Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Spiru Haret Bucuresti Facultatea de Educatie Fizica si Sport Maser Kinetoterapia in recuperarea afectiunilor cerebro-vasculare

TERAPIA OCUPATIONALA IN RECUPERAREA PARALIZIEI NERVULUI MEDIAN

Masterand anul I Alecsoaei Simona Prof. Sidenco Luminita Elena

Paralizia nervului median


Nervul median isi are originea in radacinile C6-T1, desprinzandu-se din fasciculul lateral al plexului brahial (radacina superioara a nervului median) si fasciculul median (radacina inferioara a medianului). Cele doua radacini se unesc, coboara de-a lungul marginii interne a bratului, apoi pe fata sa anterioara, alaturi de artera humerala, ajungand in plica cotului in santul bicipital intern. In tot acest traiect, nu da ramuri pentru inervarea vreunui muschi (fig. 17). Pe fata anterioara a antebratului coboara sub flexorul superficial al degetelor, patrunzand in mana pe sub ligamentul anterior al carpului. Pe traseul antebrat-mana, din nervul median se desprind ramurile motorii pentru: rotundul si patratul pronator (pronatia antebratului), marele palmar (flexia pumnului la care participa insa si cubitalul anterior inervat de nervul cubital), cei doi lumbricali externi (participa la flexia in articulatiile metacarpofalangiene), flexorul superficial comun al degetelor (flexia celei de-a doua falange pe prima), flexorul profund comun fasciculele degetelor 2 si 3 (flexia falangei terminale pe cea de-a 2-a falanga), lungul flexor al policelui si capul extern al scurtului flexor (flexia articulatiei metacarpofalangiana si interfalangiana a policelui), scurtul abductor al policelui (abductia policelui, alaturi de lungul abductor inervat de nervul radial), opozantul policelui (miscarea de opozitie a policelui miscare esentiala a mainii umane).

Deci, medianul este nervul flexiei mainii, pronatiei si opozitiei policelui. In caz de paralizie, mana ia aspect de mana simiana datorita abductiei si eversiei policelui, ca si atrofiei eminentei tenare. Incercarea de a inchide pumnul ne releva 2 atitudini tipice pentru paralizia medianului: a) gheara mediana indexul nu se flecteaza deloc, degetul mijlociu doar partial fara flexie din articulatia metacarpofalangiana degetele 4 si 5 complet inchise. b) Policele nu acopera indexul flectat, ci ramane extins.

Daca mana este asezata cu palma pe masa, indexul nu poate zgaria masa. Cand acesta miscare se va putea executa, paralizia este vindecata (Pitres). Tulburarile de sensibilitate sunt limitate de la teritoriul palmar al degetelor 2 si 3, partial la police, iar dorsal la varfurile degetelor 2 si 3. Exista si unele variante. Nervul median conduce un mare numar de fibre vegetative, motiv pentru care paralizia lui determina importante tulburari vasomotorii si trofice, iar sindromul cauzalgic este destul de frecvent. Paralizia medianului este cea mai invalidara pentru mana, deoarece acest nerv asigura sensibilitatea celor mai importante zone ale mainii, precum si pentru faptul ca desfiinteaza pensa tridigitala (police- index- medius), principal pensa de prehensiune. Leziunea medianului compromite flexia pumnului si degetelor, ca si pronatia. Muschii tenari: a) Abductorul scurt al policelui. Mana in semipronatie, cu marginea cubitala pe masa, se incearca executarea abductiei palmare. Se creste treptat amplitudinea, apoi se introduce rezistenta. Se face o pensa O intre police si fiecare deget in parte (cea mai importanta actiunea a abductorrului scurt al policelui este aceasta opozabilitate). Asistentul cauta sa rupa aceasta prize prin trecerea indexului sau printer cele doua degete. b) Flexorul scurt al policelui. Policele se plaseaza in flexie in metacarpofalangiene si extins din interfalangiene (pentru a impiedica miscarea trucata a flexorului lung). Este antrenata flexia din metacarpofalangiene, dierectionand spre inelear si degetul mic varful policelui. Opozabilitatea este, de fapt, o combinare de actiuni (fleexie-abductie-rotatie) in care scurtul flexor si scurtul abductor au un rol important. Pentru a antrena si rotatia din metacarpofalangiene alaturi de miscarile de mai sus, se recomanda: policele culcat in abductie palmara in opozitie cu indexul, unghia policelui ridicandu-se de la falanga proximala a indexului spre cea distala.

Etiologie: - Fracturi la nivelul antebraului - Injecii la nivelul cotului - Fistule arterio-venoase la nivelul antebraului (la bolnavii care efectueaz dializ) - Paralizii profesionale Sindromul de tunel carpian (prin compresiunea exercitata de ligamentul transvers al carpului) duce la afectarea musculaturii eminetei tenare (scurt abductor al policelui, flexor scurt al policelui, opozant al policelui). Atitudine particulara mana simiana: atrofia eminentei tenare cu policele abdus (muschiul lung abductor al policelui esre inervat de nervul radial) si eversat. Sindrom motor afectarea urmatoarelor miscari: - pronatia antebratului (muschiul rotund pronator) - flexia mainii la nivelul articulatiei radio-cubito-carpiene (muschii marele si micul palmar) - flexia degetelor 2 si 3 (muschiul flexor superficial al degetelor si flexor profund al degetelor portiunea laterala) - flexia falangelor proximala si distala ale policelui (muschiul flexor lung al policelui si muschiul flexor scurt al policelui) - abductia palmara a policelui (muschiul scurt abductor al policelui) - pensa polico-digitala (muschiul opozant al policelui) - prehensiunea - rotatiile normale Sindromul senzitiv: hipo/anestezie la nivelul jumatatii externe a fetei palmare a mainii si la nivelul fetei palmare a degetelor. Sindrom vegetativ frecvent: - tulburari vasomotorii (tegumente rosii lucioasa, edem, hiper/hipo/an-hidroza) - cauzalgii (dureri avand caracter de arsura declansate de stimuli nedurerosi). Prevenirea/corectarea deviatiilor: posturari cu ajutorul ortezelor (este foarte important ca pozitia policelui sa fie in abductie palmara) Prevenirea redorii articulare: -mobilizari pasive

-mobilizari pasivo-active - hidrokinetoterapie Mentinerea tonusului musculaturii neafectate a membrului superior: exercitii analitice Terapie adresata tulburarilor vegetative: -posturi antideclive -mobilizari pasive -masaj Reeducarea musculaturii paralizate: -electrostimulare functionala: -in stadiul initial: - elemente de facilitare - Kabat (D1F si D2E) - FNP-uri - exercitii colaterale - exercitii analitice -dupa reinervare si cresterea fortei musculare la minim 4 tehnici de creste a fortei si rezistentei musculare (exercitii izometrice si izotonice) -la final: exercitii pentru coordonare (lant kinetic inchis) Reeducarea sensibilitatii: Atentie in cazul aplicarii electrostimularilor Se realizeaza in ordinea urmatoare: presionala-dureroasa, proprioceptiva, termica, tactila stenognozia (identificare prin palparea unui obiect) si localizarea corecta

Refacerea abilitatii terapie ocupationala: Refacerea penselor polico-digitale Refacerea prehensiunii

Tratamentul etiologic- de recuperare medicala obiective: a. Prevenirea deviatiilor b. Prevenirea redorii articulare c. Mentinerea tonusului musculaturii neafectate a membrului superior d. Terapie adresata tulburarilor vegetative

e. Reeducarea musculaturii paralizate f. Reeducarea sensibilitatii g. Refacerea abilitatii Terapia ocupationala reprezinta pentru reeducarea motorie a muschilor paralizati un element indispensabil, fara de care trecerea spre activitatea complexa profesionala si sociala nu ar fi posibila. In nici o alta recuperare a vreunui segement al corpului necesitatea terapiei ocupationale nu este atat de categorica. Fiziokinetoterapia trebuie sa preceada introducerea terapiei ocupationale pentru pregatirea tesuturilor moi, articulatiilor si muschilor in vederea miscarilor sintetice complexe solicitate de acest gen de kinetoterapie. In unele centre de recuperare, exista si un department complet separate pentru terapie ocupationala, dovada a importantei acesteia. Terapia ocupationala se aplica inca din faza paraliziei si bineinteles se continua si se amplifica pe masura ce reinervarea se instaleaza. Intr-o prima faza, utilizarea ortezelor active este indispensabila pentru a putea performa o serie de activitati. Este de presupus si se vor accepta ca atare, ca in cadrul terapiei ocupationale sa fie intrebuintate miscarile trucate. Totusi, este recomandabil ca cel putin de doua ori pe zi kinetoterapeutul sa supravegheze miscarile mainii pacientului, sa le corecteze pentru evitarea celor truncate, pentru reeducarea schemelor de miscare corecte.

Activitatile usoare se vor incepe chiar dupa 3-4 saptamani de la sutura nervului (utilizandu-se ortezele). Scrisul, cusutul cu acul, desenatul, pictatul sunt activitati indicate pentru corectarea incapacitatii pensei tripulpare (police-index-medius). Dar atentie, deoarece sunt activitati statice, care fixeaza postural cele trei degete, ceea ce poate avea un raspuns negativ pe circulatie, cu aparitie de edem. Exercitiile de opozabilitate ale policelui prin formarea de pense O cu fiecare deget (si mai ales cu degetul mic) sunt necesare pentru musculatura tenara. In aceste pense de prind inele de care se fixeaza diverse greutati (fig. 59). Mentinerea pe durate progressive de timp a acestor inele prin pensa pulpara este un bun exercitiu. Dupa cinci saptamani de la sutura, se trece la activitati de forta crescuta, dar in alternanta cu cele usoare. Impletiri de nuiele (cosuri), broderie, scarmanat lana, gherghef, razboi de tesut. Mai apoi se poate trece la: olarit, innodat-deznodat, traforaj, lucru in piele

(cizmarie), iar mai tarziu la dulgherie, tamplarie, dactilografie, lucru in fier, taiatul cu fierastraul. Ca jocuri: sahul, damele (cu piese de greutati variabile), titirez, tintar cu cuie de lemn care se infing in placa, aruncatul greutatilor, criket, golf, badminton, volei.

Viteza de refacere a nervului median este de 1,5mm/zi. Refacerea sensibilitatii se anunta printr-o senzatie greu de definit: bolnavul simte ca mana este din nou a lui, desi testele de sensibiliate sunt negative. Apoi apar furnicaturile si durerile. Sensibilitatea la intepatura de ac apare la 6.