Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: FINANTE BANCI, ECTS ANUL II, I.D.

PRETURI SI CONCURENT Noiuni suplimentare -TUTORIALUL 302.04.2011

Practici anticoncureniale bazate pe pre Precum se tie preul este principalul instrument utilizat pentru a concura pe piaa unui anumit bun. Astefl din punct de vedere al practicilor anticoncureniale sunt folosite mai multe astfel de practici: fixarea concertat a preurilor; preurile de revnzare; preurile de ruinare; preurile de discriminare; preurile de dumping; Ce presupune fiecare dinte aceste practici? Se vor prezenta pe scurt: 1. Fixarea concertat a preurilor presupune mrirea preurilor dup ce concuren numai exist, aceasta fiind distrus n prealabil. Este clar c acele firme care adopt o astfel de practic nu dispun de suficient resurse pentru a putea realiza o mbuntire a strategiilor i nu-i permit adoptarea de noi strategii de reducere a costurilor, i astfel automat al preurilor. exist mai multe forme ale acestei practici: a) fixarea unor preuri foarte mici, astfel nct concurena s fie distrus, deoarece aveasta nu poate s faca fa unor astfel de preuri, din cauza costurilor ridicate. Dup distrugerea concurenei are loc o mrire considerabil a preurilor; b) nelegerile de a majora progresiv preurile iimplicit i marja profiturilor; c) nelegeri cu privire la preurile de vnzare; d) nelegerile cu privire la rabaturile agregate (discounturi i bonificaii).

2. Preurile de revnzare - sunt considerate practici antoconcureniale, deoarece comercianii i vnd produsele n pierdere. Aceast practicare este considerat a fi ilicit n momentul n care produce venituri suplimentarecomercianilor. Preurile de revnzare au ca principal trstur

Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: FINANTE BANCI, ECTS ANUL II, I.D.
vnzarea produselor la un pre inferior preului de achiziie sau preului de cumprare efectiv. 3. Preurile de ruinare - reprezint practicarea unor preuri extrem de mici de ctre ntreprinderi cu o poziie dominant, dar care dureaz o perioad lung de timp. Aceast practic este adoptat la fel ca i toate practicile anticoncureniale cu scopul de a distruge concurena. Se numesc preuri de ruinare deoarece nu firma dominatoare se ruineaz, ci concurena. 4. Preurile de discriminare - se caracterizeaz prin faptul c se acord n mod diferit de la un consumator concurent la altul. Se acord diferit pe baza de discounturi, rabaturi, bonificaii. Bineneles este o practic ilicit. 5. Preurile de dumping practicarea de preuri extrem de mici, cu mult sub nivelul costurilor de producie, pe o pia din strintate. SISTEMUL PRETURILOR IN ROMANIA PRETURI INTERNE Sistemul de preuri reprezint ansablul preurilor i tarifelor care se utilizeaz n tranzaciile dintre operatorii economici sau dintre acetiai populaie, tranzacii realizate fie pe teritoriul naional, fie pe teritoriu strin. n prezent sistemul de preuri din Romnia cuprinde urmtoarele tipuri de preuri: 1. preuri libere - stabilite pe baza cererii i ofertei; 2. preuri reglementate cu avizul autoritii naionale de reglementare a MFP. Ca in orice economie se pot distinge doua mari structuri de preturi: Preturile marfurilor si serviciilor; Preturile speciale: pretul fortei de munca (salariul), pretul resurselor financiare (dobanda), pretul pamantului. Specificul economiei romanesti actuale, ca economie de piata, determina, dupa modul de formare, coexistenta urmatoarelor tipuri de preturi: Preturi libere, formate in conditii de piata, functie de cerere, oferta si specificul concurentei; Preturi reglementate de catre stat, sub forma: a) preturilor fixe, stabilite pentru regiile autonome si societati cu capital de stat; b) preturilor limita, stabilite pentru produse de mare importanta pentru consum sau productia unor sectoare economice. Modul de aplicare difera functie de obiectivele urmarite: limita maxima (preturi plafon): se stabilesc sub pretul de echilibru al pietei pentru a

Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: FINANTE BANCI, ECTS ANUL II, I.D.
corela de regula consumul populatiei cu puterea de cumparare la unele produse cu pondere mare in consum. Plafonarea preturilor poate genera scaderea profitabilitatii producatorilor interni care ofera respectivele produse si pentru a nu se produce restrangerea ofertei, statul ofera acestora subventii bugetare. limita minima (preturi prag), impusa la un nivel superior pretului de echilibru al pietei in scopul stimularii producatorilor autohtoni si/sau protejarii lor fata de importurile mai ieftine (de ex.: produse agricole). Nivelul lor trebuie insa corelat cu cererea solvabila, pentru a nu genera reducerea consumului. Functie de relatia contractuala dintre parti, se pot distinge: i. Preturile de oferta, ca preturi ce nu sunt inca negociate si acceptate contractual in mod definitiv, cert (cotatii de bursa, preturi de catalog, preturi de deviz). ii. Preturile efective, ca preturi tranzactionale (preturi contractuale, preturi de bursa, preturi de licitatie, preturi cu amanuntul). iii. Functie de sfera de aplicare distingem: iv. Preturile producatorilor pentru oferta interna, care sunt preturi cu ridicata, calculate si implementate la vanzarile produselor lor catre alte unitati, in scopul prelucrarii, utilizarii sau revanzarii. v. Preturile comerciantilor pentru oferta interna, respectiv preturile practicate de societatile comerciale specializate in desfacerea produselor de consum productiv sau neproductiv. Acestea pot fi: vi. preturi de gros, practicate de unitatile comerciale cu ridicata la vanzarile in cantitati mari ale produselor cumparate in prealabil de la producatori interni sau din import, vii. preturi cu amanuntul (de detaliu), practicate de unitatile comerciale cu amanuntul la vanzarile catre consumatorul final, in cantitati mai mici, ale acelor marfuri cumparate anterior de la producatori interni, importatori sau societati comerciale cu ridicata. viii. Preturile din comertul exterior, ca preturi negociate pentru tranzactiile de export sau import de catre producatori sau comercianti.

Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: FINANTE BANCI, ECTS ANUL II, I.D.
ix. Preturile de pe piata bursiera pentru active comerciale (marfuri fungibile, energie) sau financiare (titluri financiare primare sau derivate, valute), tranzactionate la vedere sau la termen, pe piete la disponibil (preturi spot, preturi forward) sau pe piete ale instrumentelor derivate (preturi futures, pretul optiunilor). x. Preturile din domeniul constructiilor (preturi de deviz). xi. Preturile serviciilor (tarife, comisioane, prime) prestate catre populatie, agenti economici sau institutii publice sau private in diferite domenii de activitate (financiar-bancar, bursier, asigurari, reparatii, transport, posta si comunicatii, turism, etc.). Functie de politica fiscala a statului, distingem: xii. Preturi cu sau fara TVA: xiii. preturi fara TVA, care echivaleaza cu cifra de afaceri pe produs, ca preturi ale unitatilor producatoare sau comerciale, remunerand costurile si profitul. Ele nu cuprind TVA, fiind insa baza de calcul a TVA care se formeaza in stadiul respectiv, ca TVA aferenta acestor preturi, denumita TVA colectata. Preturile fara TVA sunt preturi ale factorilor de productie sau preturi ale bunurilor aflate in stadii intermediare ale circuitului economic al acestora, xiv. preturi cu TVA, ca preturi de facturare, si deci, de cumparare, platite de cumparatori (cuprinzand si TVA colectat pe traseul parcurs de produs de la materia prima la produsul cu destinatie finala). Nivelul TVA aferent fiecarui stadiu (agent economic) se calculeaza prin diferenta dintre TVA colectata (aferenta pretului de vanzare) si TVA achitata la intrari, la pretul de cumparare facturat de furnizor. Preturile de detaliu cuprind TVA, iar consumatorul final (populatia) este suportatorul real al acestei taxe. Preturile cu TVA sunt preturi de cumparare ale suportatorilorr acestui impozit. Ele sunt denumite preturi cu amanuntul. xv. Preturi cu sau fara accize. Accizele sunt taxe impuse de stat, cuprinse in preturile cu care se livreaza anumite produse de catre producatorii interni sau se importa din alte tari. xvi. Preturi cu sau fara taxe vamale, taxe portuare, taxe fitosanitare, taxe consulare. In baza prevederilor din Codul fiscal, datoreaza TVA si, deci, o vor include in preturile (tarifele) de vanzare (facturare) agentii economici care executa urmatoarele operatiuni principale: livrari de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate in cadrul exercitarii profesionale autorizate (toate operatiunile asimilate acestora);

Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: FINANTE BANCI, ECTS ANUL II, I.D.
transferul propietatilor bunurilor imobiliare intre agentii economici, precum si intre acestia si institutii sau persoane fizice; importul de bunuri si servicii.

Nu se cuprind in sfera de aplicare a TVA operatiunile similare punctului a), dar efectuate de asociatiile fara scop lucrativ pentru activitati cu caracter social-filantropic, organizatiile cu caracter religios, politic sau civic; organizatiile sindicale pentru activitati legate de apararea intereselor materiale si morale ale membrilor lor; institutiile publice. Daca asemenea persoane juridice desfasoara activitati, direct sau prin unitati subordonate, pentru obtinerea de profit, acestea vor fi supuse taxei pe valoarea adaugata. Sunt scutite de TVA: livrarile de bunuri si prestarile de servicii care rezulta din activitatea specifica autorizata, efectuata in tara, a unitatilor sanitare si de asistenta sociala, a unitatilor de stiinta si invatamant, a persoanelor fizice care presteaza munca la domiciliu si obtin venituri asimilate salariilor, a liber-profesionistilor autorizati care isi desfasoara activitatea individual, a gospodariilor agricole individuale si asociate, a organizatiilor de nevazatori si a persoanelor handicapate, a institutiilor bancare. Dezbatere 1: Structura preului unui bun de consum de producie intern, n drumul parcurs de la productor la populaie
PRODUCTOR ANGROSIST TVA colectat TVA colectat Acciza PR facturat Adaos de gros PG factur Pre de at factur Pret de gros
DETAILIST TVA colectat

Adaos cu amanuntul

PA afisat

Profit

PR neg

Cost de productie

Pre de achizitionare = PR negociat

Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: FINANTE BANCI, ECTS ANUL II, I.D.
Dezbatere 2: Structura preului unui bun de consum din import n drumul parcurs de la importator, angrosist la populaie

TVA colectat

TVA colectat TVA colectat TVA n vam Accize Comision Tax vamal Valoare n vam Pre de import Pre import Adaos de gros Marja importator ului Preul importator ului Pre importator Pre de gros Pre de gros Adaos cu amanuntul

LA FRONTIER

IMPORTATOR

ANGROSIST

DETAILIST

METODE DE CORELARE A PRETURILOR

1. Corelarea preturilor pe baza valorii de intrebuintare Aplicarea acestei metode are la baza formula preturlui noului produs corelat pe parametri si anume: Pn = Pe x Kc Unde: - Pn pretul noului produs; - Pe pretului produsului etalon; - Kc coeficientul mediu de corelare, determinat pe baza parametrilor valorii de intrebuintare;

Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: FINANTE BANCI, ECTS ANUL II, I.D.
Problema rezolvata Folosind datele din tabelul urmator sa se determine nivelul pretului negociat si al pretului de factura pentru un produs daca se cunosc urmatorii parametri ai valorii de intrebuintare: - Parametrul 1 este mai important decat toti ceilalti; - Parametrul 2 este mai important decat parametrul 4; - Parametrul 3 este mai important decat 2 si 4; Nr. para met ru 1 2 3 4

Parametrii Latimea de lucru (x1) Capacitatea lazii (x2) Numarul de cicluri Greutate (x4) Pret productie REZOLVARE

U/M m/m m3 Cicluri/ora Kg Lei

Produsul etalon 23.10 2.99 50700 60605 391 950

Produsul nou 18.9 2.47 50700 53319

a. Determinarea ponderilor gsi (ponderea fiecarui parametru in totalul valorii de intrebuintare)ale parametrilor prin analiza valorii matricea de interactiune a parametrilor; gsi = di/D, unde di total plusuri parametru i / D- total plusuri valoarea de intrebuintare; Parametrii x1 x2 x3 x4 Total plusuri parametru (d) 3 1 2 0 6 gsi

x1 0 + x2 0 x3 + x4 Total plusuri valoarea de intrebuintare gs1 pt x1 = d1/D = 3/6 = 0.50 gs2 pt x2 = d2/D = 1/6= 0.17 gs3 pt x3 = d3/D = 2/6 = 0.33 gs4 pt x4 = d4/D = 0/6 = 0

+ 0 (D)

+ + + 0

0.50 0.17 0.33 0 1

Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: FINANTE BANCI, ECTS ANUL II, I.D.
b. Determinarea coeficientului de corelare pentru fiecare parametru: K = valoarea fiecarui parametru al produsului nou / valoarea fiecarui parametru al prodului etalon. Astfel obtinem: K1 = 18.9 / 23.10 = 0.818 K2 = 2.47 / 2.99 = 0.826 K3 = 50700 / 50700 = 1 K4 = 53319 / 60605 = 0.88 c. Determinarea coeficientului mediu de corelare: Kc = (gs1 x K1) + (gs2 x K2) + (gs3 x K3) + (gs4 x K4) = (0.50 x 0.818) + (0.17 x 0.826) + (0.33 x 1) + (0 x 0.88) = 0.87942 PRETUL NOULUI PRODUS: Pn = Pe x Kc = 391 950 x 0.87942 = 344 689 lei PRETUL DE FACTURA : Pn x 124 % = 344 689 x 124 % = 427 414 lei 2. Corelarea in cadrul seriilor de preturi Aceasta metoda de stabilire a preturilor consta in incadrarea pretului noului produs in seria de preturi existenta potrivit dimensiunilor sau altor parametri luati ca baza pentru stabilirea preturilor respective. In situatia unor produse noi care se incadreaza, prin parametrii lor, inauntrul seriei sau in prelungirea ei, preturile se pot stabili prin interpolare sau extrapolare, spre exemplu, cu ajutorul ecuatiei unei drepte ce trece prin doua puncte date, si anume: Pentru interpolare: Pn = P0 + (P1-P0) / (x1-x0) x (xn x0) Pentru extrapolare: Pn = P1 + (P1-P0) / (x1-x0) x (xn x1) Pn pretul produsului nou; P1, P0 pretul sortimentelor vecine cu sortimentul nou; Xn, x1, x0 parametrii celor 3 sortimente (nou si cele doua sortimente vecine cu sortimentul nou);

Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: FINANTE BANCI, ECTS ANUL II, I.D.
Problema rezolvata Sa se stabileasca pretul cu ridicata al producatorului pentru un rulment cu greutatea de 2.2 kg. Corelarea se face cu toua tipuri de rulementi care au greutatea de 1.8 kg si respectiv 2.4 kg si care au preturile de productie stabilite de 480 000 lei/bucata si respectiv 540 000 lei/bucata. Aplicand formula pentru interpolare se obtine: Pn = Pe 1 + (Pe2-Pe1) / (Ge2-Ge1) x (Gn Ge1) = 480 000 + (540 000 480 000) / (2.4 1.8) x (2.2 -1.8) = 480 000 + 60 000 / 0.6 x 0.4 = 480 000 + 40 000 = 520 000 lei