7- Srstemul

de

conlurucalu 'i'v pru strtclit

l.l

Schema gcneral5

figura 1.1 se prezintE. schoma generali a unui sistem comunioatie TV prin satelit.
Satelit

'ln

de

;/-\
Traseu ascendent

\ \.

't \\
\

Iraseu
descendent

Figrrra 1.1 Schema generalda unul sistem de comunicalie

TV prin

satelit

Semnalele cle releviziune parcurg peste 70.()00 krn pe traseul: stucliou ;''"t,,j.-ta'tia cle enrisie - recep{ie,- t'o*eul ascentJent, satelit trs::eul ---3le#endenl rerreptonrl de sernnaie TV tr'ansmise prin satelit. televizor. Pe.riitu a avea in penuurenli controlul asupra parzunetdlor spcrr":ifir.ri rratelitrrh* fp$ajin pe orbit[, pui,erea emisi etc.) intre satelit 5i staiia de ernisie terestld se asigurd o legi.turi bidirec{ionali de contr:ol, telemetrie e'i tcleeorniinclfi. Satelitul rer-reploneazi sennalele TV tlansnrise de la sr.rl, nrodul.ate in, stali'a terestr,{. de ernisis, pe tra^seul asenclent.. apui le transinite ciltrc sol prirth-uu fascioul ast"fel inc'.it undele elec.h'onraftretic'.e sd tie corii'entrate pe cr anurriti. suplala$ a Pdrnfinttilui. ' Erte de relinut faptul ci la ora arrtuald'prin internedinl umri spot se iransrnit simultan rlrai rmrlte canale TV (de exempltr satelitul eur(,pean .,\stra tlansrrite 16 canale siniultan pe un singiur spot).

''."

\.,
)
.l1ir: , _-:lbFJ,ni?1l\ N i *;i: |!i+i1tr1::t:i

1':t. xr...

1,. Srstertrul dc c",ututuu.riu fV

iliur

sah'rh!

Se poato spuns od somnalul TV gonorat in studioul TV se rogdsege la capdtul dinspro sol d trasoului descondont sub formd do putero de inalti frocvonli distribuitfl pe suprafafa terestri. (iluminat[) de fascicolul omis do satolit, sau alltfol spus, sub formi de densitats de putere. Valoarea acestei densit[1i de putere la nivelul solului este dopondentd, do: - puteroa emisi de satelit gi cngtrgrl antenei de ernisie a acestuia, practic puterea echivalentd radiati izotrop de satelit GIRP); - atenuarea semnalului pe traseul descendent.

1.2 Sistemul de ant/ene

Antena este un dispozitiv care permite difuzarea energiei electromagnetice in spa$u ("antena de emisie") sau captarea energiei transmise prin cirnp electromagnetic ("antena de recep$e"). Dntre proprieti$le electrice ale antenelor intersseazi in special: ci.gtigrrl, oaraoteristica de radia$e, polarizarea gi impodanta de intlare. Pontru orice alti anteni liniari pasivi acesto proprieti$ sunt identice la emisie gi la
recep$e (antena este reciproci).

Din punct de vedere mecanic pert-ormanfele radio electrice impun c frl?re procizie la cr'rnstrucfie (de ox. precizia suprafelei reflectorului < 1i-50 din
lungimea de undi).

Sistemul de antene poate fi descomupus in blr-rcuri: sistetttul macanic ce oontine: reflectorul principal, sr-rclul gi mecanismul

de orientare: - sur.sa primard ce conline: gfridul de undi, ogilinzile asociate pi elemente de ripul polarizor. duplexor etc.: illr;sificarea stafiilor de sol ce lucreazd. in banda C gi }lu se referi. doar

la

dimensiunea antenei:

sta$i mari-antena cu diametrulintre 15gi 33m; stafii mijlocii - antena cu diametrul intre 7 gi 15 m : sta$i mici - antena cu diametrul intre 3 gi 7m;

1.3 Instala{ia

teretrti
-:-

mai simpli a instala{iei de receplie indiviciuali emisiunilor TV radiodifuzate prin intermediul satelifilor geostafionari in gama de SFIF prezentat[ in figura 1.2 :
Schema blcrc cea

fr i.- i,... j:':L*,1;::ji

liistemul de c,.:tttutucalu I'V prur

stur.'li!

turfeni parabolici
Hom gi Convertor de zgrrmot rodus (LNC)

INSTALATA DE EXTERIOR

(ouTDooR
C:abl

LINIT)

de conectaro

Receptor TV

INS'IALATIA DE INTERIOR
0ND()OR L.INIT) Figura

L? Instalalia terestrd pentru receptorul ds satelit

InstalaJia este fornratd practic din doufi pdrfi ccnnponettte distincte:

ilutalaga de extefin' (OIITDOOR TINIT) forrnatfl clin: reflectorul parabolic, nunrit uzual anteni parabolicfl, in focatul cdruia se $segte ar{ena propriu zisd (hom de micrc'unde) impreund cu LNC (conpne primu! etaj anqilificator in ganra SHF, un corlertor core tlanslateazfl settxtalul din joasfl (0.95Bama de fiecvenle recepfionate din SI{F intr-o gamd mult mai 1,7 GII4| rnrmiti 1tt'imo.frecuenyfr futenntdiarll (F'I 1). Aceasti convtrrsie. thce posibild in ctxrtinuale cirnectarea. instala$ei dc exterior cu cca de interior pdn e.ablu e',oaxitrl, solulie utult rttai sin4rl[ decit crcrneertarel pdtt g|i'J cle nnclfr, care ar fi tost necesari in caanl transmisiei sen'rrralului SFIF netranslatat ia lec:ePtorul de inlerior ;

l. itstcnrul dr., ctimruuoalu -

'l'\'1.rrui r.itciit

furstalalia de interior (INDOOR LINIT) cuprinde toate montajele olectronice care asiguri prelucrarea semnalului de FI I , pind la trb$neroa celor doud somnale primare : video yi sunet.

gamele LIIF sau FIF, oblinut prin modularea unei purtitoare de radiofrecvenli cu cele doui semnale de joas[ frecvenli (video gi audio). In voderoa obfinerii unei tipizdri a instalatiilor de recep$e TV- satelit s-a plecat de la citeva considerente: - orice instala$e de recepfie TV-satelit (pentru girma SFIF) este tbrnrati din doui pnrp: de exterior yi de interior; - instalafia de exterior pLlate asil4ura conversia semnalelor fie din srrma SFIF (11,7 - t2,5) GFIz utilizati peirtru televiziune directd de la satelit (DBS), fie din gama (10,95 - ll,?) GIfu in aceeagi garnA de frecven{e intermediare FI I cuprinsi uzual intre 1- 2 GIIZ, - prelucrarea video gi audio a semnalelor este in general asemEnitoare pentru toate transmisiile Tr/ prin satelit indiferent de garna de freu.'ven{e a satelitului.

ih continuaro rlplional pot fi fblosite fie rJirect semnalele video gi audio, fie un semnal de televiziuno ratliodifuzatl pu unui dintre canalele TV din

1.4 Instalafiade ex0erior (Outdoor unit).

Parametrii nrinimi ai insl-ala$ei de recepfie a omisiunilor TV radiodifirzate prin satelit (DBS : Direct Broadcast by Satellite) au f'ost stabilili de citre ITU Qntemational Telecommunications Union) ca o parte a actului final al 1VARC 1979. AceEti parametrii sunt urmitorii:

densitatea flunrlui de putere pe aria de acopedre a satelitului mai mzrre ca -103dBW / mt ; - dianretrul parabolei 90cm. - t'actorul de zgornot al instalafiei (clin exterior) nraj mic de 8dB.

Dintr-un calcul relati'v simplu, considertnd cd antena are o eficacitate i1s J-5o,b, rearlt[ c5. nivelul sernnalului captat pe o impedan].[ de 50C) este de circa 35pV. La prima vedere senuralul pnre sxtrem de mic. Pentru aprecierea corectd trebuie r:amintii faptu^l cd zgomotul antenei este func$e de frecvenfi gi de unghiul -tle elevafe. In acest caz unghiul de eleva$e i este uzual de minirnunr l0', iar ltecvenla de l0- 12c1-lz ce$a cs Jlace ca,' temperatura de zgoruot a antenei sf,. fie de ma-fmum 40 - 50liclvin.

'

' 'a ..r

Sislsmril dr, C'inLiinirLlF 'l'\, i-rril

siuc,iiL

o instala$e individual[ de recepfie TV prin satelit cu parametrii de mai sus poate asigura o recepfie do foarte buni calitate (raport semnal - zgomot pe imagins > 40dB).
GFIz (alocatipentru sateli$i de telecomunicafii) nivelele semnalelor sunt sensibil mai mici, densitatea flumlui de putere fiind de ordinul a -110...-125 dBw/m2. ln acest caz miisurile caro se iau sunl aseminitoare cu cele care se iau in 6az,rl receptiei rv la mare .distanfi' in domeniile FIF - LIIF adici : - se miregte oigtigul antenei Qa nivel do amator antenere au diametrul de ma.xim 3 *) ; - se utilizeazi amplificatr,raro de SFIF de 4gomr-rt mic, amplifioatoarele in gama 10.9 - lz.sGFIz cu zgomor mai mic de r dB (uzral 0.7 - 0.9 dB) fiind deja curent utilizate irr practica amatorilor. Indiferent de garna de frecvenfe, in care se lbce recepfia, instala$a de exterior trebuie sd asigure la iegire (respectiv intrarea receptr.-rrului tpropriu-zis) un semnal cu urmitorii parametri : - guna de frecvenfe 950 - 1750Iv{FIz; - nivelul de senrnal: minim - 60 dBm (275 py / 75 ohmi) ; - raporhrl semnal zgomot al sennalului -> 20dB pentru o receplie de bund calitate. Din punct de vedere mecanic instalalia trebuie s[ asigure posibilitatea unei orientiri precise pe direc$a satelitului recepfionat. iar odati trrientarea realizat[ convertorul tlebuie s[ prezinte posibilitatea schimbirii polariHtii undei electromagnetice recepfionate (tr rr.rtire de 90). L-a o noutate in domeniu trebuie menlionat ci. existi. variante constructive la care schimbarea pcdaritd{ii se face fEri orientarea mecanici a excitatorului convertorului (prin utilizarea unui pcrlarotor mecanic sau mappetlc) 9i ci existd variante la care orientarea parabolei in spafiu se face in mod automat, pe direclii diferite (satelip difen!) memorate intr-un uomputer cu care este dotatd instalafia.

Rerulti ci.

in cazul transmisiilor din gama 10.9s - ll.7

a.i

UNI'I T,IIGATURI 'IV PRIN SA'I'E[,IT

- Ciqtigul
Pt'ntru inceput se vor dcfini cigiva parametri. unci anlenc rcprezintli raptrrtul ilintre m:irimea scmnalului furniz;rt la hr)roc rlc r,:titrc antcna rcsPectivtr 1i mirrimea scmnalului furnizat la berrne de o ant,.rnir crlrrlr)o in ctrnrlilii idcnticc de receplic (t:imp elc(:tromagnctic idcntic). ca antcn{ cr:rlon se utilizcaztr antena omnidirecgionali (izotropl). Gltigul sc cxprim{ t dc obicci in dccibcli:

CALCTJ LU

PAITANIT''I.III LOR

c [dl]l = m rg ,f
unrle [Ja e.stc tensiunca furnizcti la horne,t. ontJ]r, tlattr iar U- estc t.,nr;unfi tJc la birrnclc anrenr'i ctaton (in condilii i,Jentice ,le cimp qi atiaptlrre sarcini).

- ['nctorul

ll

dc zgomot descric cantitativ perf')rmanlcle unui amplificator rcal, dcci zg()moh)s. Factr:rul dc zgomot cste definit ca rirporill dilrtre puteree rotalil de zgomot in sarcini (la icgirea amplificatorului) gi puterea dc zgomot de la iegirc drtorr rI zgr>motuI ui aplicat la in tra rea am plifi c.a toruIui:

o='ft=-'f=t*fr
t'

P"o

Prt

* Prp -

rp

un,Jc P-- este Futerea totat{ dc zgomot disponibili la ic.sirea nntplifi'cato.uf ui. cste putercn'.i1, ,.g.rt.',r aplicati la intr:riea ampliiicatorului, P,o estc put.r." .f . rJorotl prt'rpriu cchivalcnti la inrrarea amplificatorului, iar G cTte ciltigut in putere al nmplificatorului. Deoarece G poatc fi exprimae

tJ

u=F
un.le P-^ cstc putcrca dc. scm.nal de |a.i.1i.". dc scmnal Uft" int.orc, rclagia'(2) poate ti scrisi:

Pro

ilptinc.torului iar Prj

(3) cste putcrea

:, lr
il

l.
I

inrrrrrctr :rmplificat,:rului ;;i raportul scmnal/z.g,rmrr[ la icqirca amplificattrrului. Din.'lruzrn zgomotului propriu al anrplificatr>rului zgomotul dc la icq'irc va provcni ltit din zgrrmr)[ul cxtcrn (din afqra amplifir:at{'rului) cit,si.din zgornotul propriu. Dcci rirprrplul scmnal/2gomot la'ic.sirc va fi mai mic dccit raport'ul scmnal/zgomot la,intrarc.
I
I

F lrprcciaz.i cu cit sc dcgradcazi rrprrrtul scmnal/zgomot amplificator. F sc cxprimi dc obicci in dccihcli

r)eci circuitut cstc ideat (nu .."

la trcccrca printr-un

ll ,t

(5) qi nlue;=o - Tcmpernturn dc zgomot cste un alt paramctru carc caractcrizcazi r..omFortamcntul unui amplifir'attrr din punct de vcderc al zgomt'rtului. Putcrca dc zgomot pr,>priu cch ivalcn ti la in rrarca amplifica toru lu i cstc:

{li"tl;""?'$Jfltunci F=r

Prp=kTEB

t
I
:l
I

(6)

t_-

er r2\,r

rr \ lrve

.v

rulut rar its c$tc tcmPcrirturir ccittvalcnta dc zgomot la c:rrc s-ar a0rr rczistcnta dc intrarc in amplificator pcntru a gcncra un zgomot tcrmic cu putcrca prr. Foctorul dc zgomot sc pr)atc cxprima:

-'i !\,/l,

r) !J\!

Vclriud

ririttritrivdLU_

F=1++ I
o

T.

undc T. .cstc tlmpcratura amhianttr (uzual sc lucrcazi cu To-290.K). In cazul in care cxisti o cascadi dc n etaje dc amplificarc ficcaqe avind f:,ctonrt dc zgomot F, li cigtigul in putcre G. (t = I + n), f:rctorul dc zgomot al lantului dc amplificatoarc cstc:

(7>

F^-l F--l F -l F=F,.?*dS;r... rcp;il

Dactr notim cu

T* tcmpcratura cchivalcntl

dc zgomot a ficcirui

*aj rle.rpfff;l
I

r;are, tcmPeratura echivalenti dc zgomot a llrnlului de aniplificatoare

este:
ii

(9) Relagiile (8) $i (9) arati ci factorul de igoirot al unci insialagii".le recep[rc csre: t'leterminat in principal dc primcle.ctajc din instalagic. j iili - Putcrea cchivalcntl radlntl izptrop (in englezd EIRP) csrc egali cu produsut, unde P. cstc puterca cmigitorutui

: -t,.*,TE r +-1*Tr=TErtq*qor*...rcf=_rc*, ,

aoluE;:f;rcriturui

iar ci, cstc

.iur'r"[li
i i

tcnii satclitului. Mai uzual sc scric accastl rclafic in unitiiqi logarirmicc:

[dBwJ = P, [dBW] + ri, ldtsl Putcrra dc 0 dEW (decibel Watt) estc egati cu 1 $;:
PE

(11)
rl

i,,
Ir

PE

- Densitatea dc putcrc la sol cstc:

[dowl = 1o rs (r+"t)

(1?)
,'l'
:

l,r

lr

l.r

PE'

lit
i,,,ll

,l

dircc;ia dc radiagie maximl (dc cigtig maxim) a antcnei satclitului. Flirgilc,r1.lritc,Jc 'ici cc cxploatcazl satclitul pr.'zin'tii diagrarnclc dc radialic alc s;rrclir.ului, r\ccstc ,liagramc sint prczcntatc sub lorma unor curbc dc cgal;i tlcn,;ir;rtc Jc put(irc la sol P, (in,tBWmz) sau dc'cgatri putcrc cchivalcntl radiari izotrr>p P,, {in dtJW). - Faetorul de mcril nl unci stnfii dc sol notat G/T cstc d;rt dc rcln[ia:

p" (ca ,,rr.nr, dintrc satetit ,, XJ13,1 ":,; carc se M,irimea clc'solriinc-) ,r.fliJ consittcratl variabill in-lfunc[ie dc rJirecgia in af]i sta[ia raport cu
.

2-

T=',r;+T.t.t,

aG

(14)
i
I

;i

c:;tc ciitigul lntcnci ,.lc rcccpqic. ll estc irrcnulrcn dc cuplrrj intrc.rnrcni c.-rnvcrtr:rul dc Zgrrfilr)[ rcdus (LNC), To = 290oK,'l^ cstc tclnPerirtura dc zg()mot a

un.lc

(l

antenc:i (uzual intrc 40oK pi l50oK), Tu cstc tcmFcratura cchivrlcnti dc zgom(r[ a convcrr,>rului (LNC), iar f'estc temperatura cchivalenttr de zgomot a instalaliei de reccplie. De ,.rbicei se lucrcaztr cu rcprezcntarca logariunictr in care G/T se mils,>ari in

dtj/K:

tr!l
i

Din accstc rclaqii rczultl cI factoruldc hcrit al unci instalalii dc*cccplic dcpindc in mod csenlial dc cigtigul antcnci dc rcccpgic qi dc tcmpr"tura cchivalcnti dc zgomot (dcci dc fat:torul dc zgomot) al convcrtorului rlc z.gomot rcdus (LNC). - Raportul scmnal zgomot pcntru scmnolul modulat irr rdccptor cstc:

$r.*t=rorsf#
c _&_n

.s)

esrc aria efectivl a antenci ,T ;5t?,J k cstc constanta tui Bote*lrfl (1,.i8.dO'2lril iotB cstc banda dc rteccrc a rcceptorutui. Dcoarccc sc cunoaltc ciqtigul antcne i:

un.tc

I cstc lungimca ' : ( 16) dcvinc:

unde

I .(r?) de undi a radialici clcctromagncticc rcccpfionatc, relilia

'

^ 4,n.A { t=-l

Rclaqia (18) sit:rtca dc purcrc la sol (PU), factorul dc.mcrit al srallci (G/T)

c,-o .-12- I -q (r8) ,N'="u'qnru f estc t','artc importarrti'tleoarccc aratii lcg;itura.care cxisti itrtrc dcn;i raportid
scmnaUzgomot

(C/N):rl semnalului.lin receptorinrinte dc dcmtr.lulrrre. De cxentplu, Pentru un sentnal rrrrnsmis cu frecvenfa d,: 12GHz.(deci in hrrnda de televiziunc direcrrr de la satelit; qi pcnrru un reccpror."..u l',anda de 27 lvlHz relrqia (18) poltc [i scrisi l,rgrritmic:
Pu $ fotl = [,lF]wli*21

ln trlrnsmisirt T\' [,rin satelit se f.rl<rsersre m,''.lula(ia .le frecvenlli' - Rnporlulstmn:rl/zg,'notpcntru imngine e.sttr dcfinit ca fiind egal cu raportul dintre anrpliru.linea vir{ lrr virf a semntrlului virleo qi vrrl.rarea cfectivl a zllom()tului. Deoorece scnsibiliratea ochiului la zgombt esa Jifcriti in raport cu blrnrla dc
frccvengc ocupat{ cle zgonrof sc lucrerrzii du raportul scmnal/zgomot ponderat:

$ toui'rl

111,4 [dB]

(1e)

: 1,s) - l. c. [9r o!)is_ "" [:;J ,=t'*'l (20) ';-l rNr rie frccvenli virf devia[ia unde semnificrrlia mirimilor esrc urnlrohrea : dfu

la

virt B L',lnda rlc trcccrc a rcccptorului pin;i la dcmodulator; [*, frccvcnla nraxinri rlin
specrrul scmnalului vi.lco ; p factorul de imbunirtigire .lin cauza pondtrririi ; q trrctorul .le imbunl'rrigire din cauza utilizlrii accentuirii.lidezrcccntuirii. Pcncru transmisia cu 6?5 de linii dc explorarc cxist[ rclaqiilc;

[.|ts]

l0 lg P =

11,2

dB

(?l)
n{33]

dccit pragul de imbuntrttrgirc al modulagici dc frccvenl;i, Daci sc "rr. '"' utilizeazi un tlcmodulator dc frccvcn[i clasirr, atunqi acc$t prag cstc siturl la eirr,'.a l0 dB. Pragul poatc fi rcdus prin utilizarca unui dcmrrdulator MF cu prag imLrunluilit (rlc obicci dcmodulatoarL cu buclc PLL) la carc acest prag poatc si cohtrarr: pin:i la l+lt dtl. ' Dacd si inltrcuicsc in relagia (20) valrrrilc spccificc satcligilor carc cmit in dirccgia Eure''pci, sc obgin rclaliilc dc mai jt''s.
Pcntru satcli;ii

Rcragia (20) cstc varabir{ d.rrt[1.?l*=r1.,?Jf't-;'t"'"itn..,me.,r C]if.r

'lr

,l'

INTELSAT:

,d i,

ii

(i),
Pcntru satcli;ii EUTELSAT:

'o',

= $roer +

47,7 dB

(23)

t'

Penrru sateli gii ASTRAT

(:) [dB] = itdBl + 4s,4 dB ,

(24)

(zs) Pcntru satcli;ii dc tclcviziunc dir:ecti (DBS) carc transmit in D2-MAC sau in

/s\taat = c [dB] +
l;J ,

i'

4o'1

dB

GMAC:

(26) Conform nornrelorCCIR pcntru calitatea imaginii, o imaqinc cxcclenti are raportul scmnal/zgomot pundcrat mai marc dc 57 dB iar o imaginc bun;i arr.' raportul scmnalizgomot po.rdcrat intrc 53 qi 57 dB. Presupunintl c{ raportul (i'N cstc cons1xn1, sc obscn'li cii rapcrrtul scmnilizg,.rmot pondcrlrt in vi,lcofrecvenfi variazi de la un tip dc satclit la altul in func[ie de deviaqia dc frccvcngn qi dc handa ocupati de un canal. Satcligii INTE.I-SAT {i ELI'IELSAT carc cmit cu putcri mici (P, = 20W) foloscsc bcnzi dc frccvcttli qi dcvialii tlc frccl'cn1i mai

'

'/s\r [dB]=*tdet+4l,edB ,_l

\"i p

t\

mnri pcntru a oblinc.pentru--+-o$ine o imbunit;i1ire mai mrrrc l.r dem,idul6rea de frecvenga, Satcligii <le medic puter (ASTRA cu Po = 50\[') 1i cci pcntru telt'riziunc

directi (DBS cu.P, = 200W) pot si foloscasci bcnzi dc

lcgri
tu

frecvcnlra qi devrafii dc

frccven[i mai mici, Rela;iile prezentate permit mrri multe tipuri dc calcule penrru evaluarea caliinlii
ri i sa tel i t-sol,

pentru a evalua raporrul semnal/zgomot ponderat in virle,>fre,,'ven[I p,]ntru o imaginetecep;it'tnati cu o instrrl;rgie de reccnfie drrti, tle la un anumit sntclit. Pentru aceasta se crlculerrzi ciqtigul arrentiin funclie de ripul accstcia ryidc dilrmctrul rcllct:trlrului, r\poi. cunr>seind factoruldc z.g,r6111 l; al c,rnv.rrtr>rului dc zgrlmot redus (LNC) se calculcazli tenrper[rtura echivalenta.le zg,"''n1\)t a convert,>rului, Din rr,lalia (14) sc,Jcduce rpt'ri frctorul de mcrit G/T al instalrrIi,.'i .le rec,cnlie. Din diagrama de radiniie a srrtcliqului rezultri, pentru zr)rir de rrmplrr;lrrc lr sta{iei de sr'rl rqrceplr.rrrrd, Valr)6r'ca.PU a putcrii cchivalente izotrop rrrJirtte (Lillll') stu v.rl(\arerr
fl"rcut

Un prim calcul poate fi

Pu a dcnsitiqiidc putcrc ta sol. Din,rcla;iitc (13) qi (18) rczultir r;rportul s*mnal,izgomot

'

(C,,N) al scmnalului m.''dulat inaintc dc dcm,-dulatorul MF din rcc.cltor. l)lrcir rrr'est rirpolt cstc suh pragul dc dcmqrdularc al rcccpl()rului, atunci crrlitirtca imaginii cstc firartc prr)lrstir sau rcccplia cstc chiar imp.rsiLrili. Daci C/N cstc mai marc rlccit pragul dc dcm.rdulartr al rcccptorului atunci. aplicind una din rclaliilc dc la (?3) la (26) (in funcyic dc tipulsrrtclitului) sc dcducc raP()rtul scmnal/zgomot pondcrat f.tcntru imaginca rcccp{irrnlrt:i ,ri sc F.tate cvalua calitatcrr inrlrginii. Dac:i sc dr)rcgtc si sc proicctczc tr instaki(ic dc rcccplic Pcnfru scmnalc TV transmisc Jc srrtcliqi, atunci sc fu',loscsc acelcaii rcl:r1ii, dar in altl trrdinc. Scfra da un cxcmplu dc calcul Fcntru o instala[i(: c.u carc s,6 dlrrc\sfc rcc.cpfia scmnalclor'TV transmisc dc satclirul ECS1-F4 plasat la 13"E.pc orbita gco$talionari, Se dorcqtc o imaginc dc calitatc foartc buni dci;i sc Poatc alcgc:

i
:

rr

lll

f:l =
c,

57rrB

(27) '.'

l)in relaqia (24) rezulttr raportul clt'l\n1JJ"*u.,

rlr ,i;'

1i:

57 - 45'4 = 1 l 'ti i._= . .(?.1) r\cesra esre deasupra pragulul MF ceea r'.e inseamnl ctr relaqia (24) este valabili.

dB

'

Din dirrgrama de radiafie a,satelitului rezultir cd, pentru spotulvestic, in zona Bucureqti, pini la satelit este de Furerea echivalentir izotrop radiati P" este de 37 dB. Distanga aproximlrtiv 38 (.J(X) km astfcl incit dcnsitatca dc putcrc la sol cstc, conform.rclagici

il3),:

ro'11 = 37 - 16?,5 = -125,5 dBW / m2129) Pu = 37 - 10'q Lo.n 1rn Utilizintl rcl;r[irr ( l8) scris? log:rritmic in- clrrc B=36 MHz ,si lungimca rJc undl cstc rrca cc)rcspunzirtr)al:c trccvcn[ci dc 11 (-iHz rczultir fitctorul dc mcrit ncccsirrt
= t1,6.+ 125,5 + 1?,2 - 2?8$ + J5,5 = 26,2,1b i "li (10) Ar-csr f.rcror rlc mq.rit poatc fi obqinut cu mrri multc vrrriantc (pcrcchi) de antcnc facttrrul dc 1i ctrnvcrrtrarc LNC. Si prciupuncm cir dispuncm dc un convcrtor LNC t'u gorc$pundc la o tcmpcr.rturi cchivalcnti dc zgom.rt dc zg()m()t F =1.1 rlB, Ac$ t.r 'f" = SlTi, Daci luim in rclagia (14) tcmpcratura dc zgomot a antcnci dcTo = 40"1( (valabila pcntru accasti frccvcnfi tri pcntru clevafic a antcnci mai marc dc 10") 1i a=1 rczulti o tcmperaturi t,rtali dc zgomotl

,
sau, in dccibcli:

T=TR*Tn=l?JoK
10 l8

(32)

T tdBKl = Dcci ciqtigul necer;ar al antcncl va t1:

T=

2'0,8

dBK

(32)

Accsta cgrcspun.l,, uni;iintcne cu rcflcatrrr parlrbolic simctri.: cu .liametr"{'iJ circa l..l m. Acelatri factor de mcrit C/T se poatc oblinc cu un c()nvcrtor cu factorul dc.zgomot F=1,5 dB qi o antini parabt'rlici simctrici cu diamctrul-dElm. Daci sc acccptd o imaginc cu un raport scmnal/zgomot pondcrat mai mic dc 57 rlB sc poatc u...pio un r.port G/T mai mic qi $e poatc dcci rcducc diamctrul antenci.

,, = f+'l tdB/Kl +T[rlRK] =?6.2 r20.8=47rlB

rirprrllgl C7N neccsar sc rcrJutrc cu J dEl, atunci factorul dc mcrit nc{cstrsc rcducc tot r'u J dB, l)acir sc piistrcazi cL)nvcrl()l'ul LNC cu fact')rul dc zg.>n1ot dc l,l dl] cstc ncecsari o antcntr cu ciqtig:
Accst cigtig corcspunde unci antcne paraholic.e cu litlel-tcrr simetric cu diamcirui

Drci ihsi raptrrtul CIN astfcl olrqinut cstc $ub pragul dcmodulatorului, relafia (10) nu mai cstc valabili ;i rap,rrtul scmnnl/zfr)lrlr)t scadc foarrc mult. Dlrca insl rcccpttriul cL)n[inc un rlcmodulator cu PLL cu Frag imbunitigit (dc <:x, 8 dBi. arunci sc prrttc lucra ;i cu instalalii dc rcct-n[ic cu fact,rr dc mcrir mti mic, Pcntru accst clrz. dlrci

C=47-3=44d8

(34)

dc 1,8 m.

Odati alcsc clcmcntclc instala$ci dc rcccpgic (convcrtcrr, antr:ni. rcccptor), sc poatc calcula pcntru algi satcligi rcccpfionabili r.aporrul SiZ ponderat, tleci sc poato evalua calitatea imaginii rcccpgionatc.

ORIENT.{RI'A ANTENEI STATI EI

DE,

SOI,

i'

Pcnrru oricnrarca antcnci dc rcccpjic a stagici rlc s,rl cirtrc sarclirul dorit cstc revr>ic si sc cunoasci drrui r:or)rdt)rirtc: unghiul ,lc azimui ;i unghiul rlc clcvrqic (fig,1i.

,l,l

Un;;hiul dc clcvagic (sau mai"simplu spus clcvagia) cstc unghiul fircut clc rJrcapra satclitstalic de sol cu proict:gia accstei tlrcptc in planul tan[icnt la suprafala Pimintului in punctul in carc sc all:i stafia .le s.rl, O dcfinilic mai pufin rigur,rasi sfunc ci clcvaqia estc unghiul dc iniliarc al satclitului fa{i de planul oriz..'nral. [-lnghiir] dc azimut estc unghiul ficut(in planul orizontal),Jc proicc{ia drcptci satclir-sr;r{ic rlc sul in accst plan cu Jirecfia Nonl-Sud. r{zimutul estc misurat de la Nord in scnsul lcclor dc cc;rsornic (EstuI arc azimut dc 90o, Sudul dc 1t{Oo, iar Vcstul dc 1/0.1. L]nr-lc lucriri tjcfincsc azimutulca liind unghiul l'icut dc dircclin satclit-stagie dc s rl (proicct;rtli in plan oriz.-rntal) cu direcIia Sudului gcografic. lntrc cclc doui unglriuri astfel rlefinitc existd o di fcrcnfd dc 18,0". Formulclc dc'crlcul alc unghiului dc azimut A Ei dc clcva{ie Fl sint: ' , ft-rl = r8oo r arcrg

'
L
B

\
H=

rt"t Bt-g: -r-l _---!,i or*s l

s)

["*;"]

(3.r)

unrrc nota[iilc au uhtrtou..,",.,J",Yn.t; = longitudinea .;taqici dc sol; = latitudinca strrfici dc sol;

il!.ir,t'trs'(l'

t']

(36)

S
I

l,rn.r:irtt.lincn mcridiinuluitcrcsrru dcasuprn cilruia rfagioncazl satclirul pc ()rbita

t

I'
;,
:

rl

il;

R = 0 J78 km raza Piminrului

8qr'rs t;r

i(\nit

fii:

D-

,l

35 779 km distanga dintrc satclit ;i suprafala Pinrintutui (mtrsurattr pintr nivclul mirii). Dc fapt R+D csta raza orbitci gcr)$l;rlionarc.

lo

Din rela(iilc (35) 1i (36) sc obscrvi c:i clevalia marimi (ftl') sc ohginc pcntru o sta{ic Jc .s,rl aflati pc Er'uator (latitu',linea B=0o} cxact pc mcri.lianul dcasupra c:iruia sc a{li satelitul (L=S). Daci stagia dc sol sc afli la o latiturlinc Jifcriti.lc 0o, atunci clq:r,a(ia mnximi sc ohfinc tot pcntru L=S (statia dc sol qi satclitul au acecaqi lon-eitudine; d:rr eslc mai nici dc !f.)o. Iilcvatia maxima scadc cu c.reltcrc:r latitudinii. De cxcmplu. pcntru Bucurc.sti (B=44,5o 1i [.=36') clcv:r(ia maximi prrsihili cste cca carc s-ar.rhqinc pcntru un sat,:lit plasat la acccatri longitudinc (S=?trol qi ar 1i cguti cu .ltr,7o. [-']r'iJcnt c;r in acc:st caz irzimutul ar fi cgal cu 180". La Bucurelti satctitul actu;rl pcntru r'arc sc tihfinc unghiuldc clcvagie mnxim cste ASTRA situat la 19,2o longitudinc estici Pc,rrbita Fcr)stationara pcntru carc A=18()./o rpi H=J8,?o. Existi ocl 'aqic minimi dc la cerc satclilii nu mai sint vizibili. Dc cxcmplu, tot pcntru Bu,'urcqti, satclilii ptasagi fc orhitl gcosta(ionari la cst dc longitudinea de l0lo Est qi la vest dc longiludincl dc 5lu \tcst.ar ftvca unghiul dc clcvagic mai mic dc 0o, dcci sint sub.linia orizontului. in rcalit;ttc sc atlmitc,li unghiul dc clevalic minim cstc dc ainca l(lo avinrl in vcdcrc Prczcn{a obstacolclor naturalc sau artilicialc.'in accst caz, pcntru BucurcAti, gama satcli[ilt'rr cc sc pot rcccpfiona. guprindc pc cci plasa[i intrc 38o Vcst 1i g)o Est.