1

Reele electrice II
Se consider un sistem electroenergetic n zona localitilor A, B, C avnd n structura sa: - o central electric ndeprtat B, de mare putere amplasat n zona resurselor energetice primare, prevzut cu o staie de interconexiune ridictoare de 10,5/220 kV i o staie cobortoare de 220/11 kV; - o central electric de putere limitat n zona A prevzut cu un generator de 50 MW, o staie ridictoare de 10,5/220 kV i o staie cobortoare de 220/11 kV. n zona A exist i un puternic centru industrial; - o staie cobortoare de 110/10 kV prevzut n localitatea C, din care se alimenteaz consumatorul C. Se cere: - alegerea schemei monofilare n varianta economic; - verificarea seciunii LEA la efectul corona; - verificarea seciunii LEA la curentul maxim admisibil; - calculul parametrilor de secven direct ai elementelor ce compun sistemul electroenergetic; - calculul cderilor de tensiune i a pierderilor de putere din sistemul menionat. Se dau: - amplasarea geografic a localitilor A, B i C; - puterea electric a centralei limitate din localitatea A: Pn = 50 MW; Sn = 58,8 MVA; Un = 10,5 kV; cosn = 0,85. - puterea electric a centralei de mare putere, situat n localitatea B: Pn = 3 X 100 MW; Sn = 3 X 117,5 MVA; Un = 10,5 kV; cosn = 0,85. - caracteristicile consumatorilor A, B, C, conform tabelului 1.
Tabel 1 Distante (Km) 1 d1 130 + n d2 25 + n d3 53 + n Centrale limitate din A Pn=50MV Un=10,5kV cosn=0,85 Caracteristicile consumatorilor A P [MW] 170+n Un [kV] 10 cat 0 0,1P coskimp 0,92 B P [MW] 48+n Un [kV] 10 cat 0 0,11 P coskimp 0,93 C P [MW] 27+n Un [kV] 10 cat 0 0,12 coskimp 0,91

n acest tabel n reprezint numrul de ordine al studentului.

Etapa I
1. Alegerea schemei circuitelor principale pe baza considerentelor tehnico-economice. 2. Stabilirea seciunilor economice ale LEA.

Amplasarea geografic i distanele dintre localiti 1. Alegerea schemei circuitelor principale pe baza considerentelor tehnico-economie 1.1. Calculul puterilor active PA = 170 + n = 170 + 34 = 234 MW PB = 48 + n = 48 +34 = 82 MW PC = 27 + n = 27 + 34 = 61 MW 1.2. Calculul consumului de categoria 0 PA0 = 0,1PA = 0,1234= 23,4 MW PB0 = 0,1PB = 0,1182 = 9,02 MW PC0 = 0,12PC = 0,1261 = 7,32 MW 1.3Calculul consumului de putere reactiva a consumatorilor A, B, C
tg = Q Q = P tg P
sin kimp cos kimp = 1 cos 2 kimp cos kimp

tg kimp =

Q A = PA tg kimpA Q B = PB tg kimpB QC = PC tg kimpC

tgk impA = 0,426 tgk impB = 0,395 tgk impC = 0,456

QA = 2340,426 = 99,45 MVAr QB = 820,395 = 32,39 MVAr QC = 610,456 = 27,75MVAr 1.4. Calculul distanelor AB, BC i AC d1 = 130 + 34 = 164 km d2 = 25 + 34 = 59 km d3 = 53 + 34 = 87 km LAB = d1 + d2 = 164+ 59 = 223 km LAC= d12 + d 32 =185,64~186 km LBC= d 22 + d 32 =105,11~105 km 1.5. Scheme de alimentare posibile Datorit faptului c toi consumatorii au i componente de categoria 0 conform normativelor n vigoare ei vor trebui alimentai prin circuite duble. n continuare se prezint cteva variante de scheme de alimentare a consumatorilor din localitile A, B i C. Schemele prezentate sunt scheme monofilare. Pentru rezolvarea acestei probleme se prezint n tabelele 1 i 2 capacitatea de transport, distana i costul pentru diferite tensiuni nominale ale LEA.

Varianta I :

Ct = Cst 2 LEA 220 kV + Cst 2 LEA 110 kV = 0,775 mil. lei/km LAB + 0,311 mil. lei/km LBC = 0,775 223 + 0,311 105 = 205,48 mil. lei.

Varianta II:

Ct = Cst 2 LEA 220 kV + Cst 2 LEA 110 kV = 0,775 mil. lei/km LAB + 0,311 mil. lei/km LAC =0,775 223 + 0,311 186 = 230,671 mil. lei. Varianta III:

Ct = Cst 2 LEA 220 kV + Cst 2 LEA 220 kV = 0,775 mil. lei/km LAC + 0,775 mil. lei/km LBC = = 0,775 105 + 0,775 186 = 225mil. lei. Concluzii: Din analiza celor trei variante de scheme rezult c cea mai avantajoas este varianta I att din punct de vedere al costului, ct i din punct de vedere al distanelor pe care se transport puterea. 2. Stabilirea seciunilor economice ale LEA Una din metodele utilizate pentru dimensionarea cilor de curent a LEA este metoda timpului de pierderi.

Acest timp este un timp fictiv de calcul, pentru care, dac consumatroul ar funciona constant la sarcin maxim, n reeaua de alimentare s-ar produce aceleai pierderi ca i n funcionare real dup curba de sarcin. Dup aceast metod, seciunea economic a LEA se calculeaz cu relaia:
Sec = S max k Un
Pcalc 2 - sarcina maxim aparent ce traverseaz linia; = cos kimp

unde :
S max

Un tensiunea nominal; k coeficient ce are urmtoarele valori: - 0,408 pentru LEA 110 kV; - 0,423 pentru LEA 220 kV. 2.1 Sectiunea economica a LEA de 110 kV
S ec 110 kV = S max 110 kV k110 kV Un

S max 110 kV
Sec =

Pcalc 110 kV 61 10 3 2 2 = = = 33,516 10 3 MVA 34 10 3 MVA cos kimpC 0,91

34 10 3 0,408 = 126 ,1mm 2 110

n tabelul 3 se dau valorile standardizate ale seciunilor conductoarelor de Ol-Al fabricate la noi n ar.

Seciunea liniei de 110 kV se alege dintre valorile standardizate, valoarea imediat superioar celei rezultate din calcul => S110 kV = 150/25 mm2 cu diametrul 2r = 17,3 mm. 2.2 Sectiunea economica a LEA de 22 kV
Sec 220 kV = S max 220 kV k 220 kV Un

6
S max 220 kV Pcalc 220 kV 2 = cos kimpA
2 PA (0,9 PnG ) 2 =

P 220 kV = Calc

234 2 (0,9 50 ) 2 = 229 ,63

S max 220 kV

Pcalc 220 kV 229 ,63 10 3 2 2 = = = 124 ,79 10 3 MVA 125 10 3 MVA cos kimpA 0,92
125 10 3 0,423 = 240 ,3mm 2 220

Sec max 220 kV =

Pentru linia de 220 kV, din valorile standardizate, se alege seciunea de 240/40 mm2 cu diametrul 2r = 21,7 mm.

Etapa II
3. Verificarea seciunii liniilor de 110 i 220 kV Verificarea seciunii liniilor se face la efectul corona i la curentul maxim admisibil. 3.1. Verificarea la efectul corona Pentru aceast verificare este necesar s se calculeze tensiunea critic utilizndu-se relaia:
; Dm U cr = 84 m1 m2 r (cm) n lg r
' in care : D;m distanta medie geometrica intre conductoare

D' m = D m

Dm1 Dm 2

Dm distana medie geometric ntre conductoarele aceleiai faze; Dm1 distana medie geometric dintre fazele neomoloage; Dm2 distana medie geometric dintre fazele omoloage. m1 coeficient ce ine seama de suprafaa conductorului i se adopt egal cu 0,85; m2 coeficient ce ine seama de starea atmosferic: 1 pentru timp frumos; 0,8 pentru timp umed. r raza exterioar a conductorului n cm; n numrul conductoarelor pe faz. Dac Ucr > Un => nu apare efectul corona. 3.1.1. Linia de 110 kV

U cr = 84 m1 m2 r (cm) n lg
' D m = Dm

; Dm r

Dm1 Dm 2

Dm = 3 DRS DST DTR Dm1 = 3 D RS ' DST ' DTR ' Dm 2 = 3 D RR ' DSS ' DTT '

Dm = 3 DRS DST DTR

D RS = 4200 2 + (3534 2734 ) 2 = 4200 2 + 800 2 = 4275 ,5mm

DST = 4200 2 + (3534 2834 ) 2 = 4200 2 + 700 2 = 4257 ,9mm

DTR = 8400 2 + (2834 2734 ) 2 = 8400 2 + 100 2 = 4201 ,1mm

8
Dm = 3 4275 ,5 4257 ,9 4201 ,1 = 4244
Dm1 = 3 D RS ' DST ' DTR '
D RS ' = 4200 2 + (3534 + 2734 ) 2 = 4200 2 + 6268 2 = 7545 mm

DST ' = 4200 2 + (3534 + 2734 ) 2 = 4200 2 + 6268 2 = 7545 mm

DTR ' = 8400 2 + ( 2834 + 2734 ) 2 = 8400 2 + 5568 2 = 10077 ,8mm

Dm1 = 3 7545 7545 10077 ,8 = 8309 ,02 mm

Dm 2 = 3 D RR ' DSS ' DTT '

D RR ' = 8400 2 + (2834 + 2734 ) 2 = 8400 2 + 5568 2 = 10077 ,8mm

D SS ' = 3534 + 3534 = 7068 mm

DTT '' = 8400 2 + ( 2834 + 2734 ) 2 = 8400 2 + 5568 2 = 10077 ,8mm

Dm 2 = 3 10077 ,8 7068 10077 ,8 = 8953 ,36 mm

' Dm = Dm

Dm1 8309 ,02 = 4244 = 3938 ,575 mm Dm 2 8953 ,36

r=

2r 17 ,3 = = 8,65 mm 2 2

Calculul tensiunii critice de apariie a efectului corona pe timp frumos:

U cr = 84 m1 m2 r (cm) n lg

Ucr=165,55 kV>Un=110 kV pe timp frumos nu apare efectul corona. Calculul tensiunii critice de apariie a efectului corona pe timp umed:
U cr = 84 m1 m2 r (cm) n lg

' Dm 3938 ,575 = 84 0,85 1 0,865 lg = 165,55kV r 8,65 0.95

Ucr=132,44 kV>Un=110 kV pe timp umed nu apare efectul corona Datorit faptului c efectul corona nu apare pe timp umed, i nici pe timp frumos, rezult c seciunea aleas, S110 kV = 150/25 mm2, pentru linia de 110 kV corespunde din acest punct de vedere.

' Dm 3938 ,575 = 84 0,85 0,8 0,865 lg = 132 ,44 kV r 8,65 0,95

3.1.2 Linia de 220 kV

U cr = 84 m1 m2 r (cm) n lg
' D m = Dm

; Dm r

Dm1 Dm 2

Dm = 3 DRS DST DTR Dm1 = 3 D RS ' DST ' DTR ' Dm 2 = 3 D RR ' DSS ' DTT ' Dm = 3 DRS DST DTR
DRS = 6500 2 + (7034 4534 ) 2 = 6500 2 + 2500 2 = 6964 mm
DST = 6500 2 + (7034 5034 ) 2 = 6500 2 + 2000 2 = 6800 mm

DTR = 13000 2 + (5034 4534 ) 2 = 13000

+ 500 2 = 13009 mm

Dm = 3 6964 6800 13009 = 8508 ,8mm

Dm1 = 3 D RS ' DST ' DTR '

10
DRS ' = 6500 2 + (7034 + 4534 ) 2 = 6500 2 + 11568
DST '' = 6500 + (7034 + 4534 ) = 6500 + 11568
2 2 2 2 2

= 13269 mm
= 13269 mm

DTR ' = 5034 + 5034 = 10068 mm

Dm = 3 13269 13269 10068 = 12102 mm

Dm 2 = 3 D RR ' DSS ' DTT '
DRR ' = 13000
DTT '' = 13000
2

+ (5034 + 4534 ) 2 = 13000

+ (5034 + 4534 ) 2 = 13000

+ 9568 2 = 16141 mm
+ 9568 2 = 16141 mm

DSS ' = 7034 + 7034 = 14068 mm

2 2

Dm 2 = 3 16141 14068 16141 = 15418 mm

' Dm = Dm

Dm1 12102 = 8508 ,8 = 6678 ,78 mm Dm 2 15418

r=

2r 21,7 = = 10 ,85 mm 2 2

Calculul tensiunii critice de apariie a efectului corona pe timp frumos:

U cr = 84 m1 m2 r (cm) n lg

Ucr=217,83 kV<Un=220 kV pe timp frumos apare efectul corona. Calculul tensiunii critice de apariie a efectului corona pe timp umed:
U cr = 84 m1 m2 r (cm ) n lg

' Dm 6678 ,78 = 84 0,85 1 1,085 1 lg = 217 ,83kV r 10,85 0,95

Ucr=174,26 kV<Un=220 kV pe timp umed apare efectul corona. innd cont c efectul corona apare att pe timp frumos ct i pe timp umed, trebuie aleas o seciune mai mare dintre cele standardizate. Pentru linia de 220 kV, din valorile standardizate, se alege seciunea de 300/50 mm2 cu diametrul 2r = 24,2 mm. Se reface calculul pentru tensiunea critic de apariie a efectului corona cu aceast nou seciune.
r= 2r 24 ,2 = = 12 ,1mm 2 2

' Dm 6678 ,78 = 84 0,85 0,8 1,085 1 lg = 174 ,26 kV r 10,85 0,95

Calculul tensiunii critice de apariie a efectului corona pe timp frumos:

U cr = 84 m1 m2 r (cm ) n lg

Ucr=238,8 kV>Un=220 kV pe timp frumos nu apare efectul corona. Calculul tensiunii critice de apariie a efectului corona pe timp umed:
U cr
' Dm 6678 ,78 = 84 m1 m 2 r (cm ) n lg = 84 0,85 0,8 1,21 1 lg = 191,04 kV r 12,1 0,95

' Dm 6678 ,78 = 84 0,85 1 1,21 1 lg = 238 ,8kV r 12,1 0,95

Ucr=191,04kV<Un=220 kV pe timp umed apare efectul corona.

innd cont c efectul corona apare pe timp umed, trebuie aleas o seciune mai mare

11

dintre cele standardizate. Pentru linia de 220 kV, din valorile standardizate, se alege seciunea de 400/75 mm2 cu diametrul 2r = 28,9 mm. Se reface calculul pentru tensiunea critic de apariie a efectului corona cu aceast nou seciune
r= 2r 28,9 = = 14 ,45 mm 2 2

Calculul tensiunii critice de apariie a efectului corona pe timp frumos:

U cr = 84 m1 m2 r (cm ) n lg

Ucr=277,26 kV>Un=220 kV pe timp frumos nu apare efectul corona. Calculul tensiunii critice de apariie a efectului corona pe timp umed:
U cr = 84 m1 m2 r (cm ) n lg

' Dm 6678 ,78 = 84 0,85 1 1,445 1 lg = 277 ,26 kV r 14,45 0,95

Ucr=221,8V>Un=220 kV pe timp umed nu apare efectul corona. Datorit faptului c efectul corona nu apare pe timp umed, i nici pe timp frumos, rezult c seciunea aleas, S220 kV = 400/75 mm2, pentru linia de 220 kV corespunde din acest punct de vedere. 3.2. Verificarea la curentul maxim admisibil Se utilizeaz relaia:
I max = 1 Pmax [kW ] 2 3 0,95 U n [kW ] cos kimp

' Dm 6678 ,78 = 84 0,85 0,8 1,445 1 lg = 221,8kV r 14,45 0,95

n care: Pmax puterea maxim tranzitat pe linie; Un tensiunea nominal a liniei; cosk imp ia valoarea consumatorului pe care linia respectiv l alimenteaz. Pentru ca linia s corespund din punct de vederea al curentului maxim admisibil, trebuie ca valoarea rezultat din calcul a curentului maxim s fie mai mare sau egal cu valoarea curentului maxim admisibil dat pentru respectiva seciune n tabelul 3. 3.2.1. Linia de 110 kV
I max 110 kV =
2

Imax 110 kV=226,79 A<Imax adm =360 A linia de 110 kV cu sectiunea S110 kV=150/25 mm se verifica la curentul maxim admisibil. 3.2.1. Linia de 220 kV Imax 220 kV=262,43 A<Imax adm =775 A linia de 220 kV cu sectiunea S110 kV=450/50 mm se verifica la curentul maxim admisibil.
2

1 Pmax [kW ] 1 61 10 3 = = 226 ,79 A 2 3 0,95 U n [kW ] cos kimp 2 3 0,95 110 0,91

1 P [k ]W 1 1 18 3 04 Im 2 ak2 xV= 0 m a x = = 2 ,46 A 32 2 3 ,0 9 U5n[k ]W c ok i sm 2 p 3 ,0 9 2 5 2,0 9 0 2

ETAPA III

12

4. Alegerea transformatoarelor i autotransformatoarelor n acest sistem se ntlnesc dou tipuri de transformatoare i anume: - transformatoare ridictoare care se monteaz ntre generator i bara pe care debiteaz generatorul; - transformatoare cobortoare care se utilizeaz pentru alimentarea consumatorilor de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 11 kV i respectiv 110 kV la 11 sau 10,5 kV. n plus mai este nevoie de un autotransformator care se monteaz ntre zona B i C i care coboar tensiunea de la 220 kV la 110 kV. 4.1. Calculul transformatoarelor bloc Aceste transformatoare se ntlnesc n structura blocurilor generator transformator ca i transformatoare ridictoare. n majoritatea cazurilor fiecare generator este prevzut cu transformatorul su de unde rezult c numrul de transformatoare este egal cu numrul de generatoare. Stabilirea puterii aparente a unui transformator ridictor se face astfel nct el s poat evacua puterea maxim debitat de generatorul su astfel nct puterea lui s aib o valoare imediat superioar puterii aparente a generatorului. Se utilizeaz relaia: SnTR = (1,02 1,15)SnG 4.1.1. Alegerea transformatorului ridicator bloc din centrala A In centrala A ste un generator cu urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn Pn [MVA] [MW] 58,82 50 Un [kV] 10,5 cosn 0,85 Cosmin Xd 0,98 1,25 Xd 0,2 Xd 1,84

SnTRA=(1,02 1,15)SnGA=(1,02 1,15) 58,82 SnTRA=1,02.58,82=59,99 60MVA SnTRA=1,15.58,82=67,64MVA Din tabelele de transformare standardizate se alege un transformator cu o putere apropiata cu cea calculata, avand urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn [MVA] 80 UnIT [kV] 242 UnMT [kV] 10,5 PCun [kW] 320 PFen [kW] 105 Usc [%] 11 I0 [%] 0,6

13

Se impune ca tensiunea genetatorului sa fie egala cu tensiunea primara (MT) a transformatorului ridicator. 4.1.2 Alegerea transformatoarelor bloc din centrala B In centrala B avem trei generatoare de 100MW cu urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn Pn [MVA] [MW] 117,65 100 Un [kV] 10,5 cosn 0,85 Cosmin Xd 0,989 0,182 Xd 0,282 Xd 1,812

SnTRB=(1,02 1,15)SnGB=(1,02 1,15) 117,65 SnTRB=1,02. 117,65=120MVA SnTRB=1,15.117,652=135,3MVA Din tabelele cu transformatoare standardizate se alege un transformator cu o putere apropiata cu cea calculate, avand urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn [MVA] 125 UnIT [kV] 242 UnMT [kV] 10,5 PCun [kW] 380 PFen [kW] 135 Usc [%] 11 I0 [%] 0,5

4.2. Alegerea transformatoarelor coboratoare din statiile consumatorilor Alimentarea consumatorilor A si B se face din sistemul de 220 kV, iar alimentarea consumatorului C se face din sistemul de 110kV. Pentru transformatoarele din A si B se vor folosi transformatoare coboratoare de tensiune, iar pentru consumatorul C, care se alimneteaza de la 110kV, aceasta tensiune trebuie obtinuta prin utilizarea unui autotransformator. La stabilirea numarului de transformatoare se urmareste ca acestea sa poata vehicular putere in doua situatii: a) in regim normal; b) in regim de avarie; Intru-cat consumatorii de categoria 0 au o valoare relative mica, calculul se va face la regim normal. In acest regim trebuie respectata relatia: n.Snt= cos unde: n- numarul de transformatoare ce functioneaza in paralel; Snt puterea aparenta nominala utila;
P A, B , B ) (
kim p

(1,05 ... 1,1) 0,8

14

P(A,B,C) puterea active maxima ce trebuie vehiculata prin transformator in regim normal; co imp - factorul de putere impus. s k 4.2.1 Stabilirea numarului de transformatoare care alimenteaza consumatorul A
A n = cos kimpA S ntA

(1,05 ... 1,1) 0,8

Am ales SntA = 180MVA n=

PA cos kim p A S n tA
Sn [MVA] 180

(1,05...1,1) 234 1,1 = = 1,94 2 0,8 0,92 180 0,8

UnIT [kV] 220 UnMT [kV] 11(22) PCun [kW] 490 PFen [kW] 280 Usc [%] 11,5 I0 [%] 1,2

Se aleg in acest caz doua transformatoare de 180MVA cu urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1.

4.2.2. Stabilirea numarului de transformatoare care alimenteaza consumatorul B

B n = cos kimpB S ntB

(1,05 ... 1,1) 0,8

Am ales SntB = 60 MVA

= = 2,02 2 n = cos 0,8 0,93 60 0,8 kimpB S ntB Se aleg doua transformatoare de 60MVA cu urmatoarele caracteristici: Nr.crt Sn UnIT UnMT PCun PFen Usc I0 [MVA] [kV] [kV] [kW] [kW] [%] [%] 1. 60 220 11(22) 205 85 11 0,5 4.2.3. Alegerea transformatoarelor coboratoare pentru consumatorul C n = cos 0,8 kimpC S ntC Am ales SntC = 25 MVA
C n = cos kimpC S ntC

PB

(1,05 ... 1,1)

82

1,1

P C

(1,05 ... 1,1)

(1,05 ... 1,1) 61 1,1 = = 3,68 0,8 0,91 25 0,8

Se aleg 4 transformatoare de 25MVA cu urmatoarele caracteristici:

15

Nr.crt 1.

Sn [MVA] 25

UnIT [kV] 110

UnMT [kV] 11(22)

PCun [kW] 135

PFen [kW] 29

Usc [%] 9

I0 [%] 1,5

4.3 Alegerea autotransformatoarelor Consumatorul C este alimentat din statia B prin doua linii de 110kV, in statia B trebuie sa se realizeze o statie de interconexiune. In statia mentionata se vor alege 2 autotransformatoare de 63 MVA, deoarece mai mici nu se fabrica, cu urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn [MVA] 63 UnIT [kV] 231 UnMT [kV] 121 PCun [kW] 215 PFen [kW] 45 Usc [%] 11 I0 [%] 0,5

5. Calculul parametrilor elementelor din sistemul electroenergetic 5.1. Calculul parametrilor de secventa directa a liniilor 5.1.1 Linia electrica aeriana de 110 kV

16

Sectiunea aleasa si verificata pentru linia de 110 kV este Ol-Al de 120/21 mm , pentru care rezistenta pe unitatea de linie (Ru) este 0,24 /km. Rezistenta electrica a liniei de 110 kV RL= Ru.L= 0,24.105 = 25,2 Rezistenta echivalenta a liniei de 110 kV RLe=
RL 25,2 = = 12 ,6 2 2

Reactanta de secventa directa pe unitatea de lungime X1u= 0,1445. lg

' Dm re

' Dm - 3938,575 mm

re = 0.95. r = 0,95.8,65= 8,2175 mm X1u= 0,1445. lg

' Dm 3938 ,575 = 0,1445 lg = 0,384 / km re 8,65

Reactanta totala de secventa directa X1L= X1u.L = 0,384.105 = 40,32 Capacitatea de secventa directa pe unitatea de lungime
C1u = 0,0241 0,0241 0,0241 = = = 0,0090 F / km ' 3938 ,575 2,65 Dm lg lg 8,65 re

Capacitatea totala de secventa directa F C1L=C1u. L = 0.0090 . 105 = 0,945 Susceptanta de secventa directa pe unitatea de lungime
B1u = 7,584 10 6 7,584 10 6 7,584 10 6 = = = 2,86 10 6 S / km ' 3938 ,575 2,65 D lg lg m 8,65 re

Susceptanta totala de secventa directa B1L=B1u. L=

2,86 10 6 .

105 = 300,498 . 10-6 S

17

5.1.2. Linia electrica aeriana de 220kV Sectiunea aleasa si verificata pentru linia de 220 kV este Ol-Al de 450/75 mm2, pentru care rezistenta pe unitatea de lungime este 0,070 /km. Rezistenta electrica a liniei de 220 kV RL=Ru. L= 0,07 . 186 = 13,02 Rezistenta echivalenta a liniei de 220kV RLe =
RL 13,02 = = 6,51 2 2

Reactanta de secventa directa pe unitatea de lungime X1u= 0,1445. lg

' Dm re

' Dm - 6678,78 mm

re = 0.95. r = 0,95.14,45= 13,72 mm X1u= 0,1445. lg

' Dm 6678 ,78 = 0,1445 lg = 0,38 / km re 13,72

Reactanta totala de secventa directa X1L= X1u.L = 0,38. 223 = 84,74 Capacitatea de secventa directa pe unitatea de lungime

18
C1u = 0,0241 0,0241 0,0241 = = = 0,0089 F / km ' 6678 ,78 2,68 Dm lg lg 13,72 re

Capacitatea totala de secventa directa F C1L=C1u. L = 0,0089 . 223 = 1,9847 Susceptanta de secventa directa pe unitatea de lungime
B1u = 7,584 10 6 7,584 10 6 7,584 10 6 = = = 2,829 10 6 S / km ' 6678,78 2,68 D lg lg m 13,89 re

Susceptanta totala de secventa directa B1L=B1u. L=

2,829 10 6 .

223 = 631,056 . 10-6 S

5.2. Calculul parametrilor transformatoarelor si autotransformatoarelor 5.2.1. Statia de transformare ridicatoare A 5.2.1.1. Calculul parametrilor la treapta de inalta tensiune In aceasta statie sa ales un singur transformator ridicator functionand in bloc cu generatorul de 50 MW avand urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn [MVA] 80 UnIT [kV] 242 UnMT [kV] 10,5 PCun [kW] 320 PFen [kW] 105 Usc [%] 11 I0 [%] 0,6

Rezistenta raportata la treapta de inalta tensiune

2 2 U nIT 10 3 = 320 2422 10 3 = 2,928[] 2 Sn 80 Reactanta raportata la treapta de inalta tensiune

RTIT = PCun .

19

XTIT=

U sc % U 11 242 = = 80,525[] 100 Sn 100 80

2 nIT

Conductanta raportata la treapta de inalta tensiune

PFen 10 3 = 1,793 10 6[ S ] 2 U nIT Susceptanta raportata la treapta de inalta tensiune

GTIT=

BTIT=

I0 Sn 0,6 80 2 = = 8,196 10 6 [ S ] 2 100 U nIT 100 242

5.2.1.2. Calculul parametrilor la treapta de medie tensiune In aceasta statie sa ales un singur transformator ridicator functionand in bloc cu generatorul de 50 MW avand urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn [MVA] 80 UnIT [kV] 242 UnMT [kV] 10,5 PCun [kW] 320 PFen [kW] 105 Usc [%] 11 I0 [%] 0,5

Rezistenta raportata la treapta de medie tensiune

2 2 U nIT 10 3 = 320 10 ,5 10 3 = 5,51 10 3 [] RTMT = PCun 2 Sn 80 2 Reactanta raportata la treapta de medie tensiune

XTMT=

2 U sc % U nIT 11 10,5 2 = = 0,156[] 100 Sn 100 80

20

Conductanta raportata la treapta de medie tensiune

PFen 10 3 = 0.95 10 3 [ S ] 2 U nIT Susceptanta raportata la treapta de medie tensiune

GTMT=

BTIT=

I0 S 0,6 80 2n = = 4,35 10 3 [ S ] 100 U nIT 100 10,52

5.2.2. Statia de transformare ridicatoare B 5.2.2.1. Calculul parametrilor la treapta de inalta tensiune n aceast staie am ales 3 transformatoare ridictoare funcionnd n bloc cu generatorul su, avnd urmtoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn [MVA] 125 UnIT [kV] 242 UnMT [kV] 10,5 PCun [kW] 380 PFen [kW] 135 Usc [%] 11 I0 [%] 0,5

Rezistenta raportata la treapta de inalta tensiune RTIT = PCun

.
2 2 U nIT 10 3 = 380 242 2 10 3 = 1,424 [] 2 Sn 125

Rezistenta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune RTITe=

R TIT 1,424 = = 0,475 [] 3 3

Reactanta raportata la treapta de inalta tensiune

2 U sc % U nIT 11 242 2 = = 51,53[] XTIT= 100 Sn 100 125

Reactanta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune XTITe=

X TIT = 17 ,170 [] 3

Conductanta raportata la treapta de inalta tensiune

PFen 10 3 = 0,0023 10 3 [ S ] 2 U nIT Conductanta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune

GTIT=

21

GTITe= G TIT 3 = 0,0069 10 [S] Susceptanta raportata la treapta de inalta tensiune BTIT=
I0 Sn 0,5 125 2 = = 10,6 10 6 [ S ] 2 100 U nIT 100 242

Susceptanta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune BTITe= 3 BTIT = 31,8 10 6 [S]

5.2.2.2. Calculul parametrilor la treapta de medie tensiune n aceast staie am ales 3 transformatoare ridictoare funcionnd n bloc cu generatorul su, avnd urmtoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn [MVA] 125 UnIT [kV] 242 UnMT [kV] 10,5 PCun [kW] 380 PFen [kW] 135 Usc [%] 11 I0 [%] 0,5

Rezistenta raportata la treapta de medie tensiune

2 2 U nMT 10 3 = 380 10 ,52 10 3 = 2,68 10 3[] RTMT = PCun 2 Sn 125 Rezistenta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune R 0,0026 = 0,89 10 3 [] RTMTe= TMT = 3 3

Reactanta raportata la treapta de medie tensiune

2 U sc % U nMT 11 10,52 = = 0,09[] XTMT= 100 Sn 100 125

Reactanta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune

22

XTMTe=

X TMT = 0,03 [] 3

Conductanta raportata la treapta de medie tensiune

PFen 10 3 = 1,22 10 3[ S ] 2 U nMT Conductanta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune GTMTe= G TMT 3 = 0,0036 10 6 [S]

GTMT=

Susceptanta raportata la treapta de medie tensiune BTMT=

I0 S 0,6 125 2n = = 5,6 103[ S ] 2 100 U nMT 100 10,5

Susceptanta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune BTMTe= 3 BTMT = 16,8 10 3 [S] 5.2.3. Statia coboratoare A 5.2.3.1. Calculul parametrilor la treapta de medie tensiune In aceasta statie s-a ales un numar de 2 transformatoare cu urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn [MVA] 180 UnIT [kV] 220 UnMT [kV] 11(22) PCun [kW] 490 PFen [kW] 280 Usc [%] 11,5 I0 [%] 1,2

Rezistenta raportata la treapta de medie tensiune

2 2 U nMT 10 3 = 490 11 2 10 3 = 1,82 10 3 [] RTMT = PCun 2 Sn 180 Rezistenta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune

RTMTe=

R TMT 1,82 10 3 = = 0,6 10 3 [] 3 3

Reactanta raportata la treapta de medie tensiune

2 U sc % U nMT 11,5 112 = = 0,07[] XTMT= 100 Sn 100 180

Reactanta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune

23

XTMTe=

X TMT 0.07 = = 0,023 [] 3 3

Conductanta raportata la treapta de medie tensiune GTMT=

PFen 280 10 3 = 2 10 3 = 2,31 10 3 [ S ] 2 U nMT 11

Conductanta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune GTMTe= G TMT 3 = 6,94 10 3 [S] Susceptanta raportata la treapta de medie tensiune BTMT=
I0 S 1,2 180 2n = 2 = 17,8 10 3 [ S ] 100 U nMT 100 11

Susceptanta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune BTMTe= 3 B TMT = 53,55 10 3 [S]

5.2.2.1. Calculul parametrilor la treapta de inalta tensiune In aceasta statie s-a ales un numar de 2 transformatoare cu urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn [MVA] 180 UnIT [kV] 220 UnMT [kV] 11(22) PCun [kW] 490 PFen [kW] 280 Usc [%] 11,5 I0 [%] 1,2

Rezistenta raportata la treapta de inalta medie tensiune

2 2 U nIT 10 3 = 490 220 2 10 3 = 731 10 3 [] RTIT = PCun 2 Sn 180 Rezistenta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune

RTITe=

R TMT 731 10 3 = = 243 10 3 [] 3 3

24

Reactanta raportata la treapta de inalta tensiune XTIT=

2 U sc % U nIT 11,5 220 2 = = 30,92[] 100 Sn 100 180

Reactanta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune XTITe=

X TMT 30 ,92 = = 10 ,3 [] 3 3

Conductanta raportata la treapta de inalta tensiune GTIT=

PFen 280 10 3 = 10 3 = 0,0057 10 3 [ S ] 2 2 U nIT 220

Conductanta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune GTITe= G TIT 3 = 0,017 10 3 [S] Susceptanta raportata la treapta de inalta tensiune BTIT=
I0 Sn 1,2 180 2 = = 4,46 10 5 [ S ] 2 100 U nIT 100 220

Susceptanta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune BTMTe= 3 B TMT = 1,33 10 4 [S]

5.2.4. Statia coboratoare B In aceasta statie s-a ales un numar de 2 transformatoare cu urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn [MVA] 60 UnIT [kV] 220 UnMT [kV] 11(22) PCun [kW] 205 PFen [kW] 85 Usc [%] 10,5 I0 [%] 2

25

5.2.4.1 Calculul parametrilor de inalta tensiune Rezistenta raportata la treapta de inalta tensiune RTIT = PCun
.
2 2 U nIT 10 3 = 205. 2202 10 3 = 2,756 [] 2 Sn 60

Rezistenta echivaelnta raportata la treapta de inalta tensiune RTITe =

RTIT = 1,375 [] 2

Reactanta raportata la treapta de inalta tensiune

2 U sc % U nIT 11 220 2 = = 88,73[] XTIT= 100 Sn 100 60

Reactanta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune XTITe=

X TIT = 44 ,36 [] 2

Conductanta raportata la treapta de inalta tensiune GTIT=

PFen 10 3 = 22 10 6 [ S ] 2 U nIT

Conductanta raportata la treapta de inalta tensiune GTITe = 2. GTIT = 44.10-6 [S] Susceptanta raportata la treapta de inalta tensiune
I 0 Sn 2 60 2 = = 24,79 10 6 [ S ] 2 100 U nIT 100 220 Susceptanta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune

BTIT=

BTITe= 2. BTIT = 49,58.10-6 [S]

26

5.2.4.2 Calclulul parametrilor de medie tensiune Rezistenta raportata la treapta de medie tensiune
2 2 U nMT 10 3 = 205 11 2 10 3 = 6,89 10 3[] RTMT = PCun 2 Sn 60 Rezistenta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune

RTMTe=

R TMT 6,89 10 3 = = 3,445 10 3 [] 3 3

Reactanta raportata la treapta de medie tensiune

2 U sc % U nMT 10,5 112 = = 0,212[] XTMT= 100 Sn 100 60

Reactanta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune XTMTe=

X TMT = 0,106 [] 3

Conductanta raportata la treapta de medie tensiune

PFen 135 10 3 = 2 10 3 = 1,11 10 3[ S ] 2 U nMT 11 Conductanta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune GTMTe= G TMT 3 = 3,33 10 3 [S]

GTMT=

Susceptanta raportata la treapta de medie tensiune BTMT=

I0 S 2 60 2n = 2 = 9,917 10 3[ S ] 100 U nMT 100 11

Susceptanta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune

27

BTMTe= 3 BTMT = 19,83 10 3 [S]

5.2.5. Statia coboratoare C In aceasta statie s-a ales un numar de 4 transformatoare cu urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn [MVA] 25 UnIT [kV] 110 UnMT [kV] 11(22) PCun [kW] 135 PFen [kW] 29 Usc [%] 9 I0 [%] 1,5

5.2.5.1 Calculul parametrilor de inalta tensiune Rezistenta raportata la treapta de inalta tensiune
2 2 U nIT 10 3 = 135. 1102 10 3 = 2,613[] RTIT = PCun 2 Sn 25 Rezistenta echivaelnta raportata la treapta de inalta tensiune

RTITe =

RTIT = 1,306 [] 2

Reactanta raportata la treapta de inalta tensiune

2 U sc % U nIT 9 110 2 = = 43,56[] XTIT= 100 Sn 100 25

Reactanta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune

28

XTITe=

X TIT = 21,78 [] 2

Conductanta raportata la treapta de inalta tensiune GTIT=

PFen 10 3 = 2396 10 6[ S ] 2 U nIT

Conductanta raportata la treapta de inalta tensiune GTITe = 2. GTIT = 4793.10-6 [S] Susceptanta raportata la treapta de inalta tensiune
I 0 Sn 1,5 25 2 = = 30,99 10 6 [ S ] 2 100 U nIT 100 110 Susceptanta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune

BTIT=

BTITe= 2. BTIT = 61,98.10-6 [S]

5.2.5.2 Calculul parametrilor de medie tensiune Rezistenta raportata la treapta de medie tensiune
2 2 U nMT 10 3 = 135. 11 2 10 3 = 26 ,13 10 3[] RTMT = PCun 2 Sn 25 Rezistenta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune

RTMTe=

R TMT 26 ,13 10 3 = = 8,71 10 3 [] 3 3

Reactanta raportata la treapta de medie tensiune

2 U sc % U nMT 9 112 = = 0,435[] XTMT= 100 Sn 100 25

Reactanta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune

29

XTMTe=

X TMT = 0,145 [] 3

Conductanta raportata la treapta de medie tensiune

PFen 29 10 3 = 2 103 = 239,669 10 6 [ S ] 2 U nMT 11 Conductanta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune GTMTe= G TMT 3 = 719 ,007 10 6 [S]

GTMT=

Susceptanta raportata la treapta de medie tensiune BTMT=

I0 S 1,5 25 2n = 2 = 3009,173 10 6 [ S ] 100 U nMT 100 11

Susceptanta echivalenta raportata la treapta de medie tensiune BTMTe= 3 BTMT = 9297 ,519 10 6 [S]

5.2.6. Statia de interconexiune sistem In aceasta statie am ales 2 autotransformatoare, cu urmatoarele caracteristici: Nr.crt 1. Sn [MVA] 63 UnIT [kV] 231 UnMT [kV] 121 PCun [kW] 215 PFen [kW] 45 Usc [%] 11 I0 [%] 0,5

Rezistenta raportata la treapta de inalta tensiune RATIT = PCun

.
2 2 U nIT 10 3 = 215. 1212 10 3 = 0,793[] 2 Sn 63

Rezistenta echivaelnta raportata la treapta de inalta tensiune

30

RATITe =

RATIT = 0,393 [] 2

Reactanta raportata la treapta de inalta tensiune XATIT=

2 U sc % U nIT 11 1212 = = 25,564[] 100 Sn 100 63

Reactanta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune XATITe=

X ATIT = 12 ,787 [] 2

Conductanta raportata la treapta de inalta tensiune GATIT=

PFen 10 3 = 3,073 10 6[ S ] 2 U nIT

Conductanta raportata la treapta de inalta tensiune GATITe = 2. GATIT = 6,146.10-6 [S] Susceptanta raportata la treapta de inalta tensiune
I0 Sn 0,5 63 2 = = 21,515 10 6 [ S ] 2 100 U nIT 100 121 Susceptanta echivalenta raportata la treapta de inalta tensiune

BATIT=

BATITe= 2. BATIT = 43,03.10-6 [S]

31

ETAPA IV
6. Calculul caderilor de tensiune si pierderilor de putere in sistem Pentru fiecare element (longitudinal si transversal) din schema se determina caderea de tensiune si pierderile de putere. Elementele longiudinale:

U1, P1, Q1 sunt cunoascute; U2, P2, Q2 sunt necunoascute;

U2 =
2 (U1 + U12 ) 2 + U12

U 12 =

P R + Q1 X P R + Q1 X 1 +j 1 = U12 + U12 U1 U1 P2 = P + PL12 1

P 2 + Q12 1 R U12 Q2=Q1+QL12 P2 + Q2 QL12 = 1 2 1 X U1 Elemente transversale: PL12 =

U1, P1, Q1 sunt cunoascute; U2, P2, Q2 sunt necunoascute; U2 = U 1

P2 = P + T 12 P 1

P 12 = U12 G T
Q2 = Q1 + QT 12

QT 12 = U12 B

La consumatorii la care s-au prevzut compensatoare, puterea reactiv cu care se ncepe calculul este cea rezultat din puterea reactiv existent i puterea reactiv

32

compensat. Cnd se ajunge cu calculul la o ramificaie, puterea din amonte trebuie s fie egal cu suma puterilor care circul pe ramurile respective. Alegerea prizelor la transformatoare i autotransformatoare n transformatoarele i autotransformatoarele de mare putere, reglajul prizelor cuprinde un domeniu, avnd numrul de prize +/- fa de priza median, corespunztoare tensiunii nominale nalte. Modificn poziia prizelor se modific numrul de spire al nfurrii transformatorului, ceea ce determin modificarea parametrilor acestuia. Recalcularea noilor parametrii se face numai n cazul n care transformatorul intr n schema electric echivalent cu parametrii de nalt tensiune. Modificarea poziiei prizelor determin modificarea raportului de transformare. Pentru transformatoarele din staiile consumatorilor determinarea poziiei prizelor se face impunndu-se ca, ca la mijlocul liniei aferente tensiunea s fie tensiunea nominal. n acest caz se calculeaz: a) O cdere de tensiune longitudinal pe linie:

U =

Pnodaval R + Qnodaval X U n Linie

b) Se impune valoarea tensiunii pe nalt tensiune a nodului din amonte: UIT impus nod amonte = Un linie U 2

c) Se calculeaz noul raport de transformare al transformatorului cu tensiunea impus n amonte:

U IT impus nod amonte U MTnodavel = V % U nIT (1 + p p ) unde Vp = 1,25 U nMT 100

d) Se calculeaza numarul de prize p: p= (

U IT impus
nod amonte

U MTnodavel

U nIT 100 U nMT ) ) U nMT V p U nIT

Se rotunjeste p si se obtine Np, numarul de prize. e) Se determina raportul de transformare realculat: RTRr =
V U nIT (1 + N p p ) U nMT 100

33

f) Se recalculeaza valorile tensiunilor inalte a nodului din amonte cu realatia: UIT nod amonte = Un nod aval . RTRr g) Se calculeaza eroarea admisa astfel:
=
V p U nlinie 2 100

Trebuie sa se verifice conditia: UIT nod amonte =

U nnodamonte U nITimnusno
dam onte

Calculul cderilor de tensiune i pierderilor de putere n nodurile subsistemului. Nodul 1: U1 = 10 kV; P1 = 61 MW; Q1 = 27,75 MVAr
Nodul 2
U2 =
2 (U1 + U12 ) 2 + U12

U 12 = +j

P1 R + Q1 X P X + Q1 R 61 8,71 10 3 + 27 ,75 0,145 +j 1 = U 12 + U 12 = U1 U1 10

61 0,145 27 ,75 8,71 10 3 = 0,455 + j 0,86 10

2 (U 1 + U 12 ) 2 + U 12

U2 =

= (10 + 0,455 ) 2 + 0,86 2 = 10,4kV

612 + 27,75 2 P22 + Q12 R = 61 + 8,71 10 3 = 61,39 MW P2 = P1 + P12 = P1+ 2 2 U1 10 612 + 27,75 2 P22 + Q12 X = 27,75 + 0,145 = 34,26 MW Q2 = Q1 + Q12 = Q1+ U 12 10 2

U2 = 10,4 kV; P2 = 61,39 MW; Q2 = 34,26 MVAr Nodul 3: U3 = U2 = 10,4 kV; 2 P3 = P2 + P23 = P2 + U 2 GT = 61,36 + 10,42 719,007 10-6 = 61,46 MW; 2 Q3 = Q2 + Q23 = Q2 + U 2 BT = 34,26 + 10,42 9297,519 10-6 = 35,26 MVAr. U3 = 10,4 kV; P3 = 61,46 MW; Q3 =35,26 MVAr.

34 Nodul 4: U3 = U4 = 10,4 kV; P3 = P4 = 61,46 MW; Q3 = Q4 = 35,26 MVAr Nodul 5:

P4 R L + Q4 X L 61,46 25,2 + 35,26 40 ,32 = = 10 ,98 kV U nL 110 U L 10 ,98 = 110 = 104,51 kV U5 imp = UnL2 2 U L =

U 5imp U nIT p= U U nMT 4 Np = 0

100 U nIT 104 ,51 110 100 11 = = 0,39 V U 11 1,25 110 10,4 nMT p

RTRr =

U nIT U nMT

V 110 1,25 1 + N p p = 11 1 + 0 100 = 10 100

U5 real = U4 RTRr = 10,4 10 = 104 kV.

=
V p U nlinie 2 100 = 1,25 110 = 0,6875 2 100
<0,6 7 0 0 ,5 =0,5 <0,6 7 85 14 14 1 1 85

U 5 real U 5imp

Se verifica conditia! U5 = 104 kV; P5 = P4 = 61,46 MW; Q5 = Q4 = 35,26 MVAr. Nodul 6: U5 = 104 kV; P6 = P5 = 61,46 MW; 2 Q6 = Q5 Q56 = Q5 - U 5 BL = 35,26 - 1042 300,498 10-6 = 32 MVAr. U6 = U5 = 104 kV; P6 = P5 = 61,46 MW; Q6 = 32 MVAr. Nodul 7: U7 = U6 = 104 kV; P7 = P6 = 61,46 MW; Q7 = Q6 = 32 MVAr. Nodul 8:
U8 =
2 (U 7 + U 78 ) 2 + U 78

U 78 = + j

P7 R + Q7 X P X + Q7 R 61,46 25,2 + 32 40,32 + j 7 = U 78 + U 78 = U7 U7 104

61,46 40,32 32 25,2 = 27,29 + j16,07 104

2 (U 7 + U 78 ) 2 + U 78

U8 =

= (104 + 27 ,29 ) 2 + 16 ,07 2 = 117 ,12 kV

35
U mijloc = U 7 + U 8 104 + 117 ,12 = = 110 ,56 kV 2 2

|Umijloc UnL| < => |110,67 - 110| = 0,67 < 0,6875 Se verifica conditia!
61,46 2 + 32 2 P72 + Q72 RL = 61,46 + 25,2 = 72,64 MW P8 = P7 + P7-8 = P7+ U 72 104 2
2 61,46 2 + 32 2 P72 + Q71 X = 32 + 40,32 = 49,89 MW 2 U7 104 2 U8 = 117,12 kV; P8 = 72,64 MW; Q8 = 49,89 MVAr

Q8 = Q7 + Q7-8 = Q7+

Nodul 9: U9 = U8 = 117,12 kV; P9 = P8 = 72,64 MW; 2 Q9 = Q8 Q8-9 = Q8 - U 8 BL = 49,89 117,122 300,498 10-6 = 45,76 MVAr. U9 = U8 = 117,12 kV; P9 = P8 = 72,64 MW; Q9 = 45,76 MVAr. Nodul 10: U10 = U9 = 117,12 kV; P10 = P9 = 72,64 MW; Q10 = Q9 = 45,76MVAr. Nodul 11:
U11 =

(U10

2 + U10 11 ) + U10 11 2

U 10 11 = +j

P R + Q10 X P X + Q10 R 72 ,64 25 ,2 + 45 ,76 40 ,32 10 + j 10 = U 10 11 + U 10 11 = U 10 U 10 117 ,12

72 ,64 40 ,32 45 ,76 25 ,2 = 31,38 + j15 ,16 117 ,12

U11 =

(U10

2 + U10 11 ) + U10 11 = 2

(1 7 ,1 +3 ,3 ) 2 +1 ,1 2 =1 2 ,3 1 2 1 8 5 6 2

kV

2 2 72,64 2 + 45,76 2 P10 + Q10 RT = 72,64 + 0,396 = 72,85 MW P11 = P10 + P10-11 = P11+ 2 U 10 117 ,12 2 2 2 72,64 2 + 45,76 2 P10 + Q10 X = 45,76 + 12,782 = 25,62 MVAr Q11 = Q10 + Q10-11 = Q10+ 2 U 10 117 ,12 2 U11 122,3,12 kV; P10 = P9 = 72,64 MW; Q11=52,62 MVAr. Nodul 12: U12 = U11 = 122,3kV; 2 P12 = P11 + P11-12 = P11 + U11 GT = 72,85 + 122,32 6,146 10-6 = 72,94 MW; 2 Q12 = Q11 + Q11-12 = Q11 + U11 BT = 52,62+ 122,32 43,03 10-6 = 53,26 MVAr. U12 = 122,3 kV; P12 = 72,94 MW; Q12 = 53,26 MVAr.

Nodul 13: U13 = U12 = 122,3 kV; P13 = P12 = 72,94 MW; Q13 = Q12 = 53,26 MVAr.

36

Consumatorul B (statia coboratoare) Nodul 44: U44 = UB = 10 kV; P44 = PB = 82 MW; Q44 = QB = 32,39 MVAr. Nodul 43:
U 43 =
2 (U 44 + U 43 44 ) 2 + U 43 44

U 43 44 = +j

P43 R + Q43 X P X + Q43 R 82 3,445 10 3 + 32 ,39 0,106 + j 43 = U 10 11 + U 10 11 = U 43 U 43 10

82 0,106 32 ,39 3,445 10 3 = 0,371 + j 0,858 10

U 43 =

(U 44

2 + U 43 44 ) + U 43 44 = (10 + 0,371 ) 2 + 0,858 2 = 10 ,4kV 2

P43 = P44 + P43-44 = P44+

2 2 82 2 + 32,39 2 P44 + Q44 RT = 82 + 3,445 10 3 = 82,26 MW 2 2 U 44 10

2 2 82 2 + 32,39 2 P44 + Q44 X T = 32,39 + 0,106 = 40,62 MVAr Q43 = Q44 + Q43-44 = Q44+ 2 U 22 10 2 U43 = 10,4 kV; P43 = 82,26 MW; Q43 = 40,62 MVAr

Nodul 42: U42 = U43 = 10,4 kV; 2 P42 = P43 + P43-42 = P43 + U 43 GT = 82,26 + 10,42 1404,958 10-6 = 82,41 MW; 2 Q42 = Q43 + Q43-42 = Q43 + U 43 BT = 40,62 + 10,42 19834,71 10-6=42,76 MVAr. U42 = 10,4 kV; P42 = 82,41 MW; Q42 = 42,76 MVAr. Nodul 41: U41 = U42 = 10,4 kV; P41 = P42 = 82,41 MW; Q41 = Q42 = 42,76 MVAr. Consumatorul B (statia ridicatoare) Nodul 20 : U20 = UB = 10 kV; P20 = PB = 82 MW; Q20 = QB = 32,39 MVAr. Nodul 19:
U L = P20 R L + Q20 X L 82 6,51 + 32,39 84,74 = = 14,9 kV U nL 220

37 U19 imp = UnLU L 14 ,9 = 220 = 212,55 kV 2 2

U 19 imp U nIT p= U U nMT 20 Np = 5

100 U nIT 212,55 220 100 11 = = 5,02 V U 11 1,25 220 10 nMT p

RTRr =

U nIT U nMT

V 220 1,25 1 + N p p = 11 1 + 5 100 = 21,25 100

U19 real = U20 RTRr = 10 21,25 = 212,5 kV.

=
V p U nlinie 2 100
ra el

1,25 220 = 1,375 2 100

U 19

- U 19

im p

< 1.375

2 2 ,5 1 ,5 1 22 5

=0,05< 1.375

Se verifica conditia! U19 = 212,5 kV; P19 = P20 = 82 MW; Q19 = Q20 = 32,39 MVAr. Nodul 18: U19 =U18= 212,5 kV; P18 = P19 = 82 MW; 2 Q18 = Q19 Q19-18 = Q19 - U 19 BL = 32,39- 212,52 31,8 10-6 = 30,95 MVAr. U18 = U19 = 212,5 kV; P18 = P19 = 82 MW; Q18 = 30,95 MVAr. Nodul 17 : U17 = U18 = 212,5 kV; P17 = P18 = 82 MW; Q17 = Q18 = 30,95 MVAr. Nodul 16:
U 16 =

(U 17

2 + U 17 16 ) + U 17 16 2

U 1716 = + j

P17 R + Q17 X P X + Q17 R 82 6,51+ 30,95 84,74 + j 17 = U 1716 + U 1716 = U 17 U 17 212,5

82 84,74 + 30,95 6,51 = 14,85 + j 33,64 212,5

(U 17
2 + U 17 16 ) + U 17 16 = (212 ,5 + 14 ,85 ) 2 + 33,64 2 = 229 ,82 kV 2

U 16 =

U mijloc =

U 17 + U 16 212 ,5 + 229 ,82 = = 221,16 kV 2 2

|Umijloc UnL| < => |219,68 - 220| = 0,32 < 1,375

38 Se verifica conditia!
2 2 82 2 + 30,95 2 P17 + Q17 RL = 82 + 6,51 = 83,1MW P16 = P17 + P17-16 = P17+ 2 U 17 212 ,5 2 2 2 82 2 + 30,95 2 P17 + Q17 X = 30,95 + 84,74 = 45,36 MW 2 U 17 212 ,5 2 U16 = 229,82 kV; P16 = 83,1 MW; Q16 = 45,36 MVAr

Q16 = Q17 + Q17-16 = Q17+

Nodul 40 La calculul tensiunii n nodul 40 se ine seama c generatorul din B acoper o parte din consumul solicitat de consumatorul B. Deci din consumul n nodul 41 se va scdea puterea debitat de centrala B, respectiv: PnB = 0,8 Png = 0,8 100 = 80 MW. QB = 0,8 Png tgnB = 0,8 100 0,62 = 49,6 MVAr Se alege U40 imp cu relaia: U40 imp = U nL 220
U L 220 2

U L =
kV

( P41 P16 ) RL + ( Q41 Q16 ) X L

U nL

(82,41 83,1) 6,51 + (42,76 45,36) 84,74 = 4,49 220

Tensiunea impusa in nodul 40 : U L 220 4,49 U35 imp = U nL 220 = 220 =217,75 kV 2 2 Se calculeaz noul raport de transformare RTRr cu tensiunea nalt impus n nodul 40 cu relaia:
RTR r = U 40 imp U 41 = U nIT U nMT V 1 + N p p , unde p este nuparul de prize: 100

U 40imp U nIT p= U U nMT 41

100 U nMT 217,75 220 100 11 = = 3,75 V U 11 1,25 220 10,4 nIT p

Se aleg un numar de prize : Np= 4

RTR r = U 40 imp U 41 = U nIT U nMT V 220 1,25 1 + N p p = 1 + 4 = 21 100 100 11

U40 real = U41 . RTRr = 10,4 . 21 = 218,4 kV Se face verificarea fa de :

=
V p U mlinie 2 200 = 1,25 220 = 1,375 2 100

39
1 8 27 8 < 1.375 2 5 ,9 1 ,1 =1,2< 1,375 Se verifica cerinta! U40 = 218,4 kV; P40 = P41 = 82,41 MW; Q40 = Q41 = 42,76 MVAr.

U 3 real

-U

3 im 5 p

Nodul 14: U14imp=U23=249,19 kV

U 14imp U nIT p= U U nMT 13 100 U nMT 246,19 231 100 121 = = 4,35 V U 122,3 121 1,25 231 nIT p

Se aleg un numar de prize : Np=4

RTR r = U 14 imp U 13 = U nIT U nMT V 231 1,25 1 + N p p = 121 1 + 4 100 = 2 100

U14 real = U13 . RTRr = 122,3 . 2= 245,6 kV Se face verificarea fa de :

=
V p U mlinie 2 200
ra el

1,25 220 = 1,375 2 100

4 9 25 < 1.375 2 6 ,1 4 ,6 =0.59< 1,375 Se verifica cerinta! U14 = 240.76 kV; P14 = P13 = 140,47 MW; Q14 = Q13 =74,58 MVAr

U 14

- U 14

im p

Nodul 15: U +U 23 245 ,6 + 246 ,19 = = 245 ,895 kV U15= 14 2 2 P15=P14+P23=72,94+164,93=237,87 MW Q15=Q14+Q23=53,26+134,98=1188,24 MVAr U15=240,38; P15 = 191,28; Q15 = 100.21 Consumatorul A (statia coboratoare) Nodul 39: U39 = UA = 10 kV; P39 = PA = 234 MW; Q39 = QA = 99,45 MVAr. Nodul 38
U 38 =

(U 39

2 + U 39 38 ) + U 39 38 2

40
U 38 39 = +j P39 R + Q39 X P X + Q39 R 234 0,6 10 + 99 ,45 0,023 + j 39 = U 38 39 + U 38 39 = U 39 U 39 10
3

234 0,023 99 ,45 0,6 10 3 = 0,242 + j 0,532 10

U 38 =

(U 39

2 + U 39 38 ) + U 39 38 = (10 + 0,242 ) 2 + 0,532 2 = 10 ,25 kV 2

P38 = P39 + P39-38 = P39+

2 2 234 2 + 99,45 2 P39 + Q39 RT = 234 + 0,6 10 3 = 234,38MW 2 2 U 39 10

2 2 234 2 + 99,45 2 P39 + Q39 X T = 99,45 + 0,023 = 114 ,31MVAr Q38 = Q39 + Q39-38 = Q39+ 2 U 39 10 2 U38 = 10,25 kV; P38 = 234,38 MW; Q38 = 114,31 MVAr

Nodul 37: U37 = U38 = 10,25 kV; 2 P37 = P38 + P38-37 = P38 + U 38 GT = 234,38 + 10,252 6940 10-6= 235,1 MW; 2 Q37 = Q38 + Q38-37 = Q38 + U 38 BT = 114,31 + 10,252 53550 10-6 = 119,93 MVAr. U37 = 10,25 kV; P37 = 235,1 MW; Q37 = 119,93 MVAr. Nodul 36: U36 = U37 = 10,25 kV; P36 = P37 = 235,1 MW; Q36 = Q37 = 119,93 MVAr. Nodul 35: La calculul tensiunii n nodul 35 se ine seama c generatorul din A acoper o parte din consumul solicitat de consumatorul A. Deci din consumul n nodul 36 se va scdea puterea debitat de centrala A, respectiv: PnA = 0,8 Png = 0,8 50 = 40 MW. QA = 0,8 Png tgnA = 0,8 50 0,62 = 24,8 MVAr Se alege U35 imp cu relaia: U35 imp = U nL 220
U L 220 2

U L =

( P36 P30 ) RL + ( Q36 Q30 ) X L

U nL

(235,1 40) 6,51 + (119,93 24.8) 84,74 = 42,41 kV 220

Tensiunea impusa in nodul 35 : U L 220 42 ,41 U35 imp = U nL 220 = 220 =198,795 kV 2 2 Se calculeaz noul raport de transformare RTRr cu tensiunea nalt impus n nodul 35 cu relaia:
RTR r = U 35 imp U 36 = U nIT U nMT V 1 + N p p , unde p este nuparul de prize: 100

41
U 35imp U nIT p= U U nMT 36 100 U nMT 198,795 220 100 11 = = -2,42 V U 11 1,25 220 10,25 nIT p

Se aleg un numar de prize : Np= -2.

RTR r = U 35 imp U 36 = U nIT U nMT V 220 1,25 1 + N p p = 11 1 2 100 = 19,5 100

U35 real = U36 . RTRr = 10,25 . 19,5 = 199,875 kV Se face verificarea fa de :

=
V p U mlinie 2 200
re l a

1,25 220 = 1,375 2 100

9 7 18 9 < 1.375 1 9 ,8 5 9 ,7 5 =1,08< 1.375 Se verifica cerinta. U35 = 199,895 kV; P35 = P36 = 235,1 MW; Q35 = Q36 = 119,93 MVAr.

U 35

- U 35

im p

Nodul 29: U29 = U35 = 199,875 kV; P29 = P35 0,8 PngA = 199,875 0,8 50 = 159,875 MW; Q29 = Q35 0,8 PngA tgngA = 119,93 0,8 50 0,62 = 95,13 MVAr. U29 = 199,875 kV; P29 = 159,875 MW; Q29 = 95,13 MVAr. Consumatorul A (statia ridicatoare) Nodul 34: U34 = UA = 10 kV; P34 = PA = 234 MW; Q34 = QA = 99,45 MVAr. Nodul 33:
P34 R L + Q34 X L 234 6,51 + 99,45 84,74 = = 45,23 kV U nL 220 U L 45,23 = 220 = 197,39 kV U33 imp = UnL2 2 U L =

U 33imp U nIT p= U U nMT 34 Np = -1

100 U nIT 197 ,39 242 100 11 = = -1,04 V U 10.5 1,25 220 10 p nMT

RTRr =

U nIT U nMT

V 220 1,25 1 + N p p = 11 1 1 100 = 19 ,75 100

U33 real = U34 RTRr = 10 19,75 = 197,5 kV.

=
V p U nlinie 2 100 = 1,25 220 = 1,375 2 100

42
U 33
ra el

- U 33 im p

< 1.375

1 7 ,5 9 ,3 9 17 9

=0,11< 1.375

Se verifica conditia! U33 = 197,5 kV; P33 = P34 = 234 MW; Q33 = Q34 = 99,45 MVAr. Nodul 32: U33 = 197,5 kV; P32 = P33 = 234MW; 2 Q32 = Q33 Q33-32 = Q33 - U 33 BL = 99,45- 197,52 8,196 10-6 = 81,79 MVAr. U32 = U33 = 197,5 kV; P32 = P33 = 234 MW; Q32 = 81,79 MVAr. Nodul 31: U31 = U32 = 197,5 kV; P31 = P32 = 234 MW; Q31 = Q32 = 81,79 MVAr. Nodul 30 : P30=0,8.PngB=0,8.100 = 80 MW Q30=0,8.PngB.tgB=0,8.100 . 0.62=49.6 MVAr U30=U29=199,875 ; P30=80 MW; Q30=49.6 MVAr Parametrii liniei Nodul 28: U28 = U29 = 199,875 kV; P28 = P29 = 159,875 MW; Q28 = Q29 = 95,13 MVAr. Nodul 27: U27 = U28 = 199,875 kV; P27 = P28 = 159,875 MW; 2 Q27 = Q28 + Q28-27 = Q28 - U 28 BL = 93,13 199,8752 631,056 10-6= 69,91 MVAr. U27 = 199,875 kV; P27 = 159,875 MW; Q27 = 69,91 MVAr. Nodul 26: U26 = U27 = 199,875 kV; P26 = P27 = 159,875 MW; Q26 = Q27 = 69,91 MVAr. Nodul 25:
U 25 =

(U 26

2 + U 26 25 ) + U 26 25 2

U 26 25 = +j

P26 R + Q26 X P X + Q26 R 199 ,875 6,51 + 69 ,91 84 ,74 + j 26 = U 26 25 + U 26 25 = U 26 U 26 199 ,875

159 ,875 84 ,74 + 69 ,91 6,51 = 36 ,14 + j 70 ,05 199 ,875

U 25 =

(U 26

2 + U 26 25 ) + U 26 25 = (199 ,875 + 36 ,14 ) 2 + 70 ,05 2 = 246 ,19 kV 2

43 P25 = P25 + P26-25 = P26+

2 2 159 ,875 + 69,61 P26 + Q26 RT = 159 ,875 + 6,51 = 164 ,83 MW 2 U 26 199 ,875 2 2 2

2 2 159 ,875 2 + 69,61 2 P26 + Q26 X T = 69,91 + 84,74 = 134 ,49 MVAr 2 U 26 199 ,875 2 U25 = 246,19 kV; P25 = 164,83 MW; Q25 = 134,49 MVAr

Q25 = Q25 + Q26-25 = Q26+

Tensiunea la mijlocul liniei:

U 25 +U 26 199 ,875 + 246 ,19 = = 223 ,03 kV 2 2 Nodul 24 : U24 = U25 = 246,19 kV; 2 P24 = P25 + P25-24 = P25 + U 25 GT = 164,83 + 246,192 1,793 10-6= 164,93 MW; 2 Q24 = Q25+ Q25-24 = Q25 + U 25 BT = 134,49 + 246,192 8,196 10-6 = 134,98 MVAr. U24 = 246,19 kV; P24 =164,93 MW; Q24 = 134,98 MVAr.

Umijloc =

Nodul 23: U23 = U24 = 246,19 kV; P23 = P24 = 164,19 MW; Q23 = Q24 = 134,98 MVAr.

7. Calculul curentilor de scurt circuit trifazat in punctele K1, K2 al SEE proiectat prin metoda unitatilor inductive.
Metoda consta in a alege o putere aparenta de baza Sb [MVA] si o tensiune de baza Ub [kV]. In aceste conditii Curentul real de scurtcircuit urmeaza sa fie redus la valorile tensiunilor reale din punctul din care se alculeaza acesta. Tensiunea de baza Ub [kV] se alege de regula ca fiind egala cu una din tensiunile nominale ale transformatoarelor din sistem Putere si tensiune de baza : Sb = 100 MVA Ub = 11 kV , conform acestora curentul de baza este : Sb 100 Ib = = = 5,24[ A] 3 U b 3 11 Ib Ub ( 3) Iar curentul de scurtcircuit trifazat: I K = * [kA] , unde U este tensiunea in punctul Xb U respectiv.

44 Se calculeaza reactantele relative ale elementelor din sistem, neglijandu-se rezistentele dupa care se reduc reactantele la punctul de scurtcircuit dorit a fi calculat. Relatiile pentru reactante in unitati relative sunt : ' X d' S b * 1. Generatoare : X G = 100 S n
X
* GA ' X d' S b 125 100 = = = 2,12[] 100 S n 100 58,82

' X d' S b 18,2 100 X = = = 0,154[] 100 S n 100 117 ,5 U scc [%] S b * 2. Transformatoare : X T ( AT ) = 100 Sn U [%] S b 11 100 * X TA = scc = = 0,1375[] 100 S n 100 80 U [%] S b 11 100 * X TCA = scc = = 0,06[] 100 S n 100 180 U [%] S b 11 100 * X TB = scc = = 0,088[] 100 S n 100 125 U [%] S b 11 100 * X TCB = scc = = 0,18[] 100 S n 100 60 U [%] S b 9 100 * X TC = scc = = 0,36[] 100 S n 100 25 U [%] S b 11 100 X * ( C ) = scc = = 0,147[] AT 100 S n 100 63 Sb * 3. Linii : X LEA = X LEA 2 Ub S 100 * X LEA 220 = X LEA 220 b = 84,74 2 = 70,03[] 2 Ub 11 S 100 * X LEA110 = X LEA110 b = 40,32 2 = 33,32[] 2 Ub 11 * GB

45

7.1 Calculul curentilor de scurtcircuit trifazat in punctul K1 in regim maxim de functionare.

Se reduce treptat schema din figura de mai sus, luandu-se in considerare doar acele reactante prin care sursele debiteaza pe punctul de scurtcircuit :
1 X (T +G ) = 1 1 1 1 + * = + = 17 ,85[ ] * 0.088 0,154 X TB X GB

46

( G T + )

=3.17,85 = 56,55 []

=1,375 +70 ,03 +56 ,66 =127 ,06 [ ]

(3 I KA) =

(3 I KB)

Ib * Xb I = b* Xb

U b 5,24 11 = = 2,58[ kA] U 2,12 10,5 U 5,24 11 b = = 0,043[kA] U 127,06 10,5

( 3) (3 (3 I KTotal = I KA) + I KB) = 2,58 + 0, 043 3 [kA]

7.1 Calculul curentilor de scurtcircuit trifazat in punctul K2 in regim maxim de functionare.

Se procedeaza ca in cazul precedent, de la schema principala scazandu-se se ajunge aici:
1 X X ( AT ) 1 LEA 110 = 1 1 1 1 + * = + = 13 ,6[] * 0.147 0,147 X AT X AT 1 X
* LEA 110

=2

=2

1 = 0,06 [] 33 ,32

47
1 1 1 = 2 * = 2 = 5,55[] X TC 0,36 X TC
X * C =13 ,6 + 0,06 + 5,55 =19 ,21[ ]

X * A+B = 3,495 + 56 ,55 = 60 ,045 [ ]

( 3) I KAB =

Ib Ub 5,24 11 = = 0,09[kA] * 60,045 10,5 Xb U

(3 I KC) =

Ib Ub 5,24 11 = = 0,28[ kA] * 19,21 10,5 Xb U

( 3) (3 (3 I KTotal = I KA) + I KB) = 0,09 + 0,28 0,4 [kA]