Sunteți pe pagina 1din 4

Cursul 11

Misiunea lui Isus Hristos pe pământ - partea II

1. Prin ce s-a caracterizat întreaga viaţă pământească a Domnului Isus?

„…vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine” (Ioan 14:30).

„…Hristos, Mielul fără cusur şi fără prihană.” (1 Petru 1:19).

„Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci unul care
în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat.” (Evrei 4:15).

„Preoţii cei mai de seamă şi tot soborul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-
L omoare; dar nu găseau nici una.” (Marcu 14:55).

2. Pe cine a descoperit El înaintea oamenilor în tot timpul vieţii Sale?

„Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte deplin
pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul şi
acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.” (Matei 11:27).

„Isus a luat din nou cuvântul şi le-a zis: ‚Adevărat, adevărat vă spun, că, Fiul nu poate
face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl,
face şi Fiul întocmai.’” (Ioan 5:19).

3. Cum a reuşit El să rămână neclintit în faţa tuturor încercărilor?

„El este Acela care, în zilele vieţii Sale pământeşti, aducând rugăciuni şi cereri cu
strigăte mari şi cu lacrimi către Cel ce putea să-L izbăvească de la moarte, şi fiind
ascultat, din pricina evlaviei Lui, măcar că era Fiu, a învăţat să asculte prin lucrurile
pe care le-a suferit. Şi după ce a fost făcut desăvârşit, S-a făcut pentru toţi cei ce-L
ascultă, urzitorul unei mântuiri veşnice.” (Evrei 5:7-9).

4. Ce urmăreau marii preoţi, fariseii şi cărturarii datorită faptului că viaţa şi


învăţăturile Lui Isus erau o permanentă mustrare la adresa prejudecăţilor şi făţărniciei
lor şi scoteau poporul de sub influenţa şi stăpânirea lor?

„Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii
şi bătrânii norodului căutau să-L omoare.” (Luca 19:47).

5. Care au fost împrejurările prinderii lui Isus?

„Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi S-a rugat, zicând: „Tată,
dacă este cu putinţă, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi nu cum voiesc Eu,
ci cum voieşti Tu… S-a depărtat a doua oară şi S-a rugat zicând: ‚Tată, dacă nu se
poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta, fără să-l beau, facă-se voia Ta!... Apoi
a venit la ucenici şi le-a zis: ‚Dormiţi de acum şi odihniţi-vă!... Iată că a venit ceasul
ca Fiul omulu să fie dat în mâinile păcătoşilor. Sculaţi-vă, haidem să mergem; iată că
se apropie vânzătorul…’ (Matei 26:39-46).
„Iuda, deci, a luat ceata ostaşilor şi pe aprozii trimişi de preoţii cei mai de seamă şi de
Farisei şi a venit acolo cu felinare, cu făclii şi cu arme. Isus, care ştia tot ce avea să I
se întâmple, a mers spre ei şi le-a zis: ‚Pe cine căutaţi?’ Ei I-au răspuns: ‚Pe Isus din
Nazaret!’ Isus le-a zis: ‚Eu sunt!’ Iuda, vânzătorul, era şi el cu ei. Când le-a zis Isus
‚Eu sunt’ ei s-au dat înapoi şi au căzut jos la pământ. El i-a întrebat din nou: ‚Pe cine
căutaţi?’ ‚Pe Isus din Nazaret’ I-au zis ei. Isus a răspuns: ‚V-am spus că Eu sunt. Deci,
dacă Mă căutaţi pe Mine, lăsaţi pe aceştia să se ducă.’” (Ioan 18:3-8).

„Şi unul din cei ce erau cu Isus a întins mâna, a scos sabia, a lovit pe robul marelui
preot şi i-a tăiat urechea. Atunci Isus i-a zis:’Pune-ţi sabia la locul ei; căci toţi cei ce
scot sabia, de sabie vor pieri. Crezi că n-aş putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pute
îndată la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? Dar cum se vor
împlini Scripturile, care zic că aşa trebuie să se întâmple? În clipa aceea Isus a zis
gloatelor: ‚Aţi ieşit ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. În
toate zilele şedeam în mijlocul vostru şi învăţam norodul în Templu şi n-aţi pus mâna
pe Mine. Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească cele scrise prin
prooroci.’” (Matei 26:51-56).

6. Ce constatare au fost nevoiţi să facă Irod şi Pilat, în urma anchetării lui Isus?

„Pilat a strâns pe preoţii cei mai de seamă, pe fruntaşi şi pe norod, şi le-a zis: ‚Mi-aţi
adus înainte pe omul acesta ca pe unul care aţâţă norodul la răscoală. Şi iată că, după
ce l-am cercetat cu deamănuntul înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de niciunul
din lucrurile de care-l pârâţi. Nici Irod nu i-a găsit nici o vină, căci ni l-a trimis înapoi;
şi iată că omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte.” (Luca 23:13-15).

„Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a
spălat mâinile înaintea norodului şi a zis: ‚Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului
acestuia. Treaba voastră!’” (Matei 27:24).

7. Ce le spusese Isus ucenicilor Săi înainte ca aceste lucruri să aibă loc?

„Iată că ne suim la Ierusalim şi Fiul omului va fi dat în mâinile preoţilor celor mai de
seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte şi-L vor da în mâinile Neamurilor, ca
să-L batjocorească, să-L bată şi să-L răstignească; dar a treia zi va învia.” (Matei
20:18,19).

8. Cum s-au împlinit literal toate aceste lucruri anticipate de Mântuitorul?

„Atunci Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-
a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit. Ostaşii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu şi
au adunat în jurul Lui toată ceata ostaşilor. L-au dezbrăcat de hainele Lui şi L-au
îmbrăcat cu o haină stacojie. Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap
şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, îşi băteau joc de
El şi ziceau: ‚Plecăciune, Împăratul Iudeilor!’
Şi scuipau asupra Lui şi luau trestia şi-L băteau în cap. După ce şi-au bătut astfel joc
de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L
răstignească… Împreună cu El au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta şi celălalt
la stânga Lui. Trecătorii îşi băteau joc de El… Preoţii cei mai de seamă, împreună cu
cărturarii şi bătrânii îşi băteau şi ei joc de El… Tâlharii care erau răstigniţi împreună
cu El, Îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură” (Matei 27:26-44).

„De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara. Şi
pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: ‚Eli, Eli, Lama Sabactani?’ adică:
‚Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”… Isus a strigat iarăşi cu
glas tare, şi Şi-a dat duhul.” (Matei 27:45-50).

9. Ce evenimente au însoţit moartea Domnului Isus şi ce au putut constata cei care au


fost martorii acelor scene?

„Şi îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul
s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, mormintele s-au deschisşi multe trupuri ale
sfinţilor care muriseră, au înviat. Ei au ieşit din morminte, după învierea lui, au intrat
în sfânta cetate şi s-au arătat multora. Sutaşul şi cei ce păzeau pe Isus împreună cu el,
când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate s-au înfricoşat foarte tare şi au
zis: ‚Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!’ (Matei 27:51-54).

10. De ce a suferit Isus această moarte cumplită?

„…fiindcă iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt.” (Ioan 13:1).

„Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui şi noi
am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. Dar El era străpuns pentru
păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea, a
căzut peste El şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi. Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi,
fiecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea
noastră a tuturor. Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe
care-l duci la măcelărie şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. El
a fost luat prin apăsare şi judecată; dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El
fusese şters de pe pământul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului
meu?” (Isaia 52:4-8).