INSTITUŢII DE DREPT CIVIL -PARTEA GENERALĂ. PERSOANA FIZICĂ.

PERSOANA JURIDICĂ
PARTEA I INSTITUŢII DE DREPT CIVIL - PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I PROBA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PROBĂ Dacă părţile participante la un raport juridic civil îşi îndeplinesc obligaţiile asumate, nu se pune problema probelor, deoarece drepturile subiective există separat de dovada lor. Atunci când între aceste părţi apare o neînţelegere, un litigiu, fie referitor la existenţa, fie referitor la conţinutul raportului juridic, se pune problema dovedirii lor cu ajutorul probelor. 1.1. Noţiunea de probă şi sediul reglementării Termenul de probă este similar celui de dovadă şi poate avea trei înţelesuri: - în sensul larg al noţiunii, prin probă se înţelege operaţiunea de prezentare în faţa instanţei de judecată a mijloacelor de convingere prin care se urmăreşte dovedirea existenţei unui anumit raport juridic. În acest sens, noţiunea de probă este sinonimă cu cea de probaţiune judiciară, sens în care a proba (a dovedi) înseamnă a stabili realitatea unei afirmaţii, a demonstra că ea corespunde adevărului. - într-un al doilea sens, mai restrâns, prin probă se înţelege mijlocul prevăzut de lege prin intermediul căruia se stabileşte existenţa unor drepturi subiective şi a unor obligaţii corelative, care intră în conţinutul unor raporturi juridice. În acest sens, prin probe înţelegem toate mijloacele de convingere admise de lege: proba prin înscrisuri, proba cu martori, mărturisirea, prezumţiile, expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale.

- în cel de-al treilea sens, prin probă se desemnează rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă, adică în ce măsură acestea au contribuit la formarea convingerii judecătorului cu privire la stabilirea adevărului în cauză. Materia probelor este reglementată în primul rând de Codul civil, care stabileşte în art.1169-1206 admisibilitatea şi forţa doveditoare a patru mijloace de probă - înscrisurile, mărturia, mărturisirea şi prezumţiile, precum şi sarcina probei. Codul de procedură civilă reglementează alte trei mijloace de probă - expertiza, cercetarea la faţa locului şi probele materiale, precum şi modul de administrare a probelor (art.167-225 şi art. 235-241). 1.2. Obiectul probei Obiectul probei îl constituie actele juridice (ex.: un contract) şi faptele juridice (ex.: un cutremur de pământ) generatoare de drepturi subiective civile şi de obligaţii corelative. Faptele ce urmează a fi dovedite pot fi de ordin material - cele care se exteriorizează (acţiuni omeneşti sau evenimente ale naturii) sau de ordin psihologic - cele care nu se exteriorizează decât prin finalitatea lor (înşelăciunea, reaua-credinţă). În principiu, nu pot constitui obiectul probei: 1. legile, deoarece se prezumă că sunt cunoscute de toată lumea din momentul publicării lor în Monitorul Oficial; 2. faptele constatate de lege (prezumţiile legale), judecătorul neputând admite împotriva lor proba contrarie (ex.: prezumţia timpului legal al concepţiei prevăzută de art. 61 C. fam.); 3. faptele necontestate, adică acele împrejurări asupra existenţei cărora părţile din proces sunt de acord, le recunosc în mod tacit. 4. faptele negative indefinite, adică acele împrejurări cu caracter indefinit care nu s-au produs. Uneori, chiar legea impune dovada unor fapte negative determinate. De exemplu, art. 53 alin. 1 C. fam. prevede prezumţia de paternitate, potrivit căreia copilul născut în timpul căsătoriei are drept tată pe soţul mamei. Art. 54 C. fam. prevede că paternitatea poate fi contestată dacă este imposibil ca soţul mamei să fie tatăl copilului. Această probă este posibilă numai prin dovedirea unor fapte pozitive determinate, de exemplu, soţul mamei ar putea să facă dovada că în perioada de concepţie a copilului a fost plecat în străinătate, având un contract de muncă cu durată determinată. Astfel, este înlăturată prezumţia de paternitate stabilită de art. 53 C. fam., probându-se în mod indirect că în perioada de concepţie a copilului soţul mamei nu a putut convieţui cu aceasta. 5. faptele stabilite de instanţa penală nu pot face obiectul probei în instanţa civilă, nici pentru confirmarea lor, nici pentru infirmarea lor. Faptele notorii se dovedesc prin probarea notorietăţii lor. În cazul faptelor cunoscute personal de către judecător, acesta trebuie să se bazeze în hotărarea sa pe probele administrate în cauză. 1.3. Sarcina probei Potrivit art. 1169 C. civ., cel care face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească. Aşadar, sarcina probei revine în primul rând reclamantului. Pârâtul poate formula apărări în faţa pretenţiilor reclamantului, afirmaţii pe care, la rândul său, trebuie să le dovedească. Există şi cazuri în care pârâtul este cel care trebuie să preia iniţiativa probei, cum ar fi situaţia în care el dobândeşte calitatea de reclamant, formulând o cerere reconvenţională. Dacă reclamantul ridică obiecţii la cererea pârâtului, va fi rândul său să-şi dovedească afirmaţiile. În concluzie, sarcina probei în cadrul unui proces civil trece de la o parte la cealaltă, în funcţie de afirmaţiile pe care fiecare dintre ele le face. Potrivit art. 2

129 alin. 5 C. proc. civ., dacă părţile nu solicită unele dovezi, judecătorul, în virtutea rolului său activ, va ordona dovezile pe care le va găsi de cuviinţă, chiar dacă părţile se împotrivesc. Cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei1: - când legea stabileşte că sarcina probei revine părţii care nu a făcut nici o afirmaţie. Astfel, potrivit art. 58 alin. 2 C. fam., dacă recunoaşterea de paternitate este contestată de mamă, de cel recunoscut sau de descendenţii acestuia, dovada paternităţii este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor săi. Aşadar, în această situaţie nu cel recunoscut, mama acestuia sau descendenţii săi trebuie să facă dovada, deşi au calitatea de reclamanţi, ci autorul recunoaşterii (pârâtul), fără să se fi făcut vreo probă împotriva sa, trebuie să dovedească că recunoaşterea de paternitate corespunde cu realitatea. - în cazul unor litigii de muncă (contestaţia împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă şi contestaţia împotriva deciziei de imputare), sarcina probei revine angajatorului (pârâtului) împotriva căruia este formulată pretenţia, care va trebui să dovedească că măsura luată este legală şi temeinică, şi nu angajatului (reclamantului), care pretinde contrariul. 1.4. Condiţiile generale de admisibilitate a probei Condiţiile generale de admisibilitate a probei sunt următoarele: 1. proba trebuie să fie legală, adică să nu fie oprită de lege. Astfel, nu se permite folosirea interogatoriului în dovedirea motivelor de divorţ. 2. proba trebuie să fie verosimilă, adică să tindă la dovedirea unor fapte reale, demne de a fi crezute şi să nu ducă la concluzii absurde, imposibile, care ar contrazice evidenţa şi legile naturii; 3. proba trebuie să fie utilă, adică să nu fie cerută pentru dovedirea unor fapte incontestabile sau a unor împrejurări prezumate absolut de lege. De exemplu, este inutil ca pârâtul să facă dovada dreptului său de proprietate asupra unui imobil, din moment ce reclamantul a dovedit deja dobândirea imobilului respectiv prin uzucapiune. 4. proba trebuie să fie pertinentă, adică să aibă legătură cu obiectul litigiului, cu alte cuvinte să existe o legătură directă între faptele de dovedit şi împrejurările care fac obiectul procesului. Aşadar, dacă proba cerută de părţi este străină de obiectul litigiului, ea va fi respinsă ca nepertinentă. 5. proba trebuie să fie concludentă, adică să fie de natură a duce la soluţionarea litigiului. Orice probă concludentă este şi pertinentă, dar nu orice probă pertinentă este şi concludentă. De exemplu, pentru a dovedi existenţa unui prejudiciu cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, una dintre părţi solicită dovada existenţei unor relaţii de convieţuire care s-au deteriorat şi au generat între părţi litigiul respectiv. În această situaţie, proba are legătură cu pricina, este pertinentă, dar nu şi concludentă, deoarece nu rezolvă litigiul dintre părţi referitor la prejudiciul produs. Convenţiile asupra probelor sunt acele acorduri de voinţă ale părţilor cu privire la posibilitatea lor de a deroga, în cadrul procesului aflat în curs de desfăşurare sau în cadrul unui proces viitor, de la normele legale ale probaţiunii judiciare. În principiu, părţile pot încheia convenţii asupra probelor, neexistând nici un text de lege prohibitiv în acest sens. Doctrina şi jurisprudenţa au ajuns la concluzia că aceste convenţii ale părţilor în materie de probe sunt posibile dacă nu se încalcă dispoziţiile imperative ale legii, ordinea publică sau bunele moravuri şi nu se îngreunează dovada raporturilor juridice dintre părţi.
1

I. Apetrei, op. cit., pp. 95-96.

3

registrele 2 3 A.toate celelalte categorii de înscrisuri (ex. În funcţie de criteriul semnăturii: a. înscrisul sub semnătură privată). Probele în procesul civil. pe cale de a se pierde ori de a se distruge. Ionaşcu. În funcţie de scopul urmărit de părţi în momentul întocmirii lor (de a-şi constitui sau nu un mijloc de probă): a. în eventualitatea unui litigiu (ex. Noţiunea de înscris Înscrisul reprezintă acea declaraţie sau consemnare a părţilor realizată cu orice fel de scriere legală sau convenţională. Sediul materiei îl constituie art. înscrisul sub semnătură privată. 77. carton. p. cu privire la faptele sau actele juridice din care izvorăsc raporturile juridice dintre părţi2. înscrisuri nepreconstituite. menţiunile creditorului pe înscrisul constatator al creanţei sale). cu orice mijloc de imprimare. tehnoredactare sau imprimare cu mijloace tehnice pe hârtie. sticlă. 1171-1190 C. A. metal.: înscrisul autentic. Probele în procesul civil. litografiere. 4 . pânză. înscrisuri preconstituite. Dintre mijloacele de probă. 1969. III. deoarece atestă manifestarea de voinţă a părţilor în momentul încheierii actului juridic. pe care părţile nu le întocmesc cu intenţia de a servi ca mijloc de probă a raporturilor juridice dintre ele (ex. Aşadar. modificarea sau stingerea unui raport juridic între părţi.: registrele casnice. întocmite de părţi cu scopul de a confirma un act juridic anulabil. pe casete audio sau video. În raport de forţa lor doveditoare. înscrisul sub semnătură privată. înaintea apariţiei unui eventual litigiu. II. Ştiinţifică. În raport de scopul urmărit de părţi: a. p.: înscrisul autentic. înscrisurile sunt cele mai importante. întocmite cu scopul de a servi drept dovadă a existenţei raportului juridic dintre părţi. etc. piele.2. întocmite de părţi sau de un organ competent pentru a constata încheierea. întocmite de părţi cu scopul de a înlocui un înscris original dispărut. înscrisuri originale. unor subclasificări: 1. diferitele bilete şi tichete). copiile de pe înscrisurile originale.1. c. lemn. Înscrisurile preconstituite pot fi supuse. 2. odată cu trecerea timpului. la rândul lor.: corespondenţa obişnuită. având calitatea de a conserva proba mai uşor. unii autori3 au asimilat cu înscrisurile declaraţiile părţilor înregistrate pe discuri. civ. Bucureşti. b. prin dactilografiere. b. înscrisuri recognitive. Bucureşti. pe orice fel de material. înscrisuri confirmative.înscrisul autentic. Ionaşcu. După cum se evidenţiază sau nu puterea lor doveditoare: a. Ştiinţifică. material plastic. 77. 2. Ed.SECŢIUNEA II PROBA PRIN ÎNSCRISURI 2. înscrisuri nesemnate . b. păstrează consimţământul părţilor nealterat. înscrisurile preconstituite se împart în înscrisuri autentice şi înscrisuri sub semnătură privată. 1969. Ed. înscrisuri semnate . Clasificarea înscrisurilor I. declaraţia părţilor poate fi materializată sub forma unui înscris prin scriere cu mâna. înscrisurile a căror putere doveditoare este prevăzută de lege (ex. În literatura juridică.

Chiar dacă legea nu impune încheierea unui act juridic în formă autentică. o serie de constatări personale. 1171 C.data întocmirii înscrisului este valabilă până la înscrierea în fals şi.3. În lipsa oricăreia dintre aceste condiţii. diferitele bilete şi tichete). Pentru a ne afla în prezenţa unui înscris autentic trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . astfel încât posesorul lui nu trebuie să facă nici o dovadă. proba contrară urmând să fie făcută de cel care contestă actul. acestea putând fi duplicate sau copii legalizate. În concluzie. 2. Uneori. din care fac parte toate celelalte înscrisuri (corespondenţa obişnuită. sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic respectiv. actele administraţiei publice. fără a mai fi necesară desfăşurarea unui proces. semnarea actului de către părţi. în acelaşi timp. actele încheiate de reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare. menţiunile făcute de creditor pe titlurile de creanţă.are putere executorie. . deseori părţile recurg la ea. constituirea unei ipoteci. Înscrisul autentic Conform art. În funcţie de raportul dintre ele: a.se bucură de o prezumţie de autenticitate şi validitate. notar public. . În ceea ce priveşte forţa probantă a înscrisului autentic. care are dreptul de a funcţiona în locul unde actul s-a făcut.înscrisul să fie întocmit de un funcţionar public (judecător. cât şi din punct de vedere teritorial. reprezentant diplomatic). copii.înscrisul să fie întocmit în forma prevăzută de lege. civ. actul autentic este cel făcut cu solemnităţile cerute de lege de un funcţionar public. delegat al stării civile.comerciale. potrivit legii. De exemplu. înstrăinările de terenuri trebuie întocmite. Copiile vor fi crezute doar sub rezerva confruntării lor cu originalul. actele de stare civilă. împrejurarea că actul a fost citit în faţa părţilor şi că acestea au declarat că actul reprezintă voinţa lor. cum ar fi prezenţa şi identitatea părţilor. . b.funcţionarul public să fie competent atât din punct de vedere material. registrele şi hârtiile casnice. înscrisurile autentice notariale. dacă actul întocmit se încadrează în sfera de împuternicire a agentului 5 . neavând o forţă doveditoare proprie. b. înscrisurile a căror putere doveditoare este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. în primul rând. Dacă originalul nu mai există. IV. donaţia. în forma autentică. duplicatele sunt asimilate cu originalul numai în cazul înscrisurilor autentice.. înscrisul respectiv este lovit de nulitate absolută. trebuie precizat că funcţionarul public abilitat să întocmească acte autentice face. întocmit de altfel special pentru a putea servi ca mijloc de probă în eventualitatea unui litigiu. înscrisul autentic este acel înscris întocmit şi autentificat către un funcţionar public competent. data şi locul întocmirii actului. răbojurile). . legea impune încheierea anumitor acte juridice ad validitatem (pentru valabilitatea lor) în forma autentică. Toate aceste menţiuni cu privire la ceea ce funcţionarul public a constatat prin propriile sale simţuri fac dovada până la înscrierea în fals. este opozabilă erga omnes. datorită forţei doveditoare a actului autentic. Din categoria înscrisurilor autentice fac parte: hotărârile judecătoreşti. Înscrisul autentic prezintă următoarele avantaje: . originale.

majoritatea actelor juridice civile îmbracă forma înscrisurilor sub semnătură privată. 6 . menţiunile respective pot fi contestate.: în cazul contractului de societate. eventual. persoanele neştiutoare de carte nu pot întocmi înscrisuri sub semnătură privată. Aşadar. fiind suficient să fie semnătura obişnuită a autorului (chiar prescurtată). Codul civil a instituit pentru anumite înscrisuri condiţii suplimentare de formă: 1. câte părţi cu interese contrare sunt (art. funcţionarul public menţionează în cuprinsul actului declaraţiile părţilor. el trebuie să le confirme prin semnătură. aceştia pot semna concomitent. 121-123. Înscrisul incomplet din cauza necompetenţei funcţionarului sau din lipsa formelor legale va fi valabil doar ca un înscris sub semnătură privată. În acest caz. singura condiţie cerută pentru valabilitatea acestui înscris este semnătura autorului sau autorilor.4. În mod obişnuit. nici prin parafă sau sigiliu. imprimare.instrumentator. a căror realitate nu o poate verifica. înscrisul sub semnătură privată nu este definit de lege. întocmirea actului în formă autentică este cerută pentru proba actului şi nu pentru valabilitatea sa. dar poate fi aşezată şi pe marginea acestuia (dacă textul acoperă întreaga pagină).în cazul în care unicul exemplar întocmit a fost dat spre păstrare unui terţ. De asemenea. Aceste menţiuni cu privire la împrejurări pe care funcţionarul public nu le-a constatat personal fac dovada numai până la proba contrară. Dacă există doi sau mai mulţi autori ai înscrisului. dar şi succesiv. Conţinutul poate fi dactilografiat sau imprimat în orice limbă sau chiar într-un limbaj convenţional. important fiind să se înţeleagă că autorul îşi asumă întreg conţinutul înscrisului. acesta poate fi scris de una dintre părţi. op. fără intervenţia unui organ al statului.dacă părţile nu au interese contrare (ex. Nu este obligatoriu ca înscrisul să fie datat. În caz contrar. în care interesul este comun). În principiu. .). semnătura nu poate fi înlocuită nici prin dactilografiere. 4 A. la date diferite.. pe fiecare exemplar fiind necesar să se menţioneze numărul exemplarelor întocmite. În mod excepţional. În ceea ce priveşte conţinutul înscrisului. civ. notarul va trebui să menţioneze în procesul-verbal de autentificare declaraţia părţii că nu poate semna şi că partea a semnat prin luarea amprentei digitale.Ionaşcu. Ea nu trebuie să cuprindă toate elementele numelui din actul de naştere. Înscrisul sub semnătură privată este acel înscris întocmit şi semnat de părţi. să poată fi folosit ca mijloc de probă. cu excepţia testamentului. care trebuie întocmite în atâtea exemplare originale. formalitatea multiplului exemplar priveşte actele sinalagmatice (bilaterale). În al doilea rând. semnătura se aşează la sfârşitul înscrisului. 2. 1179 C. Scopul acestei reguli constă în asigurarea posibilităţii părţilor de a deţine fiecare câte un exemplar al convenţiei încheiate. pp. litografiere. de ambele părţi sau de un terţ. în cazul în care cealaltă parte nu îşi îndeplineşte obligaţia asumată. Dacă autorul actului face adăugiri în cuprinsul acestuia sau înlătură anumite cuvinte care schimbă conţinutul înscrisului. Spre deosebire de înscrisul autentic. În situaţia persoanelor neştiutoare de carte. Înscrisul sub semnătură privată Deoarece numărul actelor juridice pentru valabilitatea cărora legea cere forma autentică este restrâns. care. care îl pune la dispoziţia părţilor. Literatura juridică4 şi practica judiciară au precizat că formalitatea multiplului exemplar nu este necesară în următoarele situaţii: . cit. dacă este semnat de părţi.

1182 C. acesta putând fi eventual folosit ca un început de dovadă scrisă. .din ziua în care a fost înscris într-un registru public. .. . până la proba contrară. Alte înscrisuri 7 . permit creditorului ce completează înscrisul să menţioneze o sumă de bani mai mare sau o cantitate mai mare de bunuri. debitorul va fi obligat la suma cea mai mică. dacă există o neconcordanţă între suma prevăzută în cuprinsul actului şi cea din dreptul formulei "bun şi aprobat". el va face dovada întocmai ca şi înscrisul autentic în ceea ce priveşte realitatea semnăturii . 3. 1180 C. Puterea doveditoare a înscrisului sub semnătură privată este stabilită de regulile prevăzute în art.5.dacă una din părţi nu recunoaşte semnătura sa pe înscris sau succesorii săi declară că nu o cunosc. ca şi celelalte menţiuni din cuprinsul înscrisului. 1181 C.din ziua în care înscrisul a fost prezentat la o autoritate publică. el are aceeaşi putere doveditoare ca şi înscrisul autentic între părţi şi avânzii lor cauză.din ziua în care a fost trecut într-un act întocmit de un funcţionar public.avânzii . cu excepţia cazului în care se dovedeşte contrariul. acordând semnături "în alb".): .dacă părţile recunosc în mod expres înscrisul sau dacă una dintre părţi nu se opune la folosirea în instanţă a unicului exemplar al înscrisului de către partea potrivnică. civ. prevede condiţia scrierii lor în întregime de debitor sau a adăugirii menţiunii "bun şi aprobat" la sfârşitul actului. nefiind obligaţi să o recunoască sau să o tăgăduiască. instanţa de judecată este obligată să verifice autenticitatea înscrisului şi a semnăturii prin procedura "verificării de scripte" sau printr-o expertiză grafologică.. cerută în cazul testamentului olograf. Faţă de terţi. de punere de sigilii. dacă înscrisul sub semnătură privată şi semnătura au fost recunoscute. faţă de terţi.în cazul în care actul bilateral este constatat printr-o hotărâre judecătorescă. în cazul înscrisurilor ce constată obligaţii unilaterale al căror obiect îl formează o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile. iar sub aspectul declaraţiilor părţilor. . .din ziua decesului unuia dintre semnatarii actului. Potrivit art. Dacă regula multiplului exemplar şi formula "bun şi aprobat" nu sunt respectate. În concluzie. până la proba contrară. .adică până la înscrierea în fals. data înscrisului va fi opozabilă numai din ziua când a devenit o dată certă.. dacă se află în păstrarea organului de stat care l-a întocmit. o condiţie specială.cel căruia i se opune înscrisul are obligaţia de a-şi recunoaşte semnătura sau de a o tăgădui. urmată de semnătură. ca o măsură de protecţie a legiuitorului pentru terţi faţă de părţile care ar putea să treacă o dată falsă în înscris. civ. a cărui existenţă şi valabilitate pot fi uşor dovedite. 1176-1178 C. 2. ea va face dovada între părţi. sancţiunea este nevalabilitatea înscrisului respectiv ca înscris sub semnătură privată. civ. civ.în cazul înscrisului autentic nul. Dacă data înscrisului sub semnătură privată este menţionată în cuprinsul înscrisului. art. în una din următoarele împrejurări (art. 2. datat şi semnat de mâna testatorului. cu precizarea în cifre şi litere a sumei de bani şi a "câtimii" lucrurilor.dacă înscrisul este recunoscut de cel căruia i se opune. valabil însă ca înscris sub semnătură privată. astfel: . este ca acesta să fie scris în întregime.cauză pot declara că nu cunosc semnătura autorului lor. de exemplu într-un proces-verbal de inventariere. De aceea. . Scopul acestei condiţii îl constituie protejarea debitorilor care. data înscrisului nu are această putere doveditoare. .

de persoane neştiutoare de carte. Registrele comerciale nu pot fi invocate ca probe împotriva persoanelor care nu au calitatea de comerciant. Are aceeaşi putere doveditoare menţiunea creditorului pe spatele. b. orice menţiune a creditorului făcută "în josul.: un împrumut. dar pot fi folosite împotriva lui. civ. 8 . cărţile şi hârtiile casnice nu pot fi folosite ca mijloc de probă de cel care le-a scris. prin orice mijloc de probă. c. Registrele. având în vedere că registrele. cărţi. dacă din ea rezultă liberarea debitorului. 1186 C. Împotriva menţiunilor făcute de creditor se poate face dovada contrară.. pe care persoanele obişnuiesc să menţioneze actele şi faptele juridice care le interesează (ex. însă numai dacă duplicatul se află în posesia debitorului. reprezentat prin materializarea voinţei pe două bucăţi de lemn. chiar nesemnată şi nedatată. cit. Crestăturile respective nu vor mai avea putere doveditoare dacă pârâtul afirmă că părţile nu au preconstituit vreun răboj. Potrivit art. ci fac dovada împotriva comerciantului care le ţine.. dacă crestăturile părţilor se potrivesc. caiete. şi de art. carnete. Fiecare din părţi îşi marchează prestaţia sa periodică printr-o crestătură realizată pe partea sa din răboj. cărţile şi hârtiile casnice au puterea doveditoare a unei mărturisiri extrajudiciare5. Cel care le invocă nu poate diviza cuprinsul registrelor.. Registrele comerciale Registrele comerciale sunt prevăzute ca mijloace de probă de art. atunci când cuprind primirea unei plăţi sau când conţin menţiunea expresă că însemnările au fost făcute pentru a ţine loc de titlu în favoarea creditorului.a. în sensul că nu poate folosi din aceste registre doar ceea ce-i este favorabil şi să înlăture partea care îi este potrivnică. considerându-se că pârâtul se află în culpă. care cuprind însemnări ale persoanelor în legătură cu activitatea lor curentă. plata unei datorii). Dacă numai reclamantul prezintă bucata sa din răboj. cu excepţia cazului în care se face dovada fraudei reclamantului. op. com. mai puţin în cazul în care reclamatul probează că pârâtul a avut partea sa din răboj. în mediul rural. p. pârâtul susţinând că a pierdut bucata sa. Răbojurile Răbojurile sunt un mijloc de probă preconstituit. 107. În momentul alăturării celor două părţi ale răbojului. registrele. civ. pe marginea sau pe dosul unui titlu de creanţă" poate fi folosită ca mijloc de probă. Aceste mijloace de probă pot fi folosite atât de creditor. proba este completă. condici. civ. Menţiunea făcută de creditor pe titlul de creanţă Potrivit dispoziţiilor art. d. pe marginea sau în josul duplicatului unui act sau chitanţă. conform art.. civ. cărţile şi hârtiile casnice Aceste înscrisuri sunt probe nepreconstituite. proba va fi făcută numai până la concurenţa numărului cel mai mic de crestături care se potrivesc. Din această categorie fac parte diferite registre. documente sau chiar foi volante. În caz contrar. dovada va fi făcută numai de crestăturile reclamantului. iar faptul la care se referă însemnarea respectivă poate fi combătut prin orice mijloc de probă. Telegramele 5 G. Boroi. 1183-1184 C. 50-56 C. e. cât şi de debitor. 1187 C. folosit în trecut. şi cuprind mărturisirile extrajudiciare scrise ale comercianţilor cu privire la operaţiunile înscrise în ele. 1185 C.

. cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă.Apetrei. un act autentic neîntocmit în conformitate cu legea. ataşată sau asociată o semnătură electronică extinsă. De exemplu. tot ca un început de dovadă scrisă este considerat şi refuzul uneia din părţi de a se prezenta la interogatoriu sau o recunoaştere parţială făcută în faţa instanţei. Începutul de dovadă scrisă nu poate fi folosit ca mijloc de probă decât dacă este completat cu alte probe. f. 455/2001. cit. I. 9 . g. dacă cuprind o mărturisire a autorului. De asemenea. 1197 alin. Semnătura electronică reprezintă "date în formă electronică care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare". Scrisorile reprezintă în acelaşi timp şi o mărturisire extrajudiciară scrisă. fiind lăsate la libera apreciere a judecătorului. 6 G. îndeplineşte această condiţie scrisoarea prin care debitorul îşi cere scuze faţă de creditor pentru neachitarea datoriei. cu înscrisul sub semnătură privată. 105-106. Dacă scrisoarea nu întruneşte condiţiile unui înscris sub semnătură privată. pentru a ne afla în prezenţa unui început de dovadă scrisă trebuie îndeplinite trei condiţii: . op.Telegramele pot fi considerate ca înscrisuri sub semnătură privată dacă originalul este semnat de persoana precizată ca expeditor sau dacă se probează că originalul a fost prezentat la oficiul telegrafic pentru expediere de către persoana care figurează ca expeditor. De exemplu. care trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi să fie generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice. cit. Potrivit art. iar persoana care le prezintă în faţa instanţei trebuie să fi ajuns în posesia lor în mod licit. dacă are încorporată.înscrisul trebuie să provină de la partea căreia i se opune sau măcar să aibă semnătura acesteia. op.prin conţinutul acestui înscris. Boroi. Înscrisul în formă electronică6 Este definit de art. ea va putea fi folosită eventual ca un început de dovadă scrisă. 2 C. 5 din Legea nr. Această ultimă condiţie depinde de conţinutul concret al înscrisului şi este lăsată la aprecierea judecătorului. Scrisorile Scrisorile pot fi înscrisuri sub semnătură privată.trebuie să existe un mijloc de probă în formă scrisă. care să îndeplinească condiţiile unui astfel de înscris. civ. Începutul de dovadă scrisă Este definit de art. pp. destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”. faptul pretins trebuie să apară ca verosimil. dar care să nu întrunească nici condiţiile înscrisului autentic şi nici condiţiile înscrisului sub semnătură privată. un înscris sub semnătură privată nesemnat. Condiţia este îndeplinită şi în cazul în care înscrisul provine de la reprezentantul uneia din părţi sau de la moştenitorii acesteia. Aşadar. în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale. 111-1113. 4 din Legea nr. întocmit fără respectarea regulei multiplului exemplar sau fără menţiunea "bun şi aprobat". h. . pp. Ele pot fi folosite ca mijloace de probă în măsura în care nu sunt confidenţiale. înscrisul în formă electronică este asimilat. 455/2001 privind semnătura electronică astfel: "o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere.. de regulă cu declaraţii ale martorilor. . ca fiind "orice scriptură a aceluia în contra căruia s-a format petiţia sau a celuia ce el reprezintă şi care scriptură face a fi de crezut faptul pretins".

persoanele prevăzute de art.). instanţa va trebui să dispună verificarea acesteia printr-o expertiză tehnică de specialitate. bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii" (art. 7 din Legea nr. Din definiţia dată probei cu martori. 10 . în faţa instanţei de judecată.). care are cunoştinţă în mod personal despre anumite fapte trecute şi edificatoare în soluţionarea unui litigiu7. 1188 C.În ceea ce priveşte forţa doveditoare a înscrisului în formă electronică căruia i s-a încorporat.relatarea martorului trebuie să fie făcută oral. cu propriile sale simţuri. făcută de către o persoană străină de proces. poate fi primită de instanţă relatarea unor împrejurări cunoscute de la o anumită persoană. În afara acestora. proc. 6 din Legea nr. 109. nu pot depune mărturie în procesele civile. deoarece instanţa şi părţile trebuie să poată adresa întrebări martorilor pentru a lămuri adevăratul sens al relatărilor acestora şi pentru a putea fi convinse de sinceritatea lor. 1190 C. Persoane care nu pot depune mărturie În măsura în care are cunoştinţă despre împrejurările cauzei. adică cel care face dovada credinţei sale. ataşat sau asociat o semnătură electronică. SECŢIUNEA III PROBA CU MARTORI 3. civ. Proba cu martori (mărturia sau proba testimonială) este relatarea orală. op. 7 I. în categoria "alte înscrisuri" pot fi incluse şi copiile după înscrisuri (art. civ. p.. de la latinescul "testis". ataşat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă. Beleiu. dacă acesta este recunoscut de cel căruia i se opune. cit. 1189 C. această condiţie va fi îndeplinită dacă înscrisului în formă electronică "i s-a încorporat. Proba cu martori mai este cunoscută şi sub denumirea de probă testimonială.rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv.: . Dacă legea cere forma scrisă ca o condiţie de probă sau de validitate a actului juridic constatat prin înscrisul în formă electronică. 122.. în faţa instanţei de judecată. Apetrei. ci depoziţia pe care el o face în faţa instanţei de judecată.) şi actele confirmative (art. 3. Dacă una dintre părţi nu recunoaşte înscrisul sau semnătura. Trebuie precizat faptul că nu martorul constituie mijlocul de probă. p. Noţiunea de mărturie Termenul de martor îşi are originea în grecescul "martyros". deoarece în acest caz sursa relatărilor martorului este determinată (mărturie secundară sau mediată). G. În schimb. 189 C. civ. Nu pot fi primite de instanţă relatările despre fapte "auzite" de la alte persoane (mărturie indirectă). . op.. 114. în principiu orice persoană poate depune mărturie. Gh. 455/2001). actele recognitive (art. . va avea între semnatarii lui şi între reprezentanţii acestora acelaşi efect ca şi înscrisul autentic (art. De regulă. Declaraţiile în formă scrisă sau chiar în formă autentică ale unor presoane străine de proces nu au caracterul unor mărturii. op. cit. 455/2001).1. p. prezentă la producerea faptului.2. se desprind două trăsături specifice ale acesteia. civ. Boroi.martorul trebuie să relateze instanţei doar acele date şi împrejurări pe care le-a recepţionat personal. cit.

interdicţia de a proba cu martori împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. Există însă fapte naturale care.. acestea trebuie să îmbrace tot forma scrisă. de aceea părţile pot stabili. Aşadar. să fie înlocuită cu o valoare mai mare. per a contrario. în cazul în care doresc să aducă modificări convenţiei. în principiu. . Potrivit art.. 1191 C. viciile de consimţământ. neexecutarea unei obligaţii contractuale. cum ar fi un alt termen decât cel real pentru executarea obligaţiei. 8 11 . cu actele sau cu certificatele de stare civilă şi numai în mod excepţional cu alte mijloace de probă.interdicţia de a proba cu martori actele juridice cu o valoare mai mare de 250 de lei. Aceste evenimente se dovedesc. 3. Deoarece legea nu permite dovada cu martori în cazul actelor cu o valoare mai mare de 250 de lei. Referitor la dovada cu martori a actelor juridice. Se impune cu necesitate ca într-o viitoare reglementare. Actele cu o valoare mai mare de 250 de lei urmează să fie dovedite cu alte mijloace de probă (acte autentice sau acte sub semnătură privată). Dispoziţiile art. următoarele persoane sunt scutite de a depune mărturie: . art. chiar dacă este despărţit. că au modificat verbal termenul de executare a obligaţiei uneia din părţi). . În privinţa rudelor şi a afinilor. medicii. de regulă. a unui cutremur.persoanele obligate prin lege la păstrarea secretului profesional (slujitorii cultelor. 190 C. proc. mai puţin a descendenţilor.persoanele care îndeplinesc anumite funcţii (funcţionarii publici). dovada cu martori este admisibilă pentru actele cu o valoare mai mică de 250 de lei (dacă o prevedere specială nu impune întocmirea actului în formă scrisă pentru a putea fi dovedit). s-ar expune pe ei înşişi sau şi-ar expune soţul. civ. civ. proc. valoarea de 250 de lei. Din moment ce părţile au ales săşi manifeste voinţa în formă scrisă. . prin răspunsurile lor. prin voinţa lor.soţul. au caracter supletiv. notarii publici). avocaţii. .3. rudele sau afinii până la gradul al treilea la o pedeapsă penală sau la dispreţul public. Prin aceasta se protejează conţinutul înscrisului care consfinţeşte manifestarea de voinţă a părţilor.interzişii judecătoreşti şi persoanele incapabile în general. Codul civil nu prevede nici o îngrădire referitor la faptele juridice stricto-sensu. posibilitatea de a dovedi cu martori existenţa convenţiei dintre ele şi a condiţiilor în care aceasta s-a încheiat8. 191 C. prevede excepţia posibilităţii de ascultare a acestora ca martori în litigiile referitoare la starea civilă şi în cele de divorţ.persoanele condamnate pentru mărturie mincinoasă. . se dovedesc numai cu înscrisuri. art. Nu este permis a proba cu martori că înscrisul ar cuprinde prevederi inexacte. se poate dovedi cu martori producerea unui accident.persoanele care. Reguli de admisibilitate a probei cu martori În ceea ce priveşte admisibilitatea probei cu martori. cum sunt cele referitoare la starea civilă a unei persoane (naşterea sau decesul). un alt preţ decât cel stabilit de părţi sau că părţile ar fi modificat verbal convenţia lor constatată prin înscris (de exemplu. farmaciştii. prevede două interdicţii: . civ. că părţile au prevăzut o dobândă despre care nu se face vorbire în înscris. soţia. în prezent nesemnificativă. 1191 C. civ.

şi care sunt moduri de executare sau de stingere a obligaţiilor (ex. Astfel. op. în toate aceste situaţii existând o imposibilitate materială de a preconstitui un înscris. nr. Ionaşcu.. Având în vedere că literatura juridică a apreciat enumerarea din art.la obligaţiile care se nasc din cvasicontracte. 12 . . care pot folosi orice mijloc de probă (inclusiv proba cu martori) pentru a face dovada contrară a clauzelor înserate în cuprinsul înscrisului. 1198 C. când proba cu martori este admisibilă. pieţe neorganizate. obiectul ilicit. săli de sport şi alte locuri în care nu există un serviciu de garderobă organizat sau în cazul efectuării de mici reparaţii la domiciliu. ruină. . secţ. ca fiind enunciativă. în principiu. există şi excepţii.restricţia nu se aplică în cazul stabilirii unor acte sau fapte distincte de actul constatat prin înscris. în dreptul comercial. deoarece numai ele puteau să-şi preconstituie un înscris. civ. precum şi în cazul unor evenimente neprevăzute (ex. . luate separat.De asemenea.. ci a explicitării conţinutului acestuia. remiterea de datorie). fără restricţii. civ.restricţia se aplică doar înscrisurilor preconstituite. compensaţia. din delicte sau cvasidelicte. regulile prevăzute de art. se vor aplica şi în materie comercială. precum şi împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. în CD 1963. Totuşi. ulterioare încheierii lui.: plata. chiar şi în cazul în care actul a fost costatat printr-un înscris autentic..la obligaţiile contractate în caz de accidente neprevăzute. conform art. când creditorului nu i-a fost cu putinţă a-şi procura o dovadă scrisă despre obligaţia ce pretinde sau a conserva dovada luată. . pentru a proba depunerea obiectelor de îmbrăcăminte în cluburi. 1191 C.. jurisprudenţa10 a adăugat la situaţiile enumerate mai sus şi imposibilitatea morală de a întocmi un înscris. proba cu martori este admisibilă. De la regulile prevăzute în art. com. De asemenea. În domeniul dreptului familiei. precum: . indiferent de valoarea actului ce trebuie dovedit. 1191 C. sau naufragiu şi la depozitele ce fac călătorii în ospătăria unde trag. practica judiciară a stabilit admisibilitatea probei cu martori pentru a dovedi actele încheiate în târguri.la depozitul necesar. b. nu şi la terţele persoane. În acest caz nu se pune problema dovedirii împotriva sau peste cuprinsul unui înscris. prieteni.când creditorul a pierdut titlul ce-i servea de dovadă scrisă dintr-o cauză de forţă majoră neprevăzută. 1197 C. pot fi probate cu martori. mai există excepţii şi în domeniul dreptului comercial şi al dreptului familiei. cit. precum şi împotriva sau peste cuprinsul înscrisului: a. . deoarece acestea sunt situaţii de fapt. civ. dacă operaţiunile respective. incediu). civ. civ. care pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. . 55 C.). echivoce. când există un început de dovadă scrisă. când nu era cu putinţă părţilor de a face înscrisuri. indiferent de valoarea actului. nu se aplică referitor la 9 10 A. Trib.restricţia nu priveşte situaţia în care este necesară lămurirea înţelesului exact al unor clauze obscure. 242-245.: inundaţii. pp. civ.restricţia nu priveşte viciile de consimţământ. afini. în legătură cu cea de-a doua restricţie în literatura9 şi practica judiciară sau precizat următoarele: . 1451/1963. tumult. dec. ilicită sau imorală. în caz de incendiu. civ. 183-184. cauza falsă. Supr. pp. conform art. 1191 C.. . regulile prevăzute de art. care ar exista în cazul raporturilor dintre rude apropiate. atunci când legea comercială prevede întocmirea unui înscris pentru dovedirea actelor juridice comerciale (art.. civ. De la regulile prevăzute de art.restricţia se referă doar la părţile participante la încheierea actului. 1191 C.1198 C.

nu poate face o recunoaştere în numele părţii ale cărei interese le apără. trebuie să emane de la o persoană care poate dispune de drepturile sale şi care are discernământ în momentul respectiv. potrivit art. 225 C... În funcţie de locul unde este făcută: 11 I. 121. Mărturia va trebui apreciată de judecător în raport de sinceritatea relatărilor martorilor şi de modul în care aceasta se integrează în ansamblul celorlalte mijloace de probă administrate în cauză. cit. civ.. p. Caracterele juridice ale mărturisirii sunt următoarele: 1. hipnoză). refuzul unei persoane de a prezenta instanţei un înscris aflat în posesia sa poate fi considerat ca o recunoaştere a faptului că înscrisul cuprinde cele pretinse de cealaltă parte. prevăzând că pot fi chemaţi la interogatoriu ocrotitorii legali pentru a face o mărturisire valabilă. op. Apetrei. p. Beleiu.. civ. 5. G. Clasificarea mărturisirii I.3. Art. potrivit art. ale cărui efecte se produc independent de manifestarea de voinţă a celeilalte părţi. este un act juridic irevocabil. op. care este o relatare a unei terţe persoane şi nu a uneia din părţi. putând fi revocată doar dacă a fost făcută din eroare de fapt (art. Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii Mărturisirea reprezintă recunoaşterea de către una din părţi a unui fapt pe care adversarul ei îşi întemeiază o pretenţie sau o apărare. civ. 32/1954 prevăzând că dovada acestor bunuri se poate face prin orice mijloc de probă. refuzul nejustificat de a răspunde la interogatoriu sau neprezentarea la interogatoriu pot fi considerate de instanţă ca o recunoaştere sau ca un început de dovadă scrisă. 1206 alin. 3. trebuie să fie expresă. 2 C. interzişii judecătoreşti precum şi persoanele capabile. declaraţie de natură a produce efecte juridice împotriva autorului ei11. 4. SECŢIUNEA IV MĂRTURISIREA 4.. op. civ. dar lipsite temporar de discernământ (cei aflaţi în stare de beţie. însă numai pentru actele încheiate de ei în calitate de reprezentanţi legali ai incapabililor. Mărturisirea (recunoaşterea) nu trebuie confundată cu mărturia. cit. 174 C. cit. p. Gh. 4. este un act juridic personal. 124. 1 din Decretul nr. 5 alin. În mod excepţional.1. neputând fi făcută decât de partea împotriva căreia îşi va produce efectele sau de un mandatar cu procură specială. De asemenea. Avocatul uneia din părţi. 2. Puterea doveditoare a mărturiei este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. având un mandat general. prevede o excepţie de la caracterul personal al mărturisirii. 220 C. Boroi. Nu pot mărturisi minorii. este un act juridic unilateral. proc. nu pote fi dedusă din tăcerea părţii. 13 . proc.dovada bunurilor proprii ale soţilor. 120. proc.). art.

dar nu cu titlu de împrumut. II. mărturisirea judiciară era considerată "regina probelor". Supr. p. legate de faptul pretins. mărturisirea calificată sau complexă "nu poate fi luată decât în întregime împotriva celui care a mărturisit".. 1206 alin.vol. cu care să se poată proba că una dintre părţi a făcut o mărturisire orală extrajudiciară (art. care schimbă consecinţele juridice ale recunoaşterii (ex. op. mărturisire extrajudiciară. 2 C. cu precizarea că ea va fi permisă numai în privinţa drepturilor de care o parte poate să dispună şi numai dacă legea nu prevede în mod expres inadmisibilitatea mărturisirii. 14 . În raport de conţinutul acesteia: a. la starea civilă sau într-un testament. când una dintre părţi. când una dintre părţi recunoaşte pretenţiile celeilalte. Potrivit unei opinii12.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant.3.. Mărturisirea extrajudiciară scrisă se dovedeşte cu înscrisul în care este cuprinsă. Beleiu. c. deoarece indivizibilitatea mărturisirii este subordonată principiului rolului activ al judecătorului. mărturisirea va fi extrajudiciară atunci când este făcută în faţa unei instanţe necompetente. 2. I. anterior anului 1950. în CD 1995. civ. 209. cit. în ceea ce priveşte caracterul mărturisirii de a putea fi sau nu divizată. Ea poate fi spontană. secţ. Mărturisirea extrajudiciară poate fi orală sau scrisă. civ. dar şi cea făcută într-o scrisoare. 264. Gh. În ceea ce priveşte admisibilitatea mărturisirii. 205/1950. mărturisire simplă. Potrivit art. care anihilează efectele recunoaşterii (ex. 4. dec. este inadmisibilă mărturisirea pentru dovedirea faptelor invocate în materie de divorţ. vol. G. 127. Andrei.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani de la reclamant. P. făcută în faţa instanţei de judecată în cursul procesului în care este folosită ca mijloc de probă. 275. op. Aşadar. forţa ei doveditoare fiind cea a înscrisului şi putând fi combătută cu aceleaşi mijloace de probă folosite pentru combaterea înscrisului.. în CD 1995. Ionaşcu.a. în faţa procurorului. De exemplu. Această prevedere a generat în literatura juridică puncte de vedere diferite. cit. b. nr. dar precizează că a restituit-o). civ. la care adaugă o împrejurare posterioară legată de faptul pretins.. având cea mai mare putere doveditoare.p.). se aplică în continuare indivizibilitatea mărturisirii. prin posibilitatea sa de a primi sau de a înlătura mărturisirea.. b. pe lângă recunoaşterea pretenţiilor adversarului. cit... Supr. 13 A. După adoptarea Decretului nr.p.. dec. când una dintre părţi recunoaşte integral pretenţiile celeilalte părţi (ex. 339/1956. civ. ci ca plată pentru prestarea unor servicii). 301/1955. nr. Cea orală nu poate fi folosită ca mijloc de probă decât în cazurile în care este permisă dovada cu martori. fiind lăsată la libera 12 Trib. 164. s-a susţinut că regula indivizibilităţii mărturisirii nu este obligatorie pentru judecător. secţ. Boroi. op.p. fapt ce nu contravine rolului activ al judecătorului şi nici principiului liberei aprecieri a probelor de către judecător.: pârâtul recunoaşte că a primit o sumă de bani cu titlu de împrumut de la reclamant şi nu a restituit-o) . Forţa probantă a mărturisirii Referitor la forţa probantă a mărturisirii. mărturisirea a devenit o probă obişnuită. dacă este făcută din iniţiativa părţii sau provocată în instanţă prin intermediul interogatoriului. mărturisirea complexă.p. cit. mai adaugă şi alte împrejurări anterioare sau concomitente. Apetrei. 1205 C. 129. op. făcută în afara instanţei care judecă litigiul.. mărturisire judiciară. mărturisire calificată. Trib. În legătură cu această clasificare se pune problema indivizibilităţii mărturisirii. 2. Într-o altă opinie13. acest mijloc de probă este admisibil în toate cauzele. nefăcând decât să-l ajute pe acesta în aflarea adevărului. p.

1202 C. prezumţiile simple (judecătoreşti. I.1. În funcţie de autorul lor: a. civ..". prezumţia de paternitate a copilului din căsătorie. dau posibilitatea stabilirii unor fapte necunoscute. pe care legea le stabileşte în mod expres şi limitativ. Astfel. Beleiu.în afară numai de cazurile când legea a permis dovada contrarie. 125-126. 61 C. în funcţie de forţa lor probatorie: 1. şi prezumţia timpului legal al concepţiei. prezumţii legale. prevăzută de art. fam. op. ca pe o probă ce poate fi combătută prin dovada contrară... op. prezumţiile legale relative. prezumţia de proprietate comună a zidului sau gardului care desparte două imobile vecine. Clasificarea prezumţiilor I.. deoarece pentru cunoaşterea existenţei unui fapt necunoscut se apelează la existenţa unui fapt cunoscut. "prezumţia legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută" şi "nici o dovadă nu este primită împotriva prezumţiei legale. plecând de la fapte cunoscute. civ. civ. ale omului) sunt deducţii logice ale judecătorului cu privire la existenţa unor fapte necunoscute. este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi). ca fiind "consecinţele ce legea sau magistratul trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut". 1201 C. Fac parte din această categorie prezumţia comunităţii de bunuri a soţilor. împotriva cărora nu este permisă proba contrară. civ. 165. prevăzută de art. Prezumţiile constituie un mijloc de probă indirect. care pot fi combătute prin proba contrară. având următoarele posibilităţi: să o folosească ca pe o probă deplină. aflate într-o conexiune strânsă cu primele. Conform art. pornind de la faptele cunoscute. prezumţiile simple 14 15 Gh. judecătorul va trebui să verifice sinceritatea şi veridicitatea ei în raport cu celelalte probe administrate în cauză. după cum aceasta poate fi şi înlăturată. Prezumţiile legale pot fi subclasificate. 1199 C.. Andrei. b. Potrivit art.apreciere a instanţei14. În literatură juridică15.. prezumţiile au fost definite ca fiind acele raţionamente logice pe care legea sau judecătorul le face pentru a stabili existenţa unei anumite împrejurări. Ele reprezintă regula în materie de prezumţii şi sunt mai numeroase decât prezumţiile legale absolute. 2. neputând fi extinse pe cale de analogie. 15 . 5. încât din existenţa faptului cunoscut se deduce existenţa faptului necunoscut. pp. Fac parte din această categorie prezumţia autorităţii de lucru judecat (este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect. Apetrei.2. p. care prin legătura pe care o au în înlănţuirea logică cu altele. aflat într-o strânsă legătură cu primul. P. cit. ca pe un început de dovadă scrisă. cit. prezumţii legale absolute. 1203 C. Noţiunea de prezumţie Prezumţiile sunt definite de art.. dacă se va ajunge la concluzia că ea nu corespunde adevărului SECŢIUNEA V PREZUMŢIILE 5.

se prezumă că un chiriaş a plătit chiria pe toate lunile din urmă. cu excepţia cazurilor în care actul este atacat pentru fraudă. dol sau violenţă. 6. putând fi combătute prin proba contrară. . Supr. secţ.. Prezumţiile simple sunt nelimitate ca număr şi pot fi deductive sau inductive. Ştefania Rauschi. dec.: . aceasta este obligatorie. Expertul este persoana străină de litigiu. 16 .a. Ed. 2000. proc. cit. vol. care îşi exprimă părerea asupra unor împrejurări de fapt indicate de instanţă.expertiza topografică prvind întinderea terenurilor. 178. Junimea.pentru stabilirea valorii. 18 Şt. op. De exemplu. dacă a păstrat chitanţa de plată a chiriei doar pe ultima lună16. Ei pot fi recuzaţi în aceleaşi condiţii şi pentru aceleaşi motive ca şi un judecător. În general. ci nişte specialişti numiţi experţi. II. . Persoana fizică. în procesul de înregistrare tardivă a naşterii. Persoana juridică. iar caracterul lor este unul relativ. a vechimiii bunurilor sau a stării lor de funcţionare. sexului. în CD 1967.expertiza în construcţii.expertize medico-legale (ex. . .. Teroria generală. 201-214 C. întemeindu-se pe cunoştinţe de specialitate.expertize contabile (ex. Este reglementată în art. SECŢIUNEA VI EXPERTIZA 6. civ.sunt "lăsate la luminile şi înţelepciunea magistratului". civ. Rauschi ş. conform art. în cele referitoare la încredinţarea copiilor minori unuia dintre părinţi. Drept civil. pentru stabilirea capacităţii de muncă). Sunt deductive acele concluzii particulare trase dintr-o concluzie generală şi sunt inductive concluziile generale desprinse dintr-o serie de concluzii particulare. . Prezumţiile simple sunt des folosite de jurisprudenţă în litigiile privind stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. Iaşi. Noţiunea de expertiză Expertiza este mijlocul de probă la care recurge instanţa de judecată. .2..: pentru determinarea situaţiei economico-financiare). Tipuri de expertiză Expertizele se pot efectua în următoarele domenii de activitate: . Forţa doveditoare a prezumţiilor simple este lăsată la libera apreciere a judecătorului. Gh. în procesul de punere sub interdicţie judecătorească. 159.expertize artistice (ex. . Popa. sub sancţiunea nulităţii hotărârii judecătoreşti18: . proc. 24-27 C.expertiza tehnică a accidentelor de circulaţie). dar în următoarele cazuri.pentru punerea unei persoane sub interdicţie judecătorească. 16 17 Trib. expertiza este facultativă. ce îşi exprimă opinia pe baza cunoştinţelor acumulate şi a cercetărilor făcute asupra cazului concret17. p. 1200/1967. filiaţiei. .expertiza medico-legală pentru determinarea vârstei şi sexului copilului.expertize criminalistice ale scrisului (ex.de determinare a vârstei. Prezumţiile simple sunt permise atunci când este permisă şi proba cu martori.expertiza medico-legală psihiatrică referitoare la discernământul persoanei.: . pentru care se cer cunoştinţe de specialitate. .expertize tehnice (ex.1. 158. p. dacă este necesară lămurirea unor împrejurări de fapt. p. Ştefan Rauschi.: pentru stabilirea unui fals). civ. .: pentru stabilirea autenticităţii operelor de artă). pe care judecătorul nu le posedă.pentru stabilirea discernământului.. nr. 204 şi art.

Potrivit art 301 C. Dacă două expertize sunt contradictorii se va reţine una ori se vor înlătura ambele. proc.. civ. Expertiza se poate efectua şi prin comisie rogatorie. dacă experţii au nevoie de timp pentru cercetări. potrivit art. Partea care a solicitat expertiza este obligată ca. op. întrebările la care trebuie să răspundă experţii.. data depunerii raportului de expertiză şi onorariul cuvenit expertului. la faţa locului. Raportul de expertiză poate fi discutat în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată. Efectuarea expertizei Una din părţile în litigiu sau judecătorul poate propune şi încuviinţa efectuarea expertizei.a. 7. 161.. 215-217 C. grăniţuiri ale terenurilor. constatările lor consemnându-se într-un raport de expertiză care se înaintează instanţei în termenul stabilit de ea. instanţa numeşte comisia formată din 1 sau 3 experţi de pe listele aflate la tribunal prin încheiere. Dacă instanţa nu este lămurită pe deplin de expertiza făcută. Acest 19 20 Şt.6. părerile lor consemnându-se într-un proces-verbal. ea poate dispune întregirea ei printr-un supliment de expertiză sau efectuarea unei noi expertize numite contraexpertiză.. proc. civ. Noţiunea de cercetare la faţa locului Cercetarea la faţa locului este mijlocul de probă cu ajutorul căruia instanţa constată în mod direct. în termen de 3 zile de la numirea expertului. Efectuarea cercetării la faţa locului Probele materiale sunt cercetate de instanţă la sediul său ori prin deplasarea ei la faţa locului. indicând obiectul expertizei. când experţii nu au nevoie de cercetări mai ample. Constatările expertului reţinute de instanţă fac dovadă până la înscriere în fals. p. mai îndepărtată de sediul instanţei de judecată. judecătorul nefiind legat de concluziile experţilor19. Raportul trebuie depus cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată pentru ca părţile să-l cunoască şi eventual să facă obiecţiuni. Este reglementată în art. civ. când el le înlătură. proc. SECŢIUNEA VII CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI 7. şi se utilizează în procesele privind spaţiul locativ. când implică cercetări într-o altă localitate. Rauschi ş. cit. să depună suma stabilită ca onorariu. Şt. conform art. Expertiza se poate efectua în instanţă. Forţa probantă a expertizei În ce priveşte forţa probantă a expertizei. situaţia unui obiect. proc. când această împrejurare are importanţă pentru rezolvarea litigiului20. 212 C. trebuie să motiveze decizia. op. Totuşi.3. civ. civ.2. 17 . aceasta este lăsată la libera apreciere a instanţei de judecată. Rauschi. 163. este necesară deplasarea şi cercetarea în teren. expertul este obligat să convoace părţile la locul respectiv.. drepturile de servitute sau degradările de imobile. dacă acestea nu pot fi aduse în instanţă datorită volumului sau greutăţii. sau în afara instanţei. dar nu se vor putea combina. proc. Dacă pentru efectuarea expertizei. conform art. 207 C. 6.1. cit.4. p. 207 C.

6. All Beck. Bucureşti. prin aspectul lor exterior. Andrei Petru P. Persoana fizică. împreună cu eventualele schiţe realizate. 15. la cererea unei părţi sau din oficiu. Cheltuielile de deplasare pentru efectuarea cercetării la faţa locului sunt suportate de partea care a cerut acest mijloc de probă sau de partea în interesul căreia se face. Cercetarea la faţa locului se poate efectua şi printr-o comisie rogatorie de către o altă instanţă decât cea care judecă litigiul. Argonaut. Introducere în dreptul civil. Introducere în dreptul civil. 7. 2002. Drept civil. 2000. Partea generală.. Partea generală. Rauschi Şt. Lupan E. Ed. Partea generală. Drept civil român. Ionaşcu A. Care sunt condiţiile de admisibilitate a probei? Definiţi înscrisul. Poenaru E. 5. Drept civil. Iaşi. Ce înseamnă un înscris preconstituit? Boroi G. Dogaru I.. 11. semnele sau urmele rămase pe ele. Întrebări de evaluare: 1. 1969. Ed. Ed.. 12. pentru care se citează părţile. Drept civil.. Lumina Lex. Cluj-Napoca. Codul civil. Ed. Bucureşti. All Beck.. 7.. Ionaşcu T. Venus.. 4. 2. Partea generală. Ankarom. Legea nr. Drept civil. Teoria generală. 135. 2003. care reprezintă obiecte ce. 1967. Bucureşti. Junimea. Apetrei I. Ed. 16.. Iaşi. Apetrei I. Ed. 14. I. Drept civil român. Rauschi Şt. 1993.. Bibliografie: 1. Ungureanu O. Elementele dreptului civil. 3. Şansa. Ed. Ştiinţifică.. ci doar mijloace tehnice de valorificare a probelor materiale. 1998. vol. All Beck. Pop T. care se depune la dosarul cauzei. În ce acte normative sunt reglementate mijloacele de probă? Ce fapte nu pot face obiectul probei? Cui îi revine sarcina probei în procesul civil? Prezentaţi cazuri de răsturnare (intervertire) a sarcinii probei. 455/2001 privind semnătura electronică.. 13. Persoanele. Persoana fizică.. p. 8. Boroi G. Tratat de drept civil. Codul de procedură civilă.. spre deosebire de cel penal. Popa Gh. 1998. 2. putând fi discutată în contradictoriu de părţi în faţa instanţei de judecată.. Ed. Probele în procesul civil. 3. când obiectul procesului este situat într-o altă localitate. cit. Persoanele. Ed. Persoana juridică. Bucureşti. Beleiu Gh. Ed. Bucureşti.M. Probele materiale sunt mai puţin utilizate în procesul civil. Teoria generală. ar putea prezenta interes probatoriu. Bucureşti. Subiectele dreptului civil. 1993. fixând un termen pentru efectuarea ei. 4. Academiei. Drept civil. Ed..mijloc de probă se încuviinţează de instanţă. Unii autori consideră că cercetarea la faţa locului şi expertiza nu sunt veritabile mijloace de probă. Ed. Bucureşti. 2002. op. 8. Manual de drept civil. All Beck. Iaşi. 1998. 5. 9. Ed. 2005. Universul Juridic. motiv pentru care nu sunt reglementate expres de Codul de procedură civilă21. 10. 18 . Rezultatul se consemnează întrun proces-verbal. Introducere în dreptul civil. 1999.. Partea generală. calităţile lor speciale...Cosmovici P. 6. Teoria generală. 21 Definiţi proba. Bucureşti.

în anumite situaţii. 42. Ce persoane sunt scutite de a depune mărturie? 25. Ce forţă probantă are înscrisul autentic? 12. Daţi exemple de înscrisuri nepreconstituite. 22. Cum se poate efectua expertiza? 43. Definiţi prezumţiile. Recunoaşterea faptelor pretinse de partea adversă în procesul civil este suficientă pentru tranşarea litigiului. Prezentaţi caracterele juridice ale mărturisirii. 46. 10. 31. Definiţi mărturia. 23. Daţi exemple de litigii în care expertiza este obligatorie. Ce forţă doveditoare are expertiza? 45. În ce situaţii se recurge la acest mijloc de probă? Daţi exemple de litigii în care se utilizează cercetarea la faţa locului. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul autentic mai poate fi valorificat de către părţi în alt fel? 13. Ce avantaje prezintă înscrisul autentic? 11. 20. Există sau nu o deosebire între mărturie şi mărturisire? 30. Definiţi cercetarea la faţa locului. nefiind necesară administrarea altor probe. 40. Ce deosebire există între o mărturisire calificată şi o mărturisire complexă? Acestea pot fi fragmentate de judecător? 33. Care sunt excepţiile de la aceste restricţii? 27. Cum se concretizează cercetarea la faţa locului? 19 . 29. 36. Ce înseamnă o mărturisire extrajudiciară? 32. Ce persoane nu au voie să depună mărturie? 24. Ce forţă probantă are mărturia? 28. Ce alte condiţii trebuie să îndeplinească. înscrisul sub semnătură privată? 17. sau aceasta este o probă lăsată la aprecierea judecătorului? 34. Ce restricţii cunoasteţi în materia utilizării probei cu martori pentru dovedirea actelor juridice? 26. 41. Definiţi expertiza. Ce forţă probantă are înscrisul sub semnătură privată? 15. 47. Definiţi răbojul. Daţi un exemplu. Definiţi înscrisul autentic. Ce diferenţă există între prezumţiile legale absolute şi cele relative din punct de vedere al forţei probante? Daţi exemple de prezumţii din ambele categorii. Cine realizează cercetarea la faţa locului? 48. 37. Cum poate deveni data înscrisului sub semnătură privată dată certă? 18. Daţi exemple de expertize realizate în diferite domenii de activitate. mai poate fi valorificat în alt fel de către părţi? 19. Ce condiţie obligatorie trebuie să îndeplinească înscrisul sub semnătură privată? 16. Ce forţă probantă au prezumţiile simple? 39. Definiţi prezumţiile simple. 35.9. Dacă un înscris nu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul sub semnătură privată. Definiţi mărturisirea. instanţa poate să le combine concluziile? 44. 14. Există vreo restricţie în utilizarea prezumţiilor simple? 38. Dacă s-au realizat două expertize cu soluţii diferite. Ce înseamnă un început de dovadă scrisă? 21. Definiţi înscrisul sub semnătură privată.

20 .

prevăzute de lege. de care depind doar efectele actului juridic şi nu valabilitatea acestuia.CAPITOLUL II MODALITĂŢILE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE MODALITĂŢI În afară de elementele esenţiale (condiţiile de valabilitate) ale actului juridic civil. SECŢIUNEA III TERMENUL Noţiune: Termenul este acel eveniment viitor şi sigur de îndeplinirea căruia depinde naşterea. numite modalităţi. recunoaşterea filiaţiei. În acest caz. pot exista sau pot lipsi. împrejurări accidentale. în principiu. condiţia ori sarcina. astfel de elemente neesenţiale. nu pot fi afectate de modalităţi. Anumite acte juridice. Aşadar. modificarea sau stingerea exerciţiului drepturilor subiective şi a executării obligaţiilor 21 . de exemplu. De exemplu. în general. modalităţi legale. În funcţie de izvorul lor: a. Sunt afectate de astfel de modalităţi. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA MODALITĂŢILOR I. modalităţile nu sunt împrejurări accidentale. ci ţin de esenţa actului. Modalităţile actului juridic civil sunt acele împrejurări viitoare de a căror producere depinde existenţa sau exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor rezultate dintr-un act juridic. unele acte juridice pot fi afectate de anumite împrejurări viitoare. contractul de asigurare. actul juridic fiind valabil şi în ipoteza în care aceste modalităţi nu sunt prezente. adopţia sau căsătoria nu pot fi încheiate pentru un anumit termen sau cu o anumită condiţie. contractul de închiriere. contractul de depozit. la încheierea unui act juridic. Actele juridice civile pot fi afectate de următoarele modalităţi: termenul. modalităţile sunt. legate de starea civilă a persoanei fizice. stabilite de lege sau prin voinţa părţilor. iar în lipsa lor actul juridic nu produce efecte. În raport cu elementele esenţiale ale actului juridic civil. stabilite prin voinţa părţilor. b. modalităţi convenţionale.

1022-1025 C. Poate să fie stabilit printr-o dată calendaristică (ex. dacă termenul nu a fost stabilit de către părţi). 1 C. b. 184. Partea generală. II.: termenul de 6 luni pentru acceptarea moştenirii. . la a cărui împlinire încep exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex. p. drepturile şi obligaţiile părţilor iau naştere chiar din momentul încheierii actului juridic. se vor produce următoarele efecte: 22 Gh. Ed. 700 alin. adică a efectelor actului juridic civil22. Este reglementat în art. 23 I.creditorul poate lua măsuri de conservare a creanţei sale. civ. p. riscul contractului anterior îndeplinirii termenului suspensiv este suportat de dobânditor. stabilit de lege (ex.: 1 decembrie 2006) sau printr-un interval de timp faţă de momentul încheierii actului (ex. termen suspensiv.dacă debitorul execută benevol obligaţia sa înainte de împlinirea termenului suspensiv. Introducere în dreptul civil. Bucureşti. obligaţia debitorului devenind exigibilă. 182. În ce priveşte efectele termenului suspensiv. .: testamentul îşi va produce efectele la decesul testatorului – eveniment sigur. a cărui dată de împlinire nu este cunoscută în momentul încheierii actului juridic.. În funcţie de efectele sale23: a. . 22 . Majoritatea termenelor sunt convenţionale. Ed.: peste doi ani). cit.creditorul nu poate exercita acţiunea oblică sau acţiunea revocatorie înainte de împlinirea termenului suspensiv. În funcţie de gradul de cunoaştere a momentului împlinirii sale: a. Drept civil. acordat debitorului de către instanţa de judecată pentru executarea obligaţiei sale.creditorul nu va putea cere executarea obligaţiei înainte de împlinirea termenului şi nu va putea opune debitorului compensaţia. termen judiciar. III. deoarece acesta a devenit proprietar din momentul încheierii actului juridic. 1101 C. Posterior scadenţei termenului suspensiv. Clasificare: I. (ex. pp. stabilit prin voinţa părţilor.civile. . Drept civil român. neavând putere retroactivă.: instanţa poate acorda cumpărătorului unui imobil un termen de graţie pentru plata preţului sau poate stabili un termen împrumutatului pentru restituirea împrumutului. 2003. Apetrei. Anterior scadenţei termenului suspensiv se vor produce următoarele efecte: . care începe să curgă de la data deschiderii succesiunii). termen precis. . I. termen convenţional. însă exercitarea drepturilor şi executarea obligaţiilor este amânată până la împlinirea termenului. termen neprecis. Beleiu. deşi se cunoaşte că acel eveniment se va împlini (ex. a cărui dată exactă de împlinire este cunoscută în momentul încheierii actului juridic. împrumutătorul nu va putea cere restituirea bunului împrumutat până în momentul împlinirii termenului stabilit). c. dar nu mai poate solicita restituirea prestaţiei. civ. prevăzut de art. el face o plată valabilă. b. potrivit art.termenul de prescripţie extinctivă nu va începe să curgă până la împlinirea termenului suspensiv. termen legal. Venus. civ. Universul juridic. op. 187-189.: în contractul de împrumut. Apetrei. Subiectele dreptului civil.în cazul actelor translative de drepturi reale referitoare la bunuri individual determinate. 2005. şi produce efecte numai pentru viitor. dar a cărui dată este neprecisă). În funcţie de izvorul său: a.

dacă locatarul rămâne în locuinţă şi este lăsat în posesia ei.. depozitul trebuie să se restituie deponentului îndată ce s-a reclamat. în consecinţă. ca în materia contractului de asigurare. În ce priveşte efectele condiţiei suspensive. iar pentru perioada posterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul eveniente conditione. chiar când s-ar fi stipulat prin contractul de depozit un anume termen pentru restituirea lui. civ. în momentul împlinirii termenului. În funcţie de beneficiarul său: a.creditorul are dreptul să ceară debitorului executarea obligaţiei. chiriaşul trebuie să elibereze locuinţa). 2002. după expirarea termenului stipulat prin contractul de locaţiune.debitorul trebuie să-şi execute obligaţia. Beleiu. 188-189. Ed. acestea constau în stingerea drepturilor şi a obligaţiilor părţilor. 25 Pentru perioada anterioară îndeplinirii condiţiei se foloseşte latinescul pendente conditione. Pentru a fi valabilă. la a cărui împlinire se stinge exercitarea dreptului civil subiectiv şi executarea obligaţiei civile corelative (ex.: în contractul de închiriere. ca şi cum acestea ar fi pure şi simple. iar dacă acesta nu o execută de bună-voie. Bucureşti. Apetrei. civ. condiţie suspensivă. .. Anterior scadenţei termenului extinctiv. care constituie excepţia de la regulă.debitorul poate opune creditorului compensaţia. 196-197. Persoanele. termen în favoarea creditorului. 193-194. Drept civil. Dacă nu se îndeplineşte condiţia suspensivă. termen extinctiv. Condiţia produce efecte retroactiv din momentul încheierii actului juridic. Art. Boroi. Conform art. op. care reprezintă regula. Partea generală. În funcţie de efectele sale24: a. 1024 C. Dacă se îndeplineşte condiţia suspensivă.. pp. 1616 C. G. pp. licită şi morală.. condiţia trebuie să fie posibilă. . dacă în convenţie nu s-a prevăzut altfel. actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv. cit. op. c. SECŢIUNEA IV CONDIŢIA Noţiune: Condiţia este acel eveniment viitor şi nesigur de îndeplinirea căruia depinde însăşi existenţa (naşterea sau stingerea) actului juridic civil. Este reglementată în art. anterior îndeplinirii condiţiei25. 10041021 C.prescripţia extinctivă va începe să curgă din momentul împlinirii termenului suspensiv. civ. dacă mă voi muta în străinătate). termen stabilit în favoarea ambelor părţi. 23 . Clasificare: I. termen în favoarea debitorului. 1437 C. b. Gh. raportul juridic dintre părţi nu se va naşte şi. are dreptul de a proceda la executarea silită. aceasta va produce următoarele efecte: 24 I. Astfel. de a cărei îndeplinire depinde naşterea actului juridic şi implicit a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex. . atunci se consideră locaţiunea ca reînnoită. All Beck. părţile îşi exercită drepturile şi îşi execută obligaţiile. IV. cit. pp. nu se vor naşte nici drepturile şi obligaţiile părţilor. În ceea ce priveşte efectele termenul extinctiv. b. Reînnoirea tacită a contractului de locaţiune poartă denumirea de tacita reconducţie.: îţi vând apartamentul meu. drepturile şi obligaţiile părţilor încetează. termenul este presupus totdeauna că s-a stipulat în favoarea debitorului.. prevede o excepţie de la aplicarea termenului extinctiv în materia contractului de locaţiune. Astfel. conform art. Din momentul împlinirii termenului extinctiv. civ.

drepturile constituite de către debitor în favoarea unor terţe persoane se consolidează. iar dobânditorul bunului va avea dreptul la fructe doar din momentul îndeplinirii condiţiei. . . Posterior îndeplinirii condiţiei suspensive. dacă voi reveni în ţară. suportă riscul pieirii bunului. acestea sunt obligate la restituirea lor în mod reciproc. .prescripţia extinctivă va curge doar din momentul îndeplinirii condiţiei. ca şi cum nu ar fi fost afectat de condiţie. contractul de vânzare-cumpărare se va consolida cu caracter retroactiv.plata executată anticipat de debitor rămâne valabilă. condiţie rezolutorie.fructele culese de cel care a înstrăinat bunul sub condiţie suspensivă rămân ale sale. ca şi când nu s-ar fi încheiat..creditorul poate face acte de conservare a dreptului său.creditorul poate cere şi obţine garanţii pentru creanţa sa. cât şi prin acte pentru cauză de moarte. urmând a fi primit de subdobânditor tot sub condiţie rezolutorie. . părţile se vor afla în situaţia anterioară încheierii actului. însă. în consecinţă. În cazul în care condiţia suspensivă nu se îndeplineşte. conform art 1018 alin. atât prin acte între vii. . dacă plăteşte. vânzarea se va desfiinţa). b. ca şi când acesta nu s-ar fi încheiat: . 26 Se aplică regula res perit domino. .dobânditorul unui bun individual determinat sub condiţie rezolutorie devine proprietar şi.debitorul nu datorează nimic. poate cere restituirea prestaţiei. . anterior îndeplinirii condiţiei.creditorul poate cere debitorului executarea obligaţiei asumate. actul juridic se consolidează cu caracter retroactiv. De la regula retroactivităţii efectelor condiţiei suspensive îndeplinite există următoarele excepţii: .dreptul dobândit. neafectat de condiţie: . de a cărei îndeplinire depinde desfiinţarea actului juridic şi implicit stingerea retroactivă a drepturilor şi obligaţiilor părţilor (ex.garanţiile constituite de creditori se vor desfiinţa. vânzătorul)26.în actele translative de drepturi reale. iar drepturile constituite de creditor în favoarea terţilor se desfiinţează. neafectat de condiţie: . . Dacă se îndeplineşte condiţia rezolutorie.dacă părţile au efectuat prestaţii. .prescripţia extinctivă nu va curge. riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat va rămâne în sarcina debitorului.: îţi vând apartamentul meu. afectat de o condiţie rezolutorie. . Dacă nu se îndeplineşte condiţia rezolutorie. . În ceea ce priveşte efectele condiţiei rezolutorii. . însă.riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de cel care l-a înstrăinat. 1 C. adică a proprietarului bunului (de exemplu. contractul de vânzare-cumpărare se va desfiinţa cu caracter retroactiv. 24 . .creditorul poate înstrăina dreptul său afectat de condiţie suspensivă.actele de administrare făcute de cel care a înstrăinat bunul înainte de îndeplinirea condiţiei rămân valabile. actul juridic produce efecte ca şi cum ar fi un act pur şi simplu.transmisiunile de drepturi reale făcute de titularul dreptului sub condiţie suspensivă se consolidează. ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu. poate fi transmis prin acte între vii sau prin acte pentru cauză de moarte. . civ. ca urmare a faptului că dreptul său sub condiţie suspensivă s-a desfiinţat.nu poate opera compensaţia.creditorul nu poate cere debitorului executarea obligaţiei. iar debitorul trebuie să o execute. .

rămânând în proprietatea sa. constând într-un eveniment care urmează a se îndeplini (ex. Pornind de la prevederile art. îţi voi vinde umbrela). a cărei îndeplinire depinde atât de voinţa uneia din părţi. a cărei îndeplinire depinde de hazard.: dacă nu va mai ploua în această primăvară.Posterior împlinirii condiţiei rezolutorii. pe când condiţia. b.în cazul actelor juridice cu executare succesivă.: îţi vând autoturismul. 1008 C. condiţie mixtă. II. a cărei îndeplinire depinde exclusiv de voinţa uneia din părţi (ex. constând într-un eveniment care urmează a nu se produce (ex. dacă vreau).: îţi voi plăti preţul.: îţi vând garajul meu. condiţie pozitivă.riscul produs va fi suportat de dobânditor. dacă vei promova examenul de conducere). cât şi de un fapt exterior sau de voinţa unei persoane nedeterminate (ex.părţile sunt obligate să îşi restituie în mod reciproc prestaţiile efectuate. . III. Între termen şi condiţie există următoarele deosebiri: . în principiu.termenul este o împrejurare sigură ca îndeplinire. .: dacă nu voi promova examenul de conducere.condiţie potestativă pură. îţi voi vinde autoturismul meu). licită şi ilicită. condiţie cazuală. a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţile actului juridic.termenul produce efecte numai pentru viitor (ex nunc). considerându-se că drepturile şi obligaţiile părţilor nu au existat niciodată: . dacă mă voi muta într-un alt cartier). dacă soţul meu îmi va cumpăra altul). b. morală şi imorală. a cărei îndeplinire depinde de voinţa uneia din părţi şi de voinţa unei alte persoane determinate (ex.: îţi vând autoturismul meu. produce efecte retroactiv (ex tunc). condiţie negativă. în timp ce condiţia este o împrejurare nesigură cât priveşte îndeplinirea sa. astfel încât va fi obligat să plătească preţul bunului. actul juridic se consolidează ca şi cum ar fi fost un act juridic pur şi simplu.fructele culese de dobânditorul sub condiţie rezolutorie nu vor trebui restituite.. 1010 C. . . civ. condiţie potestativă.condiţie potestativă simplă.: îţi vând inelul. neafectat de condiţie. şi nu de voinţa părţilor (ex. Conform dispoziţiilor art. În cazul în care condiţia rezolutorie nu se îndeplineşte. 27 28 Se aplică principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis. . actul juridic se desfiinţează cu caracter retroactiv. Ea poate fi: . în calitatea sa de proprietar sub condiţie rezolutorie. 25 . .actele de administrare făcute de dobânditorul sub condiţie rezolutorie de bună-credinţă rămân valabile. dacă vreau)28.termenul afectează numai efectele actului juridic. . în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului juridic. În funcţie de modul de formulare a ei: a. c.drepturile constituite sau transmise de dobânditor unor terţe persoane vor fi desfiinţate cu caracter retroactiv27. civ. Condiţia potestativă pură suspensivă a cărei îndeplinire depinde de voinţa debitorului este nulă (ex. În funcţie de natura împrejurărilor de care depinde îndeplinirea sau neîndeplinirea ei: a. în literatura de specialitate condiţia a mai fost clasificată în condiţie posibilă şi imposibilă. De la regula desfiinţării retroactive a actului juridic afectat de o condiţie rezolutorie îndeplinită există următoarele excepţii: . condiţia rezolutorie îndeplinită va produce efecte numai pentru viitor.

În Codul civil nu există o reglementare cu caracter general a sarcinii. În funcţie de persoana beneficiarului: a. b. fiind creditorul direct al gratificatului. instanţa de judecată doar constatând efectele produse de realizarea sau nerealizarea condiţiei. p. civ. Sarcina poate schimba natura actului juridic în cazul în care constă într-o obligaţie egală sau mai mare cu valoarea donaţiei.: testatorul dispune de averea sa în favoarea gratificatului. se poate opta între a cere fie rezoluţiunea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii. ca şi cum acesta ar fi fost un act juridic pur şi simplu. cu sarcina acestuia din urmă de a plăti o rentă viageră unui terţ). Beneficiarul nu stabileşte nici un raport juridic cu dispunătorul. sarcină imposibilă. 26 . sarcină în favoarea unei terţe persoane (ex. cit. care nu poate fi îndeplinită.. Neexecutarea sarcinii nu atrage după sine nevalabilitatea actului. dar există o serie de prevederi speciale legate de sarcină în materia donaţiilor (art. în principiu. b. civ. sarcină în favoarea dispunătorului (ex.) şi a testamentelor (art. II. 29 I. ci cu titlu oneros29. Între sarcină şi condiţie există următoarele deosebiri: . condiţia poate afecta atât actele juridice cu titlu oneros. care este neconformă cu legea. beneficiarul va putea cere doar executarea sarcinii. care contravine normelor de convieţuire socială. 828-830 C. sarcină în favoarea gratificatului (ex.). . Clasificare: I. sarcină ilicită.: sarcina pe care donatorul o impune gratificatului de a-i plăti o datorie faţă de un terţ). În cazul neîndeplinirii ei.revocarea actului juridic pentru neexecutarea sarcinii trebuie solicitată instanţei de judecată. în consecinţă. c. Sarcina poate interveni numai în cazul actelor juridice cu titlu gratuit.SECŢIUNEA V SARCINA Noţiune: Sarcina este o obligaţie de a da. 930 C. op. mai exact în cazul liberalităţilor (donaţii sau legate). sarcină imorală. sancţiunea revocării acestuia. nu şi printr-un testament. dar nu şi revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii. 197.sarcina afectează doar efectele actului juridic. a face sau a nu face impusă de către dispunător gratificatului. cât şi actele juridice cu titlu gratuit.: dispunătorul impune gratificatului ca suma de bani donată să fie folosită pentru cumpărarea unui apartament). îndeplinirea acesteia de către gratificat consolidează actul juridic. c. . Aceasta poate fi stabilită doar printr-un contract de donaţie. În ceea ce priveşte efectele sarcinii. în timp ce condiţia afectează chiar existenţa actului. în timp ce condiţia operează de drept. astfel încât actul juridic nu va mai fi cu titlu gratuit. în cadrul unei donaţii sau al unui testament. Apetrei.în timp ce sarcina poate fi instituită numai pentru liberalităţi. În funcţie de valabilitatea sarcinii: a. ci. fie executarea silită a sarcinii.

Elementele dreptului civil. All Beck. Explicaţi noţiunea de tacită reconducţie.. vol. 8. Care sunt excepţiile de la retroactivitatea condiţiei suspensive? 16. Daţi un exemplu de sarcină în favoarea gratificatului. Lumina Lex. Care este diferenţa dintre condiţia potestativă pură şi cea potestativă simplă? 17. Ed. Teoria generală. Beleiu Gh.. Teoria generală.. 10. Ankarom. Ed. Drept civil român. 7. 3. Cluj-Napoca... Explicaţi noţiunea de termen judiciar... 1999. Ed. All Beck. 2002. Iaşi. Partea generală. Ed. Manual de drept civil. 1993. Ed.. Bucureşti. 2. 1998. Bucureşti. Ed. Ed. Termenul produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor. Ungureanu O. cât şi retroactiv? 12. 2000. Clasificaţi sarcina în funcţie de beneficiarul acesteia. Popa Gh. Care sunt efectele termenului suspensiv anterior scadenţei sale şi posterior acesteia? 9. Şansa.Bibliografie: 1. Întrebări de evaluare: 1. Drept civil. Drept civil. Cosmovici P. 10. Ed. cât şi retroactiv? 4. 6. Bucureşti. Subiectele dreptului civil. Persoana juridică. 6.. Ionaşcu T. 9. Rauschi Şt. 1967.. 18. Partea generală. Apetrei I. 11. Drept civil român. Definiţi condiţia. Pop T. Codul civil. Persoanele. În ce constă diferenţa dintre condiţia suspensivă şi cea rezolutorie? 14.. Andrei Petru P. Ed. Sarcina poate apărea în orice act juridic sau numai în cazul liberalităţilor? 20. 4.. 21. 19. All Beck. Ed. Junimea. Tratat de drept civil. Care sunt efectele condiţiei suspensive anterior îndeplinirii sale şi posterior acesteia? 15.M. Bucureşti. 1998. 3. I. Apetrei I. Condiţia produce efecte numai pentru viitor sau atât pentru viitor. Academiei. 13. Introducere în dreptul civil. Introducere în dreptul civil. Drept civil. Termenul afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 5. Venus. 7. Bucureşti. Introducere în dreptul civil. Persoana fizică. Ed. Boroi G. Daţi un exemplu de condiţie cazuală şi un exemplu de condiţie mixtă. Definiţi modalităţile actului juridic civil.. Poenaru E. Bucureşti. Argonaut. Drept civil. Partea generală. 2. 1993. 2003. În ce constă diferenţa dintre termenul suspensiv şi cel extinctiv? 8. Definiţi termenul neprecis şi daţi un exemplu de astfel de termen. Teoria generală. Definiţi termenul. Bucureşti. Persoanele. Iaşi. 2002.. Dogaru I. 12. 5. All Beck. 2005. Ed. 1998. Lupan E. Condiţia afectează existenţa actului juridic sau doar efectele acestuia? 13. Drept civil.. Partea generală. Iaşi. Rauschi Şt. 11. Universul Juridic. 27 . Definiţi sarcina. Persoana fizică. Partea generală.

28 .

Interpretarea actului juridic civil este supusă regulilor prevăzute de art. 135/1995 privind contractul de asigurare. . vor fi incidente normele generale aplicabile obligaţiilor civile. Beleiu. alcătuind conţinutul raportului juridic civil stabilit între părţi30. 219.. modificate sau stinse prin actul juridic civil 32. p.. Operaţiunea de determinare a efectelor actului juridic civil se realizează prin dovedirea şi interpretarea actului juridic civil. Astfel.actul juridic va fi interpretat în funcţie de voinţa reală a părţilor şi nu după sensul literal al termenilor. op. chiar dacă nu sunt prevăzute în mod expres în cadrul actului juridic. dar şi cele pe care echitatea. ultima fiind necesară pentru a califica actul juridic sau pentru a determina înţelesul clauzelor actului juridic. Sunt reglementate de art. Legea nr. .când există îndoială. ea se va interpreta în sensul în care poate avea un efect şi nu în sensul în care nu ar produce nici unul. iar dacă actul juridic este nenumit (atipic). 970 alin. create. civ. 2 C. p. p. . 16/1994 privind contractul de arendare. civ. Boroi. convenţia se interpretează în favoarea celui care se obligă. pe lângă operaţiunea de calificare este necesară şi stabilirea înţelesului unor clauze ale acestuia.atunci când o clauză poate primi două înţelesuri. va fi guvernat de regulile expres prevăzute de lege pentru actul juridic respectiv.efectele actului juridic sunt cele avute în vedere la încheierea sa. op. Determinarea efectelor actului juridic civil presupune stabilirea drepturilor civile subiective şi a obligaţiilor civile corelative. şi în alte acte normative cu prevederi speciale referitoare la efectele altor contracte civile31. Legea nr. . se modifică sau se sting prin încheierea actului juridic civil. . op. şi de art.clauzele unui act juridic se interpretează unele prin altele.dispoziţiile îndoielnice se interpretează potrivit obiceiului locului unde s-a încheiat actul juridic. Atunci când efectele unui act juridic nu sunt suficient de clare. 30 31 I Apetrei.termenii susceptibili de două înţelesuri se interpretează în înţelesul ce se potriveşte mai mult cu natura contractului. în funcţie de care se determină regimul juridic aplicabil actului respectiv. De exemplu. dându-se fiecăreia dintre ele înţelesul care rezultă din actul întreg. cit.. Gh. cit. 977985 C.: .clauzele obişnuite ale unui act juridic se subînţeleg. civ.CAPITOLUL III EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE EFECTE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL Efectele actului juridic civil constau în drepturile subiective şi obligaţiile civile corelative care se nasc. dacă actul juridic este numit (tipic). 192. Calificarea actului juridic presupune încadrarea lui într-o anumită categorie. cit. obiceiul sau legea le conferă obligaţiei. 969-985 C. .202. . 29 . 32 G.

969 alin. cu titlu universal sau cu titlu particular (noţiuni deja studiate) şi creditorii chirografari. ipotecă. 3. opozabilitate şi inopozabilitate. fiind străine faţă de actul juridic încheiat. cum şi în ce condiţii se produc aceste efecte şi sunt următoarele: 1. terţi. cât şi una din părţile unui act juridic bilateral sau multilateral. achiziţionează un apartament de la alţi doi soţi.. şi de cele ale art. De asemenea. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil reprezintă regula potrivit căreia actul juridic produce efecte numai faţă de autorul (autorii) lui33. Principiile care guvernează efectele actului juridic civil ne arată faţă de cine.. op.. civ.. art. nici personal şi nici prin reprezentare. principiul irevocabilităţii actului juridic civil. nu se poate susţine că efectele au fost restrânse la cele din exemplul folosit. Este firesc ca actul juridic să producă efecte numai faţă de părţile care şi-au exprimat voinţa de a-l încheia. 30 . oricât de generali ar fi termenii în care s-a încheiat.: doi soţi. SECŢIUNEA II PRINCIPIUL RELATIVITĂŢII EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL Acest principiu răspunde la întrebarea faţă de cine se produc efectele actului juridic civil şi este consacrat de dispoziţiile art. 2. fiind străine de actul încheiat34. Apetrei. datorită legăturii juridice cu părţile actului juridic. Stabilirea unui raport juridic creează pentru creditor posibilitatea de a-şi exercita drepturile şi generează pentru debitor obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească. aliis neque nocere.vânzătorul). 974 C. ci au un drept de gaj general asupra bunurilor debitorului lor. O parte nu presupune întotdeauna o singură persoană. care nu beneficiază de o garanţie reală (gaj. ci în componenţa ei pot intra mai multe persoane fizice sau juridice care au acelaşi interes (ex. Prin parte se desemnează atât autorul unui act juridic unilateral. altminteri ar însemna ca persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic să dobândească calitatea de debitor sau de creditor. Persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic nu pot exercita drepturi şi nici nu pot executa obligaţii. civ. 973 C. principiul în discuţie este fundamentat şi pe ideea de libertate individuală a persoanei. principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. . avânzi-cauză.atunci când se dă un exemplu pentru explicarea efectelor unui act juridic. reprezentând cealaltă parte .convenţia nu cuprinde decât lucrurile asupra cărora părţile şi-au propus a contracta. civ. privilegiu) pentru realizarea dreptului lor de creanţă. Ei pot interveni în actele încheiate de debitor în frauda lor. Sunt avânzi-cauză succesorii universali. Creditorii chirografari reprezintă categoria creditorilor obişnuiţi. consacră acţiunea 33 Principiul este exprimat şi în adagiul în limba latină res inter alios acta. Terţii sunt persoanele care nu au participat la încheierea unui act juridic. fie îşi măreşte pasivul. 222. Părţile sunt autorii unui act juridic încheiat personal sau prin reprezentare. Avânzii-cauză sunt persoanele care. care ar fi înfrântă dacă s-ar admite soluţia contrară. potrivit cărora convenţiile n-au efect decât între părţile contractante. principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. 1 C. Pentru a înţelege acest principiu este necesară clarificarea noţiunilor de părţi. 34 I. cit. conform cărora convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. având la bază manifestarea de voinţă a părţilor. Astfel. neque prodesse potest (un act încheiat între anumite persoane nu avantajează şi nici nu dezavantajează pe altcineva). fără voia lor. deşi nu au participat la încheierea actului juridic. reprezentând o parte – cumpărătorul. Principiul se întemeiază pe caracterul voliţional al actului juridic. suportă unele efecte ale acestuia. p. prin care acesta fie îşi micşorează activul.

Simulaţia poate îmbrăca trei forme: . 975 C.operaţiunea juridică în virtutea căreia printr-un act juridic public. consacră acţiunea pauliană (revocatorie). săvârşite în frauda drepturilor lor.). avânzii-cauză. stabilită prin actul juridic secret. numit şi contraînscris (ex. 828 C. nereglementată de Codul civil. prin manifestarea de voinţă a părţilor.actul deghizat.: pentru a sustrage un imobil de la urmărirea silită a creditorilor săi. b. civ. în numele lor personal. promisiunea faptei altuia (convenţia de porte-fort) . 2. simulaţia .. Prin opozabilitatea unui act juridic se înţelege dreptul părţilor de a invoca existenţa şi efectele actului juridic încheiat faţă de terţi şi obligaţia terţilor de a respecta actul juridic şi efectele sale. precum renta viageră (art. 3. reprezentarea . De asemenea. creditorii chirografari pot exercita acţiunea în declararea simulaţiei. în numele debitorului lor. 4. actul secret care modifică un act public nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii lor universali. 31 . debitorul vinde fictiv bunul imobil. civ.) şi donaţia cu sarcini (art. actul juridic produce efecte şi faţă de o persoană străină de actul juridic respectiv. dar care corespunde adevărului.oblică (subrogatorie) prin care. aparent. să adere sau să ratifice actul juridic încheiat pe seama sa. Stipulaţia pentru altul este acel act juridic bilateral prin care o parte (stipulantul) convine cu cealaltă parte (promitentul) ca aceasta să execute o prestaţie în favoarea unei terţe persoane (terţul beneficiar). . conservându-i astfel patrimoniul.: se încheie un contract de vânzarecumpărare aparent. excepţii aparente: 1. Există excepţii de la principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. nu în contra altor persoane. civ. prin care. Este necesar ca actul juridic aparent şi actul juridic secret să fie încheiate concomitent sau actul juridic secret să fie încheiat anterior actului juridic aparent. Art. Excepţia reală de la principiul relativităţii efectelor actului juridic este stipulaţia pentru altul (contractul în folosul unei terţe persoane). civ.convenţia prin care promitentul se obligă faţă de creditorul promisiunii să depună toate diligenţele pentru a determina o terţă persoană să încheie. în realitate convenind cu cumpărătorul printr-un act juridic secret că proprietatea imobilului nu se transmite cumpărătorului). creditorii chirografari pot ataca actele viclene ale debitorului.acel procedeu tehnico-juridic prin care o persoană numită reprezentant încheie un act juridic în numele şi pe seama altei persoane numită reprezentat. ipoteză în care se încheie un act juridic aparent care ascunde natura juridică adevărată a actului juridic secret. care nu a participat nici personal şi nici prin reprezentant la încheierea acestuia. caz în care actul juridic aparent este încheiat doar formal. 1175 C.actul fictiv. existenţa sa fiind contrazisă de actul juridic secret. excepţii reale. ci numai aplicaţii ale acesteia. Prin inopozabilitatea unui act juridic se înţelege lipsa dreptului părţilor de a impune actul juridic încheiat şi efectele sale terţelor persoane. 1642 C. Conform art. se creează o situaţie juridică diferită de cea reală. dar simulat. astfel încât actul juridic încheiat îşi produce efectele direct în persoana reprezentatului.: asigurările facultative în favoarea unei terţe persoane). când actul juridic produce efecte şi faţă de persoane care nu au participat la încheierea actului juridic. Acestea pot fi împărţite în două categorii: a. creditorii chirografari pot exercita drepturi sau acţiuni pe care debitorul pasiv nu le exercită. prin care se ascunde un contract de donaţie). care nu a participat la încheierea actului juridic nici direct şi nici prin reprezentant (ex. dar real (ex. care constau în aceea că.

SECŢIUNEA III PRINCIPIUL FORŢEI OBLIGATORII A ACTULUI JURIDIC CIVIL Exprimat prin formula “contractul este legea părţilor” 36. .: printr-un act juridic aparent. situaţii de restrângere a forţei obligatorii. însă.încetarea actului juridic încheiat intuitu personae în cazul decesului persoanei ale cărei calităţi au fost avute în vedere la încheierea actului juridic (ex. revizuirea judiciară a efectelor actului juridic. în schimb se află în raporturi contractuale cu o altă persoană. de asemenea. care are astfel de raporturi juridice cu pârâtul. caz în care actul juridic public se încheie între anumite persoane. acţiunile directe .. în care efectele actului juridic încetează înainte de termen din cauza dispariţiei unui element al actului juridic respectiv: . sunt. cu care nu se află în raporturi juridice contractuale. exercită o acţiune împotriva uneia din părţile actului juridic. Principiul forţei obligatorii reprezintă regula de drept conform căreia actul juridic încheiat cu respectarea legii se impune părţii (dacă actul juridic este unilateral) sau părţilor (dacă actul juridic este bilateral) întocmai ca şi legea. Boroi. Principiul este exprimat şi prin adagiul latinesc pacta sunt servanda. 35 36 G. lucrătorii angajaţi de antreprenor (terţi faţă de contractul de antrepriză) au dreptul de a exercita în mod direct o acţiune pentru plata drepturilor lor împotriva clientului pentru care antreprenorul execută lucrarea. Conform opiniei unor autori35. 1488 C.: încetarea contractului de mandat datorită decesului mandatarului).situaţiile în care o persoană.cazul în care efectele actului juridic cu executare succesivă se prelungesc din cauza suspendării temporare a executării acestuia.220-221. cit. 32 . gestiunea de afaceri. Părţile au dreptul să ceară instanţei de judecată revizuirea efectelor actului juridic potrivit noilor condiţii. op.interpunerea de persoane. c. 5.cazul în care efectele actului juridic se prelungesc prin lege peste termenul convenit de părţi (ex.încetarea actului juridic ca urmare a dispariţiei bunului ce face obiectul actului juridic (ex. 1 C.. prin actul juridic secret. civ.: prelungirea din 5 în 5 ani sau la alte termene a contractelor de închiriere). acest principiu este consacrat de art. în materia contractului de antrepriză. potrivit căruia convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. ca urmare a modificării împrejurărilor avute în vedere de părţi la încheierea actului juridic. civ. situaţii de extindere a forţei obligatorii privesc: . p. însă numai în măsura în care clientul ar fi dator antreprenorului. . prevăzute în mod expres de lege.. excepţii aparente de la principiul relativitătii efectelor actului juridic civil cesiunea de creanţă. o persoană donează un bun unei anumite persoane. Conform art. De la principiul forţei obligatorii există o serie de excepţii: a.: încetarea contractului de locaţiune datorită pieirii lucrului). iar prin actul juridic secret se precizează adevăratele părţi ale actului juridic (ex. 969 alin. b. prin micşorarea prestaţiei uneia din părţi sau prin majorarea prestaţiei celeilalte părţi.. străină de actul juridic încheiat. Puterea obligatorie a actului juridic civil îşi are fundamentul în necesitatea stabilităţii şi siguranţei raporturilor juridice şi în obligaţia morală a respectării cuvântului dat. actele juridice colective şi contractul colectiv de muncă. se arată că adevăratul donatar este o terţă persoană). din cauza ruperii echilibrului dintre prestaţiile părţilor. fundamentată pe teoria impreviziunii.

iar actele juridice unilaterale pot fi revocate prin voinţa contrară a autorului lor.revocarea mărturisirii. 4.. . Ed. 969 alin. din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local şi în cazul în care modificarea aduce un prejudiciu concesionarului.contractul de închiriere a locuinţei poate fi denunţat în mod unilateral de către chiriaş.. 6. cu notificarea prealabilă a concesionarului. adică acele cazuri în care actele juridice bilaterale pot fi revocate prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi. 3. Ed.. SECŢIUNEA IV PRINCIPIUL IREVOCABILITĂŢII ACTULUI JURIDIC CIVIL Acesta este consacrat în art.contractul de mandat încetează prin revocarea mandatarului sau prin renunţarea lui la mandat.d. care este un act juridic revocabil. acesta este îndreptăţit să primească o despăgubire adecvată). All Beck.. Bucureşti. Introducere în dreptul civil.contractul de societate civilă poate înceta prin manifestarea expresă de voinţă a unuia sau a mai multor asociaţi. 2003. Partea generală. Teoria generală.revocarea consimţământului părinţilor sau al părintelui pentru adopţia copilului de către o persoană sau familie. 1999. Subiectele dreptului civil. Partea generală.. 2005. iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă contrară a autorului său. Apetrei I. .: concedentul poate modifica unilateral contractul de concesiune. posibilitatea recunoscută de lege uneia din părţi de a modifica unilateral actul juridic (ex. Persoanele. până în momentul ajungerii ei la destinatar. în cazul unei erori de fapt. Drept civil.. Bucureşti. Partea generală. Drept civil. Beleiu Gh.contractul de depozit încetează la cererea deponentului. Ed.contractul de donaţie între soţi este revocabil. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil este acea regulă potrivit căreia actului juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi. Manual de drept civil. Ungureanu O. Junimea. Iaşi. civ. Drept civil. All Beck.. Ed.. Teoria generală. 5. actele juridice multilaterale pot fi revocate prin voinţa uneia sau mai multor părţi (dar nu a tuturor părţilor). 2000. . . în termen de 30 de zile de la data exprimării lui prin înscris autentic. Poenaru E. Boroi G. Bucureşti. Popa Gh.. . Ed.retractarea renunţării la succesiune. care prevede că orice convenţie se poate revoca prin consimţământ mutual sau din cauze autorizate de lege. Rauschi Şt. Persoana juridică.revocarea ofertei de a contracta. dacă nu a expirat termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii şi succesiunea nu a fost acceptată între timp de către un alt moştenitor. 2002. All Beck. Bibliografie: 1. De la regula irevocabilităţii actului juridic există şi excepţii.testamentul. În cazul actelor juridice unilaterale există următoarele excepţii: . Iaşi. 2. Persoanele. . Venus. Drept civil. În cazul actelor juridice bilaterale sau multilaterale există următoarele excepţii: . 33 . Rauschi Şt. 2 C. Drept civil român. 2002. Bucureşti. Ed. . Persoana fizică. . Universul Juridic.

11. 1993.. 9. Partea generală. 13. Ce acţiuni au la dispoziţie creditorii chirografari pentru apărarea drepturilor lor faţă de debitor? 7. Bucureşti. 12. 3. Ed. 1993. I. Bucureşti.7. 13. Argonaut. 8. Elementele dreptului civil. Ionaşcu T.. 1998. 14.M. Cosmovici P. Iaşi. Teoria generală. Prezentaţi excepţiile de la principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. 2. Ed.. Bucureşti. Şansa. 1967. Lupan E. Testamentul poate fi revocat? 16. Contractul de madat poate fi sau nu revocat în mod unilateral? 15. vol. Ce poziţie au creditorii chirografari în tabloul creditorilor? Ei culeg creanţele lor înaintea sau la sfârşitul celorlalţi creditori privilegiaţi. Ed. Partea generală. Ce înseamnă simulaţia? 9. Contractul de donaţie poate fi sau nu revocat în mod unilateral. Andrei Petru P. Academiei. 12. Definiţi convenţia de porte-fort. Pop T. Ce sunt acţiunile directe? 11. Explicaţi principiul irevocabilităţii actului juridic civil. Tratat de drept civil. Ed. 10. Ed. Terţii sunt a treia parte din actul juridic civil sau persoane străine de actul juridic? Definiţi avânzii-cauză şi prezentaţi categoriile lor. All Beck. 10. Dogaru I. Ankarom. Lumina Lex.. Drept civil român. ipotecari şi gajişti? 6... Introducere în dreptul civil. de regulă? 34 . Drept civil. Definiţi efectele actului juridic civil. Întrebări de evaluare: 1. 5. Persoana fizică. Apetrei I. 1998. 8. Cluj-Napoca. Codul civil. 4. Ed. Definiţi stipulaţia pentru altul şi daţi un exemplu în acest sens. Explicaţi principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. 1998.. Explicaţi principiul relativităţii efectelor actului juridic civil. Introducere în dreptul civil.

datorită intervenţiei unui eveniment ulterior încheierii sale şi independent de voinţa autorului actului juridic. 37 38 I. normele de drept referitoare la nulitate găsindu-se în mod disparat. fie datorită neexecutării culpabile a sarcinii. constând în încetarea pentru viitor a efectelor unui contract bilateral cu executare succesivă.revocarea.funcţia preventivă. art. prin înlăturarea doar a acelor clauze neconforme cu prevederile imperative ale legii.rezoluţiunea. art. Pe lângă sensul de sancţiune a nerespectării condiţiilor de validitate a actului juridic. . . în sensul că atenţionează părţile asupra necesităţii respectării condiţiilor de valabilitate a actelor juridice. op. ce constă în repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea normelor juridice. pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor uneia din părţi. în diferite articole din tot cuprinsul Codului civil38şi în alte acte normative39. testamentul devine caduc dacă moştenitorul predecedează testatorului. actul juridic poate fi desfiinţat în totalitate. 31/1954 şi Codul familiei. . cit. Decretul nr. Codul civil nu defineşte nulitatea şi nici nu conţine o reglementare unitară a nulităţii.funcţia sancţionatorie. Astfel. în situaţia în care acesta renunţă la moştenire sau în cazul pieirii bunului ce formează obiectul testamentului. 39 De exemplu. . precum: . fie datorită ingratitudinii gratificatului. termenul de nulitate desemnează şi instituţia juridică care cuprinde normele juridice referitoare la nulitate. 35 . 239. constând în înlăturarea efectelor unui act juridic. constând în desfiinţarea cu caracter retroactiv a unui contract bilateral cu executare imediată. 5. 1010 şi art. sau parţial. în caz contrar efectele lor urmând a fi înlăturate.funcţia reparatorie. art. ce constă în asigurarea respectării prevederilor legale care reglementează condiţiile de validitate a actelor juridice civile. 961. Apetrei. Funcţiile nulităţii: .. . Nulitatea nu trebuie confundată cu alte sancţiuni de drept civil. . Astfel. constând în lipsirea de efecte a unui act juridic valabil încheiat. pentru neexecutarea culpabilă de către cealaltă parte a obligaţiilor ce-i revin. 839. p. ce constă în înlăturarea efectelor actului juridic contrare prevederilor legale referitoare la încheierea sa valabilă.rezilierea.caducitatea.funcţia de mijloc de garanţie a principiului legalităţii. Termenul de revocare desemnează uneori şi denunţarea unilaterală a actului juridic sau desfacerea unui contract prin acordul de voinţă al părţilor.CAPITOLUL IV NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE NULITATE Noţiune: Nulitatea este acea sancţiune de drept civil aplicată efectelor actului juridic încheiat cu încălcarea condiţiilor de validitate prevăzute de lege37. 1900. prin înlăturarea tuturor efectelor sale. art. la cererea uneia din părţi. De exemplu.

în sensul că nulitatea poate fi propusă numai de persoanele care justifică un interes propriu. cit. .31/1954. . adică de părţile actului juridic. de avânzii-cauză ai părţilor.fraudarea legii. . fie pe cale de acţiune. dacă. b. Sunt cauze de nulitate absolută următoarele: . . prevăzute pentru ocrotirea unui interes general (ex. procurorii şi avocaţii nu pot dobândi drepturi aflate în litigiul care este de competenţa instanţei în a cărei rază teritorială îşi exercită profesia.reducţiunea. nulitate absolută. nu şi de persoanele absolut străine de actul juridic încheiat de părţi.nerespectarea unor incapacităţi speciale de folosinţă a persoanei fizice. potrivit art. 20 C. Nulitatea absolută este guvernată de următorul regim juridic: . acela dintre soţi care nu avea vârsta cerută pentru căsătorie a împlinit-o ori dacă soţia a dat naştere unui copil sau a rămas însărcinată. Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul".: cazul erorii-obstacol). 36 . nerespectarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice41. "nul de plin drept". "nul de drept". datorită nerespectării de către părţi a formelor de publicitate cerute de lege pentru anumite acte juridice. op.inopozabilitatea. nici în mod expres şi nici în mod tacit. care intervine în cazul încheierii unor acte juridice cu nerespectarea interdicţiilor prevăzute de lege pentru ocrotirea intereselor unor persoane sau pentru reechilibrarea prestaţiilor în cadrul unui contract cu titlu oneros şi comutativ 40. SECŢIUNEA II CLASIFICAREA NULITĂŢII I.. de procuror sau chiar din oficiu de instanţa de judecată.. . 226.nevalabilitatea obiectului sau a cauzei. Boroi. a obiectului sau a cauzei actului juridic civil. . 40 41 G. nulitate relativă. a ordinii publice şi a bunelor moravuri. De exemplu. reducţiunea liberalităţilor excesive (a donaţiilor făcute de cel care lasă moştenirea) încheiate cu încălcarea rezervei succesorale şi reducţiunea unei prestaţii pentru leziune.nerespectarea prevederilor imperative ale legii.. pentru că acestea sunt ilicite sau imorale. fam. . De la regula inadmisibilităţii confirmării unui act juridic nul absolut legea prevede unele excepţii. . căsătoria încheiată împotriva dispoziţiilor privitoare la vârsta legală nu va fi declarată nulă. care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice care ocrotesc interese particulare. Conform art. legiuitorul foloseşte termeni precum "nul".2 din Decretul nr. sub sancţiunea nulităţii absolute). p.nerespectarea formei ad validitatem. constând în lipsa de efecte a unui act juridic faţă de terţele persoane. .nulitatea absolută poate fi invocată oricând. act de înfiinţare sau statut.nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare de către părţi.32 alin. Astfel. În funcţie de natura interesului ocrotit de lege: a. .poate fi invocată de orice persoană interesată. între timp. fie pe cale de excepţie.: judecătorii. acţiunea în constatarea nulităţii absolute fiind imprescriptibilă.nerespectarea dreptului de preemţiune al statului.pentru a desemna nulitatea absolută. care intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea normelor juridice imperative.lipsa consimţământului (ex. "persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului stabilit prin lege. care ocrotesc interese generale.

. "nul relativ". invocarea nulităţii relative pe cale de excepţie este.nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită.pentru a desemna nulitatea relativă se folosesc termeni precum "anulabilitate". supusă prescripţiei extinctive. 37 . Boroi. pp. . încheierea unui act juridic de administrare lezionar de către minorul cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani. . Astfel. All Beck. fără încuviinţarea ocrotitorului legal. Ed. Persoanele.nerespectarea prevederilor legale referitoare la capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice şi a persoanei juridice (ex. 42 43 G.încheierea unui act juridic de dispoziţie în lipsa încuviinţării ocrotitorului legal sau a autorităţii tutelare. . 2002.: . persoana al cărei consimţământ a fost viciat). numai acţiunea în nulitate relativă este prescriptibilă.nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată. . ca element de validitate a consimţământului. p. de către autoritatea tutelară (se apreciază în doctrină) şi de către procuror (cu excepţia acţiunilor cu caracter personal).poate fi invocată de către persoana ocrotită prin norma de drept încălcată la încheierea actului juridic (ex. de succesorii persoanei ocrotite (cu excepţia acţiunilor cu caracter strict personal) şi de creditorii chirografari ai acesteia (prin acţiune oblică.Regimul juridic aplicabil nulităţii relative este următorul: . în timp ce nulitatea relativă poate fi invocată. Teoria generală.cauza falsă (imaginară) . cu excepţia cazului în care legea prevede un termen de prescripţie mai scurt (ex. E. op.încheierea unui act juridic pentru o persoană juridică în lipsa sau cu depăşirea puterilor acordate) şi nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la unele incapacităţi speciale de folosinţă. cu excepţia acţiunilor cu caracter personal). făcând o comparaţie între regimul juridic al nulităţii absolute şi regimul juridic al nulităţii relative. . numai de către persoana al cărei interes. violenţă sau leziune. de regulă. mandatarii nu pot achiziţiona bunurile pe care sunt însărcinaţi să le înstrăineze). În ce priveşte rezolvarea problemei dacă dreptul de a invoca nulitatea relativă pe cale de excepţie este sau nu prescriptibil.vicierea consimţământului prin eroare. de asemenea. menite să ocrotească interese particulare (ex. 22-223. a fost nerespectat la încheierea actului juridic. "anulabil". în momentul încheierii actului juridic civil.nesocotirea dreptului de preemţiune. cit.încheierea unui act juridic de către o persoană incapabilă. . dar şi de reprezentanţii săi legali. În concluzie. potrivit unei opinii42. s-au exprimat opinii diferite în doctrină.lipsa discernământului. Poenaru. . nulitatea putând fi oricând invocată pe cale de excepţie. dol. de către persoana îndreptăţită să ceară anularea actului juridic. iar potrivit unei alte opinii43. . 239. Sunt cauze de nulitate relativă următoarele: . Drept civil. neputând fi invocată decât în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani. este necesar să reţinem următoarele deosebiri: . . protejat de lege prin sancţiunea nulităţii.: acţiunea în anularea căsătoriei pentru vicii de consimţământ se prescrie într-un termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a vicleniei sau de la încetarea violenţei).nulitatea relativă este prescriptibilă.: persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă.: tutorele nu poate încheia acte juridice cu persoana aflată sub ocrotirea sa.

anularea actului juridic încheiat de autorul lor. Apetrei. având drept scop întregirea manifestării de voinţă exprimată în actul juridic principal. Drept civil.operează numai pentru viitor. în timp ce nulitatea relativă este prescriptibilă. nu este valabil decât atunci când cuprinde obiectul. Persoana fizică. 45 Petru P.141142.să se producă după încetarea cauzelor care au dat naştere motivului de anulare.civ. . lipsindu-l de efectele în vederea cărora a fost încheiat. . Andrei. actul juridic viciat fiind considerat valabil chiar din momentul încheierii sale. Cât priveşte efectele confirmării. una din părţi are mai multe calităţi. . confirmarea pe care ea o face pentru una din aceste calităţi. 1998. .confirmarea făcută doar de către una din părţile actului juridic anulabil nu împietează asupra dreptului celorlalte părţi de a invoca nulitatea relativă.în ipoteza în care. efectele sale fiind consolidate. nulitate parţială. precum şi despre intenţia de a repara viciul pe care se întemeia acea acţiune". Ankarom. nu şi cu caracter retroactiv. . 44 Potrivit art. În raport cu terţele persoane confirmarea produce următoarele efecte: . Aceasta trebuie îndeplinească următoarele condiţii44: . .confirmarea înlătură posibilitatea părţii interesate de a mai invoca nulitatea relativă a actului juridic. pe cale de excepţie..1190 C. "actul de confirmare sau ratificare a unei obligaţii. prin acte sau fapte din care să rezulte intenţia de a confirma actul juridic lovit de nulitate relativă (de pildă. în contra căreia legea admite acţiunea în nulitate.să emane de la persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă aflată în cunoştinţă de cauză.actul juridic lovit de nulitate relativă este validat. actul juridic afectat de nulitate relativă devenind valabil chiar din momentul în care acesta a fost încheiat. care lipseşte un act juridic de o parte din efectele sale. Ed.nulitatea absolută este imprescriptibilă. .terţii dobânditori cu titlu particular ai unui bun au dreptul de a cere. În funcţie de întinderea efectelor sale: a. în timp ce nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare. . între părţi confirmarea produce următoarele efecte45: . În funcţie de întinderea efectelor sale.actul de confirmare trebuie să cuprindă manifestarea de voinţă expresă de a confirma actul juridic şi să menţioneze cauza de nulitate relativă. Confirmarea se poate face în mod expres. nu o împiedică să invoce nulitatea în altă calitate pe care partea respectivă o poate avea în cadrul actului juridic. celelalte efecte menţinându-se. executarea voluntară a actului juridic anulabil). confirmarea neputând leza drepturile acestor terţi. cu titlu universal şi faţă de creditorii chirografari. pp. II. Iaşi. în cadrul unui act juridic. confirmarea produce aceleaşi efecte ca şi faţă de părţi. Partea generală. . împotriva cărora se poate promova o acţiune pauliană. care sancţionează în întregime un act juridic.confirmarea are caracterul unui act juridic accesoriu. cu efect retroactiv. printr-un înscris. Confirmarea reprezintă actul juridic unilateral prin care persoana îndreptăţită a invoca nulitatea relativă a actului juridic civil renunţă la acest drept. cauza şi natura obligaţiei şi când face menţiune de motivul acţiunii în nulitate. b.nulitatea absolută nu poate fi confirmată. .faţă de succesorii universali..confirmarea operează cu caracter retroactiv. nulitate totală. 38 . confirmarea poate fi totală sau parţială. sau în mod tacit. I. cu excepţia actelor frauduloase.

. . V. principiul repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii actului juridic.incapabilii (minorii şi interzişii judecătoreşti) vor fi ţinuţi la restituirea prestaţiilor primite în baza unui act juridic nul doar în măsura în care se dovedeşte că au profitat de ceea ce au primit. SECŢIUNEA III EFECTELE NULITĂŢII Efectele nulităţii sunt consecinţele juridice care intervin în cazul aplicării nulităţii. De la acest principiu există o serie de excepţii. în sensul că părţile sunt obligate să-şi restituie reciproc prestaţiile efectuate (restitutio in integrum). părţile fiind repuse în situaţia anterioară încheierii actului juridic. care este pronunţată de către instanţa de judecată.. având în vedere că numai instanţa de judecată poate decide aplicarea nulităţii. Nulitatea va opera atât pentru trecut. A. nulitate judiciară. nulitate de formă. dispune că toate donaţiunile se fac prin act autentic). nulitatea expresă. obiect.în cazul actelor juridice cu executare succesivă. situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă. nulitatea producând efecte numai pentru viitor: . civ. În funcţie de modul în care poate fi valorificată: a.fructele culese de dobânditorul de bună-credinţă vor fi păstrate. constând în desfiinţarea totală sau parţială a actului juridic încheiat cu nerespectarea legii. În funcţie de felul condiţiilor de valabilitate încălcate la încheierea actului juridic: a. care se aplică în cazul încălcării a unei condiţii de fond la încheierea actului juridic (capacitate. b. efectele nulităţii sunt guvernate de următoarele principii: 1. care operează de la sine.soţul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei declarată nulă sau anulabilă. 2. .copiii rezultaţi dintr-o căsătorie declarată nulă îşi păstrează calitatea de copii din căsătorie. 813 C. nulitate de drept. dacă la încheierea actului a fost nerespectată legea. respectiv cazuri în care efectele actului juridic produse până în momentul anulării lui sunt menţinute. nulitatea produce efecte numai pentru viitor. nulitate de fond.III. Între părţi. nulitatea virtuală. efectele nulităţii sunt aceleaşi. cauză). adică situaţii în care părţile nu vor mai trebui să restituie prestaţiile executate. 965 alin. 2 C. IV.: art. principiul retroactivităţii efectelor nulităţii. astfel încât prestaţiile efectuate până în momentul declarării nulităţii rămân valabile. care se aplică în cazul nerespectării la încheierea actului juridic a formei ad validitatem impusă de lege (ex. prevăzută de lege. Principiul cunoaşte şi excepţii. consimţământ. b.: art. din care reiese că sunt nule convenţiile asupra unei succesiuni nedeschise). Indiferent dacă este vorba despre o nulitate absolută sau despre o nulitate relativă. În funcţie de modul de reglementare: a. fără intervenţia instanţei de judecată. b. cât şi pentru viitor. păstrează până la data când hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă. potrivit căruia nulitatea operează chiar din momentul încheierii actului juridic. O astfel de clasificare nu mai este acceptată în sistemul nostru de drept. acestea urmând a fi păstrate integral sau parţial: . care rezultă din felul de exprimare a legiuitorului (ex. civ. 39 .

actele juridice subsecvente de conservare şi administrare a unui bun vor fi menţinute.. şi drepturile terţului dobânditor. principiul conversiunii actului juridic. Un act juridic nul nu mai produce efectele actului juridic încheiat. chiar dacă acea persoană nu avea această calitate. potrivit căruia. .un element obiectiv. De exemplu.ipoteza aplicării principiului potrivit căruia nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a obţine în justiţie protecţia unui drept. actul iniţial fiind declarat nul. în care primul act se converteşte. 2. B. întemeiată pe o aparenţă de drept şi manifestată în mod public. .cazul încheierii a două acte juridice succesive de înstrăinare a unui bun mobil. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul este de bună-credinţă şi cu titlu oneros.actul juridic în care urmează a se converti actul juridic nul să îndeplinească condiţiile de valabilitate pentru categoria de acte juridice din care face parte. SECŢIUNEA IV PRINCIPII DE DREPT CARE ÎNLĂTURĂ APLICAREA NULITĂŢII De la regula potrivit căreia ceea ce este nul nu produce nici un efect fac excepţie o serie de situaţii care justifică menţinerea parţială sau totală a efectelor actului juridic nul: 1.între actul juridic nul şi actul juridic în care cel dintâi se converteşte să existe un element de diferenţiere (natura juridică. ce constă în faptul că actul juridic nou. Conversiunea presupune existenţa a două elemente: . efectele sau forma). . actul de căsătorie întocmit de o persoană care a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă este valabil. în schimb produce efectele unui alt act juridic. 40 . în care se converteşte actul juridic iniţial. Actul juridic subsecvent va fi menţinut în ipoteza în care subdobânditorul a fost de bună-credinţă în momentul intrării în posesia bunului (simpla posesie echivalează cu dobândirea proprietăţii). Referitor la efectele nulităţii faţă de terţi. deşi actul juridic iniţial este anulat: . efectele unui act juridic nul vor fi păstrate. Conversiunea poate opera dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . dacă una dintre părţi a transmis unei alte persoane drepturi care au fost desfiinţate ca urmare a anulării actului juridic din care s-au născut. actul iniţial fiind lovit de nulitate. viitorii soţi necunoscând necompetenţa acestuia.cazul încheierii a două acte juridice succesive având ca obiect un bun imobil. . atunci când există o eroare comună. De la acest principiu există şi excepţii.actul juridic iniţial să fie anulat efectiv şi total printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă. adică operaţiunea prin care manifestarea de voinţă cuprinsă în cadrul unui anumit act juridic nul este considerată în sensul în care reprezintă un alt act juridic valabil încheiat. Aşadar. îndeplineşte toate condiţiile de validitate de fond şi de formă cerute de lege. iar condiţiile respective să se regăsească în actul juridic declarat nul. . conţinutul.din manifestarea de voinţă a părţilor cuprinsă în actul juridic iniţial să nu rezulte imposibilitatea conversiunii. vor fi desfiinţate. se aplică principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial. principiul validităţii aparenţei în drept. adică situaţii în care actul juridic subsecvent este menţinut. pe cale de consecinţă.

Codul civil. Ungureanu O. Lupan E. 11. Iaşi. civ. Această excepţie se referă la minorul care în momentul încheierii unui act juridic săvârşeşte un delict civil. Ed. Persoana fizică. Bucureşti. Persoanele.. Ionaşcu T. Drept civil. Partea generală.. All Beck. Apetrei I. Ed.contractului nul ca vânzare-cumpărare este valabil ca antecontract de vânzarecumpărare. Drept civil român. Persoanele. consacrat în art..actul nul de înstrăinare a unui bun din masa succesorală de către moştenitor este valabil ca act de acceptare a succesiunii. 5... 1999. . Drept civil. Lumina Lex. Ed. Având în vedere că prejudiciul este cauzat tocmai de anularea actului juridic. 3. Argonaut.. 1998. 1998. Boroi G. Poenaru E. Subiectele dreptului civil.înscrisul autentic nul este valabil ca înscris sub semnătură privată. Ankarom. principiul răspunderii civile delictuale. Cluj-Napoca. Cosmovici P. 2. Apetrei I. Şansa. Elementele dreptului civil.înscrisul sub semnătură privată nul este valabil ca început de dovadă scrisă. determinând-o să creadă că este major. Definiţi nulitatea actului juridic civil.. Bucureşti. Bucureşti. I. 12. soluţia cea mai adecvată de acoperire a acestuia este chiar înlăturarea nulităţii şi menţinerea actului juridic lovit de nulitate.. Este cazul celui culpabil de cauza de nulitate. Junimea. Ed. Introducere în dreptul civil. Rauschi Şt. Partea generală. ce constă în manifestarea de voinţă a părţilor favorabilă conversiunii. Partea generală. Ed.M. Teoria generală. 1993. 2005. Beleiu Gh. Introducere în dreptul civil. Modalitatea cea mai potrivită de reparare a prejudiciului este tocmai menţinerea actului juridic afectat de nulitate. În această ipoteză. Bucureşti. 2. 2002. 998 C. deoarece cealaltă parte ar suferi o pagubă.. All Beck. 1967. 6. Ed. Drept civil român. All Beck.testamentul autentic sau mistic nul pentru vicii de formă este valabil ca testament olograf. .. Pop T. Partea generală. conform căruia orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat. All Beck. Teoria generală. Academiei. 7. 1993. Ed. Bucureşti. Întrebări de evaluare: 1.. Drept civil. Popa Gh. Conversiunea poate opera în următoarele cazuri: . . 2000. ..un element subiectiv. 2002. Ed. Drept civil. 10. Bucureşti. 13. de exemplu induce în eroare cealaltă parte. 2003. Ed. vol.. Rauschi Şt. 4. care invocă desfiinţarea actului juridic. a-l repara. Ed.. Andrei Petru P. Universul Juridic. Introducere în dreptul civil. 41 . 9. 8. Tratat de drept civil. Iaşi. Bucureşti. deşi cealaltă parte ar fi păgubită prin anularea actului. Venus. Drept civil. Persoana juridică. Teoria generală. Manual de drept civil.. Dogaru I. Ed. minorul nu poate cere anularea actului juridic. Bibliografie: 1. Partea generală.. Iaşi. Ed.. Persoana fizică. 1998. Clasificati nulitatea în funcţie de diferite criterii. 3.

Prezentaţi cazuri de nulitate absolută şi cazuri de nulitate relativă. 5. În acest moment. Confirmarea se aplică doar în cazul nulităţii relative sau şi în cazul nulităţii absolute? 7. Care sunt principiile ce înlătură nulitatea? 11. Prezentaţi deosebirile dintre nulitatea absolută şi nulitatea relativă din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil. Daţi exemple de aplicare a principiului conversiunii actului juridic civil. Prezentaţi excepţii de la fiecare dintre cele trei pricipii care guvernează efectele nulităţii.3. mai este aplicabilă clasificarea nulităţii în nulitate de drept şi nulitatea judiciară? 8. Care sunt principiile ce guvernează efectele nulităţii? 9. 4. Care este deosebirea dintre nulitatea relativă şi nulitatea parţială? 6. CAPITOLUL V 42 . 10.

Această instituţie nu trebuie confundată cu prescripţia achizitivă (uzucapiunea). nr. în scopul de a sancţiona pasivitatea titularului dreptului şi pentru ca persoana vinovată de încălcarea acestui drept să nu rămână permanent sub ameninţarea legii. de regulă.04. 167/1958. şi drepturi nepatrimoniale. ca efect al unei posesii îndelungate de bună-credinţă (necunoscându-se că bunul aparţine altei persoane). SECŢIUNEA II DOMENIUL DE APLICARE A PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Domeniul de aplicare al prescripţiei extinctive constă în drepturilE civile subiective ale căror acţiuni in justiţie sunt supuse prescripţiei extinctive. dreptul de superficie) sunt.acţiunea de partaj.1961. sunt imprescriptibile următoarele acţiuni: . 19/21. dreptul de uzufruct. . modificat prin Decretul nr. Termenul de prescripţie extinctivă provine de la latinescul praescribo.acţiunea confesorie privind dreptul de superficie (prin care reclamantul pretinde un astfel de drept).: dreptul de proprietate. Astfel. lua în considerare împărţirea drepturilor civile în drepturi patrimoniale. şi nu se pierde nici dreptul subiectiv civil. dreptul de servitute. 43 .1960 şi prin prin Decretul nr. reale şi de creanţă.04.1958. Drepturile reale Acţiunile în instanţă privind drepturile reale (ex. acţiunea în justiţie intentată de creditor dupa împlinirea termenului legal de prescripţie extinctivă va fi respinsă ca prescrisă de către instanţa de judecată. Prin prescripţia extinctivă se pierde dreptul material la acţiune. 218/1960. pe care instanta este obligată să le primească. nici dreptul procesual la acţiune. Drepturile civile subiective trebuie valorificate pe calea acţiunii în instanţă în anumite termene. reprezentând posibilitatea realizării unui drept încălcat cu ajutorul instanţei. . adică posibilitatea de a intenta acţiuni în justiţie. În consecinţă. cu respectarea anumitor condiţii cerute de lege. În acest sens.. Această instituţie a fost consacrată în Decretul nr.07. însemnând a hotărî dinainte. printr-o acţiune în justiţie. A.Of. Decretul privind prescripţia extinctivă. 10/20.Of. publicat în B. 167/1958 47şi în art. 46 47 Conform art.acţiunea în revendicare imobiliară şi mobiliară privind bunuri proprietate publică. 101/1961. însemnând dreptul propriu-zis. Pentru bunurile mobile posedate cu bună-credinţă se aplică o prescripţie instantanee. nr. . civ. 1837-1911 C.acţiunea negatorie (prin care reclamantul contestă că pârâtul are un drept de uz). . pentru ca apoi să le respingă ca prescrise. care reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale asupra imobilelor aflate în circuitul civil. 1 alin.Of. dreptul de uz. publicat în B. imprescriptibile. nr. să le verifice. dreptul de abitaţie. publicat în B.acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată.PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ Prescripţia extinctivă reprezintă o sancţiune civilă ce constă în stingerea dreptului material la acţiune neexercitat în termenul stabilit de lege46. 1 din Decretul nr. asigurându-se astfel o stabilitate şi o certitudine în raporturile juridice. 10/01.

: dreptul la integritate fizică. . În mod excepţional. dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este imprescriptibilă. . care se prescrie în termen de 1 an. .acţiunea în anularea căsătoriei se prescrie în termen de 6 luni de la data descoperirii viciului de consimţământ.48.. acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale sunt prescriptibile. B. . precum cea referitoare la avulsiune (fenomen natural prin care. ca de exemplu: . Poenaru E.acţiunile posesorii (prin care se apără posesia bunurilor). dreptul de autor) sunt. dacă posesorul bunului este de rea-credinţă.acţiunea în anularea unui act juridic civil pentru vicii de consimţământ se prescrie în termen de 3 ani de la data descoperirii erorii sau dolului ori de la data încetării violenţei50.acţiunea în repararea patrimonială a unei daune morale se prescrie. 66/1996. ca de exemplu: . datorită forţei apelor. .. În mod excepţional. atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este imprescriptibilă. 52 Beleiu Gh. prescriptibile. . uzufruct. p. de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru pensionare. . Art. abitaţie şi servitute. .C. ca de exemplu: . de regulă. 4 din Legea nr. în principiu. Drepturile de creanţă Acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă (ex. în termenul general de prescripţie de 3 ani stabilit de lege pentru acţiunile personale şi cele privind drepturile de creanţă51.acţiunea confesorie privind dreptul de uz. atunci şi apărarea dreptului pe calea excepţiei este prescriptibilă52.E. Cât priveşte apărările dreptului subiectiv civil pe calea excepţiei.. op. p. 48 49 Art.. 51 În art. cit. sau în termen de 30 de ani. op. p. acţiunile în instanţă privind drepturile de creanţă sunt imprescriptibile.acţiunea în revendicare mobiliară privind bunuri proprietate privată. care se prescrie în termen de 3 ani.. Prin analogie. care se prescrie în termen de 30 ani. . C. În mod excepţional. 44 . 25. 12 din Legea nr.dreptul la pensie poate fi cerut oricând.acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei se prescrie în termen de 1 an de la data naşterii copilului. acţiunile în instanţă privind drepturile reale sunt prescriptibile. de regulă. 50 Boroi G. o parte din terenul unui proprietar aflat pe marginea unui râu sau fluviu se desprinde.acţiunea în restituirea sumelor depuse la C. op. dacă posesorul bunului este de bună-credinţă. 266. Drepturile nepatrimoniale Acţiunile în instanţă privind drepturile nepatrimoniale (ex. cit. se deplasează pe cursul apei şi se alipeşte la un alt teren).. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România.acţiunea având ca obiect partea cuvenită din rezerva de prime în asigurările facultative de persoane49.acţiunea în grăniţuire (prin care se solicită stabilirea hotarelor dintre terenuri).. dreptul la reputaţie. dacă acţiunea prin care dreptul poate fi valorificat este prescriptibilă.acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie se prescrie în termen de 6 luni de la data când soţul mamei a aflat despre naşterea copilului.: dreptul de creanţă al creditorului din contractul de împrumut) sunt. 262. 40 din Legea nr.unele acţiuni în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale se prevede un termen de 1 an. cit. imprescriptibile.

45 . p. aplicabil acţiunilor personale. În mod excepţional. cit. .termenul de 6 luni pentru acţiunea în anularea căsătoriei. Boroi.termenul de 1 an pentru acţiunea posesorie. . b) termenul general de 30 ani.termenul de 6 luni pentru dreptul la acţiune privind viciile ascunse (fără viclenie) ale unui bun transmis sau ale unei lucrări executate. însă nu mai mult de 1 an de la predarea lucrului. în cazul acţiunii pentru repararea prejudiciului cauzat prin fapte ilicite sau în situaţia îmbogăţirii fără justă cauză.termenul de 10 ani pentru pagubele provocate de un accident nuclear.SECŢIUNEA III TERMENELE DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Termenele de prescripţie extinctivă reprezintă acele intervale de timp înăuntrul cărora trebuie exercitat dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită..termenul de 1 an pentru acţiunea în revendicare imobiliară privind bunuri proprietate privată referitoare la avulsiune. însemnând data la care dreptul subiectiv a fost încălcat sau la care trebuia exercitat.11 din Decretul nr. prescripţia extinctivă începe să curgă din următoarele momente: . potrivit art. . 3 din Decretul nr. aplicabil acţiunilor referitoare la drepturile reale prescriptibile extinctive. . sub sancţiunea pierderii acestor drepturi de către titularii lor. în cazul actelor juridice cu executare succesivă. G.termenul de 6 luni pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie. pentru anumite raporturi juridice. . conform dispoziţiilor art. .termenul de 2 ani pentru unele raporturi de asigurare (altele decât de persoane).termenul de 1 an pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. . potrivit art. 1 din Decretul nr. 1 din Decretul nr. SECŢIUNEA IV DATA ÎNCEPERII CURSULUI PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Prescripţia extinctivă începe. A.de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe făptuitor. op. Termene speciale de prescripţie extinctivă: . să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune.. 8 din Decretul nr. 167/1958 şi art. potrivit art. Termene generale de prescripţie extinctivă: a) termenul general de 3 ani.de la data exigibilităţii fiecărei prestaţii.termenul de 60 de zile pentru dreptul la acţiune privind restituirea sumelor încasate din vânzarea biletelor pentru spectacole care nu au mai avut loc. 167/1958. prin care se valorifică drepturi de creanţă.cit. conform art. potrivit art. . 262. respective de 30 de ani pentru daune nucleare legate de deces sau rănire.12 din Decretul nr. . . . 3 alin. adică a posibilităţii de a obţine în instanţă obligarea pârâtului la executarea obligaţiei sale53. 7 alin. op.termenul de 10 ani pentru deteriorarea totală sau parţială a construcţiilor din cauza viciilor de construcţie sau de teren datorate arhitectului sau antreprenorului. 167/1958. civ. 167/1958.. dacă dreptul este afectat de o condiţie suspensivă sau de un termen suspensiv. de regulă. civ. respectiv 3 ani de la predarea construcţiei.de la data împlinirii termenului sau condiţiei. . 1886 C. B.termenul de 6 luni pentru acceptarea unei succesiuni. 53 Beleiu Gh. p.de la data descoperirii viciilor ascunse ale unui lucru transmis sau a unei lucrări executate. 1890 C. 167/1958. 276. potrivit art. 7 alin. . 167/1958.

- de la data deschiderii succesiunii (data morţii celui care lasă moştenirea), pentru dreptul de a accepta o succesiune, conform art. 700 C. civ.; - de la data când soţul a cunoscut naşterea copilului, pentru acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie, potrivit art. 55 C. fam.; - de la data naşterii copilului, pentru acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, potrivit art. 60 C. fam.; - de la data când persoana îndreptăţită a cunoscut eroarea sau dolul ori de la data când a încetat violenţa, în cazul acţiunii în anularea actelor juridice penbtru vicii de consimţământ, potrivit art. 9 din Decretul nr. 167/1958; - de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, pentru dreptul de a cere executarea silită, conform art. 7 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA V MODUL DE CALCUL AL TERMENELOR DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Decretul nr. 167/1958 nu reglementează modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă, motiv pentru care se utilizează regulile consacrate de Codul civil şi Codul de procedură civilă. Termenele de prescripţie extinctivă sunt fixate pe zile, luni sau ani, nu pe ore. Termenele pe zile se calculează după un sistem intermediar de calcul (nici pe zile pline, nici pe zile libere), astfel încât prima zi a termenului nu intră în calcul, dar ultima zi a termenului intră în calcului prescripţiei (ex.: un termen de prescripţie extinctivă de 30 de zile începe să curgă pe 1 ianuarie şi expiră pe 31 ianuarie). Termenele pe ani sau pe luni se împlinesc în ziua lunii sau anului corespunzătoare zilei de plecare, conform art. 101 alin. 3 şi 4 C. proc. civ. (ex.: un termen de 3 ani începe să curgă pe 1 martie 2003 şi expiră pe 1 martie 2006). Termenele de prescripţie extinctivă care, începând pe 29, 30 sau 31 ale lunii, s-ar sfârşi într-o lună care nu are o asemenea zi, se vor socoti împlinite în ultima zi a lunii de sfârşit de termen (ex.: un termen de o lună începe să curgă la 31 ianuarie şi expiră pe 28 februarie). Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul de prescripţie extinctivă se consideră împlinit la sfârşitul zilei lucrătoare următoare, conform art. 101 alin. 5 C. proc. civ. Termenul se împlineşte, în principiu, la miezul nopţii din ultima zi a termenului şi, în mod concret, la ora la care activitatea încetează în instituţia respectivă. Acţiunile în instanţa se depun la judecătorul de serviciu, în programul acestuia de lucru, sau la oficiul poştal, până la sfârşitul programului de lucru al acestuia, din ultima zi a termenului de prescripţie extinctivă. Determinarea momentului împlinirii prescripţiei extinctive se face luând în considerare termenul de prescripţie aplicabil acelui caz, data când începe să curgă termenul de prescripţie, intervenirea unei cauze de întrerupere ori de suspendare şi regulile de calcul mai sus prezentate.

SECŢIUNEA VI ÎNTRERUPEREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Întreruperea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive datorită unei cauze, la încetarea căreia va curge o nouă 46

prescripţie cu aceeaşi durată, fără a se lua în calcul timpul scurs până atunci, conform art. 17 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de întrerupere, prevăzute în art. 16 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie făcută de către debitor (ex.: executarea parţială a obligaţiei – restituirea unei sume din împrumutul luat de la creditor; o simplă recunoaştere verbală a unei datorii nu reprezintă o cauză de întrerupre a prescripţiei); 2. introducerea unei cereri de chemare în judecată de către creditor împotriva debitorului (chiar dacă este adresată iniţial unei instanţe necompetente, nu în faţa altui organ), dacă a fost admisă printr-o hotărâre definitivă; 3. săvârşirea unui act începător de executare silită realizat de creditor asupra debitorului, în baza unui titlu executoriu - hotarâre judecătorească definitivă sau un înscris autentic (ex.: - sechestru asupra bunurilor debitorului, - poprirea pentru recuperarea creanţelor băneşti). Efectele întreruperii: Întreruperea şterge prescripţia extinctivă scursă până atunci, cu efect retroactiv, o nouă prescripţie începând să curgă odată cu realizarea actului de întrerupere. Noul termen de prescripţie curge de la data recunoaşterii făcută de către debitor, de la data introducerii cererii de chemare în judecată a creditorului sau de la data îndeplinirii ultimului act de excutare silită. SECŢIUNEA VII SUSPENDAREA PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Suspendarea prescripţiei extinctive reprezintă oprirea de drept a cursului prescripţiei extinctive pe timpul cât durează anumite cauze limitativ prevăzute de lege, care pun pe titularul dreptului în imposibilitatea de a acţiona54. Timpul cât există o cauză de suspendare nu intră în calculul termenului de prescripţie extinctivă, iar timpul scurs anterior apariţiei cauzei rămâne valabil şi se va aduna cu timpul ce va curge după încetarea cauzei care a determinat suspendarea, conform art. 15 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de suspendare, prevăzute în art. 13-14 din Decretul nr. 167/1958, sunt următoarele: 1. forţa majoră, însemnând o împrejurare cu caracter imprevizibil şi de neînlăturat care pune pe titularul dreptului la acţiune în imposibilitatea de a acţiona; 2. situaţia în care creditorul sau debitorul ori ambii se află în forţele armate ale României, iar acestea sunt pe picior de război (simpla calitate de militar nu constituie o cauză de suspendare); 3. introducerea unei reclamaţii administrative cu privire la despăgubiri în baza unui contract de transport sau a unui contract de prestări servicii poştale şi de telecomunicaţii, până la momentul rezolvării acesteia, dar nu mai târziu de 3 luni de la înregistrarea ei; 4. cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate, atunci când dreptul la acţiune există între părinţi, tutori, curatori şi cei care se află sub ocrotirea lor, între cei care administrează bunurile altora, în temeiul legii sau a unei hotărâri judecătoreşti, şi cei ale căror bunuri sunt administrate;

54

Gh. Beleiu, op. cit., p. 282; G. Boroi, op. cit., p. 291.

47

5. cât timp persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exrciţiu restrânsă nu au un reprezentant legal sau o persoană care să le încuviinţeze actele; 6. între soţi, pe durata căsătoriei, când dreptul la acţiune aparţine unui soţ împotriva celuilalt soţ. Efectele suspendării: Suspendarea prescripţiei extinctive are ca efect oprirea temporară a cursului prescripţiei pe timpul cauzei de suspendare. După încetarea cauzei de suspendare, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi timpul curs înainte de suspendare. Aşadar, timpul curs înainte de cauza de suspendare intră în calculul prescripţiei, timpul cât durează cauza de suspendare nu se ia în calcul, iar timpul curs după suspendare intră în calcul. Titularul dreptului la acţiune poate valorifica acest drept în termen de 6 luni din ziua încetării cauzei de suspendare, pentru un termen de prescripţie mai mare de 6 luni, respectiv în termen de 1 lună, pentru un termen de prescripţie mai mic de 6 luni, conform dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958. SECŢIUNEA VIII REPUNEREA ÎN TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă reprezintă prelungirea termenului de prescripţie extinctivă de către instanţa de judecată care, pentru motive temeinic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, ce l-au împiedicat pe titular să îşi exercite dreptul său, dispune soluţionarea unei acţiuni sau încuviinţează executarea silită, chair dacă termenul de prescripţie extinctivă a fost depăşit55. Este reglementată în art. 19 din Decretul nr. 167/1958. Cauzele de repunere în termen sunt motive temenic justificate, altele decât cele de suspendare sau de întrerupere, lăsate la aprecierea instanţei de judecată pentru fiecare caz concret, de natură să îl împiedice pe titularul dreptului să îşi exercite dreptul la acţiune în termenul de prescripţie extinctivă56. Deoarece legiuitorul nu dat exemple concrete de cazuri de repunere în termen, în practica judiciară au fost considerate astfel de cazuri următoarele57: - spitalizarea îndelungată sau repetată58; - executarea unei pedepse privative de libertate, care nu a permis persoanei darea unui mandat pentru întreruperea prescripţiei; - existenţa unor împrejurări speciale în care s-a aflat moştenitorul care l-au împiedicat să afle despre deschiderea unei moşteniri la care era chemat59; - părăsirea minorului; - cunoaşterea unor fapte, stabilite de organele de urmărire penală, numai după împlinirea termenului de prescripţie. În schimb, nu au fost considerate de către instanţe ca fiind cazuri de repunere în termen următoarele:
55 56

Şt. Rauschi ş.a., op. cit., p. 188; Gh. Beleiu, op. cit., p. 294; P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 210. În literatura de specialitate s-a afirmat că ”repunerea în termen este o noţiune care exclude forta majoră şi culpa. Domeniul ei începe unde încetează culpa încetează unde începe forţa majoră”.; T. Ionaşcu, Tratat de drept civil, Partea generală, vol. I, Ed. Academiei, 1967, p. 185-186. 57 P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., p. 213; Beleiu Gh., op.cit., p. 301. 58 Trib. jud. Covasna, dec. civ. nr. 53/1977, în Revista Romană de Drept nr. 10/1978, p. 55. 59 C.S.J., dec. civ. nr. 129/1993, în Buletinul jurisprudenţei 1993, p. 81.

48

10. Rauschi Şt. 2 din Decretul nr.. 303). Ionaşcu T. All Beck. Bucureşti. 14. Care este actul normativ ce o reglementează? 3. Astfel. Bucureşti. Lupan E. Partea generală. 2003. Şansa.. 2002. . 1998. Ed. Drept civil. op. Întrebări de evaluare: 1.. Ankarom. nota II la dec. Popa Gh. nr. p. All Beck. p. Drept civil.. Ed. Ionaşcu A. considerându-se că nu a pierdut dreptul la acţiune sau la executare silită. 1969. Ed. De ce legiuitorul a instituit această sancţiune civilă? 60 Curtea de Apel Bucureşti. Partea generală. Partea generală. după o astfel de încheiere judecătorească va curge un nou termen de prescripţie extinctivă cu aceeaşi durată ca cel iniţial. 61 În literatura juridică. I. 93/1985 a Trib. 6. perioada scursă înainte de intervenirea cauzei de repunere în termen şi perioada cât a durat cauza de repunere în termen nefiind luate în calcul. Rauschi Şt. All Beck. Ed. 2.. p. 19 alin. Persoana fizică. Cluj-Napoca.. Decretul nr. 1998. 1998. 2000. Academiei.. 1999. Iaşi. Introducere în dreptul civil. Andrei Petru P. 49 .absenţa sau aglomerarea cu probleme a conducătorului persoanei juridice sau a juristului ei. Poenaru E. Subiectele dreptului civil. Ungureanu O... Bibliografie: 1. în Revista Română de Drept nr. cit. Partea generală. Ed. partea care a pierdut termenul fiind repusă în situaţia anterioară depăşirii. Ed. 50-54) şi de alţi autori ca un termen de prescripţie extinctivă (Gh.. 83. Ed.. Junimea. Ciobanu. Ed. Bucureşti. Tratat de drept civil. Introducere în dreptul civil. Manual de drept civil. acesta a fost socotit de unii autori ca un termen procedural de decădere (V. Efectele repunerii în temen: Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are ca efect ştergerea consecinţelor depăşirii termenului de prescripţie extinctivă. Drept civil. 9. Codul de procedură civilă. Introducere în dreptul civil. Boroi G.. civ. 1119/1996. Persoanele. Teoria generală. în Culegere de practică judiciară civilă 1993-1998.eroarea de drept invocată de titularul dreptului la acţiune. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. Lumina Lex. Pentru aceasta este necesară o încheiere motivată de admitere a cererii de repunere în termen de către instanţă. Universul Juridic. Ed. Teoria generală. 11. dec. M. 3. Drept civil.. Dogaru I. 8/1986.. Ed. Pop T.. 1967. nr. Beleiu Gh. Persoana fizică. 2002. 2. Beleiu. Drept civil român. Academiei. Elementele dreptului civil. conform art. Persoana juridică. 167/1958. Iaşi. 12. Codul civil. Bucureşti. Teoria generală. Cosmovici P. Bucureşti. Bucureşti. All Beck. Iaşi. jud. 1993. Definiţi prescripţia extinctivă. Drept civil român. 13.. 4. 5. Bucureşti. Ed. Drept civil. 15. Partea generală. Termenul de repunere în termen: Cererea de repunere în termenul de prescripţie extinctivă se formulează în termen de o lună de la încetarea cauzei care justifică depăşirea termenului de prescripţie61.depăşirea culpabilă a termenului de acceptare a moştenirii60. vol. Persoanele.M. Apetrei I. .. Ed. 7. 1993. Argonaut. 8.

Ce se pierde prin prescripţia extinctivă: dreptul subiectiv civil. Care sunt termenele generale de prescripţie extinctivă şi pentru ce fel de acţiuni sunt aplicabile? 10. mai există o posibilitate de depunere a acţiunii în termen? 17. Dacă un avocat a depăşit programul judecătorului de serviciu (stabilit. care se prescrie în ziua următoare. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe luni sau pe ani? 15. Repunerea în termen operează de drept sau numai prin intermediul instanţei de judecată? PARTEA a II-a 50 . Care sunt cauzele de întrerupere a prescripţiei extinctive? 19. între orele 9 şi 13) pentru a depune o acţiune în instanţă. Drepturile de creanţă sunt. 11. de regulă? Cunoaşteţi excepţii de la această regulă? 12. Când se împlineşte un termen de o lună care începe să curgă pe 31 ianuarie? 16. Care este termenul pentru a solicita repunerea în termen? 25. de regulă. Care sunt cauzele de repunere în termen a prescripţiei extinctive? 24. Ce efect are repunerea în termen asupra cursului prescripţiei extinctive? 23. prescriptibile sau imprescriptibile? 8. prescriptibile sau imprescriptibile? 9. Cum se calculează termenele de prescripţie extinctivă pe zile? 14.4. Ce efect are întreruperea asupra cursului prescripţiei extinctive? 18. dreptul material la acţiune sau dreptul procesual la acţiune? 5. Drepturile nepatrimoniale sunt. de regulă. cunoscută şi sub denumirea de uzucapiune? 6. de regulă. În cât timp de la încetarea cauzei de suspendare îşi poate valorifica titularul dreptul la acţiune? 22. Care sunt cauzele de suspendare a prescripţiei extinctive? 21. prescriptibile sau imprescriptibile? 7. Daţi exemple de termene speciale. Când începe să curgă termenul de prescripţie extinctivă. Există termene de prescripţie extinctivă pe ore? 13. de regulă. Drepturile reale sunt. Prescripţia extinctivă înseamnă acelaşi lucru cu prescripţia achizitivă. de Luni până Vineri. Ce efect are suspendarea asupra cursului prescripţiei extinctive? 20.

p. Andrei. op. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului Familiei şi a Decretului nr. de inventator). care cuprinde două elemente: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu. În epoca sclavagistă. la secretul convorbirilor telefonice şi al corespondenţei). la stare civilă). Codul civil. nr. Of. 31/195465. Codul familiei. cit.drepturi care individualizează persoana în cadrul familiei sau societăţii (dreptul la nume.drepturi privind integritatea fizică şi morală a persoanei (dreptul la viată. CONŢINUTUL ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice reprezintă acea parte componentă a capacităţii civile constând în aptitudinea generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii. având capacitate civilă. 8/31.01. nr. la integritate fizică şi morală). SECŢIUNEA I NOŢIUNEA. fiind consideraţi obiecte grăitoare. 62 P. 221. Este reglementată de Decretul nr. Decretul nr.drepturile personalităţii (dreptul la propria imagine. 63 51 . Termenul de persoană provine din latinescul persona. legea stabilind începutul. Personalitatea juridică reprezintă calitatea pe care o are o fiinţă umană de a fi subiectul unui raport juridic civil63. I.. REGLEMENTAREA. figurând ca subiect activ sau pasiv într-un raport juridic civil. la domiciliu. . 65 Publicat în B. la viaţă intimă. . sclavii nu aveau personalitate juridică. Caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă sunt următoarele: 1. Apetrei. însemnând masca pe care o purta actorul în tragedia antică şi semnificând rolul pe care îl are omul în viaţa socială62. Următoarele categorii de drepturi fac parte din conţinutul capacităţii de folosinţă: . Constituţia Romaniei. .1954. legalitate.1954. titulară de drepturi subiective şi de obligaţii civile.01. la sănătate. Codul penal şi numeroase alte acte normative. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice64.drepturi asupra creaţiei intelectuale sau artistice (dreptul de autor. 32/31. Conţinutul capacităţii de folosinţă este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor civile pe care le poate avea persoana fizică în cadrul raporturilor juridice civile. în condiţiile legii. 64 Publicat în B.PERSOANA FIZICĂ CAPITOLUL I CAPACITATEA DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE Prin persoana fizică se înţelege orice fiinţă umană. Orice persoană fizică poate figura ca subiect într-un raport juridic. conţinutul şi sfârşitul ei. Of.

precum pedeapsa penală accesorie a interzicerii unor drepturi (dreptul de a alege şi de a fi ales.de dreptul familiei. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. potrivit art..2. procurorii şi avocaţii nu pot cumpăra drepturi litigioase. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de folosinţă sunt nule absolut. inalienabilitate. nici total. 809 C. în cursul unei călătorii.. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil. dreptul de a fi tutore sau curator) sau măsuri de siguranţă luate împotriva persoanelor care au comis fapte penale (interdicţia de a se afla într-o anumită localitate). potrivit art. nici administratorii privind bunurile din averea încredinţată îngrijirii lor. egalitate. conform art. conform art. 883 C. Sancţiunea pentru nerespectarea acestor interdicţii este nulitatea absolută sau relativă. 6.. conform art. nici funcţionnarii publici privind bunurile statului care se vând prin ei. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de folosinţă. 1309 C. potrivit art.minorul de 16 ani nu poate dispune prin testament în favoarea tutorelui. 3. intangibilitate. 3 C. în cazul în care părinţii sau tutorele sunt neglijenţi ori abuzivi faţă de cei aflaţi în ocrotirea lor. . civ. 5. conform art. fam. precum decăderea din drepturile părinteşti sau îndepărtarea de la tutelă.minorul nu poate sa facă donaţii sau să garanteze obligaţia altuia. pentru că nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă. dacă nu sunt rude cu testatorul. precum nedemnitatea succesorală şi excluderea de la succesiune a moştenitorilor care au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de omor sau tentativă de omor asupra persoanei care a lăsat moştenirea şi a celor care nu l-au denunţat pe autorul omorului acesteia. nici parţial. . . b) îngrădiri cu caracter de ocrotire: . 4. civ.minorul de 16 ani poate dispune prin testament numai de o jumătate din averea sa. fiind o aptitudine generală şi abstractă a persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii civile. civ. civ.. civ.. adică în mod excepţional şi temporar. fiind recunoscută tuturor persoanelor fizice. SECŢIUNEA II ÎNCEPUTUL CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 52 . 810 C.de natură penală. nici mandatarii privind bunurile pe care ei sunt însarcinaţi să le vândă.ofiţerii de nave nu pot primi legate făcute pe navă.judecătorii.vânzarea între soţi nu este permisă.de drept civil.tutorele nu poate fi adjudecatar de bunuri din averea celui pus sub tutela sa. 1307 C. . drepturile părinteşti. . . care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile. potrivit art. . civ.medicii şi farmaciştii nu pot primi donaţii sau legate de la persoanele pe care le-au tratat în boala de care acestea au decedat. . după cum norma juridică încălcată ocroteşte un interes general sau personal. generalitate. 133 alin. . 1308 C.. dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura celeia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii. civ.. Există două categorii de îngrădiri aduse capacităţii de folosinţă: a) îngrădiri cu caracter de sancţiune: . a căror soluţionare este de competenţa tribunalului judetean în a cărui circumscripţie teritorială îşi execită funcţia sau profesia. 807 C. universalitate.

dar în mod excepţional există posibilitatea reanimării. 53 . de la data naşterii persoanei. Moartea biologică constă în încetarea cu desăvârşire a vieţii prin oprirea pulsaţiilor creierului. neştiindu-se cu exactitate dacă se mai află în viaţă sau nu. Declararea judecătorească a morţii Conform art. 31/1954. dispariţia îndelungată fără nici o ştire a persoanei). 61 C. S-a prevăzut o perioadă minimă de 180 de zile (6 luni) şi una maximă de 300 de zile (10 luni) ca limite ale concepţiei şi un interval de 121 de zile (4 luni) în care se situează momentul concepţiei. Astfel. 16-21 din Decretul nr. ca regulă.1. De asemenea. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice începe. sau s-a născut mort. 36-43 din Decretul nr. de regulă. op. capacitatea de folosinţă a persoanei fizice încetează. 31/1954. însemnând faptul că copilul conceput se socoteşte născut atunci când este vorba de drepturile sale. decedează. De asemenea. fam.. Ca o excepţie. cu condiţia ca el să se nască viu (nu şi viabil) şi să dobândească doar drepturi. cunoscut fiind faptul că celula nervoasă este prima care se descompune. 32/1954. deoarece acest copil îl va moşteni (sub beneficiu de inventar. 1 din Decretul nr.Potrivit art. din acest moment se deschide succesiunea. 232. Capacitatea anticipată de folosinţă a persoanei fizice are importanţă practică în cazul în care tatăl copilului conceput. când aceasta dobândeşte calitatea de subiect de drept. 31/1954. caz în care aerul lipseşte din plămânii săi. cit. nu şi obligaţii). SECŢIUNEA III ÎNCETAREA CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERSOANEI FIZICE 3. a revenirii la viaţă a persoanei. mai sus amintite. 7 alin. 7 alin. potrivit art. accidente sau catastrofe naturale. 67 P. odată cu moartea ei fizic constatată de un medic prin certficat medical constatator al morţii. Pentru determinarea perioadei în care copilul a fost conceput. În cazul morţii clinice. nu există posibilitatea stabilirii prin constatare directă (examinarea cadavrului) a decesului persoanei. Din momentul constatării morţii biologice se poate păşi la prelevarea şi transplantul de organe umane67. Apetrei. Moartea fizic constatată prin certificat de deces Conform art. iar un copil este considerat ca născut din căsătorie sau din afara căsătoriei.2.. deoarece el poate dobândi doar drepturi. I. legea a instituit prezumţia absolută a timpului legal al concepţiei. în anumite situaţii (război. deşi din punct de vedere juridic ea există. dacă se va naşte viu. nu şi obligaţii66. având drept consecinţă încetarea capacităţii de folosinţă. 2 din Decretul nr. 7 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 şi art. drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţie. încetează căsătoria şi obligaţiile personale. timpul cuprins între a 300-a şi a 180-a zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiei. conform art. dar nenăscut încă. această procedură are aceleaşi efecte ca şi constatarea directă a decesului. p. Andrei. 3. Înlăturarea acestei incertitudini se face prin declararea judecătorească a morţii persoanei dispărute. persoana prezintă toate simptomele morţii. Prin verificarea existenţei aerului în plămânii copilului se determină dacă acesta s-a născut viu şi a murit ulterior. Există două feluri de declarare judecătorească a morţii: 66 Această excepţie este exprimată în adagiul din dreptul roman infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur. urmat de actul şi certificatul de deces întocmite de către ofiţerul de stare civilă. Sfârşitul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice coincide cu data morţii stabilită prin hotărâre judecătorească.

citând părţile. iar dacă a avut un madatar general. pot fi dovedite cu orice mijloc de probă. declararea judecătorească a morţii. a anului calendaristic cunoscut. în mod obligatoriu. 31/1954. declararea judecătorească a dispariţiei. a procurorului. Dacă persoana dispărută posedă bunuri. pentru copiii persoanei dispărute se poate lua măsura numirii unui tutore. reprezentând regula. 2. să se facă cercetări privind persoana dispărută şi afişarea cererii la ultimul domiciliu al dispărutului şi la primărie. privind situaţii de fapt. precedată de declararea judecătorească a dispariţiei. Cele două condiţii. Probele se administrează în faţa instanţei. instanţa comunică această hotărâre autorităţii tutelare pentru a se institui curatela. potrivit art. Cererea de declarare a dispariţiei poate fi formulată de orice persoană interesată (soţ. dacă nu se poate stabili nici luna. care se defăşoară după regulile prevăzute de Codul de procedură civilă. iar pentru administrarea bunurilor acestuia se poate lua măsura numirii unui curator. crezându-se că ea nu mai este în viaţă. creditori. fără declararea judecătorească a dispariţiei. 54 . preşedintele instanţei va sesiza autoritatea tutelară care va lua măsura numirii unui curator pentru administrarea bunurilor. declararea judecătorească a morţii. Declararea judecătorească a dispariţiei Condiţii: 1. preşedintele instanţei va fixa un termen de judecată. Procedura de soluţionare a cererii de declarare judecătorească a dispariţiei parcurge următoarele trei etape: a) faza prealabilă judecăţii are drept scop culegerea de informaţii cu privire la persoana dispărută şi luarea unor măsuri de conservare a bunurilor ei. această dată va fi considerată ca fiind ultima zi a lunii sau. Procedura declarării judecătoreşti a morţii cuprinde două faze: A. b) faza judecăţii proriu-zise.1. Aşadar. din oficiu) şi se depune la instanţa pe raza căreia a avut ultimul domiciliu persoana dispărută. va fi citată şi la domiciliul acesteia. c) faza ulterioară judecăţii. Preşedintele instanţei care primeşte cererea dispune. declararea judecătorească a morţii. prin organele primăriei şi ale poliţiei. Persoana dispărută (pârâtul) va fi citată la ultimul domiciliu. cu participarea celui care a formulat cererea (reclamantul) şi. în care hotărârea de declarare a dispariţiei rămasă definitivă se va afişa timp de 30 de zile la uşa instanţei şi la primăria ultimului domiciliu al celui dispărut. reprezentând excepţia. deci socotită încă în viaţă. cu invitaţia ca persoanele ce pot da informaţii să le comunice organelor de cercetare sau instanţei. După 45 de zile de la afişarea cererii. procurorul. 2. Totuşi. de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana era în viaţă trebuie să fi trecut un an. în vederea administrării averii dispărutului. care se păstrează. precedată sau nu de declararea judecătorească a dispariţiei. Efectele hotărârii de declarare a dispariţiei: Persoana este considerată dispărută. 19 din Decretul nr. Dacă nu se poate stabili data ultimelor ştiri. singurul efect constând în îndeplinirea primei condiţii de fond pentru declararea judecătorească a morţii. Dacă dispărutul posedă bunuri. apoi aceasta deliberează şi pronunţă hotărârea. persoana trebuie să lipsească de la domiciliu. care poate fi atacată prin căi ordinare sau extraordinare de atac. copii. B. rude. hotărârea de declarare a dispariţiei nu produce nici o modificare privind capacitatea de folosinţă a persoanei dispărute. însă nu decedată. A.

Cel în cauză este considerat mort după ce hotărârea a rămas definitivă. Bunurile dobândite până la data morţii rămân bunuri comune ale soţilor. cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă şi nu va mai fi socotit bigam.persoana a dispărut în cursul unei împrejurări care îndreptăţeşte a se presupune decesul (ex. ea considerându-se a fi în viaţă.de la data afişării hotărârii de declarare a dispariţiei să fi trecut 6 luni. accident aviatic). iar cele dobândite ulterior vor fi bunuri proprii ale soţului supravieţiutor. Dacă soţul supravieţiutor s-a recăsătorit.să fi trecut cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă. ca şi cele rezultate din acte juridice intuitu personae (ex. care va înregistra decesul şi va elibera certificatul de deces. 2) neprecedată de declararea judecătorească a dispariţiei – excepţia Condiţii: . naufragiu. neexistând un certificat constatator al morţii. . Hotărârea definitivă de declarare a morţii se comunică serviciului de stare civilă de la locul naşterii persoanei declarate moartă. fiind o situaţie de fapt. conform art.să existe o hotărâre judecătorească de declarare a dispariţiei. cu cele trei etape. şi abitaţie se sting pe data morţii dispărutului. B.Dacă persoana declarată dispărută reapare.să fi trecut cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaţă. . nu este necesară o hotărâre judecătorească de anulare a hotărârii de declarare a dispariţiei. Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii. 32/1954. iar dacă aceasta nu se poate stabili cu precizie.drepturile de uz. Împrejurarea excepţională se va proba cu orice mijloc de probă. încetarea acestor măsuri are loc la cererea persoanei reapărute forulată către autoritatea tutelară. Dacă data ultimelor ştiri nu poate fi stabilită exact.: război.: contractul de mandat). .se deschide succesiunea celui declarat mort. . deoarece aceasta din urmă nu are efecte asupra capacităţii de folosinţă a persoanei. de la data stabilită în hotărâre. Instanţa de judecată stabileşte şi data morţii.încetează căsătoria la data morţii stabilită în hotărâre.în funcţie de data morţii stabilită în hotărâre se va determina calitatea copiilor născuţi între timp ca fiind copii din căsătorie sau din afara ei. în funcţie de tipul de declarare judecătorească a morţii aplicabil. Rectificarea datei morţii: Dacă ulterior rămânerii definitive a hotărârii se ivesc probe din care rezultă că data morţii este alta decât cea stabilită în hotărâre se poate solicita instanţei care a emis-o 55 . ea se va socoti de la sfârşitul lunii sau al anului ultimelor ştiri. Efectele hotărârii declarative de moarte: . Data morţii stabilită de instanţă în cuprinsul hotărârii nu se confundă cu data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morţii. . Condiţii: . . Declararea judecătorească a morţii 1) precedată de declararea judecătorească a dispariţiei . respectiv de 1 an. dar cu efect retroactiv. uzufruct. 41 din Decretul nr. data morţii va fi ultima zi a termenului de 4 ani. .regula Declararea judecătorească a morţii poate fi cerută de orice persoană interesată.înceteaza capacitatea de folosinţa a persoanei fizice şi calitatea acesteia de subiect de drept. În cazul în care s-a instituit tutela minorului şi curatela pentru bunurile dispărutului. Procedura de declarare judecătorească a morţii: Este aceeaşi ca şi pentru declararea dispariţiei.

spre deosebire de moştenitorii de reacredinţă). deoarece pentru a succede. orice persoană interesată (în special persoana în cauză. fără a se putea stabili care dintre ele a decedat mai înainte. Beleiu Gh. conform art. fără fructe.dacă soţia nu s-a recăsătorit. . naufragiu. Subiectele dreptului civil. 56 . 31/1954. Dacă mai multe persoane cu vocaţie succesorală reciprocă (rude) au murit în aceeaşi împrejurare extraordinară (ex. cea de-a doua căsătorie rămâne valabilă. Drept civil român. Judecata se face de urgenţă. Anularea hotărârii de declarare a morţii: Dacă cel declarat judecătoreşte mort este în viaţă şi reapare sau se descoperă actul de deces fizic constatat. 31/1954.rectificare datei morţii. în acelaşi moment. aflată în viaţă) şi procurorul pot cere anularea hotărârii de declarare a morţii. Doar subdobânditorii cu titlu oneros de bună-credinţă nu sunt obligaţi la restituirea bunurilor. Instanţa modifică hotărârea şi o comunică pe cea nouă serviciului de stare civilă. Efectele hotărârii judecătoreşti de anulare a declararii morţii sunt următoarele: . . fără a se putea stabili daca una a supravieţiut celeilalte. Universul Juridic. Ed. 31/1954.: cutremur. acesta va fi considerat copil din căsătorie. Importanţa acestora constă în stabilirea momentului morţii din punct de vedere succesoral. care o va judeca de urgenţă. care se vor reconsidera în raport cu noua dată. succesiunea fiecăruia cuvenindu-se persoanelor îndreptăţite existente la acea dată.bunurile dobândite de celălalt soţ în timpul dispariţiei sunt bunuri proprii. Bucureşti. Hotărârea de anulare a declarării morţii se comunică serviciului de stare civilă care a înregistrat moartea. Bibliografie: 1. Efectele rectificării datei morţii se produc asupra drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale. . prima căsătorie considerându-se desfăcută pe data încheierii noii căsătorii. care va rectifica data morţii în registrul de stare civilă. până când soţul va promova acţiunea în tăgada paternităţii. acesta fiind obligat să facă rectificarea în registrul de stare civilă.cel declarat mort poate cere înapoierea bunurilor sale de la moştenitorii săi (cei de bună-credinţă vor restitui doar bunul. catastrofă aeriană). 20 din Decretul nr. redobândind capacitatea de folosinţă în mod retroactiv. acţiunea nefiind supusă prescripţiei extinctive. potrivit art. cu citarea părţilor şi cu participarea obligatorie a procurorului.dacă soţul supravieţuitor s-a recăsătorit. . 2003. 18 alin. 3 din Decretul nr.. persoana trebuie să existe în momentul deschiderii succesiunii. 21 din Decretul nr. de la subdobânditorii bunurilor succesorale cu titlu gratuit (indiferent de buna sau reaua-credinţă) şi de la subdobânditorii cu titlu oneros de rea-credinţă. Cererea de anulare este imprescriptibilă şi se adresează instanţei care a pronunţat hotărârea. nu comune. Introducere în dreptul civil. Comorienţii: Sunt persoane care au decedat în aceeaşi împrejurare. ele sunt socotite că au murit deodată. şi nu se moştenesc între ele. conform art. dar a născut un copil în lipsa soţului. cu citarea părţilor şi a procurorului.cel declarat mort este considerat că a fost întotdeauna în viaţă. iar data deschiderii succesiunii va fi aceeaşi pentru toţi.

Definiţi capacitatea de folosinţă a persoanei fizice. Decretul nr. Teoria generală. 2.. Iaşi. Junimea. Teoria generală. cum trebuie să se procedeze pentru a-şi redobândi calitatea de subiect de drept? 18. Bucureşti. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii precedată de declararea judecătorească a dispariţiei? 13. Bucureşti. Apetrei I.. 8. Persoana fizică. Când încetează capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 9.. Persoanele. Andrei Petru P. cum trebuie să se procedeze? 12.. Ce efecte are hotărârea de anulare a declararii judecătoreşti a morţii? 19. Prezentaţi procedura de declarare judecătoreasă a morţii. Rauschi Şt. 4. 57 . Dacă persoana declarată judecătoreşte moartă reapare. Boroi G. Rauschi Şt. Persoana juridică. Când începe capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 6. Persoanele. În ce situaţie se recurge la declararea judecătorească a morţii? 10. Partea generală. Drept civil. Prezentaţi exemple de îngrădiri legale ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. Ed. Ankarom. Ce efect are hotărârea judecătorească de declarare a dispariţiei? Dacă persoana dispărută reapare. care dintre căsătorii rămâne valabilă. Persoana fizică. Ed. Prezentaţi prezumţia timpului legal al concepţiei. 2000. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice? 4. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a morţii fără declararea judecătorească a dispariţiei? 14. 7. Drept civil. Explicaţi noţiunea de comorienţi şi prezentaţi importanţa lor practică. Codul civil. 15.. 6. 5. 1998. 2002. În ce acte normative este reglementată capacitatea de folosinţă a persoanei fizice? 3. Dacă între timp soţul supravieţuitor s-a recăsătorit.. All Beck. Iaşi. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei fizice? Ce condiţii trebuie îndeplinite? 7. Partea generală. având în vedere ca soţul din prima căsătorie declarat judecătoreşte mort a reapărut? 21. Ed. Drept civil. Drept civil. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru declararea judecătorească a dispariţiei? 11. Cum se procedează pentru a rectifica data morţii? Ce efecte are o hotărâre de rectificare a datei morţii? 17.2. 31/1954. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului nr. 3. Ed. Popa Gh. All Beck. Decretul nr. 8. Poenaru E. Întrebări de evaluare: 1. Ce persoane sunt scutite de înapoierea bunurilor succesorale după apariţia persoanei declarate judecătoreşte moartă? 20. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. 2002.. 5. Care sunt efectele hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii? 16.

58 .

807. hipnoză ori somnambulism) sau ca o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu (interzişii judecătoreşti) să aibă perioade de luciditate. Actele acestora se încheie de reprezentanţii lor legali – părinţi sau tutore. 950-952 C. 5. prin încheierea oricăror acte juridice civile. prin moartea persoanei sau declararea judecătorească a morţii. nici parţial. fam. inalienabilitate. 8-11 din Decretul nr. 5. Caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu: 1.133. 105. Este reglementată de art. întreruperea prescripţiei sau înscrierea ipotecii) şi acte mărunte (ex. şi cele fără capacitate de exerciţiu nu au discernământ. la ridicarea interdicţiei judecătoreşti.2. 31/1954. 2. Totuşi. Actele prin care s-ar renunţa la capacitatea de exerciţiu sunt nule absolut. însă nu au experienţă juridică. cele cu capacitate restrânsă de exerciţiu au discernământ. egalitate. pentru că nimeni nu poate fi lipsit de capacitatea de exerciţiu. Lipsa capacităţii de exerciţiu Minorii cu vârsta sub 14 ani şi interzişii judecătoreşti (debili şi alienaţi mintali puşi sub interdicţie judecătorească) nu au capacitate de exerciţiu. generalitate. 25 din Decretul nr. Pentru a încheia acte juridice. conţinutul şi sfârşitul ei. legalitate. 4. 4. persoana trebuie să aibă discernământ. REGLEMENTAREA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITĂŢII DE EXERCIŢIU Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice reprezintă o parte a capacităţii civile care constă în aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. Însă discernământul nu trebuie confundat cu capacitatea de exerciţiu. care rezultă din principiul fundamental al dreptului civil – egalitatea în faţa legii civile. art. Capacitatea de exerciţiu restrânsă 59 .: cumpărarea de rechizite sau dulciuri).1. fiind o aptitudine a persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile civile.147 C. legea stabilind începutul. intangibilitate. 2.. decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. SECŢIUNEA II TIPURI DE CAPACITATE DE EXERCIŢIU 2. 124. civ. adică aptitudinea de a înţelege semnificaţia şi consecinţele juridice ale actelor încheiate. pentru că aceasta ar însemna renunţarea la calitatea de subiect de drept civil. persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu pot încheia singure acte de conservare (ex. Se prezumă că persoanele cu capacitate deplină de exerciţiu au discernământ. 32/1954. nici total. încheind acte juridice civile. şi art.: somaţia. art.CAPITOLUL II CAPACITATEA DE EXERCIŢIU A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NOŢIUNEA. deoarece există posibilitatea ca o persoană cu capacitate de exerciţiu să nu aibă temporar discernământ (în caz de beţie. Lipsa capacităţii de exerciţiu încetează la împlinirea vârstei de 14 ani pentru minori. 3. deoarece nu se poate renunţa la capacitatea de exerciţiu.

dacă a împlinit 16 ani. pp.. minorul poate cere singur autorităţii tutelare schimbarea felului învaţăturii şi locului ei şi poate cere singur în instanţă pensie de întreţinere de la părintele său. Cu 68 Gh. distingem între patru categorii de acte juridice68: 1) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal şi singur sunt actele de conservare şi actele mărunte. 3) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. femeia minoră se poate căsători de la vârsta de 16 sau 15 ani. Rauschi ş. dacă au împlinit vârsta de 10 ani.Minorii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani au capacitate de exerciţiu restrânsă. minorii pot încheia singuri contract de muncă de la vârsta de 16 ani. de dispoziţie). cit. gajul. Căsătoria ei la vârsta de 15 ani se face cu aprobarea Preşedintelui Consiliului Judeţean şi cu avizul medicului. minorul poate face o recunoaştere de paternitate şi minora poate promova acţiunea în stabilirea paternităţii copiluilui. 4) acte interzise minorului cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani sunt donaţiile. Ca excepţii de la regulile mai sus prezentate. garantarea obligatiei altuia. Capacitatea de exerciţiu restrânsă încetează prin împlinirea vârstei de 18 ani. Capacitatea de exerciţiu deplină începe la împlinirea vârstei de 18 ani. Boroi. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. De asemenea.. cit. pot să îşi exprime părerea cu privire la care părinte doresc să stea după divorţ. şi dispune de aceste sume. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. sunt actele de administrare. fratii sau surorile tutorelui. ruda în linie dreaptă. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu deplină. încheind personal şi singur orice acte juridice civile permise de lege. G. Capacitatea de exerciţiu deplină Reprezintă aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. cit. 2) actele juridice pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani le poate încheia personal. poate dispune prin testament de jumătate din bunurile sale. dar cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui. însă... 2. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui şi cu încuviinţarea autorităţii tutelare sunt actele de dispoziţie (ex. dacă se anulează căsătoria.C. o pierde şi revine la cea restrânsă de exerciţiu. 369-371. pp. pentru femeia minoră care se căsătoreşte. Şt. op. ca o excepţie. ca regulă.E. prin moartea lui sau declararea judecătorească a morţii sale.. 353-355. el poate înstrăina în acest mod bunurile supuse stricăciunii şi cele nefolositoare pentru el şi poate închiria un imobil pentru o perioadă mai mică de 3 ani. a. ei încheind actele lor juridice. aceasta reprezintă aptitudinea de a încheia orice fel de acte juridice (de conservare. În ce priveşte conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânsă. fără asistenţă juridică. acceptarea sau renunţarea la o succesiune). prin punerea minorului sub interdicţie. pot să îşi exprime consimţământul la adopţia lor. renunţarea la un drept.: vânzarea. de administrare. 241-243. ipoteca. păstrează capacitatea de exerciţiu deplină dobândită. De asemenea. 60 . sau de la împlinirea vârstei de 16 sau chiar de 15 ani. însă cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui dată pentru fiecare act în parte.3. op. Beleiu. poate încheia acte de administrare a patrimoniului nelezionare şi. tranzacţia judiciară. pp. op. el poate face depuneri la C. actele încheiate cu tutorele său ori cu soţul. În cazul în care ea divorţează mai devreme de împlinirea vârstei de 18 ani.

SECŢIUNEA III SANCŢIUNEA APLICABILĂ NERESPECTARII REGULILOR PRIVIND CAPACITATEA DE EXERCIŢIU Nulitatea relativă este sancţiunea care se aplică următoarelor acte juridice69: . Junimea. 9. Minorii sunt obligaţi să înapoieze ce au primit. Codul familiei.. Anularea în instanţă a actului juridic poate fi cerută de către persoana ocrotită sau de către părinţii săi ori tutorele ei. pp. All Beck... prezentându-i-se acesteia ca un major. Partea generală. . Şt. 372-375. 7.. 331-332. dar nu mai mult de 18 luni de la data încheierii actului juridic. Popa Gh. Iaşi. 4. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil. pp. Ed.excepţia actelor strict personale. Poenaru E. Decretul nr. persoana fizică poate încheia acte juridice şi prin madatar (reprezentant convenţional). Ed. 6. dacă este necesar. părţile fiind obligate să îşi restituie reciproc prestaţiile efectuate. Rauschi Şt. cit.. 5. cit. Codul civil. Drept civil..Apetrei. Andrei Petru P. Teoria generală. 2002. 2002. Drept civil.. . Partea generală. Boroi G. nu mai are dreptul să ceară anularea actului pentru lipsa capacităţii depline de exerciţiu. 8..a. 61 . Întrebări de evaluare: 69 G. Capacitatea de exerciţiu deplină încetează prin decesul persoanei sau declararea judecătorească a morţii sale. Andrei. . dar fără încuviinţarea autorităţii tutelare. Bibliografie: 1. Bucureşti. prin punerea sub interdicţie a persoanei sau în cazul anulării căsătoriei femeii minore. op. Drept civil.actelor juridice încheiate de persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă. 2003. Ca o consecinţa a anulării actului juridic. op.. 2. de către autoritatea tutelară.actele juridice încheiate de persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Persoanele. în termen de 3 ani de la data cănd ocrotitorul legal a cunoscut cauza anulării. 32/1954. Bucureşti. Beleiu Gh. pp. op.. Apetrei I. Iaşi. I. Teoria generală. Decretul nr. fără încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. Drept civil. Boroi. P. cit.. Persoana fizică. Persoana juridică. 1998. 3. Bucureşti. Rauschi ş. Ed. Rauschi Şt. Minorul care a indus în eroare cealaltă parte. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. Persoana fizică.actele juridice încheiate de persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu.actele juridice încheiate de reprezentantul legal fără încuviinţarea autorităţii tutelare.. 243244. Ankarom. Ed. All Beck. Persoanele. Universul Juridic. Ed. Drept civil român. acesta este lipsit de efecte în mod retroactiv. Nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare de ocrotitorul legal şi. 2000. numai în măsura în care s-au îmbogăţit.

persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 11. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu? 8. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui. persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 10. Ce acte juridice pot încheia singure persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă? 9. Ce persoane nu au capacitate de exerciţiu? Cum se încheie actele juridice ale acestor persoane? 6. Ce acte juridice pot încheia. Definiţi capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice. În ce acte normative este reglementată capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 3. Ce persoane au capacitate de exerciţiu retrânsă? Cum încheie aceste persoane actele juridice? 7. Ce persoane au capacitate deplină de exerciţiu? De la ce vârstă se dobândeşte această capacitate. ca o excepţie de la regula generală? 5. 2. dar şi a autorităţii tutelare. cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui.1. Ce acte juridice pot încheia. Care sunt caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice? 4. Care este sancţiunea aplicabilă pentru actele juridice încheiate cu nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice? 62 .

sunt drepturi personale. . 256. 70 71 P. reglementare. un domiciliu şi o stare civilă.constituie atât drepturi. Legiuitorul a instituit ca mijloc de contrângere a pârâtului la executarea hotărârii judecătoreşti (constând într-un fapt personal al lui) plata unei amenzi pe fiecare zi de întârziere în folosul statului.sunt imprescriptibile extinctiv şi achizitiv. pentru înlăturarea ei. dacă a fost victima unei fapte prin care s-a adus o atingere acestor atribute.însemnând nume de familie. astfel încât titularul unui astfel de drept. romanii folosind trei nume. nu-l poate dobândi. Codul familiei şi Ordonanţa de Guvern nr. Termenul de nume provine din latinescul nomen . op. oricât timp ar trece. dar şi plata unor despăgubiri băneşti pentru daune morale. p. În sens larg.însemnând poreclă.sunt universale. 31/1954. Publicată în M. pentru că. 63 .sunt inalienabile. Noţiune. Andrei. prenomen . Of. SECŢIUNEA II NUMELE 2. restabilirea dreptului şi repararea daunelor materiale suferite. nu pot fi exercitate prin reprezentare. 31/1954. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice71. Atributele de identificare a persoanei fizice prezintă următoarele caractere juridice: . iar în sens restrâns – numele de familie. prin nume se înţelege numele de familie şi prenumele. aparţinând oricărei persoane fizice în parte. nefiind transmisibile. cât şi obligaţii. Principalele atribute de identificare a persoanei fizice sunt numele. atributele de identificare ale persoanei fizice sunt ocrotite.02. 68/02. Potrivit art. . . domiciliul şi starea civilă. CARACTERELE JURIDICE ŞI OCROTIREA ATRIBUTELOR DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE Prin identificarea persoanei fizice se înţelege individualizarea persoanei în cadrul raporturilor juridice civile. În ce priveşte natura juridică a acestora. Numele este reglementat de Decretul nr. în principiu.sunt drepturi absolute. nr.. Numele româneşti provin de la meserii. poate promova o acţiune în instanţă împotriva autorului faptei ilicite.1. numele tatălui sau al mamei pentru copiii din afara căsătoriei. cit. pentru că se nasc odată cu naşterea persoanei şi încetează la moartea ei.însemnând prenume şi cognomen . localităţi.2003.CAPITOLUL III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I NATURA JURIDICĂ. caractere juridice Numele reprezintă cuvântul sau totalitatea cuvintelor prin care se desemnează şi se identifică o persoană fizică în familie şi în societate70. 54-56 din Decretul nr. . oricât timp o persoană ar folosi numele alteia. însemnând că toate persoanele sunt obligate să se abţină de a aduce vreo atingere lor. ele sunt drepturi personale nepatrimoniale. nu se pierd prin nefolosire şi. orice persoană fiind obligată să aibă un nume. .

4. copilul va purta numele mamei dinainte de căsătorie. ca urmare a admiterii acţiunii în tăgada paternităţii copilului din căsătorie Dacă mama nu are un nume de familie comun cu al soţului. persoana adoptată va dobândi numele de familie comun al acestora. numele de familie şi prenumele acestuia se stabileşte de către primăria localităţii în raza căreia a fost găsit. 5. 2 alin. dar. 3 din O. copilul din căsătorie preluând numele de familie comun al părinţilor săi. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. în funcţie de înţelegerea lor.Numele are următoarele caractere juridice: 1. 6. Dacă ei nu au un nume comun. atribuindu-i numele părintelui faţă de care s-a stabilit ulterior filiaţia. instanţa va putea încuviinţa copilului să poarte numele acestuia. la înregistrarea naşterii. ca urmare a încuviinţării adopţiei Persoana adoptată dobândeşte numele de familie al adoptatorului. Pentru copilul din afara căsătoriei. ai cărui părinţi nu au putut fi identificaţi. 3. dacă mama are un nume de familie comun cu al soţului. iar dacă adopţia este făcută de doi soţi. va hotărî autoritatea tutelară de la domiciliul copilului. 4. copilul va lua numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. conform art. nr. care poate fi numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite. Numele de familie Numele de familie are drept scop identificarea unei persoane fizice în societate. format din nume de familie şi prenume. este un drept absolut. Modificarea numelui de familie: a) ca efect al schimbării stării civile a persoanei 1. În caz de neînţelegere între aceştia. Dacă filiaţia a fost stabilită prin recunoaştere voluntară şi simultană de ambii părinţi. 7. 41/2003. este un drept legal. 2. după cum el este un copil din căsătorie sau din afara căsătoriei. conform art. este un tot unitary.2. în principiu. este un drept universal. ca urmare a stabilirii filiaţiei copilului din afara căsătoriei Numele de familie al acestui copil va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia. după cum se învoiesc părinţii. Dacă părinţii nu au un nume comun (fiecare şia păstrat numele anterior la încheierea căsătoriei). dar instanţa poate dispune modificarea numelui de familie al copilului. 2. atunci copilul va păstra acest nume (adică numele de familie al mamei din momentul naşterii copilului). copilul dobândeşte numele de familie al unuia dintre părinţi sau numele lor reunite. numele de familie al acestuia va fi numele părintelui faţă de care s-a stabilit mai întâi filiaţia (de regulă. 2. mama). 3. 62 C. este inalienabil. este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. prin dispoziţia primarului. Pentru copilul găsit. fam.G. persoana adoptată va purta numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite. este un drept personal. şi dacă ulterior se stabileşte filiatia şi faţă de celălalt părinte. În caz de neînţelegere între aceştia. 64 . ca urmare a stabilirii filiaţiei unui copil înregistrat ca având părinţi necunoscuţi Numele de familie al acestui copil se va modifica. Dobândirea numelui de familie: Numele de familie se dobândeşte prin filiaţie.

ca urmare a nulităţii sau anulării căsătoriei În această ipoteză fiecare dintre soţi revine la numele de familie avut înainte de căsătorie.să ia ca nume comun numele lor de familie reunite. viitorii soţi au trei posibilităţi în ce priveşte numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei: . divorţul nu produce nici o modificare în acest sens. pentru motive temeinice. Cererea de schimbare a numelui se depune la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local.să păstreze fiecare numele de familie avut înainte de căsătorie. instanţa poate încuviinţa soţului divorţat purtarea în continuare a numelui din căsătorie. adoptatul revine la numele său de familie avut anterior adopţiei. b) ca efect al modificării numelui de familie pe cale administrativă Schimbarea numelui de familie pe cale administrativă reprezintă înlocuirea.. prin decizie administrativă.să ia ca nume comun numele de familie unuia sau altuia dintre ei. Dacă soţii au un nume de familie comun şi doar unul dintre ei doreşte să îşi schimbe numele de familie.. În termen de 30 de zile de la publicare. în mod excepţional. Aceasta trebuie motivată şi însoţită de o serie de acte (ex. Totuşi. în cazul desfacerii adopţiei. Partea a III-a. Cererea poate fi formulată de către cetăţenii majori români şi apatrizi.: numele este format din expresii indecente sau ridicole). Cererea se publică în extras. în scris şi motivat.5. ca urmare a desfacerii căsătoriei (divorţul) Dacă soţii nu au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei. În cazul în care soţii au avut un nume de familie comun în timpul căsătoriei. 9. dosarul se trimite spre soluţionare la Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean. soţul supravieţuitor va purta în continuare numele din căsatorie. Procedura72 este reglementată de Ordonanţa de Guvern nr.G. instanţa poate încuviinţa ca adoptatul să păstreze numele de familie dobândit prin adopţie. ca urmare a desfacerii. printr-o cerere de schimbare a numelui pe cale administrativă. Motivele temeinice pentru care se poate încuviinţa schimbarea numelui de familie pe cale administrativă sunt enumerate în art. 3 lit. cererea se face de către părinţi sau de tutore. ca urmare a încheierii căsătoriei La încheierea căsătoriei.: copii legalizate de pe certificate de stare civilă). orice persoană poate face opoziţie la această cerere. nr. 4 alin. are nevoie de consimţământul celuilalt soţ. la cerere. Chiar dacă unul dintre soţi nu este de acord cu aceasta. 8. 398-399. 4 din actul normativ aminit (ex. foştii soţi se pot învoi ca soţul care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ să păstreze numele de familie dobândit prin căsătorie şi după divorţ. 41/2003. ca urmare a încetării căsătoriei (decesul soţului) După decesul soţului. nulităţii sau anulării adopţiei În aceste situaţii. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. din raza teritorială a domiciliului solicitantului. 6. Pentru minor sau interzis judecătoresc. acesta poate solicita revenirea la numele avut înainte de căsătorie. op. b din O. Potrivit art. regula este că fiecare dintre ei revine la numele de familie avut înainte de căsătorie. 7. cit. pentru motive temeinice. . pe cheltuiala solicitantului. cu aprobarea autorităţii tutelare. pentru motive temeinice (ex. p. 65 . Totuşi.: renumele profesional dobândit). a numelui de familie cu un alt nume de familie. în Monitorul Oficial. în mod separat. Schimbarea numelui minorului se poate face odată cu cel al părinţilor ori ulterior. depusă la Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local. . În termen de 60 de zile. Preşedintele Consiliului 72 Beleiu Gh. Apoi.

în termen de 10 zile de la emitere. 29/1990 privind contenciosul administrativ. 21 din O. în scopul de a individualiza persoana în cadrul aceleiaşi familii şi (împreună cu numele de familie) în cadrul societăţii73. Prenumele Prenumele reprezintă cuvântul sau cuvintele care se adaugă la numele de familie. Pe baza aprobării lui.reprezintă un drept. în termen de 6 luni de la data admiterii cererii de schimbare a numelui. 217. Aceasta poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ.este un drept personal şi absolut şi universal.. dar şi o obligaţie. se înscriu menţiunile necesare pe marginea actelor de stare civilă. odată cu înregistrarea naşterii în registrul de stare civilă. După achitarea taxei. 20 din O. Rauschi.3. conform art. Dispoziţia de respingere a cererii se comunică solicitantului de către Serviciul public judeţean de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Judeţean. pe baza declaraţiei celui care solicită înregistrarea naşterii (de regulă. nr. Cererea se depune la Serviciul de stare civilă şi se aprobă de către Primar. 5 alin.este imprescriptibil extinctiv şi achizitiv. de către 73 Şt. prin menţiune pe aceste acte. în termen de 30 de zile de la primirea unui răspuns la reclamaţia prealabilă adresată la Inspectoratul naţional pentru evidenţa persoanelor.ş. .Judeţean emite o dispoziţie de admitere sau de respingere a cererii. Dobândirea prenumelui: Prenumele se dobândeşte prin atribuire. acest serviciu îi eliberează solicitantului o copie de pe decizia de admitere a cererii de schimbare a numelui de familie şi o transmite şi serviciului de stare civilă pentru a efectua modificările prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă şi pentru a elibera noi certificate de stare civilă. cit. a numelui de familie retradus în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. p. în termen de 6 luni. Dacă cererea este respinsă de primar. . nu a putut formula opoziţia prevăzută de lege. la rubricile care îl privesc pe titular şi la cele privind părinţii. care va înştiinţa solicitantul şi îi va pune în vedere să achite taxa de timbru în termen de 90 de zile. dacă persoana în cauză face dovada că. c) ca urmare a retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne Conform art.a. persoana al cărei nume de familie a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă sau cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea. Dovada schimării numelui se face cu dispoziţia de admitere a cererii şi cu certificatul de stare civilă eliberat pe baza ei. nr. Dispoziţia de admitere a cererii se trimite înapoi la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din subordinea Consiliului Local.este inalienabil. op. Are aceleaşi caractere juridice ca şi numele de familie: . 2 din Legea nr. 2. Potrivit art.G. Efectele schimbării numelui se produc de la data înregistrării acestei menţiuni. solicitantul poate contesta această dispoziţie în instanţa de contencios administrativ. 41/2003. persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de schimbare a numelui de familie pe cale administrativă formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de schimbare a numelui.. 66 . 41/2003. Persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim prin admiterea cererii de retranscriere în limba maternă sau cu ortografia limbii materne formulată de o altă persoană poate solicita în instanţă anularea dispoziţiei de admitere a cererii.G. din motive obiective şi neimputabile ei. .

: George Bacovia.5. Andrei. prenume şi iniţială a prenumelui tatălui şi prezintă aceleaşi caractere juridice ca şi numele şi două caractere specifice: . 275. op. Pseudonimul Pseudonimul reprezintă denumirea liber aleasă de o persoană. fiind folosită uneori în actele administrative sau de urmărire penală pentru identificarea unor persoane (ex. 5 alin. Andrei. 2. va hotărî autoritatea tutelară.este un drept personal. dată de alte persoane unei anumite persoanepentru individualizarea acesteia. Dacă părinţii nu se înţeleg în privinţa prenumelui copilului lor. este ocrotit de lege. 2. la care se adugă o cifră de control.09. Marilyn Monroe). 76 Publicată în M. solicitând încetarea atingerii aduse. 237/30. p.: Petre Stănescu. nu şi o obligaţie şi serveşte la individualizarea persoanei în raport cu activitatea sa profesională. I. Apetrei.. Nu este ocrotită de lege. P. op. conform art. În cazul copiilor găsiţi. De asemenea. Competenţa gestionării şi verificării atribuirii acestuia aparţine Serviciului public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local. p. Codul numeric personal Codul numeric personal75 reprezintă un număr serial compus din 12 cifre.. nr. iar persoana stânjenită în exercitarea dreptului la pseudonim se poate adresa instanţei. 2 din Legea nr. cit. 2. zis Cuţitarul). nr. Apetrei. pseudonimul trebuie ales astfel încât să nu fie identic cu numele sau pseudonimul altei persoane. Of. Schimbarea prenumelui: Modificarea stării civile a persoanei fizice nu produce efecte asupra prenumelui. Fiind un drept personal nepatrimonial. pentru că nu pot exista două personae cu 74 75 P. cu respectarea aceleiaşi proceduri ca cea prezentată în cazul numelui de familie. fiind singurul mijloc de identificare pentru toate sistemele informatice ce cuprind date nominale privind persoana fizică. prenumele se atribuie de către primarul din localitatea unde a fost găsit. Pentru copiii din afara căsătoriei se foloseşte iniţiala prenumelui mamei74. alta decât numele său. 84/2001. Iniţiala prenumelui tatălui se foloseşte pentru identificarea persoanei în practica administrativă. cit. 67 .G. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate76.6. I. Pentru schimbarea prenumelui unei persoane căsătorite pe cale administrativă nu este necesar consimţământul celuilalt soţ. Simpla sa folosire în mod public şi îndelungat este suficientă pentru a putea crea drepturi asupra lui.părinţi). Totuşi.1996. de obicei literare sau artistice (ex. astfel încât schimbarea prenumelui se poate face doar pe cale administrativă sau prin retranscrierea în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. sub care îşi ascunde adevărata identitate şi care este folosită în mod notoriu la desfăşurarea unei anumite activităţi.4. Porecla Porecla reprezintă o denumire deosebită de nume. dreptul la pseudonim este netransmisibil. în situaţia în care mai multe persoane au acelaşi nume de familie şi acelaşi prenume. modificată prin O. Pseudonimul este doar un drept. 315-318. CNP-ul este util atunci când mai multe persoane au acelaşi nume de familie.

13 din Decretul nr. Caracterele juridice ale domiciliului Pe lângă caracterele juridice generale ale oricărui atribut de identificare a persoanei fizice (drept absolut. CNP-ul este preluat în cartea de identitate eliberată la împlinirea vârstei de 14 ani.este un drept unic. 2. . de regulă).acelaşi CNP. domiciliul va fi locuinţa principală. în lipsa acestuia. . 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. însemnând o statornicie. De asemenea. orice persoană fiind obligată să aibă un domiciliu. domiciliul prezintă următoarele caractere juridice specifice: 1. 3. universal). Noţiunea de domiciliu Domiciliul reprezintă un atribut de identificare în spaţiu a persoanei fizice. 3. inalienabil. unicitate. imprescriptibil extinctiv şi achizitiv.încheierea căsătoriei se face la serviciul de stare civilă din raza teritorială a domiciliului sau reşedinţei unuia dintre viitorii soţi. deoarece fiecare persoană poate avea un singur domiciliu. obligativitate. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice şi de Legea nr. Termenul de domiciliu provine de la latinescul domum colere.3. Este reglementată de art. având în vedere că în Codul penal se pedepseşte infracţiunea de vagabondaj.în funcţie de acesta se determină competenţa instanţei de judecată (cea de la domiciliul pârâtului.2. însemnând casa pe care o locuieşte o persoană. se va folosi ultimul domiciliu care figurează în cartea de identitate a persoanei. find preluat apoi în toate actele şi certificatele de stare civilă şi în Registrul de evidenţă a populaţiei.: delegarea sau detaşarea. se va lua în considerare locul unde aceştia au avut vreodată domiciliul sau. în permisul de conducere şi în paşaport. executarea unei pedepse privative de libertate. Tipuri de domiciliu Domiciliul este de următoarele tipuri: 77 Conform art. Se atribuie de către ofiţerul de stare civilă doar cetăţenilor români în momentul naşterii. 68 .succesiunea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.actele de procedură se comunică la domiciliul persoanei citate. 13-14 din Decretul nr. . SECŢIUNEA III DOMICILIUL 3. o folosire constantă şi îndelungată a locuinţei.1. stabilitate. În cazul în care persoana nu are un domiciliu. Chiar dacă persoana are mai multe locuinţe statornice. în sensul că o persoană are acelaşi CNP în toate raporturile juridice. Importanţa domiciliului: . domiciliul părinţilor sau locul de naştere al persoanei în cauză. . 3. Plecarea temporară de la domiciliu nu înseamnă schimbare lui (ex. constând în locul unde persoana fizică îşi are locuinţa statornică sau principală77. În situaţia nomazilor. 31/1954. personal. CNP-ul se pierde ca efect al morţii persoanei sau declarării judecătoreşti a morţii sale ori ca efect al pierderii cetăţeniei române. dispariţia persoanei).

pentru a-şi desăvârşi învăţătura sau pregătirea profesională. Schimbarea domiciliului legal a unei persoane are loc odată cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei care realizează ocrotirea. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi căruia instanţa i-a încredinţat copilul spre creştere şi educare. 544/01. decăzut din drepturile părinteşti sau interzis judecătoresc. 69 . În cazul moştenitorilor. domiciliul legal este la reprezentantul său legal. în caz de neînţelegere între părinţi instanţa luând o hotărâre.a. Domiciliul ales este valabil doar pentru actul respectiv şi durează cât există actul principal. domiciliul legal al acestora se afla la custode sau curator. reprezentând regula. Soţii vor avea un singur domiciliul real. să se prezinte la Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei. după propria voinţă. domiciliul legal al minorului va fi la celălalt părinte. iar. dacă şi acesta este în aceeaşi situaţie. Of. 447/26. domiciliul legal reprezintă domiciliul stabilit de lege anumitor persoane. 84/2001 privind înfiinţarea. Autoritatea tutelară poate încuviinţa copilului în vârstă de peste 14 ani cererea de schimbare a locuinţei. publicată în M. Pentru interzisul judecătoresc. nr. în sensul că reclamantul nu mai are obligaţia să îl cheme pe pârât la instanţa de la domiciul real al acestuia. Of. declarat judecătoreşte mort. domiciliul legal al minorului va fi la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic.2001 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. domiciliul legal este la părinţi sau tutore. organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de evidenţa persoanelor78. pentru persoanele în vârstă de peste 14 ani. Dacă părinţii nu locuiesc împreună.06. Persoana care îşi schimbă domiciliul de drept comun este obligată ca. pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate.3. Dovada domiciliului legal se face prin probarea situaţiei de persoană pentru care legea stabileşte un domiciliul legal şi prin probarea domiciliului de drept comun al persoanei care îl ocroteşte. Pentru persoana dispărută. Dovada domiciliului de drept comun se face cu cartea de identitate.2002. din subordinea Consiliului Local. 3. conform dispoziţiilor Legii nr. cu respectarea legii. pentru persoanele cu vârsta sub 14 ani. Pentru minor. Dacă părinţii sunt divorţaţi. de cele mai multe ori datorită faptului că se află sub ocrotirea altei persoane. adică la părinţi sau tutore.G. şi cu cartea de identitate a părinţilor sau a reprezentantului legal. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. ales de comun acord. b. modificată prin O. domiciliul ales (convenţional) nu este un domiciliu propriu-zis. Reşedinţa 78 Publicată în M. dispărut. În cazul în care unul dintre părinţi este decedat.09. domiciliul legal este la curatorul său. 372/2002. nr. domiciliul real (de drept comun). pentru intervalul de 15 zile în care persoana îşi schimbă domiciliul. nr. ci o convenţie a părţilor prin care se modifică competenţa teritorială a instanţei în cazul unui litigiu. sau cu orice mijloc de probă. domiciliul va fi la tutorele său ori la curatorul său (până la numirea turorelui). c. ci în faţa instanţei de la domiciliul ales. în care să fie precizat noul domiciliu. constituie locul unde o persoană cu capacitate de exerciţiu deplină îşi stabileşte locuinţa statornică. dacă a fost numit un custode sau un curator pentru conservarea şi administrarea bunurilor succesorale. în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă.

29 şi 30 din Legea nr. 293. Stătescu. 82 P. Boroi. aceasta constituie o prezumţie absolută şi irefragabilă de existenţă legală a stării civile folosite. Sunt exceptate de la această obligaţie persoanele care locuiesc în altă localitate decât cea de domiciliu. Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei din subordinea Consiliului Local înscriind o menţiune în acest sens pe cartea de identitate.1997 de Departamentul pentru Administraţia Publică Locală şi de Ministerul de Interne.. cit. Ed. sexul. universalitate. 105/1996. Aceasta poate fi în aceeaşi localitate sau în altă localitate ca cea de domiciliu.: locul naşterii. starea civlă are un caracter juridic specific – indivizibilitatea. cuprinzând toate elementele (cu excepţia numelui şi a domiciliului) ce contribuie la determinarea calităţii de subiect de drept a omului (ex.10. Of.nomen. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă80 şi de Metodologia nr. divorţat)79. 70 . dacă persoana locuieşte în altă localitate decât cea de domiciliu mai mult de 45 de zile. op. Apetrei.. domiciliul sau reşedinţa părţilor. p. imprescriptibilitate). persoanele internate în spital. Pe lângă caracterele juridice comune tuturor atributelor de identificare a persoanei fizice (legalitate. 345.1996. 79 80 C.a. 1970. Publicată în M. p. p. cit. Este reglementată de Legea nr. Andrei. în interes de serviciu sau la tratament ori odihnă pentru o perioadă cuprinsă între 45 şi 60 de zile.. filiaţia. p. SECŢIUNEA IV STAREA CIVILĂ 4. aleasă în mod liber de persoana fizică.1. căsătorit. Efectul acesteia constă în prezumţia că persoana care foloseşte o stare civilă este şi titularul acesteia în realitate. Academiei. Posesia de stat presupune întrunirea cumulativă a următoarelor trei elemente82: . cit. 1/1997 pentru aplicarea unitară a acesteia81. Pentru ca o locuinţă vremelnică să fie considerată reşedinţă. Declararea reşedinţei este obligatorie. situaţia de adoptat..dacă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliul cunoscut. op. vârsta. conform art. inalienabilitate. Drept civil. op. Şt. aceeaşi în toate raporturile juridice la care participă. Beleiu. adică faptul de a purta numele ce corespunde stării civile pretinse. nr.Reşedinţa reprezintă locuinţa cu caracter temporar. p. care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi domiciliu. op. 81 Emisă la data de 13. G. Dovada reşedinţei se face cu menţiunea înscrisă în acest sens pe cartea de identitate sau cu orice alt mijloc de probă. Noţiuni generale despre starea civilă Starea civilă reprezintă un atribut de identificare a persoanei fizice în familie şi în societate. cit. personalitate. 282/11. . Gh. Bucureşti.. elevii şi studenţii aflaţi în vacanţă. cadrele militare active care locuiesc în interes de serviciu în afara localităţii de domiciliu. indiferent de durată.cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă numele. durata de timp în care persoana trebuie să locuiască acolo este cuprinsă între 45 de zile şi 1 an.11. Dacă posesia de stat este confirmată de actele de stare civilă. Rauschi ş. Importanţa reşedinţei: . cererea de chemare în judecată se face la instanţa reşedinţei sale din ţară. 224. .căsătoria se încheie la serviciul de stare civilă al localităţii de domiciliu sau reşedinţă a unuia dintre viitorii soţi. 164. I. Posesia de stat reprezintă folosirea în fapt a stării civile de către o persoană. însemnând că o persoană nu poate avea decât o singură stare civilă. 418.

imprescriptibilitate.. în timpul unei călătorii în interiorul graniţelor ţării.sunt personale. conform art. dacă naşterea sau decesul unei persoane are loc în tren.. Conform art.: acţiunea de divorţ)13. I. Registrele de stare civilă de naşteri.fama. căsătoria sau decesul unei persoane au loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara apelor teritoriale ale României.tractatus. prin căpitănia portului.acţiuni în modificare de stat. acţiunile de stat pot fi: . aceasta se va înregistra la autorităţile administraţiei publice locale a locului de coborâre sau debarcare. care contestă o anumită stare civilă şi urmăreşte înlocuirea ei cu alta reală (ex. Acţiunile de stat prezintă următoarele caractere juridice: . Şt. 8 alin. 4. care urmăresc modificarea stării civile existente şi reale.. pp. . Apetrei.. . neadmiţandu-se ştersături. adică faptul de a fi recunoscut în familie şi în public ca cel căruia îi aparţine starea civilă pretinsă. el având calitatea de ofiţer de stare civilă. comandantul navei le va înregistra în jurnalul de bord. eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare.înregistrare sub forma întocmirii actelor de stare civilă (acte de naştere. iar cele date în ultima categorie de acţiuni produc efecte numai pentru viitor. cit. op. 2 din Legea nr. Gh. de căsătorie şi de deces. în condiţiile legii. Acţiunile de stat (de stare civilă) reprezintă acţiuni în justiţie privitoare la starea civilă a unei persoane. 13 P. contestarea sau modificarea stării civile. 119/1996.: acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie). însă pentru viitor (ex. neputând fi exercitate decât de titularul lor. Dacă naşterea. care au drept scop recunoaşterea. Andrei. unul păstrându-se la Primărie şi unul la Consiliul Judeţean. la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. 71 . Aceste înregistrări se realizează în două feluri: . cit. În funcţie de obiectul lor. . 1 din Legea nr.acţiuni în reclamaţie de stat. op. de căsătorii şi de decese sunt confecţionate din hârtie specială şi sunt completate cu o anumită cerneală de culoare neagră. 225. Beleiu. . Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă a) Reguli generale Înregistrările de stare civilă reprezintă totalitatea operaţiunilor juridice de consemnare în registrele de stare civilă a actelor şi faptelor de stare civilă efectuate de organele cu atribuţii de stare civilă. Hotărârile judecătoreşti emise în primele două categorii de acţiuni de stat produc efecte retroactiv. Competente să înregistreze actele şi faptele de stare civilă sunt primăriile localităţilor pe raza cărora s-a produs actul sau faptul respectiv.. Acesta va înainta un extras de pe jurnalul de bord la sosirea în ţară.înregistrări sub forma înscrierii prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă de naştere. pe o navă sau aeronavă. în principiu. pp. op. În mod excepţional. 420-422. La împlinirea a 30 de ani. însemnând faptul de a fi tratat de cei apropiaţi ca fiind persoana căreia îi aparţine starea civilă pretinsă. acte de căsătorie şi acte de deces). Rauschi ş.inalienabilitate. 119/1996. potrivit art. Aceste registre se întocmesc în două exemplare originale. p.: acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei). care va întocmi actul de stare civilă. 294-295. .a. acestea se predau la Arhivele statului.2. . care urmăresc recunoaşterea unei stări civile pe care persoana nu o posedă (ex. însă toate produc efecte şi faţă de terţi. cit.acţiuni în contestaţie de stat.

Dacă declaraţia de naştere a fost făcută între 15 zile şi 1 an de la naştere. 72 . actul de naştere se întocmeşte numai în baza unei hotărâri judecătoreşti de înregistrare tardivă a naşterii. dacă în acea localitate străină nu există astfel de reprezentanţi. acestea se pot înregistra la autorităţile locale străine competente. 119/1996. care vor trimite în termen de 5 zile un extras de pe actul respectiv. 119/1996. cu excepţia cazului în care o persoană a exercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă. după ce poliţia a făcut cercetări şi medicul legist a dat avizul său privind vârsta şi sexul copilului. 119/1996. 4 din Legea nr. În baza art. Cetăţenii străini aflaţi în România pot cere autorităţilor române să înregistreze acte şi fapte de stare civilă intervenite pe teritoriul ţării noastre. necunoscându-i necompetenţa84. cu excepţia celor care au loc în timpul călătoriilor cu trenul. 7 din Legea nr. 2. de 3 zile pentru copilul născut mort şi de 24 de ore pentru copilul născut viu şi decedat ulterior (într-un interval de 15 zile de la naştere). 44 din Legea nr. deşi nu avea această calitate. 21 din Legea nr. 1 din Legea nr. căsătoriile pe o aeronavă nu sunt permise. ca urmare a comunicărilor făcute de alte organe. b) Reguli speciale 1. şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României în străinătate şi comandanţii de nave şi aeronave. Potrivit art. 3 din Legea nr. În cazul în care declaraţia se face după 1 an de la naştere. iar cetăţenii români vor solicita înregistrarea lor în registrul de stare civilă al localităţii de domiciliu. potrivit art. la misiunea diplomatică în România a statului străin. Declaraţia se face de părinţi sau de medic. conform art. rude. 5 din Legea nr. Înregistrarea stabilirii filiaţiei 84 Această situaţie este exprimată în adagiul latin error communis facit jus (eroarea comună creează dreptul). Înregistrările se fac pe baza unei declaraţii făcute de persoana îndreptăţită sau din oficiu. 119/1996. Declaraţia se semnează de ofiţerul de stare civilă şi de declarant. potrivit art. În baza art. însoţită de un proces-verbal întocmit de poliţie. comandantul acesteia va consemna faptul în carnetul de drum. prin Ministerul de Interne. conform art. Pentru copiii găsiţi. în baza art. 20 alin. 21 din Legea nr. însă persoanele în cauză au fost de bună-credinţă. conform art. 119/1996. conform art. 119/1996.8 alin. 19 din Legea nr. actul de naştere se întocmeşte în termen de 30 de zile de la data găsirii lor. nava sau aeronava. 17 alin. care va întocmi actul de stare civilă. 119/1996. eliberând persoanelor îndreptăţite o dovadă constatatoare. 119/1996. şi va înainta un extras de pe carnetul de drum la autoritatea administraţiei publice locale a Sectorului 1 din Municipiului Bucureşti. pe baza declaraţiei reprezentantului autorităţii administraţiei publice locale. 119/1996 în termen de 15 zile de la naştere pentru copilul născut viu. 4-6 din Legea nr. 119/1996. În legislaţia noastră. competenţi să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă sunt primarii. Înregistrarea naşterii Întocmirea actului de naştere se face de autoritatea administraţiei publice locale de la locul naşterii. actele de stare civilă întocmite de o persoană necompetentă sunt nule absolut. în cazul în care naşterea sau decesul unei persoane au loc pe o aeronavă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor României. în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară. medic şi reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale. Actele şi faptele de stare civilă privoare la cetăţenii români aflaţi în străinătate se înregistrează de reprezentanţii diplomatici şi consulari ai României. 3 din Legea nr. Persoana care a găsit copilul trebuie să anunţe organele de poliţie în termen de 24 de ore. actul de naştere se întocmeşte pe baza aprobării primarului locului unde s-a produs naşterea. 119/1996. vecini ori personal medical.

rude. 27-33 din Legea nr. în baza art. vecini. 1 şi 3 din Legea nr. potrivit art. 119/1996. 1 lit. căsătoria se înregistrează prin întocmirea actului de căsătorie de către autoritatea administraţiei publice locale de la locul unde se va oficia căsătoria. 44 alin. Dacă unul dintre viitorii soţi nu se află în acea localitate. urmând a se elibera un nou certificat de naştere şi de căsătorie. pe baza declaraţiei de căsătorie a acestora depusă cu 10 zile înainte de oficierea căsătoriei. Ofiţerul de stare civilă poate încheia căsătoria între cetăţeni străini. În caz de moarte violentă. Înregistrarea divorţului Divorţul se înregistrează din oficiu prin menţiune pe marginea actului de căsătorie. 119/1996. cele cu efecte restrânse nu se mai încheie. în baza art. adică Serviciul de stare civilă de la domiciliul unuia dintre viitorii soţi. 119/1996. 4. f din Legea nr.Dacă recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc în momentul declarării naşterii. şi în baza certificatului medical constatator al decesului. potrivit art. Înregistrarea decesului Potrivit art. declaraţia se face în termen de 48 de ore de la deces sau de la găsirea corpului. se întocmeşte un nou act de naştere pentru persoana adoptată. În cazul în care recunoaşterea copilului din afara căsătoriei are loc ulterior naşterii. 73 . Înregistrarea căsătoriei În baza art. 119/1996. 7. se pot încuviinţa doar adopţii cu efecte depline. 3. 119/1996. în baza hotărârii de divorţ comunicată de instanţă serviciului de stare civilă. conform art. în baza dispoziţiei de admitere a cererii emise de Preşedintele Consilului Judeţean. se face prin menţiune pe marginea actului de naştere şi de căsătorie. iar locul naşterii va fi cel unde se întocmeşte actul de naştere85. Dacă decesul nu a fost declarat în termen. Decesul declarat prin hotărâre judecătorească se înregistrează din oficiu de Serviciul de stare civilă de la locul naşterii persoanei sau de la domiciliul ei. Înregistrarea schimbării numelui de familie sau prenumelui pe cale administrativă Conform art. dacă persoana solicitantă este căsătorită. care sunt înscrisuri autentice întocmite în registre publice de un funcţionar numit ofiţer de stare civilă. filiaţia se consemnează în actul de naştere. 1 lit. dacă ei prezintă dovezi eliberate de misiunile diplomatice sau consulare ale ţărilor lor. 119/1996. Proba stării civile Starea civilă se dovedeşte cu actele de stare civilă şi cu certificatele de stare civilă. înregistrarea se poate face doar cu aprobarea Parchetului. 119/1996. 119/1996. va face declaraţia de căsătorie în localitatea unde se află la serviciul de stare civilă. din care rezultă că îndeplinesc condiţiile de fond cerute de legea lor naţională. 44 alin. în care vor fi trecuţi ca fiind părinţi fireşti adoptatorii. 41 din Legea nr. 85 În prezent. g din Legea nr. 13-14 din Legea nr. 4. 2 din Legea nr. 119/1996. dacă este cazul. a din Legea nr. în termen de 3 zile de la deces. 44 alin. cu noul nume. în baza hotărârii comunicate de instanţă. 17 alin. 6. 34-35 din Legea nr. lit. 5. se realizează prin întocmirea actului de deces. în baza unei declaraţii făcute de soţ. filiaţia se înregistrează prin menţiune pe marginea actului de naştere. 26 alin. administratorul imobilului sau medic la serviciul de stare civilă de la locul decesului.3. Acestea fac dovadă până la înscriere în fals pentru constatările directe ale funcţionarului şi până la proba contrară pentru declaraţiile părţilor. Înregistrarea adopţiei În baza hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei. conform art.

10.. Legea nr. Decretul nr. Ed. 2002. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. Anularea unui act de stare civilă are loc când înregistrarea s-a efectuat de o persoană necompetentă. potrivit art. 53 din Legea nr. 54 din Legea nr. Rectificarea şi completarea înregistrărilor efectuate în actele de stare civilă reprezintă îndreptarea unor greşeli de înregistrare sau împlinirea unor omisiuni la înregistrare privind acte de stare civilă. Introducere în dreptul civil. Beleiu Gh.4. 9. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Aceasta poate fi atacată la judecătorie. Persoanele. 4. 8. În mod excepţional. 119/1996. Iaşi. Drept civil. Legea nr. Poenaru E. All Beck. Drept civil. Subiectele dreptului civil. Junimea.în calitate de pârât. Drept civil. modificarea.. 16 din Legea nr. Ed. 52 din Legea nr. Andrei Petru P. 119/1996.. 5. 119/1996. Ed. reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate face în baza unei cereri depusă la autoritatea administraţiei publice locale competentă să întocmească actul şi se soluţionează în termen de 30 de zile. Rauschi Şt. Teoria generală. Anularea. Reconstituirea actelor de stare civilă se poate cere dacă registrele de stare civilă au fost distruse sau pierdute sau dacă actul s-a întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul şi extrasul de pe acest act. 74 .. Bibliografie: 1. Universul Juridic. Ed. Iaşi. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă Conform art. Persoana juridică.. Ordonanţa de Guvern nr. Apetrei I. 4. Teoria generală. dacă nu există registre de stare civilă ori acestea s-au pierdut ori distrus sau dacă s-a omis întocmirea actului de stare civilă. Ankarom.Pe marginea actului de naştere se înregistrează prin menţiune toate modificările apărute în starea sa civilă de-a lungul vieţii persoanei. nu s-a efectuat cu respectarea modelelor prevăzute de lege sau când s-au înregistrat fapte şi acte care nu s-au produs.. rectificarea şi completarea actelor de stare civilă Conform art. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. Bucureşti. Partea generală. Rauschi Şt. după ce poliţia a efectuat cercetări. Instanţa competentă este judecătoria de la domiciliul reclamantului. care se comunică solicitantului în termen de 10 zile. şi procurorul. 2002. Drept civil român. se pot folosi orice mijloace de probă pentru dovedirea stării civile. Drept civil. 2003. 6. deşi au fost depuse actele necesare întocmirii lor sau dacă întocmirea actului de căsătorie a fost omisă. 57-58 din Legea nr.5. Ed. 1998. Bucureşti. 2. conform art. nu s-a efectuat în registrele de stare civilă. care va solicita poliţiei să facă cercetări şi va cita obligatoriu autoritatea administraţiei publice locale .. All Beck. 119/1996. Persoana fizică. 7. 2000. 3. deşi a fost luat consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă. Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă a fost omisă întocmirea lor. potrivit art. prin dispoziţia primarului. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. aceste operaţiuni se fac numai în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Popa Gh.. Codul civil. 119/1996. Persoana fizică. Persoanele. Bucureşti. Partea generală. Boroi G. 4.

Daţi exemple de domiciliul legal. 7. Prezentaţi caracterele juridice ale atributelor de identificare ale persoanei fizice. Pentru ce motive se poate solicita reconstituirea. Cum se dobândeşte numele de familie pentru copilul din căsătorie. Pentru ce motive se poate solicita anularea. Când devine obligatorie declararea reşedinţei la organelle competente? 15. Cum se înregistrează o naştere care a avut loc pe o navă românească în timpul unei călătorii în afara graniţelor ţării? 24. 14. Ce caracter juridic specific are starea civilă? 18. 3. Care sunt persoanele competente să exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă? 23. 10. Definiţi starea civilă. Definiţi acţiunile de stat şi prezentaţi clasificarea lor. pentru cel din afara căsătoriei. Definiţi reşedinţa. Prezentati importanţa practică a domiciliului. respectiv rectificarea unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 29. respectiv pentru cel găsit? 4. Cum se înregistrează adopţia? 27. 20. 16. Se poate oficia o căsătorie într-o aeronavă. Care sunt tipurile de domiciliu? 11. 25. Care este actul normativ ce reglementează actele de stare civilă? 17. Prezentaţi variantele de modificare a numelui de familie ca urmare a schimbării stării civile. 21. Prezentaţi reguli speciale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. Expuneţi procedura schimbării numelui de familie pe cale administrativă. Ce înseamnă domiciliu real? Dar domiciliu ales? 12. Definiţi posesia de stat şi prezentaţi elementele sale. Definiţi domiciliul şi prezentaţi caracterele sale specifice. Cum se înregistrează divorţul? 26. 19. Care sunt atributele de identificare ale persoanei fizice? 2. 13. 9. Prezentaţi reguli generale de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă. 5.Întrebări de evaluare: 1. respectiv întocmirea ulterioară a unui act de stare civilă şi care este organul competent să soluţioneze cererea? 75 . potrivit legii române? 22. Expuneţi procedura retranscrierii numelui de familie în limba maternă sau cu ortografia limbii materne. 8. Care este actul normativ ce reglementează schimbarea numelui pe cale administrativă? Pentru ce motive se admite aceasta? Care este organul competent să soluţioneze cererea? 6. Cum se fave dovada stării civile? 28.

CAPITOLUL IV MIJLOACE DE OCROTIRE A PERSOANEI FIZICE SECŢIUNEA I TUTELA 76 .

creştere şi educare a copiilor minori. lipsit de ocrotire părintească86. 3. 77 . şi de Legea nr.3. intrată în vigoare la 1 ianuarie 2005. cel numit tutore neputând refuza această sarcină. 1. deoarece aceştia sunt morţi sau declaraţi morţi. 2 C. 118 alin.Mijloacele de ocrotire a minorului sunt ocrotirea părintească. infirmităţii. 86 87 C. fam. de numire a tutorelui. conform art. 4. 114 C. personalitate.. potrivit art. . legea stabilind cazurile de instituire. 1. pentru că minorul nu are drepturi asupra bunurilor tutorelui şi nici acesta din urmă nu are drepturi asupra bunurilor minorului. principiul exercitării tutelei sub supravegherea. fam. Caracterele juridice ale tutelei Caracterele juridice ale tutelei sunt următoarele: 1.. putând dispune în favoarea acestuia din urmă o remuneraţie care nu va depăşi 10 % din veniturile minorului. 4. Publicată în M. Beleiu.creşte sau educă 2 sau mai mulţi copii. Acest mijloc juridic de ocrotire a copilului minor este reglementat de art. tutela instituindu-se ori de câte ori atunci un minor este lipsit de ocrotire părintească din partea ambilor părinţi. legalitate. op. p. Principiile tutelei Principiile tutelei sunt următoarele: 1. fam. îndrumarea şi controlul autorităţii tutelare. felului îndeletnicirii. ţinând seama de munca depusă de tutore. 281..: .este o femeie însărcinată sau mamă a unui copil mai mic de 8 ani. fam. urmând ca ocrotirea părintească şi măsurile speciale de protecţie a copilului să fie prezentate la disciplina Dreptul familiei. 113-141 C. nr. p. Stătescu. obligativitate.exercită o altă tutelă sau curatelă. op. 1. 557/23. . principiul generalităţii tutelei. 113 C. în anii superiori de studiu. fam. autoritatea tutelară. Gh. tutela neputând fi exercitată prin reprezentant. 2. cu excepţia situaţiilor prevăzute în art.. cit. 3. fam. potrivit art. necunoscuţi sau dispăruţi.2. conform art. . principiul independenţei patrimoniale dintre minor şi tutore.06. îndepărtării domiciliului de locul unde se află bunurile minorului sau din alte motive întemeiate. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului87. 2. cit.dacă are vârsta de 60 ani. . de starea materială a minorului şi a tutorelui. 121 C. 136 C.. reprezentanţii acestei instituţii având dreptul să viziteze copiii la locuinţa lor şi să se informeze pe orice cale despre modul de îngrijire.1 Noţiunea de tutelă Tutela reprezintă o sarcină gratuită şi obligatorie în virtutea căreia o persoană numită tutore este chemată să exercite drepturile şi îndatoririle părinteşti faţă de un copil minor.2004. Of. principiul exercitării tutelei în interesul exclusiv al minorului. gratuitate.nu poate îndeplini tutela datorită bolii. 368. puşi sub interdicţie ori decăzuţi din drepturile părinteşti. obligaţiile tutorelui şi încetarea tutelei. Dintre acestea vom prezenta tutela. tutela şi măsurile speciale de protecţie a copilului.

Domiciliul minorului se afla la tutore. 42 din Legea nr. de educarea.. 116 C. Schimbarea felului învăţăturii sau al pregătirii profesionale. . . conform art. pe care minorul le primea la data numirii tutorelui. . exercitând o altă tutelă. să încunoştinţeze autoritatea tutelară următoarele persoane: . . nu pot fi tutore următoarele persoane: . În mod provizoriu se poate numi un curator.serviciul de stare civilă. Orice persoană cu capacitate de exerciţiu şi o bună comportare în familie şi societate poate îndeplini sarcina de tutore. Conform art.1. potrivit cu însuşirile lui. 115 C. 272/2004. din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului. fam.cel care. . cu prilejul înregistrării morţii unei persoane. conform art. procuratura şi poliţia. şi biroul notarial.. însă evaluarea acestuia revine autorităţii tutelare. 119 C. Atribuţiile tutorelui Atribuţiile tutorelui sunt următoarele: a) ocrotirea persoanei minorului Potrivit art. un delegat al autorităţii tutelare va verifica la faţa locului toate bunurile minorului.persoana decăzută din drepturile părinteşti sau declarată incapabilă de a fi tutore. dacă numirea unui tutore necesită un timp mai îndelungat.instanţele judecătoreşti. 122 C. au obligaţia. . 38-39 şi art.persoanele apropiate minorului.cel care. fam. soţul. 123 C. . deşi art. autoritatea tutelară comunică în scris tutorelui numirea sa şi sarcinile care îi revin şi afişează decizia de numire la Primăria de la domiciliul minorului. administratorii şi locatarii casei în care locuieşte minorul. 1. . b) ocrotirea patrimoniului minorului 1. fam. în termen de cel mult 5 zile de la data când află de existenţa unui minor lipsit de ocrotire părintească. cu prilejul pronunţarii. a fost îndepărtat din aceasta. întocmind un inventar cu privire la acestea şi la creanţele minorului. cu prilejul deschiderii unei succesiuni. administrarea bunurilor minorului La deschiderea tutelei.. aflată în subordinea Consiliului Judeţean. luării sau executării unor măsuri privative de libertate.cel căruia i s-a restrâns exerciţiul unor drepturi politice sau civile. fam. în baza legii sau prin hotărâre judecătorească. Creanţele pe care le are minorul faţă de tutore. o rudă în linie 78 . potrivit legii speciale.organele administraţiei de stat.minorul sau cel pus sub interdicţie.5. Alegerea tutorelui se face în scopul ocrotirii intereselor minorului. insituţiile de ocrotire. fam. 117 C. .cel care.. în prezenţa tutorelui.4. este lipsit de dreptul de a alege şi de a fi ales.. Conform art. şi cel cu rele purtări. îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică. Numirea tutorelui se face de către instanţa judecătorească. tutorele creşte minorul.orice altă persoană. prevede autoritatea tutelară ca organ competent în numirea tutorelui. fam. Deschiderea tutelei minorului Conform art. fiind preferabilă numirea unei rude. încă neabrogat expres (doar în mod tacit). nu se poate face decât cu încuviinţarea autorităţii tutelare. la propunerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi de Protecţie a Copilului. nu ar putea îndeplini sarcina tutelei. învăţătura şi pregătirea sa profesională.

şi oricând este cerută. 1. moştenitorilor săi ori noului tutore. a pricinuit o pagubă acestuia. potrivit art. 133 C. şi minor.C. sau dacă 79 .E. Acest minor poate încheia singur. el poate face acte de dispoziţie sau să permită plata creanţelor pe care le are faţă de minor. dar are nevoie de încuviinţarea prealabilă a tutorelui.E. o dare de seamă asupra modului în care s-a îngrijit de persoana minorului şi de administrarea bunurilor sale. necesare nevoilor întreţinerii acestuia. potrivit art. 134 C. de cealaltă parte. 127 C. fam. fam. vor fi depuse într-un cont separat la C. 126 C. La încetarea tutelei. au reapărut sau li s-a ridicat sancţiunea decăderii din drepturile părinteşti ori interdicţia judecătorească.minorul de 16 ani poate dispune prin testament de jumătate din averea sa. autoritatea tutelară va da descărcare de gestiune tutorelui. fam. de contracte de donaţie sau cele care garantează obligaţia altuia şi de acte juridice între el. 141 C. conform art. conform art. 2. dacă se constată ulterior că. fără încuviinţarea tutorelui. aceasta neînsemnând faptul că tutorele va fi exonerat de răspundere faţă de minor. tutorele îl reprezintă în toate actele juridice civile.minorul de 10 ani îşi poate da consimţământul la adopţia sa. pe numele minorului. Tutorele poate încheia singur acte de conservare şi acte de administrare. o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile acestuia. . fam. conform art. poate încheia un contract individual de muncă şi poate realiza singur acte de administrare şi de conservare. Bunurile vor fi predate fostului minor. din culpa sa.6. în termen ce 30 de zile. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare. soţul. fam. autoritatea tutelară va cere Direcţiei judeţene a muncii şi protecţiei sociale să contribuie la întreţinerea lui. de o parte. o rudă în linie dreaptă sau fraţii şi surorile sale. verificarea socotelilor şi aprobarea lor. fam.C. în lipsa acestora sau altor rude obligate la întreţinere. . După predarea bunurilor. pe numele minorului. reprezentarea sau asistarea la încheierea actelor juridice civile În ce minorul cu vârsta sub 14 ani. conform art. putând fi ridicate de tutore fără aprobarea prealabilă a autorităţii tutelare. Legea îi interzice tutorelui încheierea. numai cu încuviinţarea autorităţii tutelare.dreaptă sau fraţii şi surorile tutorelui pot fi plătite numai cu aprobarea autorităţii tutelare. în cazul căsătoriei minorei de 16 ani. o dare de seamă generală. Aceasta va stabili suma anuală necesară pentru întreţinerea minorului şi administrarea bunurilor sale. următoarele acte juridice: . Însă. în numele minorului. Dacă aceste sume depăşesc nevoile întreţinerii lui şi administrării bunurilor sale. Pe parcursul tutelei. El poate încheia acte de dispoziţie doar cu încuviinţarea tutorelui şi cu a autorităţii tutelare. 131 C. se depun într-un cont distinct la C. în situaţia în care părinţii fireşti au fost identificaţi. care se acoperă din veniturile bunurilor minorului sau din vânzarea bunurilor sale ori. fam. pe care le încheie în numele acestuia.minora de 16 ani se poate căsători. Încetarea tutelei Încetarea tutelei poate să aibă loc din următoarele cauze: a) cauze care privesc minorul Tutela încetează la împlinirea vârstei de 18 ani a persoanei ocrotite. soţul. potrivit art. de unde vor putea fi ridicate doar cu încuviinţarea autorităţii tutelare. Sumele rezultate din veniturile minorului. 140 C. tutorele este obligat să întocmească şi să prezinte autorităţii tutelare anual. fam. poate accepta o donaţie fără sarcini. conform art. Minorul între 14-18 ani poate încheia singur acte juridice. 129 C. în termen de 30 de zile de la sfârşitul anului calendaristic.

. I. civil şi potrivit dreptului familiei88. Clasificarea curatelei I. op.. SECŢIUNEA II CURATELA 2. sau va răspunde penal. în cadrul căreia curatorul este împuternicit să încheie un singur act (ex.2. op. cit. Şt.7.. 255-256. instituită pe o durată nelimitată de timp (ex. deoarece tutorele răspunde pentru prejudiciile cauzate minorului sau terţilor prin fapta sa. Şt. op. fam. a. pp. cit. Noţiunea de curatelă Curatela reprezintă instituţia de drept civil prin care se realizează ocrotirea unor persoane fizice care..minorul moare. instituită pe o durată scurtă de timp (ex. încheind acte de conservare şi de administrare (ex. Rauschi ş. b) cauze care privesc tutorele Tutela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a tutorelui. curatela permanentă.: curatela pentru vânzarea unui imobil). 2. II. civ. P. curatela provizorie.: curatela minorului până la numirea tutorelui). care va avea câteva atribuţii în plus faţă de acesta. pp. 374. Dacă minorul este pus sub interdicţie judecătorească. cu amendă contravenţională.1. cit. În funcţie de durată: a.: curatela alienatului mintal până la pronunţarea hotarării judecătoreşti de punere sub interdicţie). Beleiu. tutorele va răspunde administrativ. Răspunderea tutorelui Descărcarea de gestiune data tutorelui cu ocazia încetării tutelei nu îl absolvă pe acesta de răspunderea pentru pagubele pricinuite minorului. aceasta fiind o sancţiune specifică dreptului familiei. chiar şi în cazul în care autoritatea tutelară a dat descărcare de gestiune. 152-157 C. tutorele va fi îndepărtat de la tutelă. ca o sancţiune. p. p. Tutorele va răspunde administrativ. 271. b. cerşetorie sau prostituţie. în cadrul căreia curatorul este împuternicit să se ocupe de persoana şi patrimoniul unei persoane. tutorele său va fi înlocuit cu un alt tutore.a.378-380. curatela generală. Este reglementată de art. cit. 1. în cazul săvârşirii unor fapte care constituie infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului sau punerea în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji. Apetrei.. Asupra tutorelui operează răspunderea civilă patrimonială în baza art. în cazul îndepărtării lui de la tutelă. 998-999 C. Rauschi. în cazul săvârşirii unor contravenţii. Andrei. În caz de neglijenţă sau abuz asupra minorului. ş. ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. 88 89 Gh.: curatela pentru bătrâni). op. În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a îndatoririlor sale.. aflându-se în anumite situaţii speciale prevăzute de lege. penal. b. precum neluarea măsurilor necesare pentru a-l împiedica pe minor de la fapte de vagabondaj. curatela specială. nu pot să-şi exercite drepturile şi să-şi apere interesele89. 80 . În funcţie de întinderea puterilor acordate curatorului: a.

să-şi administreze personal bunurile şi să-şi apere mulţumitor interesele. I. 816 C. insituita atunci când o persoană este obligată să lipsească. op. despre care nu se mai ştie nimic şi care nu a lăsat un madatar general. pp. 72 din Legea nr. Curatela se instituie cu consimţământul persoanei ocrotite şi nu are nici un efect asupra capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză. în prezenţa unui curator. conservare şi administrare. curatela persoanelor în vârstă. potrivit art. atunci când există pericolul înstrăinării sau pierderii bunurilor succesorale. 6. Acţiunile moştenitorului beneficiar împotriva moştenirii se vor intenta împotriva unui curator. din împrejurări străine de vionţa sa. curatela persoanei care lipseşte de la domiciliu. fam. civ. 152 C. b. 152 lit. când datorită bolii sau din alte motive. Andrei. destinată ocrotirii persoanelor cu capacitate deplină de exerciţiu aflate în situaţii speciale. curatela persoanelor capabile (propriu. curatela persoanelor incapabile (specială). 2 şi 153 C.. nu poate. 2. conform art. Rauschi. 36/1995 a notarilor publici. 152 lit. b C. 152 lit. În funcţie capacitatea persoanelor aflate sub curatelă: a. 4. e C. nici personal. potrivit art. respectiv de reclamant şi pârât. notarul desemnând un curator destinat ocrotirii intereselor moştenitorilor. când acceptă o donaţie. o persoana. Curatela persoanelor capabile Acest tip de curatelă se instituie pentru ocrotirea unor persoane cu capacitate deplină de exerciţiu. potrivit art. curatorul ţinând provizoriu locul părinţilor sau al tutorelui. aceste persoane nu pot să-şi numească un reprezentant sau un madatar general. 2. instituită de notar când există un singur moştenitor minor sau interzis judecătoresc care întruneşte în persoana sa două calităţi. 152 lit. 154 alin. Din motive temeinice. Cazuri (prevăzute de art. d C. 5. nici prin reprezentant. 7. cit. însă aflate în imposibilitate de a-şi apăra singure interesele şi de a-şi administra patrimoniul. care deşi capabile. 19 din Decretul nr. datorită situaţiei speciale în care se află. conform art. fam.4. 275.3. curatela surdomutului. op. fam. 81 . 3. curatela persoanei dispărute. potrivit art. bolnave fizic sau infirme. deşi capabilă. curatela pentru cazuri urgente.zisă). vreme îndelungată de la domiciliu. conform art. nu pot. P. curatela instituită în cazul procedurii succesorale notariale.. p. fam. Cazuri: 90 Şt. destinată ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. fam. până la împărţirea moştenirii.III. după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de declarare a dispariţiei. instituită. să ia măsurile necesare în situaţii a căror rezolvare nu suferă amânare. de regulă. fam. cit. 32/1954. 388-389. Apetrei.a C. fără a lăsa un mandatar general. 2. care nu ştie să scrie. Curatela persoanelor incapabile Acest tip de curatelă urmează regulile de la tutelă şi se instituie pentru ocrotirea unor persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de exerciţiu. curatela succesiunii acceptate sub beneficiu de inventar90.. conform art.): 1. de proprietar al moştenirii şi terţ faţă de aceasta. căruia îi va încredinţa bunurile succesorale spre păstrare.

3. 155 alin. când au încetat cauzele care au determinat instituirea ei. curatela instituită pentru minorul lipsit de ocrotire părintească. de autoritatea tutelară.8. din oficiu. până la numirea tutorelui. 3. curatela instituită în caz de interese contrare între părinţii sau tutore şi minor sau interzis judecătoresc (ex.1. Instituirea curatelei Curatela se poate institui. 4. obţinând descărcare de gestiune de la autoritatea tutelară care l-a numit. Cu excepţia curatorului unei succesiuni numit de notar. Încetarea curatelei Curatela poate înceta din următoarele cauze: a) cauze care privesc persoana ocrotită Curatela încetează dacă persoana ocrotită moare. fam. b) cauze care privesc curatorul Curatela încetează la moartea sau punerea sub interdicţie judecătorească a curatorului. 2. fam. dacă bolnavul se însănătoşeşte sau dacă persoana dispărută a reapărut.. la cererea celui care urmează a fi reprezentat. a rudelor. în cazul îndepărtării lui de la curatelă. respectiv a interzisului judecătoresc. atribuţiile sale (referitoare la administrarea bunurilor – inventar şi dări de seamă) şi răspunderea sa. 115 C. b) în situaţia curatelei persoanelor incapabile. sau. de regulă după 3 ani de la numire. 1 C. a tutorelui sau a celor arătaţi în art. se vor aplica regulile de la contractul de mandat. 2. 156 C. când la moştenire vin în concurs soţul supravieţuitor şi copilul minor al defunctului). curatorul nu poate încheia acte de dispoziţie. conform art. fam.7. se vor aplica toate regulile expuse la tutelă cu privire la numirea curatorului. Răspunderea curatorului Curatorul trebuie să clarifice socotelile curatelei. cu păstrarea în continuare a răspunderii acestuia faţă de pagubele provocate persoanei reprezentate prin adminstrarea patrimoniului. ci numai acte de conservare şi de administrare.5..: în materie succesorală. 2. în acest caz. 82 . ori în situaţia înlocuirii la cererea sa. cu deosebirea că.. ca o sancţiune. potrivit art. curatela instituită pentru minor sau interzis judecătoresc. până la numirea tutorelui.. 1 C. 154 alin. curatorul reprezentând persoana în limitele puterilor încredinţate de cel reprezentat. a soţului său. care are dreptul de a-l revoca oricând. numirea curatorului se face de autoritatea tutelară din raza teritorială a domiciliului minorului. în cazul în care părinţii sau tutorele nu-şi pot îndeplini temporar atribuţiile. curatela instituită pentru debilul şi alienatul mintal. Atribuţiile curatorului Atribuţiile curatorului sunt următoarele: a) în situaţia curatelei persoanelor capabile.6. potrivit art. ori din voinţa persoanei reprezentate sau a celei care a solicitat curatela. 2. în cursul procesului de punere sub interdicţie judecătorească. fam.

În sfârşit. 91 Gh. instanţa sesizează autoritatea tutelară pentru numirea unui curator provizoriu. instituţiile de ocrotire sau orice altă persoană. Organul competent să soluţioneze cererea este instanţa judecătorească . poliţia. Procedura punerii sub interdicţie cuprinde o fază necontradictorie.2. alienaţie sau debilitate mintală. La proces este obligatorie participarea procurorului. bolnavul psihic în cauză. 142-151 C. care este obligat să facă cercetări cu privire la starea de sănătare a persoanei în cauză. 3.SECŢIUNEA III INTERDICŢIA JUDECĂTOREASCĂ 3. ori dacă starea de sănătate a acestuia nu permite. Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1. 144 alin. 32/1954. 142 alin. dispune internarea bolnavului psihic pentru maximum 6 săptămâni. fam. 3. 143 C. persoanele apropiate.1. potrivit art. 2 C. Dacă aceste două reguli nu sunt respectate. 32/1954. indiferent de scurtele momente de luciditate. şi o fază contradictorie. 376. şi de art. instanţa este obligată să asculte bolnavul psihic la sediul său. 30-35 din Decretul nr. dacă este necesar. inteligenţa mai redusă.3. op. hotărârea instanţei este nulă absolut. 3. Noţiunea de interdicţie judecătorească Interdicţia judecătorească reprezintă ansamblul de măsuri de ocrotire de drept civil dispuse de instanţa judecătorească pentru persoanele lipsite de discernământ din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale. Este reglementată de art. viaţa dezordonată sau tulburările psihice uşoare. fam. şi de o anumită gravitate. În cea de-a doua fază. instanţa emite o hotărâre judecătorească de admitere sau de respingere a cererii de punere sub interdicţie. Beleiu. a judecăţii propriu-zise. În prima fază. Apoi. comunică cererea procurorului. 1 C.tribunalul din raza domiciliului bolnavului psihic.. 30-35 din Decretul nr. bătrâneţea. surdomuţenia. administraţia publică. procurorul. la domiciliul acestuia sau la spitalul unde este internat. Pot fi puşi sub interdicţie judecătorească atât majorii. 2. cit. potrivit art. notarul. cât şi minorii alienaţi sau debili mintali. având ca efect pierderea capacităţii de exerciţiu şi instituirea tutelei91. lipsa discernământului. să obţină avizul comisiei de medici specialişti şi părerea medicului din spital. Acestea nu se confunda cu starea de beţie. imposibilitatea persoanei de a se îngriji singură de interesele sale. prealabilă judecăţii. p. fam. instanţa fixează termen de judecată şi dispune citarea părţilor. 83 . boli psihice permanente. fam. expuse în art. Procedura punerii sub interdicţie Cererea de punere sub interdicţie poate fi formulată de autoritatea tutelară. serviciul de stare civilă. instanţa. conform art. locatarii sau administratorul blocului.

poate promova acţiunea în tăgada paternităţii şi acţiunea de divorţ. Ed. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească Efectele punerii sub interdicţie judecătorească sunt următoarele: 1. are sarcina de a-i grăbi vindecarea. Efectul hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de ridicare a interdicţiei constă în recăpătarea capacităţii de exerciţiu. All Beck. 144 alin. Drept civil.În cazul în care cererea este admisă de instanţă. Ed. tutela Ca urmare a punerii sub interdicţie judecătorească a bolnavului psihic. Ed. Iaşi... în plus. Persoana fizică. 2. 7. Introducere în dreptul civil. la autoritatea tutelară pentru numirea unui tutore şi la medicul şef al localităţii de domiciliu pentru instituirea supravegherii medicale. Drept civil. nu poate avea calitatea de expert. Hageanu C. Subiectele dreptului civil. Beleiu Gh... conform art. dacă persoana în cauză s-a însănătoşit. All Beck. în momentele de luciditate. Poenaru E. Apetrei I. pentru terţi. fam. nelimitată în timp.. Dreptul familiei. Universul Juridic. Persoanele. Bucureşti. Bibliografie: 1. Ankarom. hotărârea se comunică la locul de naştere al bolnavului psihic pentru a fi înregistrată în registrul special al instanţei. 6.. şi din momentul înregistrării la registrul special al instanţei de la locul naşterii acesteia. întrebuinţând bunurile şi veniturile interzisului judecătoresc pentru îngrijirea acestuia.. Boroi G. martor sau tutore şi nu răspunde pentru faptele sale. Partea generală. şi.. testament. Popa Gh. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Dacă persoana în cauză a devenit majoră.. Rauschi Şt. potrivit vârstei persoanei din momentul rămânerii definitive a hotărârii. 2005. 3. Persoana fizică. nu mai poate exercita drepturile părinteşti. Bucureşti. 1998.. care are aceleaşi atribuţii ca şi tutorele minorului. 2003. 2000. Persoanele. Iaşi. şi de a-i îmbunătăţi viaţa. domiciliul acestuia va fi la tutore. poate recunoaşte un copil. nu mai poate face donaţii. pentru părţi. dacă aceasta este posibilă. Teoria generală. Bacaci Al.4. 4. 3.. căsătorie. Junimea. dar. All Beck. poate accepta donaţii şi moşteniri. Tutela este. astfel încât nu mai poate încheia acte de administrare şi de dispoziţie. Persoana juridică. Ed. 84 . Teoria generală. tutela încetează. 5. 3. Drept civil român. 2 şi art. Ed. Drept civil. lipsa capacităţii de exerciţiu Persoana pusă sub interdicţie judecătorească pierde capacitatea de exerciţiu. Încetarea interdicţiei judecătoreşti Interdicţia judecătorească încetează la moartea bolnavului psihic sau prin ridicarea interdicţiei în baza unei noi hotărâri judecătoreşti. adopţie. 145-146 C. în principiu. Hotărârea instanţei produce efecte faţă de persoana în cauză de la data rămânerii definitive şi faţă de terţi de la data transcrierii hotărârii în registrul special al instanţei de la locul de naştere al acesteia. 2002. Totuşi. 2002. Bucureşti. Andrei Petru P. ea poate încheia acte de conservare. Dumitrache V. Bucureşti.4. 2. Partea generală. Cererea de ridicare a interdicţiei se poate formula de aceleaşi persoane care pot să ceară instituirea acesteia. Drept civil. procedura fiind identică. contract de muncă. Ed. acte mărunte. Rauschi Şt. Legea nr.

Când este necesară numirea unui tutore pentru minor? 3. Prezentaţi procedura punerii sub interdicţie judecătorească. 85 . Codul familiei. care. Definiţi interdicţia judecătorească. Ce tipuri de curatelă cunoaşteţi? 22. 14.8. tutorele mai este responsabil pentru pagubele cauzate patrimoniului minorului? 13. Cine numeşte tutorele? 10. 28. Ce persoane nu pot fi tutore? 9. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor incapabile? 29. Cum poate încheia minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani actele de dispoziţie? 12. Care sunt efectele punerii sub interdicţie judecătorească? 18. Cine poate fi tutore? 8. Măsura punerii sub interdicţie judecătorească poate fi sau nu ridicată? 20. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile. 21. 2. Ce atribuţii are în plus tutorele interzisului judecătoresc faţă de tutorele minorului? 19. Definiţi tutela. Enumeraţi caracterele juridice ale tutelei. Cine numeşte curatorul? 24. Definiţi curatela. Cine suportă cheltuielile de întreţinere a minorului? 7. Ce reguli se aplică curatelei persoanelor capabile? 25. Curatela persoanelor capabile se instituie cu sau fără consimţământul persoanei în cauză? 27. Care are sunt paşii obligatorii de urmat în faza contradictorie a procedurii. Tutorele este sau nu remunerat pentru munca depusă în îngrijirea minorului? 6. 4. dacă nu sunt respectaţi. Decretul nr. Întrebări de evaluare: 1. 9. În ce situaţii este necesară numirea unui curator? 23. Curatela persoanelor capabile semnifică pierderea sau nu a capacităţii de exerciţiu a persoanei în cauză? 26. 15.Care este organul competent să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie? 16. În ce situaţii prevăzute de lege în mod excepţional se poate refuza tutela? 5. 32/1954. atrag nulitatea hotărârii instanţei? 17. După ce primeşte descărcare de gestiune. Care sunt atribuţiile tutorelui privind patrimoniul minorului? 11. Daţi exemple de curatelă a persoanelor capabile.

PARTEA a III-a PERSOANA JURIDICĂ 86 .

1. Noţiunea de persoană juridică Persoana juridică reprezintă subiectul colectiv de drept civil. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. care reprezintă în fapt obiectul de activitate al persoanei juridice. Of. un patrimoniu propriu. Este reglementată în Decretul nr. patronatele. 31/1954. 7. statul. 3. 1.). ştiinţă etc. 87 . cit. prefecturile). op. oraşe. prevăzut în actul de constituire. în acord cu interesele generale.G. Tribunalele. 433. sănătate. organele puterii executive (Preşedinţia României. cultură. unităţile administrative-teritoriale (comune. organele sale de conducere şi atribuţiile lor. consiliul judeţean. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile93. 4. stabilite prin actul de constituire. Categorii de persoane juridice Sunt persoane juridice următoarele: 1. Persoana juridică poate desfăşura doar acele activităţi stabilite în actul de înfiinţare. şi care defineşte întinderea capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. un scop propriu. 3. primăriile). o persoană juridică trebuie să întrunească cumulativ următoarele elemente constitutive: 1. societăţile agricole. este titulară de drepturi şi obligaţii civile92. 26 lit. p. organele de conducere ale persoanei juridice sunt adunarea generală. consiliul de administraţie. ministerele. administrator). Legea nr. 5. instituţii de stat din învăţământ. organele puterii judecătoreşti (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. o organizare de sine-stătătoare. Beleiu. organele puterii legislative (Senatul şi Camera Deputaţilor). p. cit. nr.2. întrunind condiţiile prevăzute de lege. care. 8. Guvernul României. societăţile comerciale. 9. adică să fie precizată structura internă a persoanei juridice. 6. 280.SECŢIUNEA I NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERSOANA JURIDICĂ 1. Şt. Elementele constitutive ale persoanei juridice Conform art. Curţile de Apel. format dintr-o grupare de oameni. regii autonome. societăţi comerciale cu capital de stat. partidele politice. De regulă. sindicatele. nr. Rauschi. distinct de cel al persoanelor fizice care alcătuiesc persoana juridică. op. cooperativele şi uniunile lor. 10. Ministerul Public). Publicată în M.. Acesta constă în totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (activul şi pasivul) care au ca titular persoana juridică şi permite acesteia să participe în nume propriu la raporturile juridice şi să îşi asume o răspundere de sine-stătătoare. e din Decretul nr..3. 31/1990 a societăţilor comerciale şi O. 39/2000.1. 2. directorul (preşedinte. 92 93 Gh. 2. judeţe) şi autorităţile administraţiei publice locale (consiliul local.

III.11. 88 . conform art. generalitate. organele de stat. SECŢIUNEA II CAPACITATEA PERSOANEI JURIDICE Capacitatea persoanei juridice este formată din capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu. b. cultele religioase. patronatele. 12. Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice încetează în momentul încetării persoanei juridice. partidele politice. b. persoane juridice fără scop patrimonial. 33 alin. 31/1954. c. Ea se dobândeşte din momentul înregistrării sale ori de la data actului de dispoziţie al organului de stat. nelucrativ (ex. asociaţiile şi fundaţiile. Capacitatea de folosinţă reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi şi obligaţii civile. b. care se creează prin lege sau prin actul organului de stat competent. IV. cu sediul în alt stat. persoane juridice de drept privat.: societăţile comerciale. cu sediul în România. persoane juridice de drept public. persoane juridice de stat (ex. regiile autonome. instituţiile de stat. partidele politice). încheind acte juridice civile prin organelle sale de conducere. În funcţie de corelaţia dintre ele: a. Este caracterizată de legalitate. În funcţie de forma dreptului de proprietate care stă la baza patrimoniului persoanei juridice: a. conform art. Clasificarea persoanelor juridice I. instituţiile de stat. Capacitatea de exerciţiu reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile. persoane juridice private (ex. În funcţie de modul de creare şi organizare: a. 1. Ea se dobândeşte din momentul desemnării organelor de conducere şi încetează în momentul încetării persoanei juridice. Capacitatea anticipată de folosinţă se dobândeşte la data actului de înfiinţare a persoanei juridice şi este limitată la încheierea actelor şi formalităţilor cerute de lege pentru înfiinţarea sa în mod valabil. unităţile administrativteritoriale. asociaţiile şi fundaţiile). 35 din Decretul nr. persoane juridice române. II.: asociaţiile şi fundaţiile. 31/1954. regiile autonome).4. În funcţie de natura scopului urmărit: a. persoane juridice străine. societăţile comerciale cu capital de stat). nonprofit.: societăţile comerciale. persoane juridice principale. Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă se referă la faptul că persoana juridică are o capacitate de folosinţă specială. inalienabilitate şi intangibilitate. lucrativ (ex. persoane juridice anexă. care se creează prin actul de asociere dintre persoane fizice şi juridice.: statul. V. b. 3 din Decretul nr. sindicatele. orice act juridic încheiat cu încălcarea acestui principiu (prin depăşirea obiectului de activitate) fiind nul absolut. limitată la scopul pe care şi l-a ales (obiectul său de activitate). înfiinţate de cetăţeni străini sau în colaborare cu aceştia. b. persoane juridice cu participare străină. În funcţie de naţionalitatea lor: a. persoane juridice cu scop patrimonial.

L. forma juridică (ex. în limitele puterilor ce le-au fost conferite. 283/31. numele unei persoane fizice. naţionalitatea.. Sediul persoanei juridice. Publicată în M.: S.A.U. În funcţie de sediul persoanei juridice se determină organul competent unde se înregistrează aceasta. cit. sediul şi codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. locul executării obligaţiilor civile şi competenţa instanţei de judecată. 74 din Legea nr. reprezintă cuvântul sau cuvintele prin care se individualizează o persoană juridică şi poate exprima domeniul de activitate.R. capitalul social. Marca constituie semnul susceptibil de reprezentare grafică. 38 din Decretul nr. 89 . 96 Gh. Aceasta constituie atât un drept. constând în locul unde se găseşte organul care îi conduce activitatea. În orice act emanând de la persoana juridică se trece denumirea ei. reprezintă un element de individualizare în spaţiu a acesteia. contul bancar. Of. Denumirea persoanei juridice. emblema. Acestea sunt de două categorii: a) atribute de identificare generale: denumirea. stabilită în actul de înfiinţare. Emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte o persoană juridică de altele care desfăşoară acelaşi tip de activitate. Se atribuie la înfiinţare de către Ministerul Finanţelor Publice. 31/1954. care preia cererea de înregistrare a persoanei juridice.05. p.05. Codul unic de înregistrare este reglementat de O.G. faxul. potrivit art. Firma reprezintă denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul şi sub care semnează. SECŢIUNEA IV ÎNFIINŢAREA PERSOANEI JURIDICE 94 95 Publicată în M. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe94.: insituţiile publice au cod fiscal). dar care şi-a restrâns din anul 2001 sfera de aplicare (ex. Codul bancar reprezintă un simbol cifric al băncii unde persoana juridică îşi are deschis contul. S. sunt considerate actele persoanei juridice însăşi.2001. stabilit în actul de înfiinţare. cât şi o obligaţie. precizat prin indicarea localităţii. firma. b) atribute de identificare specifice: codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului. prin Registrul Comerţului.). nr. 574. 76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea comercianţilor95 ca un atribut de individualizare a persoanei juridice utilizat de toate sistemele informative care prelucrează date privind comercianţii şi de comercianţi în relaţiile cu terţii şi cu autorităţile publice96. telefonul.Actele juridice încheiate de organele persoanei juridice. Codul fiscal este reglementat de O. conform art. SECŢIUNEA III ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI JURIDICE Prin atributele de identificare. op. publicitatea ei asigurându-se prin registrul unde a fost înscrisă.G.. 31/1990. nr. sediul. codul fiscal. un eveniment istoric etc. nr. nr. Naţionalitatea persoanei juridice se determină în funcţie de ţara unde a fost înfiinţată aceasta. Beleiu. marca. a străzii. 283/31. persoana juridică se individualizează în raporturile juridice la care participă ca subiect de drept distinct.2001. a numărului etc. Of. care serveşte la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane juridice de cele ale altor persoane juridice.

instituţiile de stat. partidele politice se înregistrează la Tribunalul municipiului Bucureşti. modificatoare ori de încetare a lor97. cu autorizarea organului competent: asociaţiile şi fundaţiile se autorizează de judecătoriile din raza teritorială a sediului lor. Comasarea se realizează prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă. Divizarea constă în împărţirea patrimoniului unei persoane juridice şi transmiterea acestor fracţiuni către una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. asociaţiile de locatari iau fiinţă de drept. 40-44 şi art. b) Fuziunea reprezintă o formă a comasării constând în contopirea a două sau mai multe persoane juridice care încetează a mai exista. 31/1954. executive şi judecătoreşti. în condiţiile legii. 2. prin actul de dispoziţie al organului de stat competent (lege. sindicatele se autorizează de judecătoriile de la sediul lor. hotărâre de guvern sau hotărâre de consiliu local): organele puterii legislative. prin întrunirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. a) Divizarea totală se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între mai multe persoane juridice care există sau care iau astfel fiinţă.Înfiinţarea persoanei juridice reprezintă crearea unui subiect colectiv de drept. regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. op. 2. SECŢIUNEA V REORGANIZAREA PERSOANEI JURIDICE Reorganizarea persoanei juridice reprezintă operaţiunea juridică ce cuprinde cel puţin două persoane juridice şi care produce efecte creatoare. Persoana juridică continuă să existe. printr-un alt mod reglementat de lege: statul român este declarat prin lege persoană juridică. societăţile comerciale se autorizează de instanţa judecătorească. prin judecătorul delegat la Registrul Comerţului. dar are un patrimoniu mai mic98. care îşi încetează astfel existenţa.. reglementată de art. prin actul celor care o constituie. a) Absorbţia constituie o formă a comasării caracterizată prin faptul că o persoana juridică existentă (absorbantă) şi care îşi menţine fiinţă. 310.. 4. cit. Formele reorganizării: 1. 46-47 din Decretul nr. Şt. cit. 519. Persoana juridică supusă acestei operaţiuni îşi încetează activitatea. înglobează una sau mai multe persoane juridice absorbite. b) Divizarea parţială înseamnă că o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se transmite la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. 114/1996 a locuinţei. recunoscut de organul competent: cooperativele. prin actul celor care o constituie. pentru a alcătui o persoană juridică nouă. op. p. Rauschi ş. p. Moduri de înfiinţare: 1. unităţile teritorial-administrative. Beleiu. SECŢIUNEAVI 97 98 Gh. 3. misiunile diplomatice şi oficiile consulare se înfiinţează prin decret al Preşedintelui României. 90 .a..

Drept civil. Persoanele. b) Dizolvarea silită are loc împotriva voinţei asociaţilor sau membrilor.G. În afara acestora. Ed. . 33/1998.. Bunurile persoanei juridice rămase după lichidare se repartizează în funcţie de clauzele din actul de înfiinţare sau. Boroi G. Persoana juridică încetează la data ultimului act de lichidare realizat de lichidatorul judiciar. fuziunii şi divizării totale. 2. Transformarea reprezintă încetarea existenţei unei persoane juridice şi înfiinţarea altei persoane juridice în locul ei. se hotărăşte de către adunarea generală care a decis dizolvarea.U. Persoana juridică. 6.. cu statut diferit de cel al persoanei juridice care a încetat (ex. în baza Legii nr. Introducere în dreptul civil.. care constă în operaţiunile de realizare a activului (încasarea creanţelor persoanei juridice de la debitoriii săi) şi de plată a pasivului (executarea obligaţiilor faţă de creditorii săi). All Beck. Definiţi persoana juridică şi enumerati elementele sale constitutive. 99 Republicată în M. Legea nr.. Întrebări de evaluare: 1. Poenaru E. 2002. Daţi exemple de persoane juridice. 3. persoana juridică nu mai are dreptul de a desfăşura alte activităţi. Drept civil român. . conform Legii nr. 2. All Beck. Decretul nr. Rauschi Şt. 58/1991 şi a O. Partea generală. Ca o consecinţă a dizolvării.transformarea unităţilor economice de stat în regii autonome sau societăţi comerciale. Universul Juridic. Ed. Persoana fizică. ori se atribuie unei persoane juridice cu scop asemănător sau se confiscă de către stat. 91 . nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. 2000. nr.: scop ilicit sau imoral. Bucureşti. Reorganizarea conduce la încetarea persoanei juridice în cazul absorbţiei. 8.transformarea unor regii autonome în societăţi comerciale. 31/1990 a societăţilor comerciale99. 4. Bucureşti. 2. capacitatea de folosinţă a persoanei juridice în cursul lichidării fiind limitată la aceste operaţiuni. mijloacele de realizare a scopului au fost ilicite sau imorale). Teoria generală.. Bucureşti. 2003. Subiectele dreptului civil. 30/1997 privind reorganizarea societăţilor comerciale). 7.G. Of. Poate avea două forme: a) Dizolvarea voluntară are loc prin declaraţia de voinţă a asociaţilor sau membrilor şi operează de plin drept (ex. în temeiul Legii nr.ÎNCETAREA PERSOANEI JURIDICE Încetarea persoanei juridice se realizează prin următoarele moduri: 1.. 2002. Teoria generală. Bibliografie: 1.: împlinirea duratei în timp pentru care a fost constituită persoana juridică. Ed. fiind o sancţiune civilă aplicată în cazul încălcării legii sau regulilor de convieţuire socială şi se realizează prin hotărarea organului competent (ex. 31/1990 a societăţilor comerciale. Junimea. reglementat de art. 15/1990. Iaşi. 3. 45 din Decretul nr. Dizolvarea este un mijloc tipic de încetare a persoanei juridice. Persoanele. alt scop decât cel declarat. Beleiu Gh. în lipsă. Rauschi Şt. persoana juridică intră în lichidare. Drept civil.: .transformarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi asociaţilor cu scop lucrativ în societăţi comerciale. realizarea scopului sau imposibilitatea atingerii lui. 31/1954. O. Drept civil. nr. scăderea numărului de membri sub limita legală). ca o sancţiune în cazul dizolvării silite. Ed. Popa Gh. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile.

Ce înţelegeţi prin dizolvare? De câte feluri poate fi? 14. Când începe capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice? 8. Ce înţelegeţi prin lichidare? Ce fel de este capacitate de folosinţă are persoana juridică în cursul lichidării? CUPRINS Partea I. Instituţii de drept civil . Ce înţelegeţi prin absorbţie? 12. Ce înţelegeţi prin fuziune? 13. ………………. 13. Enumeraţi moduri de înfiinţare a persoanei juridice.5 92 . Ce înseamnă o persoană juridică fără scop patrimonial? 4. Explicaţi principiul specialităţii capacităţii de folosinţă. 6. Enumeraţi modalităţi de încetare a persoanei juridice. 5.3. Enumeraţi modalităţi de reorganizare a persoanei juridice.. 11. Ce înţelegeţi prin divizare parţială? 12. Când începe capacitatea de folosinţă anticipată a persoanei juridice? 7.partea generală.

5. Tipuri de expertiză…………………………………………………………………….4.25 Secţiunea I.....2.1.17 4.. Cercetarea la faţa locului………………………………………………..10 2....…….…..……. Noţiunea de modalităţi.11 Secţiunea III. Condiţiile generale de admisibilitate a probei………………………………………..…7 2.8 2.…………………………...... Mărturisirea………………………………………………………………17 4.…. Clasificarea mărturisirii……………………………………………………………….1.17 4. Efectuarea cercetării la faţa locului……………………………………………………21 Bibliografie…………………………………………………………….5 1.14 3.21 Secţiunea VII.1.1. Sarcina probei………………………………………………………………………..22 Capitolul II. Proba raportului juridic civil……………………………....…25 93 .2.……………. Noţiunea de înscris…………………………………………………………………..…….. Noţiunea de probă şi sediul reglementării……………………………………. Persoane care nu pot depune mărturie……………………………………………….. Alte înscrisuri…………………………………………………………………………. Forţa probantă a mărturisirii…………………………………………………………..2. Înscrisul sub semnătură privată………………………………………………………..9 2.22 Întrebări de evaluare…………………………………………………………………….3.…6 1. Efectuarea expertizei…………………………………………………………………..5 Secţiunea I.……………. Prezumţiile…………………………………………………………………19 5...7 Secţiunea II. Noţiunea de prezumţie……………………………………………………….15 Secţiunea IV.. Obiectul probei………………………………………………………………………......7 2..3...2. Clasificarea prezumţiilor………………………………………………………………19 Secţiunea VI. Clasificarea modalităţilor……………………………………..3. Noţiunea de mărturisire şi caracterele juridice ale mărturisirii………………………. Reguli de admisibilitate a probei cu martori…………………………………………. Noţiuni generale despre probă……….21 7.25 Secţiunea II.14 3.………. Proba cu martori………………………………………………………….20 6.2. ……. Înscrisul autentic…………………………………………………………………….. Proba prin înscrisuri……………………………………………………….2.3. Modalităţile actului juridic civil..20 6.Capitolul I.20 6. Expertiza………………………………………………………………….. Noţiunea de cercetare la faţa locului………………………………………………….1.18 Secţiunea V...14 3.... Clasificarea înscrisurilor……………………………………………………………...………………………………….. Noţiunea de expertiză…………………………………………………………………20 6.. Forţa probantă a expertizei…………………………………………………………….1.21 7..4.3. Noţiunea de mărturie………………………………………………………………….….4.2.…...1.5 1...……….………19 5.……….…5 1.

Secţiunea III. Termenul…………………………………………………………………..25 Secţiunea IV. Condiţia……….……………………………………………………..……27 Secţiunea V. Sarcina………………………………..………………….………………....30 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….31 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...31

Capitolul III. Efectele actului juridic civil…………..…….………………….…..33
Secţiunea I. Noţiunea de efecte ale actului juridic civil……………………..….……...33 Secţiunea II. Principiul relativităţii efectelor actului juridic civil………..…………...34 Secţiunea III. Principiul forţei obligatorii a actului juridic civil…….………………..36 Secţiunea IV. Principiul irevocabilităţii actului juridic civil……….………………….37 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….37 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...38

Capitolul IV. Nulitatea actului juridic civil……………………………………….39
Secţiunea I. Noţiuni generale despre nulitate………..….………………………………39 Secţiunea II. Clasificarea nulităţii...……………..……………………………...……….40 Secţiunea III. Efectele nulităţii…………………….…………………………………….43 Secţiunea IV. Principii de drept care înlătură aplicarea nulităţii….……….…………44 Bibliografie……………………………………………………………...…..……...….….45 Întrebări de evaluare………………………………………………………………...…...46

Capitolul V. ……………………....47

Prescripţia

extinctivă…………………..

Secţiunea I. Noţiuni generale despre prescripţia extinctivă………..………………. ….47

94

Secţiunea II. Domeniul de aplicare a prescripţiei extinctive……………..…………….47 Secţiunea III. Termenele de prescripţie extinctivă……………………………………..49 Secţiunea IV. Data începerii cursului prescripţiei extinctive………………………….49 Secţiunea V. Modul de calcul al termenelor de prescripţie extinctivă………..……….50 Secţiunea VI. Întreruperea prescripţiei extinctive……………………………………..51 Secţiunea VII. Suspendarea prescripţiei extinctive………………...…………………..51 Secţiunea VIII. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă…………………….52 Bibliografie……………………………..…………………………………...……………53 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….54

Partea a II-a. Persoana fizică……………………... ……………..55
Capitolul I. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice…………….……...55
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea, conţinutul, şi caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice………………………………... …………………………..55 Secţiunea II. Începutul capacităţii de folosinţă a persoanei fizice…………………..…57 Secţiunea III. Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice……………..…….57 3.1. Moartea fizic constatată prin certificat de deces………………………………………57 3.2. Declararea judecătorească a morţii……………………………………………………57 Bibliografie………………………………………..………………………...…………….61 Întrebări de evaluare……………………………………………………………………..61

Capitolul II. Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice……………..….… 63
Secţiunea I. Noţiunea, reglementarea şi caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu...…………………………………….…….……………………………………...63 Secţiunea II. Tipuri de capacitate de exerciţiu………………………………………....63 2.1. Lipsa capacităţii de exerciţiu.……………………………………………………..…..63 2.2. Capacitatea de exerciţiu restrânsă …………………………………………………….64 2.3. Capacitate de exerciţiu deplină …………………………………………………...…..64

95

Secţiunea III. Sancţiunea aplicabilă nerespectării regulilor privind capacitatea de exerciţiu……………………………………………………………………………….…...65 Bibliografie…………………………………………………………………...……….…..65 Întrebări de evaluare………………………………………………………………..……66

Capitolul III. Atributele de identificare a persoanei fizice………... ……….67
Secţiunea I. Natura juridică, caracterele juridice şi ocrotirea atributelor de identificare a persoanei fizice………………………………..……………………….….67 Secţiunea II. Numele………………………….………………………………………….67 2.1. Noţiune, reglementare, caractere juridice…….…………………………………….....67 2.2. Numele de familie……………………………………………………………………..68 2.3. Prenumele…………………………………………………………………………..…70 2.4. Pseudonimul…………………………………………………………………………. ..71 2.5. Porecla……………………………………………………………………………… …71 2.6. Codul numeric personal………………... ……………………………………………..71 Secţiunea III. Domiciliul………………………………………………………………….72 3.1. Noţiunea de domiciliu………………………………………….....……………..…….72 3.2. Caracterele juridice ale domiciliului…………………………………………………..72 3.3. Tipuri de domiciliu…..………………………………………………………………..73 3.4. Reşedinţa………………………... …………………………………………………….74 Secţiunea IV. Starea civilă……………………………………………………………….74 4.1. Noţiuni generale despre starea civilă………………………………………………….75 4.2. Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă…………………………………...……75 4.3. Proba stării civile……………………………………………………………………...78 4.4. Anularea, modificarea, rectificarea şi completarea actelor de stare civilă……………78 4.5. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă………………………78 Bibliografie…………………………………………………………………...……..…….78 Întrebări de evaluare………………………………………………………………….….79

Capitolul IV. Mijloace de ocrotire a persoanei fizice……………….……..81
Secţiunea I. Tutela………………………………………………………………………..81 1.1. Noţiunea de tutelă…………………………………………………………………. ….81 1.2. Principiile tutelei …………………………………………………………………......81 1.3. Caracterele juridice ale tutelei ………………………………………..………………81 96

Atribuţiile curatorului…………………………………………………………………86 2.1. Efectele punerii sub interdicţie judecătorească………………………………….…91 1.89 Partea a III-a.…. Persoana juridică………………………………. Capacitatea persoanei juridice …………………..87 3.91 1.7.88 3.….……... Clasificarea curatelei………………………………………………………………….8.………………………….. Curatela persoanelor incapabile ………………………………………………………86 2.5..………….1.91 Secţiunea I.………………………….4.……88 Bibliografie………………………………………………………….84 1..……..84 Secţiunea II.……95 Bibliografie……………………………………………………………….2.….... Condiţiile punerii sub interdicţie judecătorească…………………………………….….. Noţiunea de persoană juridică………………………………………….…91 1.4.3. Reorganizarea persoanei juridice………………………………. Clasificarea persoanelor juridice………………………………………………………92 Secţiunea II.. Interdicţia judecătorească………………………………………………. Deschiderea tutelei minorului…………………………………………………………82 1.…94 Secţiunea V. Încetarea persoanei juridice………………………………………. Noţiunea de interdicţie judecătorească………………………………………………....1.………....96 97 . Răspunderea tutorelui………………………………….….86 2..………………87 3......92 Secţiunea III.…94 Secţiunea VI...…….… 93 Secţiunea IV... Înfiinţarea persoanei juridice ………………………………………. Categorii de persoane juridice……………………………………………………. Curatela……………………………………………………………………84 2.5. Noţiunea de curatelă………………………………………………………………….87 3..……………88 Întrebări de evaluare…………………………………………………………………. Încetarea tutelei…………………………………………….3.. Atribuţiile tutorelui……………………………………………………………………82 1.……….87 3.………….. Încetarea curatelei…………………………………………………………………….3...7. Noţiuni generale despre persoana juridică…………………………….84 2.6. Procedura punerii sub interdicţie…………………………………….…….2..…………………………………. Încetarea interdicţiei judecătoreşti………………………………………………. Atributele de identificare a persoanei juridice …………………….85 2.1.4. Curatela persoanelor capabile……………..4.85 2.91 1.5.……. Instituirea curatelei……………………………………………………………………86 2. Răspunderea curatorului………………………………………………………………87 Secţiunea III. Elementele constitutive ale persoanei juridice……………………………………….6.95 Întrebări de evaluare……………………………………………………………….2.

98 .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.