INSTITUŢII DE DREPT CIVIL -PARTEA GENERALĂ. PERSOANA FIZICĂ.

PERSOANA JURIDICĂ
PARTEA I INSTITUŢII DE DREPT CIVIL - PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PROBĂ Dacă părţile participante la un raport juridic civil îşi îndeplinesc obligaţiile asumate, nu se pune problema probelor, deoarece drepturile subiective există separat de dovada lor. Atunci când între aceste părţi apare o neînţelegere, un litigiu, fie referitor la existenţa, fie referitor la conţinutul raportului juridic, se pune problema dovedirii lor cu ajutorul probelor. 1.1. Noţiunea de probă şi sediul reglementării Termenul de probă este similar celui de dovadă şi poate avea trei înţelesuri: - în sensul larg al noţiunii, prin probă se înţelege operaţiunea de prezentare în faţa instanţei de judecată a mijloacelor de convingere prin care se urmăreşte dovedirea existenţei unui anumit raport juridic. În acest sens, noţiunea de probă este sinonimă cu cea de probaţiune judiciară, sens în care a proba (a dovedi) înseamnă a stabili realitatea unei afirmaţii, a demonstra că ea corespunde adevărului. - într-un al doilea sens, mai restrâns, prin probă se înţelege mijlocul prevăzut de lege prin intermediul căruia se stabileşte existenţa unor drepturi subiective şi a unor obligaţii corelative, care intră în conţinutul unor raporturi juridice. În acest sens, prin probe înţelegem toate mijloacele de convingere admise de lege: proba prin înscrisuri, proba cu martori, mărturisirea, prezumţiile, expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale.

- în cel de-al treilea sens, prin probă se desemnează rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă, adică în ce măsură acestea au contribuit la formarea convingerii judecătorului cu privire la stabilirea adevărului în cauză. Materia probelor este reglementată în primul rând de Codul civil, care stabileşte în art.1169-1206 admisibilitatea şi forţa doveditoare a patru mijloace de probă - înscrisurile, mărturia, mărturisirea şi prezumţiile, precum şi sarcina probei. Codul de procedură civilă reglementează alte trei mijloace de probă - expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale, precum şi modul de administrare a probelor (art.167-225 şi art. 235-241). 1.2. Obiectul probei Obiectul probei îl constituie actele juridice (ex.: un contract) şi faptele juridice (ex.: un cutremur de pământ) generatoare de drepturi subiective civile şi de obligaţii corelative. Faptele ce urmează a fi dovedite pot fi de ordin material - cele care se exteriorizează (acţiuni omeneşti sau evenimente ale naturii) sau de ordin psihologic - cele care nu se exteriorizează decât prin finalitatea lor (înşelăciunea, reaua-credinţă). În principiu, nu pot constitui obiectul probei: 1. legile, deoarece se prezumă că sunt cunoscute de toată lumea din momentul publicării lor în Monitorul Oficial; 2. faptele constatate de lege (prezumţiile legale), judecătorul neputând admite împotriva lor proba contrarie (ex.: prezumţia timpului legal al concepţiei prevăzută de art. 61 C. fam.); 3. faptele necontestate, adică acele împrejurări asupra existenţei cărora părţile din proces sunt de acord, le recunosc în mod tacit. 4. faptele negative indefinite, adică acele împrejurări cu caracter indefinit care nu s-au produs. Uneori, chiar legea impune dovada unor fapte negative determinate. De exemplu, art. 53 alin. 1 C. fam. prevede prezumţia de paternitate, potrivit căreia copilul născut în timpul căsătoriei are drept tată pe soţul mamei. Art. 54 C. fam. prevede că paternitatea poate fi contestată dacă este imposibil ca soţul mamei să fie tatăl copilului. Această probă este posibilă numai prin dovedirea unor fapte pozitive determinate, de exemplu, soţul mamei ar putea să facă dovada că în perioada de concepţie a copilului a fost plecat în străinătate, având un contract de muncă cu durată determinată. Astfel, este înlăturată prezumţia de paternitate stabilită de art. 53 C. fam., probându-se în mod indirect că în perioada de concepţie a copilului soţul mamei nu a putut convieţui cu aceasta. 5. faptele stabilite de instanţa penală nu pot face obiectul probei în instanţa civilă, nici pentru confirmarea lor, nici pentru infirmarea lor. Faptele notorii se dovedesc prin probarea notorietăţii lor. În cazul faptelor cunoscute personal de către judecător, acesta trebuie să se bazeze în hotărarea sa pe probele administrate în cauză. 1.3. Sarcina probei Potrivit art. 1169 C. civ., cel care face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească. Aşadar, sarcina probei revine în primul rând reclamantului. Pârâtul poate formula apărări în faţa pretenţiilor reclamantului, afirmaţii pe care, la rândul său, trebuie să le dovedească. Există şi cazuri în care pârâtul este cel care trebuie să preia iniţiativa probei, cum ar fi situaţia în care el dobândeşte calitatea de reclamant, formulând o cerere reconvenţională. Dacă reclamantul ridică obiecţii la cererea pârâtului, va fi rândul său să-şi dovedească afirmaţiile. În concluzie, sarcina probei în cadrul unui proces civil trece de la o parte la cealaltă, în funcţie de afirmaţiile pe care fiecare dintre ele le face. Potrivit art. 2

129 alin. 5 C. proc. civ., dacă părţile nu solicită unele dovezi, judecătorul, în virtutea rolului său activ, va ordona dovezile pe care le va găsi de cuviinţă, chiar dacă părţile se împotrivesc. Cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei1: - când legea stabileşte că sarcina probei revine părţii care nu a făcut nici o afirmaţie. Astfel, potrivit art. 58 alin. 2 C. fam., dacă recunoaşterea de paternitate este contestată de mamă, de cel recunoscut sau de descendenţii acestuia, dovada paternităţii este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor săi. Aşadar, în această situaţie nu cel recunoscut, mama acestuia sau descendenţii săi trebuie să facă dovada, deşi au calitatea de reclamanţi, ci autorul recunoaşterii (pârâtul), fără să se fi făcut vreo probă împotriva sa, trebuie să dovedească că recunoaşterea de paternitate corespunde cu realitatea. - în cazul unor litigii de muncă (contestaţia împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă şi contestaţia împotriva deciziei de imputare), sarcina probei revine angajatorului (pârâtului) împotriva căruia este formulată pretenţia, care va trebui să dovedească că măsura luată este legală şi temeinică, şi nu angajatului (reclamantului), care pretinde contrariul. 1.4. Condiţiile generale de admisibilitate a probei Condiţiile generale de admisibilitate a probei sunt următoarele: 1. proba trebuie să fie legală, adică să nu fie oprită de lege. Astfel, nu se permite folosirea interogatoriului în dovedirea motivelor de divorţ. 2. proba trebuie să fie verosimilă, adică să tindă la dovedirea unor fapte reale, demne de a fi crezute şi să nu ducă la concluzii absurde, imposibile, care ar contrazice evidenţa şi legile naturii; 3. proba trebuie să fie utilă, adică să nu fie cerută pentru dovedirea unor fapte incontestabile sau a unor împrejurări prezumate absolut de lege. De exemplu, este inutil ca pârâtul să facă dovada dreptului său de proprietate asupra unui imobil, din moment ce reclamantul a dovedit deja dobândirea imobilului respectiv prin uzucapiune. 4. proba trebuie să fie pertinentă, adică să aibă legătură cu obiectul litigiului, cu alte cuvinte să existe o legătură directă între faptele de dovedit şi împrejurările care fac obiectul procesului. Aşadar, dacă proba cerută de părţi este străină de obiectul litigiului, ea va fi respinsă ca nepertinentă. 5. proba trebuie să fie concludentă, adică să fie de natură a duce la soluţionarea litigiului. Orice probă concludentă este şi pertinentă, dar nu orice probă pertinentă este şi concludentă. De exemplu, pentru a dovedi existenţa unui prejudiciu cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, una dintre părţi solicită dovada existenţei unor relaţii de convieţuire care s-au deteriorat şi au generat între părţi litigiul respectiv. În această situaţie, proba are legătură cu pricina, este pertinentă, dar nu şi concludentă, deoarece nu rezolvă litigiul dintre părţi referitor la prejudiciul produs. Convenţiile asupra probelor sunt acele acorduri de voinţă ale părţilor cu privire la posibilitatea lor de a deroga, în cadrul procesului aflat în curs de desfăşurare sau în cadrul unui proces viitor, de la normele legale ale probaţiunii judiciare. În principiu, părţile pot încheia convenţii asupra probelor, neexistând nici un text de lege prohibitiv în acest sens. Doctrina şi jurisprudenţa au ajuns la concluzia că aceste convenţii ale părţilor în materie de probe sunt posibile dacă nu se încalcă dispoziţiile imperative ale legii, ordinea publică sau bunele moravuri şi nu se îngreunează dovada raporturilor juridice dintre părţi.
1

I. Apetrei, op. cit., pp. 95-96.

3

înscrisul sub semnătură privată. întocmite de părţi sau de un organ competent pentru a constata încheierea.2. În funcţie de criteriul semnăturii: a. Noţiunea de înscris Înscrisul reprezintă acea declaraţie sau consemnare a părţilor realizată cu orice fel de scriere legală sau convenţională. pânză. Înscrisurile preconstituite pot fi supuse. metal.SECŢIUNEA II PROBA PRIN ÎNSCRISURI 2. prin dactilografiere. întocmite de părţi cu scopul de a confirma un act juridic anulabil. Probele în procesul civil. înscrisuri nesemnate . 2. înscrisuri confirmative. înscrisurile sunt cele mai importante. 77. Ed. menţiunile creditorului pe înscrisul constatator al creanţei sale). În funcţie de scopul urmărit de părţi în momentul întocmirii lor (de a-şi constitui sau nu un mijloc de probă): a. În raport de forţa lor doveditoare. A. pe orice fel de material. în eventualitatea unui litigiu (ex. tehnoredactare sau imprimare cu mijloace tehnice pe hârtie. II. b. cu orice mijloc de imprimare. După cum se evidenţiază sau nu puterea lor doveditoare: a. pe casete audio sau video. Ionaşcu. litografiere. 77. registrele 2 3 A. deoarece atestă manifestarea de voinţă a părţilor în momentul încheierii actului juridic. înscrisurile a căror putere doveditoare este prevăzută de lege (ex. unor subclasificări: 1. înscrisuri originale. lemn. Dintre mijloacele de probă. Probele în procesul civil.: registrele casnice. c. Ştiinţifică. etc. declaraţia părţilor poate fi materializată sub forma unui înscris prin scriere cu mâna. copiile de pe înscrisurile originale. întocmite cu scopul de a servi drept dovadă a existenţei raportului juridic dintre părţi. sticlă. înscrisuri recognitive.înscrisul autentic. înscrisuri semnate . 1969. carton. înscrisuri preconstituite. În literatura juridică. modificarea sau stingerea unui raport juridic între părţi. având calitatea de a conserva proba mai uşor. 1171-1190 C. la rândul lor. pe care părţile nu le întocmesc cu intenţia de a servi ca mijloc de probă a raporturilor juridice dintre ele (ex. Bucureşti. civ.: înscrisul autentic. înscrisul sub semnătură privată).: corespondenţa obişnuită. Clasificarea înscrisurilor I. Ionaşcu. Ştiinţifică. Bucureşti. păstrează consimţământul părţilor nealterat. III. înscrisuri nepreconstituite. b. 2. Ed. material plastic. În raport de scopul urmărit de părţi: a.1.: înscrisul autentic.toate celelalte categorii de înscrisuri (ex. b. înscrisul sub semnătură privată. p. piele. înscrisurile preconstituite se împart în înscrisuri autentice şi înscrisuri sub semnătură privată. 1969. 4 . diferitele bilete şi tichete). unii autori3 au asimilat cu înscrisurile declaraţiile părţilor înregistrate pe discuri. Sediul materiei îl constituie art. înaintea apariţiei unui eventual litigiu. pe cale de a se pierde ori de a se distruge. odată cu trecerea timpului. Aşadar. întocmite de părţi cu scopul de a înlocui un înscris original dispărut. p. cu privire la faptele sau actele juridice din care izvorăsc raporturile juridice dintre părţi2.

reprezentant diplomatic). înscrisul respectiv este lovit de nulitate absolută. actul autentic este cel făcut cu solemnităţile cerute de lege de un funcţionar public. sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic respectiv. înscrisul autentic este acel înscris întocmit şi autentificat către un funcţionar public competent. Înscrisul autentic prezintă următoarele avantaje: . împrejurarea că actul a fost citit în faţa părţilor şi că acestea au declarat că actul reprezintă voinţa lor. deseori părţile recurg la ea. actele administraţiei publice. actele încheiate de reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare.înscrisul să fie întocmit de un funcţionar public (judecător. datorită forţei doveditoare a actului autentic. 1171 C. b. . . De exemplu. care are dreptul de a funcţiona în locul unde actul s-a făcut. cum ar fi prezenţa şi identitatea părţilor. Chiar dacă legea nu impune încheierea unui act juridic în formă autentică. acestea putând fi duplicate sau copii legalizate. b. notar public. Dacă originalul nu mai există. constituirea unei ipoteci. Din categoria înscrisurilor autentice fac parte: hotărârile judecătoreşti. fără a mai fi necesară desfăşurarea unui proces. copii. duplicatele sunt asimilate cu originalul numai în cazul înscrisurilor autentice. astfel încât posesorul lui nu trebuie să facă nici o dovadă. înscrisurile autentice notariale. În lipsa oricăreia dintre aceste condiţii. menţiunile făcute de creditor pe titlurile de creanţă. dacă actul întocmit se încadrează în sfera de împuternicire a agentului 5 .are putere executorie. în primul rând. înscrisurile a căror putere doveditoare este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. potrivit legii. cât şi din punct de vedere teritorial.comerciale. actele de stare civilă. proba contrară urmând să fie făcută de cel care contestă actul. semnarea actului de către părţi.data întocmirii înscrisului este valabilă până la înscrierea în fals şi.3. Copiile vor fi crezute doar sub rezerva confruntării lor cu originalul. originale.înscrisul să fie întocmit în forma prevăzută de lege. . registrele şi hârtiile casnice. În ceea ce priveşte forţa probantă a înscrisului autentic. delegat al stării civile. diferitele bilete şi tichete). întocmit de altfel special pentru a putea servi ca mijloc de probă în eventualitatea unui litigiu. din care fac parte toate celelalte înscrisuri (corespondenţa obişnuită.funcţionarul public să fie competent atât din punct de vedere material. legea impune încheierea anumitor acte juridice ad validitatem (pentru valabilitatea lor) în forma autentică. o serie de constatări personale. răbojurile). neavând o forţă doveditoare proprie. înstrăinările de terenuri trebuie întocmite. În funcţie de raportul dintre ele: a. 2. trebuie precizat că funcţionarul public abilitat să întocmească acte autentice face. Toate aceste menţiuni cu privire la ceea ce funcţionarul public a constatat prin propriile sale simţuri fac dovada până la înscrierea în fals. Înscrisul autentic Conform art. În concluzie. . civ. este opozabilă erga omnes.se bucură de o prezumţie de autenticitate şi validitate. IV. în forma autentică. data şi locul întocmirii actului. Pentru a ne afla în prezenţa unui înscris autentic trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . donaţia. în acelaşi timp.. Uneori.

Înscrisul sub semnătură privată Deoarece numărul actelor juridice pentru valabilitatea cărora legea cere forma autentică este restrâns. În mod obişnuit. să poată fi folosit ca mijloc de probă. fără intervenţia unui organ al statului. În ceea ce priveşte conţinutul înscrisului. notarul va trebui să menţioneze în procesul-verbal de autentificare declaraţia părţii că nu poate semna şi că partea a semnat prin luarea amprentei digitale. menţiunile respective pot fi contestate. care trebuie întocmite în atâtea exemplare originale. semnătura nu poate fi înlocuită nici prin dactilografiere. Dacă există doi sau mai mulţi autori ai înscrisului. a căror realitate nu o poate verifica. important fiind să se înţeleagă că autorul îşi asumă întreg conţinutul înscrisului. imprimare. câte părţi cu interese contrare sunt (art. care îl pune la dispoziţia părţilor. acesta poate fi scris de una dintre părţi. 2. 4 A.în cazul în care unicul exemplar întocmit a fost dat spre păstrare unui terţ. formalitatea multiplului exemplar priveşte actele sinalagmatice (bilaterale). care. 121-123. de ambele părţi sau de un terţ. dar şi succesiv. Conţinutul poate fi dactilografiat sau imprimat în orice limbă sau chiar într-un limbaj convenţional. eventual. el trebuie să le confirme prin semnătură. singura condiţie cerută pentru valabilitatea acestui înscris este semnătura autorului sau autorilor. înscrisul sub semnătură privată nu este definit de lege.Ionaşcu. majoritatea actelor juridice civile îmbracă forma înscrisurilor sub semnătură privată. civ. Înscrisul sub semnătură privată este acel înscris întocmit şi semnat de părţi. persoanele neştiutoare de carte nu pot întocmi înscrisuri sub semnătură privată.. Nu este obligatoriu ca înscrisul să fie datat.). pp. În al doilea rând. Scopul acestei reguli constă în asigurarea posibilităţii părţilor de a deţine fiecare câte un exemplar al convenţiei încheiate.dacă părţile nu au interese contrare (ex. cit. În situaţia persoanelor neştiutoare de carte. în cazul în care cealaltă parte nu îşi îndeplineşte obligaţia asumată. În acest caz. Ea nu trebuie să cuprindă toate elementele numelui din actul de naştere. cu excepţia testamentului. litografiere. dar poate fi aşezată şi pe marginea acestuia (dacă textul acoperă întreaga pagină). Aşadar. 6 . op. În mod excepţional. În caz contrar. Dacă autorul actului face adăugiri în cuprinsul acestuia sau înlătură anumite cuvinte care schimbă conţinutul înscrisului.instrumentator. aceştia pot semna concomitent. Codul civil a instituit pentru anumite înscrisuri condiţii suplimentare de formă: 1. nici prin parafă sau sigiliu. Aceste menţiuni cu privire la împrejurări pe care funcţionarul public nu le-a constatat personal fac dovada numai până la proba contrară. dacă este semnat de părţi. De asemenea. semnătura se aşează la sfârşitul înscrisului. Înscrisul incomplet din cauza necompetenţei funcţionarului sau din lipsa formelor legale va fi valabil doar ca un înscris sub semnătură privată. . la date diferite. Spre deosebire de înscrisul autentic. în care interesul este comun). 1179 C. Literatura juridică4 şi practica judiciară au precizat că formalitatea multiplului exemplar nu este necesară în următoarele situaţii: . întocmirea actului în formă autentică este cerută pentru proba actului şi nu pentru valabilitatea sa. pe fiecare exemplar fiind necesar să se menţioneze numărul exemplarelor întocmite. În principiu.4. fiind suficient să fie semnătura obişnuită a autorului (chiar prescurtată).: în cazul contractului de societate. funcţionarul public menţionează în cuprinsul actului declaraţiile părţilor.

datat şi semnat de mâna testatorului. Potrivit art. până la proba contrară. sancţiunea este nevalabilitatea înscrisului respectiv ca înscris sub semnătură privată. el are aceeaşi putere doveditoare ca şi înscrisul autentic între părţi şi avânzii lor cauză.dacă una din părţi nu recunoaşte semnătura sa pe înscris sau succesorii săi declară că nu o cunosc.din ziua în care înscrisul a fost prezentat la o autoritate publică. .dacă părţile recunosc în mod expres înscrisul sau dacă una dintre părţi nu se opune la folosirea în instanţă a unicului exemplar al înscrisului de către partea potrivnică. iar sub aspectul declaraţiilor părţilor. . ea va face dovada între părţi.în cazul înscrisului autentic nul. 1182 C. ca o măsură de protecţie a legiuitorului pentru terţi faţă de părţile care ar putea să treacă o dată falsă în înscris. în cazul înscrisurilor ce constată obligaţii unilaterale al căror obiect îl formează o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile. data înscrisului va fi opozabilă numai din ziua când a devenit o dată certă. ca şi celelalte menţiuni din cuprinsul înscrisului.adică până la înscrierea în fals.din ziua în care a fost înscris într-un registru public.din ziua decesului unuia dintre semnatarii actului. cu precizarea în cifre şi litere a sumei de bani şi a "câtimii" lucrurilor. . .): . Scopul acestei condiţii îl constituie protejarea debitorilor care. Dacă regula multiplului exemplar şi formula "bun şi aprobat" nu sunt respectate. civ. este ca acesta să fie scris în întregime. 2. Dacă data înscrisului sub semnătură privată este menţionată în cuprinsul înscrisului. dacă înscrisul sub semnătură privată şi semnătura au fost recunoscute. dacă se află în păstrarea organului de stat care l-a întocmit. o condiţie specială. 2. De aceea.din ziua în care a fost trecut într-un act întocmit de un funcţionar public. civ. el va face dovada întocmai ca şi înscrisul autentic în ceea ce priveşte realitatea semnăturii .. acesta putând fi eventual folosit ca un început de dovadă scrisă. urmată de semnătură. faţă de terţi. Faţă de terţi. .5. acordând semnături "în alb". . civ. debitorul va fi obligat la suma cea mai mică. civ. cerută în cazul testamentului olograf.cel căruia i se opune înscrisul are obligaţia de a-şi recunoaşte semnătura sau de a o tăgădui. de exemplu într-un proces-verbal de inventariere. dacă există o neconcordanţă între suma prevăzută în cuprinsul actului şi cea din dreptul formulei "bun şi aprobat". nefiind obligaţi să o recunoască sau să o tăgăduiască. Alte înscrisuri 7 .. . 3. în una din următoarele împrejurări (art. permit creditorului ce completează înscrisul să menţioneze o sumă de bani mai mare sau o cantitate mai mare de bunuri. Puterea doveditoare a înscrisului sub semnătură privată este stabilită de regulile prevăzute în art.cauză pot declara că nu cunosc semnătura autorului lor.dacă înscrisul este recunoscut de cel căruia i se opune. prevede condiţia scrierii lor în întregime de debitor sau a adăugirii menţiunii "bun şi aprobat" la sfârşitul actului.în cazul în care actul bilateral este constatat printr-o hotărâre judecătorescă. data înscrisului nu are această putere doveditoare. 1181 C. a cărui existenţă şi valabilitate pot fi uşor dovedite. până la proba contrară. cu excepţia cazului în care se dovedeşte contrariul.avânzii . . valabil însă ca înscris sub semnătură privată.. 1176-1178 C. instanţa de judecată este obligată să verifice autenticitatea înscrisului şi a semnăturii prin procedura "verificării de scripte" sau printr-o expertiză grafologică. În concluzie. 1180 C. astfel: . de punere de sigilii. art.

registrele. conform art. Crestăturile respective nu vor mai avea putere doveditoare dacă pârâtul afirmă că părţile nu au preconstituit vreun răboj. pe marginea sau pe dosul unui titlu de creanţă" poate fi folosită ca mijloc de probă. d. orice menţiune a creditorului făcută "în josul. 107. proba este completă. carnete. Fiecare din părţi îşi marchează prestaţia sa periodică printr-o crestătură realizată pe partea sa din răboj. folosit în trecut. b. cât şi de debitor. Registrele comerciale nu pot fi invocate ca probe împotriva persoanelor care nu au calitatea de comerciant. Din această categorie fac parte diferite registre. condici. civ. şi de art. ci fac dovada împotriva comerciantului care le ţine. pe marginea sau în josul duplicatului unui act sau chitanţă. şi cuprind mărturisirile extrajudiciare scrise ale comercianţilor cu privire la operaţiunile înscrise în ele.: un împrumut. însă numai dacă duplicatul se află în posesia debitorului. op. În caz contrar. Potrivit art. 1185 C... caiete. dovada va fi făcută numai de crestăturile reclamantului. com. e. 50-56 C. cărţile şi hârtiile casnice au puterea doveditoare a unei mărturisiri extrajudiciare5. civ.. dar pot fi folosite împotriva lui. Registrele comerciale Registrele comerciale sunt prevăzute ca mijloace de probă de art. plata unei datorii).. care cuprind însemnări ale persoanelor în legătură cu activitatea lor curentă. chiar nesemnată şi nedatată. dacă din ea rezultă liberarea debitorului. cărţile şi hârtiile casnice Aceste înscrisuri sunt probe nepreconstituite. pe care persoanele obişnuiesc să menţioneze actele şi faptele juridice care le interesează (ex. În momentul alăturării celor două părţi ale răbojului. civ. 1183-1184 C. civ. mai puţin în cazul în care reclamatul probează că pârâtul a avut partea sa din răboj. Cel care le invocă nu poate diviza cuprinsul registrelor. reprezentat prin materializarea voinţei pe două bucăţi de lemn. având în vedere că registrele. atunci când cuprind primirea unei plăţi sau când conţin menţiunea expresă că însemnările au fost făcute pentru a ţine loc de titlu în favoarea creditorului. cărţi. în mediul rural. Are aceeaşi putere doveditoare menţiunea creditorului pe spatele. considerându-se că pârâtul se află în culpă. 8 . Răbojurile Răbojurile sunt un mijloc de probă preconstituit. pârâtul susţinând că a pierdut bucata sa. Registrele. de persoane neştiutoare de carte. Boroi. Telegramele 5 G. cărţile şi hârtiile casnice nu pot fi folosite ca mijloc de probă de cel care le-a scris. iar faptul la care se referă însemnarea respectivă poate fi combătut prin orice mijloc de probă. Menţiunea făcută de creditor pe titlul de creanţă Potrivit dispoziţiilor art. în sensul că nu poate folosi din aceste registre doar ceea ce-i este favorabil şi să înlăture partea care îi este potrivnică. Dacă numai reclamantul prezintă bucata sa din răboj. proba va fi făcută numai până la concurenţa numărului cel mai mic de crestături care se potrivesc. Aceste mijloace de probă pot fi folosite atât de creditor. cu excepţia cazului în care se face dovada fraudei reclamantului. documente sau chiar foi volante. 1186 C.a. dacă crestăturile părţilor se potrivesc. 1187 C. c. prin orice mijloc de probă. Împotriva menţiunilor făcute de creditor se poate face dovada contrară. cit. p.

ataşată sau asociată o semnătură electronică extinsă. dacă are încorporată.înscrisul trebuie să provină de la partea căreia i se opune sau măcar să aibă semnătura acesteia. Potrivit art. dar care să nu întrunească nici condiţiile înscrisului autentic şi nici condiţiile înscrisului sub semnătură privată. op.trebuie să existe un mijloc de probă în formă scrisă. 111-1113. ca fiind "orice scriptură a aceluia în contra căruia s-a format petiţia sau a celuia ce el reprezintă şi care scriptură face a fi de crezut faptul pretins". un act autentic neîntocmit în conformitate cu legea. Începutul de dovadă scrisă Este definit de art. Această ultimă condiţie depinde de conţinutul concret al înscrisului şi este lăsată la aprecierea judecătorului. 1197 alin. care să îndeplinească condiţiile unui astfel de înscris.prin conţinutul acestui înscris. Condiţia este îndeplinită şi în cazul în care înscrisul provine de la reprezentantul uneia din părţi sau de la moştenitorii acesteia. de regulă cu declaraţii ale martorilor. 455/2001 privind semnătura electronică astfel: "o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere. f. 455/2001. . . iar persoana care le prezintă în faţa instanţei trebuie să fi ajuns în posesia lor în mod licit. Înscrisul în formă electronică6 Este definit de art.Apetrei. 6 G. pentru a ne afla în prezenţa unui început de dovadă scrisă trebuie îndeplinite trei condiţii: . ea va putea fi folosită eventual ca un început de dovadă scrisă. faptul pretins trebuie să apară ca verosimil. I. op.. pp. în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale. h. 105-106. care trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi să fie generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice. 9 . Aşadar.Telegramele pot fi considerate ca înscrisuri sub semnătură privată dacă originalul este semnat de persoana precizată ca expeditor sau dacă se probează că originalul a fost prezentat la oficiul telegrafic pentru expediere de către persoana care figurează ca expeditor. înscrisul în formă electronică este asimilat. 5 din Legea nr. cit. un înscris sub semnătură privată nesemnat. Ele pot fi folosite ca mijloace de probă în măsura în care nu sunt confidenţiale.. întocmit fără respectarea regulei multiplului exemplar sau fără menţiunea "bun şi aprobat". pp. g. Scrisorile reprezintă în acelaşi timp şi o mărturisire extrajudiciară scrisă. cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă. 2 C. De exemplu. destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”. Începutul de dovadă scrisă nu poate fi folosit ca mijloc de probă decât dacă este completat cu alte probe. Boroi. tot ca un început de dovadă scrisă este considerat şi refuzul uneia din părţi de a se prezenta la interogatoriu sau o recunoaştere parţială făcută în faţa instanţei. De exemplu. 4 din Legea nr. Dacă scrisoarea nu întruneşte condiţiile unui înscris sub semnătură privată. fiind lăsate la libera apreciere a judecătorului. îndeplineşte această condiţie scrisoarea prin care debitorul îşi cere scuze faţă de creditor pentru neachitarea datoriei. dacă cuprind o mărturisire a autorului. civ. De asemenea. cit. Scrisorile Scrisorile pot fi înscrisuri sub semnătură privată. cu înscrisul sub semnătură privată. Semnătura electronică reprezintă "date în formă electronică care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare".

care are cunoştinţă în mod personal despre anumite fapte trecute şi edificatoare în soluţionarea unui litigiu7. Apetrei. G.). Din definiţia dată probei cu martori. bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii" (art. în principiu orice persoană poate depune mărturie.2. deoarece în acest caz sursa relatărilor martorului este determinată (mărturie secundară sau mediată). adică cel care face dovada credinţei sale. Dacă una dintre părţi nu recunoaşte înscrisul sau semnătura. Beleiu. cu propriile sale simţuri. De regulă. actele recognitive (art. Boroi. cit. p. cit. poate fi primită de instanţă relatarea unor împrejurări cunoscute de la o anumită persoană.) şi actele confirmative (art. ataşat sau asociat o semnătură electronică.În ceea ce priveşte forţa doveditoare a înscrisului în formă electronică căruia i s-a încorporat. civ. În schimb. Noţiunea de mărturie Termenul de martor îşi are originea în grecescul "martyros". Persoane care nu pot depune mărturie În măsura în care are cunoştinţă despre împrejurările cauzei. în faţa instanţei de judecată. nu pot depune mărturie în procesele civile. civ. deoarece instanţa şi părţile trebuie să poată adresa întrebări martorilor pentru a lămuri adevăratul sens al relatărilor acestora şi pentru a putea fi convinse de sinceritatea lor. 3. p. făcută de către o persoană străină de proces. 122. Declaraţiile în formă scrisă sau chiar în formă autentică ale unor presoane străine de proces nu au caracterul unor mărturii. SECŢIUNEA III PROBA CU MARTORI 3.). civ. persoanele prevăzute de art. 7 din Legea nr.. Gh. de la latinescul "testis". 1190 C. cit. prezentă la producerea faptului. În afara acestora. civ. 455/2001). 1189 C. Proba cu martori mai este cunoscută şi sub denumirea de probă testimonială. 7 I. op.relatarea martorului trebuie să fie făcută oral. 114. op. 189 C. 1188 C.1. Proba cu martori (mărturia sau proba testimonială) este relatarea orală. 6 din Legea nr. op. 109. Trebuie precizat faptul că nu martorul constituie mijlocul de probă.. 455/2001). în categoria "alte înscrisuri" pot fi incluse şi copiile după înscrisuri (art.martorul trebuie să relateze instanţei doar acele date şi împrejurări pe care le-a recepţionat personal. instanţa va trebui să dispună verificarea acesteia printr-o expertiză tehnică de specialitate. se desprind două trăsături specifice ale acesteia. 10 .. Nu pot fi primite de instanţă relatările despre fapte "auzite" de la alte persoane (mărturie indirectă). această condiţie va fi îndeplinită dacă înscrisului în formă electronică "i s-a încorporat. p. ataşat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă. proc. dacă acesta este recunoscut de cel căruia i se opune. în faţa instanţei de judecată. Dacă legea cere forma scrisă ca o condiţie de probă sau de validitate a actului juridic constatat prin înscrisul în formă electronică. va avea între semnatarii lui şi între reprezentanţii acestora acelaşi efect ca şi înscrisul autentic (art.rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv. .: . . ci depoziţia pe care el o face în faţa instanţei de judecată.

. Aceste evenimente se dovedesc.soţul. Actele cu o valoare mai mare de 250 de lei urmează să fie dovedite cu alte mijloace de probă (acte autentice sau acte sub semnătură privată).interzişii judecătoreşti şi persoanele incapabile în general. farmaciştii. . Dispoziţiile art. că au modificat verbal termenul de executare a obligaţiei uneia din părţi). mai puţin a descendenţilor. proc. Nu este permis a proba cu martori că înscrisul ar cuprinde prevederi inexacte. avocaţii. acestea trebuie să îmbrace tot forma scrisă. rudele sau afinii până la gradul al treilea la o pedeapsă penală sau la dispreţul public. proc. în principiu. 1191 C. civ. Prin aceasta se protejează conţinutul înscrisului care consfinţeşte manifestarea de voinţă a părţilor. un alt preţ decât cel stabilit de părţi sau că părţile ar fi modificat verbal convenţia lor constatată prin înscris (de exemplu. notarii publici). prin răspunsurile lor. civ. că părţile au prevăzut o dobândă despre care nu se face vorbire în înscris.persoanele care îndeplinesc anumite funcţii (funcţionarii publici). au caracter supletiv. valoarea de 250 de lei.persoanele obligate prin lege la păstrarea secretului profesional (slujitorii cultelor. Se impune cu necesitate ca într-o viitoare reglementare. să fie înlocuită cu o valoare mai mare. Deoarece legea nu permite dovada cu martori în cazul actelor cu o valoare mai mare de 250 de lei. Codul civil nu prevede nici o îngrădire referitor la faptele juridice stricto-sensu. prin voinţa lor. chiar dacă este despărţit. în prezent nesemnificativă. civ. cu actele sau cu certificatele de stare civilă şi numai în mod excepţional cu alte mijloace de probă. se poate dovedi cu martori producerea unui accident. posibilitatea de a dovedi cu martori existenţa convenţiei dintre ele şi a condiţiilor în care aceasta s-a încheiat8.interdicţia de a proba cu martori actele juridice cu o valoare mai mare de 250 de lei. Potrivit art. viciile de consimţământ. 191 C. prevede două interdicţii: . 190 C. per a contrario. dovada cu martori este admisibilă pentru actele cu o valoare mai mică de 250 de lei (dacă o prevedere specială nu impune întocmirea actului în formă scrisă pentru a putea fi dovedit).interdicţia de a proba cu martori împotriva sau peste cuprinsul unui înscris.. cum sunt cele referitoare la starea civilă a unei persoane (naşterea sau decesul). 1191 C.. art. . Aşadar. Referitor la dovada cu martori a actelor juridice.persoanele care. . s-ar expune pe ei înşişi sau şi-ar expune soţul. se dovedesc numai cu înscrisuri. prevede excepţia posibilităţii de ascultare a acestora ca martori în litigiile referitoare la starea civilă şi în cele de divorţ. cum ar fi un alt termen decât cel real pentru executarea obligaţiei. următoarele persoane sunt scutite de a depune mărturie: . în cazul în care doresc să aducă modificări convenţiei. Reguli de admisibilitate a probei cu martori În ceea ce priveşte admisibilitatea probei cu martori. de regulă. În privinţa rudelor şi a afinilor. civ. .persoanele condamnate pentru mărturie mincinoasă. a unui cutremur. 3. Din moment ce părţile au ales săşi manifeste voinţa în formă scrisă. 8 11 . neexecutarea unei obligaţii contractuale. de aceea părţile pot stabili.3. medicii. art. soţia. Există însă fapte naturale care.

remiterea de datorie). nu şi la terţele persoane. 242-245. practica judiciară a stabilit admisibilitatea probei cu martori pentru a dovedi actele încheiate în târguri. civ.la obligaţiile contractate în caz de accidente neprevăzute. în toate aceste situaţii existând o imposibilitate materială de a preconstitui un înscris. pp. ci a explicitării conţinutului acestuia.. pieţe neorganizate. cauza falsă. regulile prevăzute de art. civ. civ. mai există excepţii şi în domeniul dreptului comercial şi al dreptului familiei. . deoarece numai ele puteau să-şi preconstituie un înscris. În acest caz nu se pune problema dovedirii împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. pot fi probate cu martori. În domeniul dreptului familiei. De la regulile prevăzute în art. precum şi împotriva sau peste cuprinsul înscrisului: a. precum: . Ionaşcu. 1191 C.. tumult. 183-184.la depozitul necesar. jurisprudenţa10 a adăugat la situaţiile enumerate mai sus şi imposibilitatea morală de a întocmi un înscris. precum şi în cazul unor evenimente neprevăzute (ex. pentru a proba depunerea obiectelor de îmbrăcăminte în cluburi.1198 C. în principiu. indiferent de valoarea actului. com. 55 C. 1191 C. fără restricţii. în caz de incendiu. Trib. nr. se vor aplica şi în materie comercială. secţ. când există un început de dovadă scrisă. când creditorului nu i-a fost cu putinţă a-şi procura o dovadă scrisă despre obligaţia ce pretinde sau a conserva dovada luată. atunci când legea comercială prevede întocmirea unui înscris pentru dovedirea actelor juridice comerciale (art. care pot folosi orice mijloc de probă (inclusiv proba cu martori) pentru a face dovada contrară a clauzelor înserate în cuprinsul înscrisului.: inundaţii. civ. compensaţia.restricţia nu priveşte situaţia în care este necesară lămurirea înţelesului exact al unor clauze obscure. care ar exista în cazul raporturilor dintre rude apropiate. indiferent de valoarea actului ce trebuie dovedit. Astfel. conform art. ilicită sau imorală. din delicte sau cvasidelicte.la obligaţiile care se nasc din cvasicontracte. 1191 C. ruină. incediu). proba cu martori este admisibilă. obiectul ilicit. Având în vedere că literatura juridică a apreciat enumerarea din art. .. De la regulile prevăzute de art.restricţia nu priveşte viciile de consimţământ. .). .. 1198 C. regulile prevăzute de art. civ. Supr. sau naufragiu şi la depozitele ce fac călătorii în ospătăria unde trag. ca fiind enunciativă. săli de sport şi alte locuri în care nu există un serviciu de garderobă organizat sau în cazul efectuării de mici reparaţii la domiciliu. dec. cit. . echivoce. civ. nu se aplică referitor la 9 10 A. . când proba cu martori este admisibilă. în legătură cu cea de-a doua restricţie în literatura9 şi practica judiciară sau precizat următoarele: . există şi excepţii. chiar şi în cazul în care actul a fost costatat printr-un înscris autentic.. civ. Totuşi. şi care sunt moduri de executare sau de stingere a obligaţiilor (ex. 12 .când creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovadă scrisă dintr-o cauză de forţă majoră neprevăzută. 1451/1963. care pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. deoarece acestea sunt situaţii de fapt.De asemenea.: plata. dacă operaţiunile respective. 1197 C. . civ. conform art. afini. b.restricţia nu se aplică în cazul stabilirii unor acte sau fapte distincte de actul constatat prin înscris.restricţia se aplică doar înscrisurilor preconstituite.. ulterioare încheierii lui. prieteni. în dreptul comercial.restricţia se referă doar la părţile participante la încheierea actului. De asemenea. luate separat. op. 1191 C. când nu era cu putinţă părţilor de a face înscrisuri. precum şi împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. pp. în CD 1963.

potrivit art. SECŢIUNEA IV MĂRTURISIREA 4. este un act juridic unilateral.. cit. putând fi revocată doar dacă a fost făcută din eroare de fapt (art. p. care este o relatare a unei terţe persoane şi nu a uneia din părţi. civ. În mod excepţional. este un act juridic personal. 174 C. proc. neputând fi făcută decât de partea împotriva căreia îşi va produce efectele sau de un mandatar cu procură specială. trebuie să emane de la o persoană care poate dispune de drepturile sale şi care are discernământ în momentul respectiv..3. Boroi. civ. 5 alin. prevăzând că pot fi chemaţi la interogatoriu ocrotitorii legali pentru a face o mărturisire valabilă. 220 C. 13 . Art. 121. 4. 225 C. G. 3. Caracterele juridice ale mărturisirii sunt următoarele: 1. proc. hipnoză). cit. interzişii judecătoreşti precum şi persoanele capabile. Puterea doveditoare a mărturiei este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. 1206 alin. având un mandat general. 120. op. trebuie să fie expresă. op. cit. Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii Mărturisirea reprezintă recunoaşterea de către una din părţi a unui fapt pe care adversarul ei îşi întemeiază o pretenţie sau o apărare. art. 2. este un act juridic irevocabil. În funcţie de locul unde este făcută: 11 I. Avocatul uneia din părţi. potrivit art. 124. 5. Mărturia va trebui apreciată de judecător în raport de sinceritatea relatărilor martorilor şi de modul în care aceasta se integrează în ansamblul celorlalte mijloace de probă administrate în cauză. însă numai pentru actele încheiate de ei în calitate de reprezentanţi legali ai incapabililor. refuzul nejustificat de a răspunde la interogatoriu sau neprezentarea la interogatoriu pot fi considerate de instanţă ca o recunoaştere sau ca un început de dovadă scrisă. nu poate face o recunoaştere în numele părţii ale cărei interese le apără. p. op. 4. Mărturisirea (recunoaşterea) nu trebuie confundată cu mărturia. declaraţie de natură a produce efecte juridice împotriva autorului ei11. 32/1954 prevăzând că dovada acestor bunuri se poate face prin orice mijloc de probă.). Clasificarea mărturisirii I.. refuzul unei persoane de a prezenta instanţei un înscris aflat în posesia sa poate fi considerat ca o recunoaştere a faptului că înscrisul cuprinde cele pretinse de cealaltă parte. 2 C. civ.. prevede o excepţie de la caracterul personal al mărturisirii. De asemenea. civ. ale cărui efecte se produc independent de manifestarea de voinţă a celeilalte părţi.1. proc. nu pote fi dedusă din tăcerea părţii. dar lipsite temporar de discernământ (cei aflaţi în stare de beţie. Apetrei. Nu pot mărturisi minorii. 1 din Decretul nr.. Gh. Beleiu. p.dovada bunurilor proprii ale soţilor.

264. Gh. Ionaşcu. mărturisirea a devenit o probă obişnuită. în CD 1995. când una dintre părţi recunoaşte integral pretenţiile celeilalte părţi (ex.p.p. 205/1950.... 339/1956. dar şi cea făcută într-o scrisoare. mărturisire calificată. prin posibilitatea sa de a primi sau de a înlătura mărturisirea. Mărturisirea extrajudiciară scrisă se dovedeşte cu înscrisul în care este cuprinsă. care schimbă consecinţele juridice ale recunoaşterii (ex. b. dar precizează că a restituit-o). Cea orală nu poate fi folosită ca mijloc de probă decât în cazurile în care este permisă dovada cu martori. făcută în afara instanţei care judecă litigiul.. la starea civilă sau într-un testament. Această prevedere a generat în literatura juridică puncte de vedere diferite. 164.p. op. Potrivit art. cit.a. Beleiu. Ea poate fi spontană. fapt ce nu contravine rolului activ al judecătorului şi nici principiului liberei aprecieri a probelor de către judecător. În raport de conţinutul acesteia: a. dacă este făcută din iniţiativa părţii sau provocată în instanţă prin intermediul interogatoriului. p.p. II. vol. în CD 1995. fiind lăsată la libera 12 Trib.. cit. op. De exemplu.. 4. 301/1955. 129. mărturisirea complexă. civ. G. cu care să se poată proba că una dintre părţi a făcut o mărturisire orală extrajudiciară (art. civ. 209. civ. p. mărturisirea va fi extrajudiciară atunci când este făcută în faţa unei instanţe necompetente. dec..vol. 275. op.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant şi nu a restituit-o) . mărturisire judiciară. civ. este inadmisibilă mărturisirea pentru dovedirea faptelor invocate în materie de divorţ. c.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant. nefăcând decât să-l ajute pe acesta în aflarea adevărului. Andrei. s-a susţinut că regula indivizibilităţii mărturisirii nu este obligatorie pentru judecător. mărturisirea judiciară era considerată "regina probelor". cit. la care adaugă o împrejurare posterioară legată de faptul pretins. 127. acest mijloc de probă este admisibil în toate cauzele. Trib. legate de faptul pretins. deoarece indivizibilitatea mărturisirii este subordonată principiului rolului activ al judecătorului. secţ. secţ.3. b. 1206 alin. făcută în faţa instanţei de judecată în cursul procesului în care este folosită ca mijloc de probă. dec. când una dintre părţi. Într-o altă opinie13. 14 . în faţa procurorului. în ceea ce priveşte caracterul mărturisirii de a putea fi sau nu divizată. op. 2. Boroi. nr. ci ca plată pentru prestarea unor servicii). 13 A. Mărturisirea extrajudiciară poate fi orală sau scrisă. având cea mai mare putere doveditoare. anterior anului 1950. În ceea ce priveşte admisibilitatea mărturisirii. cu precizarea că ea va fi permisă numai în privinţa drepturilor de care o parte poate să dispună şi numai dacă legea nu prevede în mod expres inadmisibilitatea mărturisirii. După adoptarea Decretului nr.. Potrivit unei opinii12. Supr. mărturisirea calificată sau complexă "nu poate fi luată decât în întregime împotriva celui care a mărturisit". dar nu cu titlu de împrumut.. cit. În legătură cu această clasificare se pune problema indivizibilităţii mărturisirii. 1205 C. nr. Aşadar. care anihilează efectele recunoaşterii (ex. Supr. 2. P.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani de la reclamant. mărturisire extrajudiciară. pe lângă recunoaşterea pretenţiilor adversarului. când una dintre părţi recunoaşte pretenţiile celeilalte. mărturisire simplă. 2 C.). I. mai adaugă şi alte împrejurări anterioare sau concomitente. Forţa probantă a mărturisirii Referitor la forţa probantă a mărturisirii. se aplică în continuare indivizibilitatea mărturisirii. Apetrei. forţa ei doveditoare fiind cea a înscrisului şi putând fi combătută cu aceleaşi mijloace de probă folosite pentru combaterea înscrisului.

p. aflate într-o conexiune strânsă cu primele. prezumţia de paternitate a copilului din căsătorie. deoarece pentru cunoaşterea existenţei unui fapt necunoscut se apelează la existenţa unui fapt cunoscut. neputând fi extinse pe cale de analogie. cit. cit. Noţiunea de prezumţie Prezumţiile sunt definite de art. civ. prevăzută de art. P.2. pp. ca fiind "consecinţele ce legea sau magistratul trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut". aflat într-o strânsă legătură cu primul. 165. 5. Conform art. judecătorul va trebui să verifice sinceritatea şi veridicitatea ei în raport cu celelalte probe administrate în cauză. dacă se va ajunge la concluzia că ea nu corespunde adevărului SECŢIUNEA V PREZUMŢIILE 5. şi prezumţia timpului legal al concepţiei. Apetrei. civ. Potrivit art.apreciere a instanţei14. civ. Fac parte din această categorie prezumţia autorităţii de lucru judecat (este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect... pe care legea le stabileşte în mod expres şi limitativ.. Prezumţiile legale pot fi subclasificate.1. 1199 C. În literatură juridică15. Fac parte din această categorie prezumţia comunităţii de bunuri a soţilor. "prezumţia legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută" şi "nici o dovadă nu este primită împotriva prezumţiei legale. 61 C. ca pe un început de dovadă scrisă. fam. încât din existenţa faptului cunoscut se deduce existenţa faptului necunoscut. Andrei. ca pe o probă ce poate fi combătută prin dovada contrară. prezumţia de proprietate comună a zidului sau gardului care desparte două imobile vecine. care pot fi combătute prin proba contrară. În funcţie de autorul lor: a. ale omului) sunt deducţii logice ale judecătorului cu privire la existenţa unor fapte necunoscute. prezumţiile legale relative. 1202 C. care prin legătura pe care o au în înlănţuirea logică cu altele. în funcţie de forţa lor probatorie: 1. având următoarele posibilităţi: să o folosească ca pe o probă deplină. Astfel. Prezumţiile constituie un mijloc de probă indirect. prezumţiile simple (judecătoreşti. 125-126. op. după cum aceasta poate fi şi înlăturată. op.. dau posibilitatea stabilirii unor fapte necunoscute. 15 . b. 1203 C. este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi).". prezumţiile au fost definite ca fiind acele raţionamente logice pe care legea sau judecătorul le face pentru a stabili existenţa unei anumite împrejurări. 2. prezumţii legale absolute. împotriva cărora nu este permisă proba contrară.. Beleiu. pornind de la faptele cunoscute. civ. prezumţiile simple 14 15 Gh. Clasificarea prezumţiilor I.. prevăzută de art. plecând de la fapte cunoscute.. I.în afară numai de cazurile când legea a permis dovada contrarie. prezumţii legale. Ele reprezintă regula în materie de prezumţii şi sunt mai numeroase decât prezumţiile legale absolute. 1201 C.

expertiza tehnică a accidentelor de circulaţie). Junimea. 18 Şt. II. proc. . dacă a păstrat chitanţa de plată a chiriei doar pe ultima lună16. 159. nr. Sunt deductive acele concluzii particulare trase dintr-o concluzie generală şi sunt inductive concluziile generale desprinse dintr-o serie de concluzii particulare. Prezumţiile simple sunt des folosite de jurisprudenţă în litigiile privind stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. proc. dar în următoarele cazuri. Drept civil. p. întemeindu-se pe cunoştinţe de specialitate. . 204 şi art. . dol sau violenţă. .. Ei pot fi recuzaţi în aceleaşi condiţii şi pentru aceleaşi motive ca şi un judecător. p. Supr. . Expertul este persoana străină de litigiu. Prezumţiile simple sunt permise atunci când este permisă şi proba cu martori. .2. Gh. filiaţiei. 16 17 Trib.sunt "lăsate la luminile şi înţelepciunea magistratului". Persoana fizică. se prezumă că un chiriaş a plătit chiria pe toate lunile din urmă. vol. iar caracterul lor este unul relativ. În general.. dacă este necesară lămurirea unor împrejurări de fapt. pentru stabilirea capacităţii de muncă).a. Ştefan Rauschi. Teroria generală. . Persoana juridică.1.pentru stabilirea valorii. 2000.expertize tehnice (ex. 1200/1967. ce îşi exprimă opinia pe baza cunoştinţelor acumulate şi a cercetărilor făcute asupra cazului concret17. Rauschi ş. aceasta este obligatorie.: pentru stabilirea autenticităţii operelor de artă).expertize criminalistice ale scrisului (ex. Tipuri de expertiză Expertizele se pot efectua în următoarele domenii de activitate: . civ. 201-214 C. în procesul de înregistrare tardivă a naşterii. Forţa doveditoare a prezumţiilor simple este lăsată la libera apreciere a judecătorului. Iaşi.expertize medico-legale (ex. Prezumţiile simple sunt nelimitate ca număr şi pot fi deductive sau inductive.. sexului.: pentru determinarea situaţiei economico-financiare). 158.: .expertiza în construcţii. în cele referitoare la încredinţarea copiilor minori unuia dintre părinţi.expertize artistice (ex. dec. Noţiunea de expertiză Expertiza este mijlocul de probă la care recurge instanţa de judecată.: . cit. în CD 1967.expertiza medico-legală pentru determinarea vârstei şi sexului copilului. expertiza este facultativă. 6. SECŢIUNEA VI EXPERTIZA 6. . civ. . cu excepţia cazurilor în care actul este atacat pentru fraudă. pentru care se cer cunoştinţe de specialitate. Ştefania Rauschi.pentru stabilirea discernământului. în procesul de punere sub interdicţie judecătorească. Ed. 178. 24-27 C.expertize contabile (ex. putând fi combătute prin proba contrară. a vechimiii bunurilor sau a stării lor de funcţionare. Este reglementată în art. pe care judecătorul nu le posedă.de determinare a vârstei.expertiza topografică prvind întinderea terenurilor. 16 . .pentru punerea unei persoane sub interdicţie judecătorească. sub sancţiunea nulităţii hotărârii judecătoreşti18: . p. op. care îşi exprimă părerea asupra unor împrejurări de fapt indicate de instanţă. civ.: pentru stabilirea unui fals). Popa. ci nişte specialişti numiţi experţi. conform art.expertiza medico-legală psihiatrică referitoare la discernământul persoanei. De exemplu.. secţ.

Efectuarea expertizei Una din părţile în litigiu sau judecătorul poate propune şi încuviinţa efectuarea expertizei. când el le înlătură. proc. 207 C..2..3. trebuie să motiveze decizia. conform art. expertul este obligat să convoace părţile la locul respectiv. Forţa probantă a expertizei În ce priveşte forţa probantă a expertizei. instanţa numeşte comisia formată din 1 sau 3 experţi de pe listele aflate la tribunal prin încheiere. op. SECŢIUNEA VII CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI 7. 207 C. aceasta este lăsată la libera apreciere a instanţei de judecată. Acest 19 20 Şt. civ. când această împrejurare are importanţă pentru rezolvarea litigiului20. Este reglementată în art. Partea care a solicitat expertiza este obligată ca. conform art. este necesară deplasarea şi cercetarea în teren. la faţa locului. dacă experţii au nevoie de timp pentru cercetări. Dacă pentru efectuarea expertizei. în termen de 3 zile de la numirea expertului..6. proc. Rauschi. Raportul de expertiză poate fi discutat în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată. op. sau în afara instanţei. Dacă două expertize sunt contradictorii se va reţine una ori se vor înlătura ambele. când experţii nu au nevoie de cercetări mai ample. civ. mai îndepărtată de sediul instanţei de judecată. Potrivit art 301 C. Dacă instanţa nu este lămurită pe deplin de expertiza făcută. 161. proc. p. dacă acestea nu pot fi aduse în instanţă datorită volumului sau greutăţii. p. data depunerii raportului de expertiză şi onorariul cuvenit expertului. 6. să depună suma stabilită ca onorariu.a. 215-217 C. întrebările la care trebuie să răspundă experţii. 212 C.1. Expertiza se poate efectua şi prin comisie rogatorie. cit. Efectuarea cercetării la faţa locului Probele materiale sunt cercetate de instanţă la sediul său ori prin deplasarea ei la faţa locului. şi se utilizează în procesele privind spaţiul locativ. 7. Totuşi. proc. Rauschi ş. situaţia unui obiect.. civ. civ. indicând obiectul expertizei. cit. ea poate dispune întregirea ei printr-un supliment de expertiză sau efectuarea unei noi expertize numite contraexpertiză. drepturile de servitute sau degradările de imobile.. Constatările expertului reţinute de instanţă fac dovadă până la înscriere în fals. Şt. constatările lor consemnându-se într-un raport de expertiză care se înaintează instanţei în termenul stabilit de ea. dar nu se vor putea combina. Raportul trebuie depus cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată pentru ca părţile să-l cunoască şi eventual să facă obiecţiuni. 17 .4. 163. când implică cercetări într-o altă localitate. Expertiza se poate efectua în instanţă. proc. Noţiunea de cercetare la faţa locului Cercetarea la faţa locului este mijlocul de probă cu ajutorul căruia instanţa constată în mod direct. părerile lor consemnându-se într-un proces-verbal. potrivit art. grăniţuiri ale terenurilor. judecătorul nefiind legat de concluziile experţilor19. civ.

3. care se depune la dosarul cauzei. Ankarom. Bucureşti. Drept civil român. Iaşi. 2003. Ed. Venus. 4. Boroi G. All Beck. Bucureşti. Ed. Teoria generală. Poenaru E. Bibliografie: 1. Persoana fizică. Ştiinţifică. Persoana juridică. pentru care se citează părţile. 6. Andrei Petru P. 455/2001 privind semnătura electronică. la cererea unei părţi sau din oficiu. Codul de procedură civilă. Rezultatul se consemnează întrun proces-verbal. Manual de drept civil. semnele sau urmele rămase pe ele.M. Probele în procesul civil. Teoria generală.. Universul Juridic. Partea generală. Codul civil. Drept civil. Drept civil. Ionaşcu T. Subiectele dreptului civil. Ed. Lumina Lex. Lupan E. 1998. Ed. Iaşi. spre deosebire de cel penal.mijloc de probă se încuviinţează de instanţă. Ed. Introducere în dreptul civil. Beleiu Gh. All Beck. 16. 9.. All Beck. Pop T. Ed.. Iaşi. Apetrei I. Ce înseamnă un înscris preconstituit? Boroi G.. 6. fixând un termen pentru efectuarea ei. Bucureşti. Persoanele. Ed. 1993. care reprezintă obiecte ce. 1969.. Persoana fizică. 1998. I. All Beck. Ed. Bucureşti. op.. 2005. Dogaru I. Legea nr. Unii autori consideră că cercetarea la faţa locului şi expertiza nu sunt veritabile mijloace de probă. Tratat de drept civil. 12.. 7. Care sunt condiţiile de admisibilitate a probei? Definiţi înscrisul. p. Persoanele. când obiectul procesului este situat într-o altă localitate. Introducere în dreptul civil. Drept civil... Partea generală. Ionaşcu A. 1998. motiv pentru care nu sunt reglementate expres de Codul de procedură civilă21. 2. Cluj-Napoca. Introducere în dreptul civil. Drept civil. 2002. 2002. 135.. Argonaut. ci doar mijloace tehnice de valorificare a probelor materiale. Partea generală. Cheltuielile de deplasare pentru efectuarea cercetării la faţa locului sunt suportate de partea care a cerut acest mijloc de probă sau de partea în interesul căreia se face.. 8. 15. Bucureşti. 1967.Cosmovici P. Ed. 4.. Bucureşti. Academiei. Probele materiale sunt mai puţin utilizate în procesul civil. În ce acte normative sunt reglementate mijloacele de probă? Ce fapte nu pot face obiectul probei? Cui îi revine sarcina probei în procesul civil? Prezentaţi cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei. 11. Teoria generală. Ungureanu O. 8. Ed.. ar putea prezenta interes probatoriu. Rauschi Şt. 3. Şansa. vol. 1999. Popa Gh. 2000.. 5. 2.. Bucureşti. Ed. 1993. 13. Partea generală. 21 Definiţi proba. Ed.. 7. Junimea. 5.. Cercetarea la faţa locului se poate efectua şi printr-o comisie rogatorie de către o altă instanţă decât cea care judecă litigiul. Rauschi Şt. 10. Drept civil român. împreună cu eventualele schiţe realizate. Ed. Întrebări de evaluare: 1. Apetrei I. 14. Drept civil. putând fi discutată în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată. Bucureşti. Partea generală.. cit. prin aspectul lor exterior. 18 . calităţile lor speciale. Elementele dreptului civil.

Definiţi cercetarea la faţa locului. Ce avantaje prezintă înscrisul autentic? 11. Ce restricţii cunoasteţi în materia utilizării probei cu martori pentru dovedirea actelor juridice? 26. 37. 10. mai poate fi valorificat în alt fel de către părţi? 19. Definiţi prezumţiile. 36. Definiţi înscrisul sub semnătură privată. Ce înseamnă o mărturisire extrajudiciară? 32. Definiţi înscrisul autentic. Definiţi prezumţiile simple. 20. Ce condiţie obligatorie trebuie să îndeplinească înscrisul sub semnătură privată? 16. 47. Daţi exemple de expertize realizate în diferite domenii de activitate. Cum poate deveni data înscrisului sub semnătură privată dată certă? 18. instanţa poate să le combine concluziile? 44. Există sau nu o deosebire între mărturie şi mărturisire? 30. Ce forţă probantă are înscrisul sub semnătură privată? 15. Definiţi răbojul. 42. 41. Cum se concretizează cercetarea la faţa locului? 19 . Care sunt excepţiile de la aceste restricţii? 27. Definiţi mărturia. 23. Dacă s-au realizat două expertize cu soluţii diferite. Daţi exemple de înscrisuri nepreconstituite. Daţi exemple de litigii în care expertiza este obligatorie. 46. 31. 22. 40. Definiţi expertiza. nefiind necesară administrarea altor probe. Cum se poate efectua expertiza? 43. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul sub semnătură privată. Ce persoane sunt scutite de a depune mărturie? 25. Există vreo restricţie în utilizarea prezumţiilor simple? 38. sau aceasta este o probă lăsată la aprecierea judecătorului? 34. 14. Definiţi mărturisirea. 29. Ce alte condiţii trebuie să îndeplinească. În ce situaţii se recurge la acest mijloc de probă? Daţi exemple de litigii în care se utilizează cercetarea la faţa locului. 35.9. Ce forţă probantă are înscrisul autentic? 12. Ce forţă probantă au prezumţiile simple? 39. Ce persoane nu au voie să depună mărturie? 24. Prezentaţi caracterele juridice ale mărturisirii. Ce înseamnă un început de dovadă scrisă? 21. Daţi un exemplu. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul autentic mai poate fi valorificat de către părţi în alt fel? 13. înscrisul sub semnătură privată? 17. Ce forţă probantă are mărturia? 28. în anumite situaţii. Recunoaşterea faptelor pretinse de partea adversă în procesul civil este suficientă pentru tranşarea litigiului. Ce diferenţă există între prezumţiile legale absolute şi cele relative din punct de vedere al forţei probante? Daţi exemple de prezumţii din ambele categorii. Ce forţă doveditoare are expertiza? 45. Cine realizează cercetarea la faţa locului? 48. Ce deosebire există între o mărturisire calificată şi o mărturisire complexă? Acestea pot fi fragmentate de judecător? 33.

20 .

În funcţie de izvorul lor: a. prevăzute de lege. Modalităţile actului juridic civil sunt acele împrejurări viitoare de a căror producere depinde existenţa sau exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor rezultate dintr-un act juridic. stabilite de lege sau prin voinţa părţilor. de care depind doar efectele actului juridic şi nu valabilitatea acestuia. astfel de elemente neesenţiale. legate de starea civilă a persoanei fizice. Aşadar. actul juridic fiind valabil şi în ipoteza în care aceste modalităţi nu sunt prezente. în general. modalităţile sunt. ci ţin de esenţa actului. adopţia sau căsătoria nu pot fi încheiate pentru un anumit termen sau cu o anumită condiţie. în principiu. Actele juridice civile pot fi afectate de următoarele modalităţi: termenul. modalităţi convenţionale. De exemplu. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA MODALITĂŢILOR I. b. contractul de depozit. contractul de închiriere. SECŢIUNEA III TERMENUL Noţiune: Termenul este acel eveniment viitor şi sigur de îndeplinirea căruia depinde naşterea. pot exista sau pot lipsi. iar în lipsa lor actul juridic nu produce efecte. În raport cu elementele esenţiale ale actului juridic civil. de exemplu. modalităţile nu sunt împrejurări accidentale. recunoaşterea filiaţiei. numite modalităţi. condiţia ori sarcina. contractul de asigurare. împrejurări accidentale. modificarea sau stingerea exerciţiului drepturilor subiective şi a executării obligaţiilor 21 .CAPITOLUL II MODALITĂŢILE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE MODALITĂŢI În afară de elementele esenţiale (condiţiile de valabilitate) ale actului juridic civil. la încheierea unui act juridic. Sunt afectate de astfel de modalităţi. În acest caz. unele acte juridice pot fi afectate de anumite împrejurări viitoare. nu pot fi afectate de modalităţi. Anumite acte juridice. stabilite prin voinţa părţilor. modalităţi legale.

dar a cărui dată este neprecisă). riscul contractului anterior îndeplinirii termenului suspensiv este suportat de dobânditor. Posterior scadenţei termenului suspensiv. Bucureşti. . obligaţia debitorului devenind exigibilă. Poate să fie stabilit printr-o dată calendaristică (ex. a cărui dată exactă de împlinire este cunoscută în momentul încheierii actului juridic.termenul de prescripţie extinctivă nu va începe să curgă până la împlinirea termenului suspensiv. p.: termenul de 6 luni pentru acceptarea moştenirii.: în contractul de împrumut. Este reglementat în art.în cazul actelor translative de drepturi reale referitoare la bunuri individual determinate. însă exercitarea drepturilor şi executarea obligaţiilor este amânată până la împlinirea termenului. Subiectele dreptului civil. a cărui dată de împlinire nu este cunoscută în momentul încheierii actului juridic. III. termen suspensiv.dacă debitorul execută benevol obligaţia sa înainte de împlinirea termenului suspensiv. Drept civil. termen legal. împrumutătorul nu va putea cere restituirea bunului împrumutat până în momentul împlinirii termenului stabilit). op. În ce priveşte efectele termenului suspensiv. Anterior scadenţei termenului suspensiv se vor produce următoarele efecte: . neavând putere retroactivă. c. 700 alin. termen judiciar. deoarece acesta a devenit proprietar din momentul încheierii actului juridic.creditorul poate lua măsuri de conservare a creanţei sale. Ed. pp. 2005.creditorul nu va putea cere executarea obligaţiei înainte de împlinirea termenului şi nu va putea opune debitorului compensaţia. În funcţie de izvorul său: a. la a cărui împlinire încep exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex. şi produce efecte numai pentru viitor. 184. În funcţie de efectele sale23: a. . 22 . Apetrei. 1101 C. potrivit art. 2003. . Ed. . Partea generală. 182. Beleiu. civ. În funcţie de gradul de cunoaştere a momentului împlinirii sale: a. dacă termenul nu a fost stabilit de către părţi). stabilit de lege (ex. civ. cit. II. Apetrei. Drept civil român. b. adică a efectelor actului juridic civil22.creditorul nu poate exercita acţiunea oblică sau acţiunea revocatorie înainte de împlinirea termenului suspensiv.: peste doi ani). civ. Introducere în dreptul civil. I. drepturile şi obligaţiile părţilor iau naştere chiar din momentul încheierii actului juridic. el face o plată valabilă. care începe să curgă de la data deschiderii succesiunii). 1 C. se vor produce următoarele efecte: 22 Gh. b. prevăzut de art. Majoritatea termenelor sunt convenţionale. . Clasificare: I. stabilit prin voinţa părţilor. (ex. dar nu mai poate solicita restituirea prestaţiei.civile.. 1022-1025 C. Universul juridic.: instanţa poate acorda cumpărătorului unui imobil un termen de graţie pentru plata preţului sau poate stabili un termen împrumutatului pentru restituirea împrumutului. Venus. p. termen neprecis. 23 I. termen convenţional.: testamentul îşi va produce efectele la decesul testatorului – eveniment sigur. acordat debitorului de către instanţa de judecată pentru executarea obligaţiei sale.: 1 decembrie 2006) sau printr-un interval de timp faţă de momentul încheierii actului (ex. deşi se cunoaşte că acel eveniment se va împlini (ex. 187-189. termen precis.

nu se vor naşte nici drepturile şi obligaţiile părţilor. SECŢIUNEA IV CONDIŢIA Noţiune: Condiţia este acel eveniment viitor şi nesigur de îndeplinirea căruia depinde însăşi existenţa (naşterea sau stingerea) actului juridic civil. În funcţie de beneficiarul său: a. dacă în convenţie nu s-a prevăzut altfel. ca în materia contractului de asigurare. 25 Pentru perioada anterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul pendente conditione. termenul este presupus totdeauna că s-a stipulat în favoarea debitorului.: în contractul de închiriere. Partea generală.debitorul trebuie să-şi execute obligaţia. condiţia trebuie să fie posibilă. ca şi cum acestea ar fi pure şi simple. drepturile şi obligaţiile părţilor încetează. Apetrei. acestea constau în stingerea drepturilor şi a obligaţiilor părţilor. cit. Astfel. 1616 C. termen extinctiv. atunci se consideră locaţiunea ca reînnoită. civ.. Din momentul împlinirii termenului extinctiv. dacă locatarul rămâne în locuinţă şi este lăsat în posesia ei. Clasificare: I. Boroi. actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv. chiar când s-ar fi stipulat prin contractul de depozit un anume termen pentru restituirea lui. Conform art. pp. Anterior scadenţei termenului extinctiv. Persoanele. În ceea ce priveşte efectele termenul extinctiv. civ. cit. b. 10041021 C.: îţi vând apartamentul meu. c. Pentru a fi valabilă. Astfel. Dacă nu se îndeplineşte condiţia suspensivă. în momentul împlinirii termenului. Beleiu. 1024 C. are dreptul de a proceda la executarea silită.. 2002. care reprezintă regula. op. Drept civil. civ. . chiriaşul trebuie să elibereze locuinţa). dacă mă voi muta în străinătate). 23 . . 1437 C. termen stabilit în favoarea ambelor părţi. Ed. depozitul trebuie să se restituie deponentului îndată ce s-a reclamat. care constituie excepţia de la regulă. licită şi morală. op. Reînnoirea tacită a contractului de locaţiune poartă denumirea de tacita reconducţie. pp. IV. anterior îndeplinirii condiţiei25. 188-189.debitorul poate opune creditorului compensaţia. All Beck. Condiţia produce efecte retroactiv din momentul încheierii actului juridic..creditorul are dreptul să ceară debitorului executarea obligaţiei. la a cărui împlinire se stinge exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex.. condiţie suspensivă.prescripţia extinctivă va începe să curgă din momentul împlinirii termenului suspensiv. termen în favoarea creditorului. civ. în consecinţă. Art. termen în favoarea debitorului. În funcţie de efectele sale24: a. Gh. . Este reglementată în art. 193-194. pp. În ce priveşte efectele condiţiei suspensive. de a cărei îndeplinire depinde naşterea actului juridic şi implicit a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex. conform art. b. raportul juridic dintre părţi nu se va naşte şi. Dacă se îndeplineşte condiţia suspensivă. iar pentru perioada posterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul eveniente conditione. prevede o excepţie de la aplicarea termenului extinctiv în materia contractului de locaţiune. după expirarea termenului stipulat prin contractul de locaţiune. G.. Bucureşti. 196-197. aceasta va produce următoarele efecte: 24 I. părţile îşi exercită drepturile şi îşi execută obligaţiile. iar dacă acesta nu o execută de bună-voie.

creditorul poate face acte de conservare a dreptului său. Dacă se îndeplineşte condiţia rezolutorie. De la regula retroactivităţii efectelor condiţiei suspensive îndeplinite există următoarele excepţii: . dacă plăteşte. însă. poate cere restituirea prestaţiei.fructele culese de cel care a înstrăinat bunul sub condiţie suspensivă rămân ale sale. acestea sunt obligate la restituirea lor în mod reciproc. b. . neafectat de condiţie: . de a cărei îndeplinire depinde desfiinţarea actului juridic şi implicit stingerea retroactivă a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex.creditorul poate cere şi obţine garanţii pentru creanţa sa.drepturile constituite de către debitor în favoarea unor terţe persoane se consolidează. vânzarea se va desfiinţa).plata executată anticipat de debitor rămâne valabilă. .garanţiile constituite de creditori se vor desfiinţa. dacă voi reveni în ţară. vânzătorul)26. iar drepturile constituite de creditor în favoarea terţilor se desfiinţează.: îţi vând apartamentul meu.prescripţia extinctivă va curge doar din momentul îndeplinirii condiţiei. . actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv. . 1 C. poate fi transmis prin acte între vii sau prin acte pentru cauză de moarte.dacă părţile au efectuat prestaţii. Dacă nu se îndeplineşte condiţia rezolutorie. ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu. iar debitorul trebuie să o execute. . anterior îndeplinirii condiţiei. . afectat de o condiţie rezolutorie.în actele translative de drepturi reale. contractul de vânzare-cumpărare se va consolida cu caracter retroactiv. condiţie rezolutorie.prescripţia extinctivă nu va curge.. riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat va rămâne în sarcina debitorului. ca şi când nu s-ar fi încheiat. însă. . 24 . .nu poate opera compensaţia. În ceea ce priveşte efectele condiţiei rezolutorii. 26 Se aplică regula res perit domino. atât prin acte între vii.debitorul nu datorează nimic. . . . ca urmare a faptului că dreptul său sub condiţie suspensivă s-a desfiinţat. adică a proprietarului bunului (de exemplu.creditorul poate cere debitorului executarea obligaţiei asumate. neafectat de condiţie: . Posterior îndeplinirii condiţiei suspensive.riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de cel care l-a înstrăinat.creditorul nu poate cere debitorului executarea obligaţiei.dobânditorul unui bun individual determinat sub condiţie rezolutorie devine proprietar şi. . părţile se vor afla în situaţia anterioară încheierii actului.dreptul dobândit. . suportă riscul pieirii bunului. civ. iar dobânditorul bunului va avea dreptul la fructe doar din momentul îndeplinirii condiţiei. cât şi prin acte pentru cauză de moarte. În cazul în care condiţia suspensivă nu se îndeplineşte.actele de administrare făcute de cel care a înstrăinat bunul înainte de îndeplinirea condiţiei rămân valabile.creditorul poate înstrăina dreptul său afectat de condiţie suspensivă. actul juridic produce efecte ca şi cum ar fi un act pur şi simplu. urmând a fi primit de subdobânditor tot sub condiţie rezolutorie. . contractul de vânzare-cumpărare se va desfiinţa cu caracter retroactiv. conform art 1018 alin. . ca şi cum nu ar fi fost afectat de condiţie. ca şi când acesta nu s-ar fi încheiat: .transmisiunile de drepturi reale făcute de titularul dreptului sub condiţie suspensivă se consolidează. în consecinţă.

condiţie negativă. condiţia rezolutorie îndeplinită va produce efecte numai pentru viitor. . .în cazul actelor juridice cu executare succesivă. a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţile actului juridic. Între termen şi condiţie există următoarele deosebiri: . Conform dispoziţiilor art.Posterior împlinirii condiţiei rezolutorii. De la regula desfiinţării retroactive a actului juridic afectat de o condiţie rezolutorie îndeplinită există următoarele excepţii: . condiţie mixtă. astfel încât va fi obligat să plătească preţul bunului.: îţi voi plăti preţul.. 1008 C. a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţi şi de voinţa unei alte persoane determinate (ex. în principiu. În cazul în care condiţia rezolutorie nu se îndeplineşte. în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului juridic. II. În funcţie de natura împrejurărilor de care depinde îndeplinirea sau neîndeplinirea ei: a. dacă vreau). considerându-se că drepturile şi obligaţiile părţilor nu au existat niciodată: . actul juridic se desfiinţează cu caracter retroactiv.părţile sunt obligate să îşi restituie în mod reciproc prestaţiile efectuate. îţi voi vinde umbrela). Condiţia potestativă pură suspensivă a cărei îndeplinire depinde de voinţa debitorului este nulă (ex.: îţi vând autoturismul. condiţie potestativă. 27 28 Se aplică principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis. şi nu de voinţa părţilor (ex.actele de administrare făcute de dobânditorul sub condiţie rezolutorie de bună-credinţă rămân valabile. . constând într-un eveniment care urmează a nu se produce (ex. . dacă vreau)28. dacă soţul meu îmi va cumpăra altul). III. În funcţie de modul de formulare a ei: a.: dacă nu voi promova examenul de conducere. . în timp ce condiţia este o împrejurare nesigură cât priveşte îndeplinirea sa.termenul este o împrejurare sigură ca îndeplinire. îţi voi vinde autoturismul meu). a cărei îndeplinire depinde exclusiv de voinţa uneia din părţi (ex.condiţie potestativă pură. . a cărei îndeplinire depinde de hazard. a cărei îndeplinire depinde atât de voinţa uneia din părţi. Pornind de la prevederile art. morală şi imorală.: îţi vând garajul meu. civ.: îţi vând autoturismul meu. cât şi de un fapt exterior sau de voinţa unei persoane nedeterminate (ex. în calitatea sa de proprietar sub condiţie rezolutorie. b.termenul afectează numai efectele actului juridic. actul juridic se consolidează ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu. pe când condiţia.termenul produce efecte numai pentru viitor (ex nunc). c. . b. civ. rămânând în proprietatea sa. 25 . produce efecte retroactiv (ex tunc). licită şi ilicită. dacă mă voi muta într-un alt cartier).drepturile constituite sau transmise de dobânditor unor terţe persoane vor fi desfiinţate cu caracter retroactiv27. condiţie cazuală. dacă vei promova examenul de conducere). condiţie pozitivă.riscul produs va fi suportat de dobânditor. constând într-un eveniment care urmează a se îndeplini (ex.fructele culese de dobânditorul sub condiţie rezolutorie nu vor trebui restituite.condiţie potestativă simplă. Ea poate fi: . neafectat de condiţie.: îţi vând inelul. 1010 C. în literatura de specialitate condiţia a mai fost clasificată în condiţie posibilă şi imposibilă.: dacă nu va mai ploua în această primăvară.

beneficiarul va putea cere doar executarea sarcinii. În funcţie de valabilitatea sarcinii: a.). în timp ce condiţia operează de drept.) şi a testamentelor (art. 26 .: testatorul dispune de averea sa în favoarea gratificatului.: sarcina pe care donatorul o impune gratificatului de a-i plăti o datorie faţă de un terţ). În cazul neîndeplinirii ei. nu şi printr-un testament. sarcină imposibilă.: dispunătorul impune gratificatului ca suma de bani donată să fie folosită pentru cumpărarea unui apartament). civ. ci. fiind creditorul direct al gratificatului. cât şi actele juridice cu titlu gratuit. Clasificare: I. c. Beneficiarul nu stabileşte nici un raport juridic cu dispunătorul. . sarcină în favoarea gratificatului (ex. Apetrei. care nu poate fi îndeplinită. fie executarea silită a sarcinii. sarcină în favoarea unei terţe persoane (ex. II. mai exact în cazul liberalităţilor (donaţii sau legate). 828-830 C. sarcină imorală. care contravine normelor de convieţuire socială. 930 C. c. sarcină ilicită. În ceea ce priveşte efectele sarcinii. . Sarcina poate schimba natura actului juridic în cazul în care constă într-o obligaţie egală sau mai mare cu valoarea donaţiei. civ. Aceasta poate fi stabilită doar printr-un contract de donaţie. p. în cadrul unei donaţii sau al unui testament.sarcina afectează doar efectele actului juridic. sancţiunea revocării acestuia. în principiu. astfel încât actul juridic nu va mai fi cu titlu gratuit. cu sarcina acestuia din urmă de a plăti o rentă viageră unui terţ). sarcină în favoarea dispunătorului (ex. Între sarcină şi condiţie există următoarele deosebiri: . Sarcina poate interveni numai în cazul actelor juridice cu titlu gratuit. ci cu titlu oneros29. a face sau a nu face impusă de către dispunător gratificatului. îndeplinirea acesteia de către gratificat consolidează actul juridic. 29 I. în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului. cit. În Codul civil nu există o reglementare cu caracter general a sarcinii. 197. op.revocarea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii trebuie solicitată instanţei de judecată. se poate opta între a cere fie rezoluţiunea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii. condiţia poate afecta atât actele juridice cu titlu oneros. b. b. dar există o serie de prevederi speciale legate de sarcină în materia donaţiilor (art..în timp ce sarcina poate fi instituită numai pentru liberalităţi. care este neconformă cu legea.SECŢIUNEA V SARCINA Noţiune: Sarcina este o obligaţie de a da. Neexecutarea sarcinii nu atrage după sine nevalabilitatea actului. instanţa de judecată doar constatând efectele produse de realizarea sau nerealizarea condiţiei. În funcţie de persoana beneficiarului: a. ca şi cum acesta ar fi fost un act juridic pur şi simplu. în consecinţă. dar nu şi revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii.

Definiţi sarcina. Şansa. Bucureşti. 19. Apetrei I. 1998. 10.. Ed.. Drept civil român. Beleiu Gh. Teoria generală. Care este diferenţa dintre condiţia potestativă pură şi cea potestativă simplă? 17. Venus. Daţi un exemplu de condiţie cazuală şi un exemplu de condiţie mixtă.. Termenul afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 5. Explicaţi noţiunea de tacită reconducţie. Partea generală. Drept civil. 4. 1998. Sarcina poate apărea în orice act juridic sau numai în cazul liberalităţilor? 20. Andrei Petru P. Bucureşti. 11. Rauschi Şt. Iaşi. Clasificaţi sarcina în funcţie de beneficiarul acesteia. 3. 1993.. Partea generală.. 27 .. Dogaru I. Persoana fizică. All Beck. 1967. Elementele dreptului civil. Ed.. 11. Care sunt excepţiile de la retroactivitatea condiţiei suspensive? 16. 7. 2000. Subiectele dreptului civil. Ed. Poenaru E. În ce constă diferenţa dintre condiţia suspensivă şi cea rezolutorie? 14. Drept civil. Iaşi.. Introducere în dreptul civil. All Beck. Junimea. Partea generală. Întrebări de evaluare: 1. Bucureşti. 6.. Apetrei I. Persoana fizică. Termenul produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor. 1999. Bucureşti. 8. Manual de drept civil. Argonaut. Drept civil român. Ed. Condiţia produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor. Codul civil.. 2. Pop T. Ionaşcu T. Ed. 2005. Persoanele. vol..Bibliografie: 1. Condiţia afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 13. Ed. Cosmovici P.. Ed. 5. Care sunt efectele condiţiei suspensive anterior îndeplinirii sale şi posterior acesteia? 15. 10. 21. 12. Persoana juridică. Ungureanu O. Definiţi modalităţile actului juridic civil. Drept civil. Bucureşti. 1993. 13. Care sunt efectele termenului suspensiv anterior scadenţei sale şi posterior acesteia? 9. Ed. Universul Juridic. Drept civil. Persoanele. Cluj-Napoca. 9. Ed. Lupan E. I. Introducere în dreptul civil. All Beck. Boroi G. 1998. 3. 2002. Teoria generală. Bucureşti. Ed. Daţi un exemplu de sarcină în favoarea gratificatului.. cât şi retroactiv? 12. Definiţi condiţia. Ed. Iaşi. cât şi retroactiv? 4. 18. All Beck.. Lumina Lex. Bucureşti. 7. Partea generală. Tratat de drept civil. Introducere în dreptul civil. Teoria generală. 6. 2003. În ce constă diferenţa dintre termenul suspensiv şi cel extinctiv? 8. Rauschi Şt. Explicaţi noţiunea de termen judiciar. Academiei. Ed. Drept civil. Definiţi termenul. Partea generală.M. 2. 2002. Popa Gh. Ankarom. Definiţi termenul neprecis şi daţi un exemplu de astfel de termen..

28 .

977985 C. se modifică sau se sting prin încheierea actului juridic civil. . obiceiul sau legea le conferă obligaţiei. civ.dispoziţiile îndoielnice se interpretează potrivit obiceiului locului unde s-a încheiat actul juridic. şi de art. 30 31 I Apetrei. chiar dacă nu sunt prevăzute în mod expres în cadrul actului juridic. 2 C. . 969-985 C. Interpretarea actului juridic civil este supusă regulilor prevăzute de art. 29 . cit. . Boroi.actul juridic va fi interpretat în funcţie de voinţa reală a părţilor şi nu după sensul literal al termenilor. ultima fiind necesară pentru a califica actul juridic sau pentru a determina înţelesul clauzelor actului juridic. p. Atunci când efectele unui act juridic nu sunt suficient de clare.. Calificarea actului juridic presupune încadrarea lui într-o anumită categorie..202. 16/1994 privind contractul de arendare. . cit.când există îndoială. dându-se fiecăreia dintre ele înţelesul care rezultă din actul întreg. modificate sau stinse prin actul juridic civil 32. 192. şi în alte acte normative cu prevederi speciale referitoare la efectele altor contracte civile31. Legea nr. p. dacă actul juridic este numit (tipic).efectele actului juridic sunt cele avute în vedere la încheierea sa.CAPITOLUL III EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE EFECTE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL Efectele actului juridic civil constau în drepturile subiective şi obligaţiile civile corelative care se nasc. în funcţie de care se determină regimul juridic aplicabil actului respectiv. pe lângă operaţiunea de calificare este necesară şi stabilirea înţelesului unor clauze ale acestuia.: . Determinarea efectelor actului juridic civil presupune stabilirea drepturilor civile subiective şi a obligaţiilor civile corelative. cit. civ. create.atunci când o clauză poate primi două înţelesuri. . vor fi incidente normele generale aplicabile obligaţiilor civile. va fi guvernat de regulile expres prevăzute de lege pentru actul juridic respectiv. 32 G.clauzele obişnuite ale unui act juridic se subînţeleg. Sunt reglementate de art. convenţia se interpretează în favoarea celui care se obligă. Legea nr. De exemplu. alcătuind conţinutul raportului juridic civil stabilit între părţi30. Astfel. op. iar dacă actul juridic este nenumit (atipic). Gh.clauzele unui act juridic se interpretează unele prin altele. .termenii susceptibili de două înţelesuri se interpretează în înţelesul ce se potriveşte mai mult cu natura contractului. 219. 970 alin. p. ea se va interpreta în sensul în care poate avea un efect şi nu în sensul în care nu ar produce nici unul. 135/1995 privind contractul de asigurare. op. Beleiu. civ. op. Operaţiunea de determinare a efectelor actului juridic civil se realizează prin dovedirea şi interpretarea actului juridic civil. .. dar şi cele pe care echitatea.

ci au un drept de gaj general asupra bunurilor debitorului lor. reprezentând cealaltă parte . avânzi-cauză. Creditorii chirografari reprezintă categoria creditorilor obişnuiţi. Apetrei. având la bază manifestarea de voinţă a părţilor. ipotecă. privilegiu) pentru realizarea dreptului lor de creanţă. cât şi una din părţile unui act juridic bilateral sau multilateral. prin care acesta fie îşi micşorează activul. fiind străine de actul încheiat34. Avânzii-cauză sunt persoanele care. civ. 30 . p. 974 C. O parte nu presupune întotdeauna o singură persoană. principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. şi de cele ale art. cit. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil reprezintă regula potrivit căreia actul juridic produce efecte numai faţă de autorul (autorii) lui33.vânzătorul). op. Astfel. 973 C. 222. reprezentând o parte – cumpărătorul. terţi. 3. fiind străine faţă de actul juridic încheiat. deşi nu au participat la încheierea actului juridic.. Stabilirea unui raport juridic creează pentru creditor posibilitatea de a-şi exercita drepturile şi generează pentru debitor obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească. care ar fi înfrântă dacă s-ar admite soluţia contrară. fie îşi măreşte pasivul. SECŢIUNEA II PRINCIPIUL RELATIVITĂŢII EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL Acest principiu răspunde la întrebarea faţă de cine se produc efectele actului juridic civil şi este consacrat de dispoziţiile art. principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. 969 alin. suportă unele efecte ale acestuia. Persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic nu pot exercita drepturi şi nici nu pot executa obligaţii. civ.. civ.: doi soţi. fără voia lor. nu se poate susţine că efectele au fost restrânse la cele din exemplul folosit. conform cărora convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. datorită legăturii juridice cu părţile actului juridic. Principiile care guvernează efectele actului juridic civil ne arată faţă de cine. 2. altminteri ar însemna ca persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic să dobândească calitatea de debitor sau de creditor. Principiul se întemeiază pe caracterul voliţional al actului juridic. 34 I. Terţii sunt persoanele care nu au participat la încheierea unui act juridic. achiziţionează un apartament de la alţi doi soţi. Prin parte se desemnează atât autorul unui act juridic unilateral. principiul în discuţie este fundamentat şi pe ideea de libertate individuală a persoanei. 1 C. Părţile sunt autorii unui act juridic încheiat personal sau prin reprezentare.atunci când se dă un exemplu pentru explicarea efectelor unui act juridic. aliis neque nocere. oricât de generali ar fi termenii în care s-a încheiat. Pentru a înţelege acest principiu este necesară clarificarea noţiunilor de părţi. . principiul irevocabilităţii actului juridic civil. ci în componenţa ei pot intra mai multe persoane fizice sau juridice care au acelaşi interes (ex. cu titlu universal sau cu titlu particular (noţiuni deja studiate) şi creditorii chirografari. Ei pot interveni în actele încheiate de debitor în frauda lor. consacră acţiunea 33 Principiul este exprimat şi în adagiul în limba latină res inter alios acta. care nu beneficiază de o garanţie reală (gaj. nici personal şi nici prin reprezentare. potrivit cărora convenţiile n-au efect decât între părţile contractante... De asemenea.convenţia nu cuprinde decât lucrurile asupra cărora părţile şi-au propus a contracta. opozabilitate şi inopozabilitate. Sunt avânzi-cauză succesorii universali. Este firesc ca actul juridic să producă efecte numai faţă de părţile care şi-au exprimat voinţa de a-l încheia. neque prodesse potest (un act încheiat între anumite persoane nu avantajează şi nici nu dezavantajează pe altcineva). cum şi în ce condiţii se produc aceste efecte şi sunt următoarele: 1. art.

creditorii chirografari pot exercita acţiunea în declararea simulaţiei.: se încheie un contract de vânzarecumpărare aparent. promisiunea faptei altuia (convenţia de porte-fort) .convenţia prin care promitentul se obligă faţă de creditorul promisiunii să depună toate diligenţele pentru a determina o terţă persoană să încheie. nu în contra altor persoane. excepţii reale.acel procedeu tehnico-juridic prin care o persoană numită reprezentant încheie un act juridic în numele şi pe seama altei persoane numită reprezentat.operaţiunea juridică în virtutea căreia printr-un act juridic public. 1175 C. excepţii aparente: 1. Prin inopozabilitatea unui act juridic se înţelege lipsa dreptului părţilor de a impune actul juridic încheiat şi efectele sale terţelor persoane. ipoteză în care se încheie un act juridic aparent care ascunde natura juridică adevărată a actului juridic secret. De asemenea.).) şi donaţia cu sarcini (art.oblică (subrogatorie) prin care. Excepţia reală de la principiul relativităţii efectelor actului juridic este stipulaţia pentru altul (contractul în folosul unei terţe persoane). debitorul vinde fictiv bunul imobil. civ. civ. aparent. dar care corespunde adevărului. Prin opozabilitatea unui act juridic se înţelege dreptul părţilor de a invoca existenţa şi efectele actului juridic încheiat faţă de terţi şi obligaţia terţilor de a respecta actul juridic şi efectele sale. actul juridic produce efecte şi faţă de o persoană străină de actul juridic respectiv. existenţa sa fiind contrazisă de actul juridic secret. săvârşite în frauda drepturilor lor. Stipulaţia pentru altul este acel act juridic bilateral prin care o parte (stipulantul) convine cu cealaltă parte (promitentul) ca aceasta să execute o prestaţie în favoarea unei terţe persoane (terţul beneficiar). ci numai aplicaţii ale acesteia. 31 . dar real (ex. se creează o situaţie juridică diferită de cea reală.actul fictiv. care nu a participat nici personal şi nici prin reprezentant la încheierea acestuia.. Există excepţii de la principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. prin manifestarea de voinţă a părţilor. în realitate convenind cu cumpărătorul printr-un act juridic secret că proprietatea imobilului nu se transmite cumpărătorului). Este necesar ca actul juridic aparent şi actul juridic secret să fie încheiate concomitent sau actul juridic secret să fie încheiat anterior actului juridic aparent. b. care constau în aceea că. civ. astfel încât actul juridic încheiat îşi produce efectele direct în persoana reprezentatului. nereglementată de Codul civil. creditorii chirografari pot ataca actele viclene ale debitorului. care nu a participat la încheierea actului juridic nici direct şi nici prin reprezentant (ex.actul deghizat. în numele debitorului lor.: pentru a sustrage un imobil de la urmărirea silită a creditorilor săi. să adere sau să ratifice actul juridic încheiat pe seama sa. conservându-i astfel patrimoniul. în numele lor personal. 975 C. Art. stabilită prin actul juridic secret. caz în care actul juridic aparent este încheiat doar formal. Conform art. 828 C. . prin care se ascunde un contract de donaţie). prin care. 1642 C. Simulaţia poate îmbrăca trei forme: . 3.: asigurările facultative în favoarea unei terţe persoane). 2. reprezentarea . numit şi contraînscris (ex. civ. precum renta viageră (art. creditorii chirografari pot exercita drepturi sau acţiuni pe care debitorul pasiv nu le exercită. 4. dar simulat. simulaţia . Acestea pot fi împărţite în două categorii: a. consacră acţiunea pauliană (revocatorie). când actul juridic produce efecte şi faţă de persoane care nu au participat la încheierea actului juridic. actul secret care modifică un act public nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii lor universali. avânzii-cauză.

SECŢIUNEA III PRINCIPIUL FORŢEI OBLIGATORII A ACTULUI JURIDIC CIVIL Exprimat prin formula “contractul este legea părţilor” 36. însă numai în măsura în care clientul ar fi dator antreprenorului. Boroi. excepţii aparente de la principiul relativitătii efectelor actului juridic civil cesiunea de creanţă. b. de asemenea. civ. o persoană donează un bun unei anumite persoane. Principiul forţei obligatorii reprezintă regula de drept conform căreia actul juridic încheiat cu respectarea legii se impune părţii (dacă actul juridic este unilateral) sau părţilor (dacă actul juridic este bilateral) întocmai ca şi legea. actele juridice colective şi contractul colectiv de muncă. exercită o acţiune împotriva uneia din părţile actului juridic. străină de actul juridic încheiat.: încetarea contractului de locaţiune datorită pieirii lucrului). 969 alin.încetarea actului juridic ca urmare a dispariţiei bunului ce face obiectul actului juridic (ex. iar prin actul juridic secret se precizează adevăratele părţi ale actului juridic (ex.. lucrătorii angajaţi de antreprenor (terţi faţă de contractul de antrepriză) au dreptul de a exercita în mod direct o acţiune pentru plata drepturilor lor împotriva clientului pentru care antreprenorul execută lucrarea. 5. Părţile au dreptul să ceară instanţei de judecată revizuirea efectelor actului juridic potrivit noilor condiţii. c. Conform art. se arată că adevăratul donatar este o terţă persoană). revizuirea judiciară a efectelor actului juridic. sunt. prevăzute în mod expres de lege. acest principiu este consacrat de art.încetarea actului juridic încheiat intuitu personae în cazul decesului persoanei ale cărei calităţi au fost avute în vedere la încheierea actului juridic (ex.situaţiile în care o persoană.cazul în care efectele actului juridic cu executare succesivă se prelungesc din cauza suspendării temporare a executării acestuia. potrivit căruia convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. caz în care actul juridic public se încheie între anumite persoane. cit. în care efectele actului juridic încetează înainte de termen din cauza dispariţiei unui element al actului juridic respectiv: . Puterea obligatorie a actului juridic civil îşi are fundamentul în necesitatea stabilităţii şi siguranţei raporturilor juridice şi în obligaţia morală a respectării cuvântului dat. însă. op. Conform opiniei unor autori35. Principiul este exprimat şi prin adagiul latinesc pacta sunt servanda. în schimb se află în raporturi contractuale cu o altă persoană. care are astfel de raporturi juridice cu pârâtul. 32 . 1488 C. civ. 1 C. . fundamentată pe teoria impreviziunii... De la principiul forţei obligatorii există o serie de excepţii: a.: printr-un act juridic aparent.interpunerea de persoane.: prelungirea din 5 în 5 ani sau la alte termene a contractelor de închiriere).. gestiunea de afaceri. prin actul juridic secret.: încetarea contractului de mandat datorită decesului mandatarului). acţiunile directe . din cauza ruperii echilibrului dintre prestaţiile părţilor. cu care nu se află în raporturi juridice contractuale. . ca urmare a modificării împrejurărilor avute în vedere de părţi la încheierea actului juridic. în materia contractului de antrepriză. 35 36 G.cazul în care efectele actului juridic se prelungesc prin lege peste termenul convenit de părţi (ex. situaţii de extindere a forţei obligatorii privesc: .220-221. situaţii de restrângere a forţei obligatorii. prin micşorarea prestaţiei uneia din părţi sau prin majorarea prestaţiei celeilalte părţi. p.

. adică acele cazuri în care actele juridice bilaterale pot fi revocate prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi. Popa Gh. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil este acea regulă potrivit căreia actului juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi. 2005.contractul de societate civilă poate înceta prin manifestarea expresă de voinţă a unuia sau a mai multor asociaţi.. 4.. 2002. actele juridice multilaterale pot fi revocate prin voinţa uneia sau mai multor părţi (dar nu a tuturor părţilor). Rauschi Şt.. până în momentul ajungerii ei la destinatar.. Bibliografie: 1. iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă contrară a autorului său. Drept civil. Drept civil român.. care prevede că orice convenţie se poate revoca prin consimţământ mutual sau din cauze autorizate de lege. Subiectele dreptului civil. dacă nu a expirat termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii şi succesiunea nu a fost acceptată între timp de către un alt moştenitor. 2002. Rauschi Şt. Ed. Ed. SECŢIUNEA IV PRINCIPIUL IREVOCABILITĂŢII ACTULUI JURIDIC CIVIL Acesta este consacrat în art. 2000. 2. Ed. 5. Bucureşti. în termen de 30 de zile de la data exprimării lui prin înscris autentic. Ed. posibilitatea recunoscută de lege uneia din părţi de a modifica unilateral actul juridic (ex.retractarea renunţării la succesiune. 2003. Teoria generală. Bucureşti. Persoanele. Drept civil. Persoana fizică. Partea generală. Drept civil. . .. Ed. Drept civil. 33 . iar actele juridice unilaterale pot fi revocate prin voinţa contrară a autorului lor. All Beck.contractul de donaţie între soţi este revocabil. De la regula irevocabilităţii actului juridic există şi excepţii. Iaşi. în cazul unei erori de fapt. Persoana juridică. . Venus. Introducere în dreptul civil. Iaşi. .d. cu notificarea prealabilă a concesionarului.: concedentul poate modifica unilateral contractul de concesiune. În cazul actelor juridice bilaterale sau multilaterale există următoarele excepţii: .revocarea consimţământului părinţilor sau al părintelui pentru adopţia copilului de către o persoană sau familie. 1999. Junimea. care este un act juridic revocabil. Apetrei I. All Beck. din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local şi în cazul în care modificarea aduce un prejudiciu concesionarului. acesta este îndreptăţit să primească o despăgubire adecvată). . Teoria generală. În cazul actelor juridice unilaterale există următoarele excepţii: . Bucureşti. Bucureşti.contractul de depozit încetează la cererea deponentului. . Ed. Partea generală. . Persoanele.. Partea generală.contractul de închiriere a locuinţei poate fi denunţat în mod unilateral de către chiriaş. 2 C. Manual de drept civil. civ. Universul Juridic. Ungureanu O.. .revocarea ofertei de a contracta.contractul de mandat încetează prin revocarea mandatarului sau prin renunţarea lui la mandat. All Beck. Boroi G. 969 alin. 6.revocarea mărturisirii.testamentul. Poenaru E. 3. Beleiu Gh.

1993. ipotecari şi gajişti? 6. All Beck. Lupan E. 13. Academiei. 13.. Drept civil român. Ce acţiuni au la dispoziţie creditorii chirografari pentru apărarea drepturilor lor faţă de debitor? 7. 5. 3. Contractul de donaţie poate fi sau nu revocat în mod unilateral. Explicaţi principiul irevocabilităţii actului juridic civil.... Definiţi stipulaţia pentru altul şi daţi un exemplu în acest sens. 14. 4. Apetrei I. 9. Ce înseamnă simulaţia? 9.7. Bucureşti. Argonaut. 2. Lumina Lex. Ed. Cosmovici P. Ed. Iaşi. Ed. Codul civil. Persoana fizică. Tratat de drept civil.M. 1998.. Ce poziţie au creditorii chirografari în tabloul creditorilor? Ei culeg creanţele lor înaintea sau la sfârşitul celorlalţi creditori privilegiaţi. Bucureşti. Cluj-Napoca. 8. 10. Şansa.. 1993. Definiţi convenţia de porte-fort. Explicaţi principiul relativităţii efectelor actului juridic civil.. Dogaru I. 12. Întrebări de evaluare: 1. Partea generală. Introducere în dreptul civil. Ed. Explicaţi principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. Elementele dreptului civil. Terţii sunt a treia parte din actul juridic civil sau persoane străine de actul juridic? Definiţi avânzii-cauză şi prezentaţi categoriile lor. Ed. 1967. 8. Ce sunt acţiunile directe? 11. Definiţi efectele actului juridic civil. Contractul de madat poate fi sau nu revocat în mod unilateral? 15. 11. Partea generală. Introducere în dreptul civil. 1998. Testamentul poate fi revocat? 16. 10. I. Drept civil. 1998. Pop T. vol. Prezentaţi excepţiile de la principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. Ankarom. de regulă? 34 . Ionaşcu T. Andrei Petru P. Ed. Teoria generală. 12. Bucureşti.

.funcţia preventivă.funcţia de mijloc de garanţie a principiului legalităţii. .funcţia reparatorie. sau parţial. prin înlăturarea tuturor efectelor sale. în situaţia în care acesta renunţă la moştenire sau în cazul pieirii bunului ce formează obiectul testamentului. constând în încetarea pentru viitor a efectelor unui contract bilateral cu executare succesivă. 839. art. ce constă în asigurarea respectării prevederilor legale care reglementează condiţiile de validitate a actelor juridice civile. . cit. prin înlăturarea doar a acelor clauze neconforme cu prevederile imperative ale legii. Pe lângă sensul de sancţiune a nerespectării condiţiilor de validitate a actului juridic. actul juridic poate fi desfiinţat în totalitate. constând în înlăturarea efectelor unui act juridic. pentru neexecutarea culpabilă de către cealaltă parte a obligaţiilor ce-i revin. art. . Codul civil nu defineşte nulitatea şi nici nu conţine o reglementare unitară a nulităţii.rezilierea. 1900. . 35 . 5. op. termenul de nulitate desemnează şi instituţia juridică care cuprinde normele juridice referitoare la nulitate. Termenul de revocare desemnează uneori şi denunţarea unilaterală a actului juridic sau desfacerea unui contract prin acordul de voinţă al părţilor. precum: .CAPITOLUL IV NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE NULITATE Noţiune: Nulitatea este acea sancţiune de drept civil aplicată efectelor actului juridic încheiat cu încălcarea condiţiilor de validitate prevăzute de lege37. art. 39 De exemplu. Apetrei. 1010 şi art.funcţia sancţionatorie. fie datorită neexecutării culpabile a sarcinii. normele de drept referitoare la nulitate găsindu-se în mod disparat.revocarea. Astfel. la cererea uneia din părţi. art. fie datorită ingratitudinii gratificatului. 37 38 I. 961. în sensul că atenţionează părţile asupra necesităţii respectării condiţiilor de valabilitate a actelor juridice. datorită intervenţiei unui eveniment ulterior încheierii sale şi independent de voinţa autorului actului juridic. în diferite articole din tot cuprinsul Codului civil38şi în alte acte normative39. testamentul devine caduc dacă moştenitorul predecedează testatorului. Decretul nr. Astfel. 31/1954 şi Codul familiei. p. ce constă în înlăturarea efectelor actului juridic contrare prevederilor legale referitoare la încheierea sa valabilă. pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor uneia din părţi.rezoluţiunea. . Nulitatea nu trebuie confundată cu alte sancţiuni de drept civil. ce constă în repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea normelor juridice. în caz contrar efectele lor urmând a fi înlăturate.caducitatea. 239. constând în lipsirea de efecte a unui act juridic valabil încheiat.. De exemplu. Funcţiile nulităţii: . constând în desfiinţarea cu caracter retroactiv a unui contract bilateral cu executare imediată.

de procuror sau chiar din oficiu de instanţa de judecată. Boroi. 20 C. .: judecătorii. . care ocrotesc interese generale. Conform art. 40 41 G. între timp. fam. constând în lipsa de efecte a unui act juridic faţă de terţele persoane..inopozabilitatea.pentru a desemna nulitatea absolută.nulitatea absolută poate fi invocată oricând.fraudarea legii. care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice imperative. pentru că acestea sunt ilicite sau imorale. .nerespectarea dreptului de preemţiune al statului.nerespectarea prevederilor imperative ale legii. acela dintre soţi care nu avea vârsta cerută pentru căsătorie a împlinit-o ori dacă soţia a dat naştere unui copil sau a rămas însărcinată. De la regula inadmisibilităţii confirmării unui act juridic nul absolut legea prevede unele excepţii. . b. căsătoria încheiată împotriva dispoziţiilor privitoare la vârsta legală nu va fi declarată nulă... legiuitorul foloseşte termeni precum "nul". . care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice care ocrotesc interese particulare. "persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului stabilit prin lege. . "nul de plin drept". nici în mod expres şi nici în mod tacit. 226. op. potrivit art. cit. fie pe cale de excepţie. .reducţiunea. De exemplu. în sensul că nulitatea poate fi propusă numai de persoanele care justifică un interes propriu. datorită nerespectării de către părţi a formelor de publicitate cerute de lege pentru anumite acte juridice. Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul". prevăzute pentru ocrotirea unui interes general (ex. .nerespectarea unor incapacităţi speciale de folosinţă a persoanei fizice. Sunt cauze de nulitate absolută următoarele: . acţiunea în constatarea nulităţii absolute fiind imprescriptibilă. reducţiunea liberalităţilor excesive (a donaţiilor făcute de cel care lasă moştenirea) încheiate cu încălcarea rezervei succesorale şi reducţiunea unei prestaţii pentru leziune. a ordinii publice şi a bunelor moravuri. de avânzii-cauză ai părţilor. nulitate absolută. Nulitatea absolută este guvernată de următorul regim juridic: . În funcţie de natura interesului ocrotit de lege: a. a obiectului sau a cauzei actului juridic civil. adică de părţile actului juridic.poate fi invocată de orice persoană interesată. nerespectarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice41. Astfel. .nevalabilitatea obiectului sau a cauzei.: cazul erorii-obstacol).nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare de către părţi. p. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA NULITĂŢII I. sub sancţiunea nulităţii absolute). act de înfiinţare sau statut.lipsa consimţământului (ex.nerespectarea formei ad validitatem. care intervine în cazul încheierii unor acte juridice cu nerespectarea interdicţiilor prevăzute de lege pentru ocrotirea intereselor unor persoane sau pentru reechilibrarea prestaţiilor în cadrul unui contract cu titlu oneros şi comutativ 40. nulitate relativă. nu şi de persoanele absolut străine de actul juridic încheiat de părţi. fie pe cale de acţiune. .31/1954.2 din Decretul nr. procurorii şi avocaţii nu pot dobândi drepturi aflate în litigiul care este de competenţa instanţei în a cărei rază teritorială îşi exercită profesia. "nul de drept". dacă. 36 .32 alin.

încheierea unui act juridic de dispoziţie în lipsa încuviinţării ocrotitorului legal sau a autorităţii tutelare.: persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă. de regulă. persoana al cărei consimţământ a fost viciat). menite să ocrotească interese particulare (ex. . de succesorii persoanei ocrotite (cu excepţia acţiunilor cu caracter strict personal) şi de creditorii chirografari ai acesteia (prin acţiune oblică.cauza falsă (imaginară) . Persoanele.nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită. ca element de validitate a consimţământului. 239. în momentul încheierii actului juridic civil. în timp ce nulitatea relativă poate fi invocată. dar şi de reprezentanţii săi legali.nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată. . p.Regimul juridic aplicabil nulităţii relative este următorul: .nesocotirea dreptului de preemţiune. făcând o comparaţie între regimul juridic al nulităţii absolute şi regimul juridic al nulităţii relative.nerespectarea prevederilor legale referitoare la capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice şi a persoanei juridice (ex. încheierea unui act juridic de administrare lezionar de către minorul cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani. iar potrivit unei alte opinii43. Astfel. .. E.: . op. cu excepţia cazului în care legea prevede un termen de prescripţie mai scurt (ex. Ed. dol. a fost nerespectat la încheierea actului juridic. . . nulitatea putând fi oricând invocată pe cale de excepţie.: acţiunea în anularea căsătoriei pentru vicii de consimţământ se prescrie într-un termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a vicleniei sau de la încetarea violenţei).vicierea consimţământului prin eroare. . fără încuviinţarea ocrotitorului legal. supusă prescripţiei extinctive. 37 . "nul relativ".încheierea unui act juridic pentru o persoană juridică în lipsa sau cu depăşirea puterilor acordate) şi nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la unele incapacităţi speciale de folosinţă. .lipsa discernământului. În ce priveşte rezolvarea problemei dacă dreptul de a invoca nulitatea relativă pe cale de excepţie este sau nu prescriptibil. de asemenea. neputând fi invocată decât în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani. All Beck. invocarea nulităţii relative pe cale de excepţie este. s-au exprimat opinii diferite în doctrină. cu excepţia acţiunilor cu caracter personal). Boroi. În concluzie.: tutorele nu poate încheia acte juridice cu persoana aflată sub ocrotirea sa. Drept civil. 22-223. protejat de lege prin sancţiunea nulităţii. . . cit. 42 43 G.pentru a desemna nulitatea relativă se folosesc termeni precum "anulabilitate". Poenaru. violenţă sau leziune. 2002. Sunt cauze de nulitate relativă următoarele: . mandatarii nu pot achiziţiona bunurile pe care sunt însărcinaţi să le înstrăineze). de către persoana îndreptăţită să ceară anularea actului juridic. pp. potrivit unei opinii42.încheierea unui act juridic de către o persoană incapabilă. de către autoritatea tutelară (se apreciază în doctrină) şi de către procuror (cu excepţia acţiunilor cu caracter personal). numai de către persoana al cărei interes. Teoria generală.nulitatea relativă este prescriptibilă. este necesar să reţinem următoarele deosebiri: .poate fi invocată de către persoana ocrotită prin norma de drept încălcată la încheierea actului juridic (ex. "anulabil". numai acţiunea în nulitate relativă este prescriptibilă.

nu este valabil decât atunci când cuprinde obiectul.confirmarea făcută doar de către una din părţile actului juridic anulabil nu împietează asupra dreptului celorlalte părţi de a invoca nulitatea relativă.confirmarea are caracterul unui act juridic accesoriu. în contra căreia legea admite acţiunea în nulitate. în timp ce nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare. .1190 C. precum şi despre intenţia de a repara viciul pe care se întemeia acea acţiune". actul juridic afectat de nulitate relativă devenind valabil chiar din momentul în care acesta a fost încheiat. .actul de confirmare trebuie să cuprindă manifestarea de voinţă expresă de a confirma actul juridic şi să menţioneze cauza de nulitate relativă. 44 Potrivit art.actul juridic lovit de nulitate relativă este validat. nu şi cu caracter retroactiv. actul juridic viciat fiind considerat valabil chiar din momentul încheierii sale. pe cale de excepţie.să se producă după încetarea cauzelor care au dat naştere motivului de anulare. Partea generală. Andrei. confirmarea produce aceleaşi efecte ca şi faţă de părţi. Confirmarea se poate face în mod expres. Drept civil. Aceasta trebuie îndeplinească următoarele condiţii44: . executarea voluntară a actului juridic anulabil). care lipseşte un act juridic de o parte din efectele sale.în ipoteza în care. nulitate totală. împotriva cărora se poate promova o acţiune pauliană. în timp ce nulitatea relativă este prescriptibilă. În funcţie de întinderea efectelor sale. nulitate parţială. care sancţionează în întregime un act juridic. "actul de confirmare sau ratificare a unei obligaţii. În raport cu terţele persoane confirmarea produce următoarele efecte: . 45 Petru P. sau în mod tacit. confirmarea neputând leza drepturile acestor terţi. .141142. celelalte efecte menţinându-se. II. cu excepţia actelor frauduloase. cu efect retroactiv. I. Persoana fizică.confirmarea înlătură posibilitatea părţii interesate de a mai invoca nulitatea relativă a actului juridic. .. printr-un înscris. . Ankarom. prin acte sau fapte din care să rezulte intenţia de a confirma actul juridic lovit de nulitate relativă (de pildă. pp. .civ. efectele sale fiind consolidate. 38 . Cât priveşte efectele confirmării.nulitatea absolută nu poate fi confirmată.faţă de succesorii universali. . 1998. nu o împiedică să invoce nulitatea în altă calitate pe care partea respectivă o poate avea în cadrul actului juridic. . confirmarea pe care ea o face pentru una din aceste calităţi.terţii dobânditori cu titlu particular ai unui bun au dreptul de a cere. cu titlu universal şi faţă de creditorii chirografari. Confirmarea reprezintă actul juridic unilateral prin care persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă a actului juridic civil renunţă la acest drept. între părţi confirmarea produce următoarele efecte45: . . b. confirmarea poate fi totală sau parţială. În funcţie de întinderea efectelor sale: a. lipsindu-l de efectele în vederea cărora a fost încheiat. în cadrul unui act juridic. Iaşi.confirmarea operează cu caracter retroactiv. cauza şi natura obligaţiei şi când face menţiune de motivul acţiunii în nulitate. Apetrei..să emane de la persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă aflată în cunoştinţă de cauză. . Ed. anularea actului juridic încheiat de autorul lor.operează numai pentru viitor.nulitatea absolută este imprescriptibilă. una din părţi are mai multe calităţi. având drept scop întregirea manifestării de voinţă exprimată în actul juridic principal.

care rezultă din felul de exprimare a legiuitorului (ex. 813 C. care se aplică în cazul nerespectării la încheierea actului juridic a formei ad validitatem impusă de lege (ex.. Principiul cunoaşte şi excepţii. cât şi pentru viitor. părţile fiind repuse în situaţia anterioară încheierii actului juridic.soţul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei declarată nulă sau anulabilă. nulitate de fond. SECŢIUNEA III EFECTELE NULITĂŢII Efectele nulităţii sunt consecinţele juridice care intervin în cazul aplicării nulităţii. Indiferent dacă este vorba despre o nulitate absolută sau despre o nulitate relativă. b. 2. cauză).III. nulitate de formă. 965 alin. potrivit căruia nulitatea operează chiar din momentul încheierii actului juridic. care este pronunţată de către instanţa de judecată. În funcţie de modul în care poate fi valorificată: a. care operează de la sine. care se aplică în cazul încălcării a unei condiţii de fond la încheierea actului juridic (capacitate. principiul repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii actului juridic.: art. IV. păstrează până la data când hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă. Nulitatea va opera atât pentru trecut. nulitatea produce efecte numai pentru viitor. . Între părţi. A. constând în desfiinţarea totală sau parţială a actului juridic încheiat cu nerespectarea legii. având în vedere că numai instanţa de judecată poate decide aplicarea nulităţii. acestea urmând a fi păstrate integral sau parţial: . prevăzută de lege.: art.incapabilii (minorii şi interzişii judecătoreşti) vor fi ţinuţi la restituirea prestaţiilor primite în baza unui act juridic nul doar în măsura în care se dovedeşte că au profitat de ceea ce au primit. 2 C. nulitatea producând efecte numai pentru viitor: . efectele nulităţii sunt aceleaşi. nulitatea expresă. nulitate de drept. civ. obiect. situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă. . În funcţie de modul de reglementare: a. b. nulitate judiciară. respectiv cazuri în care efectele actului juridic produse până în momentul anulării lui sunt menţinute.copiii rezultaţi dintr-o căsătorie declarată nulă îşi păstrează calitatea de copii din căsătorie. .fructele culese de dobânditorul de bună-credinţă vor fi păstrate. O astfel de clasificare nu mai este acceptată în sistemul nostru de drept. dispune că toate donaţiunile se fac prin act autentic). adică situaţii în care părţile nu vor mai trebui să restituie prestaţiile executate. efectele nulităţii sunt guvernate de următoarele principii: 1. civ. principiul retroactivităţii efectelor nulităţii. V. În funcţie de felul condiţiilor de valabilitate încălcate la încheierea actului juridic: a. 39 . dacă la încheierea actului a fost nerespectată legea. din care reiese că sunt nule convenţiile asupra unei succesiuni nedeschise). în sensul că părţile sunt obligate să-şi restituie reciproc prestaţiile efectuate (restitutio in integrum). De la acest principiu există o serie de excepţii. astfel încât prestaţiile efectuate până în momentul declarării nulităţii rămân valabile. consimţământ.în cazul actelor juridice cu executare succesivă. b. nulitatea virtuală. fără intervenţia instanţei de judecată.

Un act juridic nul nu mai produce efectele actului juridic încheiat. Conversiunea poate opera dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . potrivit căruia. efectele sau forma). actul iniţial fiind declarat nul. în care se converteşte actul juridic iniţial. în care primul act se converteşte. B. adică situaţii în care actul juridic subsecvent este menţinut.ipoteza aplicării principiului potrivit căruia nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a obţine în justiţie protecţia unui drept. viitorii soţi necunoscând necompetenţa acestuia. vor fi desfiinţate. dacă una dintre părţi a transmis unei alte persoane drepturi care au fost desfiinţate ca urmare a anulării actului juridic din care s-au născut. atunci când există o eroare comună.cazul încheierii a două acte juridice succesive de înstrăinare a unui bun mobil. principiul validităţii aparenţei în drept. iar condiţiile respective să se regăsească în actul juridic declarat nul. pe cale de consecinţă. . SECŢIUNEA IV PRINCIPII DE DREPT CARE ÎNLĂTURĂ APLICAREA NULITĂŢII De la regula potrivit căreia ceea ce este nul nu produce nici un efect fac excepţie o serie de situaţii care justifică menţinerea parţială sau totală a efectelor actului juridic nul: 1.actele juridice subsecvente de conservare şi administrare a unui bun vor fi menţinute. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul este de bună-credinţă şi cu titlu oneros. chiar dacă acea persoană nu avea această calitate. De la acest principiu există şi excepţii. îndeplineşte toate condiţiile de validitate de fond şi de formă cerute de lege. . Conversiunea presupune existenţa a două elemente: . se aplică principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial. deşi actul juridic iniţial este anulat: . adică operaţiunea prin care manifestarea de voinţă cuprinsă în cadrul unui anumit act juridic nul este considerată în sensul în care reprezintă un alt act juridic valabil încheiat.între actul juridic nul şi actul juridic în care cel dintâi se converteşte să existe un element de diferenţiere (natura juridică..cazul încheierii a două acte juridice succesive având ca obiect un bun imobil. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul a fost de bună-credinţă în momentul intrării în posesia bunului (simpla posesie echivalează cu dobândirea proprietăţii). în schimb produce efectele unui alt act juridic. . De exemplu. efectele unui act juridic nul vor fi păstrate.din manifestarea de voinţă a părţilor cuprinsă în actul juridic iniţial să nu rezulte imposibilitatea conversiunii. . întemeiată pe o aparenţă de drept şi manifestată în mod public. ce constă în faptul că actul juridic nou.actul juridic în care urmează a se converti actul juridic nul să îndeplinească condiţiile de valabilitate pentru categoria de acte juridice din care face parte.un element obiectiv. conţinutul. şi drepturile terţului dobânditor. actul de căsătorie întocmit de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă este valabil. principiul conversiunii actului juridic. actul iniţial fiind lovit de nulitate. Aşadar. 40 . Referitor la efectele nulităţii faţă de terţi. 2. .actul juridic iniţial să fie anulat efectiv şi total printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă.

13. Ed... Cosmovici P. . Introducere în dreptul civil. 1998. Partea generală. Partea generală. Boroi G. Persoana fizică. 11. Teoria generală. civ. Manual de drept civil. Persoana fizică. Ed. Iaşi. 9. Teoria generală. 3. Ed. Bucureşti. Apetrei I. Iaşi.înscrisul autentic nul este valabil ca înscris sub semnătură privată. Popa Gh. Ed. All Beck. Drept civil român. Ed. 5. 2002. Universul Juridic. Modalitatea cea mai potrivită de reparare a prejudiciului este tocmai menţinerea actului juridic afectat de nulitate. Teoria generală. 6. Venus. deoarece cealaltă parte ar suferi o pagubă.contractului nul ca vânzare-cumpărare este valabil ca antecontract de vânzarecumpărare. Poenaru E.M. . 1993. Drept civil. Pop T. soluţia cea mai adecvată de acoperire a acestuia este chiar înlăturarea nulităţii şi menţinerea actului juridic lovit de nulitate. Ed. All Beck. Tratat de drept civil. Dogaru I. . Partea generală. Şansa. Clasificati nulitatea în funcţie de diferite criterii. Bucureşti. Ed.. Conversiunea poate opera în următoarele cazuri: . Persoanele. consacrat în art.. Partea generală. All Beck. Bucureşti. 4. Rauschi Şt. Rauschi Şt. 998 C. minorul nu poate cere anularea actului juridic. Această excepţie se referă la minorul care în momentul încheierii unui act juridic săvârşeşte un delict civil. a-l repara. Drept civil. Ed. 1967.. Drept civil român. Junimea. Bibliografie: 1. 3. Având în vedere că prejudiciul este cauzat tocmai de anularea actului juridic. Introducere în dreptul civil. Lupan E. Iaşi. de exemplu induce în eroare cealaltă parte. Bucureşti. 2. Persoana juridică. Lumina Lex.. Bucureşti. Ankarom. Bucureşti. Codul civil. Drept civil. Este cazul celui culpabil de cauza de nulitate.. 10.. 1998. Ed. 2002. . Bucureşti.actul nul de înstrăinare a unui bun din masa succesorală de către moştenitor este valabil ca act de acceptare a succesiunii. All Beck. În această ipoteză.. 41 .testamentul autentic sau mistic nul pentru vicii de formă este valabil ca testament olograf. vol. Ed. Persoanele. Introducere în dreptul civil. Ed. Elementele dreptului civil. 2005. 1993.. 2000. Academiei. I. care invocă desfiinţarea actului juridic. Drept civil. Ungureanu O. Subiectele dreptului civil. conform căruia orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat.înscrisul sub semnătură privată nul este valabil ca început de dovadă scrisă.. 2003. determinând-o să creadă că este major. Drept civil. 1999.. Ed. Argonaut. 7. Cluj-Napoca. Andrei Petru P.un element subiectiv.. Partea generală. Apetrei I. Întrebări de evaluare: 1. deşi cealaltă parte ar fi păgubită prin anularea actului. 2. ce constă în manifestarea de voinţă a părţilor favorabilă conversiunii.. principiul răspunderii civile delictuale. Beleiu Gh. 12. 1998. Ionaşcu T... Definiţi nulitatea actului juridic civil.. 8.

Prezentaţi deosebirile dintre nulitatea absolută şi nulitatea relativă din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil. Confirmarea se aplică doar în cazul nulităţii relative sau şi în cazul nulităţii absolute? 7. Prezentaţi cazuri de nulitate absolută şi cazuri de nulitate relativă. 10. În acest moment. Care este deosebirea dintre nulitatea relativă şi nulitatea parţială? 6.3. CAPITOLUL V 42 . Daţi exemple de aplicare a principiului conversiunii actului juridic civil. Prezentaţi excepţii de la fiecare dintre cele trei pricipii care guvernează efectele nulităţii. Care sunt principiile ce guvernează efectele nulităţii? 9. mai este aplicabilă clasificarea nulităţii în nulitate de drept şi nulitatea judiciară? 8. Care sunt principiile ce înlătură nulitatea? 11. 4. 5.

Of. SECŢIUNEA II DOMENIUL DE APLICARE A PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Domeniul de aplicare al prescripţiei extinctive constă în drepturilE civile subiective ale căror acţiuni in justiţie sunt supuse prescripţiei extinctive.acţiunea de partaj. pentru ca apoi să le respingă ca prescrise. însemnând a hotărî dinainte.: dreptul de proprietate.04. 218/1960. cu respectarea anumitor condiţii cerute de lege. 101/1961. şi nu se pierde nici dreptul subiectiv civil. printr-o acţiune în justiţie. 43 . nr. 19/21. Prin prescripţia extinctivă se pierde dreptul material la acţiune. Această instituţie a fost consacrată în Decretul nr. lua în considerare împărţirea drepturilor civile în drepturi patrimoniale. . Pentru bunurile mobile posedate cu bună-credinţă se aplică o prescripţie instantanee.07. 167/1958.PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ Prescripţia extinctivă reprezintă o sancţiune civilă ce constă în stingerea dreptului material la acţiune neexercitat în termenul stabilit de lege46. publicat în B. nr. asigurându-se astfel o stabilitate şi o certitudine în raporturile juridice. 1 alin. 167/1958 47şi în art.04.1960 şi prin prin Decretul nr. publicat în B. pe care instanta este obligată să le primească. civ. . Decretul privind prescripţia extinctivă. Astfel. reprezentând posibilitatea realizării unui drept încălcat cu ajutorul instanţei. adică posibilitatea de a intenta acţiuni în justiţie. însemnând dreptul propriu-zis. .acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată.1961. de regulă. şi drepturi nepatrimoniale. Drepturile reale Acţiunile în instanţă privind drepturile reale (ex. sunt imprescriptibile următoarele acţiuni: . . În consecinţă. nici dreptul procesual la acţiune.acţiunea confesorie privind dreptul de superficie (prin care reclamantul pretinde un astfel de drept). dreptul de uzufruct. nr. A. 10/01.acţiunea negatorie (prin care reclamantul contestă că pârâtul are un drept de uz). reale şi de creanţă. Termenul de prescripţie extinctivă provine de la latinescul praescribo. publicat în B.acţiunea în revendicare imobiliară şi mobiliară privind bunuri proprietate publică. să le verifice. care reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale asupra imobilelor aflate în circuitul civil. imprescriptibile. modificat prin Decretul nr. 1837-1911 C. dreptul de servitute. 10/20. 46 47 Conform art. dreptul de abitaţie. Această instituţie nu trebuie confundată cu prescripţia achizitivă (uzucapiunea). 1 din Decretul nr. dreptul de uz.Of. acţiunea în justiţie intentată de creditor dupa împlinirea termenului legal de prescripţie extinctivă va fi respinsă ca prescrisă de către instanţa de judecată.Of.. Drepturile civile subiective trebuie valorificate pe calea acţiunii în instanţă în anumite termene. dreptul de superficie) sunt. În acest sens.1958. ca efect al unei posesii îndelungate de bună-credinţă (necunoscându-se că bunul aparţine altei persoane). în scopul de a sancţiona pasivitatea titularului dreptului şi pentru ca persoana vinovată de încălcarea acestui drept să nu rămână permanent sub ameninţarea legii.

66/1996. op. dacă posesorul bunului este de rea-credinţă. Prin analogie. dacă posesorul bunului este de bună-credinţă. dreptul la reputaţie. Cât priveşte apărările dreptului subiectiv civil pe calea excepţiei.. acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale sunt prescriptibile. atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este imprescriptibilă.unele acţiuni în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată. dreptul de autor) sunt. de regulă. Poenaru E. în principiu. op. atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este prescriptibilă52. 40 din Legea nr. ca de exemplu: . În mod excepţional..: dreptul la integritate fizică.dreptul la pensie poate fi cerut oricând.acţiunea în grăniţuire (prin care se solicită stabilirea hotarelor dintre terenuri).acţiunea în restituirea sumelor depuse la C. ca de exemplu: .: dreptul de creanţă al creditorului din contractul de împrumut) sunt. C. prescriptibile.acţiunea confesorie privind dreptul de uz. În mod excepţional. 48 49 Art. de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru pensionare. p. dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este imprescriptibilă.. o parte din terenul unui proprietar aflat pe marginea unui râu sau fluviu se desprinde. sau în termen de 30 de ani.. 50 Boroi G. 4 din Legea nr. p. 52 Beleiu Gh. 44 . p. . Drepturile nepatrimoniale Acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale (ex. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale se prevede un termen de 1 an. cit. . op.acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie se prescrie în termen de 6 luni de la data când soţul mamei a aflat despre naşterea copilului.acţiunile posesorii (prin care se apără posesia bunurilor). dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este prescriptibilă. . . 262.acţiunea în anularea unui act juridic civil pentru vicii de consimţământ se prescrie în termen de 3 ani de la data descoperirii erorii sau dolului ori de la data încetării violenţei50. . în termenul general de prescripţie de 3 ani stabilit de lege pentru acţiunile personale şi cele privind drepturile de creanţă51. . 12 din Legea nr.acţiunea în revendicare mobiliară privind bunuri proprietate privată. precum cea referitoare la avulsiune (fenomen natural prin care.acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei se prescrie în termen de 1 an de la data naşterii copilului. 51 În art. Drepturile de creanţă Acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă (ex. se deplasează pe cursul apei şi se alipeşte la un alt teren). cit. .C.E..acţiunea în anularea căsătoriei se prescrie în termen de 6 luni de la data descoperirii viciului de consimţământ.. 25.acţiunea având ca obiect partea cuvenită din rezerva de prime în asigurările facultative de persoane49. acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă sunt imprescriptibile. abitaţie şi servitute. În mod excepţional.. imprescriptibile. cit. care se prescrie în termen de 3 ani. acţiunile în instanţă privind drepturile reale sunt prescriptibile. care se prescrie în termen de 1 an. uzufruct.48. de regulă. Art. ca de exemplu: . 266. care se prescrie în termen de 30 ani. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România.acţiunea în repararea patrimonială a unei daune morale se prescrie. . datorită forţei apelor. B. .

. op.termenul de 2 ani pentru unele raporturi de asigurare (altele decât de persoane). . 276.de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe făptuitor. adică a posibilităţii de a obţine în instanţă obligarea pârâtului la executarea obligaţiei sale53. 1890 C. 167/1958.termenul de 6 luni pentru acceptarea unei succesiuni. prin care se valorifică drepturi de creanţă. . respective de 30 de ani pentru daune nucleare legate de deces sau rănire..de la data descoperirii viciilor ascunse ale unui lucru transmis sau a unei lucrări executate. 7 alin. . Termene speciale de prescripţie extinctivă: . . pentru anumite raporturi juridice. .cit. 167/1958.. 167/1958.termenul de 6 luni pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie. p. de regulă. dacă dreptul este afectat de o condiţie suspensivă sau de un termen suspensiv. . aplicabil acţiunilor referitoare la drepturile reale prescriptibile extinctive. 53 Beleiu Gh. civ. G. prescripţia extinctivă începe să curgă din următoarele momente: .SECŢIUNEA III TERMENELE DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Termenele de prescripţie extinctivă reprezintă acele intervale de timp înăuntrul cărora trebuie exercitat dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită. 167/1958. op. respectiv 3 ani de la predarea construcţiei. potrivit art.12 din Decretul nr.termenul de 1 an pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. potrivit art.termenul de 10 ani pentru deteriorarea totală sau parţială a construcţiilor din cauza viciilor de construcţie sau de teren datorate arhitectului sau antreprenorului. 262. . Termene generale de prescripţie extinctivă: a) termenul general de 3 ani. . potrivit art. ..11 din Decretul nr. A. 7 alin. 8 din Decretul nr. În mod excepţional. conform art. .de la data împlinirii termenului sau condiţiei. aplicabil acţiunilor personale. potrivit art. în cazul actelor juridice cu executare succesivă. 45 .termenul de 1 an pentru acţiunea posesorie. cit. b) termenul general de 30 ani. însemnând data la care dreptul subiectiv a fost încălcat sau la care trebuia exercitat.termenul de 10 ani pentru pagubele provocate de un accident nuclear. Boroi. sub sancţiunea pierderii acestor drepturi de către titularii lor. în cazul acţiunii pentru repararea prejudiciului cauzat prin fapte ilicite sau în situaţia îmbogăţirii fără justă cauză. 1886 C. însă nu mai mult de 1 an de la predarea lucrului. 3 din Decretul nr. 1 din Decretul nr. să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune.termenul de 1 an pentru acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată referitoare la avulsiune. 167/1958 şi art. SECŢIUNEA IV DATA ÎNCEPERII CURSULUI PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Prescripţia extinctivă începe.termenul de 60 de zile pentru dreptul la acţiune privind restituirea sumelor încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc. conform dispoziţiilor art. potrivit art. 3 alin. p.de la data exigibilităţii fiecărei prestaţii. . 167/1958. . B. civ.termenul de 6 luni pentru acţiunea în anularea căsătoriei.termenul de 6 luni pentru dreptul la acţiune privind viciile ascunse (fără viclenie) ale unui bun transmis sau ale unei lucrări executate. 1 din Decretul nr.

- de la data deschiderii succesiunii (data morţii celui care lasă moştenirea), pentru dreptul de a accepta o succesiune, conform art. 700 C. civ.; - de la data când soţul a cunoscut naşterea copilului, pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie, potrivit art. 55 C. fam.; - de la data naşterii copilului, pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, potrivit art. 60 C. fam.; - de la data când persoana îndreptăţită a cunoscut eroarea sau dolul ori de la data când a încetat violenţa, în cazul acţiunii în anularea actelor juridice penbtru vicii de consimţământ, potrivit art. 9 din Decretul nr. 167/1958; - de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, pentru dreptul de a cere executarea silită, conform art. 7 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA V MODUL DE CALCUL AL TERMENELOR DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Decretul nr. 167/1958 nu reglementează modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă, motiv pentru care se utilizează regulile consacrate de Codul civil şi Codul de procedură civilă. Termenele de prescripţie extinctivă sunt fixate pe zile, luni sau ani, nu pe ore. Termenele pe zile se calculează după un sistem intermediar de calcul (nici pe zile pline, nici pe zile libere), astfel încât prima zi a termenului nu intră în calcul, dar ultima zi a termenului intră în calcului prescripţiei (ex.: un termen de prescripţie extinctivă de 30 de zile începe să curgă pe 1 ianuarie şi expiră pe 31 ianuarie). Termenele pe ani sau pe luni se împlinesc în ziua lunii sau anului corespunzătoare zilei de plecare, conform art. 101 alin. 3 şi 4 C. proc. civ. (ex.: un termen de 3 ani începe să curgă pe 1 martie 2003 şi expiră pe 1 martie 2006). Termenele de prescripţie extinctivă care, începând pe 29, 30 sau 31 ale lunii, s-ar sfârşi într-o lună care nu are o asemenea zi, se vor socoti împlinite în ultima zi a lunii de sfârşit de termen (ex.: un termen de o lună începe să curgă la 31 ianuarie şi expiră pe 28 februarie). Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul de prescripţie extinctivă se consideră împlinit la sfârşitul zilei lucrătoare următoare, conform art. 101 alin. 5 C. proc. civ. Termenul se împlineşte, în principiu, la miezul nopţii din ultima zi a termenului şi, în mod concret, la ora la care activitatea încetează în instituţia respectivă. Acţiunile în instanţa se depun la judecătorul de serviciu, în programul acestuia de lucru, sau la oficiul poştal, până la sfârşitul programului de lucru al acestuia, din ultima zi a termenului de prescripţie extinctivă. Determinarea momentului împlinirii prescripţiei extinctive se face luând în considerare termenul de prescripţie aplicabil acelui caz, data când începe să curgă termenul de prescripţie, intervenirea unei cauze de întrerupere ori de suspendare şi regulile de calcul mai sus prezentate.

SECŢIUNEA VI ÎNTRERUPEREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Întreruperea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive datorită unei cauze, la încetarea căreia va curge o nouă 46

prescripţie cu aceeaşi durată, fără a se lua în calcul timpul scurs până atunci, conform art. 17 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de întrerupere, prevăzute în art. 16 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie făcută de către debitor (ex.: executarea parţială a obligaţiei – restituirea unei sume din împrumutul luat de la creditor; o simplă recunoaştere verbală a unei datorii nu reprezintă o cauză de întrerupre a prescripţiei); 2. introducerea unei cereri de chemare în judecată de către creditor împotriva debitorului (chiar dacă este adresată iniţial unei instanţe necompetente, nu în faţa altui organ), dacă a fost admisă printr-o hotărâre definitivă; 3. săvârşirea unui act începător de executare silită realizat de creditor asupra debitorului, în baza unui titlu executoriu - hotarâre judecătorească definitivă sau un înscris autentic (ex.: - sechestru asupra bunurilor debitorului, - poprirea pentru recuperarea creanţelor băneşti). Efectele întreruperii: Întreruperea şterge prescripţia extinctivă scursă până atunci, cu efect retroactiv, o nouă prescripţie începând să curgă odată cu realizarea actului de întrerupere. Noul termen de prescripţie curge de la data recunoaşterii făcută de către debitor, de la data introducerii cererii de chemare în judecată a creditorului sau de la data îndeplinirii ultimului act de excutare silită. SECŢIUNEA VII SUSPENDAREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Suspendarea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive pe timpul cât durează anumite cauze limitativ prevăzute de lege, care pun pe titularul dreptului în imposibilitatea de a acţiona54. Timpul cât există o cauză de suspendare nu intră în calculul termenului de prescripţie extinctivă, iar timpul scurs anterior apariţiei cauzei rămâne valabil şi se va aduna cu timpul ce va curge după încetarea cauzei care a determinat suspendarea, conform art. 15 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de suspendare, prevăzute în art. 13-14 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. forţa majoră, însemnând o împrejurare cu caracter imprevizibil şi de neînlăturat care pune pe titularul dreptului la acţiune în imposibilitatea de a acţiona; 2. situaţia în care creditorul sau debitorul ori ambii se află în forţele armate ale României, iar acestea sunt pe picior de război (simpla calitate de militar nu constituie o cauză de suspendare); 3. introducerea unei reclamaţii administrative cu privire la despăgubiri în baza unui contract de transport sau a unui contract de prestări servicii poştale şi de telecomunicaţii, până la momentul rezolvării acesteia, dar nu mai târziu de 3 luni de la înregistrarea ei; 4. cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate, atunci când dreptul la acţiune există între părinţi, tutori, curatori şi cei care se află sub ocrotirea lor, între cei care administrează bunurile altora, în temeiul legii sau a unei hotărâri judecătoreşti, şi cei ale căror bunuri sunt administrate;

54

Gh. Beleiu, op. cit., p. 282; G. Boroi, op. cit., p. 291.

47

5. cât timp persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exrciţiu restrânsă nu au un reprezentant legal sau o persoană care să le încuviinţeze actele; 6. între soţi, pe durata căsătoriei, când dreptul la acţiune aparţine unui soţ împotriva celuilalt soţ. Efectele suspendării: Suspendarea prescripţiei extinctive are ca efect oprirea temporară a cursului prescripţiei pe timpul cauzei de suspendare. După încetarea cauzei de suspendare, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de suspendare. Aşadar, timpul curs înainte de cauza de suspendare intră în calculul prescripţiei, timpul cât durează cauza de suspendare nu se ia în calcul, iar timpul curs după suspendare intră în calcul. Titularul dreptului la acţiune poate valorifica acest drept în termen de 6 luni din ziua încetării cauzei de suspendare, pentru un termen de prescripţie mai mare de 6 luni, respectiv în termen de 1 lună, pentru un termen de prescripţie mai mic de 6 luni, conform dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA VIII REPUNEREA ÎN TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă reprezintă prelungirea termenului de prescripţie extinctivă de către instanţa de judecată care, pentru motive temeinic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, ce l-au împiedicat pe titular să îşi exercite dreptul său, dispune soluţionarea unei acţiuni sau încuviinţează executarea silită, chair dacă termenul de prescripţie extinctivă a fost depăşit55. Este reglementată în art. 19 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de repunere în termen sunt motive temenic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, lăsate la aprecierea instanţei de judecată pentru fiecare caz concret, de natură să îl împiedice pe titularul dreptului să îşi exercite dreptul la acţiune în termenul de prescripţie extinctivă56. Deoarece legiuitorul nu dat exemple concrete de cazuri de repunere în termen, în practica judiciară au fost considerate astfel de cazuri următoarele57: - spitalizarea îndelungată sau repetată58; - executarea unei pedepse privative de libertate, care nu a permis persoanei darea unui mandat pentru întreruperea prescripţiei; - existenţa unor împrejurări speciale în care s-a aflat moştenitorul care l-au împiedicat să afle despre deschiderea unei moşteniri la care era chemat59; - părăsirea minorului; - cunoaşterea unor fapte, stabilite de organele de urmărire penală, numai după împlinirea termenului de prescripţie. În schimb, nu au fost considerate de către instanţe ca fiind cazuri de repunere în termen următoarele:
55 56

Şt. Rauschi ş.a., op. cit., p. 188; Gh. Beleiu, op. cit., p. 294; P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 210. În literatura de specialitate s-a afirmat că ”repunerea în termen este o noţiune care exclude forta majoră şi culpa. Domeniul ei începe unde încetează culpa încetează unde începe forţa majoră”.; T. Ionaşcu, Tratat de drept civil, Partea generală, vol. I, Ed. Academiei, 1967, p. 185-186. 57 P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 213; Beleiu Gh., op.cit., p. 301. 58 Trib. jud. Covasna, dec. civ. nr. 53/1977, în Revista Romană de Drept nr. 10/1978, p. 55. 59 C.S.J., dec. civ. nr. 129/1993, în Buletinul jurisprudenţei 1993, p. 81.

48

Teoria generală. Ed. Bucureşti... 9. Persoana fizică. Bucureşti. Rauschi Şt.. după o astfel de încheiere judecătorească va curge un nou termen de prescripţie extinctivă cu aceeaşi durată ca cel iniţial. Bucureşti. Care este actul normativ ce o reglementează? 3. 15. 1969. Introducere în dreptul civil. Iaşi. 13. vol. 10. Introducere în dreptul civil. Academiei. Ed. acesta a fost socotit de unii autori ca un termen procedural de decădere (V. Şansa. Ed. Ed. Drept civil. 3. Teoria generală.. 11. 1993.. Iaşi. Ed. Lumina Lex.. Andrei Petru P. Junimea. 4. Drept civil. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. Drept civil român. Ed.M. Codul civil. 1998.. cit.. Partea generală. Ionaşcu T. Elementele dreptului civil. 1967. Persoana fizică. Ionaşcu A. 2000. Cosmovici P. M. dec. 2003. Întrebări de evaluare: 1. 19 alin. Poenaru E. nr. Manual de drept civil. nr. 8/1986. Lupan E. Argonaut. Popa Gh. Drept civil român. Bucureşti. . Beleiu Gh. 49 . Universul Juridic.. Drept civil.. 7. civ. Ankarom.. conform art. perioada scursă înainte de intervenirea cauzei de repunere în termen şi perioada cât a durat cauza de repunere în termen nefiind luate în calcul. 1998. Cluj-Napoca... Drept civil. Ciobanu. Iaşi. p. I. Partea generală. Decretul nr. 2. All Beck. All Beck. 6.absenţa sau aglomerarea cu probleme a conducătorului persoanei juridice sau a juristului ei. Subiectele dreptului civil. jud. Codul de procedură civilă. Partea generală. partea care a pierdut termenul fiind repusă în situaţia anterioară depăşirii. 2 din Decretul nr. Efectele repunerii în temen: Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are ca efect ştergerea consecinţelor depăşirii termenului de prescripţie extinctivă. 167/1958.. op. 61 În literatura juridică.. Beleiu. nota II la dec. Ed. 303).depăşirea culpabilă a termenului de acceptare a moştenirii60. 8. De ce legiuitorul a instituit această sancţiune civilă? 60 Curtea de Apel Bucureşti. 2002. Ed. 1998. Astfel. Definiţi prescripţia extinctivă. p. Partea generală. Ed. 2. Teoria generală. Persoana juridică. 14. Ed. Tratat de drept civil. Termenul de repunere în termen: Cererea de repunere în termenul de prescripţie extinctivă se formulează în termen de o lună de la încetarea cauzei care justifică depăşirea termenului de prescripţie61. 93/1985 a Trib. 1993. Bucureşti. Dogaru I. Academiei. 50-54) şi de alţi autori ca un termen de prescripţie extinctivă (Gh. în Revista Română de Drept nr. Bibliografie: 1.. p. considerându-se că nu a pierdut dreptul la acţiune sau la executare silită. Apetrei I. Pop T. Pentru aceasta este necesară o încheiere motivată de admitere a cererii de repunere în termen de către instanţă. 2002. Boroi G. 83. Partea generală. . Drept civil. în Culegere de practică judiciară civilă 1993-1998. 1999. Persoanele. All Beck.eroarea de drept invocată de titularul dreptului la acţiune. Ed. Ed. Bucureşti. 12. Introducere în dreptul civil. Rauschi Şt. All Beck. Persoanele. Ungureanu O. Bucureşti. 5.. 1119/1996.

Când începe să curgă termenul de prescripţie extinctivă. prescriptibile sau imprescriptibile? 7. Prescripţia extinctivă înseamnă acelaşi lucru cu prescripţia achizitivă. În cât timp de la încetarea cauzei de suspendare îşi poate valorifica titularul dreptul la acţiune? 22. Care este termenul pentru a solicita repunerea în termen? 25. Drepturile reale sunt. cunoscută şi sub denumirea de uzucapiune? 6.4. dreptul material la acţiune sau dreptul procesual la acţiune? 5. Când se împlineşte un termen de o lună care începe să curgă pe 31 ianuarie? 16. Ce se pierde prin prescripţia extinctivă: dreptul subiectiv civil. Ce efect are întreruperea asupra cursului prescripţiei extinctive? 18. Ce efect are suspendarea asupra cursului prescripţiei extinctive? 20. care se prescrie în ziua următoare. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe zile? 14. Există termene de prescripţie extinctivă pe ore? 13. Drepturile de creanţă sunt. Repunerea în termen operează de drept sau numai prin intermediul instanţei de judecată? PARTEA a II-a 50 . Daţi exemple de termene speciale. Care sunt cauzele de suspendare a prescripţiei extinctive? 21. Care sunt cauzele de repunere în termen a prescripţiei extinctive? 24. de regulă. prescriptibile sau imprescriptibile? 8. de Luni până Vineri. de regulă. de regulă? Cunoaşteţi excepţii de la această regulă? 12. Care sunt termenele generale de prescripţie extinctivă şi pentru ce fel de acţiuni sunt aplicabile? 10. 11. Care sunt cauzele de întrerupere a prescripţiei extinctive? 19. prescriptibile sau imprescriptibile? 9. de regulă. mai există o posibilitate de depunere a acţiunii în termen? 17. Dacă un avocat a depăşit programul judecătorului de serviciu (stabilit. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe luni sau pe ani? 15. Drepturile nepatrimoniale sunt. de regulă. între orele 9 şi 13) pentru a depune o acţiune în instanţă. Ce efect are repunerea în termen asupra cursului prescripţiei extinctive? 23.

legea stabilind începutul. 64 Publicat în B. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului nr. la domiciliu.01. la stare civilă). Constituţia Romaniei. la secretul convorbirilor telefonice şi al corespondenţei). Of.drepturi asupra creaţiei intelectuale sau artistice (dreptul de autor. cit.1954.PERSOANA FIZICĂ CAPITOLUL I CAPACITATEA DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Prin persoana fizică se înţelege orice fiinţă umană. 221. în condiţiile legii. CONŢINUTUL ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice reprezintă acea parte componentă a capacităţii civile constând în aptitudinea generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii. Personalitatea juridică reprezintă calitatea pe care o are o fiinţă umană de a fi subiectul unui raport juridic civil63. conţinutul şi sfârşitul ei. Este reglementată de Decretul nr. de inventator). Conţinutul capacităţii de folosinţă este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor civile pe care le poate avea persoana fizică în cadrul raporturilor juridice civile. figurând ca subiect activ sau pasiv într-un raport juridic civil. fiind consideraţi obiecte grăitoare. Of. .. care cuprinde două elemente: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu. Caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă sunt următoarele: 1. la integritate fizică şi morală). op. 62 P. 63 51 . 32/31.1954.drepturi care individualizează persoana în cadrul familiei sau societăţii (dreptul la nume. Orice persoană fizică poate figura ca subiect într-un raport juridic. În epoca sclavagistă.drepturi privind integritatea fizică şi morală a persoanei (dreptul la viată. REGLEMENTAREA. însemnând masca pe care o purta actorul în tragedia antică şi semnificând rolul pe care îl are omul în viaţa socială62. Termenul de persoană provine din latinescul persona. la viaţă intimă. având capacitate civilă. Următoarele categorii de drepturi fac parte din conţinutul capacităţii de folosinţă: . la sănătate. nr. Apetrei. p. . 31/195465. legalitate. Decretul nr. titulară de drepturi subiective şi de obligaţii civile. Andrei.drepturile personalităţii (dreptul la propria imagine. I. 65 Publicat în B. SECŢIUNEA I NOŢIUNEA. . 8/31. Codul penal şi numeroase alte acte normative. sclavii nu aveau personalitate juridică.01. nr. Codul familiei. Codul civil. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice64.

civ. 1307 C. 3 C.. civ. .minorul de 16 ani nu poate dispune prin testament în favoarea tutorelui.. civ. precum pedeapsa penală accesorie a interzicerii unor drepturi (dreptul de a alege şi de a fi ales. b) îngrădiri cu caracter de ocrotire: .de natură penală. . în cursul unei călătorii. inalienabilitate. .. . 3. . civ.. după cum norma juridică încălcată ocroteşte un interes general sau personal. SECŢIUNEA II ÎNCEPUTUL CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 52 . a căror soluţionare este de competenţa tribunalului judetean în a cărui circumscripţie teritorială îşi execită funcţia sau profesia.judecătorii. precum decăderea din drepturile părinteşti sau îndepărtarea de la tutelă. civ.ofiţerii de nave nu pot primi legate făcute pe navă. conform art. 1309 C. 809 C. universalitate. intangibilitate. 133 alin. nici mandatarii privind bunurile pe care ei sunt însarcinaţi să le vândă. 807 C. fiind o aptitudine generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii civile. potrivit art. civ. . procurorii şi avocaţii nu pot cumpăra drepturi litigioase. dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura celeia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii. nici total. adică în mod excepţional şi temporar.tutorele nu poate fi adjudecatar de bunuri din averea celui pus sub tutela sa..de dreptul familiei. civ. în cazul în care părinţii sau tutorele sunt neglijenţi ori abuzivi faţă de cei aflaţi în ocrotirea lor. nici parţial.minorul nu poate sa facă donaţii sau să garanteze obligaţia altuia. potrivit art. 1308 C. drepturile părinteşti. conform art. pentru că nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă. Există două categorii de îngrădiri aduse capacităţii de folosinţă: a) îngrădiri cu caracter de sancţiune: .. fiind recunoscută tuturor persoanelor fizice. generalitate. potrivit art. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de folosinţă. . Sancţiunea pentru nerespectarea acestor interdicţii este nulitatea absolută sau relativă. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de folosinţă sunt nule absolut. nici administratorii privind bunurile din averea încredinţată îngrijirii lor. dreptul de a fi tutore sau curator) sau măsuri de siguranţă luate împotriva persoanelor care au comis fapte penale (interdicţia de a se afla într-o anumită localitate). 5.de drept civil. 4.minorul de 16 ani poate dispune prin testament numai de o jumătate din averea sa. nici funcţionnarii publici privind bunurile statului care se vând prin ei. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. dacă nu sunt rude cu testatorul. potrivit art. 810 C. egalitate. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile..medicii şi farmaciştii nu pot primi donaţii sau legate de la persoanele pe care le-au tratat în boala de care acestea au decedat. fam. 6. . conform art. .2. 883 C.vânzarea între soţi nu este permisă. conform art. precum nedemnitatea succesorală şi excluderea de la succesiune a moştenitorilor care au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de omor sau tentativă de omor asupra persoanei care a lăsat moştenirea şi a celor care nu l-au denunţat pe autorul omorului acesteia.

de regulă. Capacitatea anticipată de folosinţă a persoanei fizice are importanţă practică în cazul în care tatăl copilului conceput. Moartea fizic constatată prin certificat de deces Conform art. nu există posibilitatea stabilirii prin constatare directă (examinarea cadavrului) a decesului persoanei. 7 alin. Pentru determinarea perioadei în care copilul a fost conceput. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice încetează. urmat de actul şi certificatul de deces întocmite de către ofiţerul de stare civilă. dacă se va naşte viu. 32/1954. Andrei. de la data naşterii persoanei. legea a instituit prezumţia absolută a timpului legal al concepţiei. De asemenea. a revenirii la viaţă a persoanei. cunoscut fiind faptul că celula nervoasă este prima care se descompune. accidente sau catastrofe naturale. însemnând faptul că copilul conceput se socoteşte născut atunci când este vorba de drepturile sale. deşi din punct de vedere juridic ea există. nu şi obligaţii66. sau s-a născut mort. decedează. Prin verificarea existenţei aerului în plămânii copilului se determină dacă acesta s-a născut viu şi a murit ulterior. 3.Potrivit art. în anumite situaţii (război.. Există două feluri de declarare judecătorească a morţii: 66 Această excepţie este exprimată în adagiul din dreptul roman infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur. op. deoarece acest copil îl va moşteni (sub beneficiu de inventar. Înlăturarea acestei incertitudini se face prin declararea judecătorească a morţii persoanei dispărute. Moartea biologică constă în încetarea cu desăvârşire a vieţii prin oprirea pulsaţiilor creierului. Din momentul constatării morţii biologice se poate păşi la prelevarea şi transplantul de organe umane67. Sfârşitul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice coincide cu data morţii stabilită prin hotărâre judecătorească. S-a prevăzut o perioadă minimă de 180 de zile (6 luni) şi una maximă de 300 de zile (10 luni) ca limite ale concepţiei şi un interval de 121 de zile (4 luni) în care se situează momentul concepţiei. fam. Declararea judecătorească a morţii Conform art. De asemenea. din acest moment se deschide succesiunea. 1 din Decretul nr. 61 C. I. odată cu moartea ei fizic constatată de un medic prin certficat medical constatator al morţii. 36-43 din Decretul nr. când aceasta dobândeşte calitatea de subiect de drept.. 67 P. 31/1954 şi art. 2 din Decretul nr. 31/1954. timpul cuprins între a 300-a şi a 180-a zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiei. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice începe. având drept consecinţă încetarea capacităţii de folosinţă. 53 . potrivit art. această procedură are aceleaşi efecte ca şi constatarea directă a decesului.2. încetează căsătoria şi obligaţiile personale. Apetrei. 232. 31/1954. 16-21 din Decretul nr. cu condiţia ca el să se nască viu (nu şi viabil) şi să dobândească doar drepturi. p. drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţie. 7 alin. dar în mod excepţional există posibilitatea reanimării. neştiindu-se cu exactitate dacă se mai află în viaţă sau nu. ca regulă.1. 31/1954. deoarece el poate dobândi doar drepturi. conform art. nu şi obligaţii). caz în care aerul lipseşte din plămânii săi. 1 din Decretul nr. Ca o excepţie. cit. 7 alin. Astfel. dispariţia îndelungată fără nici o ştire a persoanei). mai sus amintite. În cazul morţii clinice. iar un copil este considerat ca născut din căsătorie sau din afara căsătoriei. persoana prezintă toate simptomele morţii. SECŢIUNEA III ÎNCETAREA CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 3. dar nenăscut încă.

copii. care se păstrează. va fi citată şi la domiciliul acesteia. să se facă cercetări privind persoana dispărută şi afişarea cererii la ultimul domiciliu al dispărutului şi la primărie. instanţa comunică această hotărâre autorităţii tutelare pentru a se institui curatela. privind situaţii de fapt. cu invitaţia ca persoanele ce pot da informaţii să le comunice organelor de cercetare sau instanţei. declararea judecătorească a dispariţiei. Procedura de soluţionare a cererii de declarare judecătorească a dispariţiei parcurge următoarele trei etape: a) faza prealabilă judecăţii are drept scop culegerea de informaţii cu privire la persoana dispărută şi luarea unor măsuri de conservare a bunurilor ei. Cele două condiţii. 19 din Decretul nr. iar dacă a avut un madatar general. declararea judecătorească a morţii. care poate fi atacată prin căi ordinare sau extraordinare de atac. reprezentând excepţia. c) faza ulterioară judecăţii. cu participarea celui care a formulat cererea (reclamantul) şi. a procurorului. precedată de declararea judecătorească a dispariţiei. precedată sau nu de declararea judecătorească a dispariţiei. 2. potrivit art. singurul efect constând în îndeplinirea primei condiţii de fond pentru declararea judecătorească a morţii. 2. care se defăşoară după regulile prevăzute de Codul de procedură civilă. în mod obligatoriu. Dacă dispărutul posedă bunuri. B. hotărârea de declarare a dispariţiei nu produce nici o modificare privind capacitatea de folosinţă a persoanei dispărute. fără declararea judecătorească a dispariţiei. iar pentru administrarea bunurilor acestuia se poate lua măsura numirii unui curator. în care hotărârea de declarare a dispariţiei rămasă definitivă se va afişa timp de 30 de zile la uşa instanţei şi la primăria ultimului domiciliu al celui dispărut.1. Dacă nu se poate stabili data ultimelor ştiri. Persoana dispărută (pârâtul) va fi citată la ultimul domiciliu. Totuşi. Dacă persoana dispărută posedă bunuri. crezându-se că ea nu mai este în viaţă. Procedura declarării judecătoreşti a morţii cuprinde două faze: A. a anului calendaristic cunoscut. reprezentând regula. declararea judecătorească a morţii. 54 . preşedintele instanţei va sesiza autoritatea tutelară care va lua măsura numirii unui curator pentru administrarea bunurilor. Cererea de declarare a dispariţiei poate fi formulată de orice persoană interesată (soţ. în vederea administrării averii dispărutului. citând părţile. de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă trebuie să fi trecut un an. Probele se administrează în faţa instanţei. După 45 de zile de la afişarea cererii. pentru copiii persoanei dispărute se poate lua măsura numirii unui tutore. deci socotită încă în viaţă. această dată va fi considerată ca fiind ultima zi a lunii sau. apoi aceasta deliberează şi pronunţă hotărârea. rude. Declararea judecătorească a dispariţiei Condiţii: 1. A. pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. prin organele primăriei şi ale poliţiei. procurorul. Efectele hotărârii de declarare a dispariţiei: Persoana este considerată dispărută. însă nu decedată. preşedintele instanţei va fixa un termen de judecată. persoana trebuie să lipsească de la domiciliu. 31/1954. Aşadar. dacă nu se poate stabili nici luna. din oficiu) şi se depune la instanţa pe raza căreia a avut ultimul domiciliu persoana dispărută. b) faza judecăţii proriu-zise. Preşedintele instanţei care primeşte cererea dispune. creditori. declararea judecătorească a morţii.

Bunurile dobândite până la data morţii rămân bunuri comune ale soţilor. Declararea judecătorească a morţii 1) precedată de declararea judecătorească a dispariţiei . Împrejurarea excepţională se va proba cu orice mijloc de probă. .persoana a dispărut în cursul unei împrejurări care îndreptăţeşte a se presupune decesul (ex. Data morţii stabilită de instanţă în cuprinsul hotărârii nu se confundă cu data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii. Cel în cauză este considerat mort după ce hotărârea a rămas definitivă. nu este necesară o hotărâre judecătorească de anulare a hotărârii de declarare a dispariţiei. deoarece aceasta din urmă nu are efecte asupra capacităţii de folosinţă a persoanei. 32/1954. de la data stabilită în hotărâre. 41 din Decretul nr. data morţii va fi ultima zi a termenului de 4 ani. ea considerându-se a fi în viaţă. În cazul în care s-a instituit tutela minorului şi curatela pentru bunurile dispărutului. care va înregistra decesul şi va elibera certificatul de deces. Dacă data ultimelor ştiri nu poate fi stabilită exact. . încetarea acestor măsuri are loc la cererea persoanei reapărute forulată către autoritatea tutelară. . Rectificarea datei morţii: Dacă ulterior rămânerii definitive a hotărârii se ivesc probe din care rezultă că data morţii este alta decât cea stabilită în hotărâre se poate solicita instanţei care a emis-o 55 . ea se va socoti de la sfârşitul lunii sau al anului ultimelor ştiri. ca şi cele rezultate din acte juridice intuitu personae (ex. .să fi trecut cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă. .: contractul de mandat). Efectele hotărârii declarative de moarte: . fiind o situaţie de fapt. cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă şi nu va mai fi socotit bigam. accident aviatic). iar dacă aceasta nu se poate stabili cu precizie. Procedura de declarare judecătorească a morţii: Este aceeaşi ca şi pentru declararea dispariţiei.încetează căsătoria la data morţii stabilită în hotărâre. în funcţie de tipul de declarare judecătorească a morţii aplicabil. neexistând un certificat constatator al morţii. şi abitaţie se sting pe data morţii dispărutului. Dacă soţul supravieţiutor s-a recăsătorit.în funcţie de data morţii stabilită în hotărâre se va determina calitatea copiilor născuţi între timp ca fiind copii din căsătorie sau din afara ei. uzufruct. conform art. Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii. .: război. B. respectiv de 1 an.drepturile de uz. iar cele dobândite ulterior vor fi bunuri proprii ale soţului supravieţiutor. 2) neprecedată de declararea judecătorească a dispariţiei – excepţia Condiţii: . .să existe o hotărâre judecătorească de declarare a dispariţiei. naufragiu. dar cu efect retroactiv.Dacă persoana declarată dispărută reapare.să fi trecut cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă. Condiţii: .se deschide succesiunea celui declarat mort.de la data afişării hotărârii de declarare a dispariţiei să fi trecut 6 luni. cu cele trei etape. Instanţa de judecată stabileşte şi data morţii.înceteaza capacitatea de folosinţa a persoanei fizice şi calitatea acesteia de subiect de drept. Hotărârea definitivă de declarare a morţii se comunică serviciului de stare civilă de la locul naşterii persoanei declarate moartă.regula Declararea judecătorească a morţii poate fi cerută de orice persoană interesată.

persoana trebuie să existe în momentul deschiderii succesiunii. naufragiu. redobândind capacitatea de folosinţă în mod retroactiv. nu comune.bunurile dobândite de celălalt soţ în timpul dispariţiei sunt bunuri proprii. Dacă mai multe persoane cu vocaţie succesorală reciprocă (rude) au murit în aceeaşi împrejurare extraordinară (ex. succesiunea fiecăruia cuvenindu-se persoanelor îndreptăţite existente la acea dată. Universul Juridic. Instanţa modifică hotărârea şi o comunică pe cea nouă serviciului de stare civilă. acţiunea nefiind supusă prescripţiei extinctive. care o va judeca de urgenţă. conform art. acesta va fi considerat copil din căsătorie. care se vor reconsidera în raport cu noua dată. Anularea hotărârii de declarare a morţii: Dacă cel declarat judecătoreşte mort este în viaţă şi reapare sau se descoperă actul de deces fizic constatat. fără a se putea stabili daca una a supravieţiut celeilalte. Subiectele dreptului civil. cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă. cu citarea părţilor şi cu participarea obligatorie a procurorului. orice persoană interesată (în special persoana în cauză. şi nu se moştenesc între ele. prima căsătorie considerându-se desfăcută pe data încheierii noii căsătorii. . Efectele rectificării datei morţii se produc asupra drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale. deoarece pentru a succede. Hotărârea de anulare a declarării morţii se comunică serviciului de stare civilă care a înregistrat moartea. fără a se putea stabili care dintre ele a decedat mai înainte. care va rectifica data morţii în registrul de stare civilă. 21 din Decretul nr. 2003. catastrofă aeriană). 3 din Decretul nr. 31/1954. 56 . spre deosebire de moştenitorii de reacredinţă). Bibliografie: 1. dar a născut un copil în lipsa soţului. ele sunt socotite că au murit deodată. Cererea de anulare este imprescriptibilă şi se adresează instanţei care a pronunţat hotărârea. Drept civil român.dacă soţul supravieţuitor s-a recăsătorit. Doar subdobânditorii cu titlu oneros de bună-credinţă nu sunt obligaţi la restituirea bunurilor. Importanţa acestora constă în stabilirea momentului morţii din punct de vedere succesoral. fără fructe. 31/1954. Comorienţii: Sunt persoane care au decedat în aceeaşi împrejurare.rectificare datei morţii. . 31/1954. Beleiu Gh. până când soţul va promova acţiunea în tăgada paternităţii. iar data deschiderii succesiunii va fi aceeaşi pentru toţi.: cutremur. în acelaşi moment. aflată în viaţă) şi procurorul pot cere anularea hotărârii de declarare a morţii. Introducere în dreptul civil. cu citarea părţilor şi a procurorului. acesta fiind obligat să facă rectificarea în registrul de stare civilă. Ed. conform art. Judecata se face de urgenţă.cel declarat mort este considerat că a fost întotdeauna în viaţă. 20 din Decretul nr. de la subdobânditorii bunurilor succesorale cu titlu gratuit (indiferent de buna sau reaua-credinţă) şi de la subdobânditorii cu titlu oneros de rea-credinţă. 18 alin. Efectele hotărârii judecătoreşti de anulare a declararii morţii sunt următoarele: .cel declarat mort poate cere înapoierea bunurilor sale de la moştenitorii săi (cei de bună-credinţă vor restitui doar bunul. Bucureşti.. potrivit art. . .dacă soţia nu s-a recăsătorit.

Prezentaţi procedura de declarare judecătoreasă a morţii. Persoanele. 57 . 8. Popa Gh. În ce situaţie se recurge la declararea judecătorească a morţii? 10.. Bucureşti. Dacă persoana declarată judecătoreşte moartă reapare. Când încetează capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 9. 5. Drept civil. cum trebuie să se procedeze? 12. Partea generală. 8.. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului nr. Ed. Persoana juridică. Drept civil. Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. Iaşi. Ed. Rauschi Şt. Ce efecte are hotărârea de anulare a declararii judecătoreşti a morţii? 19. Cum se procedează pentru a rectifica data morţii? Ce efecte are o hotărâre de rectificare a datei morţii? 17. Junimea. Apetrei I. 5. 6. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii precedată de declararea judecătorească a dispariţiei? 13. cum trebuie să se procedeze pentru a-şi redobândi calitatea de subiect de drept? 18. Ce persoane sunt scutite de înapoierea bunurilor succesorale după apariţia persoanei declarate judecătoreşte moartă? 20. Codul civil. Prezentaţi exemple de îngrădiri legale ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii fără declararea judecătorească a dispariţiei? 14.. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei fizice? Ce condiţii trebuie îndeplinite? 7. Drept civil. 15. 3. Ce efect are hotărârea judecătorească de declarare a dispariţiei? Dacă persoana dispărută reapare. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a dispariţiei? 11. În ce acte normative este reglementată capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 3. 7. Definiţi capacitatea de folosinţă a persoanei fizice. Care sunt efectele hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii? 16.2. 1998. All Beck. Boroi G. 2002. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice? 4. Rauschi Şt. Andrei Petru P. 2. 4. Partea generală. Când începe capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 6.. Poenaru E. Teoria generală. Explicaţi noţiunea de comorienţi şi prezentaţi importanţa lor practică. Teoria generală. Iaşi. Persoana fizică. Dacă între timp soţul supravieţuitor s-a recăsătorit. Prezentaţi prezumţia timpului legal al concepţiei. Bucureşti. Ed.. Persoanele. Decretul nr. 2000. 31/1954. Persoana fizică. All Beck. 2002. Ed... Drept civil. care dintre căsătorii rămâne valabilă. având în vedere ca soţul din prima căsătorie declarat judecătoreşte mort a reapărut? 21. Ankarom. Întrebări de evaluare: 1.

58 .

4. persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu pot încheia singure acte de conservare (ex. Pentru a încheia acte juridice. nici parţial. 5. 124. 2.2. inalienabilitate. şi art.: cumpărarea de rechizite sau dulciuri). Lipsa capacităţii de exerciţiu Minorii cu vârsta sub 14 ani şi interzişii judecătoreşti (debili şi alienaţi mintali puşi sub interdicţie judecătorească) nu au capacitate de exerciţiu. adică aptitudinea de a înţelege semnificaţia şi consecinţele juridice ale actelor încheiate. art. 32/1954. Actele acestora se încheie de reprezentanţii lor legali – părinţi sau tutore. întreruperea prescripţiei sau înscrierea ipotecii) şi acte mărunte (ex. Este reglementată de art. Capacitatea de exerciţiu restrânsă 59 . 950-952 C.133. persoana trebuie să aibă discernământ. legalitate. SECŢIUNEA II TIPURI DE CAPACITATE DE EXERCIŢIU 2. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de exerciţiu sunt nule absolut. conţinutul şi sfârşitul ei. prin moartea persoanei sau declararea judecătorească a morţii. fiind o aptitudine a persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile civile. şi cele fără capacitate de exerciţiu nu au discernământ. hipnoză ori somnambulism) sau ca o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu (interzişii judecătoreşti) să aibă perioade de luciditate. 4. 31/1954. prin încheierea oricăror acte juridice civile. Însă discernământul nu trebuie confundat cu capacitatea de exerciţiu. civ. deoarece există posibilitatea ca o persoană cu capacitate de exerciţiu să nu aibă temporar discernământ (în caz de beţie. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. 2.. cele cu capacitate restrânsă de exerciţiu au discernământ.1. fam. la ridicarea interdicţiei judecătoreşti. 5. generalitate. 3. Lipsa capacităţii de exerciţiu încetează la împlinirea vârstei de 14 ani pentru minori.147 C. pentru că nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de exerciţiu. însă nu au experienţă juridică. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de exerciţiu.: somaţia. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil. legea stabilind începutul. egalitate. Caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu: 1.CAPITOLUL II CAPACITATEA DE EXERCIŢIU A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NOŢIUNEA. 8-11 din Decretul nr. Totuşi. intangibilitate. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile. REGLEMENTAREA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE EXERCIŢIU Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice reprezintă o parte a capacităţii civile care constă în aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. 105. nici total. încheind acte juridice civile. Se prezumă că persoanele cu capacitate deplină de exerciţiu au discernământ. art. 807. 25 din Decretul nr.

De asemenea. Boroi. prin punerea minorului sub interdicţie. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. dar cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui. cit. distingem între patru categorii de acte juridice68: 1) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal şi singur sunt actele de conservare şi actele mărunte. Capacitatea de exerciţiu deplină Reprezintă aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. el poate face depuneri la C. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu deplină. ipoteca. De asemenea. 60 . însă. 3) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. minorii pot încheia singuri contract de muncă de la vârsta de 16 ani. gajul. el poate înstrăina în acest mod bunurile supuse stricăciunii şi cele nefolositoare pentru el şi poate închiria un imobil pentru o perioadă mai mică de 3 ani. Beleiu. pentru femeia minoră care se căsătoreşte.. prin moartea lui sau declararea judecătorească a morţii sale. actele încheiate cu tutorele său ori cu soţul. Şt. pp. sunt actele de administrare. Ca excepţii de la regulile mai sus prezentate. pot să îşi exprime părerea cu privire la care părinte doresc să stea după divorţ. cit.. cit. Cu 68 Gh. Căsătoria ei la vârsta de 15 ani se face cu aprobarea Preşedintelui Consiliului Judeţean şi cu avizul medicului. păstrează capacitatea de exerciţiu deplină dobândită. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânsă. şi dispune de aceste sume. pp.Minorii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani au capacitate de exerciţiu restrânsă. G. op. Rauschi ş.. dacă se anulează căsătoria. a. acceptarea sau renunţarea la o succesiune). 369-371. ca o excepţie. renunţarea la un drept.. 2. 4) acte interzise minorului cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani sunt donaţiile. ei încheind actele lor juridice. 2) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. pp. de dispoziţie).3. femeia minoră se poate căsători de la vârsta de 16 sau 15 ani. fără asistenţă juridică. ruda în linie dreaptă. de administrare. pot să îşi exprime consimţământul la adopţia lor.: vânzarea.E. Capacitatea de exerciţiu deplină începe la împlinirea vârstei de 18 ani. aceasta reprezintă aptitudinea de a încheia orice fel de acte juridice (de conservare. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui şi cu încuviinţarea autorităţii tutelare sunt actele de dispoziţie (ex. op. 353-355. poate încheia acte de administrare a patrimoniului nelezionare şi. poate dispune prin testament de jumătate din bunurile sale. În cazul în care ea divorţează mai devreme de împlinirea vârstei de 18 ani. fratii sau surorile tutorelui.C.. tranzacţia judiciară. dacă a împlinit 16 ani. op. sau de la împlinirea vârstei de 16 sau chiar de 15 ani. dacă au împlinit vârsta de 10 ani. Capacitatea de exerciţiu restrânsă încetează prin împlinirea vârstei de 18 ani. minorul poate cere singur autorităţii tutelare schimbarea felului învaţăturii şi locului ei şi poate cere singur în instanţă pensie de întreţinere de la părintele său. garantarea obligatiei altuia. 241-243. minorul poate face o recunoaştere de paternitate şi minora poate promova acţiunea în stabilirea paternităţii copiluilui. ca regulă. încheind personal şi singur orice acte juridice civile permise de lege. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui dată pentru fiecare act în parte. o pierde şi revine la cea restrânsă de exerciţiu.

Ed. cit. SECŢIUNEA III SANCŢIUNEA APLICABILĂ NERESPECTARII REGULILOR PRIVIND CAPACITATEA DE EXERCIŢIU Nulitatea relativă este sancţiunea care se aplică următoarelor acte juridice69: . Partea generală. Apetrei I.actele juridice încheiate de persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Persoana fizică.. Persoanele. Rauschi ş. Rauschi Şt. op. Bucureşti.a. Decretul nr. acesta este lipsit de efecte în mod retroactiv. Bucureşti... Popa Gh. Teoria generală. pp. All Beck. P. .. 7. 2000... Iaşi. Şt. Codul civil. Universul Juridic. Poenaru E. .. dar fără încuviinţarea autorităţii tutelare. Drept civil. nu mai are dreptul să ceară anularea actului pentru lipsa capacităţii depline de exerciţiu. All Beck.Apetrei. Minorul care a indus în eroare cealaltă parte. Drept civil. pp. 9. 1998. dacă este necesar. Drept civil. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Capacitatea de exerciţiu deplină încetează prin decesul persoanei sau declararea judecătorească a morţii sale. numai în măsura în care s-au îmbogăţit. 2002. Ankarom. Bucureşti. dar nu mai mult de 18 luni de la data încheierii actului juridic.actele juridice încheiate de persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu. Nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare de ocrotitorul legal şi. Persoana fizică. 331-332. Ca o consecinţa a anulării actului juridic. în termen de 3 ani de la data cănd ocrotitorul legal a cunoscut cauza anulării. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. I.actelor juridice încheiate de persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Drept civil. . Bibliografie: 1. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Junimea. Drept civil român. prin punerea sub interdicţie a persoanei sau în cazul anulării căsătoriei femeii minore. Rauschi Şt. 8. Persoana juridică. Beleiu Gh. Anularea în instanţă a actului juridic poate fi cerută de către persoana ocrotită sau de către părinţii săi ori tutorele ei. Boroi G. persoana fizică poate încheia acte juridice şi prin madatar (reprezentant convenţional).. Întrebări de evaluare: 69 G. Introducere în dreptul civil. 243244. părţile fiind obligate să îşi restituie reciproc prestaţiile efectuate.. Codul familiei. Subiectele dreptului civil. 3. Ed. prezentându-i-se acesteia ca un major. Andrei Petru P.actele juridice încheiate de reprezentantul legal fără încuviinţarea autorităţii tutelare. Decretul nr. 2. 372-375. Ed.excepţia actelor strict personale. Ed. Boroi. op. Partea generală. 2002. Ed.. Persoanele. 6. Minorii sunt obligaţi să înapoieze ce au primit. 5. Teoria generală. pp. 4. de către autoritatea tutelară. op. Iaşi.. 61 . 2003.. Andrei. cit. 32/1954. cit.

Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice? 4. persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 10. dar şi a autorităţii tutelare. Definiţi capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice.1. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu? 8. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 9. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Care este sancţiunea aplicabilă pentru actele juridice încheiate cu nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 62 . Ce persoane au capacitate deplină de exerciţiu? De la ce vârstă se dobândeşte această capacitate. Ce acte juridice pot încheia. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Ce acte juridice pot încheia. persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 11. 2. ca o excepţie de la regula generală? 5. Ce persoane au capacitate de exerciţiu retrânsă? Cum încheie aceste persoane actele juridice? 7. În ce acte normative este reglementată capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 3. Ce persoane nu au capacitate de exerciţiu? Cum se încheie actele juridice ale acestor persoane? 6.

nr. SECŢIUNEA II NUMELE 2.1. pentru înlăturarea ei. pentru că se nasc odată cu naşterea persoanei şi încetează la moartea ei. 68/02.2003. 63 . 256.sunt drepturi personale. însemnând că toate persoanele sunt obligate să se abţină de a aduce vreo atingere lor. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice71. numele tatălui sau al mamei pentru copiii din afara căsătoriei. prenomen . romanii folosind trei nume. aparţinând oricărei persoane fizice în parte. Potrivit art.sunt drepturi absolute. localităţi.constituie atât drepturi.. 31/1954.sunt inalienabile. 31/1954. 54-56 din Decretul nr. Noţiune. în principiu. atributele de identificare ale persoanei fizice sunt ocrotite. reglementare. . ele sunt drepturi personale nepatrimoniale. astfel încât titularul unui astfel de drept. În ce priveşte natura juridică a acestora. pentru că. Publicată în M. Codul familiei şi Ordonanţa de Guvern nr. iar în sens restrâns – numele de familie. .02. . poate promova o acţiune în instanţă împotriva autorului faptei ilicite. În sens larg. dacă a fost victima unei fapte prin care s-a adus o atingere acestor atribute. Atributele de identificare a persoanei fizice prezintă următoarele caractere juridice: . Numele româneşti provin de la meserii. Of. domiciliul şi starea civilă. Termenul de nume provine din latinescul nomen . Andrei. nefiind transmisibile. op. cit. cât şi obligaţii.însemnând poreclă. nu-l poate dobândi. Legiuitorul a instituit ca mijloc de contrângere a pârâtului la executarea hotărârii judecătoreşti (constând într-un fapt personal al lui) plata unei amenzi pe fiecare zi de întârziere în folosul statului. nu se pierd prin nefolosire şi. p. dar şi plata unor despăgubiri băneşti pentru daune morale. restabilirea dreptului şi repararea daunelor materiale suferite. oricât timp o persoană ar folosi numele alteia. Numele este reglementat de Decretul nr.CAPITOLUL III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NATURA JURIDICĂ. caractere juridice Numele reprezintă cuvântul sau totalitatea cuvintelor prin care se desemnează şi se identifică o persoană fizică în familie şi în societate70. . 70 71 P. prin nume se înţelege numele de familie şi prenumele. Principalele atribute de identificare a persoanei fizice sunt numele. . un domiciliu şi o stare civilă.sunt universale. nu pot fi exercitate prin reprezentare. oricât timp ar trece.însemnând prenume şi cognomen . CARACTERELE JURIDICE ŞI OCROTIREA ATRIBUTELOR DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE Prin identificarea persoanei fizice se înţelege individualizarea persoanei în cadrul raporturilor juridice civile.sunt imprescriptibile extinctiv şi achizitiv. orice persoană fiind obligată să aibă un nume.însemnând nume de familie.

ai cărui părinţi nu au putut fi identificaţi. 62 C. 3. conform art. În caz de neînţelegere între aceştia. instanţa va putea încuviinţa copilului să poarte numele acestuia. şi dacă ulterior se stabileşte filiatia şi faţă de celălalt părinte. este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. în principiu. mama). 5. ca urmare a încuviinţării adopţiei Persoana adoptată dobândeşte numele de familie al adoptatorului. care poate fi numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite. Dacă părinţii nu au un nume comun (fiecare şia păstrat numele anterior la încheierea căsătoriei). dacă mama are un nume de familie comun cu al soţului.2. ca urmare a stabilirii filiaţiei unui copil înregistrat ca având părinţi necunoscuţi Numele de familie al acestui copil se va modifica. fam. este un tot unitary. numele de familie şi prenumele acestuia se stabileşte de către primăria localităţii în raza căreia a fost găsit. 2 alin. Modificarea numelui de familie: a) ca efect al schimbării stării civile a persoanei 1. este un drept personal.Numele are următoarele caractere juridice: 1. în funcţie de înţelegerea lor. Dacă filiaţia a fost stabilită prin recunoaştere voluntară şi simultană de ambii părinţi. dar. 3. Dacă ei nu au un nume comun. ca urmare a admiterii acţiunii în tăgada paternităţii copilului din căsătorie Dacă mama nu are un nume de familie comun cu al soţului. 41/2003. 6. atunci copilul va păstra acest nume (adică numele de familie al mamei din momentul naşterii copilului). 7. 4. copilul va purta numele mamei dinainte de căsătorie. 2. după cum se învoiesc părinţii. este un drept legal. În caz de neînţelegere între aceştia. conform art. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. Pentru copilul din afara căsătoriei. 3 din O. copilul va lua numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. este un drept universal. Dobândirea numelui de familie: Numele de familie se dobândeşte prin filiaţie. ca urmare a stabilirii filiaţiei copilului din afara căsătoriei Numele de familie al acestui copil va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia. atribuindu-i numele părintelui faţă de care s-a stabilit ulterior filiaţia. persoana adoptată va dobândi numele de familie comun al acestora. este inalienabil. Numele de familie Numele de familie are drept scop identificarea unei persoane fizice în societate. dar instanţa poate dispune modificarea numelui de familie al copilului. format din nume de familie şi prenume.G. este un drept absolut. la înregistrarea naşterii. Pentru copilul găsit. 2. persoana adoptată va purta numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite. prin dispoziţia primarului. 64 . după cum el este un copil din căsătorie sau din afara căsătoriei. copilul din căsătorie preluând numele de familie comun al părinţilor săi. 4. copilul dobândeşte numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. nr. numele de familie al acestuia va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia (de regulă. iar dacă adopţia este făcută de doi soţi. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. 2.

orice persoană poate face opoziţie la această cerere. în mod excepţional. ca urmare a încetării căsătoriei (decesul soţului) După decesul soţului..să ia ca nume comun numele lor de familie reunite.să păstreze fiecare numele de familie avut înainte de căsătorie. ca urmare a desfacerii. Procedura72 este reglementată de Ordonanţa de Guvern nr. b din O. depusă la Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. Schimbarea numelui minorului se poate face odată cu cel al părinţilor ori ulterior. Partea a III-a.: renumele profesional dobândit). printr-o cerere de schimbare a numelui pe cale administrativă. Cererea se publică în extras. divorţul nu produce nici o modificare în acest sens. . b) ca efect al modificării numelui de familie pe cale administrativă Schimbarea numelui de familie pe cale administrativă reprezintă înlocuirea.: copii legalizate de pe certificate de stare civilă). ca urmare a desfacerii căsătoriei (divorţul) Dacă soţii nu au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei. 3 lit. Chiar dacă unul dintre soţi nu este de acord cu aceasta. instanţa poate încuviinţa ca adoptatul să păstreze numele de familie dobândit prin adopţie. 7. 4 din actul normativ aminit (ex. ca urmare a nulităţii sau anulării căsătoriei În această ipoteză fiecare dintre soţi revine la numele de familie avut înainte de căsătorie. nulităţii sau anulării adopţiei În aceste situaţii. Cererea de schimbare a numelui se depune la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local.G. 4 alin. pentru motive temeinice. instanţa poate încuviinţa soţului divorţat purtarea în continuare a numelui din căsătorie. Totuşi. are nevoie de consimţământul celuilalt soţ.: numele este format din expresii indecente sau ridicole). op. 41/2003. soţul supravieţuitor va purta în continuare numele din căsatorie. nr.. În termen de 60 de zile. în Monitorul Oficial. p. a numelui de familie cu un alt nume de familie. acesta poate solicita revenirea la numele avut înainte de căsătorie.5. . În cazul în care soţii au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei. regula este că fiecare dintre ei revine la numele de familie avut înainte de căsătorie. Motivele temeinice pentru care se poate încuviinţa schimbarea numelui de familie pe cale administrativă sunt enumerate în art. în mod separat. foştii soţi se pot învoi ca soţul care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ să păstreze numele de familie dobândit prin căsătorie şi după divorţ. Dacă soţii au un nume de familie comun şi doar unul dintre ei doreşte să îşi schimbe numele de familie. pentru motive temeinice. pe cheltuiala solicitantului. Preşedintele Consiliului 72 Beleiu Gh. la cerere. 8. prin decizie administrativă. Potrivit art. Cererea poate fi formulată de către cetăţenii majori români şi apatrizi. În termen de 30 de zile de la publicare. ca urmare a încheierii căsătoriei La încheierea căsătoriei. 65 . cu aprobarea autorităţii tutelare. în scris şi motivat. viitorii soţi au trei posibilităţi în ce priveşte numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei: . în cazul desfacerii adopţiei. adoptatul revine la numele său de familie avut anterior adopţiei. pentru motive temeinice (ex. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. Aceasta trebuie motivată şi însoţită de o serie de acte (ex. 9. cererea se face de către părinţi sau de tutore.să ia ca nume comun numele de familie unuia sau altuia dintre ei. dosarul se trimite spre soluţionare la Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean. Apoi. din raza teritorială a domiciliului solicitantului. Totuşi. 398-399. Pentru minor sau interzis judecătoresc. 6. cit.

Dovada schimării numelui se face cu dispoziţia de admitere a cererii şi cu certificatul de stare civilă eliberat pe baza ei. persoana al cărei nume de familie a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă sau cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea. 41/2003. Prenumele Prenumele reprezintă cuvântul sau cuvintele care se adaugă la numele de familie. . în termen de 6 luni. 29/1990 privind contenciosul administrativ.este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. nr. Pe baza aprobării lui.Judeţean emite o dispoziţie de admitere sau de respingere a cererii. 21 din O. 217. la rubricile care îl privesc pe titular şi la cele privind părinţii. Dispoziţia de admitere a cererii se trimite înapoi la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. După achitarea taxei. în termen de 30 de zile de la primirea unui răspuns la reclamaţia prealabilă adresată la Inspectoratul naţional pentru evidenţa persoanelor. în termen de 6 luni de la data admiterii cererii de schimbare a numelui. 66 . pe baza declaraţiei celui care solicită înregistrarea naşterii (de regulă. care va înştiinţa solicitantul şi îi va pune în vedere să achite taxa de timbru în termen de 90 de zile. se înscriu menţiunile necesare pe marginea actelor de stare civilă. Potrivit art.a. odată cu înregistrarea naşterii în registrul de stare civilă.G. dacă persoana în cauză face dovada că. . 41/2003. Aceasta poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ. dar şi o obligaţie. Dobândirea prenumelui: Prenumele se dobândeşte prin atribuire. în scopul de a individualiza persoana în cadrul aceleiaşi familii şi (împreună cu numele de familie) în cadrul societăţii73. a numelui de familie retradus în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de schimbare a numelui de familie pe cale administrativă formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de schimbare a numelui. Persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de retranscriere în limba maternă sau cu ortografia limbii materne formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de admitere a cererii. solicitantul poate contesta această dispoziţie în instanţa de contencios administrativ.este un drept personal şi absolut şi universal.3.G. de către 73 Şt. în termen de 10 zile de la emitere. nu a putut formula opoziţia prevăzută de lege. 5 alin. Rauschi. 20 din O. conform art. . nr.este inalienabil. c) ca urmare a retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne Conform art. p.. din motive obiective şi neimputabile ei. Dacă cererea este respinsă de primar. Dispoziţia de respingere a cererii se comunică solicitantului de către Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean.. Are aceleaşi caractere juridice ca şi numele de familie: . Efectele schimbării numelui se produc de la data înregistrării acestei menţiuni. cit.ş. acest serviciu îi eliberează solicitantului o copie de pe decizia de admitere a cererii de schimbare a numelui de familie şi o transmite şi serviciului de stare civilă pentru a efectua modificările prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă şi pentru a elibera noi certificate de stare civilă. op. 2 din Legea nr. 2.reprezintă un drept. Cererea se depune la Serviciul de stare civilă şi se aprobă de către Primar. prin menţiune pe aceste acte.

Nu este ocrotită de lege.1996.. prenume şi iniţială a prenumelui tatălui şi prezintă aceleaşi caractere juridice ca şi numele şi două caractere specifice: . prenumele se atribuie de către primarul din localitatea unde a fost găsit.6. modificată prin O. Fiind un drept personal nepatrimonial. Pentru schimbarea prenumelui unei persoane căsătorite pe cale administrativă nu este necesar consimţământul celuilalt soţ. Pentru copiii din afara căsătoriei se foloseşte iniţiala prenumelui mamei74. p. 5 alin. Pseudonimul este doar un drept. cu respectarea aceleiaşi proceduri ca cea prezentată în cazul numelui de familie. dreptul la pseudonim este netransmisibil. 2. cit. 2. iar persoana stânjenită în exercitarea dreptului la pseudonim se poate adresa instanţei. conform art. nu şi o obligaţie şi serveşte la individualizarea persoanei în raport cu activitatea sa profesională. Competenţa gestionării şi verificării atribuirii acestuia aparţine Serviciului public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local. Simpla sa folosire în mod public şi îndelungat este suficientă pentru a putea crea drepturi asupra lui. P. 2. op.5. 275.: Petre Stănescu. nr.părinţi). CNP-ul este util atunci când mai multe persoane au acelaşi nume de familie. 84/2001. p. 2 din Legea nr. Apetrei. fiind singurul mijloc de identificare pentru toate sistemele informatice ce cuprind date nominale privind persoana fizică. este ocrotit de lege. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate76. I. Schimbarea prenumelui: Modificarea stării civile a persoanei fizice nu produce efecte asupra prenumelui. nr. Codul numeric personal Codul numeric personal75 reprezintă un număr serial compus din 12 cifre. Iniţiala prenumelui tatălui se foloseşte pentru identificarea persoanei în practica administrativă. sub care îşi ascunde adevărata identitate şi care este folosită în mod notoriu la desfăşurarea unei anumite activităţi. Andrei. Apetrei.: George Bacovia. fiind folosită uneori în actele administrative sau de urmărire penală pentru identificarea unor persoane (ex. 237/30. pentru că nu pot exista două personae cu 74 75 P. Of. În cazul copiilor găsiţi. Dacă părinţii nu se înţeleg în privinţa prenumelui copilului lor. va hotărî autoritatea tutelară.G. alta decât numele său. pseudonimul trebuie ales astfel încât să nu fie identic cu numele sau pseudonimul altei persoane. de obicei literare sau artistice (ex. 67 .4. De asemenea. op. Porecla Porecla reprezintă o denumire deosebită de nume. Totuşi. 76 Publicată în M.09. Marilyn Monroe). cit. zis Cuţitarul).este un drept personal. solicitând încetarea atingerii aduse. în situaţia în care mai multe persoane au acelaşi nume de familie şi acelaşi prenume.. Pseudonimul Pseudonimul reprezintă denumirea liber aleasă de o persoană. la care se adugă o cifră de control. 315-318. astfel încât schimbarea prenumelui se poate face doar pe cale administrativă sau prin retranscrierea în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. I. dată de alte persoane unei anumite persoanepentru individualizarea acesteia. Andrei.

. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. o folosire constantă şi îndelungată a locuinţei. 3. 3. constând în locul unde persoana fizică îşi are locuinţa statornică sau principală77. În situaţia nomazilor.în funcţie de acesta se determină competenţa instanţei de judecată (cea de la domiciliul pârâtului.3.succesiunea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. în sensul că o persoană are acelaşi CNP în toate raporturile juridice. însemnând casa pe care o locuieşte o persoană. Termenul de domiciliu provine de la latinescul domum colere. personal. Tipuri de domiciliu Domiciliul este de următoarele tipuri: 77 Conform art. 13-14 din Decretul nr. se va lua în considerare locul unde aceştia au avut vreodată domiciliul sau. universal).acelaşi CNP. . 2. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice şi de Legea nr. SECŢIUNEA III DOMICILIUL 3. orice persoană fiind obligată să aibă un domiciliu. Plecarea temporară de la domiciliu nu înseamnă schimbare lui (ex. însemnând o statornicie.este un drept unic. imprescriptibil extinctiv şi achizitiv.: delegarea sau detaşarea. se va folosi ultimul domiciliu care figurează în cartea de identitate a persoanei. dispariţia persoanei). de regulă). 68 . 13 din Decretul nr. În cazul în care persoana nu are un domiciliu. având în vedere că în Codul penal se pedepseşte infracţiunea de vagabondaj. în lipsa acestuia. domiciliul va fi locuinţa principală. în permisul de conducere şi în paşaport. domiciliul prezintă următoarele caractere juridice specifice: 1. unicitate. CNP-ul se pierde ca efect al morţii persoanei sau declarării judecătoreşti a morţii sale ori ca efect al pierderii cetăţeniei române. executarea unei pedepse privative de libertate. find preluat apoi în toate actele şi certificatele de stare civilă şi în Registrul de evidenţă a populaţiei. Importanţa domiciliului: . obligativitate. De asemenea. Chiar dacă persoana are mai multe locuinţe statornice. 3. Este reglementată de art. Caracterele juridice ale domiciliului Pe lângă caracterele juridice generale ale oricărui atribut de identificare a persoanei fizice (drept absolut. inalienabil. deoarece fiecare persoană poate avea un singur domiciliu.actele de procedură se comunică la domiciliul persoanei citate.2. 31/1954. Noţiunea de domiciliu Domiciliul reprezintă un atribut de identificare în spaţiu a persoanei fizice. domiciliul părinţilor sau locul de naştere al persoanei în cauză. . Se atribuie de către ofiţerul de stare civilă doar cetăţenilor români în momentul naşterii. .1.încheierea căsătoriei se face la serviciul de stare civilă din raza teritorială a domiciliului sau reşedinţei unuia dintre viitorii soţi. stabilitate. CNP-ul este preluat în cartea de identitate eliberată la împlinirea vârstei de 14 ani.

nr. Reşedinţa 78 Publicată în M. domiciliul legal este la curatorul său. domiciliul legal al minorului va fi la celălalt părinte. Domiciliul ales este valabil doar pentru actul respectiv şi durează cât există actul principal. pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate. organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de evidenţa persoanelor78.2002. pentru persoanele cu vârsta sub 14 ani. 447/26. în caz de neînţelegere între părinţi instanţa luând o hotărâre. Dovada domiciliului de drept comun se face cu cartea de identitate. declarat judecătoreşte mort. pentru persoanele în vârstă de peste 14 ani. ales de comun acord.G. sau cu orice mijloc de probă. modificată prin O. Pentru interzisul judecătoresc. În cazul moştenitorilor. publicată în M. pentru a-şi desăvârşi învăţătura sau pregătirea profesională. 3. domiciliul legal este la părinţi sau tutore.3. domiciliul va fi la tutorele său ori la curatorul său (până la numirea turorelui). dacă a fost numit un custode sau un curator pentru conservarea şi administrarea bunurilor succesorale. în sensul că reclamantul nu mai are obligaţia să îl cheme pe pârât la instanţa de la domiciul real al acestuia. în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă. domiciliul legal al acestora se afla la custode sau curator. 69 . ci în faţa instanţei de la domiciliul ales. 544/01. Schimbarea domiciliului legal a unei persoane are loc odată cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei care realizează ocrotirea. în care să fie precizat noul domiciliu. Dovada domiciliului legal se face prin probarea situaţiei de persoană pentru care legea stabileşte un domiciliul legal şi prin probarea domiciliului de drept comun al persoanei care îl ocroteşte. domiciliul ales (convenţional) nu este un domiciliu propriu-zis. Autoritatea tutelară poate încuviinţa copilului în vârstă de peste 14 ani cererea de schimbare a locuinţei. Dacă părinţii nu locuiesc împreună. după propria voinţă. din subordinea Consiliului Local. ci o convenţie a părţilor prin care se modifică competenţa teritorială a instanţei în cazul unui litigiu.09. să se prezinte la Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei. de cele mai multe ori datorită faptului că se află sub ocrotirea altei persoane. cu respectarea legii. constituie locul unde o persoană cu capacitate de exerciţiu deplină îşi stabileşte locuinţa statornică. decăzut din drepturile părinteşti sau interzis judecătoresc. pentru intervalul de 15 zile în care persoana îşi schimbă domiciliul. c. 372/2002. nr. dispărut. nr. şi cu cartea de identitate a părinţilor sau a reprezentantului legal. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi căruia instanţa i-a încredinţat copilul spre creştere şi educare. domiciliul legal reprezintă domiciliul stabilit de lege anumitor persoane. domiciliul real (de drept comun). Of. dacă şi acesta este în aceeaşi situaţie. Persoana care îşi schimbă domiciliul de drept comun este obligată ca. reprezentând regula. În cazul în care unul dintre părinţi este decedat. Soţii vor avea un singur domiciliul real. conform dispoziţiilor Legii nr. iar. adică la părinţi sau tutore. Pentru minor. domiciliul legal este la reprezentantul său legal. Of. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic.a. b. 84/2001 privind înfiinţarea. Pentru persoana dispărută.2001 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. Dacă părinţii sunt divorţaţi.06.

Posesia de stat reprezintă folosirea în fapt a stării civile de către o persoană. 1970. Andrei. cit.1996.. durata de timp în care persoana trebuie să locuiască acolo este cuprinsă între 45 de zile şi 1 an. 164. Este reglementată de Legea nr. p. divorţat)79.nomen. Posesia de stat presupune întrunirea cumulativă a următoarelor trei elemente82: . 82 P.a. Sunt exceptate de la această obligaţie persoanele care locuiesc în altă localitate decât cea de domiciliu. Boroi. p. aceeaşi în toate raporturile juridice la care participă. imprescriptibilitate). cit. Rauschi ş. 224. cuprinzând toate elementele (cu excepţia numelui şi a domiciliului) ce contribuie la determinarea calităţii de subiect de drept a omului (ex. Publicată în M. op. Pe lângă caracterele juridice comune tuturor atributelor de identificare a persoanei fizice (legalitate. 293. 29 şi 30 din Legea nr. indiferent de durată. . în interes de serviciu sau la tratament ori odihnă pentru o perioadă cuprinsă între 45 şi 60 de zile.. situaţia de adoptat. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă80 şi de Metodologia nr. Pentru ca o locuinţă vremelnică să fie considerată reşedinţă. Drept civil. care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi domiciliu. cit. elevii şi studenţii aflaţi în vacanţă. Noţiuni generale despre starea civilă Starea civilă reprezintă un atribut de identificare a persoanei fizice în familie şi în societate.1. 345. Efectul acesteia constă în prezumţia că persoana care foloseşte o stare civilă este şi titularul acesteia în realitate. p.. Bucureşti. sexul. Of. op. Declararea reşedinţei este obligatorie. Beleiu. op. SECŢIUNEA IV STAREA CIVILĂ 4.. I. p. op. aleasă în mod liber de persoana fizică.10. Gh. căsătorit. . G. Şt. Dovada reşedinţei se face cu menţiunea înscrisă în acest sens pe cartea de identitate sau cu orice alt mijloc de probă. cererea de chemare în judecată se face la instanţa reşedinţei sale din ţară. 282/11.Reşedinţa reprezintă locuinţa cu caracter temporar. starea civlă are un caracter juridic specific – indivizibilitatea. p. Aceasta poate fi în aceeaşi localitate sau în altă localitate ca cea de domiciliu. aceasta constituie o prezumţie absolută şi irefragabilă de existenţă legală a stării civile folosite.. Academiei. filiaţia. inalienabilitate. universalitate. 79 80 C. 1/1997 pentru aplicarea unitară a acesteia81. 81 Emisă la data de 13.căsătoria se încheie la serviciul de stare civilă al localităţii de domiciliu sau reşedinţă a unuia dintre viitorii soţi.cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă numele. Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local înscriind o menţiune în acest sens pe cartea de identitate. nr. 418.1997 de Departamentul pentru Administraţia Publică Locală şi de Ministerul de Interne. adică faptul de a purta numele ce corespunde stării civile pretinse. Ed. persoanele internate în spital. cit. cadrele militare active care locuiesc în interes de serviciu în afara localităţii de domiciliu. 105/1996. Apetrei. personalitate. domiciliul sau reşedinţa părţilor. Stătescu.: locul naşterii. Importanţa reşedinţei: . vârsta. conform art. 70 . dacă persoana locuieşte în altă localitate decât cea de domiciliu mai mult de 45 de zile.dacă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliul cunoscut. Dacă posesia de stat este confirmată de actele de stare civilă. însemnând că o persoană nu poate avea decât o singură stare civilă.11.

conform art. 294-295. care va întocmi actul de stare civilă. Beleiu. 2 din Legea nr.inalienabilitate.imprescriptibilitate. . însă toate produc efecte şi faţă de terţi. neputând fi exercitate decât de titularul lor.acţiuni în contestaţie de stat. Şt. 225. dacă naşterea sau decesul unei persoane are loc în tren. care urmăresc recunoaşterea unei stări civile pe care persoana nu o posedă (ex. 4... iar cele date în ultima categorie de acţiuni produc efecte numai pentru viitor. cit. Dacă naşterea. 1 din Legea nr. la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. op. contestarea sau modificarea stării civile. . Acţiunile de stat (de stare civilă) reprezintă acţiuni în justiţie privitoare la starea civilă a unei persoane. eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare. Rauschi ş. I. cit. acţiunile de stat pot fi: . neadmiţandu-se ştersături. cit.a.. p. Competente să înregistreze actele şi faptele de stare civilă sunt primăriile localităţilor pe raza cărora s-a produs actul sau faptul respectiv. însemnând faptul de a fi tratat de cei apropiaţi ca fiind persoana căreia îi aparţine starea civilă pretinsă. Andrei.acţiuni în modificare de stat. aceasta se va înregistra la autorităţile administraţiei publice locale a locului de coborâre sau debarcare.sunt personale. de căsătorie şi de deces. Acţiunile de stat prezintă următoarele caractere juridice: .tractatus. În funcţie de obiectul lor. prin căpitănia portului. acte de căsătorie şi acte de deces). Aceste registre se întocmesc în două exemplare originale. . 13 P. care contestă o anumită stare civilă şi urmăreşte înlocuirea ei cu alta reală (ex. 71 . pe o navă sau aeronavă. comandantul navei le va înregistra în jurnalul de bord.2. 420-422. în principiu. Registrele de stare civilă de naşteri. Gh.înregistrare sub forma întocmirii actelor de stare civilă (acte de naştere. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă a) Reguli generale Înregistrările de stare civilă reprezintă totalitatea operaţiunilor juridice de consemnare în registrele de stare civilă a actelor şi faptelor de stare civilă efectuate de organele cu atribuţii de stare civilă. Conform art. acestea se predau la Arhivele statului. Apetrei.fama. căsătoria sau decesul unei persoane au loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara apelor teritoriale ale României. . el având calitatea de ofiţer de stare civilă.: acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei). În mod excepţional. de căsătorii şi de decese sunt confecţionate din hârtie specială şi sunt completate cu o anumită cerneală de culoare neagră. unul păstrându-se la Primărie şi unul la Consiliul Judeţean. în timpul unei călătorii în interiorul graniţelor ţării.înregistrări sub forma înscrierii prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă de naştere. care urmăresc modificarea stării civile existente şi reale. Hotărârile judecătoreşti emise în primele două categorii de acţiuni de stat produc efecte retroactiv.acţiuni în reclamaţie de stat. pp. potrivit art. op. La împlinirea a 30 de ani.. Aceste înregistrări se realizează în două feluri: .. 8 alin. care au drept scop recunoaşterea. op. adică faptul de a fi recunoscut în familie şi în public ca cel căruia îi aparţine starea civilă pretinsă. . în condiţiile legii.: acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie). Acesta va înainta un extras de pe jurnalul de bord la sosirea în ţară. 119/1996.: acţiunea de divorţ)13. 119/1996. însă pentru viitor (ex. pp. .

19 din Legea nr. în cazul în care naşterea sau decesul unei persoane au loc pe o aeronavă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor României. 3 din Legea nr. 119/1996. 119/1996. care va întocmi actul de stare civilă. 1 din Legea nr. Declaraţia se semnează de ofiţerul de stare civilă şi de declarant. 2. Înregistrarea naşterii Întocmirea actului de naştere se face de autoritatea administraţiei publice locale de la locul naşterii. potrivit art. 4 din Legea nr. actele de stare civilă întocmite de o persoană necompetentă sunt nule absolut. 4-6 din Legea nr. prin Ministerul de Interne. conform art. Potrivit art. 5 din Legea nr. eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare. 119/1996. 119/1996. Cetăţenii străini aflaţi în România pot cere autorităţilor române să înregistreze acte şi fapte de stare civilă intervenite pe teritoriul ţării noastre. Înregistrarea stabilirii filiaţiei 84 Această situaţie este exprimată în adagiul latin error communis facit jus (eroarea comună creează dreptul). În baza art. 119/1996. 3 din Legea nr. b) Reguli speciale 1. Pentru copiii găsiţi. conform art. actul de naştere se întocmeşte pe baza aprobării primarului locului unde s-a produs naşterea. În legislaţia noastră. însă persoanele în cauză au fost de bună-credinţă. căsătoriile pe o aeronavă nu sunt permise. 119/1996. 20 alin. în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară. rude. 119/1996. nava sau aeronava. cu excepţia celor care au loc în timpul călătoriilor cu trenul. 119/1996 în termen de 15 zile de la naştere pentru copilul născut viu. dacă în acea localitate străină nu există astfel de reprezentanţi. care vor trimite în termen de 5 zile un extras de pe actul respectiv.8 alin. în baza art. potrivit art. după ce poliţia a făcut cercetări şi medicul legist a dat avizul său privind vârsta şi sexul copilului. actul de naştere se întocmeşte în termen de 30 de zile de la data găsirii lor. şi va înainta un extras de pe carnetul de drum la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. 17 alin. 119/1996. 7 din Legea nr. cu excepţia cazului în care o persoană a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă. pe baza declaraţiei reprezentantului autorităţii administraţiei publice locale. 21 din Legea nr. Dacă declaraţia de naştere a fost făcută între 15 zile şi 1 an de la naştere. Înregistrările se fac pe baza unei declaraţii făcute de persoana îndreptăţită sau din oficiu. ca urmare a comunicărilor făcute de alte organe. la misiunea diplomatică în România a statului străin. conform art. deşi nu avea această calitate. acestea se pot înregistra la autorităţile locale străine competente. 119/1996. actul de naştere se întocmeşte numai în baza unei hotărâri judecătoreşti de înregistrare tardivă a naşterii. Declaraţia se face de părinţi sau de medic. iar cetăţenii români vor solicita înregistrarea lor în registrul de stare civilă al localităţii de domiciliu. În cazul în care declaraţia se face după 1 an de la naştere. de 3 zile pentru copilul născut mort şi de 24 de ore pentru copilul născut viu şi decedat ulterior (într-un interval de 15 zile de la naştere). competenţi să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă sunt primarii. comandantul acesteia va consemna faptul în carnetul de drum. necunoscându-i necompetenţa84. şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României în străinătate şi comandanţii de nave şi aeronave. 72 . medic şi reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale. Persoana care a găsit copilul trebuie să anunţe organele de poliţie în termen de 24 de ore. 21 din Legea nr. Actele şi faptele de stare civilă privoare la cetăţenii români aflaţi în străinătate se înregistrează de reprezentanţii diplomatici şi consulari ai României. 119/1996. conform art. însoţită de un proces-verbal întocmit de poliţie. 44 din Legea nr. În baza art. vecini ori personal medical.

şi în baza certificatului medical constatator al decesului. 44 alin. 34-35 din Legea nr. în baza hotărârii de divorţ comunicată de instanţă serviciului de stare civilă. 4. 119/1996. 119/1996. vecini. lit. potrivit art. Înregistrarea adopţiei În baza hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei. 119/1996. 44 alin. 3. 119/1996. Proba stării civile Starea civilă se dovedeşte cu actele de stare civilă şi cu certificatele de stare civilă. conform art. dacă persoana solicitantă este căsătorită. în baza art. urmând a se elibera un nou certificat de naştere şi de căsătorie. va face declaraţia de căsătorie în localitatea unde se află la serviciul de stare civilă. Ofiţerul de stare civilă poate încheia căsătoria între cetăţeni străini. 73 . 1 lit.Dacă recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc în momentul declarării naşterii. 44 alin.3. 6. 41 din Legea nr. pe baza declaraţiei de căsătorie a acestora depusă cu 10 zile înainte de oficierea căsătoriei. 119/1996. în termen de 3 zile de la deces. filiaţia se consemnează în actul de naştere. declaraţia se face în termen de 48 de ore de la deces sau de la găsirea corpului. potrivit art. Dacă decesul nu a fost declarat în termen. 2 din Legea nr. se pot încuviinţa doar adopţii cu efecte depline. Înregistrarea căsătoriei În baza art. Înregistrarea decesului Potrivit art. dacă este cazul. în baza unei declaraţii făcute de soţ. 119/1996. 4. Dacă unul dintre viitorii soţi nu se află în acea localitate. iar locul naşterii va fi cel unde se întocmeşte actul de naştere85. adică Serviciul de stare civilă de la domiciliul unuia dintre viitorii soţi. Decesul declarat prin hotărâre judecătorească se înregistrează din oficiu de Serviciul de stare civilă de la locul naşterii persoanei sau de la domiciliul ei. În cazul în care recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc ulterior naşterii. a din Legea nr. administratorul imobilului sau medic la serviciul de stare civilă de la locul decesului. În caz de moarte violentă. 7. f din Legea nr. în baza dispoziţiei de admitere a cererii emise de Preşedintele Consilului Judeţean. cu noul nume. 5. se realizează prin întocmirea actului de deces. dacă ei prezintă dovezi eliberate de misiunile diplomatice sau consulare ale ţărilor lor. 1 lit. 13-14 din Legea nr. 119/1996. înregistrarea se poate face doar cu aprobarea Parchetului. cele cu efecte restrânse nu se mai încheie. Înregistrarea divorţului Divorţul se înregistrează din oficiu prin menţiune pe marginea actului de căsătorie. filiaţia se înregistrează prin menţiune pe marginea actului de naştere. 119/1996. se întocmeşte un nou act de naştere pentru persoana adoptată. în care vor fi trecuţi ca fiind părinţi fireşti adoptatorii. căsătoria se înregistrează prin întocmirea actului de căsătorie de către autoritatea administraţiei publice locale de la locul unde se va oficia căsătoria. 27-33 din Legea nr. 85 În prezent. se face prin menţiune pe marginea actului de naştere şi de căsătorie. rude. în baza art. Înregistrarea schimbării numelui de familie sau prenumelui pe cale administrativă Conform art. 119/1996. din care rezultă că îndeplinesc condiţiile de fond cerute de legea lor naţională. care sunt înscrisuri autentice întocmite în registre publice de un funcţionar numit ofiţer de stare civilă. Acestea fac dovadă până la înscriere în fals pentru constatările directe ale funcţionarului şi până la proba contrară pentru declaraţiile părţilor. g din Legea nr. 17 alin. 26 alin. conform art. în baza hotărârii comunicate de instanţă. 1 şi 3 din Legea nr.

Persoanele. 1998. conform art. 53 din Legea nr. 2.. Ankarom. Rauschi Şt. Persoana juridică. Poenaru E. Instanţa competentă este judecătoria de la domiciliul reclamantului. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. 2003. Drept civil. Persoanele. Teoria generală. Partea generală. nu s-a efectuat în registrele de stare civilă. 6. Introducere în dreptul civil.. Bucureşti. Rectificarea şi completarea înregistrărilor efectuate în actele de stare civilă reprezintă îndreptarea unor greşeli de înregistrare sau împlinirea unor omisiuni la înregistrare privind acte de stare civilă. Bibliografie: 1.5. Reconstituirea actelor de stare civilă se poate cere dacă registrele de stare civilă au fost distruse sau pierdute sau dacă actul s-a întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul şi extrasul de pe acest act. În mod excepţional. potrivit art. 4. 16 din Legea nr. Bucureşti. 7. Codul civil.. Popa Gh. 5. Iaşi. Ed.. care va solicita poliţiei să facă cercetări şi va cita obligatoriu autoritatea administraţiei publice locale . 2000. 119/1996.. şi procurorul. 10. Subiectele dreptului civil. Aceasta poate fi atacată la judecătorie. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Ed. Teoria generală. Rauschi Şt.. Legea nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. 4. Ordonanţa de Guvern nr. Drept civil. aceste operaţiuni se fac numai în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. 119/1996. Persoana fizică. 119/1996. Persoana fizică.4. Bucureşti. Universul Juridic.. 2002. 8. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. Apetrei I. Decretul nr. Beleiu Gh.în calitate de pârât. care se comunică solicitantului în termen de 10 zile. All Beck. Andrei Petru P. Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă a fost omisă întocmirea lor. Junimea.. Drept civil. deşi au fost depuse actele necesare întocmirii lor sau dacă întocmirea actului de căsătorie a fost omisă. Anularea unui act de stare civilă are loc când înregistrarea s-a efectuat de o persoană necompetentă. All Beck. 52 din Legea nr. rectificarea şi completarea actelor de stare civilă Conform art. Drept civil român. reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate face în baza unei cereri depusă la autoritatea administraţiei publice locale competentă să întocmească actul şi se soluţionează în termen de 30 de zile. Ed. se pot folosi orice mijloace de probă pentru dovedirea stării civile. deşi a fost luat consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă. 4. Legea nr. 119/1996. 54 din Legea nr. prin dispoziţia primarului. Iaşi. modificarea. 2002.Pe marginea actului de naştere se înregistrează prin menţiune toate modificările apărute în starea sa civilă de-a lungul vieţii persoanei. Boroi G. 57-58 din Legea nr. 9. nu s-a efectuat cu respectarea modelelor prevăzute de lege sau când s-au înregistrat fapte şi acte care nu s-au produs. 74 . Ed. potrivit art. după ce poliţia a efectuat cercetări. 119/1996. dacă nu există registre de stare civilă ori acestea s-au pierdut ori distrus sau dacă s-a omis întocmirea actului de stare civilă. Drept civil. 3. Ed. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă Conform art. Partea generală. Anularea.

Cum se fave dovada stării civile? 28. Care este actul normativ ce reglementează actele de stare civilă? 17. Cum se înregistrează divorţul? 26. respectiv rectificarea unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 29. 8. 9. Pentru ce motive se poate solicita reconstituirea. Când devine obligatorie declararea reşedinţei la organelle competente? 15.Întrebări de evaluare: 1. Pentru ce motive se poate solicita anularea. 25. Definiţi starea civilă. Definiţi reşedinţa. Ce înseamnă domiciliu real? Dar domiciliu ales? 12. Prezentaţi reguli speciale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. Ce caracter juridic specific are starea civilă? 18. Definiţi acţiunile de stat şi prezentaţi clasificarea lor. Cum se înregistrează o naştere care a avut loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor ţării? 24. 21. 10. Se poate oficia o căsătorie într-o aeronavă. 16. Prezentati importanţa practică a domiciliului. 3. 19. Care sunt tipurile de domiciliu? 11. potrivit legii române? 22. Expuneţi procedura retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. 20. Care sunt atributele de identificare ale persoanei fizice? 2. Cum se dobândeşte numele de familie pentru copilul din căsătorie. Definiţi posesia de stat şi prezentaţi elementele sale. Expuneţi procedura schimbării numelui de familie pe cale administrativă. 7. Prezentaţi variantele de modificare a numelui de familie ca urmare a schimbării stării civile. respectiv pentru cel găsit? 4. 13. Prezentaţi caracterele juridice ale atributelor de identificare ale persoanei fizice. pentru cel din afara căsătoriei. 5. Prezentaţi reguli generale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. Definiţi domiciliul şi prezentaţi caracterele sale specifice. Cum se înregistrează adopţia? 27. Care este actul normativ ce reglementează schimbarea numelui pe cale administrativă? Pentru ce motive se admite aceasta? Care este organul competent să soluţioneze cererea? 6. respectiv întocmirea ulterioară a unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 75 . 14. Daţi exemple de domiciliul legal. Care sunt persoanele competente să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă? 23.

CAPITOLUL IV MIJLOACE DE OCROTIRE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I TUTELA 76 .

dacă are vârsta de 60 ani. 2. cit. îndrumarea şi controlul autorităţii tutelare. potrivit art. conform art. 113 C. de starea materială a minorului şi a tutorelui.. 121 C. 86 87 C. puşi sub interdicţie ori decăzuţi din drepturile părinteşti. 368. 4. 118 alin. Publicată în M. în anii superiori de studiu. necunoscuţi sau dispăruţi.. Principiile tutelei Principiile tutelei sunt următoarele: 1. fam. 1. op. 3. îndepărtării domiciliului de locul unde se află bunurile minorului sau din alte motive întemeiate. cit. 2 C. 281. cel numit tutore neputând refuza această sarcină. reprezentanţii acestei instituţii având dreptul să viziteze copiii la locuinţa lor şi să se informeze pe orice cale despre modul de îngrijire. deoarece aceştia sunt morţi sau declaraţi morţi. p. 3. fam. lipsit de ocrotire părintească86. nr. Of. tutela neputând fi exercitată prin reprezentant. Dintre acestea vom prezenta tutela. cu excepţia situaţiilor prevăzute în art. fam. 557/23.. creştere şi educare a copiilor minori. autoritatea tutelară.06. 77 . . intrată în vigoare la 1 ianuarie 2005.3. de numire a tutorelui. gratuitate. Stătescu. fam. putând dispune în favoarea acestuia din urmă o remuneraţie care nu va depăşi 10 % din veniturile minorului. . Acest mijloc juridic de ocrotire a copilului minor este reglementat de art. urmând ca ocrotirea părintească şi măsurile speciale de protecţie a copilului să fie prezentate la disciplina Dreptul familiei. fam.1 Noţiunea de tutelă Tutela reprezintă o sarcină gratuită şi obligatorie în virtutea căreia o persoană numită tutore este chemată să exercite drepturile şi îndatoririle părinteşti faţă de un copil minor.exercită o altă tutelă sau curatelă. infirmităţii. felului îndeletnicirii. .. personalitate.2. tutela şi măsurile speciale de protecţie a copilului. tutela instituindu-se ori de câte ori atunci un minor este lipsit de ocrotire părintească din partea ambilor părinţi. 136 C. op.creşte sau educă 2 sau mai mulţi copii. 1. potrivit art. obligativitate. p.este o femeie însărcinată sau mamă a unui copil mai mic de 8 ani. 4. pentru că minorul nu are drepturi asupra bunurilor tutorelui şi nici acesta din urmă nu are drepturi asupra bunurilor minorului. principiul generalităţii tutelei. Caracterele juridice ale tutelei Caracterele juridice ale tutelei sunt următoarele: 1. principiul exercitării tutelei sub supravegherea. 113-141 C. principiul independenţei patrimoniale dintre minor şi tutore. . Beleiu. 2. legalitate. conform art. fam. Gh. ţinând seama de munca depusă de tutore. legea stabilind cazurile de instituire. obligaţiile tutorelui şi încetarea tutelei..: .2004.nu poate îndeplini tutela datorită bolii.Mijloacele de ocrotire a minorului sunt ocrotirea părintească. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului87. principiul exercitării tutelei în interesul exclusiv al minorului. 1. şi de Legea nr. 114 C.

cel care. întocmind un inventar cu privire la acestea şi la creanţele minorului. conform art. nu se poate face decât cu încuviinţarea autorităţii tutelare. deşi art. Conform art. luării sau executării unor măsuri privative de libertate. conform art.. fam. la propunerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi de Protecţie a Copilului. . cu prilejul deschiderii unei succesiuni. cu prilejul pronunţarii.4.persoana decăzută din drepturile părinteşti sau declarată incapabilă de a fi tutore. potrivit cu însuşirile lui. cu prilejul înregistrării morţii unei persoane. fam. 123 C.cel care. din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului.. 38-39 şi art. în termen de cel mult 5 zile de la data când află de existenţa unui minor lipsit de ocrotire părintească. 115 C. procuratura şi poliţia. Deschiderea tutelei minorului Conform art. În mod provizoriu se poate numi un curator. soţul.. 116 C. nu pot fi tutore următoarele persoane: . 122 C.persoanele apropiate minorului. şi cel cu rele purtări. . .minorul sau cel pus sub interdicţie.orice altă persoană. . Atribuţiile tutorelui Atribuţiile tutorelui sunt următoarele: a) ocrotirea persoanei minorului Potrivit art. 42 din Legea nr. o rudă în linie 78 . autoritatea tutelară comunică în scris tutorelui numirea sa şi sarcinile care îi revin şi afişează decizia de numire la Primăria de la domiciliul minorului. de educarea. prevede autoritatea tutelară ca organ competent în numirea tutorelui.serviciul de stare civilă.. în prezenţa tutorelui. Domiciliul minorului se afla la tutore. 272/2004. nu ar putea îndeplini sarcina tutelei. insituţiile de ocrotire. însă evaluarea acestuia revine autorităţii tutelare. Numirea tutorelui se face de către instanţa judecătorească. fam. este lipsit de dreptul de a alege şi de a fi ales. exercitând o altă tutelă.organele administraţiei de stat. pe care minorul le primea la data numirii tutorelui. încă neabrogat expres (doar în mod tacit). . administrarea bunurilor minorului La deschiderea tutelei. 117 C. să încunoştinţeze autoritatea tutelară următoarele persoane: . învăţătura şi pregătirea sa profesională. şi biroul notarial. îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică. Orice persoană cu capacitate de exerciţiu şi o bună comportare în familie şi societate poate îndeplini sarcina de tutore.cel căruia i s-a restrâns exerciţiul unor drepturi politice sau civile.cel care. Conform art. tutorele creşte minorul. 1.instanţele judecătoreşti. 119 C. dacă numirea unui tutore necesită un timp mai îndelungat. fam. . b) ocrotirea patrimoniului minorului 1. un delegat al autorităţii tutelare va verifica la faţa locului toate bunurile minorului. . Creanţele pe care le are minorul faţă de tutore. . fiind preferabilă numirea unei rude. fam. Schimbarea felului învăţăturii sau al pregătirii profesionale. . în baza legii sau prin hotărâre judecătorească. potrivit legii speciale.1.. administratorii şi locatarii casei în care locuieşte minorul. Alegerea tutorelui se face în scopul ocrotirii intereselor minorului. au obligaţia. fam. a fost îndepărtat din aceasta.5. aflată în subordinea Consiliului Judeţean.

poate accepta o donaţie fără sarcini. 1. numai cu încuviinţarea autorităţii tutelare. vor fi depuse într-un cont separat la C. dar are nevoie de încuviinţarea prealabilă a tutorelui. din culpa sa. Minorul între 14-18 ani poate încheia singur acte juridice. în termen ce 30 de zile. 127 C. Sumele rezultate din veniturile minorului. autoritatea tutelară va da descărcare de gestiune tutorelui. 133 C. a pricinuit o pagubă acestuia. sau dacă 79 . au reapărut sau li s-a ridicat sancţiunea decăderii din drepturile părinteşti ori interdicţia judecătorească.E. moştenitorilor săi ori noului tutore.C. de unde vor putea fi ridicate doar cu încuviinţarea autorităţii tutelare. o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile sale. Tutorele poate încheia singur acte de conservare şi acte de administrare. reprezentarea sau asistarea la încheierea actelor juridice civile În ce minorul cu vârsta sub 14 ani. verificarea socotelilor şi aprobarea lor. pe care le încheie în numele acestuia. dacă se constată ulterior că.minorul de 16 ani poate dispune prin testament de jumătate din averea sa. în numele minorului. fam. fam. La încetarea tutelei. şi minor. 131 C. potrivit art. soţul. următoarele acte juridice: . . conform art. o dare de seamă generală. pe numele minorului.E. şi oricând este cerută. fam. o dare de seamă asupra modului în care s-a îngrijit de persoana minorului şi de administrarea bunurilor sale.6. Însă. necesare nevoilor întreţinerii acestuia. în termen de 30 de zile de la sfârşitul anului calendaristic. fam. soţul. în lipsa acestora sau altor rude obligate la întreţinere. poate încheia un contract individual de muncă şi poate realiza singur acte de administrare şi de conservare. conform art. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare. fam. 2.dreaptă sau fraţii şi surorile tutorelui pot fi plătite numai cu aprobarea autorităţii tutelare. conform art. de contracte de donaţie sau cele care garantează obligaţia altuia şi de acte juridice între el. fam. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare anual. 129 C.minorul de 10 ani îşi poate da consimţământul la adopţia sa. potrivit art. conform art. fără încuviinţarea tutorelui. 141 C. tutorele îl reprezintă în toate actele juridice civile. 126 C.minora de 16 ani se poate căsători. aceasta neînsemnând faptul că tutorele va fi exonerat de răspundere faţă de minor. 134 C. el poate face acte de dispoziţie sau să permită plata creanţelor pe care le are faţă de minor. Dacă aceste sume depăşesc nevoile întreţinerii lui şi administrării bunurilor sale. de cealaltă parte. . putând fi ridicate de tutore fără aprobarea prealabilă a autorităţii tutelare. în situaţia în care părinţii fireşti au fost identificaţi. Legea îi interzice tutorelui încheierea. se depun într-un cont distinct la C. autoritatea tutelară va cere Direcţiei judeţene a muncii şi protecţiei sociale să contribuie la întreţinerea lui. conform art. După predarea bunurilor. pe numele minorului. Bunurile vor fi predate fostului minor. Pe parcursul tutelei. în cazul căsătoriei minorei de 16 ani. Încetarea tutelei Încetarea tutelei poate să aibă loc din următoarele cauze: a) cauze care privesc minorul Tutela încetează la împlinirea vârstei de 18 ani a persoanei ocrotite.C. El poate încheia acte de dispoziţie doar cu încuviinţarea tutorelui şi cu a autorităţii tutelare. o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile acestuia. fam. 140 C. potrivit art. Acest minor poate încheia singur. de o parte. fam. Aceasta va stabili suma anuală necesară pentru întreţinerea minorului şi administrarea bunurilor sale. care se acoperă din veniturile bunurilor minorului sau din vânzarea bunurilor sale ori.

374.. în cazul săvârşirii unor contravenţii. II. ş. Beleiu.378-380. ca o sancţiune. care va avea câteva atribuţii în plus faţă de acesta. în cadrul căreia curatorul este împuternicit să se ocupe de persoana şi patrimoniul unei persoane.: curatela alienatului mintal până la pronunţarea hotarării judecătoreşti de punere sub interdicţie). Noţiunea de curatelă Curatela reprezintă instituţia de drept civil prin care se realizează ocrotirea unor persoane fizice care. Tutorele va răspunde administrativ. op. aflându-se în anumite situaţii speciale prevăzute de lege. 255-256. Rauschi.. fam. cerşetorie sau prostituţie. în cazul săvârşirii unor fapte care constituie infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului sau punerea în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji. instituită pe o durată scurtă de timp (ex. penal. SECŢIUNEA II CURATELA 2. instituită pe o durată nelimitată de timp (ex. precum neluarea măsurilor necesare pentru a-l împiedica pe minor de la fapte de vagabondaj.1. curatela provizorie. curatela permanentă. tutorele său va fi înlocuit cu un alt tutore. Dacă minorul este pus sub interdicţie judecătorească. 88 89 Gh.. P. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. În funcţie de durată: a. 152-157 C. cit. b. cit. curatela specială. tutorele va fi îndepărtat de la tutelă. aceasta fiind o sancţiune specifică dreptului familiei. În funcţie de întinderea puterilor acordate curatorului: a. civil şi potrivit dreptului familiei88. cit. Şt. În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a îndatoririlor sale. încheind acte de conservare şi de administrare (ex. 2. cu amendă contravenţională. 1. b) cauze care privesc tutorele Tutela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a tutorelui.. Andrei. I. Apetrei. chiar şi în cazul în care autoritatea tutelară a dat descărcare de gestiune. Asupra tutorelui operează răspunderea civilă patrimonială în baza art. Rauschi ş. op. civ. în cadrul căreia curatorul este împuternicit să încheie un singur act (ex. deoarece tutorele răspunde pentru prejudiciile cauzate minorului sau terţilor prin fapta sa.minorul moare. Şt.a. op. p. p.7. Este reglementată de art. nu pot să-şi exercite drepturile şi să-şi apere interesele89.2. cit.: curatela pentru vânzarea unui imobil).. sau va răspunde penal. curatela generală. Clasificarea curatelei I. 271.: curatela pentru bătrâni). pp. în cazul îndepărtării lui de la tutelă. op. 80 . Răspunderea tutorelui Descărcarea de gestiune data tutorelui cu ocazia încetării tutelei nu îl absolvă pe acesta de răspunderea pentru pagubele pricinuite minorului..: curatela minorului până la numirea tutorelui). 998-999 C. În caz de neglijenţă sau abuz asupra minorului. a. tutorele va răspunde administrativ. b. pp.

152 lit. Rauschi. să ia măsurile necesare în situaţii a căror rezolvare nu suferă amânare. 152 lit.. curatela persoanelor incapabile (specială). fam. care nu ştie să scrie. atunci când există pericolul înstrăinării sau pierderii bunurilor succesorale. 4. din împrejurări străine de vionţa sa. 2. civ. respectiv de reclamant şi pârât. curatela surdomutului. 152 lit. când datorită bolii sau din alte motive. cit. deşi capabilă.a C. P. 32/1954. 81 . conform art. curatela persoanei care lipseşte de la domiciliu. 72 din Legea nr. nu pot. destinată ocrotirii persoanelor cu capacitate deplină de exerciţiu aflate în situaţii speciale. curatorul ţinând provizoriu locul părinţilor sau al tutorelui. Curatela persoanelor capabile Acest tip de curatelă se instituie pentru ocrotirea unor persoane cu capacitate deplină de exerciţiu. destinată ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. Andrei. curatela persoanelor în vârstă. curatela succesiunii acceptate sub beneficiu de inventar90. Din motive temeinice. 36/1995 a notarilor publici.): 1. conform art. bolnave fizic sau infirme. conform art. despre care nu se mai ştie nimic şi care nu a lăsat un madatar general. e C. Cazuri (prevăzute de art. În funcţie capacitatea persoanelor aflate sub curatelă: a. 6. 816 C. 154 alin. 2. instituită. op. până la împărţirea moştenirii. aceste persoane nu pot să-şi numească un reprezentant sau un madatar general. 152 C. op. fam. 2. după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de declarare a dispariţiei. Curatela persoanelor incapabile Acest tip de curatelă urmează regulile de la tutelă şi se instituie pentru ocrotirea unor persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. 7. d C. curatela persoanei dispărute. potrivit art. fam. 5. conservare şi administrare. 3. b C. 19 din Decretul nr. nu poate. insituita atunci când o persoană este obligată să lipsească. în prezenţa unui curator. când acceptă o donaţie. căruia îi va încredinţa bunurile succesorale spre păstrare. Apetrei.III. 388-389. curatela pentru cazuri urgente. fam. de proprietar al moştenirii şi terţ faţă de aceasta. fam. p. conform art. notarul desemnând un curator destinat ocrotirii intereselor moştenitorilor. instituită de notar când există un singur moştenitor minor sau interzis judecătoresc care întruneşte în persoana sa două calităţi. nici personal. 152 lit. nici prin reprezentant.. 2 şi 153 C. Acţiunile moştenitorului beneficiar împotriva moştenirii se vor intenta împotriva unui curator. Curatela se instituie cu consimţământul persoanei ocrotite şi nu are nici un efect asupra capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză. Cazuri: 90 Şt. curatela persoanelor capabile (propriu. de regulă. fam. vreme îndelungată de la domiciliu. curatela instituită în cazul procedurii succesorale notariale. fără a lăsa un mandatar general. potrivit art. să-şi administreze personal bunurile şi să-şi apere mulţumitor interesele.. cit. o persoana. potrivit art. însă aflate în imposibilitate de a-şi apăra singure interesele şi de a-şi administra patrimoniul. 275. potrivit art. b. datorită situaţiei speciale în care se află. I. care deşi capabile.zisă).3. pp.4.

a soţului său. fam.. când au încetat cauzele care au determinat instituirea ei. Cu excepţia curatorului unei succesiuni numit de notar. sau. ci numai acte de conservare şi de administrare. potrivit art. se vor aplica toate regulile expuse la tutelă cu privire la numirea curatorului. a tutorelui sau a celor arătaţi în art. se vor aplica regulile de la contractul de mandat. 1 C. de autoritatea tutelară. când la moştenire vin în concurs soţul supravieţuitor şi copilul minor al defunctului).5. fam. numirea curatorului se face de autoritatea tutelară din raza teritorială a domiciliului minorului. în cursul procesului de punere sub interdicţie judecătorească. potrivit art. până la numirea tutorelui. 2.8. care are dreptul de a-l revoca oricând. cu păstrarea în continuare a răspunderii acestuia faţă de pagubele provocate persoanei reprezentate prin adminstrarea patrimoniului.7. conform art. atribuţiile sale (referitoare la administrarea bunurilor – inventar şi dări de seamă) şi răspunderea sa. a rudelor. 3. ca o sancţiune. 2. Încetarea curatelei Curatela poate înceta din următoarele cauze: a) cauze care privesc persoana ocrotită Curatela încetează dacă persoana ocrotită moare. b) cauze care privesc curatorul Curatela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a curatorului.. Atribuţiile curatorului Atribuţiile curatorului sunt următoarele: a) în situaţia curatelei persoanelor capabile. 155 alin.: în materie succesorală. dacă bolnavul se însănătoşeşte sau dacă persoana dispărută a reapărut. în acest caz. curatela instituită în caz de interese contrare între părinţii sau tutore şi minor sau interzis judecătoresc (ex. curatorul reprezentând persoana în limitele puterilor încredinţate de cel reprezentat. curatela instituită pentru minor sau interzis judecătoresc. obţinând descărcare de gestiune de la autoritatea tutelară care l-a numit. în cazul în care părinţii sau tutorele nu-şi pot îndeplini temporar atribuţiile.6. curatela instituită pentru debilul şi alienatul mintal. curatorul nu poate încheia acte de dispoziţie.1. 3. Instituirea curatelei Curatela se poate institui.. fam. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. respectiv a interzisului judecătoresc. fam.. ori din voinţa persoanei reprezentate sau a celei care a solicitat curatela. b) în situaţia curatelei persoanelor incapabile. 115 C. 2. 2. în cazul îndepărtării lui de la curatelă. din oficiu. la cererea celui care urmează a fi reprezentat. cu deosebirea că. curatela instituită pentru minorul lipsit de ocrotire părintească. până la numirea tutorelui. de regulă după 3 ani de la numire. 4. 82 . Răspunderea curatorului Curatorul trebuie să clarifice socotelile curatelei. 156 C. 154 alin. 1 C.

şi de art. Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1. Beleiu. să obţină avizul comisiei de medici specialişti şi părerea medicului din spital. 2. Acestea nu se confunda cu starea de beţie. serviciul de stare civilă. lipsa discernământului. La proces este obligatorie participarea procurorului. instanţa sesizează autoritatea tutelară pentru numirea unui curator provizoriu. dacă este necesar. instanţa fixează termen de judecată şi dispune citarea părţilor. fam. care este obligat să facă cercetări cu privire la starea de sănătare a persoanei în cauză. Procedura punerii sub interdicţie cuprinde o fază necontradictorie. 30-35 din Decretul nr. 142-151 C. surdomuţenia. Este reglementată de art. Organul competent să soluţioneze cererea este instanţa judecătorească . alienaţie sau debilitate mintală. Procedura punerii sub interdicţie Cererea de punere sub interdicţie poate fi formulată de autoritatea tutelară. ori dacă starea de sănătate a acestuia nu permite. fam. având ca efect pierderea capacităţii de exerciţiu şi instituirea tutelei91. a judecăţii propriu-zise. notarul. inteligenţa mai redusă. 143 C. 32/1954. conform art. la domiciliul acestuia sau la spitalul unde este internat. boli psihice permanente. cit. În prima fază. 83 . potrivit art. 91 Gh. În cea de-a doua fază. locatarii sau administratorul blocului. Apoi. bătrâneţea. 1 C. instituţiile de ocrotire sau orice altă persoană. instanţa emite o hotărâre judecătorească de admitere sau de respingere a cererii de punere sub interdicţie. 3. Dacă aceste două reguli nu sunt respectate.SECŢIUNEA III INTERDICŢIA JUDECĂTOREASCĂ 3. potrivit art. şi o fază contradictorie. 3. instanţa. cât şi minorii alienaţi sau debili mintali. şi de o anumită gravitate. expuse în art. viaţa dezordonată sau tulburările psihice uşoare. comunică cererea procurorului. 144 alin. 32/1954. Noţiunea de interdicţie judecătorească Interdicţia judecătorească reprezintă ansamblul de măsuri de ocrotire de drept civil dispuse de instanţa judecătorească pentru persoanele lipsite de discernământ din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale.tribunalul din raza domiciliului bolnavului psihic. fam. 142 alin. poliţia.. În sfârşit. fam.3. instanţa este obligată să asculte bolnavul psihic la sediul său. 376. Pot fi puşi sub interdicţie judecătorească atât majorii. administraţia publică. 2 C.1. imposibilitatea persoanei de a se îngriji singură de interesele sale. 3. hotărârea instanţei este nulă absolut. p. bolnavul psihic în cauză. 30-35 din Decretul nr.2. persoanele apropiate. prealabilă judecăţii. procurorul. indiferent de scurtele momente de luciditate. op. dispune internarea bolnavului psihic pentru maximum 6 săptămâni.

Rauschi Şt. 2000. Bucureşti. pentru părţi. Introducere în dreptul civil. 2. 144 alin. Partea generală. conform art. fam. Efectul hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de ridicare a interdicţiei constă în recăpătarea capacităţii de exerciţiu.. Poenaru E. 7. Iaşi. adopţie. nu poate avea calitatea de expert. Bacaci Al. Persoana fizică. în principiu. 84 .. Ed. Drept civil. 2. Dumitrache V. Drept civil român. All Beck. are sarcina de a-i grăbi vindecarea. Persoana juridică.. Subiectele dreptului civil.4. dacă aceasta este posibilă. nelimitată în timp. 2005. Dacă persoana în cauză a devenit majoră. contract de muncă. poate promova acţiunea în tăgada paternităţii şi acţiunea de divorţ. Rauschi Şt.. 1998.. Persoanele. 145-146 C. Bucureşti. dacă persoana în cauză s-a însănătoşit. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Încetarea interdicţiei judecătoreşti Interdicţia judecătorească încetează la moartea bolnavului psihic sau prin ridicarea interdicţiei în baza unei noi hotărâri judecătoreşti.4. Ed. Legea nr.. procedura fiind identică. acte mărunte. în plus. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească Efectele punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1. lipsa capacităţii de exerciţiu Persoana pusă sub interdicţie judecătorească pierde capacitatea de exerciţiu. Beleiu Gh. şi din momentul înregistrării la registrul special al instanţei de la locul naşterii acesteia. Totuşi.. căsătorie.. Universul Juridic. Tutela este. Drept civil. Bucureşti. tutela Ca urmare a punerii sub interdicţie judecătorească a bolnavului psihic. 2 şi art. Persoanele. Junimea.În cazul în care cererea este admisă de instanţă. Teoria generală.. în momentele de luciditate. 4. Ed. 3. 2002. domiciliul acestuia va fi la tutore. hotărârea se comunică la locul de naştere al bolnavului psihic pentru a fi înregistrată în registrul special al instanţei. potrivit vârstei persoanei din momentul rămânerii definitive a hotărârii. care are aceleaşi atribuţii ca şi tutorele minorului. Hageanu C. testament. Popa Gh.. la autoritatea tutelară pentru numirea unui tutore şi la medicul şef al localităţii de domiciliu pentru instituirea supravegherii medicale. Bibliografie: 1. 5. All Beck. nu mai poate face donaţii. Ed. Persoana fizică. Cererea de ridicare a interdicţiei se poate formula de aceleaşi persoane care pot să ceară instituirea acesteia. şi. 2002. All Beck. Drept civil. Boroi G.. Iaşi. 3. ea poate încheia acte de conservare. 6. poate accepta donaţii şi moşteniri. pentru terţi. nu mai poate exercita drepturile părinteşti. Partea generală. Bucureşti. poate recunoaşte un copil. Drept civil. Dreptul familiei. Andrei Petru P. 2003. astfel încât nu mai poate încheia acte de administrare şi de dispoziţie. întrebuinţând bunurile şi veniturile interzisului judecătoresc pentru îngrijirea acestuia. Ankarom. şi de a-i îmbunătăţi viaţa. Ed. Apetrei I. martor sau tutore şi nu răspunde pentru faptele sale. Ed. 3. tutela încetează. dar. Hotărârea instanţei produce efecte faţă de persoana în cauză de la data rămânerii definitive şi faţă de terţi de la data transcrierii hotărârii în registrul special al instanţei de la locul de naştere al acesteia. Teoria generală.

Prezentaţi procedura punerii sub interdicţie judecătorească. Cine numeşte tutorele? 10. Măsura punerii sub interdicţie judecătorească poate fi sau nu ridicată? 20. Ce tipuri de curatelă cunoaşteţi? 22. Definiţi tutela. Decretul nr. atrag nulitatea hotărârii instanţei? 17. Enumeraţi caracterele juridice ale tutelei. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. Care sunt efectele punerii sub interdicţie judecătorească? 18. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. tutorele mai este responsabil pentru pagubele cauzate patrimoniului minorului? 13. 2. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor incapabile? 29. 32/1954. Codul familiei. Care are sunt paşii obligatorii de urmat în faza contradictorie a procedurii. 4. Ce atribuţii are în plus tutorele interzisului judecătoresc faţă de tutorele minorului? 19. În ce situaţii este necesară numirea unui curator? 23.Care este organul competent să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie? 16. care. dacă nu sunt respectaţi. Când este necesară numirea unui tutore pentru minor? 3. Întrebări de evaluare: 1. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor capabile? 25. Curatela persoanelor capabile se instituie cu sau fără consimţământul persoanei în cauză? 27. După ce primeşte descărcare de gestiune. Cum poate încheia minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani actele de dispoziţie? 12. 28. Curatela persoanelor capabile semnifică pierderea sau nu a capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză? 26. Ce persoane nu pot fi tutore? 9. Cine poate fi tutore? 8. 9. 14. Tutorele este sau nu remunerat pentru munca depusă în îngrijirea minorului? 6. Cine suportă cheltuielile de întreţinere a minorului? 7. Definiţi curatela. Cine numeşte curatorul? 24. Care sunt atribuţiile tutorelui privind patrimoniul minorului? 11.8. În ce situaţii prevăzute de lege în mod excepţional se poate refuza tutela? 5. 15. 21. 85 . Definiţi interdicţia judecătorească.

PARTEA a III-a PERSOANA JURIDICĂ 86 .

adică să fie precizată structura internă a persoanei juridice. 2. partidele politice. un scop propriu. nr. cultură. consiliul de administraţie. format dintr-o grupare de oameni. unităţile administrative-teritoriale (comune. societăţile agricole. op.SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERSOANA JURIDICĂ 1. 31/1990 a societăţilor comerciale şi O. 7. Publicată în M. Legea nr. organele sale de conducere şi atribuţiile lor. Of. prefecturile). 1. 26 lit. o persoană juridică trebuie să întrunească cumulativ următoarele elemente constitutive: 1. 3. stabilite prin actul de constituire. societăţi comerciale cu capital de stat. statul. întrunind condiţiile prevăzute de lege. patronatele. Elementele constitutive ale persoanei juridice Conform art. sănătate. în acord cu interesele generale. 3. Tribunalele. op. administrator).3. p. 31/1954. distinct de cel al persoanelor fizice care alcătuiesc persoana juridică. o organizare de sine-stătătoare.1. Ministerul Public). 2. ştiinţă etc. 6. prevăzut în actul de constituire. organele puterii executive (Preşedinţia României. nr. Rauschi. 433. Persoana juridică poate desfăşura doar acele activităţi stabilite în actul de înfiinţare. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile93.G. oraşe. organele de conducere ale persoanei juridice sunt adunarea generală. consiliul judeţean. Acesta constă în totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (activul şi pasivul) care au ca titular persoana juridică şi permite acesteia să participe în nume propriu la raporturile juridice şi să îşi asume o răspundere de sine-stătătoare. Este reglementată în Decretul nr. directorul (preşedinte. Curţile de Apel. societăţile comerciale. 5. regii autonome.. Categorii de persoane juridice Sunt persoane juridice următoarele: 1. 4. primăriile). e din Decretul nr.). organele puterii legislative (Senatul şi Camera Deputaţilor). este titulară de drepturi şi obligaţii civile92. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. 39/2000. un patrimoniu propriu. Noţiunea de persoană juridică Persoana juridică reprezintă subiectul colectiv de drept civil. cooperativele şi uniunile lor. 1. 10. ministerele. 92 93 Gh. cit. De regulă. 9. şi care defineşte întinderea capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. Guvernul României. p. Beleiu.2. instituţii de stat din învăţământ.. care. 8. 280. cit. care reprezintă în fapt obiectul de activitate al persoanei juridice. organele puterii judecătoreşti (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Şt. judeţe) şi autorităţile administraţiei publice locale (consiliul local. 87 . sindicatele.

persoane juridice cu participare străină. partidele politice). limitată la scopul pe care şi l-a ales (obiectul său de activitate). Capacitatea de folosinţă reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi şi obligaţii civile. instituţiile de stat. Capacitatea anticipată de folosinţă se dobândeşte la data actului de înfiinţare a persoanei juridice şi este limitată la încheierea actelor şi formalităţilor cerute de lege pentru înfiinţarea sa în mod valabil. organele de stat. b. Clasificarea persoanelor juridice I. care se creează prin actul de asociere dintre persoane fizice şi juridice. persoane juridice de drept public. În funcţie de naţionalitatea lor: a. Ea se dobândeşte din momentul desemnării organelor de conducere şi încetează în momentul încetării persoanei juridice. înfiinţate de cetăţeni străini sau în colaborare cu aceştia. regiile autonome. partidele politice. cu sediul în România. asociaţiile şi fundaţiile). lucrativ (ex. patronatele. II. Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă se referă la faptul că persoana juridică are o capacitate de folosinţă specială. 31/1954. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice încetează în momentul încetării persoanei juridice. 88 . persoane juridice cu scop patrimonial. În funcţie de corelaţia dintre ele: a. instituţiile de stat. nelucrativ (ex. 3 din Decretul nr. cu sediul în alt stat. conform art. b.: societăţile comerciale. b. persoane juridice de drept privat. În funcţie de modul de creare şi organizare: a. persoane juridice principale. care se creează prin lege sau prin actul organului de stat competent. SECŢIUNEA II CAPACITATEA PERSOANEI JURIDICE Capacitatea persoanei juridice este formată din capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu. 31/1954. unităţile administrativteritoriale. persoane juridice private (ex. cultele religioase. 33 alin. regiile autonome). persoane juridice fără scop patrimonial. 35 din Decretul nr. 12. conform art. societăţile comerciale cu capital de stat). V. sindicatele. încheind acte juridice civile prin organelle sale de conducere.: societăţile comerciale.: statul.11. asociaţiile şi fundaţiile. În funcţie de natura scopului urmărit: a. persoane juridice anexă. generalitate. persoane juridice române. III. În funcţie de forma dreptului de proprietate care stă la baza patrimoniului persoanei juridice: a. Capacitatea de exerciţiu reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. Ea se dobândeşte din momentul înregistrării sale ori de la data actului de dispoziţie al organului de stat.4. b. b. c. inalienabilitate şi intangibilitate. persoane juridice străine.: asociaţiile şi fundaţiile. persoane juridice de stat (ex. nonprofit. Este caracterizată de legalitate. orice act juridic încheiat cu încălcarea acestui principiu (prin depăşirea obiectului de activitate) fiind nul absolut. 1. IV.

nr. sunt considerate actele persoanei juridice însăşi. care preia cererea de înregistrare a persoanei juridice. naţionalitatea. stabilită în actul de înfiinţare. SECŢIUNEA III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI JURIDICE Prin atributele de identificare.2001. nr. 96 Gh. 283/31.Actele juridice încheiate de organele persoanei juridice. forma juridică (ex. emblema. Se atribuie la înfiinţare de către Ministerul Finanţelor Publice.05. contul bancar. 574. Sediul persoanei juridice. firma. marca. 283/31. 31/1990. Firma reprezintă denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul şi sub care semnează. în limitele puterilor ce le-au fost conferite. numele unei persoane fizice. prin Registrul Comerţului. nr. op. S.A.2001. faxul. Codul bancar reprezintă un simbol cifric al băncii unde persoana juridică îşi are deschis contul. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe94. Of. care serveşte la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane juridice de cele ale altor persoane juridice. a numărului etc. 31/1954. conform art.L. un eveniment istoric etc.G. Emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte o persoană juridică de altele care desfăşoară acelaşi tip de activitate.).. Beleiu.: S. Aceasta constituie atât un drept.G. potrivit art. codul fiscal. Marca constituie semnul susceptibil de reprezentare grafică. reprezintă cuvântul sau cuvintele prin care se individualizează o persoană juridică şi poate exprima domeniul de activitate. cât şi o obligaţie. Acestea sunt de două categorii: a) atribute de identificare generale: denumirea. Denumirea persoanei juridice. Codul fiscal este reglementat de O. persoana juridică se individualizează în raporturile juridice la care participă ca subiect de drept distinct.U. 38 din Decretul nr. Publicată în M. capitalul social. stabilit în actul de înfiinţare. b) atribute de identificare specifice: codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea comercianţilor95 ca un atribut de individualizare a persoanei juridice utilizat de toate sistemele informative care prelucrează date privind comercianţii şi de comercianţi în relaţiile cu terţii şi cu autorităţile publice96. a străzii.05. 89 . În orice act emanând de la persoana juridică se trece denumirea ei. Codul unic de înregistrare este reglementat de O. p. locul executării obligaţiilor civile şi competenţa instanţei de judecată. reprezintă un element de individualizare în spaţiu a acesteia. telefonul. sediul şi codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului.: insituţiile publice au cod fiscal). cit. dar care şi-a restrâns din anul 2001 sfera de aplicare (ex. precizat prin indicarea localităţii. nr. Naţionalitatea persoanei juridice se determină în funcţie de ţara unde a fost înfiinţată aceasta. SECŢIUNEA IV ÎNFIINŢAREA PERSOANEI JURIDICE 94 95 Publicată în M. sediul. publicitatea ei asigurându-se prin registrul unde a fost înscrisă.R.. În funcţie de sediul persoanei juridice se determină organul competent unde se înregistrează aceasta. 74 din Legea nr. constând în locul unde se găseşte organul care îi conduce activitatea. Of.

. b) Fuziunea reprezintă o formă a comasării constând în contopirea a două sau mai multe persoane juridice care încetează a mai exista. Rauschi ş. 114/1996 a locuinţei. cit. misiunile diplomatice şi oficiile consulare se înfiinţează prin decret al Preşedintelui României. Formele reorganizării: 1. op. Divizarea constă în împărţirea patrimoniului unei persoane juridice şi transmiterea acestor fracţiuni către una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. prin actul de dispoziţie al organului de stat competent (lege. 4. regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. prin întrunirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 46-47 din Decretul nr. prin actul celor care o constituie. cu autorizarea organului competent: asociaţiile şi fundaţiile se autorizează de judecătoriile din raza teritorială a sediului lor. p. prin actul celor care o constituie. 40-44 şi art. Şt.. asociaţiile de locatari iau fiinţă de drept. executive şi judecătoreşti. reglementată de art. unităţile teritorial-administrative. Persoana juridică supusă acestei operaţiuni îşi încetează activitatea. instituţiile de stat. societăţile comerciale se autorizează de instanţa judecătorească.. b) Divizarea parţială înseamnă că o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se transmite la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. 31/1954. care îşi încetează astfel existenţa. SECŢIUNEAVI 97 98 Gh. 2. hotărâre de guvern sau hotărâre de consiliu local): organele puterii legislative. sindicatele se autorizează de judecătoriile de la sediul lor. 90 . 310. printr-un alt mod reglementat de lege: statul român este declarat prin lege persoană juridică. înglobează una sau mai multe persoane juridice absorbite. SECŢIUNEA V REORGANIZAREA PERSOANEI JURIDICE Reorganizarea persoanei juridice reprezintă operaţiunea juridică ce cuprinde cel puţin două persoane juridice şi care produce efecte creatoare. cit. prin judecătorul delegat la Registrul Comerţului. p. recunoscut de organul competent: cooperativele. Moduri de înfiinţare: 1. a) Divizarea totală se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între mai multe persoane juridice care există sau care iau astfel fiinţă. în condiţiile legii. partidele politice se înregistrează la Tribunalul municipiului Bucureşti. 2.Înfiinţarea persoanei juridice reprezintă crearea unui subiect colectiv de drept. 3.a. dar are un patrimoniu mai mic98. pentru a alcătui o persoană juridică nouă. Beleiu. modificatoare ori de încetare a lor97. a) Absorbţia constituie o formă a comasării caracterizată prin faptul că o persoana juridică existentă (absorbantă) şi care îşi menţine fiinţă. op. Comasarea se realizează prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă. Persoana juridică continuă să existe. 519.

Popa Gh.transformarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi asociaţilor cu scop lucrativ în societăţi comerciale. Drept civil. Decretul nr.. ca o sancţiune în cazul dizolvării silite. Drept civil. Ed. nr.. în temeiul Legii nr.. cu statut diferit de cel al persoanei juridice care a încetat (ex. b) Dizolvarea silită are loc împotriva voinţei asociaţilor sau membrilor. Persoanele.. . 8. Ed. . 31/1990 a societăţilor comerciale99. Subiectele dreptului civil. fuziunii şi divizării totale. Ca o consecinţă a dizolvării. realizarea scopului sau imposibilitatea atingerii lui. 2000. mijloacele de realizare a scopului au fost ilicite sau imorale). 33/1998. Bucureşti. persoana juridică intră în lichidare. 6. ori se atribuie unei persoane juridice cu scop asemănător sau se confiscă de către stat. 31/1954. în lipsă. Teoria generală. 91 . conform Legii nr.. Poate avea două forme: a) Dizolvarea voluntară are loc prin declaraţia de voinţă a asociaţilor sau membrilor şi operează de plin drept (ex. Persoana juridică. nr. Bucureşti. Bunurile persoanei juridice rămase după lichidare se repartizează în funcţie de clauzele din actul de înfiinţare sau. scăderea numărului de membri sub limita legală). 31/1990 a societăţilor comerciale. 2002. Partea generală.transformarea unor regii autonome în societăţi comerciale. Drept civil român. se hotărăşte de către adunarea generală care a decis dizolvarea. 2003. 30/1997 privind reorganizarea societăţilor comerciale). 99 Republicată în M. Persoana fizică. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. Întrebări de evaluare: 1. All Beck. Transformarea reprezintă încetarea existenţei unei persoane juridice şi înfiinţarea altei persoane juridice în locul ei. persoana juridică nu mai are dreptul de a desfăşura alte activităţi. All Beck. Junimea. nr. Bucureşti. Legea nr. 3. 15/1990. Teoria generală.: . Of. 2. Rauschi Şt.U. Daţi exemple de persoane juridice. care constă în operaţiunile de realizare a activului (încasarea creanţelor persoanei juridice de la debitoriii săi) şi de plată a pasivului (executarea obligaţiilor faţă de creditorii săi). fiind o sancţiune civilă aplicată în cazul încălcării legii sau regulilor de convieţuire socială şi se realizează prin hotărarea organului competent (ex. Universul Juridic. 2002.: scop ilicit sau imoral. Beleiu Gh. Boroi G. alt scop decât cel declarat. 3. 2. 45 din Decretul nr. 4. Introducere în dreptul civil. Drept civil. Dizolvarea este un mijloc tipic de încetare a persoanei juridice. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. 7. Ed. capacitatea de folosinţă a persoanei juridice în cursul lichidării fiind limitată la aceste operaţiuni. Bibliografie: 1. Reorganizarea conduce la încetarea persoanei juridice în cazul absorbţiei. Ed. Definiţi persoana juridică şi enumerati elementele sale constitutive. Persoana juridică încetează la data ultimului act de lichidare realizat de lichidatorul judiciar.G.G. Rauschi Şt.ÎNCETAREA PERSOANEI JURIDICE Încetarea persoanei juridice se realizează prin următoarele moduri: 1. reglementat de art. Iaşi. Poenaru E. Persoanele. 2.: împlinirea duratei în timp pentru care a fost constituită persoana juridică. O. 58/1991 şi a O.. în baza Legii nr. În afara acestora.transformarea unităţilor economice de stat în regii autonome sau societăţi comerciale.

Enumeraţi moduri de înfiinţare a persoanei juridice. Ce înţelegeţi prin absorbţie? 12. 11. Enumeraţi modalităţi de reorganizare a persoanei juridice.3. Când începe capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice? 8.partea generală. Ce înseamnă o persoană juridică fără scop patrimonial? 4. Ce înţelegeţi prin dizolvare? De câte feluri poate fi? 14. Explicaţi principiul specialităţii capacităţii de folosinţă. Ce înţelegeţi prin fuziune? 13. 13. ……………….5 92 . 6. Ce înţelegeţi prin divizare parţială? 12.. Enumeraţi modalităţi de încetare a persoanei juridice. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei juridice? 7. Instituţii de drept civil . Ce înţelegeţi prin lichidare? Ce fel de este capacitate de folosinţă are persoana juridică în cursul lichidării? CUPRINS Partea I. 5.

…….. Prezumţiile…………………………………………………………………19 5. Proba prin înscrisuri……………………………………………………….20 6..5 Secţiunea I.5.. Mărturisirea………………………………………………………………17 4. Noţiunea de cercetare la faţa locului…………………………………………………. Proba cu martori………………………………………………………….17 4.………. Noţiunea de modalităţi. Efectuarea expertizei………………………………………………………………….. Noţiunea de prezumţie……………………………………………………….15 Secţiunea IV. Alte înscrisuri………………………………………………………………………….…..2.4.1.3.…….2....………...... Forţa probantă a mărturisirii…………………………………………………………. Noţiuni generale despre probă………..1.4. Clasificarea modalităţilor…………………………………….………19 5. Expertiza…………………………………………………………………..Capitolul I.…7 2... Noţiunea de expertiză…………………………………………………………………20 6. Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii……………………….2.…. …….9 2.14 3.8 2.1.. Noţiunea de probă şi sediul reglementării…………………………………….21 7. Tipuri de expertiză…………………………………………………………………….3.20 6.17 4.. Noţiunea de înscris………………………………………………………………….2.22 Capitolul II... Sarcina probei……………………………………………………………………….5 1....20 6. Condiţiile generale de admisibilitate a probei………………………………………....…5 1..21 Secţiunea VII.………. Noţiunea de mărturie…………………………………………………………………. Efectuarea cercetării la faţa locului……………………………………………………21 Bibliografie……………………………………………………………. Proba raportului juridic civil…………………………….1.... Înscrisul autentic…………………………………………………………………….25 Secţiunea I.2... Persoane care nu pot depune mărturie……………………………………………….….2.…...22 Întrebări de evaluare…………………………………………………………………….. Cercetarea la faţa locului………………………………………………..14 3...…6 1. Clasificarea prezumţiilor………………………………………………………………19 Secţiunea VI.11 Secţiunea III.14 3..7 2..25 Secţiunea II. Clasificarea înscrisurilor……………………………………………………………..2... Forţa probantă a expertizei…………………………………………………………….5 1.7 Secţiunea II.10 2. Reguli de admisibilitate a probei cu martori………………………………………….3..4. Clasificarea mărturisirii………………………………………………………………...1.…………………………………. Obiectul probei………………………………………………………………………..…25 93 . Înscrisul sub semnătură privată………………………………………………………....………………………….…….…………….1.……………...18 Secţiunea V.1. Modalităţile actului juridic civil..3.21 7.3..

Secţiunea III. Termenul…………………………………………………………………..25 Secţiunea IV. Condiţia……….……………………………………………………..……27 Secţiunea V. Sarcina………………………………..………………….………………....30 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….31 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...31

Capitolul III. Efectele actului juridic civil…………..…….………………….…..33
Secţiunea I. Noţiunea de efecte ale actului juridic civil……………………..….……...33 Secţiunea II. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil………..…………...34 Secţiunea III. Principiul forţei obligatorii a actului juridic civil…….………………..36 Secţiunea IV. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil……….………………….37 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….37 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...38

Capitolul IV. Nulitatea actului juridic civil……………………………………….39
Secţiunea I. Noţiuni generale despre nulitate………..….………………………………39 Secţiunea II. Clasificarea nulităţii...……………..……………………………...……….40 Secţiunea III. Efectele nulităţii…………………….…………………………………….43 Secţiunea IV. Principii de drept care înlătură aplicarea nulităţii….……….…………44 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….45 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...46

Capitolul V. ……………………....47

Prescripţia

extinctivă…………………..

Secţiunea I. Noţiuni generale despre prescripţia extinctivă………..………………. ….47

94

Secţiunea II. Domeniul de aplicare a prescripţiei extinctive……………..…………….47 Secţiunea III. Termenele de prescripţie extinctivă……………………………………..49 Secţiunea IV. Data începerii cursului prescripţiei extinctive………………………….49 Secţiunea V. Modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă………..……….50 Secţiunea VI. Întreruperea prescripţiei extinctive……………………………………..51 Secţiunea VII. Suspendarea prescripţiei extinctive………………...…………………..51 Secţiunea VIII. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă…………………….52 Bibliografie……………………………..…………………………………...……………53 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….54

Partea a II-a. Persoana fizică……………………... ……………..55
Capitolul I. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice…………….……...55
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea, conţinutul, şi caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice………………………………... …………………………..55 Secţiunea II. Începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice…………………..…57 Secţiunea III. Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice……………..…….57 3.1. Moartea fizic constatată prin certificat de deces………………………………………57 3.2. Declararea judecătorească a morţii……………………………………………………57 Bibliografie………………………………………..………………………...…………….61 Întrebări de evaluare……………………………………………………………………..61

Capitolul II. Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice……………..….… 63
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea şi caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu...…………………………………….…….……………………………………...63 Secţiunea II. Tipuri de capacitate de exerciţiu………………………………………....63 2.1. Lipsa capacităţii de exerciţiu.……………………………………………………..…..63 2.2. Capacitatea de exerciţiu restrânsă …………………………………………………….64 2.3. Capacitate de exerciţiu deplină …………………………………………………...…..64

95

Secţiunea III. Sancţiunea aplicabilă nerespectării regulilor privind capacitatea de exerciţiu……………………………………………………………………………….…...65 Bibliografie…………………………………………………………………...……….…..65 Întrebări de evaluare………………………………………………………………..……66

Capitolul III. Atributele de identificare a persoanei fizice………... ……….67
Secţiunea I. Natura juridică, caracterele juridice şi ocrotirea atributelor de identificare a persoanei fizice………………………………..……………………….….67 Secţiunea II. Numele………………………….………………………………………….67 2.1. Noţiune, reglementare, caractere juridice…….…………………………………….....67 2.2. Numele de familie……………………………………………………………………..68 2.3. Prenumele…………………………………………………………………………..…70 2.4. Pseudonimul…………………………………………………………………………. ..71 2.5. Porecla……………………………………………………………………………… …71 2.6. Codul numeric personal………………... ……………………………………………..71 Secţiunea III. Domiciliul………………………………………………………………….72 3.1. Noţiunea de domiciliu………………………………………….....……………..…….72 3.2. Caracterele juridice ale domiciliului…………………………………………………..72 3.3. Tipuri de domiciliu…..………………………………………………………………..73 3.4. Reşedinţa………………………... …………………………………………………….74 Secţiunea IV. Starea civilă……………………………………………………………….74 4.1. Noţiuni generale despre starea civilă………………………………………………….75 4.2. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă…………………………………...……75 4.3. Proba stării civile……………………………………………………………………...78 4.4. Anularea, modificarea, rectificarea şi completarea actelor de stare civilă……………78 4.5. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă………………………78 Bibliografie…………………………………………………………………...……..…….78 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….79

Capitolul IV. Mijloace de ocrotire a persoanei fizice……………….……..81
Secţiunea I. Tutela………………………………………………………………………..81 1.1. Noţiunea de tutelă…………………………………………………………………. ….81 1.2. Principiile tutelei …………………………………………………………………......81 1.3. Caracterele juridice ale tutelei ………………………………………..………………81 96

3..84 1. Noţiuni generale despre persoana juridică……………………………. Înfiinţarea persoanei juridice ………………………………………. Interdicţia judecătorească……………………………………………….………………………………….1..85 2.……95 Bibliografie……………………………………………………………….4...89 Partea a III-a.. Elementele constitutive ale persoanei juridice………………………………………. Curatela persoanelor capabile……………. Încetarea tutelei…………………………………………….1.…………………………. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească…………………………………...84 2.. Curatela……………………………………………………………………84 2. Atribuţiile curatorului…………………………………………………………………86 2...…. Procedura punerii sub interdicţie…………………………………….…91 1.96 97 .………………87 3. Încetarea curatelei…………………………………………………………………….. Noţiunea de persoană juridică………………………………………….…94 Secţiunea V. Categorii de persoane juridice……………………………………………………...………..2...…94 Secţiunea VI. Răspunderea curatorului………………………………………………………………87 Secţiunea III.……88 Bibliografie…………………………………………………………. Atribuţiile tutorelui……………………………………………………………………82 1.91 Secţiunea I.87 3. Persoana juridică………………………………. Încetarea interdicţiei judecătoreşti……………………………………………….……………88 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….5.6.….7.. Instituirea curatelei……………………………………………………………………86 2.87 3.…………. Reorganizarea persoanei juridice……………………………….. Clasificarea curatelei………………………………………………………………….2..87 3.4.7..3.………. Răspunderea tutorelui………………………………….6.4.. Clasificarea persoanelor juridice………………………………………………………92 Secţiunea II..91 1.… 93 Secţiunea IV..…….……..4. Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească…………………………………….…. Atributele de identificare a persoanei juridice …………………….1.92 Secţiunea III....91 1.86 2.……. Deschiderea tutelei minorului…………………………………………………………82 1. Capacitatea persoanei juridice …………………..84 Secţiunea II... Curatela persoanelor incapabile ………………………………………………………86 2.…. Noţiunea de curatelă………………………………………………………………….………………………….3.……. Noţiunea de interdicţie judecătorească……………………………………………….95 Întrebări de evaluare………………………………………………………………..85 2...….……. Încetarea persoanei juridice……………………………………….88 3..…91 1..1.8.………….5.5.2.

98 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful