extrajudiciară scrisă se dovedeşte cu înscrisul în care este cuprinsă. fiind lăsată la libera 12 Trib. dec. Potrivit unei opinii12. Gh. este inadmisibilă mărturisirea pentru dovedirea faptelor invocate în materie de divorţ.. cit. care anihilează efectele recunoaşterii (ex. mărturisirea calificată sau complexă "nu poate fi luată decât în întregime împotriva celui care a mărturisit".. 1206 alin. Supr.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant. mărturisirea judiciară era considerată "regina probelor". când una dintre părţi recunoaşte integral pretenţiile celeilalte părţi (ex.p. dar şi cea făcută într-o scrisoare.vol.p. 205/1950.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani de la reclamant.). Supr. în CD 1995. vol. Această prevedere a generat în literatura juridică puncte de vedere diferite. 2. op. b. 14 . secţ. op. 301/1955. 264. G.. 2 C. mărturisirea va fi extrajudiciară atunci când este făcută în faţa unei instanţe necompetente. Forţa probantă a mărturisirii Referitor la forţa probantă a mărturisirii. mărturisirea complexă.p. 2.. op.. Potrivit art.

prezumţia de proprietate comună a zidului sau gardului care desparte două imobile vecine. şi prezumţia timpului legal al concepţiei. 125-126.. Fac parte din această categorie prezumţia autorităţii de lucru judecat (este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect. 165. încât din existenţa faptului cunoscut se deduce existenţa faptului necunoscut. deoarece pentru cunoaşterea existenţei unui fapt necunoscut se apelează la existenţa unui fapt cunoscut. 2. Beleiu. p.apreciere a instanţei14. neputând fi extinse pe cale de analogie. Potrivit art. prezumţiile simple (judecătoreşti. împotriva cărora nu este permisă proba contrară. op.. civ.2. Prezumţiile constituie un mijloc de probă indirect. În funcţie de autorul lor: a. 1202 C. prezumţii legale absolute. I. ca fiind "consecinţele ce legea sau magistratul trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut". cit. prezumţiile au fost definite ca fiind acele raţionamente logice pe care legea sau judecătorul le face pentru a stabili existenţa unei anumite împrejurări. P. b. ca pe un început de dovadă scrisă. judecătorul va trebui să verifice sinceritatea şi veridicitatea ei în raport cu celelalte probe administrate în cauză. civ. prezumţiile simple 14 15 Gh. prezumţiile legale relative. op. 1203 C. prezumţia de paternitate a copilului din căsătorie. civ. ca pe o probă ce poate fi combătută prin dovada contrară. 61 C. Andrei. prevăzută de art.. pornind de la faptele cunoscute. fam. Astfel. În literatură juridică15. care pot fi combătute prin proba contrară. pe care legea le stabileşte în mod expres şi limitativ. 5. civ.. cit. "prezumţia legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută" şi "nici o dovadă nu este primită împotriva prezumţiei legale... prevăzută de art. Ele reprezintă regula în materie de prezumţii şi sunt mai numeroase decât prezumţiile legale absolute. plecând de la fapte cunoscute. 15 . Prezumţiile legale pot fi subclasificate. ale omului) sunt deducţii logice ale judecătorului cu privire la existenţa unor fapte necunoscute. aflat într-o strânsă legătură cu primul. 1199 C. prezumţii legale.în afară numai de cazurile când legea a permis dovada contrarie. Conform art.. după cum aceasta poate fi şi înlăturată. în funcţie de forţa lor probatorie: 1. pp. este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi). aflate într-o conexiune strânsă cu primele. dau posibilitatea stabilirii unor fapte necunoscute. dacă se va ajunge la concluzia că ea nu corespunde adevărului SECŢIUNEA V PREZUMŢIILE 5. Fac parte din această categorie prezumţia comunităţii de bunuri a soţilor. Apetrei. Clasificarea prezumţiilor I. având următoarele posibilităţi: să o folosească ca pe o probă deplină. Noţiunea de prezumţie Prezumţiile sunt definite de art.1.". 1201 C. care prin legătura pe care o au în înlănţuirea logică cu altele.

dec. .: . care îşi exprimă părerea asupra unor împrejurări de fapt indicate de instanţă. în CD 1967. p.pentru stabilirea valorii. Este reglementată în art. Persoana juridică. sexului. .pentru punerea unei persoane sub interdicţie judecătorească. Prezumţiile simple sunt permise atunci când este permisă şi proba cu martori. Gh.a. 178. ce îşi exprimă opinia pe baza cunoştinţelor acumulate şi a cercetărilor făcute asupra cazului concret17. civ.pentru stabilirea discernământului.expertize medico-legale (ex. Noţiunea de expertiză Expertiza este mijlocul de probă la care recurge instanţa de judecată. Teroria generală. pentru stabilirea capacităţii de muncă). întemeindu-se pe cunoştinţe de specialitate. . p. Rauschi ş. 24-27 C. dacă este necesară lămurirea unor împrejurări de fapt. putând fi combătute prin proba contrară. . p.expertize contabile (ex.expertize criminalistice ale scrisului (ex. 18 Şt.sunt "lăsate la luminile şi înţelepciunea magistratului". 16 17 Trib. 1200/1967. pe care judecătorul nu le posedă. 2000. 201-214 C. în procesul de înregistrare tardivă a naşterii. pentru care se cer cunoştinţe de specialitate.: pentru determinarea situaţiei economico-financiare). proc. 204 şi art. Iaşi. Popa. secţ. cu excepţia cazurilor în care actul este atacat pentru fraudă. Tipuri de expertiză Expertizele se pot efectua în următoarele domenii de activitate: .. Ştefania Rauschi. dol sau violenţă.. 6.: . 158. Sunt deductive acele concluzii particulare trase dintr-o concluzie generală şi sunt inductive concluziile generale desprinse dintr-o serie de concluzii particulare.: pentru stabilirea unui fals).expertize artistice (ex. SECŢIUNEA VI EXPERTIZA 6. 159. . aceasta este obligatorie. cit. dacă a păstrat chitanţa de plată a chiriei doar pe ultima lună16. filiaţiei. . sub sancţiunea nulităţii hotărârii judecătoreşti18: . Ei pot fi recuzaţi în aceleaşi condiţii şi pentru aceleaşi motive ca şi un judecător..expertiza tehnică a accidentelor de circulaţie).expertiza în construcţii. vol. în cele referitoare la încredinţarea copiilor minori unuia dintre părinţi. . expertiza este facultativă. ci nişte specialişti numiţi experţi.2. Expertul este persoana străină de litigiu.: pentru stabilirea autenticităţii operelor de artă). În general. II. nr. . a vechimiii bunurilor sau a stării lor de funcţionare. op. Prezumţiile simple sunt nelimitate ca număr şi pot fi deductive sau inductive. . civ. Ştefan Rauschi. civ. 16 .. se prezumă că un chiriaş a plătit chiria pe toate lunile din urmă. De exemplu.expertize tehnice (ex. proc. Prezumţiile simple sunt des folosite de jurisprudenţă în litigiile privind stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei.expertiza topografică prvind întinderea terenurilor. în procesul de punere sub interdicţie judecătorească. Persoana fizică. conform art. dar în următoarele cazuri. iar caracterul lor este unul relativ. Supr.expertiza medico-legală pentru determinarea vârstei şi sexului copilului.expertiza medico-legală psihiatrică referitoare la discernământul persoanei. .1. Ed. Drept civil.de determinare a vârstei. Forţa doveditoare a prezumţiilor simple este lăsată la libera apreciere a judecătorului. Junimea.

Rauschi. părerile lor consemnându-se într-un proces-verbal. instanţa numeşte comisia formată din 1 sau 3 experţi de pe listele aflate la tribunal prin încheiere. Dacă pentru efectuarea expertizei. data depunerii raportului de expertiză şi onorariul cuvenit expertului. 212 C. situaţia unui obiect. aceasta este lăsată la libera apreciere a instanţei de judecată. să depună suma stabilită ca onorariu. Raportul de expertiză poate fi discutat în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată.. drepturile de servitute sau degradările de imobile. conform art. civ. p. când el le înlătură. cit. cit. SECŢIUNEA VII CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI 7.2. Efectuarea cercetării la faţa locului Probele materiale sunt cercetate de instanţă la sediul său ori prin deplasarea ei la faţa locului. 17 . 207 C. ea poate dispune întregirea ei printr-un supliment de expertiză sau efectuarea unei noi expertize numite contraexpertiză. indicând obiectul expertizei.. civ. Constatările expertului reţinute de instanţă fac dovadă până la înscriere în fals. judecătorul nefiind legat de concluziile experţilor19. Expertiza se poate efectua şi prin comisie rogatorie. dacă experţii au nevoie de timp pentru cercetări. potrivit art. în termen de 3 zile de la numirea expertului. când experţii nu au nevoie de cercetări mai ample.6. civ. 215-217 C. Expertiza se poate efectua în instanţă. Potrivit art 301 C. dar nu se vor putea combina. Şt. proc. p. este necesară deplasarea şi cercetarea în teren. Raportul trebuie depus cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată pentru ca părţile să-l cunoască şi eventual să facă obiecţiuni. op. proc. grăniţuiri ale terenurilor. Forţa probantă a expertizei În ce priveşte forţa probantă a expertizei. Partea care a solicitat expertiza este obligată ca. proc.3. 7. la faţa locului. Rauschi ş. proc. trebuie să motiveze decizia. 163. Este reglementată în art.a. Noţiunea de cercetare la faţa locului Cercetarea la faţa locului este mijlocul de probă cu ajutorul căruia instanţa constată în mod direct. Dacă două expertize sunt contradictorii se va reţine una ori se vor înlătura ambele. 207 C. op. constatările lor consemnându-se într-un raport de expertiză care se înaintează instanţei în termenul stabilit de ea. mai îndepărtată de sediul instanţei de judecată. Acest 19 20 Şt. dacă acestea nu pot fi aduse în instanţă datorită volumului sau greutăţii.. expertul este obligat să convoace părţile la locul respectiv.. proc. Dacă instanţa nu este lămurită pe deplin de expertiza făcută. Totuşi. 6. când implică cercetări într-o altă localitate. civ. civ. Efectuarea expertizei Una din părţile în litigiu sau judecătorul poate propune şi încuviinţa efectuarea expertizei. sau în afara instanţei. şi se utilizează în procesele privind spaţiul locativ. conform art. 161. când această împrejurare are importanţă pentru rezolvarea litigiului20.1.4. întrebările la care trebuie să răspundă experţii..

Tratat de drept civil. 5. Rauschi Şt. Care sunt condiţiile de admisibilitate a probei? Definiţi înscrisul. All Beck. Ştiinţifică. 11. 7. Ce înseamnă un înscris preconstituit? Boroi G. Popa Gh. vol. putând fi discutată în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată. Teoria generală.. Drept civil. Boroi G. Bucureşti. Persoanele.. 16. Bucureşti. Drept civil. Junimea. 1969. 2002. Manual de drept civil. împreună cu eventualele schiţe realizate. Teoria generală. All Beck. 3. Persoana fizică.. 6. 12. 1967. Ed. Bucureşti.. Academiei. All Beck. Ankarom. 1993. Drept civil român. Andrei Petru P. Drept civil.. 13. Poenaru E. pentru care se citează părţile. Bibliografie: 1. Dogaru I. 2005. 135. 2002.Cosmovici P. All Beck. Ed. Partea generală. Subiectele dreptului civil. spre deosebire de cel penal. Apetrei I. Ed. Drept civil. Partea generală. la cererea unei părţi sau din oficiu. care se depune la dosarul cauzei. Bucureşti. Rezultatul se consemnează întrun proces-verbal.. 1998.. 10. 21 Definiţi proba. Cercetarea la faţa locului se poate efectua şi printr-o comisie rogatorie de către o altă instanţă decât cea care judecă litigiul. 2003. 2.. Lumina Lex. op. 455/2001 privind semnătura electronică. ar putea prezenta interes probatoriu. Ed. semnele sau urmele rămase pe ele. Beleiu Gh. Ed. ci doar mijloace tehnice de valorificare a probelor materiale. Ed. Iaşi. Ionaşcu T. Persoana juridică. p..mijloc de probă se încuviinţează de instanţă. Elementele dreptului civil. Ed.. Drept civil. În ce acte normative sunt reglementate mijloacele de probă? Ce fapte nu pot face obiectul probei? Cui îi revine sarcina probei în procesul civil? Prezentaţi cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei.. Persoana fizică. Venus. Bucureşti. Argonaut. motiv pentru care nu sunt reglementate expres de Codul de procedură civilă21. Probele materiale sunt mai puţin utilizate în procesul civil. Cluj-Napoca. Partea generală. Ed. Ed. Teoria generală. prin aspectul lor exterior. Partea generală.. Unii autori consideră că cercetarea la faţa locului şi expertiza nu sunt veritabile mijloace de probă... Ionaşcu A. Universul Juridic. Legea nr. 3. Bucureşti. Apetrei I. 14. Rauschi Şt. 1999. Ed. când obiectul procesului este situat într-o altă localitate. Drept civil român. Ungureanu O. 1998. 15. 2. Iaşi. Bucureşti.. Ed. Partea generală. Ed. I. Lupan E. 4.M. 18 . Pop T. Cheltuielile de deplasare pentru efectuarea cercetării la faţa locului sunt suportate de partea care a cerut acest mijloc de probă sau de partea în interesul căreia se face. Persoanele. Introducere în dreptul civil. Probele în procesul civil. care reprezintă obiecte ce. 2000. Codul civil. Bucureşti. cit. 8. 1998. fixând un termen pentru efectuarea ei. Introducere în dreptul civil. 6. 4. 5. Iaşi. 9. 8. 7. Codul de procedură civilă. 1993. Introducere în dreptul civil. Şansa.. calităţile lor speciale.. Ed. Întrebări de evaluare: 1..

Ce alte condiţii trebuie să îndeplinească. instanţa poate să le combine concluziile? 44. Ce persoane nu au voie să depună mărturie? 24. 41. Ce înseamnă un început de dovadă scrisă? 21. Daţi exemple de litigii în care expertiza este obligatorie. Cum se concretizează cercetarea la faţa locului? 19 . Există sau nu o deosebire între mărturie şi mărturisire? 30. 37. Cine realizează cercetarea la faţa locului? 48. mai poate fi valorificat în alt fel de către părţi? 19. nefiind necesară administrarea altor probe. Daţi exemple de expertize realizate în diferite domenii de activitate. 10. Daţi un exemplu. 22. Definiţi cercetarea la faţa locului. 47. Ce forţă doveditoare are expertiza? 45. 40. Ce persoane sunt scutite de a depune mărturie? 25. 35. Dacă s-au realizat două expertize cu soluţii diferite. Care sunt excepţiile de la aceste restricţii? 27. Ce avantaje prezintă înscrisul autentic? 11. Definiţi răbojul. 46. Recunoaşterea faptelor pretinse de partea adversă în procesul civil este suficientă pentru tranşarea litigiului. Definiţi prezumţiile simple. Ce deosebire există între o mărturisire calificată şi o mărturisire complexă? Acestea pot fi fragmentate de judecător? 33. Definiţi mărturisirea. Definiţi prezumţiile. Daţi exemple de înscrisuri nepreconstituite. Ce înseamnă o mărturisire extrajudiciară? 32. Ce forţă probantă are înscrisul sub semnătură privată? 15. Definiţi expertiza. 29. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul sub semnătură privată. Ce condiţie obligatorie trebuie să îndeplinească înscrisul sub semnătură privată? 16. înscrisul sub semnătură privată? 17. 14. sau aceasta este o probă lăsată la aprecierea judecătorului? 34. Cum se poate efectua expertiza? 43. 23. 42. 20. Există vreo restricţie în utilizarea prezumţiilor simple? 38. Ce forţă probantă are înscrisul autentic? 12. Ce forţă probantă au prezumţiile simple? 39. Definiţi înscrisul sub semnătură privată. Cum poate deveni data înscrisului sub semnătură privată dată certă? 18. Definiţi înscrisul autentic. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul autentic mai poate fi valorificat de către părţi în alt fel? 13.9. Prezentaţi caracterele juridice ale mărturisirii. În ce situaţii se recurge la acest mijloc de probă? Daţi exemple de litigii în care se utilizează cercetarea la faţa locului. Definiţi mărturia. 36. Ce forţă probantă are mărturia? 28. Ce restricţii cunoasteţi în materia utilizării probei cu martori pentru dovedirea actelor juridice? 26. 31. în anumite situaţii. Ce diferenţă există între prezumţiile legale absolute şi cele relative din punct de vedere al forţei probante? Daţi exemple de prezumţii din ambele categorii.

20 .

Anumite acte juridice. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA MODALITĂŢILOR I. nu pot fi afectate de modalităţi. contractul de asigurare. SECŢIUNEA III TERMENUL Noţiune: Termenul este acel eveniment viitor şi sigur de îndeplinirea căruia depinde naşterea. modalităţi convenţionale. stabilite prin voinţa părţilor. modificarea sau stingerea exerciţiului drepturilor subiective şi a executării obligaţiilor 21 . În funcţie de izvorul lor: a. adopţia sau căsătoria nu pot fi încheiate pentru un anumit termen sau cu o anumită condiţie. la încheierea unui act juridic. În acest caz. actul juridic fiind valabil şi în ipoteza în care aceste modalităţi nu sunt prezente. recunoaşterea filiaţiei. de care depind doar efectele actului juridic şi nu valabilitatea acestuia. împrejurări accidentale. pot exista sau pot lipsi. unele acte juridice pot fi afectate de anumite împrejurări viitoare. de exemplu. prevăzute de lege. Sunt afectate de astfel de modalităţi. legate de starea civilă a persoanei fizice. De exemplu. în principiu. condiţia ori sarcina. În raport cu elementele esenţiale ale actului juridic civil. modalităţi legale. astfel de elemente neesenţiale. b. ci ţin de esenţa actului. Aşadar. numite modalităţi. Actele juridice civile pot fi afectate de următoarele modalităţi: termenul.CAPITOLUL II MODALITĂŢILE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE MODALITĂŢI În afară de elementele esenţiale (condiţiile de valabilitate) ale actului juridic civil. Modalităţile actului juridic civil sunt acele împrejurări viitoare de a căror producere depinde existenţa sau exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor rezultate dintr-un act juridic. iar în lipsa lor actul juridic nu produce efecte. stabilite de lege sau prin voinţa părţilor. contractul de închiriere. contractul de depozit. modalităţile sunt. în general. modalităţile nu sunt împrejurări accidentale.

obligaţia debitorului devenind exigibilă. dar nu mai poate solicita restituirea prestaţiei. p. Subiectele dreptului civil. termen precis.în cazul actelor translative de drepturi reale referitoare la bunuri individual determinate.: testamentul îşi va produce efectele la decesul testatorului – eveniment sigur. dacă termenul nu a fost stabilit de către părţi).creditorul nu va putea cere executarea obligaţiei înainte de împlinirea termenului şi nu va putea opune debitorului compensaţia. II.civile. Majoritatea termenelor sunt convenţionale. Anterior scadenţei termenului suspensiv se vor produce următoarele efecte: . potrivit art.creditorul poate lua măsuri de conservare a creanţei sale. termen legal. Venus. . termen suspensiv. 182. III. c. . riscul contractului anterior îndeplinirii termenului suspensiv este suportat de dobânditor. p. neavând putere retroactivă. el face o plată valabilă. care începe să curgă de la data deschiderii succesiunii). .termenul de prescripţie extinctivă nu va începe să curgă până la împlinirea termenului suspensiv. pp. stabilit de lege (ex. Apetrei. În funcţie de gradul de cunoaştere a momentului împlinirii sale: a.: în contractul de împrumut. În funcţie de efectele sale23: a. 1 C. deoarece acesta a devenit proprietar din momentul încheierii actului juridic. 22 . Beleiu. 184. civ.dacă debitorul execută benevol obligaţia sa înainte de împlinirea termenului suspensiv. I. termen convenţional. 700 alin. termen judiciar. şi produce efecte numai pentru viitor. b. Este reglementat în art. deşi se cunoaşte că acel eveniment se va împlini (ex. 2005. adică a efectelor actului juridic civil22. drepturile şi obligaţiile părţilor iau naştere chiar din momentul încheierii actului juridic. 1101 C. 187-189. termen neprecis. . 23 I. 2003. împrumutătorul nu va putea cere restituirea bunului împrumutat până în momentul împlinirii termenului stabilit). a cărui dată de împlinire nu este cunoscută în momentul încheierii actului juridic. Drept civil. Introducere în dreptul civil. Ed.: instanţa poate acorda cumpărătorului unui imobil un termen de graţie pentru plata preţului sau poate stabili un termen împrumutatului pentru restituirea împrumutului.: 1 decembrie 2006) sau printr-un interval de timp faţă de momentul încheierii actului (ex. civ. Universul juridic. 1022-1025 C.creditorul nu poate exercita acţiunea oblică sau acţiunea revocatorie înainte de împlinirea termenului suspensiv. (ex. la a cărui împlinire încep exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex. . prevăzut de art. În ce priveşte efectele termenului suspensiv. Partea generală. civ. a cărui dată exactă de împlinire este cunoscută în momentul încheierii actului juridic.: peste doi ani). stabilit prin voinţa părţilor. Ed. Clasificare: I. Posterior scadenţei termenului suspensiv.: termenul de 6 luni pentru acceptarea moştenirii. În funcţie de izvorul său: a. se vor produce următoarele efecte: 22 Gh. dar a cărui dată este neprecisă). Poate să fie stabilit printr-o dată calendaristică (ex.. Apetrei. op. Drept civil român. cit. însă exercitarea drepturilor şi executarea obligaţiilor este amânată până la împlinirea termenului. Bucureşti. acordat debitorului de către instanţa de judecată pentru executarea obligaţiei sale. b.

Art. Anterior scadenţei termenului extinctiv.. Dacă se îndeplineşte condiţia suspensivă.. civ. În funcţie de beneficiarul său: a. ca şi cum acestea ar fi pure şi simple. Persoanele. chiar când s-ar fi stipulat prin contractul de depozit un anume termen pentru restituirea lui.debitorul poate opune creditorului compensaţia. termen în favoarea debitorului. termen stabilit în favoarea ambelor părţi. În funcţie de efectele sale24: a. . atunci se consideră locaţiunea ca reînnoită. G. Beleiu. aceasta va produce următoarele efecte: 24 I. 1024 C. care reprezintă regula. raportul juridic dintre părţi nu se va naşte şi. Dacă nu se îndeplineşte condiţia suspensivă. Boroi. 188-189. Clasificare: I.. pp.prescripţia extinctivă va începe să curgă din momentul împlinirii termenului suspensiv. . prevede o excepţie de la aplicarea termenului extinctiv în materia contractului de locaţiune. b. În ce priveşte efectele condiţiei suspensive. are dreptul de a proceda la executarea silită. termen extinctiv. acestea constau în stingerea drepturilor şi a obligaţiilor părţilor. dacă în convenţie nu s-a prevăzut altfel. 193-194. op. conform art. în momentul împlinirii termenului.. cit. SECŢIUNEA IV CONDIŢIA Noţiune: Condiţia este acel eveniment viitor şi nesigur de îndeplinirea căruia depinde însăşi existenţa (naşterea sau stingerea) actului juridic civil. termenul este presupus totdeauna că s-a stipulat în favoarea debitorului. iar dacă acesta nu o execută de bună-voie. care constituie excepţia de la regulă. la a cărui împlinire se stinge exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex. actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv. Condiţia produce efecte retroactiv din momentul încheierii actului juridic. dacă locatarul rămâne în locuinţă şi este lăsat în posesia ei. Reînnoirea tacită a contractului de locaţiune poartă denumirea de tacita reconducţie. În ceea ce priveşte efectele termenul extinctiv. Astfel. chiriaşul trebuie să elibereze locuinţa). iar pentru perioada posterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul eveniente conditione. depozitul trebuie să se restituie deponentului îndată ce s-a reclamat. op. c. de a cărei îndeplinire depinde naşterea actului juridic şi implicit a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex. după expirarea termenului stipulat prin contractul de locaţiune. 196-197. 1437 C. anterior îndeplinirii condiţiei25. 2002.. ca în materia contractului de asigurare. dacă mă voi muta în străinătate). All Beck. civ. 10041021 C. Din momentul împlinirii termenului extinctiv. Pentru a fi valabilă. cit. condiţie suspensivă. 23 . Este reglementată în art. nu se vor naşte nici drepturile şi obligaţiile părţilor. civ.creditorul are dreptul să ceară debitorului executarea obligaţiei. pp.: îţi vând apartamentul meu. Apetrei. pp. 25 Pentru perioada anterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul pendente conditione. în consecinţă. Ed. părţile îşi exercită drepturile şi îşi execută obligaţiile. termen în favoarea creditorului. Drept civil. Gh. civ. Astfel. Bucureşti. . IV.debitorul trebuie să-şi execute obligaţia. drepturile şi obligaţiile părţilor încetează. Partea generală. condiţia trebuie să fie posibilă. licită şi morală. 1616 C.: în contractul de închiriere. Conform art. b.

afectat de o condiţie rezolutorie. ca urmare a faptului că dreptul său sub condiţie suspensivă s-a desfiinţat. Dacă se îndeplineşte condiţia rezolutorie.prescripţia extinctivă nu va curge.dacă părţile au efectuat prestaţii.plata executată anticipat de debitor rămâne valabilă. însă. .actele de administrare făcute de cel care a înstrăinat bunul înainte de îndeplinirea condiţiei rămân valabile.dobânditorul unui bun individual determinat sub condiţie rezolutorie devine proprietar şi. atât prin acte între vii.dreptul dobândit. iar debitorul trebuie să o execute. poate fi transmis prin acte între vii sau prin acte pentru cauză de moarte. b.creditorul poate cere debitorului executarea obligaţiei asumate.nu poate opera compensaţia. . . . ca şi când nu s-ar fi încheiat.în actele translative de drepturi reale.creditorul poate cere şi obţine garanţii pentru creanţa sa. . În ceea ce priveşte efectele condiţiei rezolutorii. în consecinţă.creditorul nu poate cere debitorului executarea obligaţiei.riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de cel care l-a înstrăinat. . ca şi cum nu ar fi fost afectat de condiţie. dacă voi reveni în ţară.prescripţia extinctivă va curge doar din momentul îndeplinirii condiţiei. 1 C. contractul de vânzare-cumpărare se va desfiinţa cu caracter retroactiv. ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu. Posterior îndeplinirii condiţiei suspensive. urmând a fi primit de subdobânditor tot sub condiţie rezolutorie.drepturile constituite de către debitor în favoarea unor terţe persoane se consolidează. de a cărei îndeplinire depinde desfiinţarea actului juridic şi implicit stingerea retroactivă a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex. ca şi când acesta nu s-ar fi încheiat: . neafectat de condiţie: . iar drepturile constituite de creditor în favoarea terţilor se desfiinţează. Dacă nu se îndeplineşte condiţia rezolutorie. vânzătorul)26.. iar dobânditorul bunului va avea dreptul la fructe doar din momentul îndeplinirii condiţiei. dacă plăteşte. . . .debitorul nu datorează nimic. . cât şi prin acte pentru cauză de moarte. În cazul în care condiţia suspensivă nu se îndeplineşte. De la regula retroactivităţii efectelor condiţiei suspensive îndeplinite există următoarele excepţii: . . suportă riscul pieirii bunului.garanţiile constituite de creditori se vor desfiinţa. 26 Se aplică regula res perit domino.fructele culese de cel care a înstrăinat bunul sub condiţie suspensivă rămân ale sale. actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv.: îţi vând apartamentul meu. părţile se vor afla în situaţia anterioară încheierii actului. riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat va rămâne în sarcina debitorului. contractul de vânzare-cumpărare se va consolida cu caracter retroactiv. actul juridic produce efecte ca şi cum ar fi un act pur şi simplu. .creditorul poate înstrăina dreptul său afectat de condiţie suspensivă. . vânzarea se va desfiinţa). .creditorul poate face acte de conservare a dreptului său. 24 .transmisiunile de drepturi reale făcute de titularul dreptului sub condiţie suspensivă se consolidează. însă. anterior îndeplinirii condiţiei. poate cere restituirea prestaţiei. acestea sunt obligate la restituirea lor în mod reciproc. neafectat de condiţie: . condiţie rezolutorie. conform art 1018 alin. . adică a proprietarului bunului (de exemplu. civ.

dacă vreau). Condiţia potestativă pură suspensivă a cărei îndeplinire depinde de voinţa debitorului este nulă (ex.Posterior împlinirii condiţiei rezolutorii. . a cărei îndeplinire depinde de hazard. Conform dispoziţiilor art.: dacă nu voi promova examenul de conducere.: îţi vând autoturismul.în cazul actelor juridice cu executare succesivă. c. 27 28 Se aplică principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis. dacă vei promova examenul de conducere).termenul este o împrejurare sigură ca îndeplinire. condiţie potestativă.fructele culese de dobânditorul sub condiţie rezolutorie nu vor trebui restituite.: îţi vând garajul meu. dacă soţul meu îmi va cumpăra altul). dacă vreau)28. îţi voi vinde umbrela). 25 . licită şi ilicită. condiţie pozitivă. În funcţie de natura împrejurărilor de care depinde îndeplinirea sau neîndeplinirea ei: a.termenul produce efecte numai pentru viitor (ex nunc). condiţia rezolutorie îndeplinită va produce efecte numai pentru viitor.: dacă nu va mai ploua în această primăvară.condiţie potestativă simplă.: îţi voi plăti preţul.actele de administrare făcute de dobânditorul sub condiţie rezolutorie de bună-credinţă rămân valabile. În funcţie de modul de formulare a ei: a. dacă mă voi muta într-un alt cartier). . actul juridic se consolidează ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu. morală şi imorală. a cărei îndeplinire depinde atât de voinţa uneia din părţi. produce efecte retroactiv (ex tunc). în timp ce condiţia este o împrejurare nesigură cât priveşte îndeplinirea sa. .condiţie potestativă pură.termenul afectează numai efectele actului juridic. actul juridic se desfiinţează cu caracter retroactiv. Ea poate fi: . . . 1008 C. civ. b. a cărei îndeplinire depinde exclusiv de voinţa uneia din părţi (ex. în literatura de specialitate condiţia a mai fost clasificată în condiţie posibilă şi imposibilă. condiţie cazuală.: îţi vând autoturismul meu. De la regula desfiinţării retroactive a actului juridic afectat de o condiţie rezolutorie îndeplinită există următoarele excepţii: . astfel încât va fi obligat să plătească preţul bunului. III. considerându-se că drepturile şi obligaţiile părţilor nu au existat niciodată: . a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţi şi de voinţa unei alte persoane determinate (ex. cât şi de un fapt exterior sau de voinţa unei persoane nedeterminate (ex. condiţie mixtă. constând într-un eveniment care urmează a nu se produce (ex.drepturile constituite sau transmise de dobânditor unor terţe persoane vor fi desfiinţate cu caracter retroactiv27. îţi voi vinde autoturismul meu). civ. şi nu de voinţa părţilor (ex. În cazul în care condiţia rezolutorie nu se îndeplineşte.: îţi vând inelul. 1010 C. în principiu. condiţie negativă.. . rămânând în proprietatea sa.părţile sunt obligate să îşi restituie în mod reciproc prestaţiile efectuate. în calitatea sa de proprietar sub condiţie rezolutorie. neafectat de condiţie. constând într-un eveniment care urmează a se îndeplini (ex. b. pe când condiţia. Pornind de la prevederile art. II. în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului juridic. .riscul produs va fi suportat de dobânditor. Între termen şi condiţie există următoarele deosebiri: . a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţile actului juridic.

care nu poate fi îndeplinită. beneficiarul va putea cere doar executarea sarcinii. în timp ce condiţia operează de drept. fie executarea silită a sarcinii. ci. Apetrei. sarcină imorală. care contravine normelor de convieţuire socială. sarcină imposibilă.: dispunătorul impune gratificatului ca suma de bani donată să fie folosită pentru cumpărarea unui apartament).în timp ce sarcina poate fi instituită numai pentru liberalităţi. b. cât şi actele juridice cu titlu gratuit. civ. dar nu şi revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii.SECŢIUNEA V SARCINA Noţiune: Sarcina este o obligaţie de a da. Beneficiarul nu stabileşte nici un raport juridic cu dispunătorul. c.) şi a testamentelor (art. dar există o serie de prevederi speciale legate de sarcină în materia donaţiilor (art. 197. cit. a face sau a nu face impusă de către dispunător gratificatului. În cazul neîndeplinirii ei. 29 I.: sarcina pe care donatorul o impune gratificatului de a-i plăti o datorie faţă de un terţ). Aceasta poate fi stabilită doar printr-un contract de donaţie. sarcină în favoarea unei terţe persoane (ex. sarcină în favoarea dispunătorului (ex. În ceea ce priveşte efectele sarcinii. sarcină ilicită. II. sarcină în favoarea gratificatului (ex.sarcina afectează doar efectele actului juridic. c. Clasificare: I.revocarea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii trebuie solicitată instanţei de judecată. op. Sarcina poate schimba natura actului juridic în cazul în care constă într-o obligaţie egală sau mai mare cu valoarea donaţiei. Neexecutarea sarcinii nu atrage după sine nevalabilitatea actului. care este neconformă cu legea. fiind creditorul direct al gratificatului. . mai exact în cazul liberalităţilor (donaţii sau legate). în consecinţă. se poate opta între a cere fie rezoluţiunea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii. civ. în principiu.). 930 C. În Codul civil nu există o reglementare cu caracter general a sarcinii. astfel încât actul juridic nu va mai fi cu titlu gratuit. b. În funcţie de valabilitatea sarcinii: a. cu sarcina acestuia din urmă de a plăti o rentă viageră unui terţ). în cadrul unei donaţii sau al unui testament. . sancţiunea revocării acestuia. 26 . condiţia poate afecta atât actele juridice cu titlu oneros. Sarcina poate interveni numai în cazul actelor juridice cu titlu gratuit. p. Între sarcină şi condiţie există următoarele deosebiri: . În funcţie de persoana beneficiarului: a.: testatorul dispune de averea sa în favoarea gratificatului. în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului. îndeplinirea acesteia de către gratificat consolidează actul juridic. nu şi printr-un testament. 828-830 C. ci cu titlu oneros29.. ca şi cum acesta ar fi fost un act juridic pur şi simplu. instanţa de judecată doar constatând efectele produse de realizarea sau nerealizarea condiţiei.

Drept civil. Venus. Codul civil. Iaşi. All Beck.. Ed. 1998. Partea generală. 9. Drept civil român. Junimea. 2000. Definiţi sarcina. Boroi G. 3. Ed. Pop T. All Beck. Cosmovici P. 5. 2003. Rauschi Şt. Definiţi termenul. Termenul produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor. Persoana juridică. cât şi retroactiv? 4. Argonaut. Ed. 8. 1993. Drept civil. Definiţi condiţia. 6. Condiţia produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor. Beleiu Gh. Ed.. Definiţi termenul neprecis şi daţi un exemplu de astfel de termen. Lupan E. Care este diferenţa dintre condiţia potestativă pură şi cea potestativă simplă? 17. În ce constă diferenţa dintre condiţia suspensivă şi cea rezolutorie? 14. Explicaţi noţiunea de tacită reconducţie. Bucureşti... Ed. Întrebări de evaluare: 1. Drept civil. Ed. 27 .. Iaşi. Teoria generală. Daţi un exemplu de condiţie cazuală şi un exemplu de condiţie mixtă. Cluj-Napoca. Apetrei I. Bucureşti.Bibliografie: 1. Dogaru I. Lumina Lex. Şansa. Care sunt efectele condiţiei suspensive anterior îndeplinirii sale şi posterior acesteia? 15. Popa Gh. 2002. Persoana fizică. Introducere în dreptul civil. Introducere în dreptul civil.. Ed. Rauschi Şt. 1967. Ed. 11. 7. Iaşi.M. Care sunt excepţiile de la retroactivitatea condiţiei suspensive? 16. Persoana fizică. Ankarom.. Bucureşti. Persoanele. Drept civil. Bucureşti. Teoria generală. Ungureanu O. Persoanele. 19. Manual de drept civil. 11. 6. 18. Ed. vol. Bucureşti. 21. Universul Juridic.. Ed. cât şi retroactiv? 12. 1993. 2005.. Partea generală. Partea generală. All Beck. Definiţi modalităţile actului juridic civil. Ed.. 13. Daţi un exemplu de sarcină în favoarea gratificatului. Academiei. 1998. Ionaşcu T. Apetrei I. Care sunt efectele termenului suspensiv anterior scadenţei sale şi posterior acesteia? 9. 1998. 7. I.. Elementele dreptului civil. Condiţia afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 13. Bucureşti. Drept civil român. Partea generală. Poenaru E. Explicaţi noţiunea de termen judiciar. Clasificaţi sarcina în funcţie de beneficiarul acesteia. Andrei Petru P. Introducere în dreptul civil. Partea generală. 12. 2. 3. 10.. 2002. În ce constă diferenţa dintre termenul suspensiv şi cel extinctiv? 8.. Tratat de drept civil. Teoria generală.. All Beck. 2. 10. 4. Drept civil. 1999. Bucureşti. Termenul afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 5. Sarcina poate apărea în orice act juridic sau numai în cazul liberalităţilor? 20. Ed. Subiectele dreptului civil..

28 .

op. cit. ultima fiind necesară pentru a califica actul juridic sau pentru a determina înţelesul clauzelor actului juridic. 29 . Boroi. convenţia se interpretează în favoarea celui care se obligă.: . . 30 31 I Apetrei. civ. Calificarea actului juridic presupune încadrarea lui într-o anumită categorie. chiar dacă nu sunt prevăzute în mod expres în cadrul actului juridic. în funcţie de care se determină regimul juridic aplicabil actului respectiv.dispoziţiile îndoielnice se interpretează potrivit obiceiului locului unde s-a încheiat actul juridic. 16/1994 privind contractul de arendare. op. iar dacă actul juridic este nenumit (atipic). dacă actul juridic este numit (tipic). şi în alte acte normative cu prevederi speciale referitoare la efectele altor contracte civile31. 219.. Interpretarea actului juridic civil este supusă regulilor prevăzute de art. Atunci când efectele unui act juridic nu sunt suficient de clare. cit. De exemplu. pe lângă operaţiunea de calificare este necesară şi stabilirea înţelesului unor clauze ale acestuia. civ. Gh. Sunt reglementate de art. 969-985 C. cit. Operaţiunea de determinare a efectelor actului juridic civil se realizează prin dovedirea şi interpretarea actului juridic civil. obiceiul sau legea le conferă obligaţiei. . . . dându-se fiecăreia dintre ele înţelesul care rezultă din actul întreg. alcătuind conţinutul raportului juridic civil stabilit între părţi30. Astfel. Legea nr. p. Beleiu. şi de art.termenii susceptibili de două înţelesuri se interpretează în înţelesul ce se potriveşte mai mult cu natura contractului.clauzele unui act juridic se interpretează unele prin altele. vor fi incidente normele generale aplicabile obligaţiilor civile. p.atunci când o clauză poate primi două înţelesuri. 192. 32 G..actul juridic va fi interpretat în funcţie de voinţa reală a părţilor şi nu după sensul literal al termenilor. civ.. op. 135/1995 privind contractul de asigurare. . va fi guvernat de regulile expres prevăzute de lege pentru actul juridic respectiv.efectele actului juridic sunt cele avute în vedere la încheierea sa. . modificate sau stinse prin actul juridic civil 32.când există îndoială. Determinarea efectelor actului juridic civil presupune stabilirea drepturilor civile subiective şi a obligaţiilor civile corelative. . se modifică sau se sting prin încheierea actului juridic civil. Legea nr.clauzele obişnuite ale unui act juridic se subînţeleg. 977985 C.202.CAPITOLUL III EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE EFECTE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL Efectele actului juridic civil constau în drepturile subiective şi obligaţiile civile corelative care se nasc. create. p. 970 alin. ea se va interpreta în sensul în care poate avea un efect şi nu în sensul în care nu ar produce nici unul. dar şi cele pe care echitatea. 2 C.

3. Persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic nu pot exercita drepturi şi nici nu pot executa obligaţii. care nu beneficiază de o garanţie reală (gaj. care ar fi înfrântă dacă s-ar admite soluţia contrară. deşi nu au participat la încheierea actului juridic. fără voia lor. 1 C. O parte nu presupune întotdeauna o singură persoană. datorită legăturii juridice cu părţile actului juridic. Principiul se întemeiază pe caracterul voliţional al actului juridic. având la bază manifestarea de voinţă a părţilor. ci în componenţa ei pot intra mai multe persoane fizice sau juridice care au acelaşi interes (ex. neque prodesse potest (un act încheiat între anumite persoane nu avantajează şi nici nu dezavantajează pe altcineva).vânzătorul). Părţile sunt autorii unui act juridic încheiat personal sau prin reprezentare. fiind străine faţă de actul juridic încheiat. principiul în discuţie este fundamentat şi pe ideea de libertate individuală a persoanei... SECŢIUNEA II PRINCIPIUL RELATIVITĂŢII EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL Acest principiu răspunde la întrebarea faţă de cine se produc efectele actului juridic civil şi este consacrat de dispoziţiile art. potrivit cărora convenţiile n-au efect decât între părţile contractante. Sunt avânzi-cauză succesorii universali. ci au un drept de gaj general asupra bunurilor debitorului lor. opozabilitate şi inopozabilitate.: doi soţi.convenţia nu cuprinde decât lucrurile asupra cărora părţile şi-au propus a contracta. cum şi în ce condiţii se produc aceste efecte şi sunt următoarele: 1. cit. . op. fiind străine de actul încheiat34.. 30 . consacră acţiunea 33 Principiul este exprimat şi în adagiul în limba latină res inter alios acta. ipotecă. nu se poate susţine că efectele au fost restrânse la cele din exemplul folosit. nici personal şi nici prin reprezentare. principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. 222. Prin parte se desemnează atât autorul unui act juridic unilateral. civ. oricât de generali ar fi termenii în care s-a încheiat. Este firesc ca actul juridic să producă efecte numai faţă de părţile care şi-au exprimat voinţa de a-l încheia. Astfel. fie îşi măreşte pasivul. conform cărora convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. Stabilirea unui raport juridic creează pentru creditor posibilitatea de a-şi exercita drepturile şi generează pentru debitor obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească. altminteri ar însemna ca persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic să dobândească calitatea de debitor sau de creditor.atunci când se dă un exemplu pentru explicarea efectelor unui act juridic. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil reprezintă regula potrivit căreia actul juridic produce efecte numai faţă de autorul (autorii) lui33. 34 I.. Apetrei. civ. aliis neque nocere. De asemenea. 969 alin. Pentru a înţelege acest principiu este necesară clarificarea noţiunilor de părţi. şi de cele ale art. suportă unele efecte ale acestuia. Creditorii chirografari reprezintă categoria creditorilor obişnuiţi. privilegiu) pentru realizarea dreptului lor de creanţă. Avânzii-cauză sunt persoanele care. p. reprezentând o parte – cumpărătorul. avânzi-cauză. cu titlu universal sau cu titlu particular (noţiuni deja studiate) şi creditorii chirografari. Ei pot interveni în actele încheiate de debitor în frauda lor. Terţii sunt persoanele care nu au participat la încheierea unui act juridic. principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. cât şi una din părţile unui act juridic bilateral sau multilateral. Principiile care guvernează efectele actului juridic civil ne arată faţă de cine. art. reprezentând cealaltă parte . principiul irevocabilităţii actului juridic civil. 974 C. 973 C. 2. terţi. achiziţionează un apartament de la alţi doi soţi. prin care acesta fie îşi micşorează activul. civ.

dar care corespunde adevărului. Prin inopozabilitatea unui act juridic se înţelege lipsa dreptului părţilor de a impune actul juridic încheiat şi efectele sale terţelor persoane. săvârşite în frauda drepturilor lor. consacră acţiunea pauliană (revocatorie). să adere sau să ratifice actul juridic încheiat pe seama sa. Simulaţia poate îmbrăca trei forme: . b. actul secret care modifică un act public nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii lor universali.: pentru a sustrage un imobil de la urmărirea silită a creditorilor săi. creditorii chirografari pot exercita drepturi sau acţiuni pe care debitorul pasiv nu le exercită. civ. conservându-i astfel patrimoniul. nereglementată de Codul civil. creditorii chirografari pot exercita acţiunea în declararea simulaţiei. în numele lor personal. stabilită prin actul juridic secret. Stipulaţia pentru altul este acel act juridic bilateral prin care o parte (stipulantul) convine cu cealaltă parte (promitentul) ca aceasta să execute o prestaţie în favoarea unei terţe persoane (terţul beneficiar). avânzii-cauză.convenţia prin care promitentul se obligă faţă de creditorul promisiunii să depună toate diligenţele pentru a determina o terţă persoană să încheie. ci numai aplicaţii ale acesteia. care constau în aceea că.. se creează o situaţie juridică diferită de cea reală. promisiunea faptei altuia (convenţia de porte-fort) . caz în care actul juridic aparent este încheiat doar formal. prin manifestarea de voinţă a părţilor. excepţii aparente: 1. existenţa sa fiind contrazisă de actul juridic secret. dar real (ex. aparent. astfel încât actul juridic încheiat îşi produce efectele direct în persoana reprezentatului.acel procedeu tehnico-juridic prin care o persoană numită reprezentant încheie un act juridic în numele şi pe seama altei persoane numită reprezentat. Excepţia reală de la principiul relativităţii efectelor actului juridic este stipulaţia pentru altul (contractul în folosul unei terţe persoane).) şi donaţia cu sarcini (art. . Prin opozabilitatea unui act juridic se înţelege dreptul părţilor de a invoca existenţa şi efectele actului juridic încheiat faţă de terţi şi obligaţia terţilor de a respecta actul juridic şi efectele sale. care nu a participat la încheierea actului juridic nici direct şi nici prin reprezentant (ex.actul deghizat. civ.oblică (subrogatorie) prin care. Art. Este necesar ca actul juridic aparent şi actul juridic secret să fie încheiate concomitent sau actul juridic secret să fie încheiat anterior actului juridic aparent. care nu a participat nici personal şi nici prin reprezentant la încheierea acestuia. Acestea pot fi împărţite în două categorii: a. prin care se ascunde un contract de donaţie). prin care. 3. reprezentarea .: se încheie un contract de vânzarecumpărare aparent. 31 . civ. simulaţia . debitorul vinde fictiv bunul imobil. excepţii reale. în realitate convenind cu cumpărătorul printr-un act juridic secret că proprietatea imobilului nu se transmite cumpărătorului). dar simulat. când actul juridic produce efecte şi faţă de persoane care nu au participat la încheierea actului juridic. în numele debitorului lor.operaţiunea juridică în virtutea căreia printr-un act juridic public. 1642 C.: asigurările facultative în favoarea unei terţe persoane). 975 C. nu în contra altor persoane. 1175 C. De asemenea. 4. creditorii chirografari pot ataca actele viclene ale debitorului. civ. 828 C.). actul juridic produce efecte şi faţă de o persoană străină de actul juridic respectiv.actul fictiv. precum renta viageră (art. Conform art. numit şi contraînscris (ex. 2. ipoteză în care se încheie un act juridic aparent care ascunde natura juridică adevărată a actului juridic secret. Există excepţii de la principiul relativităţii efectelor actului juridic civil.

5. Puterea obligatorie a actului juridic civil îşi are fundamentul în necesitatea stabilităţii şi siguranţei raporturilor juridice şi în obligaţia morală a respectării cuvântului dat. 969 alin. 35 36 G.cazul în care efectele actului juridic se prelungesc prin lege peste termenul convenit de părţi (ex.încetarea actului juridic ca urmare a dispariţiei bunului ce face obiectul actului juridic (ex. de asemenea. p.situaţiile în care o persoană. în schimb se află în raporturi contractuale cu o altă persoană. 32 . prin micşorarea prestaţiei uneia din părţi sau prin majorarea prestaţiei celeilalte părţi.. Părţile au dreptul să ceară instanţei de judecată revizuirea efectelor actului juridic potrivit noilor condiţii. . b.cazul în care efectele actului juridic cu executare succesivă se prelungesc din cauza suspendării temporare a executării acestuia. gestiunea de afaceri.: prelungirea din 5 în 5 ani sau la alte termene a contractelor de închiriere). iar prin actul juridic secret se precizează adevăratele părţi ale actului juridic (ex. Conform art. se arată că adevăratul donatar este o terţă persoană). însă numai în măsura în care clientul ar fi dator antreprenorului.: printr-un act juridic aparent. 1 C.interpunerea de persoane. cu care nu se află în raporturi juridice contractuale. lucrătorii angajaţi de antreprenor (terţi faţă de contractul de antrepriză) au dreptul de a exercita în mod direct o acţiune pentru plata drepturilor lor împotriva clientului pentru care antreprenorul execută lucrarea. potrivit căruia convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante.încetarea actului juridic încheiat intuitu personae în cazul decesului persoanei ale cărei calităţi au fost avute în vedere la încheierea actului juridic (ex. prevăzute în mod expres de lege. din cauza ruperii echilibrului dintre prestaţiile părţilor.: încetarea contractului de locaţiune datorită pieirii lucrului). străină de actul juridic încheiat. civ.. care are astfel de raporturi juridice cu pârâtul. revizuirea judiciară a efectelor actului juridic. fundamentată pe teoria impreviziunii. situaţii de restrângere a forţei obligatorii.. Principiul forţei obligatorii reprezintă regula de drept conform căreia actul juridic încheiat cu respectarea legii se impune părţii (dacă actul juridic este unilateral) sau părţilor (dacă actul juridic este bilateral) întocmai ca şi legea.220-221. ca urmare a modificării împrejurărilor avute în vedere de părţi la încheierea actului juridic. c. op. exercită o acţiune împotriva uneia din părţile actului juridic. actele juridice colective şi contractul colectiv de muncă. SECŢIUNEA III PRINCIPIUL FORŢEI OBLIGATORII A ACTULUI JURIDIC CIVIL Exprimat prin formula “contractul este legea părţilor” 36.: încetarea contractului de mandat datorită decesului mandatarului). excepţii aparente de la principiul relativitătii efectelor actului juridic civil cesiunea de creanţă. . acest principiu este consacrat de art. Principiul este exprimat şi prin adagiul latinesc pacta sunt servanda. sunt. situaţii de extindere a forţei obligatorii privesc: . prin actul juridic secret. în care efectele actului juridic încetează înainte de termen din cauza dispariţiei unui element al actului juridic respectiv: . Conform opiniei unor autori35. Boroi. însă. caz în care actul juridic public se încheie între anumite persoane. o persoană donează un bun unei anumite persoane. civ. cit. în materia contractului de antrepriză.. 1488 C. De la principiul forţei obligatorii există o serie de excepţii: a. acţiunile directe .

Introducere în dreptul civil. 3..: concedentul poate modifica unilateral contractul de concesiune.. Bucureşti. All Beck. Iaşi. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil este acea regulă potrivit căreia actului juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi. . Bucureşti. În cazul actelor juridice unilaterale există următoarele excepţii: . Persoana fizică. dacă nu a expirat termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii şi succesiunea nu a fost acceptată între timp de către un alt moştenitor. 969 alin. Beleiu Gh. Persoana juridică. Partea generală. Partea generală. care este un act juridic revocabil. care prevede că orice convenţie se poate revoca prin consimţământ mutual sau din cauze autorizate de lege. Subiectele dreptului civil. 1999. De la regula irevocabilităţii actului juridic există şi excepţii. Iaşi.. 4. Persoanele. Boroi G. Ed. Teoria generală. . Teoria generală. Venus. SECŢIUNEA IV PRINCIPIUL IREVOCABILITĂŢII ACTULUI JURIDIC CIVIL Acesta este consacrat în art..revocarea consimţământului părinţilor sau al părintelui pentru adopţia copilului de către o persoană sau familie.testamentul.contractul de mandat încetează prin revocarea mandatarului sau prin renunţarea lui la mandat. All Beck. .. din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local şi în cazul în care modificarea aduce un prejudiciu concesionarului. Ungureanu O.contractul de donaţie între soţi este revocabil. Drept civil. 33 . 6. Poenaru E. . civ.. acesta este îndreptăţit să primească o despăgubire adecvată). Popa Gh. Rauschi Şt. posibilitatea recunoscută de lege uneia din părţi de a modifica unilateral actul juridic (ex. 2002. În cazul actelor juridice bilaterale sau multilaterale există următoarele excepţii: . Ed. iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă contrară a autorului său. Persoanele. 2000. Manual de drept civil. Ed.retractarea renunţării la succesiune. 2005. Bibliografie: 1. iar actele juridice unilaterale pot fi revocate prin voinţa contrară a autorului lor. până în momentul ajungerii ei la destinatar. 2002.contractul de societate civilă poate înceta prin manifestarea expresă de voinţă a unuia sau a mai multor asociaţi.revocarea ofertei de a contracta. . . Drept civil. Bucureşti.. . adică acele cazuri în care actele juridice bilaterale pot fi revocate prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi. Ed. 2 C. Drept civil. în termen de 30 de zile de la data exprimării lui prin înscris autentic. 2003.. în cazul unei erori de fapt. 5.revocarea mărturisirii. Ed. Partea generală. All Beck. Drept civil român.d. cu notificarea prealabilă a concesionarului.contractul de închiriere a locuinţei poate fi denunţat în mod unilateral de către chiriaş. Junimea. actele juridice multilaterale pot fi revocate prin voinţa uneia sau mai multor părţi (dar nu a tuturor părţilor). Ed. 2. . Universul Juridic.. Rauschi Şt.contractul de depozit încetează la cererea deponentului. Drept civil. Apetrei I. Bucureşti.

Ce înseamnă simulaţia? 9. 10. Ionaşcu T. Ed. Definiţi stipulaţia pentru altul şi daţi un exemplu în acest sens. Ce acţiuni au la dispoziţie creditorii chirografari pentru apărarea drepturilor lor faţă de debitor? 7. Apetrei I. Ed. Bucureşti. Ankarom. 1998. 4. 5. 12. Cluj-Napoca. Ed. Testamentul poate fi revocat? 16.M. Definiţi efectele actului juridic civil. Întrebări de evaluare: 1. 10. Ce sunt acţiunile directe? 11. 1998. 14. vol. 8. 13.. 9. Tratat de drept civil. 11. Academiei. 8. Ed. Explicaţi principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. Terţii sunt a treia parte din actul juridic civil sau persoane străine de actul juridic? Definiţi avânzii-cauză şi prezentaţi categoriile lor. Drept civil român. Definiţi convenţia de porte-fort. ipotecari şi gajişti? 6.. All Beck. Explicaţi principiul irevocabilităţii actului juridic civil. Argonaut. Ed. 1993. Ed. Bucureşti. Elementele dreptului civil.. Dogaru I.. Cosmovici P.7. Iaşi.. 1993. Şansa. Teoria generală. 3. Prezentaţi excepţiile de la principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. Explicaţi principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. Pop T. 2. 12. Partea generală. Ce poziţie au creditorii chirografari în tabloul creditorilor? Ei culeg creanţele lor înaintea sau la sfârşitul celorlalţi creditori privilegiaţi. I. Lumina Lex. Andrei Petru P. Introducere în dreptul civil. Persoana fizică.. Lupan E. de regulă? 34 . Bucureşti. Contractul de donaţie poate fi sau nu revocat în mod unilateral. Contractul de madat poate fi sau nu revocat în mod unilateral? 15. 1998. 1967. Drept civil.. Partea generală. Codul civil. Introducere în dreptul civil. 13.

sau parţial. în situaţia în care acesta renunţă la moştenire sau în cazul pieirii bunului ce formează obiectul testamentului. normele de drept referitoare la nulitate găsindu-se în mod disparat. Funcţiile nulităţii: .. ce constă în asigurarea respectării prevederilor legale care reglementează condiţiile de validitate a actelor juridice civile. 39 De exemplu. . De exemplu. 1010 şi art. . 239. actul juridic poate fi desfiinţat în totalitate. Pe lângă sensul de sancţiune a nerespectării condiţiilor de validitate a actului juridic.rezoluţiunea. 35 . 961. art. ce constă în repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea normelor juridice.caducitatea. Nulitatea nu trebuie confundată cu alte sancţiuni de drept civil. în diferite articole din tot cuprinsul Codului civil38şi în alte acte normative39.revocarea. Astfel.CAPITOLUL IV NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE NULITATE Noţiune: Nulitatea este acea sancţiune de drept civil aplicată efectelor actului juridic încheiat cu încălcarea condiţiilor de validitate prevăzute de lege37. Decretul nr. p. constând în încetarea pentru viitor a efectelor unui contract bilateral cu executare succesivă. constând în înlăturarea efectelor unui act juridic. termenul de nulitate desemnează şi instituţia juridică care cuprinde normele juridice referitoare la nulitate. .funcţia reparatorie. constând în lipsirea de efecte a unui act juridic valabil încheiat. fie datorită neexecutării culpabile a sarcinii. art. .funcţia de mijloc de garanţie a principiului legalităţii. . op. precum: . Apetrei. 31/1954 şi Codul familiei.rezilierea. prin înlăturarea doar a acelor clauze neconforme cu prevederile imperative ale legii. prin înlăturarea tuturor efectelor sale. 1900. 37 38 I. art. Termenul de revocare desemnează uneori şi denunţarea unilaterală a actului juridic sau desfacerea unui contract prin acordul de voinţă al părţilor. 5. la cererea uneia din părţi. cit. datorită intervenţiei unui eveniment ulterior încheierii sale şi independent de voinţa autorului actului juridic. .funcţia preventivă. 839. fie datorită ingratitudinii gratificatului. în sensul că atenţionează părţile asupra necesităţii respectării condiţiilor de valabilitate a actelor juridice. testamentul devine caduc dacă moştenitorul predecedează testatorului. Codul civil nu defineşte nulitatea şi nici nu conţine o reglementare unitară a nulităţii.funcţia sancţionatorie. Astfel. ce constă în înlăturarea efectelor actului juridic contrare prevederilor legale referitoare la încheierea sa valabilă. pentru neexecutarea culpabilă de către cealaltă parte a obligaţiilor ce-i revin. art. în caz contrar efectele lor urmând a fi înlăturate. pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor uneia din părţi. constând în desfiinţarea cu caracter retroactiv a unui contract bilateral cu executare imediată.

nerespectarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice41. procurorii şi avocaţii nu pot dobândi drepturi aflate în litigiul care este de competenţa instanţei în a cărei rază teritorială îşi exercită profesia.: judecătorii. legiuitorul foloseşte termeni precum "nul". op..nerespectarea unor incapacităţi speciale de folosinţă a persoanei fizice. dacă. . Astfel. potrivit art. De la regula inadmisibilităţii confirmării unui act juridic nul absolut legea prevede unele excepţii. "nul de drept".nerespectarea formei ad validitatem. fie pe cale de acţiune. constând în lipsa de efecte a unui act juridic faţă de terţele persoane. acela dintre soţi care nu avea vârsta cerută pentru căsătorie a împlinit-o ori dacă soţia a dat naştere unui copil sau a rămas însărcinată. care ocrotesc interese generale. "persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului stabilit prin lege. . care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice imperative. nulitate relativă. cit. 226. acţiunea în constatarea nulităţii absolute fiind imprescriptibilă. fie pe cale de excepţie. b.nevalabilitatea obiectului sau a cauzei. nici în mod expres şi nici în mod tacit. fam.poate fi invocată de orice persoană interesată. . reducţiunea liberalităţilor excesive (a donaţiilor făcute de cel care lasă moştenirea) încheiate cu încălcarea rezervei succesorale şi reducţiunea unei prestaţii pentru leziune.31/1954. de procuror sau chiar din oficiu de instanţa de judecată.nulitatea absolută poate fi invocată oricând. de avânzii-cauză ai părţilor. între timp. 40 41 G.pentru a desemna nulitatea absolută. "nul de plin drept". 36 . adică de părţile actului juridic. a obiectului sau a cauzei actului juridic civil. nulitate absolută.nerespectarea dreptului de preemţiune al statului. Sunt cauze de nulitate absolută următoarele: . . De exemplu. datorită nerespectării de către părţi a formelor de publicitate cerute de lege pentru anumite acte juridice.. Nulitatea absolută este guvernată de următorul regim juridic: . Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul". 20 C. a ordinii publice şi a bunelor moravuri.: cazul erorii-obstacol).nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare de către părţi. prevăzute pentru ocrotirea unui interes general (ex. .lipsa consimţământului (ex. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA NULITĂŢII I. . sub sancţiunea nulităţii absolute). act de înfiinţare sau statut.32 alin. .fraudarea legii. căsătoria încheiată împotriva dispoziţiilor privitoare la vârsta legală nu va fi declarată nulă.reducţiunea. . în sensul că nulitatea poate fi propusă numai de persoanele care justifică un interes propriu.. care intervine în cazul încheierii unor acte juridice cu nerespectarea interdicţiilor prevăzute de lege pentru ocrotirea intereselor unor persoane sau pentru reechilibrarea prestaţiilor în cadrul unui contract cu titlu oneros şi comutativ 40. Boroi. . nu şi de persoanele absolut străine de actul juridic încheiat de părţi.2 din Decretul nr.inopozabilitatea. care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice care ocrotesc interese particulare. p. În funcţie de natura interesului ocrotit de lege: a. pentru că acestea sunt ilicite sau imorale. Conform art.nerespectarea prevederilor imperative ale legii. .

nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată. este necesar să reţinem următoarele deosebiri: .. .: . neputând fi invocată decât în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani.nesocotirea dreptului de preemţiune. În ce priveşte rezolvarea problemei dacă dreptul de a invoca nulitatea relativă pe cale de excepţie este sau nu prescriptibil. Astfel. 22-223.Regimul juridic aplicabil nulităţii relative este următorul: . . iar potrivit unei alte opinii43. violenţă sau leziune. "nul relativ". cit. invocarea nulităţii relative pe cale de excepţie este. 42 43 G. de către persoana îndreptăţită să ceară anularea actului juridic. Sunt cauze de nulitate relativă următoarele: . Teoria generală. Drept civil. potrivit unei opinii42. 2002. făcând o comparaţie între regimul juridic al nulităţii absolute şi regimul juridic al nulităţii relative. . Boroi. persoana al cărei consimţământ a fost viciat). s-au exprimat opinii diferite în doctrină. de către autoritatea tutelară (se apreciază în doctrină) şi de către procuror (cu excepţia acţiunilor cu caracter personal).vicierea consimţământului prin eroare.încheierea unui act juridic de către o persoană incapabilă.nulitatea relativă este prescriptibilă. în momentul încheierii actului juridic civil.încheierea unui act juridic de dispoziţie în lipsa încuviinţării ocrotitorului legal sau a autorităţii tutelare.cauza falsă (imaginară) . fără încuviinţarea ocrotitorului legal. p. Ed. de regulă. încheierea unui act juridic de administrare lezionar de către minorul cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani. dol. supusă prescripţiei extinctive.pentru a desemna nulitatea relativă se folosesc termeni precum "anulabilitate". 37 . nulitatea putând fi oricând invocată pe cale de excepţie. Persoanele. E. .încheierea unui act juridic pentru o persoană juridică în lipsa sau cu depăşirea puterilor acordate) şi nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la unele incapacităţi speciale de folosinţă. menite să ocrotească interese particulare (ex. de asemenea.: persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă. cu excepţia acţiunilor cu caracter personal). Poenaru. în timp ce nulitatea relativă poate fi invocată. All Beck. protejat de lege prin sancţiunea nulităţii.lipsa discernământului. .poate fi invocată de către persoana ocrotită prin norma de drept încălcată la încheierea actului juridic (ex.: tutorele nu poate încheia acte juridice cu persoana aflată sub ocrotirea sa. a fost nerespectat la încheierea actului juridic. .nerespectarea prevederilor legale referitoare la capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice şi a persoanei juridice (ex.: acţiunea în anularea căsătoriei pentru vicii de consimţământ se prescrie într-un termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a vicleniei sau de la încetarea violenţei). de succesorii persoanei ocrotite (cu excepţia acţiunilor cu caracter strict personal) şi de creditorii chirografari ai acesteia (prin acţiune oblică. numai acţiunea în nulitate relativă este prescriptibilă. . ca element de validitate a consimţământului. op. . 239. pp. În concluzie. dar şi de reprezentanţii săi legali. cu excepţia cazului în care legea prevede un termen de prescripţie mai scurt (ex. . "anulabil". numai de către persoana al cărei interes.nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită. mandatarii nu pot achiziţiona bunurile pe care sunt însărcinaţi să le înstrăineze).

II.actul juridic lovit de nulitate relativă este validat.. pe cale de excepţie. . cu efect retroactiv.nulitatea absolută nu poate fi confirmată. confirmarea produce aceleaşi efecte ca şi faţă de părţi.civ. În raport cu terţele persoane confirmarea produce următoarele efecte: .confirmarea înlătură posibilitatea părţii interesate de a mai invoca nulitatea relativă a actului juridic. pp. cu excepţia actelor frauduloase.confirmarea făcută doar de către una din părţile actului juridic anulabil nu împietează asupra dreptului celorlalte părţi de a invoca nulitatea relativă. printr-un înscris.operează numai pentru viitor. cu titlu universal şi faţă de creditorii chirografari. Partea generală. în cadrul unui act juridic. Iaşi. Confirmarea reprezintă actul juridic unilateral prin care persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă a actului juridic civil renunţă la acest drept.terţii dobânditori cu titlu particular ai unui bun au dreptul de a cere. care lipseşte un act juridic de o parte din efectele sale. "actul de confirmare sau ratificare a unei obligaţii. . în timp ce nulitatea relativă este prescriptibilă. având drept scop întregirea manifestării de voinţă exprimată în actul juridic principal. anularea actului juridic încheiat de autorul lor.faţă de succesorii universali. Aceasta trebuie îndeplinească următoarele condiţii44: . care sancţionează în întregime un act juridic.să se producă după încetarea cauzelor care au dat naştere motivului de anulare. I. nulitate parţială. 44 Potrivit art. . Cât priveşte efectele confirmării. lipsindu-l de efectele în vederea cărora a fost încheiat. . În funcţie de întinderea efectelor sale.confirmarea operează cu caracter retroactiv. Persoana fizică. împotriva cărora se poate promova o acţiune pauliană. nu este valabil decât atunci când cuprinde obiectul. actul juridic viciat fiind considerat valabil chiar din momentul încheierii sale. nu şi cu caracter retroactiv. confirmarea pe care ea o face pentru una din aceste calităţi. executarea voluntară a actului juridic anulabil). 45 Petru P. . actul juridic afectat de nulitate relativă devenind valabil chiar din momentul în care acesta a fost încheiat. Ed. 1998. . . confirmarea poate fi totală sau parţială.1190 C.actul de confirmare trebuie să cuprindă manifestarea de voinţă expresă de a confirma actul juridic şi să menţioneze cauza de nulitate relativă. Ankarom. una din părţi are mai multe calităţi. efectele sale fiind consolidate.confirmarea are caracterul unui act juridic accesoriu. 38 .în ipoteza în care. nu o împiedică să invoce nulitatea în altă calitate pe care partea respectivă o poate avea în cadrul actului juridic. În funcţie de întinderea efectelor sale: a. . . cauza şi natura obligaţiei şi când face menţiune de motivul acţiunii în nulitate. în contra căreia legea admite acţiunea în nulitate. prin acte sau fapte din care să rezulte intenţia de a confirma actul juridic lovit de nulitate relativă (de pildă. precum şi despre intenţia de a repara viciul pe care se întemeia acea acţiune". în timp ce nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare.141142. între părţi confirmarea produce următoarele efecte45: . confirmarea neputând leza drepturile acestor terţi. . Apetrei. b.să emane de la persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă aflată în cunoştinţă de cauză. Drept civil. Andrei. sau în mod tacit.nulitatea absolută este imprescriptibilă.. Confirmarea se poate face în mod expres. celelalte efecte menţinându-se. nulitate totală.

respectiv cazuri în care efectele actului juridic produse până în momentul anulării lui sunt menţinute.. în sensul că părţile sunt obligate să-şi restituie reciproc prestaţiile efectuate (restitutio in integrum). nulitate de formă.: art. O astfel de clasificare nu mai este acceptată în sistemul nostru de drept. SECŢIUNEA III EFECTELE NULITĂŢII Efectele nulităţii sunt consecinţele juridice care intervin în cazul aplicării nulităţii. În funcţie de modul în care poate fi valorificată: a. nulitate de drept. efectele nulităţii sunt guvernate de următoarele principii: 1. 965 alin.soţul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei declarată nulă sau anulabilă. De la acest principiu există o serie de excepţii. nulitatea produce efecte numai pentru viitor. principiul repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii actului juridic. În funcţie de felul condiţiilor de valabilitate încălcate la încheierea actului juridic: a. principiul retroactivităţii efectelor nulităţii. care rezultă din felul de exprimare a legiuitorului (ex. părţile fiind repuse în situaţia anterioară încheierii actului juridic. acestea urmând a fi păstrate integral sau parţial: . Principiul cunoaşte şi excepţii. fără intervenţia instanţei de judecată. În funcţie de modul de reglementare: a. 2.în cazul actelor juridice cu executare succesivă. dispune că toate donaţiunile se fac prin act autentic). potrivit căruia nulitatea operează chiar din momentul încheierii actului juridic. situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă. obiect.III. nulitatea expresă. civ. dacă la încheierea actului a fost nerespectată legea. nulitatea virtuală.fructele culese de dobânditorul de bună-credinţă vor fi păstrate. 2 C. care se aplică în cazul încălcării a unei condiţii de fond la încheierea actului juridic (capacitate. cauză). IV. b. .incapabilii (minorii şi interzişii judecătoreşti) vor fi ţinuţi la restituirea prestaţiilor primite în baza unui act juridic nul doar în măsura în care se dovedeşte că au profitat de ceea ce au primit. prevăzută de lege. care se aplică în cazul nerespectării la încheierea actului juridic a formei ad validitatem impusă de lege (ex. efectele nulităţii sunt aceleaşi. care operează de la sine. din care reiese că sunt nule convenţiile asupra unei succesiuni nedeschise). astfel încât prestaţiile efectuate până în momentul declarării nulităţii rămân valabile. Indiferent dacă este vorba despre o nulitate absolută sau despre o nulitate relativă. . având în vedere că numai instanţa de judecată poate decide aplicarea nulităţii. Nulitatea va opera atât pentru trecut. 39 . b. . nulitatea producând efecte numai pentru viitor: . A. cât şi pentru viitor. adică situaţii în care părţile nu vor mai trebui să restituie prestaţiile executate. constând în desfiinţarea totală sau parţială a actului juridic încheiat cu nerespectarea legii. nulitate de fond. păstrează până la data când hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă. b. care este pronunţată de către instanţa de judecată. nulitate judiciară. V.copiii rezultaţi dintr-o căsătorie declarată nulă îşi păstrează calitatea de copii din căsătorie. consimţământ.: art. Între părţi. 813 C. civ.

conţinutul. adică situaţii în care actul juridic subsecvent este menţinut. efectele unui act juridic nul vor fi păstrate. ce constă în faptul că actul juridic nou. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul este de bună-credinţă şi cu titlu oneros. îndeplineşte toate condiţiile de validitate de fond şi de formă cerute de lege. actul iniţial fiind lovit de nulitate.cazul încheierii a două acte juridice succesive având ca obiect un bun imobil. Conversiunea presupune existenţa a două elemente: . întemeiată pe o aparenţă de drept şi manifestată în mod public. chiar dacă acea persoană nu avea această calitate. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul a fost de bună-credinţă în momentul intrării în posesia bunului (simpla posesie echivalează cu dobândirea proprietăţii). .din manifestarea de voinţă a părţilor cuprinsă în actul juridic iniţial să nu rezulte imposibilitatea conversiunii. atunci când există o eroare comună. . dacă una dintre părţi a transmis unei alte persoane drepturi care au fost desfiinţate ca urmare a anulării actului juridic din care s-au născut. De exemplu.ipoteza aplicării principiului potrivit căruia nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a obţine în justiţie protecţia unui drept.între actul juridic nul şi actul juridic în care cel dintâi se converteşte să existe un element de diferenţiere (natura juridică. . deşi actul juridic iniţial este anulat: . efectele sau forma). B. se aplică principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial.un element obiectiv.actul juridic în care urmează a se converti actul juridic nul să îndeplinească condiţiile de valabilitate pentru categoria de acte juridice din care face parte.actul juridic iniţial să fie anulat efectiv şi total printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă. . în schimb produce efectele unui alt act juridic. Referitor la efectele nulităţii faţă de terţi. actul iniţial fiind declarat nul. iar condiţiile respective să se regăsească în actul juridic declarat nul. . principiul validităţii aparenţei în drept. adică operaţiunea prin care manifestarea de voinţă cuprinsă în cadrul unui anumit act juridic nul este considerată în sensul în care reprezintă un alt act juridic valabil încheiat.cazul încheierii a două acte juridice succesive de înstrăinare a unui bun mobil. 40 . 2. Conversiunea poate opera dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . actul de căsătorie întocmit de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă este valabil. şi drepturile terţului dobânditor. Un act juridic nul nu mai produce efectele actului juridic încheiat. SECŢIUNEA IV PRINCIPII DE DREPT CARE ÎNLĂTURĂ APLICAREA NULITĂŢII De la regula potrivit căreia ceea ce este nul nu produce nici un efect fac excepţie o serie de situaţii care justifică menţinerea parţială sau totală a efectelor actului juridic nul: 1. viitorii soţi necunoscând necompetenţa acestuia.. Aşadar. principiul conversiunii actului juridic. pe cale de consecinţă.actele juridice subsecvente de conservare şi administrare a unui bun vor fi menţinute. în care primul act se converteşte. De la acest principiu există şi excepţii. vor fi desfiinţate. potrivit căruia. în care se converteşte actul juridic iniţial.

Persoanele. vol. Partea generală. All Beck. 3. 998 C. 12. Drept civil. Ed. 1993. Cosmovici P. Tratat de drept civil.. Această excepţie se referă la minorul care în momentul încheierii unui act juridic săvârşeşte un delict civil. Ionaşcu T. Cluj-Napoca. minorul nu poate cere anularea actului juridic. Drept civil român. de exemplu induce în eroare cealaltă parte.. Ed. Introducere în dreptul civil. 1999. principiul răspunderii civile delictuale. 1998. deoarece cealaltă parte ar suferi o pagubă. Ed. 7. Şansa. 2005.înscrisul sub semnătură privată nul este valabil ca început de dovadă scrisă. Codul civil. 6. Modalitatea cea mai potrivită de reparare a prejudiciului este tocmai menţinerea actului juridic afectat de nulitate. Andrei Petru P. Pop T. Beleiu Gh. Boroi G. 1998. 5. 1967. Ed.. Ed. Apetrei I. Bucureşti.. Dogaru I. All Beck. . Ed. Partea generală. Bucureşti. Popa Gh. Academiei.. Bucureşti. Iaşi. Drept civil. ce constă în manifestarea de voinţă a părţilor favorabilă conversiunii. 41 . civ.. Persoana fizică. 2003. conform căruia orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat. 4. 8. Ed.testamentul autentic sau mistic nul pentru vicii de formă este valabil ca testament olograf. Iaşi.. Junimea.. Ed. All Beck.. a-l repara. 9. Ed. Drept civil. 11. Întrebări de evaluare: 1.înscrisul autentic nul este valabil ca înscris sub semnătură privată. Ungureanu O. Clasificati nulitatea în funcţie de diferite criterii. .actul nul de înstrăinare a unui bun din masa succesorală de către moştenitor este valabil ca act de acceptare a succesiunii. I. 2002. Introducere în dreptul civil. Drept civil român. 10. Lupan E. Poenaru E. 3.. 2. În această ipoteză. . Bucureşti. 2000... Universul Juridic.. 2002.. 1998. Teoria generală. Partea generală. Lumina Lex. Ed. Persoanele. Ankarom. Venus. determinând-o să creadă că este major. Rauschi Şt. Elementele dreptului civil. Teoria generală. Bucureşti. 2. Teoria generală. Bibliografie: 1..un element subiectiv. Iaşi. Argonaut. . Bucureşti. Definiţi nulitatea actului juridic civil.contractului nul ca vânzare-cumpărare este valabil ca antecontract de vânzarecumpărare. Partea generală. Subiectele dreptului civil. All Beck. 1993. deşi cealaltă parte ar fi păgubită prin anularea actului. Apetrei I. Rauschi Şt.. Partea generală. Ed. soluţia cea mai adecvată de acoperire a acestuia este chiar înlăturarea nulităţii şi menţinerea actului juridic lovit de nulitate. Persoana juridică. Manual de drept civil. Persoana fizică. Ed. Introducere în dreptul civil. Drept civil. Este cazul celui culpabil de cauza de nulitate. 13. Drept civil.M.. care invocă desfiinţarea actului juridic. Conversiunea poate opera în următoarele cazuri: . Având în vedere că prejudiciul este cauzat tocmai de anularea actului juridic. consacrat în art. Bucureşti.

CAPITOLUL V 42 . 5. mai este aplicabilă clasificarea nulităţii în nulitate de drept şi nulitatea judiciară? 8. Prezentaţi excepţii de la fiecare dintre cele trei pricipii care guvernează efectele nulităţii. 4. Prezentaţi deosebirile dintre nulitatea absolută şi nulitatea relativă din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil. Confirmarea se aplică doar în cazul nulităţii relative sau şi în cazul nulităţii absolute? 7. 10. Care sunt principiile ce înlătură nulitatea? 11. Prezentaţi cazuri de nulitate absolută şi cazuri de nulitate relativă. Daţi exemple de aplicare a principiului conversiunii actului juridic civil. În acest moment. Care sunt principiile ce guvernează efectele nulităţii? 9. Care este deosebirea dintre nulitatea relativă şi nulitatea parţială? 6.3.

reprezentând posibilitatea realizării unui drept încălcat cu ajutorul instanţei. publicat în B.PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ Prescripţia extinctivă reprezintă o sancţiune civilă ce constă în stingerea dreptului material la acţiune neexercitat în termenul stabilit de lege46. lua în considerare împărţirea drepturilor civile în drepturi patrimoniale. Această instituţie nu trebuie confundată cu prescripţia achizitivă (uzucapiunea). 10/01. pe care instanta este obligată să le primească. Drepturile reale Acţiunile în instanţă privind drepturile reale (ex. şi drepturi nepatrimoniale. . pentru ca apoi să le respingă ca prescrise. publicat în B.04.acţiunea confesorie privind dreptul de superficie (prin care reclamantul pretinde un astfel de drept).acţiunea în revendicare imobiliară şi mobiliară privind bunuri proprietate publică. publicat în B. Termenul de prescripţie extinctivă provine de la latinescul praescribo. dreptul de servitute. . adică posibilitatea de a intenta acţiuni în justiţie.Of. nr. Această instituţie a fost consacrată în Decretul nr. 167/1958 47şi în art. modificat prin Decretul nr.: dreptul de proprietate.acţiunea negatorie (prin care reclamantul contestă că pârâtul are un drept de uz). 43 . 1 alin. În consecinţă. A. 1 din Decretul nr. 101/1961.1961. . 167/1958. Decretul privind prescripţia extinctivă. însemnând a hotărî dinainte.acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată.Of. nr. reale şi de creanţă. civ. sunt imprescriptibile următoarele acţiuni: . ca efect al unei posesii îndelungate de bună-credinţă (necunoscându-se că bunul aparţine altei persoane).1960 şi prin prin Decretul nr. asigurându-se astfel o stabilitate şi o certitudine în raporturile juridice. în scopul de a sancţiona pasivitatea titularului dreptului şi pentru ca persoana vinovată de încălcarea acestui drept să nu rămână permanent sub ameninţarea legii.acţiunea de partaj. Astfel. nr. acţiunea în justiţie intentată de creditor dupa împlinirea termenului legal de prescripţie extinctivă va fi respinsă ca prescrisă de către instanţa de judecată.Of. 10/20.. de regulă. Pentru bunurile mobile posedate cu bună-credinţă se aplică o prescripţie instantanee.1958. 1837-1911 C. dreptul de abitaţie. nici dreptul procesual la acţiune. dreptul de uzufruct. şi nu se pierde nici dreptul subiectiv civil. să le verifice. În acest sens. care reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale asupra imobilelor aflate în circuitul civil. SECŢIUNEA II DOMENIUL DE APLICARE A PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Domeniul de aplicare al prescripţiei extinctive constă în drepturilE civile subiective ale căror acţiuni in justiţie sunt supuse prescripţiei extinctive. Drepturile civile subiective trebuie valorificate pe calea acţiunii în instanţă în anumite termene. printr-o acţiune în justiţie. 46 47 Conform art. 19/21. imprescriptibile. dreptul de uz. 218/1960. .04. însemnând dreptul propriu-zis. Prin prescripţia extinctivă se pierde dreptul material la acţiune. dreptul de superficie) sunt. cu respectarea anumitor condiţii cerute de lege.07.

: dreptul de creanţă al creditorului din contractul de împrumut) sunt.. 12 din Legea nr. Prin analogie. acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale sunt prescriptibile.. dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este prescriptibilă. cit. . dreptul de autor) sunt. o parte din terenul unui proprietar aflat pe marginea unui râu sau fluviu se desprinde.. . imprescriptibile. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România.acţiunea în anularea căsătoriei se prescrie în termen de 6 luni de la data descoperirii viciului de consimţământ. 66/1996.acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie se prescrie în termen de 6 luni de la data când soţul mamei a aflat despre naşterea copilului. abitaţie şi servitute. În mod excepţional.. acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă sunt imprescriptibile. precum cea referitoare la avulsiune (fenomen natural prin care. în termenul general de prescripţie de 3 ani stabilit de lege pentru acţiunile personale şi cele privind drepturile de creanţă51.acţiunea în restituirea sumelor depuse la C. de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru pensionare. 266.acţiunea în anularea unui act juridic civil pentru vicii de consimţământ se prescrie în termen de 3 ani de la data descoperirii erorii sau dolului ori de la data încetării violenţei50. ca de exemplu: . B. ca de exemplu: . Cât priveşte apărările dreptului subiectiv civil pe calea excepţiei. atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este imprescriptibilă. Poenaru E. care se prescrie în termen de 1 an. op. op. p. atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este prescriptibilă52.acţiunea în grăniţuire (prin care se solicită stabilirea hotarelor dintre terenuri). op. 40 din Legea nr. care se prescrie în termen de 3 ani. prescriptibile. dreptul la reputaţie. În mod excepţional. p. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale se prevede un termen de 1 an. 262. 44 .acţiunea în revendicare mobiliară privind bunuri proprietate privată. care se prescrie în termen de 30 ani.dreptul la pensie poate fi cerut oricând. cit.E.. Art. . de regulă. 48 49 Art. Drepturile nepatrimoniale Acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale (ex. dacă posesorul bunului este de bună-credinţă. uzufruct. 51 În art. C.48.acţiunile posesorii (prin care se apără posesia bunurilor). . de regulă. 4 din Legea nr. În mod excepţional. . se deplasează pe cursul apei şi se alipeşte la un alt teren). . sau în termen de 30 de ani. în principiu. datorită forţei apelor. cit. 52 Beleiu Gh.C. acţiunile în instanţă privind drepturile reale sunt prescriptibile. dacă posesorul bunului este de rea-credinţă. dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este imprescriptibilă.. . ca de exemplu: . 50 Boroi G.acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei se prescrie în termen de 1 an de la data naşterii copilului. Drepturile de creanţă Acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă (ex.: dreptul la integritate fizică.acţiunea în repararea patrimonială a unei daune morale se prescrie. 25..acţiunea confesorie privind dreptul de uz. .acţiunea având ca obiect partea cuvenită din rezerva de prime în asigurările facultative de persoane49.unele acţiuni în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată. p. .

53 Beleiu Gh. 167/1958. civ.cit. . 167/1958. însă nu mai mult de 1 an de la predarea lucrului. . 7 alin. p. sub sancţiunea pierderii acestor drepturi de către titularii lor.termenul de 6 luni pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie.11 din Decretul nr. dacă dreptul este afectat de o condiţie suspensivă sau de un termen suspensiv. 1890 C. 167/1958 şi art. prescripţia extinctivă începe să curgă din următoarele momente: .termenul de 1 an pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. potrivit art. Termene generale de prescripţie extinctivă: a) termenul general de 3 ani. . 276.termenul de 1 an pentru acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată referitoare la avulsiune. b) termenul general de 30 ani.. op. potrivit art.de la data descoperirii viciilor ascunse ale unui lucru transmis sau a unei lucrări executate. . cit.termenul de 60 de zile pentru dreptul la acţiune privind restituirea sumelor încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc. 45 . p. 1 din Decretul nr. . B. respective de 30 de ani pentru daune nucleare legate de deces sau rănire. 1886 C. 3 din Decretul nr. Boroi. 167/1958. 167/1958. aplicabil acţiunilor personale. civ. conform dispoziţiilor art.termenul de 2 ani pentru unele raporturi de asigurare (altele decât de persoane). . . 7 alin. . de regulă.de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe făptuitor. . Termene speciale de prescripţie extinctivă: . în cazul acţiunii pentru repararea prejudiciului cauzat prin fapte ilicite sau în situaţia îmbogăţirii fără justă cauză.12 din Decretul nr. 1 din Decretul nr. 8 din Decretul nr. . respectiv 3 ani de la predarea construcţiei.de la data împlinirii termenului sau condiţiei. G. pentru anumite raporturi juridice. A.termenul de 1 an pentru acţiunea posesorie. conform art. SECŢIUNEA IV DATA ÎNCEPERII CURSULUI PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Prescripţia extinctivă începe. 262. prin care se valorifică drepturi de creanţă. 167/1958.de la data exigibilităţii fiecărei prestaţii.SECŢIUNEA III TERMENELE DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Termenele de prescripţie extinctivă reprezintă acele intervale de timp înăuntrul cărora trebuie exercitat dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită. adică a posibilităţii de a obţine în instanţă obligarea pârâtului la executarea obligaţiei sale53.termenul de 10 ani pentru deteriorarea totală sau parţială a construcţiilor din cauza viciilor de construcţie sau de teren datorate arhitectului sau antreprenorului. . potrivit art. însemnând data la care dreptul subiectiv a fost încălcat sau la care trebuia exercitat.termenul de 6 luni pentru acţiunea în anularea căsătoriei. 3 alin. în cazul actelor juridice cu executare succesivă. În mod excepţional.termenul de 6 luni pentru acceptarea unei succesiuni. . . aplicabil acţiunilor referitoare la drepturile reale prescriptibile extinctive.termenul de 6 luni pentru dreptul la acţiune privind viciile ascunse (fără viclenie) ale unui bun transmis sau ale unei lucrări executate. op.termenul de 10 ani pentru pagubele provocate de un accident nuclear... potrivit art. să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. potrivit art.

- de la data deschiderii succesiunii (data morţii celui care lasă moştenirea), pentru dreptul de a accepta o succesiune, conform art. 700 C. civ.; - de la data când soţul a cunoscut naşterea copilului, pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie, potrivit art. 55 C. fam.; - de la data naşterii copilului, pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, potrivit art. 60 C. fam.; - de la data când persoana îndreptăţită a cunoscut eroarea sau dolul ori de la data când a încetat violenţa, în cazul acţiunii în anularea actelor juridice penbtru vicii de consimţământ, potrivit art. 9 din Decretul nr. 167/1958; - de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, pentru dreptul de a cere executarea silită, conform art. 7 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA V MODUL DE CALCUL AL TERMENELOR DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Decretul nr. 167/1958 nu reglementează modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă, motiv pentru care se utilizează regulile consacrate de Codul civil şi Codul de procedură civilă. Termenele de prescripţie extinctivă sunt fixate pe zile, luni sau ani, nu pe ore. Termenele pe zile se calculează după un sistem intermediar de calcul (nici pe zile pline, nici pe zile libere), astfel încât prima zi a termenului nu intră în calcul, dar ultima zi a termenului intră în calcului prescripţiei (ex.: un termen de prescripţie extinctivă de 30 de zile începe să curgă pe 1 ianuarie şi expiră pe 31 ianuarie). Termenele pe ani sau pe luni se împlinesc în ziua lunii sau anului corespunzătoare zilei de plecare, conform art. 101 alin. 3 şi 4 C. proc. civ. (ex.: un termen de 3 ani începe să curgă pe 1 martie 2003 şi expiră pe 1 martie 2006). Termenele de prescripţie extinctivă care, începând pe 29, 30 sau 31 ale lunii, s-ar sfârşi într-o lună care nu are o asemenea zi, se vor socoti împlinite în ultima zi a lunii de sfârşit de termen (ex.: un termen de o lună începe să curgă la 31 ianuarie şi expiră pe 28 februarie). Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul de prescripţie extinctivă se consideră împlinit la sfârşitul zilei lucrătoare următoare, conform art. 101 alin. 5 C. proc. civ. Termenul se împlineşte, în principiu, la miezul nopţii din ultima zi a termenului şi, în mod concret, la ora la care activitatea încetează în instituţia respectivă. Acţiunile în instanţa se depun la judecătorul de serviciu, în programul acestuia de lucru, sau la oficiul poştal, până la sfârşitul programului de lucru al acestuia, din ultima zi a termenului de prescripţie extinctivă. Determinarea momentului împlinirii prescripţiei extinctive se face luând în considerare termenul de prescripţie aplicabil acelui caz, data când începe să curgă termenul de prescripţie, intervenirea unei cauze de întrerupere ori de suspendare şi regulile de calcul mai sus prezentate.

SECŢIUNEA VI ÎNTRERUPEREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Întreruperea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive datorită unei cauze, la încetarea căreia va curge o nouă 46

prescripţie cu aceeaşi durată, fără a se lua în calcul timpul scurs până atunci, conform art. 17 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de întrerupere, prevăzute în art. 16 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie făcută de către debitor (ex.: executarea parţială a obligaţiei – restituirea unei sume din împrumutul luat de la creditor; o simplă recunoaştere verbală a unei datorii nu reprezintă o cauză de întrerupre a prescripţiei); 2. introducerea unei cereri de chemare în judecată de către creditor împotriva debitorului (chiar dacă este adresată iniţial unei instanţe necompetente, nu în faţa altui organ), dacă a fost admisă printr-o hotărâre definitivă; 3. săvârşirea unui act începător de executare silită realizat de creditor asupra debitorului, în baza unui titlu executoriu - hotarâre judecătorească definitivă sau un înscris autentic (ex.: - sechestru asupra bunurilor debitorului, - poprirea pentru recuperarea creanţelor băneşti). Efectele întreruperii: Întreruperea şterge prescripţia extinctivă scursă până atunci, cu efect retroactiv, o nouă prescripţie începând să curgă odată cu realizarea actului de întrerupere. Noul termen de prescripţie curge de la data recunoaşterii făcută de către debitor, de la data introducerii cererii de chemare în judecată a creditorului sau de la data îndeplinirii ultimului act de excutare silită. SECŢIUNEA VII SUSPENDAREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Suspendarea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive pe timpul cât durează anumite cauze limitativ prevăzute de lege, care pun pe titularul dreptului în imposibilitatea de a acţiona54. Timpul cât există o cauză de suspendare nu intră în calculul termenului de prescripţie extinctivă, iar timpul scurs anterior apariţiei cauzei rămâne valabil şi se va aduna cu timpul ce va curge după încetarea cauzei care a determinat suspendarea, conform art. 15 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de suspendare, prevăzute în art. 13-14 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. forţa majoră, însemnând o împrejurare cu caracter imprevizibil şi de neînlăturat care pune pe titularul dreptului la acţiune în imposibilitatea de a acţiona; 2. situaţia în care creditorul sau debitorul ori ambii se află în forţele armate ale României, iar acestea sunt pe picior de război (simpla calitate de militar nu constituie o cauză de suspendare); 3. introducerea unei reclamaţii administrative cu privire la despăgubiri în baza unui contract de transport sau a unui contract de prestări servicii poştale şi de telecomunicaţii, până la momentul rezolvării acesteia, dar nu mai târziu de 3 luni de la înregistrarea ei; 4. cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate, atunci când dreptul la acţiune există între părinţi, tutori, curatori şi cei care se află sub ocrotirea lor, între cei care administrează bunurile altora, în temeiul legii sau a unei hotărâri judecătoreşti, şi cei ale căror bunuri sunt administrate;

54

Gh. Beleiu, op. cit., p. 282; G. Boroi, op. cit., p. 291.

47

5. cât timp persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exrciţiu restrânsă nu au un reprezentant legal sau o persoană care să le încuviinţeze actele; 6. între soţi, pe durata căsătoriei, când dreptul la acţiune aparţine unui soţ împotriva celuilalt soţ. Efectele suspendării: Suspendarea prescripţiei extinctive are ca efect oprirea temporară a cursului prescripţiei pe timpul cauzei de suspendare. După încetarea cauzei de suspendare, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de suspendare. Aşadar, timpul curs înainte de cauza de suspendare intră în calculul prescripţiei, timpul cât durează cauza de suspendare nu se ia în calcul, iar timpul curs după suspendare intră în calcul. Titularul dreptului la acţiune poate valorifica acest drept în termen de 6 luni din ziua încetării cauzei de suspendare, pentru un termen de prescripţie mai mare de 6 luni, respectiv în termen de 1 lună, pentru un termen de prescripţie mai mic de 6 luni, conform dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA VIII REPUNEREA ÎN TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă reprezintă prelungirea termenului de prescripţie extinctivă de către instanţa de judecată care, pentru motive temeinic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, ce l-au împiedicat pe titular să îşi exercite dreptul său, dispune soluţionarea unei acţiuni sau încuviinţează executarea silită, chair dacă termenul de prescripţie extinctivă a fost depăşit55. Este reglementată în art. 19 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de repunere în termen sunt motive temenic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, lăsate la aprecierea instanţei de judecată pentru fiecare caz concret, de natură să îl împiedice pe titularul dreptului să îşi exercite dreptul la acţiune în termenul de prescripţie extinctivă56. Deoarece legiuitorul nu dat exemple concrete de cazuri de repunere în termen, în practica judiciară au fost considerate astfel de cazuri următoarele57: - spitalizarea îndelungată sau repetată58; - executarea unei pedepse privative de libertate, care nu a permis persoanei darea unui mandat pentru întreruperea prescripţiei; - existenţa unor împrejurări speciale în care s-a aflat moştenitorul care l-au împiedicat să afle despre deschiderea unei moşteniri la care era chemat59; - părăsirea minorului; - cunoaşterea unor fapte, stabilite de organele de urmărire penală, numai după împlinirea termenului de prescripţie. În schimb, nu au fost considerate de către instanţe ca fiind cazuri de repunere în termen următoarele:
55 56

Şt. Rauschi ş.a., op. cit., p. 188; Gh. Beleiu, op. cit., p. 294; P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 210. În literatura de specialitate s-a afirmat că ”repunerea în termen este o noţiune care exclude forta majoră şi culpa. Domeniul ei începe unde încetează culpa încetează unde începe forţa majoră”.; T. Ionaşcu, Tratat de drept civil, Partea generală, vol. I, Ed. Academiei, 1967, p. 185-186. 57 P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 213; Beleiu Gh., op.cit., p. 301. 58 Trib. jud. Covasna, dec. civ. nr. 53/1977, în Revista Romană de Drept nr. 10/1978, p. 55. 59 C.S.J., dec. civ. nr. 129/1993, în Buletinul jurisprudenţei 1993, p. 81.

48

167/1958 privind prescripţia extinctivă. 1993. acesta a fost socotit de unii autori ca un termen procedural de decădere (V. Bucureşti.. 2000. Argonaut. 14. Ed.. vol. Ed. Ionaşcu A. I. Poenaru E. 8/1986. Bucureşti.. Drept civil. cit.. Iaşi. 1998. 167/1958. . 1999. Ed. 1969. 2002. Ed. 8. Care este actul normativ ce o reglementează? 3. Persoana fizică. p. Şansa. 61 În literatura juridică. All Beck. civ. Persoana juridică. partea care a pierdut termenul fiind repusă în situaţia anterioară depăşirii. considerându-se că nu a pierdut dreptul la acţiune sau la executare silită. Drept civil român. Ed.. 3. Ed. 303). perioada scursă înainte de intervenirea cauzei de repunere în termen şi perioada cât a durat cauza de repunere în termen nefiind luate în calcul. 11. 12. Ed. Partea generală. după o astfel de încheiere judecătorească va curge un nou termen de prescripţie extinctivă cu aceeaşi durată ca cel iniţial. Ed. 83. 10. 1993. 15.. Partea generală.. 1119/1996. Ed. Ed. 6. Teoria generală. Beleiu Gh. Tratat de drept civil. 2002.depăşirea culpabilă a termenului de acceptare a moştenirii60. Bucureşti. Introducere în dreptul civil. 49 . Universul Juridic.. Pop T. Partea generală. Cosmovici P.. Persoanele. 50-54) şi de alţi autori ca un termen de prescripţie extinctivă (Gh. p. Introducere în dreptul civil. Bucureşti. 19 alin. Apetrei I. All Beck. All Beck.. Partea generală. Bucureşti.. Lumina Lex. în Revista Română de Drept nr. Efectele repunerii în temen: Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are ca efect ştergerea consecinţelor depăşirii termenului de prescripţie extinctivă. 4. 1967. 93/1985 a Trib.eroarea de drept invocată de titularul dreptului la acţiune. nr. Junimea. Dogaru I. în Culegere de practică judiciară civilă 1993-1998. Codul civil. conform art. Ionaşcu T. Drept civil. Beleiu. Ed. Codul de procedură civilă. Manual de drept civil. 2 din Decretul nr. Bucureşti. Ed. Drept civil.absenţa sau aglomerarea cu probleme a conducătorului persoanei juridice sau a juristului ei. 1998. Partea generală.M. Rauschi Şt.. De ce legiuitorul a instituit această sancţiune civilă? 60 Curtea de Apel Bucureşti. Andrei Petru P. Astfel. 5. Popa Gh. Iaşi. p. M. Persoanele. Termenul de repunere în termen: Cererea de repunere în termenul de prescripţie extinctivă se formulează în termen de o lună de la încetarea cauzei care justifică depăşirea termenului de prescripţie61. . jud. Drept civil român. Bibliografie: 1. All Beck. 13. Academiei. Rauschi Şt. Subiectele dreptului civil. Lupan E. Elementele dreptului civil. Definiţi prescripţia extinctivă. 2003.. nr. Întrebări de evaluare: 1. Drept civil. Cluj-Napoca. Ungureanu O. op. Persoana fizică. dec. Teoria generală.. Academiei. 9. Pentru aceasta este necesară o încheiere motivată de admitere a cererii de repunere în termen de către instanţă. Bucureşti. Ankarom. Iaşi. Introducere în dreptul civil.. Drept civil. nota II la dec.. 2. Decretul nr. Boroi G. Teoria generală.. Ciobanu. 1998. 7. 2.

Care sunt cauzele de repunere în termen a prescripţiei extinctive? 24. În cât timp de la încetarea cauzei de suspendare îşi poate valorifica titularul dreptul la acţiune? 22. Care sunt cauzele de întrerupere a prescripţiei extinctive? 19. Drepturile de creanţă sunt. cunoscută şi sub denumirea de uzucapiune? 6. de regulă. Ce efect are suspendarea asupra cursului prescripţiei extinctive? 20. dreptul material la acţiune sau dreptul procesual la acţiune? 5. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe zile? 14. prescriptibile sau imprescriptibile? 7. Care sunt cauzele de suspendare a prescripţiei extinctive? 21. de Luni până Vineri. Când se împlineşte un termen de o lună care începe să curgă pe 31 ianuarie? 16. Există termene de prescripţie extinctivă pe ore? 13.4. Drepturile reale sunt. de regulă. mai există o posibilitate de depunere a acţiunii în termen? 17. Ce se pierde prin prescripţia extinctivă: dreptul subiectiv civil. Drepturile nepatrimoniale sunt. Repunerea în termen operează de drept sau numai prin intermediul instanţei de judecată? PARTEA a II-a 50 . între orele 9 şi 13) pentru a depune o acţiune în instanţă. Daţi exemple de termene speciale. prescriptibile sau imprescriptibile? 8. Care este termenul pentru a solicita repunerea în termen? 25. Dacă un avocat a depăşit programul judecătorului de serviciu (stabilit. 11. prescriptibile sau imprescriptibile? 9. Care sunt termenele generale de prescripţie extinctivă şi pentru ce fel de acţiuni sunt aplicabile? 10. Ce efect are întreruperea asupra cursului prescripţiei extinctive? 18. de regulă. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe luni sau pe ani? 15. de regulă? Cunoaşteţi excepţii de la această regulă? 12. care se prescrie în ziua următoare. Prescripţia extinctivă înseamnă acelaşi lucru cu prescripţia achizitivă. de regulă. Ce efect are repunerea în termen asupra cursului prescripţiei extinctive? 23. Când începe să curgă termenul de prescripţie extinctivă.

. la viaţă intimă. însemnând masca pe care o purta actorul în tragedia antică şi semnificând rolul pe care îl are omul în viaţa socială62. REGLEMENTAREA. I. în condiţiile legii. Apetrei. . Personalitatea juridică reprezintă calitatea pe care o are o fiinţă umană de a fi subiectul unui raport juridic civil63. 8/31.drepturi privind integritatea fizică şi morală a persoanei (dreptul la viată.1954.drepturi care individualizează persoana în cadrul familiei sau societăţii (dreptul la nume. 65 Publicat în B. Constituţia Romaniei. Este reglementată de Decretul nr. 31/195465. Of. Termenul de persoană provine din latinescul persona. la sănătate. Următoarele categorii de drepturi fac parte din conţinutul capacităţii de folosinţă: . nr. În epoca sclavagistă. Orice persoană fizică poate figura ca subiect într-un raport juridic. la stare civilă). la domiciliu. Andrei. conţinutul şi sfârşitul ei. fiind consideraţi obiecte grăitoare. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului nr. .drepturile personalităţii (dreptul la propria imagine. 32/31. 221. având capacitate civilă. CONŢINUTUL ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice reprezintă acea parte componentă a capacităţii civile constând în aptitudinea generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii. la integritate fizică şi morală). op. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice64.01. 63 51 . cit. Codul civil. figurând ca subiect activ sau pasiv într-un raport juridic civil. legea stabilind începutul. nr. Of. Codul familiei.PERSOANA FIZICĂ CAPITOLUL I CAPACITATEA DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Prin persoana fizică se înţelege orice fiinţă umană.. Conţinutul capacităţii de folosinţă este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor civile pe care le poate avea persoana fizică în cadrul raporturilor juridice civile. 62 P. care cuprinde două elemente: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu. legalitate.01. de inventator). p. SECŢIUNEA I NOŢIUNEA.1954. sclavii nu aveau personalitate juridică. Caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă sunt următoarele: 1. Decretul nr. Codul penal şi numeroase alte acte normative. la secretul convorbirilor telefonice şi al corespondenţei). titulară de drepturi subiective şi de obligaţii civile. 64 Publicat în B.drepturi asupra creaţiei intelectuale sau artistice (dreptul de autor.

minorul de 16 ani nu poate dispune prin testament în favoarea tutorelui. potrivit art. conform art. nici administratorii privind bunurile din averea încredinţată îngrijirii lor.. 1308 C. . nici total. fam.2.tutorele nu poate fi adjudecatar de bunuri din averea celui pus sub tutela sa. 4. pentru că nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă. dacă nu sunt rude cu testatorul. 810 C. 3 C. conform art. în cursul unei călătorii.de dreptul familiei. 133 alin. civ. egalitate.minorul de 16 ani poate dispune prin testament numai de o jumătate din averea sa. a căror soluţionare este de competenţa tribunalului judetean în a cărui circumscripţie teritorială îşi execită funcţia sau profesia. civ. civ.vânzarea între soţi nu este permisă. b) îngrădiri cu caracter de ocrotire: . 1307 C. potrivit art.de drept civil. adică în mod excepţional şi temporar... precum pedeapsa penală accesorie a interzicerii unor drepturi (dreptul de a alege şi de a fi ales. potrivit art. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. fiind recunoscută tuturor persoanelor fizice. potrivit art. 807 C. .. 5. după cum norma juridică încălcată ocroteşte un interes general sau personal. drepturile părinteşti. inalienabilitate.ofiţerii de nave nu pot primi legate făcute pe navă. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile. nici parţial.medicii şi farmaciştii nu pot primi donaţii sau legate de la persoanele pe care le-au tratat în boala de care acestea au decedat. SECŢIUNEA II ÎNCEPUTUL CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 52 .. 6. 883 C. 809 C. nici mandatarii privind bunurile pe care ei sunt însarcinaţi să le vândă. dreptul de a fi tutore sau curator) sau măsuri de siguranţă luate împotriva persoanelor care au comis fapte penale (interdicţia de a se afla într-o anumită localitate). fiind o aptitudine generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii civile. . precum nedemnitatea succesorală şi excluderea de la succesiune a moştenitorilor care au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de omor sau tentativă de omor asupra persoanei care a lăsat moştenirea şi a celor care nu l-au denunţat pe autorul omorului acesteia.de natură penală. civ. .minorul nu poate sa facă donaţii sau să garanteze obligaţia altuia. precum decăderea din drepturile părinteşti sau îndepărtarea de la tutelă. . civ.. . 1309 C. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de folosinţă sunt nule absolut. generalitate. dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura celeia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii. civ. nici funcţionnarii publici privind bunurile statului care se vând prin ei. în cazul în care părinţii sau tutorele sunt neglijenţi ori abuzivi faţă de cei aflaţi în ocrotirea lor. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil. conform art. conform art. .judecătorii. civ. procurorii şi avocaţii nu pot cumpăra drepturi litigioase. Există două categorii de îngrădiri aduse capacităţii de folosinţă: a) îngrădiri cu caracter de sancţiune: . intangibilitate. Sancţiunea pentru nerespectarea acestor interdicţii este nulitatea absolută sau relativă. . .. 3. universalitate. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de folosinţă.

op. conform art. de regulă. 7 alin. timpul cuprins între a 300-a şi a 180-a zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiei. 2 din Decretul nr. nu şi obligaţii66. 1 din Decretul nr. 31/1954. 3. când aceasta dobândeşte calitatea de subiect de drept. mai sus amintite. cit. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice încetează. În cazul morţii clinice. Capacitatea anticipată de folosinţă a persoanei fizice are importanţă practică în cazul în care tatăl copilului conceput. 31/1954. drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţie. accidente sau catastrofe naturale. Din momentul constatării morţii biologice se poate păşi la prelevarea şi transplantul de organe umane67. încetează căsătoria şi obligaţiile personale. a revenirii la viaţă a persoanei. Moartea fizic constatată prin certificat de deces Conform art. 31/1954. deşi din punct de vedere juridic ea există. dacă se va naşte viu. nu există posibilitatea stabilirii prin constatare directă (examinarea cadavrului) a decesului persoanei. din acest moment se deschide succesiunea. Înlăturarea acestei incertitudini se face prin declararea judecătorească a morţii persoanei dispărute. caz în care aerul lipseşte din plămânii săi. în anumite situaţii (război. Andrei.. potrivit art. deoarece acest copil îl va moşteni (sub beneficiu de inventar. legea a instituit prezumţia absolută a timpului legal al concepţiei. deoarece el poate dobândi doar drepturi. odată cu moartea ei fizic constatată de un medic prin certficat medical constatator al morţii.1. dar în mod excepţional există posibilitatea reanimării. De asemenea. 232. 36-43 din Decretul nr. p. 7 alin. Prin verificarea existenţei aerului în plămânii copilului se determină dacă acesta s-a născut viu şi a murit ulterior. Ca o excepţie. ca regulă. această procedură are aceleaşi efecte ca şi constatarea directă a decesului. urmat de actul şi certificatul de deces întocmite de către ofiţerul de stare civilă. însemnând faptul că copilul conceput se socoteşte născut atunci când este vorba de drepturile sale.2. De asemenea. Pentru determinarea perioadei în care copilul a fost conceput. 32/1954. cu condiţia ca el să se nască viu (nu şi viabil) şi să dobândească doar drepturi. Moartea biologică constă în încetarea cu desăvârşire a vieţii prin oprirea pulsaţiilor creierului. 61 C. SECŢIUNEA III ÎNCETAREA CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 3.. nu şi obligaţii). dar nenăscut încă. Apetrei. având drept consecinţă încetarea capacităţii de folosinţă. 31/1954 şi art. 1 din Decretul nr. 53 . capacitatea de folosinţă a persoanei fizice începe. decedează. 67 P. 7 alin. S-a prevăzut o perioadă minimă de 180 de zile (6 luni) şi una maximă de 300 de zile (10 luni) ca limite ale concepţiei şi un interval de 121 de zile (4 luni) în care se situează momentul concepţiei. iar un copil este considerat ca născut din căsătorie sau din afara căsătoriei. cunoscut fiind faptul că celula nervoasă este prima care se descompune. persoana prezintă toate simptomele morţii.Potrivit art. fam. Astfel. Declararea judecătorească a morţii Conform art. 16-21 din Decretul nr. de la data naşterii persoanei. Sfârşitul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice coincide cu data morţii stabilită prin hotărâre judecătorească. neştiindu-se cu exactitate dacă se mai află în viaţă sau nu. Există două feluri de declarare judecătorească a morţii: 66 Această excepţie este exprimată în adagiul din dreptul roman infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur. I. dispariţia îndelungată fără nici o ştire a persoanei). sau s-a născut mort.

Declararea judecătorească a dispariţiei Condiţii: 1. Persoana dispărută (pârâtul) va fi citată la ultimul domiciliu. 54 . crezându-se că ea nu mai este în viaţă. în mod obligatoriu. c) faza ulterioară judecăţii. instanţa comunică această hotărâre autorităţii tutelare pentru a se institui curatela. Probele se administrează în faţa instanţei. fără declararea judecătorească a dispariţiei. declararea judecătorească a morţii. B. pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. copii. 19 din Decretul nr. Procedura de soluţionare a cererii de declarare judecătorească a dispariţiei parcurge următoarele trei etape: a) faza prealabilă judecăţii are drept scop culegerea de informaţii cu privire la persoana dispărută şi luarea unor măsuri de conservare a bunurilor ei. Aşadar. din oficiu) şi se depune la instanţa pe raza căreia a avut ultimul domiciliu persoana dispărută. a anului calendaristic cunoscut. După 45 de zile de la afişarea cererii. iar dacă a avut un madatar general. Preşedintele instanţei care primeşte cererea dispune. iar pentru administrarea bunurilor acestuia se poate lua măsura numirii unui curator. 2. hotărârea de declarare a dispariţiei nu produce nici o modificare privind capacitatea de folosinţă a persoanei dispărute. de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă trebuie să fi trecut un an. cu invitaţia ca persoanele ce pot da informaţii să le comunice organelor de cercetare sau instanţei. pentru copiii persoanei dispărute se poate lua măsura numirii unui tutore. să se facă cercetări privind persoana dispărută şi afişarea cererii la ultimul domiciliu al dispărutului şi la primărie. care se păstrează. 31/1954. declararea judecătorească a morţii. Dacă dispărutul posedă bunuri. Totuşi. Cererea de declarare a dispariţiei poate fi formulată de orice persoană interesată (soţ. care se defăşoară după regulile prevăzute de Codul de procedură civilă. 2. reprezentând excepţia. Procedura declarării judecătoreşti a morţii cuprinde două faze: A. Dacă nu se poate stabili data ultimelor ştiri. va fi citată şi la domiciliul acesteia. Efectele hotărârii de declarare a dispariţiei: Persoana este considerată dispărută. precedată sau nu de declararea judecătorească a dispariţiei. singurul efect constând în îndeplinirea primei condiţii de fond pentru declararea judecătorească a morţii. dacă nu se poate stabili nici luna. persoana trebuie să lipsească de la domiciliu. privind situaţii de fapt. a procurorului. potrivit art. deci socotită încă în viaţă. creditori. această dată va fi considerată ca fiind ultima zi a lunii sau. care poate fi atacată prin căi ordinare sau extraordinare de atac. rude. în care hotărârea de declarare a dispariţiei rămasă definitivă se va afişa timp de 30 de zile la uşa instanţei şi la primăria ultimului domiciliu al celui dispărut.1. A. declararea judecătorească a morţii. precedată de declararea judecătorească a dispariţiei. preşedintele instanţei va fixa un termen de judecată. citând părţile. Cele două condiţii. prin organele primăriei şi ale poliţiei. procurorul. în vederea administrării averii dispărutului. reprezentând regula. b) faza judecăţii proriu-zise. declararea judecătorească a dispariţiei. însă nu decedată. cu participarea celui care a formulat cererea (reclamantul) şi. apoi aceasta deliberează şi pronunţă hotărârea. Dacă persoana dispărută posedă bunuri. preşedintele instanţei va sesiza autoritatea tutelară care va lua măsura numirii unui curator pentru administrarea bunurilor.

În cazul în care s-a instituit tutela minorului şi curatela pentru bunurile dispărutului. Dacă soţul supravieţiutor s-a recăsătorit. . Împrejurarea excepţională se va proba cu orice mijloc de probă. fiind o situaţie de fapt.în funcţie de data morţii stabilită în hotărâre se va determina calitatea copiilor născuţi între timp ca fiind copii din căsătorie sau din afara ei. naufragiu. . ea se va socoti de la sfârşitul lunii sau al anului ultimelor ştiri.se deschide succesiunea celui declarat mort. Efectele hotărârii declarative de moarte: . B. Data morţii stabilită de instanţă în cuprinsul hotărârii nu se confundă cu data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii.persoana a dispărut în cursul unei împrejurări care îndreptăţeşte a se presupune decesul (ex. 2) neprecedată de declararea judecătorească a dispariţiei – excepţia Condiţii: . . uzufruct. 41 din Decretul nr.să existe o hotărâre judecătorească de declarare a dispariţiei. deoarece aceasta din urmă nu are efecte asupra capacităţii de folosinţă a persoanei.să fi trecut cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă. neexistând un certificat constatator al morţii. cu cele trei etape. . 32/1954. respectiv de 1 an. iar dacă aceasta nu se poate stabili cu precizie. de la data stabilită în hotărâre. şi abitaţie se sting pe data morţii dispărutului. Rectificarea datei morţii: Dacă ulterior rămânerii definitive a hotărârii se ivesc probe din care rezultă că data morţii este alta decât cea stabilită în hotărâre se poate solicita instanţei care a emis-o 55 . Hotărârea definitivă de declarare a morţii se comunică serviciului de stare civilă de la locul naşterii persoanei declarate moartă. dar cu efect retroactiv. Instanţa de judecată stabileşte şi data morţii. Cel în cauză este considerat mort după ce hotărârea a rămas definitivă.înceteaza capacitatea de folosinţa a persoanei fizice şi calitatea acesteia de subiect de drept. care va înregistra decesul şi va elibera certificatul de deces.de la data afişării hotărârii de declarare a dispariţiei să fi trecut 6 luni. ca şi cele rezultate din acte juridice intuitu personae (ex. . Condiţii: . Dacă data ultimelor ştiri nu poate fi stabilită exact. cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă şi nu va mai fi socotit bigam. încetarea acestor măsuri are loc la cererea persoanei reapărute forulată către autoritatea tutelară. ea considerându-se a fi în viaţă. Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii.: război. Bunurile dobândite până la data morţii rămân bunuri comune ale soţilor.: contractul de mandat). Declararea judecătorească a morţii 1) precedată de declararea judecătorească a dispariţiei . nu este necesară o hotărâre judecătorească de anulare a hotărârii de declarare a dispariţiei. în funcţie de tipul de declarare judecătorească a morţii aplicabil. accident aviatic). conform art. .să fi trecut cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă.încetează căsătoria la data morţii stabilită în hotărâre.regula Declararea judecătorească a morţii poate fi cerută de orice persoană interesată. iar cele dobândite ulterior vor fi bunuri proprii ale soţului supravieţiutor.drepturile de uz.Dacă persoana declarată dispărută reapare. . data morţii va fi ultima zi a termenului de 4 ani. Procedura de declarare judecătorească a morţii: Este aceeaşi ca şi pentru declararea dispariţiei.

catastrofă aeriană). Hotărârea de anulare a declarării morţii se comunică serviciului de stare civilă care a înregistrat moartea. Subiectele dreptului civil. acesta fiind obligat să facă rectificarea în registrul de stare civilă. până când soţul va promova acţiunea în tăgada paternităţii. conform art. persoana trebuie să existe în momentul deschiderii succesiunii. ele sunt socotite că au murit deodată. Judecata se face de urgenţă. aflată în viaţă) şi procurorul pot cere anularea hotărârii de declarare a morţii. Instanţa modifică hotărârea şi o comunică pe cea nouă serviciului de stare civilă. dar a născut un copil în lipsa soţului. 31/1954. 18 alin. de la subdobânditorii bunurilor succesorale cu titlu gratuit (indiferent de buna sau reaua-credinţă) şi de la subdobânditorii cu titlu oneros de rea-credinţă. Efectele hotărârii judecătoreşti de anulare a declararii morţii sunt următoarele: . Cererea de anulare este imprescriptibilă şi se adresează instanţei care a pronunţat hotărârea. .rectificare datei morţii. 21 din Decretul nr. fără a se putea stabili daca una a supravieţiut celeilalte. deoarece pentru a succede.. Doar subdobânditorii cu titlu oneros de bună-credinţă nu sunt obligaţi la restituirea bunurilor. Ed.: cutremur. cu citarea părţilor şi a procurorului. nu comune. . în acelaşi moment. 20 din Decretul nr. cu citarea părţilor şi cu participarea obligatorie a procurorului. iar data deschiderii succesiunii va fi aceeaşi pentru toţi.dacă soţul supravieţuitor s-a recăsătorit. conform art. care o va judeca de urgenţă.cel declarat mort este considerat că a fost întotdeauna în viaţă. fără fructe. Introducere în dreptul civil.bunurile dobândite de celălalt soţ în timpul dispariţiei sunt bunuri proprii. Bibliografie: 1. Comorienţii: Sunt persoane care au decedat în aceeaşi împrejurare. . potrivit art. Drept civil român. Bucureşti. Dacă mai multe persoane cu vocaţie succesorală reciprocă (rude) au murit în aceeaşi împrejurare extraordinară (ex. succesiunea fiecăruia cuvenindu-se persoanelor îndreptăţite existente la acea dată. Anularea hotărârii de declarare a morţii: Dacă cel declarat judecătoreşte mort este în viaţă şi reapare sau se descoperă actul de deces fizic constatat. Beleiu Gh. Efectele rectificării datei morţii se produc asupra drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale. 31/1954. care va rectifica data morţii în registrul de stare civilă. care se vor reconsidera în raport cu noua dată. spre deosebire de moştenitorii de reacredinţă). cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă. 2003. orice persoană interesată (în special persoana în cauză. naufragiu.cel declarat mort poate cere înapoierea bunurilor sale de la moştenitorii săi (cei de bună-credinţă vor restitui doar bunul. acesta va fi considerat copil din căsătorie.dacă soţia nu s-a recăsătorit. şi nu se moştenesc între ele. prima căsătorie considerându-se desfăcută pe data încheierii noii căsătorii. 3 din Decretul nr. 56 . acţiunea nefiind supusă prescripţiei extinctive. redobândind capacitatea de folosinţă în mod retroactiv. 31/1954. Universul Juridic. Importanţa acestora constă în stabilirea momentului morţii din punct de vedere succesoral. . fără a se putea stabili care dintre ele a decedat mai înainte.

Când începe capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 6. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii precedată de declararea judecătorească a dispariţiei? 13. Explicaţi noţiunea de comorienţi şi prezentaţi importanţa lor practică. 31/1954. Drept civil. Andrei Petru P. Persoanele. Iaşi. All Beck. Bucureşti.. Poenaru E. 4. Care sunt efectele hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii? 16. Ed. 15. 6. 57 .. Când încetează capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 9. 8. Popa Gh. Teoria generală.2. Ankarom. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a dispariţiei? 11. 8. Teoria generală. având în vedere ca soţul din prima căsătorie declarat judecătoreşte mort a reapărut? 21. Decretul nr. cum trebuie să se procedeze pentru a-şi redobândi calitatea de subiect de drept? 18. Partea generală. Partea generală. În ce situaţie se recurge la declararea judecătorească a morţii? 10. Drept civil. Ed. Apetrei I. Dacă persoana declarată judecătoreşte moartă reapare.. Rauschi Şt. 2002.. Codul civil.. Dacă între timp soţul supravieţuitor s-a recăsătorit. Ce efect are hotărârea judecătorească de declarare a dispariţiei? Dacă persoana dispărută reapare. Bucureşti. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice? 4. 1998. care dintre căsătorii rămâne valabilă. Decretul nr. Întrebări de evaluare: 1. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei fizice? Ce condiţii trebuie îndeplinite? 7. Persoana fizică. 3. Rauschi Şt. Ed. 2002. 5. cum trebuie să se procedeze? 12.. Persoana fizică. Boroi G. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii fără declararea judecătorească a dispariţiei? 14. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. 7. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului nr. 2. Prezentaţi exemple de îngrădiri legale ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. Iaşi. Drept civil. Prezentaţi prezumţia timpului legal al concepţiei. Persoanele. Persoana juridică. Junimea. 5. All Beck. Drept civil. Ce persoane sunt scutite de înapoierea bunurilor succesorale după apariţia persoanei declarate judecătoreşte moartă? 20.. Ce efecte are hotărârea de anulare a declararii judecătoreşti a morţii? 19. 2000. Prezentaţi procedura de declarare judecătoreasă a morţii. Ed. Cum se procedează pentru a rectifica data morţii? Ce efecte are o hotărâre de rectificare a datei morţii? 17. Definiţi capacitatea de folosinţă a persoanei fizice. În ce acte normative este reglementată capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 3.

58 .

Actele acestora se încheie de reprezentanţii lor legali – părinţi sau tutore. art. 25 din Decretul nr. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de exerciţiu sunt nule absolut. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. 5. Se prezumă că persoanele cu capacitate deplină de exerciţiu au discernământ. 124. la ridicarea interdicţiei judecătoreşti. generalitate. 807. Totuşi. 2. 105.2. civ.147 C. intangibilitate. fiind o aptitudine a persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile civile.: cumpărarea de rechizite sau dulciuri). conţinutul şi sfârşitul ei. art. Pentru a încheia acte juridice. însă nu au experienţă juridică. şi art. pentru că nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de exerciţiu. Lipsa capacităţii de exerciţiu încetează la împlinirea vârstei de 14 ani pentru minori. 32/1954. deoarece există posibilitatea ca o persoană cu capacitate de exerciţiu să nu aibă temporar discernământ (în caz de beţie. 5. hipnoză ori somnambulism) sau ca o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu (interzişii judecătoreşti) să aibă perioade de luciditate. SECŢIUNEA II TIPURI DE CAPACITATE DE EXERCIŢIU 2. Capacitatea de exerciţiu restrânsă 59 . prin încheierea oricăror acte juridice civile. încheind acte juridice civile. legalitate. legea stabilind începutul. Lipsa capacităţii de exerciţiu Minorii cu vârsta sub 14 ani şi interzişii judecătoreşti (debili şi alienaţi mintali puşi sub interdicţie judecătorească) nu au capacitate de exerciţiu. 8-11 din Decretul nr.. persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu pot încheia singure acte de conservare (ex. 4. şi cele fără capacitate de exerciţiu nu au discernământ. egalitate. 31/1954. Caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu: 1. întreruperea prescripţiei sau înscrierea ipotecii) şi acte mărunte (ex. cele cu capacitate restrânsă de exerciţiu au discernământ. prin moartea persoanei sau declararea judecătorească a morţii.CAPITOLUL II CAPACITATEA DE EXERCIŢIU A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NOŢIUNEA. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de exerciţiu. nici parţial. persoana trebuie să aibă discernământ. 3. 4. Este reglementată de art. adică aptitudinea de a înţelege semnificaţia şi consecinţele juridice ale actelor încheiate. nici total.: somaţia. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil. REGLEMENTAREA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE EXERCIŢIU Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice reprezintă o parte a capacităţii civile care constă în aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. inalienabilitate. Însă discernământul nu trebuie confundat cu capacitatea de exerciţiu.1. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile. fam. 950-952 C.133. 2.

sunt actele de administrare. dacă se anulează căsătoria. pentru femeia minoră care se căsătoreşte.3. ca regulă. Boroi. 2) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. prin moartea lui sau declararea judecătorească a morţii sale. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. actele încheiate cu tutorele său ori cu soţul. fără asistenţă juridică. încheind personal şi singur orice acte juridice civile permise de lege. op. păstrează capacitatea de exerciţiu deplină dobândită. aceasta reprezintă aptitudinea de a încheia orice fel de acte juridice (de conservare. fratii sau surorile tutorelui. Rauschi ş. pp. minorul poate face o recunoaştere de paternitate şi minora poate promova acţiunea în stabilirea paternităţii copiluilui. poate încheia acte de administrare a patrimoniului nelezionare şi. Capacitatea de exerciţiu restrânsă încetează prin împlinirea vârstei de 18 ani. Cu 68 Gh.. distingem între patru categorii de acte juridice68: 1) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal şi singur sunt actele de conservare şi actele mărunte. poate dispune prin testament de jumătate din bunurile sale. 60 . însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui dată pentru fiecare act în parte. Beleiu. ca o excepţie. minorii pot încheia singuri contract de muncă de la vârsta de 16 ani. op. G. el poate înstrăina în acest mod bunurile supuse stricăciunii şi cele nefolositoare pentru el şi poate închiria un imobil pentru o perioadă mai mică de 3 ani. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. 353-355. dacă a împlinit 16 ani. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu deplină. prin punerea minorului sub interdicţie. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânsă. dar cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui. De asemenea. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui şi cu încuviinţarea autorităţii tutelare sunt actele de dispoziţie (ex.Minorii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani au capacitate de exerciţiu restrânsă. pp. ipoteca. gajul.C. ruda în linie dreaptă. dacă au împlinit vârsta de 10 ani. De asemenea. a. el poate face depuneri la C. femeia minoră se poate căsători de la vârsta de 16 sau 15 ani. 4) acte interzise minorului cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani sunt donaţiile. cit. minorul poate cere singur autorităţii tutelare schimbarea felului învaţăturii şi locului ei şi poate cere singur în instanţă pensie de întreţinere de la părintele său. Ca excepţii de la regulile mai sus prezentate.. de administrare. de dispoziţie). 369-371. 3) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. acceptarea sau renunţarea la o succesiune). sau de la împlinirea vârstei de 16 sau chiar de 15 ani.: vânzarea. Căsătoria ei la vârsta de 15 ani se face cu aprobarea Preşedintelui Consiliului Judeţean şi cu avizul medicului.E. ei încheind actele lor juridice. Capacitatea de exerciţiu deplină începe la împlinirea vârstei de 18 ani. renunţarea la un drept. însă. Şt.. pot să îşi exprime consimţământul la adopţia lor. cit. garantarea obligatiei altuia. op. pot să îşi exprime părerea cu privire la care părinte doresc să stea după divorţ. Capacitatea de exerciţiu deplină Reprezintă aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. În cazul în care ea divorţează mai devreme de împlinirea vârstei de 18 ani. 2. şi dispune de aceste sume. cit. 241-243... o pierde şi revine la cea restrânsă de exerciţiu. pp. tranzacţia judiciară.

6. 2. Beleiu Gh. Drept civil. . Iaşi. 1998. Ca o consecinţa a anulării actului juridic. Ankarom. pp. P. 5.. Drept civil.excepţia actelor strict personale. Minorul care a indus în eroare cealaltă parte. Ed. Nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare de ocrotitorul legal şi. Rauschi Şt.. pp.a. 2002. I. Iaşi. Anularea în instanţă a actului juridic poate fi cerută de către persoana ocrotită sau de către părinţii săi ori tutorele ei.actele juridice încheiate de persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu.. op.. 2002. Codul familiei. Drept civil. op. 372-375. Persoanele. Persoanele. Ed. Subiectele dreptului civil. 331-332... Capacitatea de exerciţiu deplină încetează prin decesul persoanei sau declararea judecătorească a morţii sale. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice.actelor juridice încheiate de persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Decretul nr. Minorii sunt obligaţi să înapoieze ce au primit. dar fără încuviinţarea autorităţii tutelare. Bibliografie: 1. 7. Întrebări de evaluare: 69 G. Bucureşti. cit. cit. 2000. Partea generală. Ed. 3. acesta este lipsit de efecte în mod retroactiv. Drept civil. dar nu mai mult de 18 luni de la data încheierii actului juridic. Partea generală. Drept civil român. 4. 243244...actele juridice încheiate de reprezentantul legal fără încuviinţarea autorităţii tutelare. Ed. Popa Gh. Teoria generală. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. persoana fizică poate încheia acte juridice şi prin madatar (reprezentant convenţional). . Andrei Petru P. Bucureşti. în termen de 3 ani de la data cănd ocrotitorul legal a cunoscut cauza anulării. Teoria generală. Bucureşti. pp. 32/1954. Rauschi Şt. prezentându-i-se acesteia ca un major. Junimea. Apetrei I. Şt.. 61 . All Beck. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Poenaru E. 9. Decretul nr. . Universul Juridic. de către autoritatea tutelară. Codul civil. numai în măsura în care s-au îmbogăţit. Persoana fizică. 8. Boroi. Rauschi ş.. Persoana fizică. prin punerea sub interdicţie a persoanei sau în cazul anulării căsătoriei femeii minore. părţile fiind obligate să îşi restituie reciproc prestaţiile efectuate. Introducere în dreptul civil. SECŢIUNEA III SANCŢIUNEA APLICABILĂ NERESPECTARII REGULILOR PRIVIND CAPACITATEA DE EXERCIŢIU Nulitatea relativă este sancţiunea care se aplică următoarelor acte juridice69: . cit. Ed. nu mai are dreptul să ceară anularea actului pentru lipsa capacităţii depline de exerciţiu..actele juridice încheiate de persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă.Apetrei. Andrei. op. Boroi G. 2003. Persoana juridică. dacă este necesar.. All Beck.

persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 11. Definiţi capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice. Ce acte juridice pot încheia. Ce acte juridice pot încheia. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice? 4. Care este sancţiunea aplicabilă pentru actele juridice încheiate cu nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 62 . 2. Ce persoane nu au capacitate de exerciţiu? Cum se încheie actele juridice ale acestor persoane? 6. Ce persoane au capacitate deplină de exerciţiu? De la ce vârstă se dobândeşte această capacitate. persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 10. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. În ce acte normative este reglementată capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 3. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu? 8. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 9. ca o excepţie de la regula generală? 5. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. dar şi a autorităţii tutelare.1. Ce persoane au capacitate de exerciţiu retrânsă? Cum încheie aceste persoane actele juridice? 7.

numele tatălui sau al mamei pentru copiii din afara căsătoriei. în principiu. nefiind transmisibile. dacă a fost victima unei fapte prin care s-a adus o atingere acestor atribute.sunt inalienabile. însemnând că toate persoanele sunt obligate să se abţină de a aduce vreo atingere lor. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice71. CARACTERELE JURIDICE ŞI OCROTIREA ATRIBUTELOR DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE Prin identificarea persoanei fizice se înţelege individualizarea persoanei în cadrul raporturilor juridice civile. Potrivit art. nu pot fi exercitate prin reprezentare. ele sunt drepturi personale nepatrimoniale. pentru înlăturarea ei. domiciliul şi starea civilă. .sunt imprescriptibile extinctiv şi achizitiv. Atributele de identificare a persoanei fizice prezintă următoarele caractere juridice: . atributele de identificare ale persoanei fizice sunt ocrotite. astfel încât titularul unui astfel de drept. .2003. prenomen . . 63 . aparţinând oricărei persoane fizice în parte.constituie atât drepturi.sunt universale. 70 71 P. nu se pierd prin nefolosire şi. cât şi obligaţii. dar şi plata unor despăgubiri băneşti pentru daune morale. iar în sens restrâns – numele de familie. În ce priveşte natura juridică a acestora. 256.CAPITOLUL III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NATURA JURIDICĂ. SECŢIUNEA II NUMELE 2. .. oricât timp ar trece.sunt drepturi absolute. Noţiune. pentru că se nasc odată cu naşterea persoanei şi încetează la moartea ei. În sens larg. Principalele atribute de identificare a persoanei fizice sunt numele. nr. p.1. 54-56 din Decretul nr. prin nume se înţelege numele de familie şi prenumele. Termenul de nume provine din latinescul nomen . Codul familiei şi Ordonanţa de Guvern nr. Numele româneşti provin de la meserii. Numele este reglementat de Decretul nr. romanii folosind trei nume. Andrei. localităţi. Of. 68/02. nu-l poate dobândi.însemnând prenume şi cognomen . restabilirea dreptului şi repararea daunelor materiale suferite. orice persoană fiind obligată să aibă un nume. oricât timp o persoană ar folosi numele alteia. op. cit. 31/1954. 31/1954. reglementare. un domiciliu şi o stare civilă. . poate promova o acţiune în instanţă împotriva autorului faptei ilicite.însemnând poreclă.însemnând nume de familie.sunt drepturi personale. caractere juridice Numele reprezintă cuvântul sau totalitatea cuvintelor prin care se desemnează şi se identifică o persoană fizică în familie şi în societate70.02. Legiuitorul a instituit ca mijloc de contrângere a pârâtului la executarea hotărârii judecătoreşti (constând într-un fapt personal al lui) plata unei amenzi pe fiecare zi de întârziere în folosul statului. pentru că. Publicată în M.

atunci copilul va păstra acest nume (adică numele de familie al mamei din momentul naşterii copilului). ca urmare a stabilirii filiaţiei unui copil înregistrat ca având părinţi necunoscuţi Numele de familie al acestui copil se va modifica. dar instanţa poate dispune modificarea numelui de familie al copilului. este un drept personal. în principiu. la înregistrarea naşterii. 64 . Dacă filiaţia a fost stabilită prin recunoaştere voluntară şi simultană de ambii părinţi. 2 alin. după cum se învoiesc părinţii. Dacă ei nu au un nume comun. 4. iar dacă adopţia este făcută de doi soţi. 4. Pentru copilul găsit. numele de familie al acestuia va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia (de regulă. Modificarea numelui de familie: a) ca efect al schimbării stării civile a persoanei 1. Numele de familie Numele de familie are drept scop identificarea unei persoane fizice în societate. atribuindu-i numele părintelui faţă de care s-a stabilit ulterior filiaţia. 6. numele de familie şi prenumele acestuia se stabileşte de către primăria localităţii în raza căreia a fost găsit. 41/2003. este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. dacă mama are un nume de familie comun cu al soţului. Dobândirea numelui de familie: Numele de familie se dobândeşte prin filiaţie. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. ai cărui părinţi nu au putut fi identificaţi. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. conform art. fam. Pentru copilul din afara căsătoriei. 2. în funcţie de înţelegerea lor. nr. Dacă părinţii nu au un nume comun (fiecare şia păstrat numele anterior la încheierea căsătoriei). format din nume de familie şi prenume. prin dispoziţia primarului. mama). este un drept absolut. dar. 3. este inalienabil. În caz de neînţelegere între aceştia. care poate fi numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite. este un drept legal. ca urmare a admiterii acţiunii în tăgada paternităţii copilului din căsătorie Dacă mama nu are un nume de familie comun cu al soţului. după cum el este un copil din căsătorie sau din afara căsătoriei. şi dacă ulterior se stabileşte filiatia şi faţă de celălalt părinte. 2. este un tot unitary. persoana adoptată va purta numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite.2. copilul dobândeşte numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. 62 C. ca urmare a stabilirii filiaţiei copilului din afara căsătoriei Numele de familie al acestui copil va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia. este un drept universal.G. persoana adoptată va dobândi numele de familie comun al acestora. instanţa va putea încuviinţa copilului să poarte numele acestuia. ca urmare a încuviinţării adopţiei Persoana adoptată dobândeşte numele de familie al adoptatorului. copilul va lua numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. În caz de neînţelegere între aceştia. 3 din O. copilul va purta numele mamei dinainte de căsătorie. 3. 7. 2. copilul din căsătorie preluând numele de familie comun al părinţilor săi. 5. conform art.Numele are următoarele caractere juridice: 1.

398-399. 9.: numele este format din expresii indecente sau ridicole). dosarul se trimite spre soluţionare la Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean. nulităţii sau anulării adopţiei În aceste situaţii. prin decizie administrativă. 7. nr.: renumele profesional dobândit). Cererea se publică în extras. Chiar dacă unul dintre soţi nu este de acord cu aceasta. pentru motive temeinice. pe cheltuiala solicitantului. Cererea poate fi formulată de către cetăţenii majori români şi apatrizi. ca urmare a desfacerii căsătoriei (divorţul) Dacă soţii nu au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei.să ia ca nume comun numele lor de familie reunite. Schimbarea numelui minorului se poate face odată cu cel al părinţilor ori ulterior. Aceasta trebuie motivată şi însoţită de o serie de acte (ex. Motivele temeinice pentru care se poate încuviinţa schimbarea numelui de familie pe cale administrativă sunt enumerate în art. instanţa poate încuviinţa ca adoptatul să păstreze numele de familie dobândit prin adopţie. ..: copii legalizate de pe certificate de stare civilă). p. ca urmare a desfacerii. 3 lit. Totuşi. Apoi. în scris şi motivat. Dacă soţii au un nume de familie comun şi doar unul dintre ei doreşte să îşi schimbe numele de familie. orice persoană poate face opoziţie la această cerere. 65 . din raza teritorială a domiciliului solicitantului. acesta poate solicita revenirea la numele avut înainte de căsătorie. cererea se face de către părinţi sau de tutore. b) ca efect al modificării numelui de familie pe cale administrativă Schimbarea numelui de familie pe cale administrativă reprezintă înlocuirea. pentru motive temeinice (ex. Partea a III-a. În cazul în care soţii au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei. în mod separat. ca urmare a încetării căsătoriei (decesul soţului) După decesul soţului. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. are nevoie de consimţământul celuilalt soţ. Totuşi. printr-o cerere de schimbare a numelui pe cale administrativă..G. în cazul desfacerii adopţiei. Preşedintele Consiliului 72 Beleiu Gh. viitorii soţi au trei posibilităţi în ce priveşte numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei: . ca urmare a nulităţii sau anulării căsătoriei În această ipoteză fiecare dintre soţi revine la numele de familie avut înainte de căsătorie. pentru motive temeinice. foştii soţi se pot învoi ca soţul care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ să păstreze numele de familie dobândit prin căsătorie şi după divorţ. 6. cu aprobarea autorităţii tutelare. op. Cererea de schimbare a numelui se depune la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. În termen de 60 de zile. adoptatul revine la numele său de familie avut anterior adopţiei. la cerere. Procedura72 este reglementată de Ordonanţa de Guvern nr. b din O.să ia ca nume comun numele de familie unuia sau altuia dintre ei.5. depusă la Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. regula este că fiecare dintre ei revine la numele de familie avut înainte de căsătorie. 4 alin. instanţa poate încuviinţa soţului divorţat purtarea în continuare a numelui din căsătorie. divorţul nu produce nici o modificare în acest sens.să păstreze fiecare numele de familie avut înainte de căsătorie. 8. a numelui de familie cu un alt nume de familie. Pentru minor sau interzis judecătoresc. 41/2003. în mod excepţional. În termen de 30 de zile de la publicare. 4 din actul normativ aminit (ex. în Monitorul Oficial. cit. . soţul supravieţuitor va purta în continuare numele din căsatorie. ca urmare a încheierii căsătoriei La încheierea căsătoriei. Potrivit art.

Aceasta poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ. op. nu a putut formula opoziţia prevăzută de lege. dar şi o obligaţie. cit.a.Judeţean emite o dispoziţie de admitere sau de respingere a cererii.G. . Rauschi. 41/2003. în termen de 6 luni de la data admiterii cererii de schimbare a numelui. 41/2003. nr. 2.3. Dobândirea prenumelui: Prenumele se dobândeşte prin atribuire. Potrivit art. de către 73 Şt. 217. Efectele schimbării numelui se produc de la data înregistrării acestei menţiuni. După achitarea taxei. Dispoziţia de admitere a cererii se trimite înapoi la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local.este un drept personal şi absolut şi universal. c) ca urmare a retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne Conform art. Dovada schimării numelui se face cu dispoziţia de admitere a cererii şi cu certificatul de stare civilă eliberat pe baza ei. 2 din Legea nr. Dacă cererea este respinsă de primar. se înscriu menţiunile necesare pe marginea actelor de stare civilă. odată cu înregistrarea naşterii în registrul de stare civilă. solicitantul poate contesta această dispoziţie în instanţa de contencios administrativ. Are aceleaşi caractere juridice ca şi numele de familie: . nr. persoana al cărei nume de familie a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă sau cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea. dacă persoana în cauză face dovada că. Persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de retranscriere în limba maternă sau cu ortografia limbii materne formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de admitere a cererii. conform art. Dispoziţia de respingere a cererii se comunică solicitantului de către Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean. p. în termen de 10 zile de la emitere.reprezintă un drept. din motive obiective şi neimputabile ei..este inalienabil. pe baza declaraţiei celui care solicită înregistrarea naşterii (de regulă. 29/1990 privind contenciosul administrativ.. la rubricile care îl privesc pe titular şi la cele privind părinţii. prin menţiune pe aceste acte.este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv.ş. Pe baza aprobării lui. 20 din O.G. a numelui de familie retradus în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. . Cererea se depune la Serviciul de stare civilă şi se aprobă de către Primar. Prenumele Prenumele reprezintă cuvântul sau cuvintele care se adaugă la numele de familie. acest serviciu îi eliberează solicitantului o copie de pe decizia de admitere a cererii de schimbare a numelui de familie şi o transmite şi serviciului de stare civilă pentru a efectua modificările prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă şi pentru a elibera noi certificate de stare civilă. care va înştiinţa solicitantul şi îi va pune în vedere să achite taxa de timbru în termen de 90 de zile. 5 alin. . persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de schimbare a numelui de familie pe cale administrativă formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de schimbare a numelui. în scopul de a individualiza persoana în cadrul aceleiaşi familii şi (împreună cu numele de familie) în cadrul societăţii73. în termen de 30 de zile de la primirea unui răspuns la reclamaţia prealabilă adresată la Inspectoratul naţional pentru evidenţa persoanelor. în termen de 6 luni. 21 din O. 66 .

op.G. nr.4. 2. sub care îşi ascunde adevărata identitate şi care este folosită în mod notoriu la desfăşurarea unei anumite activităţi. P.: Petre Stănescu. dată de alte persoane unei anumite persoanepentru individualizarea acesteia. 2.. cu respectarea aceleiaşi proceduri ca cea prezentată în cazul numelui de familie. Dacă părinţii nu se înţeleg în privinţa prenumelui copilului lor. Pseudonimul este doar un drept. nu şi o obligaţie şi serveşte la individualizarea persoanei în raport cu activitatea sa profesională. zis Cuţitarul). 76 Publicată în M.1996. 315-318. 84/2001. Pseudonimul Pseudonimul reprezintă denumirea liber aleasă de o persoană.5. Nu este ocrotită de lege. Andrei.este un drept personal. este ocrotit de lege.6. Marilyn Monroe). alta decât numele său. Apetrei. în situaţia în care mai multe persoane au acelaşi nume de familie şi acelaşi prenume. Pentru schimbarea prenumelui unei persoane căsătorite pe cale administrativă nu este necesar consimţământul celuilalt soţ. dreptul la pseudonim este netransmisibil. Schimbarea prenumelui: Modificarea stării civile a persoanei fizice nu produce efecte asupra prenumelui. 67 . I. va hotărî autoritatea tutelară. pentru că nu pot exista două personae cu 74 75 P.. p. prenumele se atribuie de către primarul din localitatea unde a fost găsit. p. nr. Simpla sa folosire în mod public şi îndelungat este suficientă pentru a putea crea drepturi asupra lui. conform art. În cazul copiilor găsiţi. Totuşi. Porecla Porecla reprezintă o denumire deosebită de nume. 2. 275.părinţi). 237/30. Competenţa gestionării şi verificării atribuirii acestuia aparţine Serviciului public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local. Apetrei.: George Bacovia. Of. CNP-ul este util atunci când mai multe persoane au acelaşi nume de familie. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate76. iar persoana stânjenită în exercitarea dreptului la pseudonim se poate adresa instanţei. I. solicitând încetarea atingerii aduse. prenume şi iniţială a prenumelui tatălui şi prezintă aceleaşi caractere juridice ca şi numele şi două caractere specifice: . De asemenea. fiind folosită uneori în actele administrative sau de urmărire penală pentru identificarea unor persoane (ex. la care se adugă o cifră de control. Fiind un drept personal nepatrimonial. cit. astfel încât schimbarea prenumelui se poate face doar pe cale administrativă sau prin retranscrierea în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. fiind singurul mijloc de identificare pentru toate sistemele informatice ce cuprind date nominale privind persoana fizică. op. Andrei. pseudonimul trebuie ales astfel încât să nu fie identic cu numele sau pseudonimul altei persoane.09. cit. Codul numeric personal Codul numeric personal75 reprezintă un număr serial compus din 12 cifre. Iniţiala prenumelui tatălui se foloseşte pentru identificarea persoanei în practica administrativă. modificată prin O. 2 din Legea nr. Pentru copiii din afara căsătoriei se foloseşte iniţiala prenumelui mamei74. de obicei literare sau artistice (ex. 5 alin.

Tipuri de domiciliu Domiciliul este de următoarele tipuri: 77 Conform art. o folosire constantă şi îndelungată a locuinţei. constând în locul unde persoana fizică îşi are locuinţa statornică sau principală77. CNP-ul este preluat în cartea de identitate eliberată la împlinirea vârstei de 14 ani. stabilitate. Chiar dacă persoana are mai multe locuinţe statornice. inalienabil.3. domiciliul părinţilor sau locul de naştere al persoanei în cauză. . imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. în sensul că o persoană are acelaşi CNP în toate raporturile juridice. însemnând o statornicie. Caracterele juridice ale domiciliului Pe lângă caracterele juridice generale ale oricărui atribut de identificare a persoanei fizice (drept absolut. domiciliul va fi locuinţa principală.succesiunea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Importanţa domiciliului: . 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. unicitate. În cazul în care persoana nu are un domiciliu. Plecarea temporară de la domiciliu nu înseamnă schimbare lui (ex. De asemenea.1. domiciliul prezintă următoarele caractere juridice specifice: 1. 13-14 din Decretul nr. Noţiunea de domiciliu Domiciliul reprezintă un atribut de identificare în spaţiu a persoanei fizice. Este reglementată de art. CNP-ul se pierde ca efect al morţii persoanei sau declarării judecătoreşti a morţii sale ori ca efect al pierderii cetăţeniei române.în funcţie de acesta se determină competenţa instanţei de judecată (cea de la domiciliul pârâtului. Se atribuie de către ofiţerul de stare civilă doar cetăţenilor români în momentul naşterii. executarea unei pedepse privative de libertate. având în vedere că în Codul penal se pedepseşte infracţiunea de vagabondaj.este un drept unic. deoarece fiecare persoană poate avea un singur domiciliu. însemnând casa pe care o locuieşte o persoană. personal. . obligativitate. se va folosi ultimul domiciliu care figurează în cartea de identitate a persoanei. 31/1954. orice persoană fiind obligată să aibă un domiciliu. în lipsa acestuia. de regulă). 2.2. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice şi de Legea nr. În situaţia nomazilor. în permisul de conducere şi în paşaport. 3.încheierea căsătoriei se face la serviciul de stare civilă din raza teritorială a domiciliului sau reşedinţei unuia dintre viitorii soţi. Termenul de domiciliu provine de la latinescul domum colere. find preluat apoi în toate actele şi certificatele de stare civilă şi în Registrul de evidenţă a populaţiei. . 68 . 13 din Decretul nr. 3. .acelaşi CNP.actele de procedură se comunică la domiciliul persoanei citate. SECŢIUNEA III DOMICILIUL 3. universal).: delegarea sau detaşarea. 3. dispariţia persoanei). se va lua în considerare locul unde aceştia au avut vreodată domiciliul sau.

84/2001 privind înfiinţarea. 3. Of. nr. cu respectarea legii. domiciliul legal este la curatorul său. c. domiciliul legal al acestora se afla la custode sau curator. nr.2002. Pentru minor. din subordinea Consiliului Local. pentru a-şi desăvârşi învăţătura sau pregătirea profesională. modificată prin O. pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic. în caz de neînţelegere între părinţi instanţa luând o hotărâre. Pentru persoana dispărută. domiciliul legal reprezintă domiciliul stabilit de lege anumitor persoane.G. 372/2002. nr. Domiciliul ales este valabil doar pentru actul respectiv şi durează cât există actul principal. Dacă părinţii nu locuiesc împreună. domiciliul ales (convenţional) nu este un domiciliu propriu-zis. reprezentând regula. pentru intervalul de 15 zile în care persoana îşi schimbă domiciliul. în care să fie precizat noul domiciliu. în sensul că reclamantul nu mai are obligaţia să îl cheme pe pârât la instanţa de la domiciul real al acestuia. organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de evidenţa persoanelor78. domiciliul legal al minorului va fi la celălalt părinte. domiciliul real (de drept comun). 447/26. Pentru interzisul judecătoresc. ci în faţa instanţei de la domiciliul ales. Reşedinţa 78 Publicată în M. Autoritatea tutelară poate încuviinţa copilului în vârstă de peste 14 ani cererea de schimbare a locuinţei. Schimbarea domiciliului legal a unei persoane are loc odată cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei care realizează ocrotirea. constituie locul unde o persoană cu capacitate de exerciţiu deplină îşi stabileşte locuinţa statornică. dacă şi acesta este în aceeaşi situaţie. conform dispoziţiilor Legii nr. dispărut. În cazul moştenitorilor. Dacă părinţii sunt divorţaţi. ci o convenţie a părţilor prin care se modifică competenţa teritorială a instanţei în cazul unui litigiu. domiciliul legal este la părinţi sau tutore. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. domiciliul legal este la reprezentantul său legal. dacă a fost numit un custode sau un curator pentru conservarea şi administrarea bunurilor succesorale. declarat judecătoreşte mort. în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă. ales de comun acord. adică la părinţi sau tutore. Soţii vor avea un singur domiciliul real. Persoana care îşi schimbă domiciliul de drept comun este obligată ca. iar. să se prezinte la Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei.2001 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. de cele mai multe ori datorită faptului că se află sub ocrotirea altei persoane. b. Of.a. 544/01. publicată în M. sau cu orice mijloc de probă. domiciliul va fi la tutorele său ori la curatorul său (până la numirea turorelui). domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi căruia instanţa i-a încredinţat copilul spre creştere şi educare.09. după propria voinţă. 69 . decăzut din drepturile părinteşti sau interzis judecătoresc. pentru persoanele cu vârsta sub 14 ani. pentru persoanele în vârstă de peste 14 ani. În cazul în care unul dintre părinţi este decedat.3.06. Dovada domiciliului legal se face prin probarea situaţiei de persoană pentru care legea stabileşte un domiciliul legal şi prin probarea domiciliului de drept comun al persoanei care îl ocroteşte. şi cu cartea de identitate a părinţilor sau a reprezentantului legal. Dovada domiciliului de drept comun se face cu cartea de identitate.

79 80 C. durata de timp în care persoana trebuie să locuiască acolo este cuprinsă între 45 de zile şi 1 an. p.1997 de Departamentul pentru Administraţia Publică Locală şi de Ministerul de Interne. 29 şi 30 din Legea nr. 345.căsătoria se încheie la serviciul de stare civilă al localităţii de domiciliu sau reşedinţă a unuia dintre viitorii soţi. indiferent de durată. cit. Rauschi ş.Reşedinţa reprezintă locuinţa cu caracter temporar. Boroi. universalitate. Importanţa reşedinţei: . I. adică faptul de a purta numele ce corespunde stării civile pretinse. p. 1970. Dovada reşedinţei se face cu menţiunea înscrisă în acest sens pe cartea de identitate sau cu orice alt mijloc de probă. G. 418. 224. Ed. sexul. Aceasta poate fi în aceeaşi localitate sau în altă localitate ca cea de domiciliu. imprescriptibilitate). aleasă în mod liber de persoana fizică. aceeaşi în toate raporturile juridice la care participă. Pentru ca o locuinţă vremelnică să fie considerată reşedinţă.dacă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliul cunoscut. op. op. . divorţat)79. p. SECŢIUNEA IV STAREA CIVILĂ 4. vârsta.nomen. 282/11. inalienabilitate.1996.. în interes de serviciu sau la tratament ori odihnă pentru o perioadă cuprinsă între 45 şi 60 de zile. 81 Emisă la data de 13. Andrei.. 70 . personalitate. Dacă posesia de stat este confirmată de actele de stare civilă.11. Drept civil. domiciliul sau reşedinţa părţilor. Şt. cererea de chemare în judecată se face la instanţa reşedinţei sale din ţară. Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local înscriind o menţiune în acest sens pe cartea de identitate. persoanele internate în spital. Academiei. 293. însemnând că o persoană nu poate avea decât o singură stare civilă.. cadrele militare active care locuiesc în interes de serviciu în afara localităţii de domiciliu. nr. op. p. dacă persoana locuieşte în altă localitate decât cea de domiciliu mai mult de 45 de zile. Sunt exceptate de la această obligaţie persoanele care locuiesc în altă localitate decât cea de domiciliu. aceasta constituie o prezumţie absolută şi irefragabilă de existenţă legală a stării civile folosite. 82 P. Publicată în M. Of. Pe lângă caracterele juridice comune tuturor atributelor de identificare a persoanei fizice (legalitate. 105/1996. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă80 şi de Metodologia nr.cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă numele.a. . situaţia de adoptat. cuprinzând toate elementele (cu excepţia numelui şi a domiciliului) ce contribuie la determinarea calităţii de subiect de drept a omului (ex. căsătorit. Beleiu. cit. cit. Este reglementată de Legea nr. op. care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi domiciliu. Gh. Stătescu. cit.: locul naşterii. p. Bucureşti. Noţiuni generale despre starea civilă Starea civilă reprezintă un atribut de identificare a persoanei fizice în familie şi în societate.. elevii şi studenţii aflaţi în vacanţă.1. filiaţia. 1/1997 pentru aplicarea unitară a acesteia81. Declararea reşedinţei este obligatorie.10. Posesia de stat reprezintă folosirea în fapt a stării civile de către o persoană. 164. starea civlă are un caracter juridic specific – indivizibilitatea. conform art. Posesia de stat presupune întrunirea cumulativă a următoarelor trei elemente82: . Apetrei.. Efectul acesteia constă în prezumţia că persoana care foloseşte o stare civilă este şi titularul acesteia în realitate.

sunt personale.acţiuni în contestaţie de stat. care va întocmi actul de stare civilă. care au drept scop recunoaşterea. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă a) Reguli generale Înregistrările de stare civilă reprezintă totalitatea operaţiunilor juridice de consemnare în registrele de stare civilă a actelor şi faptelor de stare civilă efectuate de organele cu atribuţii de stare civilă. cit. conform art. Dacă naşterea.a. Apetrei. pp. 420-422. la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. acţiunile de stat pot fi: .: acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei). Acţiunile de stat prezintă următoarele caractere juridice: . 119/1996.acţiuni în modificare de stat. Aceste registre se întocmesc în două exemplare originale. În funcţie de obiectul lor. de căsătorie şi de deces. cit.înregistrări sub forma înscrierii prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă de naştere. 119/1996. 13 P. însă pentru viitor (ex. aceasta se va înregistra la autorităţile administraţiei publice locale a locului de coborâre sau debarcare.. iar cele date în ultima categorie de acţiuni produc efecte numai pentru viitor... dacă naşterea sau decesul unei persoane are loc în tren.: acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie). . Beleiu. adică faptul de a fi recunoscut în familie şi în public ca cel căruia îi aparţine starea civilă pretinsă.fama. Gh. I. pe o navă sau aeronavă. Acesta va înainta un extras de pe jurnalul de bord la sosirea în ţară. însă toate produc efecte şi faţă de terţi. neadmiţandu-se ştersături. pp.imprescriptibilitate. 225. Hotărârile judecătoreşti emise în primele două categorii de acţiuni de stat produc efecte retroactiv. La împlinirea a 30 de ani. el având calitatea de ofiţer de stare civilă. op. în condiţiile legii. căsătoria sau decesul unei persoane au loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara apelor teritoriale ale României. Aceste înregistrări se realizează în două feluri: . Registrele de stare civilă de naşteri.tractatus. Acţiunile de stat (de stare civilă) reprezintă acţiuni în justiţie privitoare la starea civilă a unei persoane. însemnând faptul de a fi tratat de cei apropiaţi ca fiind persoana căreia îi aparţine starea civilă pretinsă. op. unul păstrându-se la Primărie şi unul la Consiliul Judeţean. cit. care urmăresc recunoaşterea unei stări civile pe care persoana nu o posedă (ex. . . . acte de căsătorie şi acte de deces). . 71 . Rauschi ş. acestea se predau la Arhivele statului. 294-295. contestarea sau modificarea stării civile.inalienabilitate. Conform art. potrivit art.: acţiunea de divorţ)13.2. care contestă o anumită stare civilă şi urmăreşte înlocuirea ei cu alta reală (ex. Competente să înregistreze actele şi faptele de stare civilă sunt primăriile localităţilor pe raza cărora s-a produs actul sau faptul respectiv. op. care urmăresc modificarea stării civile existente şi reale.. neputând fi exercitate decât de titularul lor. 8 alin..înregistrare sub forma întocmirii actelor de stare civilă (acte de naştere. În mod excepţional. Şt. de căsătorii şi de decese sunt confecţionate din hârtie specială şi sunt completate cu o anumită cerneală de culoare neagră. Andrei. comandantul navei le va înregistra în jurnalul de bord. 4. eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare. 1 din Legea nr. p. prin căpitănia portului. 2 din Legea nr. în timpul unei călătorii în interiorul graniţelor ţării. .acţiuni în reclamaţie de stat. în principiu.

Declaraţia se semnează de ofiţerul de stare civilă şi de declarant. 3 din Legea nr. 1 din Legea nr. actul de naştere se întocmeşte numai în baza unei hotărâri judecătoreşti de înregistrare tardivă a naşterii. 44 din Legea nr. Înregistrarea naşterii Întocmirea actului de naştere se face de autoritatea administraţiei publice locale de la locul naşterii. 21 din Legea nr. deşi nu avea această calitate. dacă în acea localitate străină nu există astfel de reprezentanţi. eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare. potrivit art. 119/1996. care va întocmi actul de stare civilă. vecini ori personal medical. Declaraţia se face de părinţi sau de medic. conform art. care vor trimite în termen de 5 zile un extras de pe actul respectiv. cu excepţia cazului în care o persoană a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă. actul de naştere se întocmeşte în termen de 30 de zile de la data găsirii lor. în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară. 5 din Legea nr. 20 alin. acestea se pot înregistra la autorităţile locale străine competente. nava sau aeronava. 19 din Legea nr. 119/1996. În cazul în care declaraţia se face după 1 an de la naştere. 2. însă persoanele în cauză au fost de bună-credinţă. În baza art. 3 din Legea nr. Cetăţenii străini aflaţi în România pot cere autorităţilor române să înregistreze acte şi fapte de stare civilă intervenite pe teritoriul ţării noastre. 7 din Legea nr. 17 alin. 119/1996. şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României în străinătate şi comandanţii de nave şi aeronave. comandantul acesteia va consemna faptul în carnetul de drum. şi va înainta un extras de pe carnetul de drum la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. 72 . în cazul în care naşterea sau decesul unei persoane au loc pe o aeronavă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor României. de 3 zile pentru copilul născut mort şi de 24 de ore pentru copilul născut viu şi decedat ulterior (într-un interval de 15 zile de la naştere). după ce poliţia a făcut cercetări şi medicul legist a dat avizul său privind vârsta şi sexul copilului. potrivit art. 119/1996. conform art. b) Reguli speciale 1. 21 din Legea nr. 119/1996 în termen de 15 zile de la naştere pentru copilul născut viu. Înregistrarea stabilirii filiaţiei 84 Această situaţie este exprimată în adagiul latin error communis facit jus (eroarea comună creează dreptul). Actele şi faptele de stare civilă privoare la cetăţenii români aflaţi în străinătate se înregistrează de reprezentanţii diplomatici şi consulari ai României. 119/1996. Persoana care a găsit copilul trebuie să anunţe organele de poliţie în termen de 24 de ore. Dacă declaraţia de naştere a fost făcută între 15 zile şi 1 an de la naştere. în baza art. Potrivit art. 119/1996. Înregistrările se fac pe baza unei declaraţii făcute de persoana îndreptăţită sau din oficiu.8 alin. actul de naştere se întocmeşte pe baza aprobării primarului locului unde s-a produs naşterea. ca urmare a comunicărilor făcute de alte organe. Pentru copiii găsiţi. actele de stare civilă întocmite de o persoană necompetentă sunt nule absolut. prin Ministerul de Interne. căsătoriile pe o aeronavă nu sunt permise. 4 din Legea nr. competenţi să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă sunt primarii. necunoscându-i necompetenţa84. conform art. În baza art. rude. 119/1996. 119/1996. iar cetăţenii români vor solicita înregistrarea lor în registrul de stare civilă al localităţii de domiciliu. la misiunea diplomatică în România a statului străin. cu excepţia celor care au loc în timpul călătoriilor cu trenul. pe baza declaraţiei reprezentantului autorităţii administraţiei publice locale. În legislaţia noastră. însoţită de un proces-verbal întocmit de poliţie. medic şi reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale. conform art. 4-6 din Legea nr. 119/1996. 119/1996.

a din Legea nr. urmând a se elibera un nou certificat de naştere şi de căsătorie. g din Legea nr. căsătoria se înregistrează prin întocmirea actului de căsătorie de către autoritatea administraţiei publice locale de la locul unde se va oficia căsătoria. cu noul nume. 119/1996. în baza hotărârii comunicate de instanţă. 41 din Legea nr. 119/1996. 1 lit. se pot încuviinţa doar adopţii cu efecte depline. Ofiţerul de stare civilă poate încheia căsătoria între cetăţeni străini. filiaţia se înregistrează prin menţiune pe marginea actului de naştere. Decesul declarat prin hotărâre judecătorească se înregistrează din oficiu de Serviciul de stare civilă de la locul naşterii persoanei sau de la domiciliul ei. 17 alin. lit. 119/1996. din care rezultă că îndeplinesc condiţiile de fond cerute de legea lor naţională. Proba stării civile Starea civilă se dovedeşte cu actele de stare civilă şi cu certificatele de stare civilă. potrivit art. iar locul naşterii va fi cel unde se întocmeşte actul de naştere85. se întocmeşte un nou act de naştere pentru persoana adoptată. 26 alin. care sunt înscrisuri autentice întocmite în registre publice de un funcţionar numit ofiţer de stare civilă. 5. administratorul imobilului sau medic la serviciul de stare civilă de la locul decesului. 73 . rude. 44 alin. În cazul în care recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc ulterior naşterii. 4. f din Legea nr.Dacă recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc în momentul declarării naşterii. vecini. Înregistrarea divorţului Divorţul se înregistrează din oficiu prin menţiune pe marginea actului de căsătorie. în baza hotărârii de divorţ comunicată de instanţă serviciului de stare civilă. adică Serviciul de stare civilă de la domiciliul unuia dintre viitorii soţi. 27-33 din Legea nr. 6. 44 alin. Înregistrarea schimbării numelui de familie sau prenumelui pe cale administrativă Conform art.3. Înregistrarea decesului Potrivit art. dacă persoana solicitantă este căsătorită. 119/1996. se face prin menţiune pe marginea actului de naştere şi de căsătorie. 85 În prezent. pe baza declaraţiei de căsătorie a acestora depusă cu 10 zile înainte de oficierea căsătoriei. conform art. va face declaraţia de căsătorie în localitatea unde se află la serviciul de stare civilă. 119/1996. Dacă unul dintre viitorii soţi nu se află în acea localitate. 1 lit. 7. cele cu efecte restrânse nu se mai încheie. Înregistrarea adopţiei În baza hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei. dacă ei prezintă dovezi eliberate de misiunile diplomatice sau consulare ale ţărilor lor. declaraţia se face în termen de 48 de ore de la deces sau de la găsirea corpului. În caz de moarte violentă. filiaţia se consemnează în actul de naştere. în termen de 3 zile de la deces. 13-14 din Legea nr. în baza art. în baza art. şi în baza certificatului medical constatator al decesului. în baza dispoziţiei de admitere a cererii emise de Preşedintele Consilului Judeţean. 3. 119/1996. Acestea fac dovadă până la înscriere în fals pentru constatările directe ale funcţionarului şi până la proba contrară pentru declaraţiile părţilor. în baza unei declaraţii făcute de soţ. 119/1996. Înregistrarea căsătoriei În baza art. înregistrarea se poate face doar cu aprobarea Parchetului. 34-35 din Legea nr. potrivit art. se realizează prin întocmirea actului de deces. 119/1996. 1 şi 3 din Legea nr. Dacă decesul nu a fost declarat în termen. 44 alin. dacă este cazul. 2 din Legea nr. în care vor fi trecuţi ca fiind părinţi fireşti adoptatorii. 4. conform art. 119/1996.

Reconstituirea actelor de stare civilă se poate cere dacă registrele de stare civilă au fost distruse sau pierdute sau dacă actul s-a întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul şi extrasul de pe acest act. care se comunică solicitantului în termen de 10 zile. Ed. Junimea. 2000. Persoana juridică. nu s-a efectuat în registrele de stare civilă. Rectificarea şi completarea înregistrărilor efectuate în actele de stare civilă reprezintă îndreptarea unor greşeli de înregistrare sau împlinirea unor omisiuni la înregistrare privind acte de stare civilă. Drept civil. În mod excepţional.. Ed. 7. All Beck. conform art. Bibliografie: 1. Iaşi. Decretul nr. 119/1996. 54 din Legea nr. Universul Juridic. 4. Rauschi Şt. Introducere în dreptul civil. 4. Anularea. aceste operaţiuni se fac numai în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile... 2002. 119/1996. Teoria generală. Persoanele. 8. se pot folosi orice mijloace de probă pentru dovedirea stării civile. 9. prin dispoziţia primarului. Bucureşti. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. Ed.. dacă nu există registre de stare civilă ori acestea s-au pierdut ori distrus sau dacă s-a omis întocmirea actului de stare civilă. 5. All Beck. reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate face în baza unei cereri depusă la autoritatea administraţiei publice locale competentă să întocmească actul şi se soluţionează în termen de 30 de zile.în calitate de pârât. Ordonanţa de Guvern nr. 1998. Poenaru E. Subiectele dreptului civil. Popa Gh. 4. 119/1996. 2002... Legea nr.. Codul civil. 6.Pe marginea actului de naştere se înregistrează prin menţiune toate modificările apărute în starea sa civilă de-a lungul vieţii persoanei. Ed. 2003. modificarea. care va solicita poliţiei să facă cercetări şi va cita obligatoriu autoritatea administraţiei publice locale . Partea generală. Drept civil.5. Ankarom. Persoanele. 57-58 din Legea nr. Drept civil. Drept civil român. după ce poliţia a efectuat cercetări. Andrei Petru P. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. Anularea unui act de stare civilă are loc când înregistrarea s-a efectuat de o persoană necompetentă. 10. Bucureşti. 52 din Legea nr. Apetrei I. 119/1996. 53 din Legea nr. Ed. potrivit art. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. Boroi G. şi procurorul. Persoana fizică. Persoana fizică. potrivit art. Bucureşti. Beleiu Gh. Teoria generală. 3. Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă a fost omisă întocmirea lor. Legea nr. nu s-a efectuat cu respectarea modelelor prevăzute de lege sau când s-au înregistrat fapte şi acte care nu s-au produs.. Aceasta poate fi atacată la judecătorie. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Instanţa competentă este judecătoria de la domiciliul reclamantului. rectificarea şi completarea actelor de stare civilă Conform art. 16 din Legea nr. Partea generală. deşi a fost luat consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă.4. 119/1996. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă Conform art. 74 . Drept civil. 2. Rauschi Şt. deşi au fost depuse actele necesare întocmirii lor sau dacă întocmirea actului de căsătorie a fost omisă. Iaşi.

Care sunt atributele de identificare ale persoanei fizice? 2. Prezentaţi variantele de modificare a numelui de familie ca urmare a schimbării stării civile. Cum se înregistrează adopţia? 27. Expuneţi procedura retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. Cum se înregistrează divorţul? 26. 20. potrivit legii române? 22. pentru cel din afara căsătoriei. Definiţi domiciliul şi prezentaţi caracterele sale specifice. Pentru ce motive se poate solicita reconstituirea. Expuneţi procedura schimbării numelui de familie pe cale administrativă. 19. 5. respectiv pentru cel găsit? 4. Cum se dobândeşte numele de familie pentru copilul din căsătorie. Pentru ce motive se poate solicita anularea. Cum se înregistrează o naştere care a avut loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor ţării? 24. Ce înseamnă domiciliu real? Dar domiciliu ales? 12. 10. 8. Care este actul normativ ce reglementează schimbarea numelui pe cale administrativă? Pentru ce motive se admite aceasta? Care este organul competent să soluţioneze cererea? 6. Prezentaţi reguli generale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. Care sunt persoanele competente să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă? 23. 21. Daţi exemple de domiciliul legal. 3. Definiţi reşedinţa. Se poate oficia o căsătorie într-o aeronavă. 7. 13. Prezentaţi reguli speciale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. Definiţi posesia de stat şi prezentaţi elementele sale. 9.Întrebări de evaluare: 1. Care este actul normativ ce reglementează actele de stare civilă? 17. Definiţi acţiunile de stat şi prezentaţi clasificarea lor. Ce caracter juridic specific are starea civilă? 18. 25. respectiv întocmirea ulterioară a unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 75 . Când devine obligatorie declararea reşedinţei la organelle competente? 15. respectiv rectificarea unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 29. Prezentaţi caracterele juridice ale atributelor de identificare ale persoanei fizice. Definiţi starea civilă. 14. 16. Prezentati importanţa practică a domiciliului. Care sunt tipurile de domiciliu? 11. Cum se fave dovada stării civile? 28.

CAPITOLUL IV MIJLOACE DE OCROTIRE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I TUTELA 76 .

. felului îndeletnicirii. op. Caracterele juridice ale tutelei Caracterele juridice ale tutelei sunt următoarele: 1. conform art. . potrivit art. 2. tutela instituindu-se ori de câte ori atunci un minor este lipsit de ocrotire părintească din partea ambilor părinţi. fam. Stătescu.1 Noţiunea de tutelă Tutela reprezintă o sarcină gratuită şi obligatorie în virtutea căreia o persoană numită tutore este chemată să exercite drepturile şi îndatoririle părinteşti faţă de un copil minor. urmând ca ocrotirea părintească şi măsurile speciale de protecţie a copilului să fie prezentate la disciplina Dreptul familiei. cel numit tutore neputând refuza această sarcină. 3. şi de Legea nr.creşte sau educă 2 sau mai mulţi copii. personalitate. 557/23.este o femeie însărcinată sau mamă a unui copil mai mic de 8 ani. 2. 3.. obligaţiile tutorelui şi încetarea tutelei. în anii superiori de studiu. legalitate. cit. ţinând seama de munca depusă de tutore. 1.2004. fam. principiul exercitării tutelei în interesul exclusiv al minorului. Of. pentru că minorul nu are drepturi asupra bunurilor tutorelui şi nici acesta din urmă nu are drepturi asupra bunurilor minorului. 113-141 C. autoritatea tutelară. tutela şi măsurile speciale de protecţie a copilului.: . îndrumarea şi controlul autorităţii tutelare. necunoscuţi sau dispăruţi. creştere şi educare a copiilor minori. putând dispune în favoarea acestuia din urmă o remuneraţie care nu va depăşi 10 % din veniturile minorului. gratuitate. conform art. 121 C. legea stabilind cazurile de instituire. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului87. Gh. 4. puşi sub interdicţie ori decăzuţi din drepturile părinteşti. principiul generalităţii tutelei.dacă are vârsta de 60 ani. cu excepţia situaţiilor prevăzute în art.Mijloacele de ocrotire a minorului sunt ocrotirea părintească. Principiile tutelei Principiile tutelei sunt următoarele: 1. 2 C. infirmităţii. . 86 87 C. 1. . lipsit de ocrotire părintească86. fam. 368. 113 C. fam. Publicată în M. Dintre acestea vom prezenta tutela..06.. de numire a tutorelui. 118 alin. 4. cit. nr. principiul independenţei patrimoniale dintre minor şi tutore. 136 C. obligativitate.. . intrată în vigoare la 1 ianuarie 2005. tutela neputând fi exercitată prin reprezentant. fam. reprezentanţii acestei instituţii având dreptul să viziteze copiii la locuinţa lor şi să se informeze pe orice cale despre modul de îngrijire.nu poate îndeplini tutela datorită bolii. potrivit art. Beleiu. 281. deoarece aceştia sunt morţi sau declaraţi morţi. p. op. 1. 114 C. Acest mijloc juridic de ocrotire a copilului minor este reglementat de art. îndepărtării domiciliului de locul unde se află bunurile minorului sau din alte motive întemeiate. de starea materială a minorului şi a tutorelui. p.exercită o altă tutelă sau curatelă. 77 . fam.2. principiul exercitării tutelei sub supravegherea.3.

cu prilejul pronunţarii. administratorii şi locatarii casei în care locuieşte minorul. din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului. Schimbarea felului învăţăturii sau al pregătirii profesionale. este lipsit de dreptul de a alege şi de a fi ales. . cu prilejul deschiderii unei succesiuni.instanţele judecătoreşti. îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică. Orice persoană cu capacitate de exerciţiu şi o bună comportare în familie şi societate poate îndeplini sarcina de tutore. Conform art. autoritatea tutelară comunică în scris tutorelui numirea sa şi sarcinile care îi revin şi afişează decizia de numire la Primăria de la domiciliul minorului.cel care. . În mod provizoriu se poate numi un curator. Domiciliul minorului se afla la tutore. să încunoştinţeze autoritatea tutelară următoarele persoane: . prevede autoritatea tutelară ca organ competent în numirea tutorelui. fam. conform art. tutorele creşte minorul. de educarea. şi cel cu rele purtări. încă neabrogat expres (doar în mod tacit). un delegat al autorităţii tutelare va verifica la faţa locului toate bunurile minorului. cu prilejul înregistrării morţii unei persoane.cel care. Creanţele pe care le are minorul faţă de tutore.. fam. învăţătura şi pregătirea sa profesională.orice altă persoană. Numirea tutorelui se face de către instanţa judecătorească. conform art. .5. fiind preferabilă numirea unei rude. au obligaţia. nu se poate face decât cu încuviinţarea autorităţii tutelare. 122 C. 116 C. insituţiile de ocrotire.persoanele apropiate minorului. la propunerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi de Protecţie a Copilului. . în baza legii sau prin hotărâre judecătorească. fam. . Alegerea tutorelui se face în scopul ocrotirii intereselor minorului. în prezenţa tutorelui. 38-39 şi art. în termen de cel mult 5 zile de la data când află de existenţa unui minor lipsit de ocrotire părintească.minorul sau cel pus sub interdicţie. Atribuţiile tutorelui Atribuţiile tutorelui sunt următoarele: a) ocrotirea persoanei minorului Potrivit art. . pe care minorul le primea la data numirii tutorelui. o rudă în linie 78 . .persoana decăzută din drepturile părinteşti sau declarată incapabilă de a fi tutore. luării sau executării unor măsuri privative de libertate. fam. 117 C.. 1. Conform art. soţul. aflată în subordinea Consiliului Judeţean. deşi art. administrarea bunurilor minorului La deschiderea tutelei.. 119 C. 115 C. întocmind un inventar cu privire la acestea şi la creanţele minorului. potrivit legii speciale. .serviciul de stare civilă.1. Deschiderea tutelei minorului Conform art. fam. însă evaluarea acestuia revine autorităţii tutelare. 42 din Legea nr. nu ar putea îndeplini sarcina tutelei.4. a fost îndepărtat din aceasta.cel căruia i s-a restrâns exerciţiul unor drepturi politice sau civile.cel care. potrivit cu însuşirile lui. nu pot fi tutore următoarele persoane: .. exercitând o altă tutelă. b) ocrotirea patrimoniului minorului 1. 123 C. fam. . şi biroul notarial. procuratura şi poliţia. 272/2004. dacă numirea unui tutore necesită un timp mai îndelungat..organele administraţiei de stat.

La încetarea tutelei. de cealaltă parte. 127 C. Încetarea tutelei Încetarea tutelei poate să aibă loc din următoarele cauze: a) cauze care privesc minorul Tutela încetează la împlinirea vârstei de 18 ani a persoanei ocrotite. conform art. o dare de seamă asupra modului în care s-a îngrijit de persoana minorului şi de administrarea bunurilor sale. Însă. 133 C. de contracte de donaţie sau cele care garantează obligaţia altuia şi de acte juridice între el. Bunurile vor fi predate fostului minor. . fam.C.minorul de 10 ani îşi poate da consimţământul la adopţia sa. fam. Legea îi interzice tutorelui încheierea. necesare nevoilor întreţinerii acestuia.E. poate accepta o donaţie fără sarcini. autoritatea tutelară va da descărcare de gestiune tutorelui. 140 C. conform art. 126 C. Dacă aceste sume depăşesc nevoile întreţinerii lui şi administrării bunurilor sale. în termen ce 30 de zile. 131 C. 129 C. soţul. numai cu încuviinţarea autorităţii tutelare. fără încuviinţarea tutorelui. următoarele acte juridice: . potrivit art. verificarea socotelilor şi aprobarea lor. fam. 134 C.dreaptă sau fraţii şi surorile tutorelui pot fi plătite numai cu aprobarea autorităţii tutelare. vor fi depuse într-un cont separat la C. de o parte. Acest minor poate încheia singur. 1. 141 C. poate încheia un contract individual de muncă şi poate realiza singur acte de administrare şi de conservare. Tutorele poate încheia singur acte de conservare şi acte de administrare. autoritatea tutelară va cere Direcţiei judeţene a muncii şi protecţiei sociale să contribuie la întreţinerea lui. aceasta neînsemnând faptul că tutorele va fi exonerat de răspundere faţă de minor. potrivit art. dacă se constată ulterior că. fam. dar are nevoie de încuviinţarea prealabilă a tutorelui. moştenitorilor săi ori noului tutore. putând fi ridicate de tutore fără aprobarea prealabilă a autorităţii tutelare. El poate încheia acte de dispoziţie doar cu încuviinţarea tutorelui şi cu a autorităţii tutelare. fam. fam. conform art. din culpa sa. se depun într-un cont distinct la C.minorul de 16 ani poate dispune prin testament de jumătate din averea sa. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare anual. pe numele minorului. potrivit art. a pricinuit o pagubă acestuia. Minorul între 14-18 ani poate încheia singur acte juridice. o dare de seamă generală. soţul. fam. şi oricând este cerută. reprezentarea sau asistarea la încheierea actelor juridice civile În ce minorul cu vârsta sub 14 ani. şi minor. în cazul căsătoriei minorei de 16 ani. conform art. După predarea bunurilor. .minora de 16 ani se poate căsători. tutorele îl reprezintă în toate actele juridice civile. fam. sau dacă 79 . o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile acestuia. care se acoperă din veniturile bunurilor minorului sau din vânzarea bunurilor sale ori. Sumele rezultate din veniturile minorului. 2. Pe parcursul tutelei. pe numele minorului. el poate face acte de dispoziţie sau să permită plata creanţelor pe care le are faţă de minor. conform art. au reapărut sau li s-a ridicat sancţiunea decăderii din drepturile părinteşti ori interdicţia judecătorească. în lipsa acestora sau altor rude obligate la întreţinere.E. în numele minorului.6. Aceasta va stabili suma anuală necesară pentru întreţinerea minorului şi administrarea bunurilor sale. pe care le încheie în numele acestuia. în situaţia în care părinţii fireşti au fost identificaţi. de unde vor putea fi ridicate doar cu încuviinţarea autorităţii tutelare.C. în termen de 30 de zile de la sfârşitul anului calendaristic. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare. o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile sale.

ca o sancţiune. curatela permanentă. nu pot să-şi exercite drepturile şi să-şi apere interesele89. curatela provizorie.minorul moare.a. Şt. În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a îndatoririlor sale. instituită pe o durată nelimitată de timp (ex. cit.: curatela minorului până la numirea tutorelui). civ. în cadrul căreia curatorul este împuternicit să încheie un singur act (ex. 152-157 C. civil şi potrivit dreptului familiei88. în cazul săvârşirii unor fapte care constituie infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului sau punerea în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji. Apetrei. aceasta fiind o sancţiune specifică dreptului familiei. În funcţie de întinderea puterilor acordate curatorului: a. tutorele va răspunde administrativ. 80 . 998-999 C.: curatela alienatului mintal până la pronunţarea hotarării judecătoreşti de punere sub interdicţie). ş.. cu amendă contravenţională. care va avea câteva atribuţii în plus faţă de acesta. în cazul săvârşirii unor contravenţii. Tutorele va răspunde administrativ. op. Andrei. Este reglementată de art. II. a. deoarece tutorele răspunde pentru prejudiciile cauzate minorului sau terţilor prin fapta sa. op. pp. 1. I. fam. 374.. Răspunderea tutorelui Descărcarea de gestiune data tutorelui cu ocazia încetării tutelei nu îl absolvă pe acesta de răspunderea pentru pagubele pricinuite minorului. În caz de neglijenţă sau abuz asupra minorului. b. în cazul îndepărtării lui de la tutelă.2.378-380. op. chiar şi în cazul în care autoritatea tutelară a dat descărcare de gestiune. p. Asupra tutorelui operează răspunderea civilă patrimonială în baza art. Dacă minorul este pus sub interdicţie judecătorească.: curatela pentru bătrâni).. p.. 2. aflându-se în anumite situaţii speciale prevăzute de lege. pp. penal. 88 89 Gh. P. Rauschi. Noţiunea de curatelă Curatela reprezintă instituţia de drept civil prin care se realizează ocrotirea unor persoane fizice care. tutorele va fi îndepărtat de la tutelă. Rauschi ş. b) cauze care privesc tutorele Tutela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a tutorelui. op. cit. Şt.1.. în cadrul căreia curatorul este împuternicit să se ocupe de persoana şi patrimoniul unei persoane. b. În funcţie de durată: a. instituită pe o durată scurtă de timp (ex. încheind acte de conservare şi de administrare (ex. 255-256.: curatela pentru vânzarea unui imobil). precum neluarea măsurilor necesare pentru a-l împiedica pe minor de la fapte de vagabondaj. curatela generală. cerşetorie sau prostituţie. curatela specială. tutorele său va fi înlocuit cu un alt tutore. cit. Clasificarea curatelei I..7. SECŢIUNEA II CURATELA 2. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. Beleiu. cit. sau va răspunde penal. 271.

2 şi 153 C. Cazuri: 90 Şt. Curatela persoanelor incapabile Acest tip de curatelă urmează regulile de la tutelă şi se instituie pentru ocrotirea unor persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. op. Acţiunile moştenitorului beneficiar împotriva moştenirii se vor intenta împotriva unui curator. 152 lit. 816 C. potrivit art. când acceptă o donaţie. curatela persoanelor capabile (propriu. care deşi capabile. 81 . I. căruia îi va încredinţa bunurile succesorale spre păstrare. fam. conform art. Cazuri (prevăzute de art. să ia măsurile necesare în situaţii a căror rezolvare nu suferă amânare. potrivit art. curatela persoanelor incapabile (specială). instituită. conform art. 72 din Legea nr.3. civ. conservare şi administrare. destinată ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. 5. 388-389. 6. de regulă. 152 lit. Rauschi. fam. curatela persoanelor în vârstă. nici prin reprezentant. insituita atunci când o persoană este obligată să lipsească. curatela persoanei care lipseşte de la domiciliu. respectiv de reclamant şi pârât.a C. conform art. 152 C. d C. curatela succesiunii acceptate sub beneficiu de inventar90.): 1. nici personal. care nu ştie să scrie. cit. conform art. Curatela se instituie cu consimţământul persoanei ocrotite şi nu are nici un efect asupra capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză. fără a lăsa un mandatar general. în prezenţa unui curator. 4. 2. p. despre care nu se mai ştie nimic şi care nu a lăsat un madatar general.4. când datorită bolii sau din alte motive. deşi capabilă. 152 lit. 2. o persoana. În funcţie capacitatea persoanelor aflate sub curatelă: a. notarul desemnând un curator destinat ocrotirii intereselor moştenitorilor... nu poate. destinată ocrotirii persoanelor cu capacitate deplină de exerciţiu aflate în situaţii speciale. fam. curatela surdomutului. potrivit art. op. 2. până la împărţirea moştenirii.zisă). pp. 19 din Decretul nr. de proprietar al moştenirii şi terţ faţă de aceasta. curatela pentru cazuri urgente. potrivit art. e C.III. b. datorită situaţiei speciale în care se află. Andrei. 152 lit. b C. 36/1995 a notarilor publici. bolnave fizic sau infirme. 7. însă aflate în imposibilitate de a-şi apăra singure interesele şi de a-şi administra patrimoniul. fam. 32/1954. 3. aceste persoane nu pot să-şi numească un reprezentant sau un madatar general. după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de declarare a dispariţiei. curatela persoanei dispărute. din împrejurări străine de vionţa sa. atunci când există pericolul înstrăinării sau pierderii bunurilor succesorale. Apetrei. P. 154 alin. curatela instituită în cazul procedurii succesorale notariale.. cit. fam. instituită de notar când există un singur moştenitor minor sau interzis judecătoresc care întruneşte în persoana sa două calităţi. Din motive temeinice. fam. curatorul ţinând provizoriu locul părinţilor sau al tutorelui. vreme îndelungată de la domiciliu. 275. Curatela persoanelor capabile Acest tip de curatelă se instituie pentru ocrotirea unor persoane cu capacitate deplină de exerciţiu. nu pot. să-şi administreze personal bunurile şi să-şi apere mulţumitor interesele.

potrivit art. care are dreptul de a-l revoca oricând. sau. fam. dacă bolnavul se însănătoşeşte sau dacă persoana dispărută a reapărut. de regulă după 3 ani de la numire. numirea curatorului se face de autoritatea tutelară din raza teritorială a domiciliului minorului. fam. 82 . ca o sancţiune. Instituirea curatelei Curatela se poate institui. b) cauze care privesc curatorul Curatela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a curatorului. a rudelor.8. curatela instituită pentru minorul lipsit de ocrotire părintească. Cu excepţia curatorului unei succesiuni numit de notar. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. până la numirea tutorelui. cu deosebirea că. 4. se vor aplica toate regulile expuse la tutelă cu privire la numirea curatorului.. ci numai acte de conservare şi de administrare. se vor aplica regulile de la contractul de mandat. în acest caz. când au încetat cauzele care au determinat instituirea ei. curatela instituită pentru minor sau interzis judecătoresc.5. b) în situaţia curatelei persoanelor incapabile. 156 C.1.: în materie succesorală. curatela instituită pentru debilul şi alienatul mintal. la cererea celui care urmează a fi reprezentat. a tutorelui sau a celor arătaţi în art. de autoritatea tutelară. 1 C. curatorul nu poate încheia acte de dispoziţie.. cu păstrarea în continuare a răspunderii acestuia faţă de pagubele provocate persoanei reprezentate prin adminstrarea patrimoniului. când la moştenire vin în concurs soţul supravieţuitor şi copilul minor al defunctului). în cursul procesului de punere sub interdicţie judecătorească. respectiv a interzisului judecătoresc. curatela instituită în caz de interese contrare între părinţii sau tutore şi minor sau interzis judecătoresc (ex. potrivit art. 2. 155 alin. Atribuţiile curatorului Atribuţiile curatorului sunt următoarele: a) în situaţia curatelei persoanelor capabile. 3. 2. în cazul în care părinţii sau tutorele nu-şi pot îndeplini temporar atribuţiile.6. în cazul îndepărtării lui de la curatelă. obţinând descărcare de gestiune de la autoritatea tutelară care l-a numit. curatorul reprezentând persoana în limitele puterilor încredinţate de cel reprezentat.. 3. Încetarea curatelei Curatela poate înceta din următoarele cauze: a) cauze care privesc persoana ocrotită Curatela încetează dacă persoana ocrotită moare.. Răspunderea curatorului Curatorul trebuie să clarifice socotelile curatelei. 115 C. fam. din oficiu. conform art. 2. 154 alin. 1 C. a soţului său. până la numirea tutorelui. ori din voinţa persoanei reprezentate sau a celei care a solicitat curatela. 2. fam. atribuţiile sale (referitoare la administrarea bunurilor – inventar şi dări de seamă) şi răspunderea sa.7.

Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1. 3. fam. instituţiile de ocrotire sau orice altă persoană. 376. inteligenţa mai redusă. fam. 2 C. persoanele apropiate. Pot fi puşi sub interdicţie judecătorească atât majorii. ori dacă starea de sănătate a acestuia nu permite. Procedura punerii sub interdicţie cuprinde o fază necontradictorie. procurorul. La proces este obligatorie participarea procurorului. fam. imposibilitatea persoanei de a se îngriji singură de interesele sale. bolnavul psihic în cauză. op.. 83 . 3. şi de o anumită gravitate. instanţa emite o hotărâre judecătorească de admitere sau de respingere a cererii de punere sub interdicţie. a judecăţii propriu-zise. serviciul de stare civilă. 142 alin. 1 C. p. notarul. 30-35 din Decretul nr. 91 Gh. şi o fază contradictorie. administraţia publică. instanţa este obligată să asculte bolnavul psihic la sediul său.tribunalul din raza domiciliului bolnavului psihic. expuse în art. instanţa. boli psihice permanente. 142-151 C. Dacă aceste două reguli nu sunt respectate. În sfârşit. indiferent de scurtele momente de luciditate. Organul competent să soluţioneze cererea este instanţa judecătorească . 30-35 din Decretul nr. dacă este necesar. surdomuţenia. dispune internarea bolnavului psihic pentru maximum 6 săptămâni. cit. alienaţie sau debilitate mintală. locatarii sau administratorul blocului. 32/1954. 143 C. 32/1954. care este obligat să facă cercetări cu privire la starea de sănătare a persoanei în cauză. conform art. hotărârea instanţei este nulă absolut.SECŢIUNEA III INTERDICŢIA JUDECĂTOREASCĂ 3.1. Beleiu. lipsa discernământului. În prima fază. potrivit art. având ca efect pierderea capacităţii de exerciţiu şi instituirea tutelei91. În cea de-a doua fază. bătrâneţea.2. instanţa sesizează autoritatea tutelară pentru numirea unui curator provizoriu. cât şi minorii alienaţi sau debili mintali. viaţa dezordonată sau tulburările psihice uşoare. Procedura punerii sub interdicţie Cererea de punere sub interdicţie poate fi formulată de autoritatea tutelară.3. 2. Noţiunea de interdicţie judecătorească Interdicţia judecătorească reprezintă ansamblul de măsuri de ocrotire de drept civil dispuse de instanţa judecătorească pentru persoanele lipsite de discernământ din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale. şi de art. Este reglementată de art. să obţină avizul comisiei de medici specialişti şi părerea medicului din spital. Acestea nu se confunda cu starea de beţie. instanţa fixează termen de judecată şi dispune citarea părţilor. 144 alin. comunică cererea procurorului. prealabilă judecăţii. fam. poliţia. 3. Apoi. potrivit art. la domiciliul acestuia sau la spitalul unde este internat.

272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.4. Persoana fizică. Partea generală. Drept civil. 6. Teoria generală. Teoria generală. Ed. tutela încetează. 144 alin. Persoana fizică. 2 şi art. căsătorie. Bucureşti. All Beck. Dumitrache V. Introducere în dreptul civil. Boroi G. dar. Drept civil. 2002. Persoanele. Poenaru E. poate accepta donaţii şi moşteniri.În cazul în care cererea este admisă de instanţă. nu mai poate exercita drepturile părinteşti. Ed. Iaşi. 3. Apetrei I. Dacă persoana în cauză a devenit majoră. Partea generală. Persoanele. Bibliografie: 1.. acte mărunte. nelimitată în timp. poate promova acţiunea în tăgada paternităţii şi acţiunea de divorţ.. 2000. Bucureşti. Dreptul familiei. hotărârea se comunică la locul de naştere al bolnavului psihic pentru a fi înregistrată în registrul special al instanţei. 3. potrivit vârstei persoanei din momentul rămânerii definitive a hotărârii. Junimea. tutela Ca urmare a punerii sub interdicţie judecătorească a bolnavului psihic. în principiu. Ankarom. Rauschi Şt. în plus. 2005. Cererea de ridicare a interdicţiei se poate formula de aceleaşi persoane care pot să ceară instituirea acesteia. 1998. 84 . Hageanu C. 2. contract de muncă. dacă aceasta este posibilă. Hotărârea instanţei produce efecte faţă de persoana în cauză de la data rămânerii definitive şi faţă de terţi de la data transcrierii hotărârii în registrul special al instanţei de la locul de naştere al acesteia. nu mai poate face donaţii. 2003...4. Ed. Ed. în momentele de luciditate. Efectul hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de ridicare a interdicţiei constă în recăpătarea capacităţii de exerciţiu. Drept civil.. 4. are sarcina de a-i grăbi vindecarea. 2. ea poate încheia acte de conservare.. nu poate avea calitatea de expert. 3. procedura fiind identică. Subiectele dreptului civil. Ed. pentru terţi. testament. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească Efectele punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1. şi de a-i îmbunătăţi viaţa. Bucureşti. adopţie. pentru părţi. 145-146 C. fam. 5. Persoana juridică. lipsa capacităţii de exerciţiu Persoana pusă sub interdicţie judecătorească pierde capacitatea de exerciţiu. martor sau tutore şi nu răspunde pentru faptele sale. Andrei Petru P.. All Beck. conform art.. Beleiu Gh. Drept civil. Rauschi Şt. Popa Gh.. la autoritatea tutelară pentru numirea unui tutore şi la medicul şef al localităţii de domiciliu pentru instituirea supravegherii medicale. dacă persoana în cauză s-a însănătoşit. Ed. Tutela este. Legea nr. Universul Juridic. poate recunoaşte un copil... astfel încât nu mai poate încheia acte de administrare şi de dispoziţie. Totuşi. All Beck. care are aceleaşi atribuţii ca şi tutorele minorului. domiciliul acestuia va fi la tutore. Bacaci Al. şi din momentul înregistrării la registrul special al instanţei de la locul naşterii acesteia. întrebuinţând bunurile şi veniturile interzisului judecătoresc pentru îngrijirea acestuia. Încetarea interdicţiei judecătoreşti Interdicţia judecătorească încetează la moartea bolnavului psihic sau prin ridicarea interdicţiei în baza unei noi hotărâri judecătoreşti. 7. Bucureşti. Iaşi. 2002. Drept civil român. şi.

atrag nulitatea hotărârii instanţei? 17. Care sunt efectele punerii sub interdicţie judecătorească? 18. 85 . Cine numeşte tutorele? 10. Ce atribuţii are în plus tutorele interzisului judecătoresc faţă de tutorele minorului? 19. 28. 4. 15. Prezentaţi procedura punerii sub interdicţie judecătorească. tutorele mai este responsabil pentru pagubele cauzate patrimoniului minorului? 13. În ce situaţii este necesară numirea unui curator? 23. Cine numeşte curatorul? 24.8. Curatela persoanelor capabile semnifică pierderea sau nu a capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză? 26. Când este necesară numirea unui tutore pentru minor? 3. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor capabile? 25. care. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. Întrebări de evaluare: 1. Măsura punerii sub interdicţie judecătorească poate fi sau nu ridicată? 20. Decretul nr. 32/1954. Definiţi interdicţia judecătorească. Definiţi tutela. Tutorele este sau nu remunerat pentru munca depusă în îngrijirea minorului? 6. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. Curatela persoanelor capabile se instituie cu sau fără consimţământul persoanei în cauză? 27. Definiţi curatela. 14. dacă nu sunt respectaţi. După ce primeşte descărcare de gestiune. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor incapabile? 29. Cine poate fi tutore? 8.Care este organul competent să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie? 16. 9. 2. Cine suportă cheltuielile de întreţinere a minorului? 7. Cum poate încheia minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani actele de dispoziţie? 12. În ce situaţii prevăzute de lege în mod excepţional se poate refuza tutela? 5. 21. Enumeraţi caracterele juridice ale tutelei. Ce persoane nu pot fi tutore? 9. Care sunt atribuţiile tutorelui privind patrimoniul minorului? 11. Ce tipuri de curatelă cunoaşteţi? 22. Codul familiei. Care are sunt paşii obligatorii de urmat în faza contradictorie a procedurii.

PARTEA a III-a PERSOANA JURIDICĂ 86 .

Beleiu.1. 7. Tribunalele. stabilite prin actul de constituire. ministerele. societăţi comerciale cu capital de stat. primăriile). 1. regii autonome. format dintr-o grupare de oameni. statul. prefecturile). Rauschi. unităţile administrative-teritoriale (comune. cit. o organizare de sine-stătătoare. nr. 5. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile93.G. instituţii de stat din învăţământ. distinct de cel al persoanelor fizice care alcătuiesc persoana juridică. şi care defineşte întinderea capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. Este reglementată în Decretul nr. 10. administrator). organele de conducere ale persoanei juridice sunt adunarea generală. Şt. Publicată în M. cit. sănătate. 8. organele puterii judecătoreşti (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 433. societăţile agricole. op. p.SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERSOANA JURIDICĂ 1. 31/1990 a societăţilor comerciale şi O. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. cultură. Categorii de persoane juridice Sunt persoane juridice următoarele: 1. 4. patronatele. în acord cu interesele generale. judeţe) şi autorităţile administraţiei publice locale (consiliul local. care.2. nr. Legea nr. organele puterii legislative (Senatul şi Camera Deputaţilor). consiliul de administraţie. 2. 1. 92 93 Gh. Noţiunea de persoană juridică Persoana juridică reprezintă subiectul colectiv de drept civil. oraşe. 9. Elementele constitutive ale persoanei juridice Conform art.. Acesta constă în totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (activul şi pasivul) care au ca titular persoana juridică şi permite acesteia să participe în nume propriu la raporturile juridice şi să îşi asume o răspundere de sine-stătătoare. cooperativele şi uniunile lor. societăţile comerciale. un patrimoniu propriu. Of. ştiinţă etc. directorul (preşedinte. 31/1954. partidele politice. care reprezintă în fapt obiectul de activitate al persoanei juridice. este titulară de drepturi şi obligaţii civile92. o persoană juridică trebuie să întrunească cumulativ următoarele elemente constitutive: 1. p.3.). op. 3. Guvernul României. 280. Ministerul Public). întrunind condiţiile prevăzute de lege.. 26 lit. adică să fie precizată structura internă a persoanei juridice. 6. Curţile de Apel. 87 . prevăzut în actul de constituire. sindicatele. organele sale de conducere şi atribuţiile lor. consiliul judeţean. e din Decretul nr. 39/2000. Persoana juridică poate desfăşura doar acele activităţi stabilite în actul de înfiinţare. un scop propriu. 2. De regulă. 3. organele puterii executive (Preşedinţia României.

sindicatele. inalienabilitate şi intangibilitate. persoane juridice anexă. conform art. persoane juridice străine. care se creează prin lege sau prin actul organului de stat competent. Capacitatea de exerciţiu reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. Clasificarea persoanelor juridice I. 3 din Decretul nr. persoane juridice cu scop patrimonial. persoane juridice de stat (ex. instituţiile de stat. conform art. b. partidele politice). Este caracterizată de legalitate. În funcţie de modul de creare şi organizare: a. cu sediul în România. 1. b. V. orice act juridic încheiat cu încălcarea acestui principiu (prin depăşirea obiectului de activitate) fiind nul absolut. societăţile comerciale cu capital de stat). persoane juridice principale. Ea se dobândeşte din momentul înregistrării sale ori de la data actului de dispoziţie al organului de stat. limitată la scopul pe care şi l-a ales (obiectul său de activitate). Capacitatea anticipată de folosinţă se dobândeşte la data actului de înfiinţare a persoanei juridice şi este limitată la încheierea actelor şi formalităţilor cerute de lege pentru înfiinţarea sa în mod valabil. regiile autonome. cultele religioase. În funcţie de naţionalitatea lor: a. persoane juridice de drept public. persoane juridice de drept privat.11. c. b. persoane juridice fără scop patrimonial. Ea se dobândeşte din momentul desemnării organelor de conducere şi încetează în momentul încetării persoanei juridice. persoane juridice române.: societăţile comerciale. organele de stat. asociaţiile şi fundaţiile. instituţiile de stat. nelucrativ (ex. b. În funcţie de natura scopului urmărit: a. II. b. 88 .4. IV. Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă se referă la faptul că persoana juridică are o capacitate de folosinţă specială. nonprofit. asociaţiile şi fundaţiile).: societăţile comerciale. partidele politice. În funcţie de corelaţia dintre ele: a.: asociaţiile şi fundaţiile. SECŢIUNEA II CAPACITATEA PERSOANEI JURIDICE Capacitatea persoanei juridice este formată din capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu. 12.: statul. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice încetează în momentul încetării persoanei juridice. 31/1954. Capacitatea de folosinţă reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi şi obligaţii civile. lucrativ (ex. 33 alin. patronatele. persoane juridice cu participare străină. persoane juridice private (ex. III. regiile autonome). 31/1954. încheind acte juridice civile prin organelle sale de conducere. În funcţie de forma dreptului de proprietate care stă la baza patrimoniului persoanei juridice: a. unităţile administrativteritoriale. înfiinţate de cetăţeni străini sau în colaborare cu aceştia. cu sediul în alt stat. 35 din Decretul nr. generalitate. care se creează prin actul de asociere dintre persoane fizice şi juridice.

cât şi o obligaţie.: S. cit. emblema. firma. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe94. nr. nr. 31/1990. Publicată în M. constând în locul unde se găseşte organul care îi conduce activitatea. Emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte o persoană juridică de altele care desfăşoară acelaşi tip de activitate.A. Acestea sunt de două categorii: a) atribute de identificare generale: denumirea. care serveşte la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane juridice de cele ale altor persoane juridice. 74 din Legea nr. op. dar care şi-a restrâns din anul 2001 sfera de aplicare (ex. Codul unic de înregistrare este reglementat de O. sediul şi codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. Codul fiscal este reglementat de O. Se atribuie la înfiinţare de către Ministerul Finanţelor Publice. 574. Aceasta constituie atât un drept. reprezintă un element de individualizare în spaţiu a acesteia. contul bancar. 38 din Decretul nr. Naţionalitatea persoanei juridice se determină în funcţie de ţara unde a fost înfiinţată aceasta. persoana juridică se individualizează în raporturile juridice la care participă ca subiect de drept distinct. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea comercianţilor95 ca un atribut de individualizare a persoanei juridice utilizat de toate sistemele informative care prelucrează date privind comercianţii şi de comercianţi în relaţiile cu terţii şi cu autorităţile publice96.2001. SECŢIUNEA III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI JURIDICE Prin atributele de identificare.. În orice act emanând de la persoana juridică se trece denumirea ei. publicitatea ei asigurându-se prin registrul unde a fost înscrisă.). forma juridică (ex.U. nr. Beleiu.G. Sediul persoanei juridice.05. Denumirea persoanei juridice. 283/31. sunt considerate actele persoanei juridice însăşi. 89 . În funcţie de sediul persoanei juridice se determină organul competent unde se înregistrează aceasta.Actele juridice încheiate de organele persoanei juridice. SECŢIUNEA IV ÎNFIINŢAREA PERSOANEI JURIDICE 94 95 Publicată în M. nr. telefonul. b) atribute de identificare specifice: codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. S. capitalul social. sediul.: insituţiile publice au cod fiscal).L. p. care preia cererea de înregistrare a persoanei juridice. naţionalitatea. Codul bancar reprezintă un simbol cifric al băncii unde persoana juridică îşi are deschis contul. 31/1954. 96 Gh. a numărului etc. stabilită în actul de înfiinţare. potrivit art.R. Of. în limitele puterilor ce le-au fost conferite. a străzii. precizat prin indicarea localităţii. reprezintă cuvântul sau cuvintele prin care se individualizează o persoană juridică şi poate exprima domeniul de activitate. marca.05. Firma reprezintă denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul şi sub care semnează.G. un eveniment istoric etc.. locul executării obligaţiilor civile şi competenţa instanţei de judecată.2001. stabilit în actul de înfiinţare. Marca constituie semnul susceptibil de reprezentare grafică. 283/31. prin Registrul Comerţului. codul fiscal. numele unei persoane fizice. faxul. Of. conform art.

p. Persoana juridică supusă acestei operaţiuni îşi încetează activitatea. 4. care îşi încetează astfel existenţa. pentru a alcătui o persoană juridică nouă. 40-44 şi art. cit. 310. Persoana juridică continuă să existe. 3. p. modificatoare ori de încetare a lor97. Rauschi ş. 114/1996 a locuinţei. hotărâre de guvern sau hotărâre de consiliu local): organele puterii legislative. cu autorizarea organului competent: asociaţiile şi fundaţiile se autorizează de judecătoriile din raza teritorială a sediului lor. printr-un alt mod reglementat de lege: statul român este declarat prin lege persoană juridică.. a) Divizarea totală se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între mai multe persoane juridice care există sau care iau astfel fiinţă. reglementată de art. 31/1954. înglobează una sau mai multe persoane juridice absorbite. Beleiu. Moduri de înfiinţare: 1. executive şi judecătoreşti. regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. Divizarea constă în împărţirea patrimoniului unei persoane juridice şi transmiterea acestor fracţiuni către una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. a) Absorbţia constituie o formă a comasării caracterizată prin faptul că o persoana juridică existentă (absorbantă) şi care îşi menţine fiinţă. unităţile teritorial-administrative. prin actul de dispoziţie al organului de stat competent (lege. recunoscut de organul competent: cooperativele. SECŢIUNEA V REORGANIZAREA PERSOANEI JURIDICE Reorganizarea persoanei juridice reprezintă operaţiunea juridică ce cuprinde cel puţin două persoane juridice şi care produce efecte creatoare. în condiţiile legii. 46-47 din Decretul nr. b) Divizarea parţială înseamnă că o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se transmite la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. Şt. b) Fuziunea reprezintă o formă a comasării constând în contopirea a două sau mai multe persoane juridice care încetează a mai exista. Formele reorganizării: 1. prin judecătorul delegat la Registrul Comerţului..Înfiinţarea persoanei juridice reprezintă crearea unui subiect colectiv de drept. Comasarea se realizează prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă. 519.a. asociaţiile de locatari iau fiinţă de drept. dar are un patrimoniu mai mic98. cit.. partidele politice se înregistrează la Tribunalul municipiului Bucureşti. 2. societăţile comerciale se autorizează de instanţa judecătorească. prin actul celor care o constituie. SECŢIUNEAVI 97 98 Gh. prin actul celor care o constituie. 90 . 2. misiunile diplomatice şi oficiile consulare se înfiinţează prin decret al Preşedintelui României. op. sindicatele se autorizează de judecătoriile de la sediul lor. prin întrunirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. op. instituţiile de stat.

3. Ed. nr. Popa Gh. 58/1991 şi a O. 15/1990. 2.U. Persoana juridică. Decretul nr. 31/1990 a societăţilor comerciale. Dizolvarea este un mijloc tipic de încetare a persoanei juridice. realizarea scopului sau imposibilitatea atingerii lui. mijloacele de realizare a scopului au fost ilicite sau imorale). Iaşi. Rauschi Şt. capacitatea de folosinţă a persoanei juridice în cursul lichidării fiind limitată la aceste operaţiuni.. 2.. Bibliografie: 1. O. Întrebări de evaluare: 1. Beleiu Gh. Drept civil român. 2003. în lipsă. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. În afara acestora. Legea nr. Persoanele.. 33/1998. Bucureşti. Rauschi Şt. persoana juridică intră în lichidare. b) Dizolvarea silită are loc împotriva voinţei asociaţilor sau membrilor.: . Ed. Teoria generală. nr. Bunurile persoanei juridice rămase după lichidare se repartizează în funcţie de clauzele din actul de înfiinţare sau. 30/1997 privind reorganizarea societăţilor comerciale). Junimea. conform Legii nr.G. ori se atribuie unei persoane juridice cu scop asemănător sau se confiscă de către stat. Ed. 99 Republicată în M.: scop ilicit sau imoral.ÎNCETAREA PERSOANEI JURIDICE Încetarea persoanei juridice se realizează prin următoarele moduri: 1. nr. 7. Daţi exemple de persoane juridice. 8. cu statut diferit de cel al persoanei juridice care a încetat (ex. 91 ... 31/1990 a societăţilor comerciale99. Reorganizarea conduce la încetarea persoanei juridice în cazul absorbţiei..transformarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi asociaţilor cu scop lucrativ în societăţi comerciale.transformarea unităţilor economice de stat în regii autonome sau societăţi comerciale. 2. Subiectele dreptului civil.: împlinirea duratei în timp pentru care a fost constituită persoana juridică. 6. Introducere în dreptul civil. . Definiţi persoana juridică şi enumerati elementele sale constitutive. Bucureşti. persoana juridică nu mai are dreptul de a desfăşura alte activităţi. ca o sancţiune în cazul dizolvării silite. Transformarea reprezintă încetarea existenţei unei persoane juridice şi înfiinţarea altei persoane juridice în locul ei. All Beck. 2002. Bucureşti. fuziunii şi divizării totale. Ca o consecinţă a dizolvării. 45 din Decretul nr. se hotărăşte de către adunarea generală care a decis dizolvarea. Teoria generală. fiind o sancţiune civilă aplicată în cazul încălcării legii sau regulilor de convieţuire socială şi se realizează prin hotărarea organului competent (ex. Drept civil. 2000. în temeiul Legii nr. Boroi G. Partea generală. Persoana juridică încetează la data ultimului act de lichidare realizat de lichidatorul judiciar. Drept civil. 3. 4. Drept civil. Poate avea două forme: a) Dizolvarea voluntară are loc prin declaraţia de voinţă a asociaţilor sau membrilor şi operează de plin drept (ex. alt scop decât cel declarat. 2002. Poenaru E. în baza Legii nr. Universul Juridic. Persoana fizică. reglementat de art. All Beck. scăderea numărului de membri sub limita legală). care constă în operaţiunile de realizare a activului (încasarea creanţelor persoanei juridice de la debitoriii săi) şi de plată a pasivului (executarea obligaţiilor faţă de creditorii săi). Persoanele. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. Ed. .G. 31/1954.transformarea unor regii autonome în societăţi comerciale. Of.

Ce înţelegeţi prin fuziune? 13.5 92 . Enumeraţi moduri de înfiinţare a persoanei juridice. Explicaţi principiul specialităţii capacităţii de folosinţă. Când începe capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice? 8. Enumeraţi modalităţi de încetare a persoanei juridice. Instituţii de drept civil . 13.partea generală. Ce înseamnă o persoană juridică fără scop patrimonial? 4. Ce înţelegeţi prin absorbţie? 12. Enumeraţi modalităţi de reorganizare a persoanei juridice. 5. 11. ………………. Ce înţelegeţi prin divizare parţială? 12.. Ce înţelegeţi prin dizolvare? De câte feluri poate fi? 14. Ce înţelegeţi prin lichidare? Ce fel de este capacitate de folosinţă are persoana juridică în cursul lichidării? CUPRINS Partea I. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei juridice? 7. 6.3.

10 2.…………………………………. Proba raportului juridic civil…………………………….25 Secţiunea II. Forţa probantă a mărturisirii…………………………………………………………..5 Secţiunea I..21 Secţiunea VII....….…6 1.... Clasificarea prezumţiilor………………………………………………………………19 Secţiunea VI. Clasificarea înscrisurilor……………………………………………………………. Noţiunea de mărturie…………………………………………………………………. Sarcina probei……………………………………………………………………….. Tipuri de expertiză……………………………………………………………………... Proba cu martori…………………………………………………………. Modalităţile actului juridic civil.4. Prezumţiile…………………………………………………………………19 5. Noţiunea de cercetare la faţa locului…………………………………………………..9 2..………………………….17 4.2.. Efectuarea expertizei………………………………………………………………….17 4..14 3.. Noţiunea de expertiză…………………………………………………………………20 6....14 3.14 3.1.21 7.3.…25 93 ..…………….22 Întrebări de evaluare…………………………………………………………………….15 Secţiunea IV. …….2.. Expertiza………………………………………………………………….5 1. Forţa probantă a expertizei……………………………………………………………...4. Persoane care nu pot depune mărturie……………………………………………….……... Noţiunea de înscris…………………………………………………………………..8 2.. Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii……………………….3.5 1...2.. Clasificarea modalităţilor…………………………………….….………19 5.. Efectuarea cercetării la faţa locului……………………………………………………21 Bibliografie……………………………………………………………. Noţiunea de probă şi sediul reglementării……………………………………....2.….4.18 Secţiunea V.……….2.2. Noţiuni generale despre probă………...5.…………….7 Secţiunea II. Înscrisul autentic…………………………………………………………………….…5 1.. Înscrisul sub semnătură privată……………………………………………………….. Condiţiile generale de admisibilitate a probei……………………………………….1. Cercetarea la faţa locului………………………………………………... Alte înscrisuri………………………………………………………………………….1........ Noţiunea de modalităţi.2.11 Secţiunea III.20 6.1.1.21 7.1... Reguli de admisibilitate a probei cu martori………………………………………….3.…….……….25 Secţiunea I.. Clasificarea mărturisirii………………………………………………………………...20 6..3..1. Proba prin înscrisuri……………………………………………………….…….……….20 6.7 2.Capitolul I. Mărturisirea………………………………………………………………17 4.….…7 2. Noţiunea de prezumţie………………………………………………………..22 Capitolul II.3. Obiectul probei……………………………………………………………………….

Secţiunea III. Termenul…………………………………………………………………..25 Secţiunea IV. Condiţia……….……………………………………………………..……27 Secţiunea V. Sarcina………………………………..………………….………………....30 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….31 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...31

Capitolul III. Efectele actului juridic civil…………..…….………………….…..33
Secţiunea I. Noţiunea de efecte ale actului juridic civil……………………..….……...33 Secţiunea II. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil………..…………...34 Secţiunea III. Principiul forţei obligatorii a actului juridic civil…….………………..36 Secţiunea IV. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil……….………………….37 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….37 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...38

Capitolul IV. Nulitatea actului juridic civil……………………………………….39
Secţiunea I. Noţiuni generale despre nulitate………..….………………………………39 Secţiunea II. Clasificarea nulităţii...……………..……………………………...……….40 Secţiunea III. Efectele nulităţii…………………….…………………………………….43 Secţiunea IV. Principii de drept care înlătură aplicarea nulităţii….……….…………44 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….45 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...46

Capitolul V. ……………………....47

Prescripţia

extinctivă…………………..

Secţiunea I. Noţiuni generale despre prescripţia extinctivă………..………………. ….47

94

Secţiunea II. Domeniul de aplicare a prescripţiei extinctive……………..…………….47 Secţiunea III. Termenele de prescripţie extinctivă……………………………………..49 Secţiunea IV. Data începerii cursului prescripţiei extinctive………………………….49 Secţiunea V. Modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă………..……….50 Secţiunea VI. Întreruperea prescripţiei extinctive……………………………………..51 Secţiunea VII. Suspendarea prescripţiei extinctive………………...…………………..51 Secţiunea VIII. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă…………………….52 Bibliografie……………………………..…………………………………...……………53 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….54

Partea a II-a. Persoana fizică……………………... ……………..55
Capitolul I. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice…………….……...55
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea, conţinutul, şi caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice………………………………... …………………………..55 Secţiunea II. Începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice…………………..…57 Secţiunea III. Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice……………..…….57 3.1. Moartea fizic constatată prin certificat de deces………………………………………57 3.2. Declararea judecătorească a morţii……………………………………………………57 Bibliografie………………………………………..………………………...…………….61 Întrebări de evaluare……………………………………………………………………..61

Capitolul II. Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice……………..….… 63
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea şi caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu...…………………………………….…….……………………………………...63 Secţiunea II. Tipuri de capacitate de exerciţiu………………………………………....63 2.1. Lipsa capacităţii de exerciţiu.……………………………………………………..…..63 2.2. Capacitatea de exerciţiu restrânsă …………………………………………………….64 2.3. Capacitate de exerciţiu deplină …………………………………………………...…..64

95

Secţiunea III. Sancţiunea aplicabilă nerespectării regulilor privind capacitatea de exerciţiu……………………………………………………………………………….…...65 Bibliografie…………………………………………………………………...……….…..65 Întrebări de evaluare………………………………………………………………..……66

Capitolul III. Atributele de identificare a persoanei fizice………... ……….67
Secţiunea I. Natura juridică, caracterele juridice şi ocrotirea atributelor de identificare a persoanei fizice………………………………..……………………….….67 Secţiunea II. Numele………………………….………………………………………….67 2.1. Noţiune, reglementare, caractere juridice…….…………………………………….....67 2.2. Numele de familie……………………………………………………………………..68 2.3. Prenumele…………………………………………………………………………..…70 2.4. Pseudonimul…………………………………………………………………………. ..71 2.5. Porecla……………………………………………………………………………… …71 2.6. Codul numeric personal………………... ……………………………………………..71 Secţiunea III. Domiciliul………………………………………………………………….72 3.1. Noţiunea de domiciliu………………………………………….....……………..…….72 3.2. Caracterele juridice ale domiciliului…………………………………………………..72 3.3. Tipuri de domiciliu…..………………………………………………………………..73 3.4. Reşedinţa………………………... …………………………………………………….74 Secţiunea IV. Starea civilă……………………………………………………………….74 4.1. Noţiuni generale despre starea civilă………………………………………………….75 4.2. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă…………………………………...……75 4.3. Proba stării civile……………………………………………………………………...78 4.4. Anularea, modificarea, rectificarea şi completarea actelor de stare civilă……………78 4.5. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă………………………78 Bibliografie…………………………………………………………………...……..…….78 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….79

Capitolul IV. Mijloace de ocrotire a persoanei fizice……………….……..81
Secţiunea I. Tutela………………………………………………………………………..81 1.1. Noţiunea de tutelă…………………………………………………………………. ….81 1.2. Principiile tutelei …………………………………………………………………......81 1.3. Caracterele juridice ale tutelei ………………………………………..………………81 96

5.91 1. Elementele constitutive ale persoanei juridice……………………………………….……88 Bibliografie………………………………………………………….…. Curatela persoanelor capabile…………….…91 1...85 2.6..3. Noţiunea de interdicţie judecătorească……………………………………………….1. Răspunderea curatorului………………………………………………………………87 Secţiunea III.3...…...4.…………. Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească……………………………………..……..91 Secţiunea I.…….……. Încetarea interdicţiei judecătoreşti………………………………………………. Curatela persoanelor incapabile ………………………………………………………86 2. Înfiinţarea persoanei juridice ……………………………………….6..…94 Secţiunea VI.92 Secţiunea III..2. Reorganizarea persoanei juridice………………………………...…..1.87 3.. Categorii de persoane juridice……………………………………………………. Încetarea persoanei juridice……………………………………….1.…………………………………..………. Noţiunea de persoană juridică………………………………………….85 2. Atribuţiile tutorelui……………………………………………………………………82 1.84 1. Clasificarea curatelei………………………………………………………………….7.7.…….. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească………………………………….1.86 2...…91 1.....…. Încetarea curatelei…………………………………………………………………….5.…………………………....………………………….87 3.2. Persoana juridică……………………………….87 3. Procedura punerii sub interdicţie……………………………………....4.….2.………. Noţiunea de curatelă………………………………………………………………….5. Răspunderea tutorelui…………………………………...96 97 . Atributele de identificare a persoanei juridice …………………….………………87 3.……………88 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….4.88 3.84 Secţiunea II. Încetarea tutelei……………………………………………. Noţiuni generale despre persoana juridică……………………………. Deschiderea tutelei minorului…………………………………………………………82 1.3.. Clasificarea persoanelor juridice………………………………………………………92 Secţiunea II..… 93 Secţiunea IV.………….8.4. Interdicţia judecătorească……………………………………………….89 Partea a III-a.……95 Bibliografie……………………………………………………………….95 Întrebări de evaluare………………………………………………………………. Instituirea curatelei……………………………………………………………………86 2.…….. Capacitatea persoanei juridice ………………….91 1.84 2. Atribuţiile curatorului…………………………………………………………………86 2.…94 Secţiunea V. Curatela……………………………………………………………………84 2..

98 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful