P. 1
Amenajarea Tur a Jud Tulcea

Amenajarea Tur a Jud Tulcea

|Views: 175|Likes:
Published by Mirica Teodora

More info:

Published by: Mirica Teodora on Sep 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/03/2012

pdf

text

original

Cuprins

Introducere ………………………………………………………..….… pag 2 Capitolul 1. Judetul Tulcea. Date generale ……………………….......pag 3 1.1. Asezare geografica. Relief …………………………………………..pag 3. 1.2. Istoric………………………………………………………….…….. pag 7. 1.3. Date statistice…………………………………………………..….…pag 9. 1.3.1. Populatia………………………………………………..…...pag 9. 1.3.2. Economia………………………………………………….... pag 10 1.3.3. Industria…………………………………………………..… pag 11 1.3.4. Agricultura ………………………………………………..…pag 12. Capitolul 2. Amenajarea turistica a judetului Tulcea………………....pag 13 2.1. Infrastructura…………………………………………………….…... pag14 2.2. Obiective turistice …………………………………………………...pag 16 2.3. Structuri de primire in judetul Tulcea…………………………….… pag 24 Capitolul 3. Amenajarea turistica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 28 3.1. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii…………………………………. pag 28 3.2. Tipuri de unitati de cazare……………………………………………pag. 30 3.3. Trasee turistice………………………………………………………. pag. 32 3.4. Reconstrucţie ecologică în RBDD…………………………………… pag 35 Bibliografie………………………………………………………………..pag 38

Introducere
Turismul reprezintă un fenomen economic-social propriu civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii. Prin conţinutul şi rolul sau, turismul reprezintă astăzi un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanţă a vieţii economice si sociale pentru un număr tot mai mare de ţari ale lumii. Cercetarea ştiinţifică a fenomenului turistic integrează o arie tematică largă, de la clarificările conceptuale şi definirea locului acestuia în strategia dezvoltării, la evidenţierea determinanţilor, tendinţelor de evoluţie şi formele de manifestare, a coordonatelor şi mecanismelor pieţei şi la evaluarea impactului sau în plan economic, social, cultural, ecologic şi politic. Deşi, intr-o primă etapă, turismul a reprezentat un factor de stimulare economică, de protecţie şi conservare a resurselor naturale, din ce în ce mai frecvent, în ultimul timp, se observă situaţii in care creşterea turismului afectează echilibrul ecologic şi calitatea resurselor turistice. Mutaţiile majore din practica turismului au favorizat intensificarea cercetărilor cu privire la conţinutul si trăsăturile definitorii ale acestui domeniu, au impus crearea unui cadru metodologic unitar pentru înregistrarea si evaluarea dimensiunilor şi efectelor sale. Turismul este considerat, în primul rând o formă de recreere alături de alte activităţi şi formule de petrecere a timpului liber, el presupune mişcarea temporară a oamenilor spre destinaţii situate în afara reşedinţei obişnuite şi activităţile desfăşurate în timpul petrecut la acele destinaţii, în cele mai multe situaţii acesta implicând efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiei zonelor vizitate. Aşadar, turismul reprezintă o activitate complexă, cu o „multitudine de faţete”, cu încărcătură economică semnificativă, poziţionată la intersecţia mai multor ramuri si sectoare din economie, toate acestea reflectându-se în varietatea punctelor de vedere cu privire la conţinutul noţiunii de turism si a conceptelor adiacente. Turismul răspunde mai multor nevoi sociale ale omului, având calitatea de a deschide noi orizonturi, de a descoperi noi aspecte ale lumii, activitatea turistica reprezintă un barometru al calităţii vieţii, al gradului de cultură atins de populaţia unei zone.

Datorită importantei turismului din zilele noastre, se impune a găsi o soluţie pentru valorificarea resurselor naturale şi antropice ale unei zone acest lucru fiind realizat printr-o amenajare turistica a teritoriului. Amenajarea turistica trebuie să fie concepută în relaţie cu dezvoltarea turistica şi chiar cu progresul economic dar trebuie să se ţină cont şi de cerinţele cadrului natural şi antropic. Lucrarea de faţă are ca obiectiv realizarea unei amenajari turistice într-o zonă neamenajata turistica în vederea inventarierii zonei, pentru a se putea dezvolta si diversifica serviciile turistice.

Podisul Babadag.Capitolul 1. se învecinează la vest cu judeţele Brăila şi Galaţi. Din suprafaţa totala a judeţului.ocupand circa 32% din totalitatea jud. in partea central . Podisul Dobrogei de Nord cunoscut si sub denumirea de Orogenul Nord Dobrogean cuprinde ca diviziuni : Muntii Macin. Dealurile Tulcei. 4 oraşe si 46 de comune. Relief Judeţul Tulcea ocupă jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea. Unitatile mai inalte de relief sunt dispuse in 3 mari fasii paralele. reprezentând 3.vestica . Asezare geografica. iar meridianul 29º 41' 24" longitudine vestică străbate oraşul Sulina ce se află în extremitatea estică a României. 3. din care: Municipiul Tulcea – cu o treime din populaţia judeţului.499 kmp. Colinele Niculitel.in cadrul careia se intalnesc elemente ale celui mai vechi relief de pe teritoriul Romaniei (respectiv unitati de orogen vechi. Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului (cei mai vechi munti din . procent care il situeaza pe primele locuri din tara ca marime . având hotar terestru doar la sud. Partea de est este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim . la nord cu Ucraina prin graniţa naturală Dunărea.hercinic) si alta mai joasa si mai noua (din cuaternar) in N si NE. Podisul Casimcei si depresiuni mici. de livezi si mai ales de întinse podgorii. Înconjurat din trei părţi de ape. Caracterizat printr-un climat arid judetul Tulcea apare ca o unitate biogeografica tipica de stepa cu silvostepa.6% din suprafaţa tarii. respectiv lunca si Delta Dunarii. Suprafaţa judeţului este de 8. cu judeţul Constanţa. Judeţul cuprinde 51 unităţi administrativteritoriale.446 kmp reprezintă suprafaţa umeda constituită din Delta Dunării si Complexul Lagunar Razim-Sinoe. Paralela 45º latitudine nordică străbate judeţul Tulcea în partea centrală. a cărei însemnătate vine din aşezarea ei la gurile Dunării şi ieşirea la Marea Neagră.Sinoie. la est cu Marea Neagră. Date generale judetul Tulcea 1.1. Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizico-geografice distincte:una mai inalta . Geografic judetul apartine de Podisul Dobrogei de Nord cuprinzând si cea mai mare parte din Delta Dunarii. iar cea de vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce însotesc albia Dunarii. Aceasta imagine a fost modificata de culturi agricole.

ecosistemele forestiere fiind caracterizate printr-o flora si o fauna de o diversitate aparte. O reţea de canale naturale şi artificiale.constituit predominant din sisturi verzi prepaleozoice in fundament (care apar adeseori la suprafata) peste care se afla depozite jurastice si cretacice. intre Peceneaga (la NV) si Camena (la SE). lacuri si bălţi. care separa Podisul Dobrogei de N de Podisul Dobrogei Centrale Dunărea ce formează hotar natural la vest şi nord este principala cale de transport în judeţ. în care se îmbina fosnetul stejarului. stuful.constituie o importanta baza melifera. păsări. cea mai noua formatiune de relief a Romaniei.Tutuiatu sau Greci). Braţele Chilia şi Sfântu Gheorghe permit numai transportul fuvial iar braţul Sulina asigură transportul maritim până în porturile Galaţi şi Brăila. Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei. Relieful tulcean variaza intre 0 m la nivelul Marii Negre (Sfantul Gheorghe) si 467 m (alt. extinsa intre Dunare (la V) si lacul Razim (la E) este reprezentata prin Podisul Babadag. În al doilea rând o valoare economica si sociala ridicata.apoi plante specifice zonelor umede. Fondul forestier al judetului reprezinta în primul rând o valoare ecologica . In cadrul Podisului Babadag (parte componenta a Podisului Dobrogei de N) se remarca o importanata linie de falie. carpenului si frasinului cu parfumul teiului. braţul Chilia şi braţul Tulcea. ecologică şi a păsărilor. În amonte de municipiului Tulcea. . in vf. Dealurile judetului sunt acoperite. sub protecţia UNESCO pentru diversitatea florei şi faunei sale (păduri de sălcii. concretizata prin masa lemnoasa. plauri şi grinduri formează un ecosistem unic.tociti . În aval de municipiul Tulcea. Dunărea se desparte în două braţe. trestia. specii de de animale. situata la periferiile de V si N ale jud. braţul Tulcea se desparte în alte două braţe.cu altitudinea max. Sfântu Gheorghe la sud şi Sulina la mijloc. La sud de Sfântu Gheorghe se află laguna Razim care pătrunde adânc în judeţ. prin fondul cinegetic si prin conditiile ce le ofera turismului. lunca Dunarii. Tulcea.Romania). Greci). Suprafetele întinse de paduri de tei . iar fasia sudica corespunde compartimentului nordic al Podisului Casimcea care face parte integranta din Podisul Dobrogei Centale. precum si campia aluviala din preajma lacului Razim. Ea are trei braţe principale. În 1990 Delta Dunării a fost declarată rezervaţie a mediului. fasia centrala .unice în România . reptile şi aproximativ 160 de specii de peşte). în parte. Chilia la nord. cu paduri de foioase. insecte. de 467 m (vf. ce poate fi exploatata. Regiunile joase din teritoriu includ Delta Dunarii. Sulina şi Sfântu Gheorghe.

Ca roci ornamentale se exploateaza calcare grezoase de la Baschioi.7 ha Fluviul Dunarea margineste judetul Tulcea pe o lungime de 276 km . livezile si gradinile. Calcarele dolomitice de la Mahmudia sunt exploatate pentru Sidex Galati. utilizate în lucrari de constructie de drumuri si cai ferate.Sunt exploatate porfirele din dealul Consul.2 166. Suprafata ocupata de luciul de apa este de 461 875. Bididia . Cârjelari si Camena . Sulina . care ocupa 71% respectiv 29% din suprafata judetului. Resursa de sol este tot atât de importanta ca si resursa de apa.Trei Fântâni. Cele trei brate ale Dunarii : Chilia la nord . calcare dolomitice de la Mahmudia.Delta Dunarii constituie una dintre cele mai întinse zone umede din lume .Calcarele sunt exploatate ca roci de constructii în carierele Zebil. . Sfintul Gheorghe la sud . În judetul Tulcea apele sunt grupate în doua bazine hidrografice . pentru conservarea speciilor rare de floră şi faună specifice intersecţiei arealelor mediteranean. marcate adesea de viscole. pasunile si fânetele. cea mai vastă zonă de stufărisuri compacte de pe Pământ si un adevărat muzeu al biodiversitătii. Precipitatiile medii anuale insumeaza cantitati cuprinse intre 359 mm la Sulina (cele mai mici din tara) si 455 mm la Isaccea.granitele din zona Macin . Malcoci Sud. amplitudi mari de temperatura (66.cu veri a caror caldura este atenuata de briza Marii Negre si ierni cu temperaturi nu prea coborate (media termica a lunii celei mai reci. cu precipitatii reduse (sub 400 mm /an) .Dunare si Litoral. Resurse naturale: Resursele subsolului :sunt reprezentate de roci vulcanice de natura porfirica si granite din care rezulta prin prelucrare cribluri si nisip . veri calduroase. Zona litoral-maritima a judetului Tulcea se caracterizeaza printr-un climat mai bland . Flora si fauna judetului sunt de o mare varietate.ca habitat al păsărilor acvatice. Resursa de apa este cea mai importanta dintre resurse. balcanic şi caucazian. În Munţii Măcinului s-a constituit Parcul Naţional. Cârjelari si Codru Babadag.3 0C) si prin precipitatii reduse . viile. cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei.63 km . Din zona Colinele Niculitel se exploateaza roci bazice.Turcoaia .116 km . unele fiind unicate sau chiar curiozitati ale naturii. la Sulina.7 ha din care ape curgatoare .109 km . Cerna . Clima: este continental excesiva . În judetul Tulcea reprezentative sunt : terenurile arabile. ierni reci. median . este de -0.60C).

3 m/s.50C s-a inregistrat la statia meteorologica Mircea Voda (20 august 1945).2. Începând cu secolul I e.) consemnează o importantă concentraţie de populaţie spre Dunăre şi litoral. Iernile sunt reci . preluând caracteristici ale civilizaţiei elenistice în manifestările artistice şi ocupaţii. in conditi de stabilitate atmosferica se manifesta o circulatie termica locala a aerului. perioadă în care. păstrându-şi identitatea. În diferite perioade istorice. ca şi în Dacia.8 0 C . s-au stabilit în Dobrogea diverse alte populaţii. vestigiile culturilor Hamangia.000 de ani.e. în linii mari. populaţia geto-dacă din aceste teritorii vine în contact cu coloniştii greci. Astfel. în secolele VIII . structura eterogenă a acesteia păstrându-se până astăzi.Regim de temperatura: Temperaturile medii anuale variaza intre 11 grade pe litoral si 9 grade in Muntii Macinului . dinspre E (15. în Dobrogea către sfârşitul secolului XVI şi până în secolul XII-lea.V î. cucerirea Dobrogei de către romani a marcat procesul ireversibil al romanizării populaţiei geto-dace. în secolul al VII-lea. ale cetăţilor geto-dacice şi marilor construcţii edilitare romane oferă importante mărturii documentare ale vieţii materiale şi spirituale pe aceste meleaguri.2%)si dispre N(13%) cu viteze medii anuale cuprinse intre 0. Pe harta arheologică a judeţului.la Tulcea (24 ianuarie 1943). existând un amestec de rase şi neamuri ale căror culturi se întrepătrund dar. In timpul verii. Istoric Istoria zbuciumată a Dobrogei a avut drept urmare faptul că judeţul Tulcea este un muzeu etnografic viu. sub forma brizei de mare (ziua) si brizei de uscat (noaptea) care se resimte la o distanta de 10-15 km spre interiorul uscatului 1. Temperatura maxima +39. Pe aceste locuri sunt atestate primele triburi geto-dacice şi ale sciţilor.n. în pofida valurilor popoarelor migratoare.8 si 5. inasprite adeseori de Crivat iar verile calde si secetoase. Gumelniţa si traco-dacică.a.3%).. Regim eolian: Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre NE (18. iar minima absoluta -26.1%). cu o vechime de aproximativ 110.VI î. ş.e. Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului Tulcea au pus în lumină urme de locuire datând din paleoliticul mijlociu. în acelaşi timp. pe lângă populaţia rusă şi turcă care locuiau .n. proces care se încheie. Ptolemeu. Izvoarele scrise antice (ale lui Homer.n. se produce acea sinteză etnică al cărei rezultat a fost naşterea poporului român şi a limbii române. Strabon. alături de români. urmate de cele dinspre NV(17. În secolele VII .

pe care aveau . CED a început în anul 1869 construirea unui nou far. acoperită cu table în pantă şi cu vârf pe care era montată o giruetă. spiritual: un oraş cosmopolit . lumina farului era albă. Printr-un alt document internaţional. Cu toate aceste colonizări. for alcătuit din reprezentanţii Angliei. prin Convenţia ruso-austriacă de la Sankt Petersburg (1845) se nominalizează Sulina ca port fluvio-maritim şi se pun bazele navigaţiei libere pe Dunăre. iluminată prin trei ferestre circulare. Franţei. iar mai târziu. Dobrogea va fi înglobată ulterior Imperiului otoman pentru o perioadă de 460 de ani. cu toate consecinţele ce decurg de aici pe plan economic. cultural. Vigia (cupola) farului a fost construită din tablă de cupru cilindrică cu diametru de 2 m. al XIV-lea port genovez. Regăsită în aria străvechii vetre geto-dacice în componenţa statului feudal Ţara Românească. Austriei.XV sub domnia glorioasă a lui Mircea cel Bătrân. ancorată în zidărie. apoi de tipul cu eclat. se înfiinţează Comisia Europeană a Dunării (CED). Apoi. social. Introducerea iluminatului electric . este zidită din cărămidă legată cu mortar de var. sinteza românească cu începuturi străvechi în Dobrogea. cu o înălţime de 17. populaţia românească în Dobrogea a fost permanent majoritară. continuă şi în timpul stăpânirii otomane. pentru o scurtă perioadă în secolele XIV . după războaiele ruso-turce au venit bulgarii şi ruşii. tencuită la interior şi exterior.34 m. Sulina devine la începutul sec. unele dintre ele păstrate până în zilele noastre. terminat un an mai târziu. Rusiei şi Turciei în scopul neutralizării accesului în zona Dunării de Jos. Construcţia. în perioada stăpânirii otomane. Germaniei (Prusia). avea o scară metalică în spirală. apoi se stabileşte sediul unei caimăcămii şi se instalează o garnizoană militară. Atestată în izvoarele medievale bizantine De administrando Imperii şi Alexiada.teritoriul Dobrogei. aşezate la înălţimi diferite la fiecare spirală a scării. La nivelul superior al construcţiei s-a amenajat o platformă de circulaţie cu balustradă în jurul vigiei farului. Sulina devine port liber (porto-franco).Europolis – cu instituţii ce ţineau de activitatea Comisiei sau răspundeau nevoilor fireşti de dezvoltare ale unui oraş port Deşi la Sulina exista un far construit încă la 1802 la cererea guvernului otoman de către o companie austriacă. de formă tronconică. se construieşte aici o redută. s-au stabilit tătarii. pe toată înălţimea construcţiei. În epoca modernă. Farul a suferit în timp o serie de modernizări: cupolei farului i s-au adăugat pe contur un număr de patru rânduri de ochiuri de ferestre cu sticlă din cristal gros. în interior. iniţial fixă.şi au în prezent acces vizitatorii farului. Deşi ruptă din cadrul firesc al graniţelor Ţării Româneşti. mai ales lipovenii şi ucrainenii. Tratatul de pace de la Paris (1856). Italiei (Sardinia).

8%.100 în anul 2007. Dintr-un total de 88. ucraineni – 0.3.3%.2 locuitori/kmp. circa 17 etnii ale căror obiceiuri si credinţe au fost integrate în viaţa culturală şi spirituală a regiunii. Se înregistrează o scădere a numărului persoanelor ocupate de la 92. Judeţul are cea mai mica densitate 29. la 88. farul CED şi . domeniul cu cea mai mare pondere este agricultura – 30. . este bombardat şi cele mai multe dintre clădirile oraşului distruse.9%. o sală specială a fost destinată comandorului Eugeniu P. Faţa de anul 2002 cand numarul locuitorilor a fost de 255816 populaţia judeţului a scăzut cu 7. Cel de-al doilea război mondial a însemnat şi pentru CED.. odinioară. sub pseudonimul Jean Bart.9% din populaţie s-a declarat de etnie româna si 10. cimitirele. greci 0.449 persoane. devenit punct strategic. În jurul farului s-au construit clădiri cu locuinţe pentru personal şi depozite pentru materialele necesare funcţionării farului. fata de media pe ţara de 91 locuitori/kmp. alte etnii 0. 1. Farul CED a fost restaurat şi apoi.1%. Pe teritoriul judeţului convieţuiesc în armonie. printr-o expoziţie documentară. al romanului Europolis. autor.5%. croati.a dus la modificarea cupolei. adaptată acum noului mecanism de rotire. Date statistice 1. rromi 0. bulgari).2009 populatia era de 248367 persoane. slovaci.3.1% (sarbi. cele mai numeroase grupuri etnice fiind reprezentate de ruşi si lipoveni – 6.1. în anul 2003. turci si tatari 1. În judeţul Tulcea la data de 01. de secole.100 persoane ocupate în anul 2007.. transformat în muzeu. cel ce a îndeplinit o vreme funcţia de comisar maritim al portului. acest lucru datorându-se suprafeţei mari acoperită de ape.7%. Populaţia. ca de altfel şi pentru Sulina. Botez.4% din populaţia stabila. Abia după 1989 unul dintre “martorii” gloriei de altădată ai oraşului “liber”. a oraşului câteva construcţii. italieni 0. cuprinzand populatia urbana in nunar de 121996 si populatia rurala in numar de 126371.01. Au rămas peste timp să povestească viaţa atât de palpitantă. începutul sfârşitului: în 1939 CED este desfiinţată. oraşul.900 în anul 2002. Din datele pe anul 2002. a activităţii Comisiei Europene a Dunării. iar “noua ordine” comunistă instaurată după război a încercat să şteargă activitatea de 83 de ani a CED. încercându-se astfel reconstituirea. rezulta ca 89.1% de alta etnie.

564 salariaţi). Comparând judeţul Tulcea cu celelalte judeţe ale regiunii Sud . de 9. o au serviciile de transport.4%.7% este ocupată doar în agricultură şi vânătoare (2.2%). În celelalte activităţi şi sectoare (printre care administraţie publică şi apărare. prelucrătoare şi energie electrică. O pondere importantă. Din punctul de vedere al PIB-ului pe locuitor. învăţământ.4% (664 salariaţi) în pescuit şi piscicultură. 1.8. învăţământul cu 4.665 în Brăila. 9% este ocupată în agricultură. vânătoare. exploatare forestieră şi industria extractivă) are o pondere de 19%. apărarea şi asigurările sociale în total 9. 6. ponderea comerţului este de 6.577. gaze şi apă) sunt ocupaţi 37% din salariaţi (17. în totalul valorii adăugate brute a judeţului. se constată de asemenea că nivelul acestuia în judeţul Tulcea (10.3%.7 în Galaţi şi 12. tranzacţiile imobiliare ocupă 11.78% din PIB-ul regiunii Sud . sănătate şi alte servicii sociale.3%.182 salariaţi (9%).8%).326. transporturi.2.6 în Buzău.3.213 salariaţi. depozitare şi comunicaţii. Din punct de vedere structural. Proporţii de aproximativ 10% ocupă comerţul cu 5. în creştere cu 3% faţă de anul precedent.89% din PIB-ul României. 4. sectorul primar (agricultură. silvicultură şi piscicultură (5. comparativ cu celelalte judeţe: 2. industria prelucrătoare. În industrie (extractivă.3. sănătatea şi asistenţa socială cu 4.116 salariaţi (8.336.7) şi naţional 13. Numărul mediu al salariaţilor la nivelul economiei judeţene a fost în creştere în ultimii ani: în 2006 s-a înregistrat un număr mediu de 47.4 milioane lei (preţuri curente) la nivelul anului 2005. 3.538. energia electrică şi termică şi sectorul construcţiilor în total au o pondere de 31% (industria prelucrătoare individual contribuie cu un procent de 24.4% iar a serviciilor hoteliere de 2.577.Est şi 0.511.2 în Vrancea.213.6%. observăm că judeţului Tulcea ocupă ultimul loc în regiune la nivelul PIB.244 lei) este inferior PIB-ului per locuitor regional (11. administraţia publică. reprezentând 7.681 salariaţi (12% din total). silvicultură. construcţii.627. În raport cu ocuparea forţei de muncă pe ramuri şi sectoare se observă faptul că din totalul de 47.Est. Restul de 11% este reprezentat de serviciile de intermediere financiară.8 în Constanţa. vânătoare. Industria . termică.2%) din totalul forţei de muncă ocupate.1. industria prelucrătoare ocupând primul loc cu mai mult de 1/3 (34.669 salariaţi) iar 1. industria ospitalieră şi serviciile imobiliare) sunt ocupaţi aproximativ 22% din salariaţi. Economia Produsul intern brut (PIB) al judeţului Tulcea s-a ridicat la valoarea de 2.3.4 milioane lei în Tulcea comparativ cu 3.467.

La sfârşitul anului 2006. a materialelor de construcţii. Cârjelari. etc.Judeţul Tulcea are un caracter industrial . 15 societăţi cu capital străin. Aceste schimbări au condus la o scădere semnificativă a producţiei industriale a judeţului: în 2007 faţă de 2006 producţia industrială a scăzut cu 42. În ultimii ani o serie de întreprinderi industriale mari consumatoare de energie şi poluante au fost nevoite să-şi oprească activitatea: SC Alum SA a fost închisă în 2007 pentru retehnologizare iar SC Feral SA a funcţionat o scurtă perioadă în 2007 în vederea conformării la cerinţele reglementărilor privind protecţia mediului ale Uniunii Europene. Comparativ în anii precedenţi acestei perioade marcată de sistări ale activităţilor marilor întreprinderi din judeţ. produse şi preparate din carne. profir. calcare cretacice în podişul Babadag. 257 societăţi cu capital mixt. pirite cuprifere la: Altân . activitatea. oficial. În ultimii ani se constată o scădere a forţei de muncă ocupate în industrie pe fondul restructurărilor marilor întreprinderi. Camena. confecţii textile.7% în decembrie 2006 faţă de decembrie 2005). principalele produse industriale sunt construcţiile şi reparaţiile de nave reprezentate prin firma cu capital norvegian SC Aker Braatvaag SA Tulcea (producţie exclusivă pentru export. calcar dolomitic la Mahmudia şi Sarinasuf.. Măcin.474 agenţi economici. dispunând de importante resurse naturale. producţia industrială înregistra creşteri semnificative: a crescut cu 64. . În 2006 producătorul de feroaliaje SC Ferom SA şi-a închis. textilă.564 salariaţi erau ocupaţi în industrie la nivelul judeţului. 86 societăţi cu capital de stat. Greci. a lemnului.peşte. chimică. exploatarea stufului.1% în 2003 faţă de 2002 şi cu 49. argile caolinoase în zona Măcin. Importante resurse naturale ca: granit. mai puţin cu 443 salariaţi faţă de 2005 şi cu 885 salariaţi mai puţin comparativ cu 2004 (o scădere cu 2. cuarţită la Turcoaia. din care 14 regii autonome. peşte şi lapte (SC Tabco Campofrio SA. extracţia mineralelor neferoase şi nemetalifere.Tepe.2% în 2004 comparativ cu 2002. stuf.9% iar în 2006 a scăzut cu 7. În prezent. SC Carniprod SA. În anul 2001 în judeţ existau 6.3% faţă de 2005. sulfuri complexe şi filoane de baritină la Somova şi Mineri. în creştere). metalurgică. nisip cuarţos în zona Caraorman. 17. Structura industriei se caracterizează prin preponderenţa ramurilor alimentară. gresii. ce pun în evidenţă potenţialul economic al judeţului. Piatra Roşie. precum şi principalele resurse valorificabile ale Deltei Dunării . cărămizi refractare de diverse sortimente (SC Tremag SA).agrar. construcţii şi reparaţii de nave. plop. SC Piscicola Tour SA Jurilovca). suprafeţe întinse de păduri şi păşuni. 53 organizaţii cooperatiste.

putem anticipa că industria alimentară şi sectorul producţiei.100 ha).4% din suprafaţa agricolă a judeţului Tulcea reprezintă teren arabil. 80. Totuşi.3%) şi superioară situaţiei de la nivel naţional unde terenurile arabile reprezintă 64. Aceste comparaţii scot în evidenţă potenţialul .Est şi 2. în condiţiile creşterii accesului la educaţie şi a calităţii actului educaţional.Est.6% din suprafaţa agricolă totală a regiunii de dezvoltare Sud . suprafaţa agricolă şi arabilă a judeţului este comparabilă cu cea din judeţul Galaţi şi Brăila. din care proprietate privată 305 022 ha. serviciilor şi comerţului.0% din totalul suprafeţei agricole. reprezentând 15.Est şi judeţului Tulcea. Suprafaţa viilor pe rod în judeţ ocupă 6.4% din suprafaţa viilor pe rod a regiunii Sud .agricol sporit al judeţului Tulcea comparativ cu potenţialul la nivel naţional şi chiar la nivel regional. O resursă importantă a judeţului Tulcea este reprezentată de existenţa unor podgorii şi mărci recunoscute precum Sarica Niculiţel şi Babadag. O explicaţie pentru aceste decalaje constă în ariditatea crescută a zonei. nefiind specifică regiunii Sud . rolul industriei în general şi al industriei grele în special va descreşte în favoarea turismului. fapt ce reliefează importanţa unor sisteme de irigaţii funcţionale la nivelul judeţului. Suprafaţa agricola la sfârşitul anului 2007 era de 363 941 ha. aşa cum am arătat mai sus.588 ha) şi Brăila (388. cea mai bogată . De asemenea. Suprafaţa agricola totală este de aproximativ 850 000 hectare. ceea ce reprezintă 8.4.cel puţin la nivel teoretic . Suprafaţa agricolă a judeţului Tulcea este comparabilă cu cea a judeţelor Galaţi (358.3.479 ha. Agricultura Agricultura continuă să reprezinte principala ramură a economiei judeţului.Est deşi. Această problemă însă este o problemă întâlnită la nivel naţional.În perspectiva includerii unei suprafeţe semnificative (80%) din teritoriul judeţului Tulcea în cadrul reţelei de arii protejate Natura 2000. Prezenţa unor unităţi industriale de succes pe raza judeţului este un indiciu că industria tulceană competitivă şi nepoluantă poate avea succes şi în viitor. 1. construcţiilor şi reparaţiilor de nave vor creşte pe fondul intensificării cererii specifice viitoare la nivel mondial şi naţional. a nivelului de pregătire a populaţiei şi intensificării demersurilor de formare şi reconversie profesională. Productivitatea agriculturii în judeţul Tulcea este inferioară producţiei celorlalte judeţe ale regiunii Sud .47% din suprafaţa agricolă totală a României. situaţie comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud . profilul economic al judeţului se va schimba simţitor. o explicaţie constă în regimul de proprietate şi gradul de fărâmiţare a exploataţiilor agricole.Est (78.

2) Siturile arheologice. importante de atins. peştera Sfântului Andrei considerat creştinătorul acestor meleaguri. deoarece Dobrogea este o regiune în care întâlnim pe lângǎ forme de relief diferite de la Delta Dunǎrii pânǎ la munţii vechi ai Dobrogei. pânǎ la situri arheologice. aici pot beneficia de excursii pe canale unde pot fi organizate fie partide de pescuit. Judeţul Tulcea dispune de un potenţial ridicat pentru dezvoltarea pisciculturii şi acvaculturii.7% Capitolul 2. Peştele pescuit în sistem industrial atinge în medie o cantitate de 3. grotele şi chiar podgoriile constituie un punct de atracţie turistica.regiune viticolă din România. unde turiştii beneficiază de cazare în hoteluri între 2 şi 5 stele cu posibilităţi de tratament balnear în staţiuni precum Eforie Nord. lipoveneşti care şi ele vin sa întregeascǎ paleta de obiective turistice. beneficiind în general de o reţea de infrastructurǎ care sǎ faciliteze accesul la aceste obiective turistice. Amenajarea turistica a judetului Tulcea Potenţialul turistic şi valorificarea acestuia în Dobrogea ar trebui sǎ fie o prioritate pentru România. mânăstirile. Pornind de la acest lucru putem evidenţia trei direcţii importante în desfǎşurarea turismului în zona Dobrogei: 1) Delta Dunǎrii.6% şi babuşcă cu 7. iar în zona staţiunilor Neptun şi Mamaia o . cât şi vizite la podgorii renumite unde se organizează serbǎri cu degustări de vinuri. important prin faptul cǎ turiştii pot vizita pe lângă vestigiile cetăţilor greceşti de pe malul mării. cu 40. Suprafaţa viilor pe rod la nivelul judeţului Tulcea reprezintă 3. dintre care carasul reprezintă 51%.7% din totalul viilor pe rod al României. unde turiştii se pot caza în hoteluri si pensiuni. grote şi nu în ultimul rând salba de staţiuni pentru agrement de pe malul Mǎrii Negre.4% din totalul de la nivel naţional. urmat de plătică cu 20.500 tone. 3) De-a lungul litoralului românesc avem salba de staţiuni cuprinse între Vama Veche şi Năvodari. Pe teritoriul Dobrogei se mai întâlnesc şi vestigii musulmane. mânǎstiri. fie pentru a fi pusă in valoare flora si fauna de care se bucurǎ Delta Dunǎrii.

necesitând modernizări şi reabilitări. 480 km drumuri judeţene şi 511 km drumuri comunale. În ceea ce priveşte drumurile comunale. 6% reprezintă drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară.72%).Est şi respectiv 1. 2. reprezentând 12. situaţia se prezintă astfel: 87% din totalul acestora este reprezentat de drumuri cu îmbrăcăminte rutieră uşoară. Infrastructura În judeţul Tulcea lungimea drumurilor publice destinate circulaţiei rutiere măsoară 1.1. .95%. atât pe scene amenajate. Din totalul de 1. Comparativ.3% din drumurile judeţene prezintă o stare de viabilitate bună iar 44. cât şi în diverse locuri în aer liber a unor formaţii de top din România şi din afară. Din totalul de 1. 2% din totalul drumurilor judeţene au fost modernizate.318 km de drumuri publice. din care 153 km drum european.318 km. Din punct de vedere al lungimii totale a drumurilor publice. drumurile naţionale (inclusiv drumul european) din judeţ sunt modernizate în întregime (327 km). La toate acestea contribuie atât binecunoscuta ospitalitate a românilor cât şi farmecul fetelor autohtone. 26. Foarte importantă este starea şi gradul de modernizare a drumurilor existente. la nivelul întregii regiuni Sud . Conform Anuarului Statistic al României pe anul 2007.5% din drumurile judeţene şi 80% din cele comunale se află în stare necorespunzătoare. 8% drumuri pietruite şi 3% drumuri de pământ.65% din totalul drumurilor publice la nivel naţional.29% din totalul drumurilor publice ale regiunii de dezvoltare Sud . judeţul Tulcea ocupă locul 5 din 6 la nivelul regiunii Sud . pe când la nivel naţional procentul este superior. cluburi. 42% drumuri pietruite şi 52% drumuri de pământ.64% reprezintă drumuri modernizate. 327 km reprezintă drumuri naţionale. În ceea ce priveşte tipul drumurilor judeţene. restaurante cu program special.Est (Brăila cu 1. cât şi locuri de desfăşurare a unor spectacole. 339 km reprezintă drumuri modernizate (25.318 km drumuri publice de la nivelul judeţului.Est doar 19.187 km ocupând locul 6). 16. Conform Agendei Locale 21.gamă mai diversă de distracţii reprezentate aici de parcuri de distracţii cum ar fi Satul de Vacanţă şi Aqua Magic.

3. sectorul de colectare a apelor uzate. reţelele măsoară 151 km (31% din total) şi deserveşte doar 17.1 km (lungime mult inferioară lungimii reţelelor de alimentare cu apă).593 km).Est (208 km din 8. se remarcă următoarele: • La nivelul judeţului. 13. pe când în celelalte judeţe ale regiunii situaţia se prezintă astfel: 5.89% din totalul populaţiei rurale. Un număr de 5 comune beneficiază de sisteme de alimentare cu apă realizate integral.51% în Buzău (12 km din 2. Mihail Kogălniceanu. Topolog şi Văcăreni • • • În ceea ce priveşte reţelele de canalizare.47% din totalul populaţiei urbane.Est şi la nivel naţional. 89. • În mediul urban reţelele măsoară 111 km (82. populaţia conectată fiind de 129. se remarcă faptul că doar 2. şi anume: Greci. Frecăţei.969 km). Nufăru. .Evaluând ritmul de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale la nivelul regiunii Sud .68% din totalul populaţiei judeţului. 0.39% (5 km din 1.048 km din 63. În judeţul Tulcea procentul este inferior procentului de drumuri regionale şi naţionale modernizate. analizei potenţialului de dezvoltare a fiecărei localităţi în parte.800 de locuitori. Ceamurlia de Jos.324 km). În ceea ce priveşte situaţia sistemelor de alimentare cu apă la nivelul judeţului. lungimea totală a reţelelor de canalizare este de 134. În mediul urban.583 de locuitori. Casimcea. 51.275 km).842 km). Ostrov şi Turcoaia şi un număr de 14 comune de sisteme parţiale: Baia. Nalbant.01% reprezintă drumuri judeţene şi comunale modernizate (7.238) şi Vrancea 0. populaţia totală deservită numărând 75. reţelele de apă măsoară în total 336 km (69% din totalul la nivel judeţean). aceasta se prezintă astfel: • La nivelul judeţului. pe baza consultărilor realizate în teritoriu. Mihai Bravu.657 locuitori.87% din populaţia urbană a judeţului.4% din totalul acestora reprezintă drumuri modernizate la nivelul regiunii Sud . lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile este de 487 km. 58. adică 37.77% din total) şi deserveşte 73.457 locuitori. în timp ce la nivelul României 11. La nivelul comunelor.58 în Constanţa (66 km din 1.30 % în Galaţi (66 km din 1. Jurilovca.2% (12 km din 991 km). Niculiţel. 5. Luncaviţa.17% din populaţia totală a judeţului. Somova. Sarichioi. de 1.466 de locuitori. Ciucurova. Raportului de Mediu pe anul 2007 al Agenţiei de Protecţie a Mediului Tulcea (APM Tulcea) şi Agendei Locale 21.09% în Brăila (47 km din 923 km). deservind 111.

• Muzeul de Etnografie şi Artă Populară – este unul dintre edificiile publice emblematice pentru Tulcea. deservind doar 2. Obiective turistice Arii protejate: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Tulcea.Delta Dunării” – prezintă elemente specifice Deltei Dunării. apoi colonizată de eleni. etnografie şi foto-document.• În mediul rural.117 locuitori.63 km şi deserveşte 70% din populaţia municipiului (62.2. • Muzeul de Artă – găzduieşte intr-o clădire de stil neoclasic. prin diversitatea colecţiilor. lungimea totală a reţelelor este de 23 km (17.620 de consumatori). în urma căruia provincia Dobrogea a redevenit pământ românesc. Monumentul Independenţei aflat pe Colnicul Hora ridicat în cinstea eroilor Războiului de Independenţă din 1877. Cele aproximativ 8000 de piese alcătuiesc un fond etnografic inestimabil decodificabil în cadrul colecţiilor de artă populară şi port popular. cetate bizantină. grafică şi artă decorativă. • La nivelul municipiului Tulcea lungimea reţelei de canalizare este de 87. corali şi alte organisme acvatice). cu întreruperi. Isaccea şi Sulina staţiile existente au doar o acoperire parţială • 2. artă orientală.33% din totalul existent la nivel judeţean). monument de arhitectură. un model cultural unic generat de convieţuirea etnică dintre români şi celelalte populaţii. construit între 1963 – 1865. icoane. Muzee: • Centrul Muzeal Ecoturistic .. . dealul muntos din municipiul Tulcea pe care se află vestigiile localităţii antice Aegyssus la început aşezare getică. colecţiile de pictură. adică 16. Nu există staţie de epurare a apelor uzate în municipiul Tulcea şi oraşul Măcin în timp ce în celelalte oraşe ale judeţului: Babadag. Parcul Naţional Munţii Măcinului. alături de acvariile cu specii de peşti. unice în lume (reconstituirile unor habitate naturale tipice de deltă şi a unei cherhanale tradiţionale. sculptură. Patrimoniul Muzeului reflectă. cucerită de romani iar între secolele VI-X. Locaţii: Colnicul Hora.5% din populaţia rurală a judeţului.

tipic dobrogene. Mănăstirea are aspectul unui sat cu gospodării împrăştiate. scule şi produse de dogărie. unelte pescăreşti. porumbarul. lucrări ce evidenţiază originalitatea creaţiei lui Panait Cerna. muzeul mănăstirii. prezintă datele bibliografice ale poetului. ridicată în forma actuală la începutul sec. între satele Poşta şi Teliţa. unde sunt expuse tematic piesele de execuţie deţinute de muzeu: tezaure monetare. Biserica. după mărturii literare şi referinţe critice. este printre puţinele construcţii etajate de acest gen din România. Un loc aparte îl ocupă Sala Tezaur. piese de aramă cu diverse funcţionalităţi. reproduceri după fotografii. cu o biserică de iarnă la demisol şi biserică de vară la parter. situată în satul Cerna. olărit. acte de stare civilă şi de studii. casa ce adăposteşte muzeul de artă ecleziastică şi biserica. este deţinătorul unui important tezaur de obiecte de cult. a fost donată de urmaşii tatălui adoptiv al poetului muzeului. Casa în care s-a născut poetul. În aceste spaţii pot fi văzute căruţe pictate. documente. Interiorul locuinţei relevă principiile estetice ale organizării spaţiului de locuit tradiţional românesc. În celelalte încăperi s-a încercat reconstituirea aspectelor etnografice ale interiorului ţărănesc din perspectiva rememorării unei secvenţe de viaţă tradiţională din perioada în care poetul a trăit aici. bucătăria şi cuptorul de vară. XX. o locuinţă tipică de meşteşugar de la începutul secolului al XX-lea. . operă a arhitectului Toma Dobrescu. Mănăstiri: • Mănăstirea Celic-Dere situată la 28 Km de Tulcea. pe valea Cilicului. reprezintă sinteza arhitecturii tradiţionale ţărăneşti din nordul Dobrogei. Expoziţia memorialistică. şoproanele. după manuscrise şi publicaţii. după diferite ediţii ale operei poetice. • Casa memorială Panait Cerna. piese de cult şi carte veche. obiecte de podoabă din aur şi argint. la 55 km de Tulcea şi 26 km de oraşul Măcin. Ansamblul arhitectural cuprinde casa cu chiler şi câteva din anexele tipice pentru o gospodărie din această zonă: grajdul pentru animale. organizată în două din săli. fântâna. accesorii vestimentare. instrumentar agricol. fierărie. XIX ca mănăstire de maici. a fost construită către mijlocul sec. XX. organizat în fostul atelier de pictură religioasă şi de ţesut covoare.• Muzeul de Istorie şi Arheologic – este situat pe locul fostei cetăţi antice Aegyssus. care a organizat-o obiectiv muzeal. instrumentar pentru industria casnică. în care se remarcă în mod deosebit casa stăreţiei. albinărit. • Gospodăria ţărănească conservată “in situ” din satul Enisala. la începutul sec.

adunată din toate parohiile judeţului Tulcea. Biblia de la Bucureşti (1688). exemplarul cel mai valoros al colecţiei este. Mănăstirea a fost. derivat de la un legendar întemeietor Caspios Aegisos. a fost înfiinţată cândva. La începutul sec. Gherontie şi Isaiia. Descoperirile arheologice (material ceramic getic şi grecesc). În curtea mănăstirii se află o moară de vânt. o sinagogă şi o moschee. De Biasse. An de an sărbătoarea hramului mănăstirii strânge laolaltă comunităţile de ruşi lipoveni din ţară şi din străinătate. Visarion (fost ieromonah la Mănăstirea Neamţ). una adventistă. XVIII de către un grup de credincioşi din Slava Rusă. II – I a. descoperit în acest punct ne arată ca Aegyssus a fost o importantă factorie grecească. Pictura bisericii este opera artistului italian F. una baptistă. în partea de est a oraşului Tulcea. Tot din această perioadă – sec. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Muzeul organizat la Mănăstirea Cocoş are o colecţie importantă de carte de cult. la poalele dealului Cocoşu. începând cu anul 1848. ulterior.între care 43 de cărţi bisericeşti tipărite între 1643 – 1843. sediu episcopal.Chr. pledează pentru construirea cetăţii în la sfârşitul sec.15 biserici ortodoxe. Geamia din oraşul Babadag Cetăţi: • Cetatea Aegyssus situată pe colnicul Hora. sediu mitropolitan. XIX biserica de lemn a fost înlocuită de una de zid. Depozitul de amfore greceşti din sec. Mănăstirea este depozitara unui valori de artă bisericească veche rusă. sub autoritatea mitropolitului de la Fântâna Albă şi. În a doua parte a sec. Prima aşezare monahală a fost ridicată la 1833 de către călugării transilvăneni întorşi de la Muntele Athos. două case de rugăciune. o biserică romano-catolică. dintre care 4 de rit vechi. sfinţită la 1883. datează o . I a. IV a. azi dealul Monumentului.Chr. care au construit mai sus de sat o bisericuţă şi s-au retras să trăiască acolo. pe spezele mocanulu transhumant Nicolae Hagi Ghiţă Poenaru. în sec. Biserici: 22 de lăcaşuri de cult numai în municipiul Tulcea . • Mănăstirea Uspenia situată la 3 km sud-vest de satul Slava Rusă. XIX atât biserica cât şi pavilioanele cu chilii au fost refăcute după planurile arhitectului Toma Rădulescu.Chr. neîndoielnic. dar şi originea celtică a numelui. • Mănăstirea Cocoş situată la 8 km de satul Niculiţel. cu excepţia pridvorului pictat de iconograful local Geo Cardaş. monument de arhitectură.

în punctul cunoscut sub numele de „Bătăraia”. fiind recunoscut ca cel mai important centru al zonei. în sec. despre o mică cetate cu 7 turnuri. iar în perioada lui Justinian este refăcută. X – XI existenţa unei mici fortificaţii în acest punct este dovedită deopotrivă arheologic şi în izvoarele vremii.Chr. XIV şi pe toată perioada stăpânirii romane. În a doua jumătate a sec.Chr. când oraşul Aegyssus a fost cucerit de către dacii nord-dunăreni.. zidită pe malul stâncos al Dunării. În apărarea lui intervin trupe dintr-o legiune din Moesia. castrul de piatră – sediu al vexilaţiei legiunilor I Italica şi XI Claudia Pia Fidelis şi staţie a flotei Classis Flavia Moesica (vicus classicorum) – începutul sec. când devine reşedinţă de sangiac. III – primul sfert al sec. În sec. Prima atestare a aşezării şi cetăţii în forma Tulcsa apare într-un registru vamal otoman din 1515 – 1517. Cetatea de pe Dealul Monumentului apare menţionată în Notitia Episcopatum pe lista celor 15 reşedinţe episcopale din Dobrogea. 8.Chr. remarcându-se în mod deosebit centurionul primipilar Vestalis. XVII. şi în sec IV – V cetatea îşi păstrează statutul de fortăreaţă militară.necropolă birituală situată la 1. „Geneviz -Kaleh” „Cetatea” sau „Cetăţuia”. . în parte. Principalele monumente dezvelite şi.. XIII şi începutul sec.Chr. Tulcea.5 km est de satul Murighiol. pe şoseaua ce duce de la Tulcea la Dunavăţul de Jos. situată la 2. cu 15 turnuri. cât şi Matteo Gondola vorbesc în lucrările lor. jud. următor vexilatio Aegyssensis din Legio I Jovia. care controla traficul fluvial spre şi dinspre Marea Neagră. Cetatea romano-bizantină are o formă trapezoidală. Chr. Cercetările arheologice desfăşurate începând cu anul 1981 au scos la iveală o puternică cetate romană întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din sec. VII p. cetate romană târzie – al treilea sfert al sec. Începând cu sfârşitul sec. VI – V şi IV/III – II/I a. II p. I). 11). Tulcea cunoaşte o nouă perioadă de dezvoltare economică şi urbanistică.5 km sud-est de perimetrul fortificat (actualmente strada Nalbelor). III în cetate era cantonată cohors II Flavia Brittonum. III p. aşezarea se mută la poalele fortificaţiei. XI. • Cetatea Halmyris. com. iar în sec. colnicul Hora este din nou locuit. cu o suprafaţă de cca 2 ha. trei porţi şi trei valuri de apărare. care a cunoscut mai multe etape în evoluţia sa: fortificaţie romană de pământ (ultimul sfert al sec. Atât Evlia Celebi. (Pont.. I. Ovidius îl considera uetus urbs. După o distrugere masivă cândva în sec. Murighiol. în condiţiile efortului monumental de refortificare a limes-ului dunărean (Scythia Minor). La începutul sec. De la 1860. Relatând evenimentele petrecute în anul 12 p. II – al treilea sfert al sec. cetatea era inclusă în limes-ul dunărean.

Basilica paleocreştină cu cripta martirică (Epictet şi Astion). o serie de edificii publice şi private datând din sec. pe culmea unui deal cu altitudinea de 50 m. prima localitate de pe teritoriul de astăzi al României menţionată într-un izvor antic (Hecataios. basilica din sectorul central (basilica 2). basilica cu o singură navă (basilica 1). Thermae-le. grupuri de morminte tumulare asociate pe criterii familiare în necropola cetăţii. pe insula Bisericuţa se află o fortificaţie romano-bizantină şi urme de locuire din epoca medievală timpurie. la aproximativ 2. O a patra bazilică. de către grecii din Asia Mică. În faţa cetăţii Orgame/Argamum. În interiorul cetăţii au fost cercetate şi. 3).5 km spre est. urme de locuire în zona de est a falezei. Necropola romano-bizantină a cetăţii a ocupat zona locuită anterior (sec. Poarta de Nord-Vest (monumentală ?). edificii şi cuptoare situate spre capul promontoriului. . şase contraforturi (bastioane) şi două porţi principale – pe laturile de vest şi sud şi două porţi mici pe latura de sud. VII a.VII: „pretoriul”. Cetatea romano-bizantină avea o suprafaţă de aproximativ 2. într-o zonă cu urme de locuire din epoca bronzului şi din prima epocă a fierului. Cercetările arheologice desfăşurate aici în anii 1926 – 1932 şi din 1965 fără întrerupere au permis dezvelire unor importante monumente şi schiţarea istoriei cetăţii pentru cele mai bine de 12 secole de funcţionare. în parte restaurate. o formă aparent triunghiulară cu opt turnuri. dincolo de sistemul de apărare al cetăţii romano-bizantine. în afară de incintă. de mici dimensiuni. Sistemul defensiv cuprindea.Chr. basilica cu trei nave şi capelă (numită convenţional basilica nr. Tulcea. locuinţe şi parte din sistemul stadal. jud. • Cetatea Orgame / Argamum. în punctul numit „Dolojman”. Cetatea.restuarate sunt: Poarta de Nord. a fost descoperită la aproximativ 1. Jurilovca. Poarta de Vest. Edificiul nr. cu cel puţin o generaţie înaintea cetăţii Istros / Histria. I a. cea mai mare dintre basilicile argamense.3 km faţă de Poarta de vest. Din perioada arhaică datează un impresionant complex funerar din necropola cetăţii ce a aparţinut unui personaj important din prima generaţie de colonişti. a fost întemeiată la mijlocul sec. Periegesis). com. şi două valuri de pământ cu şanţ.Chr.6 ha.) în afara sistemului defensiv. epocile elenistică târzie şi romană timpurie sunt reprezentate prin unele vestigii păstrate pe platoul argamens.Chr. situată la 7 km est de satul Jurilovca. 1. cu o singură navă. – IV p. perioada clasică este ilustrată printr-un segment al zidului de incintă. două cuptoare artizanale pentru ceramică. „Doloşman” sau „Cetatea”. Poarta de vest. V.

în vremea lui Ioannes Tzimiskes. locuinţe şi prăvălii. ridicată la rangul de .• Cetatea Dinogetia. turcă „Cetatea Veche”). Legio I Italica. Astfel. 2). în punctul „Pontonul vechi” sau „Eski-Kale” (în lb. magazii de provizii şi mărfuri. cu mai multe faze de construcţie din sec. mai mici. După abandonarea cetăţi la sfârşitul sec. cu o poartă principală pe latura de S şi alte două. pe laturile de V şi N. dar şi punct final. se ridică unele construcţii şi locuinţe. jud. basilica paleocreştină cu trei nave un mare edificiu ce a suferit în timp importante modificări şi recompartimentări. Cohors I Cillicum şi Classis Flavia Moesica – a fost ridicată în zona unei aşezări daco-getice. Jijila. cu nume de origine celtică. cetatea a avut.2 ha.VI. jud. de intersecţie. în exterior. IV . com. toponim amintit de geograful Ptolemaios. Dinogetia. un rol militar şi comercial aparte. Cercetările arheologice începute în 1939 şi reluate după cel de-al doilea război mondial dus la dezvelirea unei mari părţi din cetate şi la schiţarea grosso modo a evoluţiei acesteia. cetatea a fost în primul rând bază a flotei romane de la Dunărea de Jos Classis Flavia Moesica. la cca 100 m sud de poarta principală se află băile romane (thermae). la aproximativ 2 km est de oraşul Isaccea. În perioada Dominatului cetatea este refăcută: are o suprafaţă de 1. • Cetatea Noviodunum. praetoriul. de la care a preluat chiar numele. fortificaţia romană – probabil un castellum unde erau cantonate formaţiuni militare din Legio V Macedonica. ce a funcţionat în sec. pentru două secole. situată la 4 km în aval de satul Garvăn. Tulcea. Tulcea. cea mai veche de pe teritoriul ţării. atunci când face o descriere a Daciei (III. după anul 971. 8. VII. cu 14 turnuri de apărare dispuse la distanţe relativ egale de-a lungul incintei trapezoidale. în diferite perioade istorice. XI – XII. apoi sediu al unor detaşamente ale Legio V Macedonica şi Legio I Italica. al drumului militar şi comercial ce tăia centrul Dobrogei. cohors I Mattiacorum. Ridicată încă din primii ani ai epoci Principatului pe o veche aşezare getică. numit şi domus. oraş Isaccea. o serie de locuinţe. Aşezată în dreptul unuia dintre cele mai importante vaduri ale Dunării. venind de la Marcianopolis şi limes-ul dunărean. pe un promontoriu înalt de peste 20 m. cetatea îşi reia funcţia defensivă: este reparată incinta. urmând forma promontoriului stâncos. situată pe malul drept al Dunării. se înşiruie de-a lungul străzii principale: principia. între care cea mai importantă este bisericuţa din mijlocul cetăţii. O serie de edificii. Cetatea romană timpurie. prăvălii. pe o mică insulă (popină) numită de localnici „Bisericuţa”. VI şi începutul sec.

stăpânită o vreme de Mircea cel Bătrân. Chr. din care se păstrează o serie de edificii importante situate pe malul Dunării: thermae. probabil de către tătari. aparţinând unei familii din sec. În timpul lui Mircea cel Bătrân cetatea a trecut în stăpânirea Ţării Româneşti. Pe tronsonul păstrat al incintei mari se află cinci turnuri rectangulare. La sfârşitul sec. Chr. iar la sfârşitul domniei acestuia. • Cetatea Enisala. Tulcea. Ca elemente de arhitectură se impune bastionul porţii principale cu arcadă . X şi începutul sec. când Dobrogea a fost cucerită de către turci. com. Ocupată de tătari.municipium în vremea Severilor. Sarichioi. fragmente din zidul de incintă şi pentru care a fost cercetată necropola tumulară din sec. cetatea este demantelată după cucerirea ei de către turci în 1420. X) viaţa urbană decade. de formă poligonală. în cetate s-a instalat o garnizoană militară otomană. IV sediu al Legio I Iovia Scythica. XIII. În sec.. cu o suprafaţă de 225 mp pe latura de sud a cetăţii. Distrusă de atacurile goţilor şi heruluilor în jurul anului 267.3 ha. cu o populaţie formată din militari. Din această perioadă au fost dezvelite incinta de nord cu şapte turnuri de apărare semicirculare. de la care va deriva numele oraşului de astăzi. cetatea este refăcută în vremea împăraţilor Aurelian şi Probus la dimensiuni ceva mai reduse decât cetatea timpurie. încă în sec. thermae. la intersecţia unor importante drumuri de apă şi de uscat. veterani şi civili romani sau greco-orientali. VII – al treilea sfert al sec. spre sud unde fusese întemeiată. I – III p. Cetatea a fost construită de puterea imperială bizantină şi de cea comercială genoveză la sfârşitul sec. jud. era un centru urban cosmopolit. poarta de acces spre instalaţia portuară. Din această perioadă a fost cercetat un mormânt monumental. aproape complet demantelată. XVI. centrul de greutate al aşezări s-a mutat. incinta fortificaţiei fiind refăcută de bizantini pe vechile fundamente romano-bizantine. sat Enisala. situată pe un deal ce domină împrejurimile. Cetatea târzie rămâne în toată perioada sediu al flotei dunărene – numită acum Classis Ripae Scythicae. Cetatea propriu-zisă. închidea un spaţiu de cel puţin două ori mai mare decât cel cuprins în perimetrul incintei mici. un mare turn. în formă de cruce. iar din sec. Pentru mai bine de două secole (începutul sec. sus pe cetate. cetatea propriu-zisă rea dublată de o aşezare civilă de proporţii. locuinţe. turcii au construit o tabără trapezoidală înconjurată cu val de pământ (tabie) ce adăpostea o garnizoană. XI cetatea este îşi reia funcţia defensivă. o basilica. o a doua incintă. În paralel. XIII şi începutul sec. ocupa o suprafaţă de aproximativ 0. o aşezare numită Isakdji. XIV. IV p.

vizitabile – unul suprapus de localul Prislav.). pe malul Dunării. distrusă aproape în întregime la modernizarea şoselei Enisala-Sarichioi. Cetatea a fost ridicată a fundamentis de către Imperiul bizantin într-o zonă cu urme materiale din epocile hallstattiană. a mai multor necropole de inhumaţie creştine. com. rectangulare.Chr.Chr. I a. la marginea de V a satului: au fost identificate şi în parte cercetate o aşezare greco-getică de tip Sarinasuf. IV – II a. XIV. cimitirul medieval creştin (începutul sec. punctul “Peştera” – fortificaţie romano-bizantină (sec.Chr. IV – VI p. epoca bronzului. au funcţionat două turnuri de supraveghere a liniei Dunării.restaurat şi conservat prin construirea unui clădiri de protecţie. a două turnuri masive. Nufăru. În anii ’90 cetatea a făcut obiectul unui amplu proces de restaurare. XVI – începutul sec.Chr. cu o suprafaţă de aproximativ de 2 ha. jud. Hallstatt şi Latene “Valea Netului”: a fost cercetată necropola getică din sec. Cetatea a funcţionat până în sec. Latene şi romano bizantină. Cercetările arheologice – sistematice sau de salvare . celălalt – din punctul „Dispensar” . necropola romană (din care au fost cercetate 158 de morminte).mult îngreunate de faptul că satul actual Nufăru suprapune în totalitate cetatea medievală au dus la dezvelirea unei părţi din zidul de incintă. În epoca romano-bizantină pe malul Dunării. XVIII). a ieşit la iveală instalaţia portuară a cetăţii. pe malul drept al braţului Sfântu Gheorghe. la capătul nordic al promontoriului. cuptoare.dublă continuată cu o arcadă oarbă.     • Cetatea Proslaviţa. Tulcea. Pe teritoriul satului şi în apropierea acestuia au fost identificate urme din mai multe epoci istorice:   dealul cetăţii: urme din Hallstatt promontoriul “Palanca”: urme de locuire din eneolitic. cu peste 400 de morminte. . punctul “Biserică”. – I p.. locuirea getică din sec. a numeroase locuinţe. înconjurată cu val şi şanţ de apărare. situată la 12 km aval de Tulcea. punctul “Palanca” – o mică fortăreaţă tip castellum (35 x 40 m). în apropierea punctului de traversare a Dunării cu bacul spre Deltă.

constituit din dromos şi cameră funerară. 33 de turnuri şi trei porţi. a unui complex monastic paleocreştin situat la 2. iar la 2. la marginea de vest a satului Slava Rusă.a unei basilici cu trei nave şi trei abside cu coloane şi capiteluri din marmură şi paviment din mozaic policrom. în 2001 şi 2002 a fost cercetat zidul de incintă în punctele Curtina G şi Poarta de Vest.5 m). XIX – în anii 1885. 1917. fireşte. sat Slava Rusă.Chr. cu interiorul tencuit şi pictat. romano-bizantină şi medievală timpurie. din epocile romană. neolitic. Slava Cercheză. cetatea Ibida ar putea deveni unul dintre cele mai importante puncte ale turismului cultural nord-dobrogean. locuinţe. iar din necropola cetăţii romano-bizantine au fost cercetate peste 30 de morminte simple şi un cavou romano-bizantin. situată în prelungirea dealului Harada. cu pardoseala din plăci de cărămidă. au ieşit la iveală pillae-le podului antic de peste râul Slava. pe drumul naţional ce leagă oraşele Brăila şi Constanţa. situată pe valea pârâului Slava. Acesta din urmă. Pârvan) – are o suprafaţă de 24 de ha.5 km. Zona de la vest şi nord de cetate a fost locuită din cele mai vechi timpuri.• Cetatea Ibida. . în forma păstrată din epoca tetrarhiei cu refaceri în timpurile lui Justinian – „cu ziduri şi turnuri colosale” (P. se află un fort de perioadă romano-bizantină. „excepţional de mare – cea mai însemnată din toate cele cunoscute în interiorul Dobrogei – şi care. com. Cetatea. Polonic).). construit din cărămizi şi lespezi de piatră. Latene. 1988 – 1989. Cercetările arheologice desfăşurate sporadic începând chiar cu sfârşitul sec. pe o altă culme. 2001 – 2002 – au dus la dezvelirea în centrul cetăţii . de mari dimensiuni (8 x 3. 3 ha situată pe dealul Harada (în traducere din limba turcă „Cetatea Fetei”). Au fost identificate vestigii şi urme arheologice din paleoliticul mijlociu. • Aşezată într-o zonă de un pitoresc aparte – propusă de specialişti ca rezervaţie de peisaj. o aşezare getică cu val şi şanţ. a fost (…) şi punctul de intersecţie al tuturor drumurilor din Nordul provinciei” (V. la est de cetate se întinde o vastă aşezare civilă. în vecinătate unei comunităţi tradiţionale – ruşi lipoveni. a cărei latură de nord e comună cu cea a cetăţii. Hallstatt. în aceeaşi direcţie. I – VII p. Cetatea de pe valea Slavei este dublată de o fortificaţie de aprox. La altitudinea de 158 m. a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstărite din oraş. o centură de fortificaţii desfăşurată pe o lungime de 2000 m.5 km vest de cetate şi la stabilirea stratigrafiei cetăţii (sec. sistemul de canalizare.

Monumentul este compus dintr-o bazilică ridicată în timpul împăraţilor Valens şi Valentinianus. cu ofertă specială pentru turism. a fost descoperit în anul 1971 şi cercetat timp de mai mulţi ani. inclusiv zona litoralului Mării Negre. acoperit[ cu o cupolă hemisferică cu pandantivi. Din punct de vedere turistic. Marea Neagră deluroase: podişul Dobrogei montane: Munţii Măcinului. de la munţi. Structuri de primire in judetul Tulcea Industria turismului şi a călătoriilor reprezintă. existenţa unor întinse suprafeţe acvatice. prezenţa unor vestigii istorice şi arheologice cu o valoare de patrimoniu mondial. refăcută în vremea lui Theodosius II.• Complexul paleocreştin. care deţin resurse turistice si aplică politici de exploatare durabilă a acestora.3. Peisaje: • • • acvatice: Delta Dunării. Din punct de vedere economic. Cripta.Martyres hristou . • • . deasupra unei cripte monumentale paleocreştine. deasupra acestuia s-a ridicat o construcţie de protecţie. Attalos. Kamasis şi Philippos şi calitate de martiri . iar la nivelul superior. La nivelul inferior se găseau scheletele a două persoane – martiri. pe plan mondial. la baza culmei Piatra Roşie. ale căror nume nu le cunoaştem. 2. cel mai dinamic sector de activitate si cel mai important generator de locuri de muncă. Monumentul a fost restaurat şi conservat. scheletele a patru martiri al căror nume: Zotikos. până la lunci şi Delta Dunării. situat în partea de NE a localităţii Niculiţel. în interiorul acesteia se află două morminte martirice suprapuse. judeţul Tulcea prezintă o serie de particularităţi care îi conferă o personalitate distinctă printre celelalte judeţe ale ţării: • existenţa tuturor formelor de relief. într-un sicriu colectiv.sunt notate pe pereţii criptei. turismul reprezintă sursa principală de redresare a economiilor naţionale. resturi ale lanţului Hercinic. încadrată la exterior de timpane. după planul unei basilici romane creştine. regionale şi locale.

0 145. 140.0* 31. Tab.5%.0 2004 3180 455.2 302. respectiv pescuitul sportiv.0 21. itinerant.1. Capacitatea de cazare şi activitatea turistică – destinaţia Delta Dunării (inclusiv Tulcea).0 28.7 2008 3761 96. turismul rural. birdwatching.522 pentru şederi de 1-3 nopţi.9 2.3 152.3 78.insse.2 2003 2801 333.3 19.000 ale străinilor).0 36.000 sosiri (din care 12.0 55.5 2.4 2. cura helio-marină.0 2000 2485 427.973 pentru şederi de 8-14 nopţi).7* Sursa 1 (2006): Institutul Naţional de Statistică al României .8 2005 3806 533.000 străini). excursii interne ale rezidenţilor pentru vacanţe (inclusiv timp liber.4 75. 15.2 34. capitolul 20 Turism (www.386 în 2006 (din care 17.4 2.0 151.5 2001 2478 477.zile) (mii) (mii) capacităţii (%) 1990 3601 718. 2.Septembrie 2008) Datele despre circulaţia turiştilor în Tulcea în 2006 indică: • • • • 55.0 73. vânătoarea sportivă.6 2.0 85.7 25.Datorită potenţialului natural şi cultural existent în zona nord-dobrogeană.3. 5.Buletinul statistic .0 1995 3126 664.1 2002 2258 420.3 74. cât şi a formelor sale specializate. foto-safari. capacitatea netă de utilizare – 25. .6 2007 3400 571.0 2006 4276 578.0 71.ro) Sursa 2 (2008): Directia Judeteană de Statistică Tulcea (* .0 37.0 77.0 140.Anuarul statistic 2006. recreere. religios.4 2.8 46.0 25.1 2.7 42.6 22. 2006 si actualizare 2008 An Capacităţi existente Capacităţi în Sosiri Şederi peste funcţiune noapte Indici de utilizare a Durata medie de şedere (zile) (locuri) (mii locuri . vizite la prieteni) si afaceri (inclusiv călătorii în interes profesional) – 39.0 146.000 şederi peste noapte (din care 28. turismul oferă posibilitatea practicării atât a formelor tradiţionale de sejur pentru odihnă.0 18.891 pentru şederi de 4-7 nopţi. turismul cultural.4 159.4 20.0 28.5 98.0 129.3 1.9 2. ştiinţific (pentru naturalişti şi arheologi).

infrastructura de primire. In perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2008. din care 15. pe întreg teritoriul judetului Tulcea (ponderea cea mai mare înregistrându-se în hoteluri (67. de la 148 la 103. Rolul administratiei publice locale în dezvoltarea durabilă a turismului Pentru ca judeţul Tulcea să devină un judeţ ales ca destinaţie finală de un număr din ce în ce mai mare de vizitatori este necesară concentrarea resurselor şi eforturilor pe următoarele domenii: o o infrastructura de transport şi de acces. Aşteptările pentru dezvoltare viitoare a turismului sunt foarte mari. un număr de 96. .786 turisti cazati în hoteluri.334 turisti (din care 78.2. existente la 31 iulie 2008 în judetul Tulcea Tipuri de structuri de primire turistică Total judeţ din care: Hoteluri Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Campinguri Popasuri turistice Sate de vacanta Bungalouri Tabere Unităţi tip căsuţa Spatii de cazare pe nave Total 3761 1485 20 558 8 140 253 730 80 74 20 170 151 72 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 60 60 1320 254 162 58 70 730 46 1744 1083 336 8 46 97 80 74 20 309 148 36 76 23 26 1 stea Neclasificate 138 10 128 190 20 170 - Pentru anul 2008.410 străini). 2. Multe investiţii private s-au făcut deja si altele sunt în curs.894 rezidenti în România si 17. Locurile de cazare turistică.440 nerezidenti în România) a fost înregistrat în structurile de primire clasificate.Tab.3. situatia unitătilor turistice aflate pe teritoriul judetului Tulcea arată o scădere a numărului de unităti. Tipuri de structuri de primire turistică cu functiuni de cazare turistică si categorii de clasificare.

informare şi comunicare. Conservarea si protejarea biodiversitătii si habitatelor naturale. de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal . Rezervatia Biosferei Delta Dunarii • • • Unica deltă din lume. Sprijin pentru conservarea identitătii etno-culturale a populatiei locale.1. Obiectivele specifice pentru perioada 2009 – 2013 identificate sunt: Promovarea turismului traditional local. declarată rezervaţie a biosferei An de constituire: 1990 Suprafaţa 580. educare şi formare. antreprenoriat. o o o o o Capitolul 3 Amenajarea turistica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 3. parteneriate public-privat. Conservarea patrimoniului cultural.2.o o o o o reabilitarea obiectivelor culturale şi de patrimoniu. 30 tipuri de ecosisteme • • • O bancă de gene naturală. Promovarea integrării elementelor traditionale in domeniul dezvoltării urbanistice locale. cu implicarea populatiei locale.000 ha . Managementul vizitatorilor din RBDD. protejarea resurselor naturale.5% din suprafaţa României (locul 22 între deltele lumii şi locul 3 în Europa.ca habitat al păsărilor de apă Cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă Un muzeu viu al biodiversităţii. după Volga şi Kuban) Una dintre cele mai mari zone umede din lume . Dezvoltarea economică a comunitătilor locale situate pe teritoriul RBDD.

în decembrie 1990. în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1991. Mai mult decât atât. în cadrul Programului “OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO. acţiune ce continuă şi în prezent. cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din ultimele decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost grav afectate. ca Zonă umedă de importanţă internaţională.Convenţia RAMSAR. 5380 specii. Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural. • • 30 tipuri de ecosisteme.Valoarea universală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990). din care: o 1839 specii de floră  alge planctonice (678 specii) .380 de tipuri. prin aceasta înţelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mozaicul de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România şi găzduieşte o mare varietate de comunităţi de plante şi animale al căror număr a fost apreciat la 5. Includerea RBDD împreună cu Rezervaţia Biosferei Dunărea din Ucraina în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei transfrontalieră România – Ucraina 1999. având două obiective majore: cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe specii. Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD. Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că. a păstrat o biodiversitate mai ridicată. care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului. Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de management ecologic aplicat în teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reînnoită în 2005). mai ales ca habitat al păsărilor de apă .

Maliuc si St. Pe langa datele oficiale luate in considerare in aprecierea fenomenului touristic din RBDD s-a luat in considerare si turismul neorganizat prin agenti economici eutorizati. o suburbia (Tudor Vladimirescu).   o licheni (107 specii) macromicete (38 specii) plante vasculare (1016 specii) moluşte (91 specii) insecte (2244 specii) peşti (86 specii) amfibieni (10 specii) reptile (11 specii) păsări (331 specii) mamifere (42 specii) 3541 specii de faună        In perimetrul RBDD locuiesc circa 14. Crisan. dar apartin de comunele limitrofe (Baltenii de Jos. dintre care si o suburbia. Pardina. orasul Sulina si 4 sate aflate pe teritoriul judetului Constanta. acest fenomen fiind invariabil mai ales in perioada sezoniera respective in lunile aprilie-octombrie. Gheorghe). Chilia Veche. Acestea sunt incluse administrativ in 7 comune aflate integral pe teritoriul rezervatiei ( Ceatalchioi. 3. Mila 23.Tipuri de unitati de cazare si evolutia numarului de turisti In concordant cu noul statul de protejare a Deltei Dunarii. datorita conditiilorfizico-geografice favorabile. CA Rosetti. cuprinse in 26 de localitati. Uzlina. 3 localitati situate pe teritoriul RBDD. Turismul este o sursa de venit in special pentru locuitorii din Crisan. o Principalele forme de turism care se pot practica pe teritoriul RBDD sunt: o Sejur pentru odihna . toti actorii implicate in administrarea si protejarea rezervatiei sunt in cautatrea unui mod intelept de a armoniza interesele economice cu cele pentru conservarea si protectia mediului.2. Activitatea de turism desfasurata in RBDD nu este pe masura potentialului ridicat al zonei. St. Gheorghe. Ilganii de Jos).966 persoane.

Crt. Oferta de activitati recreative cuprinde: excursii in delta cu salupe. atat in sectorul turistic cat si in alte sectoare suport de management a resurselor stimuleaza dezvoltarea sectoarelor industriale locale. . pentru cunoasterea. transporturile. observare de pasari. catamarane sau barci cu rame. vizitarea localitatilor. mese traditionale etc. artizanaturile Tipuri structurii de cazare Capacitate de cazare Capacitate de cazare . serviciile de ghidare si interpretare.o Turism itinerant o Turism specializat – stiintific ( pentru ornitologi. exploatarea Deltei cu caiace.1. Se are in vedere dezvoltarea turismului pe intreg teritoriul rezervatiei. acestea avand o capacitate de cazare de 2200 locuri. Gheorghe  safari o Turism pentru practicarea sporturilor nautice o Turism pentru practicarea pescuitului sportive si a vanatorii sportive Tab. accentuand importanta practicarii acestei forme de turism in toate zonele natural astfel: incurajeaza intelegerea naturii genereaza locuri de munca la nivel local. specialisti.1.locuri in 2004 1 Hoteluri 1018 1252 2 Hotelui plutitoare 252 522 3 Campinguri 320 244 4 Cabane 26 20 5 Pensiuni 459 856 6 Popasuri turistice -50 7 Sate de vacant 262 488 8 Tabere 770 770 9 Vile -248 10 Total 3107 4450 Pe langa acest numar de unitati de cazare se adauga acele gospodarii care primesc turisti. cercetatori) o Programe special pentru tineret. intelegerea si pretuirea naturii) o Turism rural o Cura heliomarina pe plajele sin Sulina St.locuri in 2003 . 3. partied de pescuit. Tipuri de unitati de cazare Nr. Avantajele ecoturismului sunt multiple.

după cum urmează: o Centrul de Informare şi Educaţie Ecologică Tulcea o Centrul de Documentare si Educaţie Ecologicã – Crişan o Centrul de Informare Sulina .3.2.1. Tab.- diversifica economia locala in zonele rurale unde agricultura poate fi sporadic sau insuficienta stinuleaza imbunatatirea infrastructurii locale creaza facilitate de recreere care pot fi folosite atat de comunitatile locale cat si de turisti turismul cultural duce la cresterea respectului comunitatilor pentru valorile culturale si creaza oportunitati pentru imbunatatirea camunicarii intre oameni Numarul turistilor care viziteaza sau care isi petrec vacantele in Delta Dunarii in fiecare an se inscrie pe o curba descendenta. educaţie ecologică situate în perimetrul RBDD şi în municipiul Tulcea. documentare. 3. Evolutia numarului de turisti in RBDD Anul 2002 2003 2004 2005 Numarul de turisti care au vizitat Delta Dunarii 41032 34148 33454 23884 Grafic 3. Evolutia numarului de turisti in RBDD În structura Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării funcţionează 3 centre de informare.1.

Canalul Mila 35 .Canalul Busurca .Hotelul Lebăda . Drumeţii 3.Sulina – Tulcea . 1 : Tulcea .Tulcea (270 km) Constanţa – Tulcea (179 km) Galaţi .Caraorman . Hotel Select.Slobozia (121 km).Lacul Puiu Popas BTT Roşu .Maliuc .Împuţita .Crişan .Maliuc – Tulcea Traseul nr.Tulcea Traseul nr.Tulcea (90 km) 28 km până la Mahmudia 35 km până la Murighiol 42 km până la Dunavăţul de Jos Hotel Delta.Gârla Sireasa .Lacul Roşu .3.Urziceni (57 km).Medgidia .Tulcea Constanţa –Tulcea Bucureşti.Aeroport Mihail Kogălniceanu.Canalul Olguţa Dunărea Veche .3. Trasee turistice pe căi navigabile 2.Mila 23 sat .Maliuc . Campare 4. Casa Sindicatelor.la 12 km de oraşul Tulcea • Cu trenul - Bucureşti.Canalul Crişan .Caraorman . 2 : Tulcea .Canalul Litcov . Trasee turistice pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării TRANSPORT SPRE RBDD Acces spre Tulcea • Cu avionul .Canalul Crişan . Autogara • Cu autocarul sau autoturismul - • • - Din Tulcea cu maşina Parcări în oraşul Tulcea 1.Gârla Şontea . Ghidul traseelor turistice Trasee turistice pe căi navigabile : Traseul nr. Hotel Egreta. 3: Tulcea .Hotelul Lebăda .

pe ruta: Sulina . 8 : Traseul turistic Tulcea – Chilia Veche pe ruta: mun.can.Mila 23 pe ruta: loc. Mila 23 Traseul nr.gârla Lopatna .lacurile: Uzlina şi Isac .Hotelul Lebăda Traseul nr.baza turistică Roşu . Chilia Veche Traseul nr.canal Bogdaproste .lacul Puiu . Traseul nr.canalele: Mila 36 – Sireasa – Şontea – Războiniţa – Stipoc – Pardina .can.Lacul Babina canal Rădăcinoasele -canal Pardina -loc. 9 : Tur Chilia pe ruta: loc. Crişan . 5 : Jurilovca .loc.La amiaza .Canalul Magearu . pe ruta: oraş Sulina: canal Busurca.Dunărea Veche .cordon litoral – Tătaru . Sf.22 . 11: Traseul turistic Sulina –Periprava. 16 : Traseul Sulina . Gheorghe pe ruta: oraş Sulina .Lacul Merheiu Mic . Gheorghe. Gheorghe Traseul nr.canal Isac 2.braţ Chilia – Periprava Traseul nr.can.lac.loc. până la intrarea în Meleaua Sf.Lacul Matiţa .gârla Şontea .Braţul Sulina . Tulcea .canal Roşu – Împuţita .braţul Babina .Periprava.braţ Chilia . Uzlina .Centru de Informare şi Documentare Ecologică Crişan Traseul nr.loc.Mila 23 pe ruta: mun.Gârla Lopatna .Canalul Dranov .braţ Sulina . 13 : Tur Uzlina pe ruta: loc.canal Sulimanca .Gura Portiţei Traseul nr.Golful Musura . Gheorghe.braţul Musura .Golful Holbina .Dunărea Veche .braţul Sulina . Uzlina . Gheorghe –Gârla Turcească.Lacul Merhei . 14: Traseul turistic Tulcea .canal M.braţul Stambulul Vechi .canal Litcov .can.canal Ceamurlia . Cardon .lac Roşu .Dunărea Veche .Canalul Eracle .loc. 12 : Traseul turistic Sulina. 15 : Traseul Crişan . Murighiol . 17: Traseul Sulina – Sf.gârla Perivolovca . Sf. Chilia Veche Traseul nr. Mila 23 Traseul nr.canalele: Busurca – Împuţita .cherhana Roşuleţ .canal Eracle Dunărea Veche .Traseul nr. la foisor. Gheorghe . 6: Hotelul Lebăda .Lacul Razim Gura Portiţei Traseul nr. Tulcea . pe ruta: Sulina . Roşuleţ . 7 : Hotelul Lebăda .Lacul Trei Iezere Traseul nr. Chilia Veche . 10 : Tur Sf. Sfiştofca Periprava Traseul nr. Cardon . .Canalul Lopatna .can.braţ Sf.canal Isac 3 .Sf.lacurile: Bogdaproste .braţul Cernovca .Dunărea Veche .Dunărea Veche . 4 .Canalul Dunavăţ .Trei Iezere .can.cu extensie lac Isac. Uzlina . Crişan .loc. Gheorghe pe ruta: loc.

lac Saraturi şi retur e) Traseul turistic D. Gheorghe – drum plajă – dig – malul Mării Negre .1: loc. Letea .Gârla Somova.8: Traseul NATURA TRAIL din localitatea Sf. 18: Lac Câşla. Traseul nr. Drumeţii Drumeţii pe zonele înalte. Precizări importante: Accesul în Pădurea Letea şi în Pădurea Caraorman se face numai cu însoţitor (agent ecolog). să folosească numai spaţiile de cazare autorizate existente în localităţile din Delta Dunării şi din zonele învecinate. Nuntaşi .lac Nebunu şi retur c) Traseul turistic D. Rosetti .3: Loc.loc. Tudor Vladimirescu .Cetatea Istria .Mocansca . 3. C. C. Gheorghe. Măsura este adoptată atât în scopul prevenirii accidentelor. generate de comportamentul turiştilor ce campează în astfel de locuri.Pădurea Letea .loc. Camparea în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării .braţ Sf. respectiv: Locaţii autorizate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării unde este posibilă atât cazarea la căsuţe. Punct debarcare nave – dig mal stâng Braţul Sf.Lac Parcheş– Lac Telincea 2. Sf. Gheorghe. amenajate şi dotate corespunzător cerinţelor igienico-sanitare. Gheorghe .4 august 2010 Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) anunţă vizitatorii că în perimetrul Rezervaţiei este interzisă instalarea corturilor. Adresăm vizitatorilor Rezervaţiei rugămintea ca. pentru siguranţa lor sanitară.6: loc.5: loc.2: loc. cu excepţia locurilor de campare autorizate.lac Erenciuc .retur.gârla Sireasa şi retur g) Traseul turistic D. Caraorman .4: loc.lac Uzlina şi retur f) Traseul turistic D.Lac Potica.lac Erenciuc şi retur d) Traseul turistic D. pe următoarele trasee: a) Traseul turistic D. cât şi pentru prevenirea efectelor negative asupra speciilor şi habitatelor naturale. Rosetti .A. Sfiştofca .Pădurea Caraorman .7: loc. Murighiol .lac Nebunu şi retur b) Traseul turistic D. cât şi camparea: .A.lac Sinoie şi retur h) Traseul turistic D. la pas şi numai pe o rută dinainte stabilită. Uzlina .loc. vile şi bungalouri. îmbolnăvirilor şi altor riscuri ce pot surveni în cazul campării în zone lipsite de facilităţi igienico-sanitare.

Partizani.II -a. Gheorghe (căsuţe.).Gura Portiţei – (căsuţe. Loc. . Sulina Locaţii autorizate care oferă cazare doar la vile. provocând o puternică eutrofizare a apelor datorită creşterii conţinutului de nutrienţi.000 de hectare. omul a intervenit în mod brutal • asupra ecosistemelor deltaice. unde s-au executat numeroase canale şi alte lucrări cu repercursiuni negative asupra mediului. • • 3. când s-au îndiguit în Deltă aproape 110. Condiţiile ecologice din Deltă au fost sensibil influenţate şi de activităţile antropice desfăşurate în întregul bazin hidrografic al Dunării: • • îndiguirea Luncii Dunării. agricultura. energetica. acumulările hidrotehnice. construirea barajelor pe Dunăre. Reconstrucţie ecologică în RBDD Condiţiile naturale specifice din Delta Dunării au fost afectate în trecut prin lucrările executate pe teritoriul RBDD şi în bazinul hidrografic al Dunării.• • • Camping “DELFINUL” (3***) Sf. vile) Camping „CAMPOEUROCLUB PARTIZANI” (3***)– com. Înrăutăţirea calităţii apelor Dunării a condus la apariţia în lacurile Deltei a unor fenomene • hidrologice deosebit de grave. programele de valorificare a resurselor naturale din deltă. căsuţe. dezvoltarea activităţilor economice din bazinul Dunării (industria. pe o suprafaţă de cca ¼ din teritoriul Deltei. a . Rezultă că. nr 1. Hostel pentru tineret Sulina . Principalele activităţi antropice din Deltă care au avut influenţe directe asupra mediului deltaic au fost: • amenajarea canalului Sulina pentru navigaţie maritimă. refacerea lor fiind o problemă cât se poate de dificilă. transporturile etc. cabane: Sat de vacanţă LA EDEN (3***) . vile) Complexul Turistic Tatanir . continuată cu unele lucrări hidrotehnice actualizate permanent.Str. exagerate şi lipsite de fundament ştiinţific.4. între anii 1950-1989. lucrările antierozionale şi captările de apă ( în special pentru irigaţii).Locaţia: Chilia.

anterioară îndiguirii şi explotării acestor zone. Materializarea dezideratelor ecologice. Cea mai economică variantă pentru obţinerea acestui scop a constituit-o metoda breşelor (deschiderilor în digurile de contur).000 ha. Somova-Parcheş şi Babina-Cernovca. Şontea-Fortuna. piscicole şi silvice a impus acţiuni concrete de redresare şi reconstrucţie ecologica care să aducă ecosistemele la o stare mai apropiată de cea iniţială. recreerea. în ceea ce priveşte reconstrucţia ecologică a zonelor îndiguite din Delta Dunării. produsă prin amenajarea incintelor agricole. Deoarece îmbunătăţirea regimului hidrologic este premisa pentru funcţionarea tuturor ecosistemelor din Delta Dunării. Refacerea funcţiilor ecologice atrage după sine şi dezvoltarea resurselor tipice zonei şi activităţilor tradiţional-economice ale populaţiei locale: pescuitul.În cadrul programelor de reconstrucţie ecologică au fost luate în consideraţie criterii bazate pe creşterea potenţialului natural sau a biodiversităţii unei zone unde există potenţial de conservare pentru renaturarea ecosistemelor degradate antropic. Magearu-Cardon. a avut loc prin refacerea regimului de inundabilitate naturală în cazul incintelor agricole posibil de realizat doar prin proiecte tehnice care să asigure legatura cu braţele Dunării.100 de hectare. Redresarea regimului hidrologic şi a funcţiilor hidrologice înseamnă. păşunatul. stuficole. Deteriorarea habitatelor naturale ale Deltei Dunării. Pentru redresarea situaţiei pe teritoriul RBDD s-au executat lucrări de îmbunătăţire a condiţiilor naturale în următoarele zone: MatiţaMerhei. Acţiunea de reconstrucţie ecologică a început în anul 1994 cu incinta Babina. În cazul incintelor piscicole principalul deziderat ecologic a fost ameliorarea calităţii apelor şi stării trofice în habitatele acvatice. Dunavăţ-Dranov. recoltarea stufului. Renaturarea zonelor îndiguite din Delta Dunării a constituit o componenta principală în cadrul obiectivelor finanţate de Banca Mondială prin proiectul GEF: „Conservarea biodiversităţii în Delta Dunării". în suprafaţă de 2. aceasta a fost considerată o sarcină de primă urgenţă în abordarea tuturor lucrărilor de renaturare planificate. vânătoarea. pentru aceste zone. sau cu potenţial ecologic latent pentru crearea de noi habitate de o mare valoare naturală. proiectele ulterioare mărind suprafaţa reconstruită ecologic la peste 15. Gorgova-Uzlina. recâştigarea şi stabilirea modalităţilor de gestionare durabilă a resurselor prin următoarele funcţii ecologice: . Roşu-Puiu.

producţie biologică.ro/ http://ro.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii http://www.wikipedia.ddbra. reţinerea de sedimente şi fixare de substanţe toxice.pdf • http://www.ro/valoare-universala.ddbra. Bibliografie • • • • http://www.deltadunarii.• • • • • • • • • habitat pentru plante şi animale tipice zonelor aluviale.php . biofiltru pentru Marea Neagră.ro/gestiunea-deseurilor/pgd_rbdd.ddbra.ro/ http://www. habitate şi zone de reproducere pentru păsări acvatice şi limnicole. habitat şi zonă de reproducere pentru peşti. rezervor pentru biodiversitate şi asigurarea resurselor genetice. circuit biogeochimic al elementelor. În acelaşi timp este necesară cunoaşterea consecinţelor benefice ale lucrărilor de reconstrucţie ecologică efectuate şi stabilirea modalităţilor de gestionare a resurselor naturale generate de zonele renaturate. biocoridor şi schimb genetic.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->