1

Analiza matematica - Unitatea de invatare 2

Dr. Liana Manu Iosifescu
Februarie 2011


UPRINS
1. Obiectivele unitatii de invatare 1. 1.
2. Siruri si serii de Iunctii
2.1. Cardinalul unei multimi. Multimi numarabile.
2.2. Siruri numerice. Limite extreme ale unui sir.
2.3. Serii numerice.
2.4. Siruri de Iunctii reale.
2.5. Serii de Iunctii reale.
3. Serii de puteri
3.1. Proprietati ale seriilor de puteri.
3.2. Dezvoltari in serie.
4. Exercitii rezolvate.
5. Test de autoevaluare.
6. Raspunsuri si comentarii la testul de autoevaluare.
7. Setul de exercitii nr. 2.
BibliograIie



. Obiectivele unitatii de invatare 2.



2. Siruri si serii de functii
2.1. ardinalul unei multimi. Multimi numarabile.
2... Definitie: Fie X . Se spune ca este .adinal e.ivalenta cu notat
~ daca exista o Iunctie bijectiva de la la .
Cardinalul unei multimi cu n elemente se noteaza cu n. Cardinalul multimii
*

se numeste alef :ero si se noteaza
0
R . Cardinalul multimii " se noteaza cu .
2..2. Definitie: O multime este inIinit numarabila daca este cardinal echivalenta cu
*
.
Daca o multime este inIinit numarabila atunci se poate considera ca un sir ai
carui termeni sunt elementele multimii.
2..3. Definitie: O multime este inIinita daca contine o multime inIinit numarabila.
emplu. este inIinita.
2..4. Definitie: O multime este inIinita daca @ astIel incat ~ @ .
emplu. Multimea numerelor naturale este inIinita deoarece este echivalenta cu
multimea numerelor naturale pare (sau impare).
2..5. Definitie: O multime care un este inIinita este Iinita.
2... Definitie: O multime care este Iinita sau inIinit numarabila este numarabila.
2
emple:
Multimea este mumarabila. ) ) bijectiva este 1 :
*
+ = n n f f .
Multimea numerelor pare 2N este numrabila.
Multimea numerelor impare este numrabila.
Reuniunea a doua multimi disjuncte numarabile este o multime numarabila.
Reuniunea a unei Iamilii de multimi numarabile este o multime numarabila.
Multimea numerelor rationale este numrabila.
reuniune numarabila de multimi este o multime numarabila.
submultime inIinita a unei multimi numarabile este numarabila.
Countable set: n matematic o multime numrabil este o multime cardinal echivalenta (cu acelasi numr de elemente) cu o
submultime a multimii numerelor naturale. O multime care nu este numrabila se numeste nenumrabila. Termenul a Iost dat de
Georg Cantor. Elementele unui multimi numrabile pot Ii numrate un moment dat desi numrarea un se poate termina Iiecare
element din multime Iiind asociat cu un numr natural. Unii autori Iolosesc denumirea de numrabil in sensul ca o multime este
cardinal echivalenta cu multimea numerelor naturale.
DiIerenta dintre cele dou deIinitii este c o multime Iinita este intotdeauna numarabila in timp ce in a doua nu. Multimea
inIinita poate Ii inIinit numarabila sau inIinita (nenumarabila).
2..7. Definitie: O multime care este Iinita sau inIinit numarabila este numarabila.
2.2. Siruri numerice. Limite extreme ale unui sir.
2.2.. Definitie: Se numeste sir de numere reale sau sir numeric o Iunctie " : f
unde )
n
not
a n f = si se numeste termenul general al sirului.
Notatii: )
Z n n
a )
n
a )
0 > n n
a .
2.2.2. Definitie: Se numeste vecinatate a lui " Z
0
orice interval deschis ) b a care
contine pe
0
.
2.2.3. Definitie: Se numeste vecinatate a lui C + orice interval de Iorma J C a unde
" Z a .
2.2.4. Definitie: Se numeste vecinatate a lui C orice interval de Iorma . ) a C unde
" Z a .
Notatie: = C C = " " .
2.2.5. Definitie: " Z l este limita sirului )
n
a si se scrie l a
n
n
=
C
lim sau l a
n
daca in
aIara oricarei vecinatati a lui l se aIla un numar Iinit de termeni ai sirului.
2.2.. Definitie: Sirul )
n
a este convergent daca are o limita unica si limita este Iinita.
2.2.4. Definitie: Definitia .u c a .onvergentei: Un numar real l Iinit este limita sirului
daca 0 > Vs ) Z s n astIel incat ) s n n > V are loc relatia s l a
n
.
2.2.8. Definitie: Fie sirul )
n
a si un sir strict crescator de indici )

_
Z k k
n . Atunci
sirul )
Z k
n
k
a se numeste subsir al lui )
n
a .
Observatie: Orice sir are o inIinitate desubsiruri.
Exemplu: ... .... 3 2 1 ... 3 2 1 2 1 1 n
2.2.9.Lema lui Cesaro: Orice sir marginit are un subsir convergent.
Se pot scrie urmatoarele deIinitii echivalente:
- Definitia 1. Sirul )
n
a se numeste Cauchy sau Iundamental daca 0 > Vs ) Z s n
astIel incat ) s n m n > V are loc relatia s
m n
a a .
3
- Definitia 2. Sirul )
n
a se numeste Cauchy sau Iundamental daca 0 > Vs ) Z s n
astIel incat ) s n n > V si
*
Z Vp are loc relatia s
+ n p n
a a .
2.2.. Criteriul de convergenta Cauchy: . Sirul )
n
a este convergent daca si numai
daca sirul )
n
a este sir Cauchy.
2.2.. Definitie: " Z l este limita sirului )
n
a daca si numai daca exista un subsir care
are limita l.
2.2.3. Propozitie: Sirul )
n
a are limita l daca si numai daca )
n
a are un singur punct
limita.
2.2.4. Propozitie: Orice sir )
n
a are un cel mai mare punct limita si un cel mai mic
punct limita.
2.2.5. Definitie: Cel mai mare punct limita al sirului )
n
a se numeste limita superioara a
sirului )
n
a si se noteaza prin
n
n
a
C
lim sau
n
a sup lim .
2.2.5. Definitie: Cel mai mic punct limita al sirului )
n
a se numeste limita inIerioara a
sirului )
n
a si se noteaza prin
n
n
a
C
lim sau
n
a inI lim .
2.2.. Propozitie: n general are loc relatia
n n
a a inI lim sup lim > .
Exemplu: Fie sirul cu termenul general
) )
|
,
|
+ +
+
=
+
+
impar 1 1
par 3 1 2 1
1
1
n n
n
a
n
n n
n

Atunci 1 lim
2
=
= C
n
k n n
a si 2 lim
1 2
=
+ = C
n
k n n
a . Deci )
n
a are punctele limita -1 si 2. Se vede
ca 1 inI lim sup lim 2 = > =
n n
a a .
2.2.7. 1eorema: Sirul )
n
a are limita l daca si numai daca " Z = = l a a
n n
inI lim sup lim .
2.3. Serii numerice.
2.3.. Definitie: Serii numeri.e: Fie ) "

Z n n
a . Se asociaza un nou sir ) *
Z n n
S unde:
1 1
a S =
2 1 2
a a S + =
3 2 1 3
a a a S + + = .

=
= + + + =
n
k
k n n
a a a a S
1
2 1
.... ..
n
S se numeste suma partiala de ordinul n iar ) *
Z n n
S se numeste sirul sumelor partiale
atasat sirului )
Z n n
a . Se vede ca
1
=
n n n
S S a 1 > Vn .
2.3.2. Definitie: Perechea ) ) = *
Z Z

n n n n
S a se numeste serie de numere reale sau serie
numeri.a cu termenul general
n
a . Se notateaza cu:

>1 n
n
a sau
n
a .
2.3.3. Definitie: Seria
n
a se numeste convergenta daca sirul sumelor partiale
) *
Z n n
S este convergent. n acest caz daca S S
n
n
=
C
lim atunci S se numeste suma seriei
si se scrie : S a
n
n
=

>1
.
4
2.3.4. Definitie: Seria
n
a se numeste divergenta daca sirul ) *
Z n n
S este divergent.
n acest caz daca C =
C
n
n
S lim atunci se scrie C =

C
=1 n
n
a iar daca sirul ) *
Z n n
S nu
are limita seria se numeste oscilanta.
emple de serii .
) 1 Seria constanta :

a " Z a .
) 2 Seria geometrica :

>

1
1
n
n
aq

Z" a q este numita ratia seriei.

) 3 Seria armonica generalizata :

>1 n
n
a

Z" a este parametrul de care depinde

natura seriei.
Apli.atie. Sa se calculeze suma seriei : )

+ + + = n n n S 1 2 2 .
) ) )

= = =
= + + + + = + + + =
n
k
n
k
n
k
n
k k k k k k k S
1 1 1
1 1 2 1 2 2
= + + + + + + + + + + = 1 ... 3 2 2 1 1 2 .... 3 4 2 3 n n n n
2 1 2 + + = n . Deci C =
C
n
n
S lim .
2.3.5. Criteriul general Cauchy: Conditia necesara si suIicienta de convergenta a seriilor
numerice

>1 n
n
a este: 0 > Vs

Z ) (s n astIel incat pentru ) (s n n > V si

Z V p are loc
relatia s + + +
+ + + p n n n
a a a ....
2 1
.
2.3.. Propozitie : Fie seria numerica

>1 n
n
a . Atunci :
) 1 Daca seria

>1 n
n
a este convergenta atunci 0 lim =
C
n
n
a .
2) Daca se schimba ordinea unui numar Iinit de termeni ai seriei atunci se
obtine o serie cu aceeasi natura .
3) Daca se adauga sau se elimina un numar Iinit de termeni ai seriei atunci se
obtine o serie cu aceeasi natura .
2.3.7. Criteriul de divergenta: Dac 0 lim
C
n
n
a sau limita nu exist atunci

>1 n
n
a este
divergent.
Apli.atie. S se determine natura seriei

1 3
n
n
.
Deoarece 3 lim =
C
n
n
a rezulta divergenta seriei.
Fie S multimea tuturor seriilor numerice convergente. Pe aceast multime se
deIinesc dou operatii: adunarea si nmultirea cu scalari reali.
1) )

> > >
+ = +
1 1 1 n
n n
n
n
n
n
b a b a si 2) R Z V

> >
=
1 1 n
n
n
n
a a .
2.3.8. 1eorem: Tripletul ) +, S, este un spatiu vectorial real.
5
2.3.9. riteriul lui Abel: Fie

>1 n
n
a o serie numeric pentru care sirul sumelor partiale
este mrginit. Dac sirul )
1 > n n
are toti termenii pozitivi este descresctor si are limita
0 atunci

C
=1 n
n n
a este convergent.
Demonstratie. deea: se aplic criteriul general de convergent. Deoarece sirul )
1 > n n
S
este mrginit rezult c exist 0 > M astIel nct M S
n

*
N Z Vn .
Din ipoteza 0 lim =
C
n
n
rezult c )
*
0 N Z > V s s n astIel nct ) s n n > V are
loc
M
n
2
s
. Fie ) s n n > si
*
N Z p . Atunci se poate scrie:
= + + +
+ + + + + + p n p n n n n n
a a a ...
2 2 1 1

) ) )= + + + =
+ + + + + + + + 1 1 2 2 1 1
...
p n p n p n n n n n n n
S S S S S S
= + + + + =
+ + + + + + + + + + + 1 1 2 2 2 1 1 1
...
p n p n p n p n n n n n n n n n
S S S S S S
) ) + + + + =
+ + + + + + + + + p n p n p n p n p n n n n n n
S S S S
1 1 1 2 1 1
...
) ) + + + +
+ + + + + + + + + p n p n p n p n p n n n n n n
S S S S
1 1 1 2 1 1
...
) . 2 ... 2
1 1 2 1
s = + + +
+ + + + + +
M M
n p n p n p n n n

Atunci conIorm criteriului general de convergent rezult c seria numeric

>1 n
n n
a este convergent.
2.3.. Definitie: Seria
n
u se numeste alternat dac
*
1
0 N Z V
+
n u u
n n
.
Observatie. ntr-o serie alternat produsul a doi termeni consecutivi este negativ.
n baza acestei observatii termenul general al unei serii alternate are Iorma:
)
n
n
n
a u 1 = sau )
n
n
n
a u
1
1
+
= unde
*
0 N Z V > n a
n
.
2.3.. Criteriul lui Leibnitz. Fie seria alternat )

n
n
a 1 . Dac )
1 > n n
a este un sir
descresctor cu limita 0 atunci seria este convergent.
Demonstratie. Se consider seria numeric )

C
=

1
1
n
n
pentru care suma partial de
ordinul n este
|
,
|
=
par n , 0
impar n
S
n
1
cu
*
1 N Z V n S
n
si deci sirul sumelor partiale atasat
este mrginit. Atunci aplicnd criteriul lui Abel pentru )
n
n
a 1 = si
*
N Z V = n a
n n

rezult c seria alternat este convergent.
2.3.2. Definitie: Seria
n
a se numeste absolut convergent dac seria modulelor
n
a este convergent. Se observa ca:
1) Seria modulelor este o serie cu termeni pozitivi.
2) Orice serie absolut convergent este convergent.
6
3) Exist serii convergente care nu sunt absolut convergente. De exemplu seria
armonic simpl alternat este convergent dar nu este absolut convergent.
2.3.3. Definitie:. O serie convergent care nu este absolut convergent se numeste
semiconvergent.
emplu. S se stabileasc natura seriei armonice simple alternate )

>
+

1
1
1
1
n
n
n
.
)

= = = = =
+
=

+ + + =

=
n
k
n
k
n
k
n
k
n
k
k
n
k k k k n n k
S
1
2
1 1 1
2
1
1
2
1 1
2
1
1 2
1
2
1
1 2
1
....
4
1
3
1
2
1
1
1 1
2 ln
1
lim lim
1
2
=
+
=

=
C C
n
k
n
n
n
k n
S
2.3.4. Definitie: Se numeste serie cu termeni pozitivi o serie numeric

>1 n
n
a unde
*
0 N Z V > n a
n
. Se observa ca:
1) Sirul sumelor partiale atasat unei serii cu termeni pozitivi este strict cresctor si deci
are limit. Ca urmare nu exist serii cu termeni pozitivi oscilante.
2) O serie cu termeni pozitivi este convergent dac si numai dac sirul sumelor partiale
este mrginit.
Cele mai cunoscute criterii de convergent pentru seriile cu termeni pozitivi sunt
urmtoarele.
2.3.5. Criteriul I de comparatie: Fie

> 0
n n
a a si

> 0
n n
b b astIel nct
n n
b a
0
n n > V . Atunci:
a) dac
n
b este convergent atunci
n
a este convergent;
b) dac
n
a este divergent atunci
n
b este divergent.
2.3.. Criteriul II de comparatie: Fie

> 0
n n
a a si

> 0
n n
b b astIel nct
n
n
n
n
b
b
a
a
1 1 + +
pentru
0
n n > V . Atunci:
a) dac
n
b este convergent atunci
n
a este convergent;
b) dac
n
a este divergent atunci
n
b este divergent.
2.3.7. Criteriul III de comparatie: Fie

> 0
n n
a a si

> 0
n n
b b iar
n
n
n
b
a
l
C
= lim .
Atunci:
1) dac ) C Z 0 l atunci cele dou serii au aceeasi natur;
2) dac 0 = l si
n
b este convergent atunci
n
a este convergent;
3) dac C = l si
n
b este divergent atunci
n
a este divergent.
2.3.8. Criteriul raportului (DAlembert). Fie

> 0
n n
a a
n
n
a
a
L
1
sup lim
+
= si
n
n
a
a
l
1
inI lim
+
= . Dac l L atunci:
7
a) dac 1 L atunci seria este convergent;
b) dac 1 > l atunci seria este divergent.
Caz particular.
n
n
n
a
a
l L
1
lim
+
C
= = . Dac 1 > l atunci seria este convergent iar
dac 1 l seria este divergent.
Observatie: Exista insa serii numerice a caror natura nu poate Ii precizata aplicand acest
criteriu. Natura seriei
)

n
n
1
2 nu poate Ii precizata prin aplicarea acestui criteriu
intrucat

,
|
+ =
=
=
+

1 2 daca 2
2 daca

1
lim
1
k n
k n
a
a
n
n
deci 1 inI lim
1

+
n
n
a
a
si 1 sup lim
1
>
+
n
n
a
a

2.3.9. Criteriul radacinii( Cau.). Fie

> 0
n n
a a si
n
n
a L sup lim =
n
n
a l inI lim = . Dac l L atunci:
a) dac 1 L atunci seria este convergent;
b) dac 1 > l atunci seria este divergent.
Apli.atie. S se determine natura seriei
n
a unde:

,
|
+
=
+
impar
5
3
par
2
1
n
1
n
n
n
a
n
n
n
.
Observatie: Criteriul radacinii este mai puternic decat cel al raportului. ntotdeauna avem:
n
n
n
n
a
a
a
inI lim inI lim
1

+
n
n
n
n
a
a
a
1
sup lim sup lim
+
. Aceste criterii sunt echivalente in
cazul in care exista limitele ca o consecinta a lemei Stolz-Cesaro.
Cum in exemplul precedent
2
1
lim =
n
n
a rezulta ca seria
)
n
n

+ 1
2 converge.
2.3.2. Criteriul Raabe-Duhamel. Fie

> 0
n n
a a si

'
+

'

=
+
C
1 lim
1 n
n
n
a
a
n l .
a) dac 1 > l atunci seria este convergent.
b) dac 1 l atunci seria este divergent.
c) dac 1 = l atunci nu se poate preciza natura seriei cu acest criteriu.
emplu. Pentru seria

n
a
ln
) 1 0 Z a criteriile D`Alembert si Cauchy dau
1 lim lim
1
= =
C
+
C
n
n
n
n
n
a
a
a
insa
a
a
a
n
n
n
n
ln 1 lim
1
=

'
+

'

+
C
ceea ce ne conduce la concluzia ca seria
converge pentru
e
a
1
.Pentru

'

Z
e
a
1
0 seria divergein cazul
1
= e a Iiind chiar seria
armonica.Observatia ca seria este deIapt seria armonica generalizata cu
a
1
ln = ne
conduce la aceeasi concluzie.
Observatie: Acest criteiu este un caz particular al urmatorului rezultat. Fie

> 0
n n
a a .

a) dac exist 1 > k astIel nct
*
1
1 N Z V >

'
+

'

+
n k
a
a
n
n
n
atunci seria este convergent;
b) dac
*
1
1 1 N Z V

'
+

'

+
n
a
a
n
n
n
atunci seria este divergent.
2.3.2. Criteriu practic. Fie

> 0
n n
a a si

'
+

'

=
+
C
1 inI lim
1 n
n
n
a
a
n l si

'
+

'

=
+
C
1 sup lim
1 n
n
n a
a
n L . Atunci:
1) dac 1 > l atunci seria este convergent;
2) dac 1 L atunci seria este divergent.
2.3.22. Criteriul logaritmului: Fie

> 0
n n
a a si
n
a
l
n
n
ln
1
ln
lim
C
= . Atunci:
1) dac 1 > l atunci seria este convergent;
2) dac 1 l atunci seria este divergent.
Observatii.
1) Dac 1 = l se va aplica un alt criteriu.
2) Dac nu exist l Iie
n
a
b
n
n
ln
1
ln
= se deIineste
n
b inI lim = si
n
b L sup lim = lundu-
se urmtoarele decizii:
a) dac 1 > atunci seria este convergent;
b) dac 1 L atunci seria este divergent.
emplu.

C
=1
ln
n
n
n este div.

2.4 Siruri de funcjii reale
Fie ) = R R R _ = A A f f A F : .
2.4.. Definitie: Se numeste sir de Iunctii reale o Iunctie ) R N :
*
A F g unde
)
n
not
f n g = si se numeste termenul general al sirului.
Notatii: ... ...
2 1 n
f f f sau ) *
N Z n n
f sau )
1 > n n
f sau )
n
f .
2.4.2. Definitie: Fie )
n
f si A a Z . a se numeste punct de convergent al sirului )
n
f
dac sirul numeric ) ) a f
n
este convergent; n caz contrar a este punct de divergent al
sirului )
n
f . Multimea tuturor punctelor de convergent se numeste multimea de
convergent a sirului de Iunctii si se noteaz prin C .
emplu. Fie )
n
f . J R 2 1 :
n
f )
*
N Z = n f
n
n
.
9
Pentru
2
1
= a se obtine sirul numeric

'
+

'

'
+

'

2
1
n
f : ...
2
1
...
2
1

2
1
2 n

'
+

'

'
+

'

care are
limita 0 ; rezult c
2
1
este punct de convergent.
Pentru 1 = a se obtine sirul numeric ) ) 1
n
f : ) ... 1 ... 1 1 1
n
care nu are
limit; rezult c 1 este punct de divergent.
Pentru 2 = a se obtine sirul numeric ) ) 2
n
f : ... 2 ... 2 2
2 n
care are limita C;
rezult c 2 este punct de divergent.
Fie C multimea de convergent a unui sir de Iunctii )
n
f . Pentru Iiecare
C Z Iie ) ) f f
n
n C
= lim unde ) ) f
n
este un sir de numere. n acest Iel s-a deIinit o
Iunctie R C f : care se numeste Iunctia limit a sirului )
n
f pe multimea C si se
spune c sirul )
n
f converge pe multimea C ctre Iunctia limit f scriindu-se
f f
n
n
=
C
lim .
Spre deosebire de sirurile numerice pentru sirurile de Iunctii se pot deIini dou
tipuri de convergent: convergenta simpl sau convergenta punctual si convergenta
uniIorm.
2.4.3. Definitie: Sirul de Iunctii )
n
f converge simplu(punctual) pe multimea A ctre
Iunctia f si se scrie
s
A
n
f f dac 0 > Vs si A Z V )
*
N Z n s astIel nct:
) n n s > V ) ) s f f
n
.
2.4.4. Definitie: Sirul de Iunctii )
n
f converge uniIorm pe multimea A ctre Iunctia f
si se scrie
u
A
n
f f dac )
*
0 N Z > V s s n astIel nct ) s n n > V avem
) ) s f f
n
A Z V .
O imagine geometric a convergentei uniIorme se poate da n cazul . J b a A = .
AstIel se poate scrie:
) ) ) ) ) ) ) f f f f f f f
n n n
+ s s s s s
adevrat ) s n n > V si A Z V .
Cu alte cuvinte ncepnd de la un anumit rang graIicul lui
n
f se aIl n Isia
determinat de graIicele lui s f si s + f conIorm urmtorului desen:


a
n
f

s + f

b
s f

10
Observatie. Dac
u
A
n
f f atunci
s
A
n
f f . Reciproca nu este adevrat n general. De
exemplu:
Fie . J ) R N R Z V = = A f n f A f A
n
n n
: : 1 0
*
unde
)
. )
|
,
|
=
Z
=
1 1
1 0 0


f . Atunci
s
A
n
f f dar nu converge uniIorm.
ntr-adevr Iie . ) 1 0 Z . Atunci )
n
n
f = si ) 0 lim =
C
f
n
n
. Pentru
) 1 1 lim 1 = =
C
n
n
f . Deci
s
A
n
f f .
Fie
3
1
0
= s . Atunci 2
0
> Vn exist ) 1 0
2
1
0
0
Z =
n
astIel nct:
) )
3
1
2
1
0 0
0
> = f f
n
adic sirul nu converge uniIorm.

'om prezenta in continuare cateva criterii de convergent uniIorm
2.4.5. Criteriul I (Cauchy). Fie ) R R _ A f f f
n n
: . Atunci:
u
A
n
f f )
*
0 N Z > V s s n astIel nct ) s n m n > V are loc
) ) A f f
m n
Z V s .
Sau
u
A
n
f f sirul numeric ) ) f
n
este Cauchy A Z V .
2.4.. Criteriul majorrii. Fie ) R R _ A f f f
n n
: . Dac exist sirul )
1 > n n
a astIel
nct
*
0 N Z V > n a
n
0
n
a si ) ) A a f f
n n
Z V si 1 > Vn atunci
u
A
n
f f .
Aplicatie. Fie . J )
*
3

1
cos
: 2 0 N R Z V
+
= = n
n
n
f A f A
n n
6 si
) 0 : = f A f R . Atunci
u
A
n
f f .
'om prezenta in continuare cateva proprietti ale sirurilor de Iunctii uniIorm convergente
2.4.7. 1eorema de continuitate. Fie ) R R A f f f
n n
:
*
N Z Vn astIel nct
u
A
n
f f . Dac
n
f este continu n
*
N Z V Z n A a atunci f este continu n a .
Demonstratie.
2.4.8. Consecinj. Dac
u
A
n
f f
n
f continu pe
*
N Z Vn A atunci f este continu pe A.
2.4.9. Criteriu. Dac
s
A
n
f f
n
f continu pe
*
N Z Vn A si f nu este continu pe A
atunci nu are loc
u
A
n
f f .
11
2.4.. 1eorema de integrare termen cu termen. Fie ) . J R b a f f f
n n
: astIel nct
. J
u
b a,
n
f f . Dac
n
f este continu pe . J
*
N Z Vn b a atunci:
) ) ) )

= =
C C
b
a
b
a
n
n
b
a
n
n
d f d f d f lim lim .
Observatie. Teorema rmne adevrat si dac
n
f este doar integrabil pe . J
*
N Z Vn b a .
2.4.. 1eorema de derivare termen cu termen. Fie ) . J R b a f f f
n n
: . Dac:
1)
n
f este derivabil pe . J b a cu
'
n
f continu pe . J
*
N Z Vn b a
2)
. J
s
b a,
n
f f
3)
. J
u
b a,
n
g f
'
cu . J R b a g :
atunci f este derivabil pe . J b a si g f =
'
pe . J b a adica: )
' '
lim lim
n
n
n
n
f f
C C
= .
2.5. Serii de func(ii reale.
Fie )
n
f R R A f
n
:
*
N Z Vn . Fie )
1 > n n
S sirul sumelor partiale atasat
sirului )
1 > n n
f unde:
1 1
f S = ... ...
1
2 1 2
=
= + =
n
k
k n
f S f f S .
2.5.. Definijie: Fiind dat sirul de Iunctii )
0 > n n
f se numeste serie de fun.tii perechea
) ) )
0 0

> > n n n n
S f unde
n
f se numeste termenul general al seriei iar
n
S se numeste suma
partial de ordinul n si se notateaza:

n
n
f .
Observatie. Pentru A a Z se obtine din seria de Iunctii o serie numeric )

n
n
a f .
2.5.2. Definijie: Seria de Iunctii
n
f este convergent n a dac seria numeric
)

n
n
a f este convergent; n acest caz a este punct de convergent al seriei de Iunctii.
n caz contrar a este punct de divergent al seriei de Iunctii. Multimea tuturor punctelor
de convergent se numeste multimea de convergent a seriei de Iunctii.
Observatie. Pentru A a Z se obtine din seria de Iunctii o serie numeric )

n
n
a f .
2.5.3. Definijie. Seria de Iunctii
n
f este absolut convergent n a dac seria
numeric )

n
n
a f este absolut convergent.
Observatie. Orice punct de absolut convergent este punct de convergent.
emplu. Fie
n
f unde )
*
sin : N R R Z = n f f
n
n n
. Pentru Iiecare R Z seria
numeric )

= f
n
n
sin este o serie geometric cu ratia sin . Dac
12
1 sin )
)
`

|
,
|
Z + Z R k k
2
1 2
6
atunci seria numeric este convergent si se
poate scrie:

n
n
sin 1
1
sin
1

=

>
.
Rezult c multimea de convergent a seriei date este chiar )
)
`

|
,
|
Z + R k k
2
1 2
6
.
Natura unei serii de Iunctii depinde de natura sirului sumelor partiale care este un
sir de Iunctii despre care stim c are dou tipuri de convergent. Ca urmare si seriile de
Iunctii au dou tipuri de convergent: simpl sau uniIorm.
2.5.4. Definijie. Fie
n
f cu
*
: N R Z V n A f
n
si Iie R A f : .
Seria de Iunctii
n
f converge simplu respectiv uniIorm pe multimea A ctre
Iunctia sum f si se scrie

s
A
n
f f respectiv

u
A
n
f f dac
s
A
n
f S respectiv
u
A
n
f S .
Observatie. 'om scrie f f
n
=

dac
n
f converge simplu sau uniIorm pe
multimea A ctre Iunctia sum f .
emplu. Fie
)
R Z
+

>

n
n

1 1
1
2
2
. Pentru
*
0
R Z se obtine seria numeric
)

1 1
1
2
0
2
0

>

+ n
n

care este o serie geometric cu ratia ) 1 0
1
1
2
0
Z
+
si deci este convergent avnd suma
2
0
1 + . Pentru 0
0
= se obtine seria nul cu suma 0. Rezult c multimea de convergent
este R.
Fie R R : f )
|
,
|
+
=
=
0 1
0 0
2

f . Atunci seria de Iunctii converge simplu pe

R ctre Iunctia sum f .
2.5.5. Operatii cu serii de functii:
1) Dac

A
1
s
n
n
f f

>
si

B
1
s
n
n
g g

>
)

B A
1
s
n
n n
g f g f

+ +

>
.
2) Dac

A
1
s
n
n
f f

>
si
*
R Z atunci

A
1
s
n
n
f f

>
.
2.5.. Definijie: Fie
n
f cu
*
: N R Z V n A f
n
. Seria de Iunctii

+ > 1 n k
k
f se numeste
restul de ordinul n al seriei. Dac restul de ordinul n este o serie convergent pe A
suma ei se noteaz prin
n
R si este deasemeni numit restul de ordinul n al seriei de
Iunctii.
13
Conse.int. Dac

= f f
n
si

+ >
=
1 n k
k n
f R atunci
n n
R S f + = .
2.5.7. Propozijie: O serie de Iunctii
n
f cu
*
: N R Z V n A f
n
este convergent
simplu respectiv uniIorm pe A dac si numai dac restul su de ordin n este
convergent simplu respectiv uniIorm pe A.
O conditie necesar si suIicient pentru ca s aibe loc
)

u s
A
n
f f este
urmtoarea:
2.5.8. Propozijie:
)

u s
A
n
f f
)
0
u s
A
n
R unde 0 este Iunctia nul pe A.
Demonstratie. n baza consecintei de mai sus se poate scrie
n n
S f R = iar din
deIinitia convergentei unei serii de Iunctii are loc:

)

u s
A
n
f f
) u s
A
n
f S 0
) (u s
A
n
R .

Se vor prezenta in continuare cateva criterii de convergent uniIorm
2.5.9. Criteriul lui Cauchy. Fie
n
f cu
*
: N R Z V n A f
n
.

u
A
n
f 0 > Vs
)
*
N Z s n astIel nct ) s n n > V si
*
N Z Vp are loc:
) ) ) s + + +
+ + +
f f f
p n n n
...
2 1
A Z V .
Demonstratie. Fie

=
=
n
k
k n
f S
1
. Atunci:
)
n
Cau. .rit u
A
n
u
A
n
S S f
.

sir Cauchy A Z V )
*
0 N Z > V s s n a..
) s n n > V si
*
N Z Vp are loc ) ) ) ) s s + + Z V
+ + +
f f A S S
p n n n p n
...
1
.
2.5.. Criteriul lui Weierstrass. Fie
n
f cu
*
: N R Z V n A f
n
. Dac exist

C
=1 n
n
a
o serie cu termeni pozitivi convergent astIel nct )
*
N Z V n a f
n n
si A Z V
atunci

u
A
n
f .
Apli.atie. S se demonstreze c seria de Iunctii

C
=
+
1
3
1
sin
n
n
n

este uniIorm convergent pe R.

Stiind c Iunctia sinus este mrginit se poate scrie:
A n a
n n

n
not
n
Z V Z V =
+

+

1
1
1
sin
*
3 3
N .
Deoarece seria numeric
n
a este o serie cu termeni pozitivi convergent
conIorm criteriului lui Weierstrass seria de Iunctii este uniIorm convergent pe R.

14
Propriettile sirurilor de Iunctii se transmit si la seriile de Iunctii prin intermediul
sirului sumelor partiale avnd aceleasi denumirii iar conIuziile eventuale pot Ii lesne
evitate.
2.5.. 1eorema de continuitate. Fie
n
f cu f A f
n n
: R continu pe
*
N Z Vn A
si

u
A
n
f f . Atunci f este continu pe A.
2.5.2. 1eorema de integrare termen cu termen. Fie seria de Iunctii

C
=1 n
n
f
. J
n n
f b a f : R continu pe . J
*
N Z Vn b a si
. J
f f
u
b a
n
n

>
. Atunci Iunctia sum f este
integrabil pe . J b a si are loc:
) ) )

> >
= =

'
+

'

1 1 n
b
a
n
b
a
b
a
n
n
d f d f d f .
2.5.3. 1eorema de derivare termen cu termen. Fie seria de Iunctii

C
=1 n
n
f
. J : R b a f
n

*
N Z Vn . Dac:
1)
. J
f f
s
b a
n
n

>

2)
n
f derivabil pe . J b a si
'
n
f continu pe . J
*
N Z Vn b a
3)
. J
g f
u
b a
n
n

1
'

>

atunci f este derivabil pe . J b a si g f =
'
adic:

> >
=

'
+

'

1
'
'
1 n
n
n
n
f f .
3. Serii de puteri
3... Definitie. Se numeste serie de puterii o serie de Iunctii

>0 n
n
f unde R R :
n
f
) N R Z V Z = n a a f
n
n
n n
.
Notatii: ... ...
2
2 1 0
0
+ + + + + =

>
n
n
n
n
n
a a a a a sau

n
n
a .
3..2. Observajii.
1) Toate propriettile seriilor de Iunctii sunt valabile si pentru seriile de puteri
deoarece acestea sunt o clas particular de Iunctii.
2) Termenul general al unei serii de puteri este o Iunctie indeIinit derivabil pe R.
3) Multimea de convergent a unei serii de puteri este nevid deoarece contine
mcar originea; ntr-adevr:

= = 0 0 0
n
a .
4) Exist serii de puteri pentru care multimea de convergent este R.
15
De exemplu:

>0
!
n
n
n

are multimea de convergent R; Iie

Z
!
0 *
0
n

n
R are seria
modulelor

!
0
n

n
care este o serie numeric cu termeni pozitivi si aplicnd criteriul
raportului obtinem:
)
1 0
1
lim
!
! 1
sup lim
0
0
1
0
=
+
=
+
+
n

n
n

n
n
n
; deci seria modulelor este
convergent iar seria numeric este convergent. Atunci
0
este punct de convergent.
5) Exist serii de puteri cu multimea de convergent redusa la origine = 0 = C . De
exemplu:

>1 n
n n
n . ntr-adevr Iie
*
0
R Z . Atunci seria numeric

n n
n
0
are termenul
general
n n
n
n a
0
= . Pentru
0
1

n > are loc ) 1

0
> =
n
n
n a si deci 0 lim
n
n
a sau nu
exist. Rezult c
0
este punct de divergent.
3..3. 1eorema lui Abel ( pentru serii de puteri). Pentru orice serie de puteri

n
n
a
exist . J C Z 0 R numit raza de convergent a seriei astIel nct:
1) seria este absolut convergent pe ) R R numit interval de convergent;
2) ) R r 0 Z V seria este uniIorm convergent pe . J r r ;
3) seria este divergent pe ) ) C C R R % .
Demonstratie. Fie C multimea de covergent a seriei de puteri. Dac = 0 = C atunci
0 = R si teorema este adevrat.
Presupunem = 0 C . Atunci 0
0 0
Z C astIel nct seria numeric
e

n
n
a
0
este convergent. Rezult c 0 lim
0
=
n
n
n
a iar sirul )
n
n
a
0
este mrginit adic
exist 0 > M astIel nct N Z V n M a
n
n

0
. Este adevrat urmtoarea proprietate:
(*) R Z V cu
0
este punct de absolut convergent al seriei de puteri.
ntr-adevr Iie seria numeric

n
n
a cu
0
. Atunci seria modulelor este

n
n
a unde: = =
n
n
n
n
n

a a
0
0
N Z V n

a
n n
n
n

0 0
0
.
Deoarece seria geometric

M
0
are ratia subunitar este convergent iar
seria modulelor este convergent. Rezult c seria numeric este absolut convergent si
este punct de absolut convergent.
Fie C R sup = . Deoarece 0 0 > Z R C .
1) Fie ) R R R Z si C R
not
Z = > V
s
s s 0 0 astIel nct
R R s . Atunci R R R + > > s si C Z rezult n baza
16
aIirmatiei (*) c este punct de absolut convergent si deci seria de puteri este absolut
convergent pe ) R R .
2) Fie ) R r 0 Z . Atunci conIorm propriettii 1) r este punct de absolut
convergent si seria numeric

=
n
n
n
n
r a r a este convergent.
Fie . J r r r Z . Fie seria de Iunctii

n
n
a pentru care avem:
. J r r n b r a a a
n
not
n
n
n
n
n
n

*
Z V Z V = N .
Deoarece seria numeric
n
b este cu termeni pozitivi si convergent rezult
conIorm criteriului lui Weierstrass c seria

n
n
a converge uniIorm pe . J r r .
3) Dac C = R atunci . J X = R R R si proprietatea 3) este de prisos.
Presupunem R Iinit. Atunci . J X R R R si exist . J R R Z @R cu
R >
'
. Presupunem prin reducere la absurd c @este punct de convergent. Atunci
V cu R > > @ este conIorm aIirmatiei (*) un punct de absolut convergent si deci
C Z . Rezult c C R sup ceea ce contrazice deIinitia lui R . Prin urmare @este
punct de divergent si seria de puteri este divergent pe ) ) C C R R % .
3..4. Observajii. Se vor Iace urmatoarele observatii:
1) Teorema lui Abel aIirm existenta razei de convergent Ir a indica modul
su de calcul.
2) Teoream lui Abel nu stabileste comportarea seriei de puteri n R si R ; de
aceea n aceste puncte se studiaz separat comportarea seriei.
3) Dac seria de puteri este absolut convergent ntr-un capt al intervalului de
convergent atunci este absolut convergent si n cellalt capt.
3..5. Formule de calcul a razei de convergenj:
1.
1
lim
+
=
n
n
n
a
a
R .
2. (Cau.-Hadamard). Fie
n
n
a sup lim = . Atunci
)

,
|
C =
= C
C Z
=

0
0
0
1



R .
'om calcula suma seriei armonice alternate cu ajutorul seriilor de puteri:
Atasam seriei numerice
)
1
1
1

>

n
n
n
seria de puteri
)
n
n
n

n
1
1
1

>

. Aceasta este convergenta
pe multimea J 1 1 . Fie ) S suma ei. Atunci suma seriei armonice alternate va Ii ) 1 S .
Cum ) )

S
n
n
+
= = @

>

1
1 1
1
rezulta ca ) ) . S + + = 1 ln . Dar . este unic determinat
din conditia ) 0 = S deci 0 = . astIel ca ) 2 ln 1 = S .
17
Apli.atie. S se aIle raza de convergent intervalul de convergent si comportarea seriei
de puteri: )

>

1
3
1
n
n
n
n

>

1
3
1
n
n
n
n

.
Observatie. Fie

n
n
a cu raza de convergent R si multimea de convergent C . Atunci:

) ) . J
|
,
|
= C =
_ _ C Z
C R dac
0 dac
R
R R C R R R
.
Observatie. Fie C Z . Atunci seria numeric

n
n
a este convergent si Iie
)= S

n
n
a . n acest Iel am obtinut Iunctia R C S : numit suma seriei de puteri.
3... Proprietate. Fie seria de puteri

n
n
a cu raza de convergent 0 > R si suma S .
Atunci:
1) S este continu pe ) R R .
2) Seria derivatelor )

@
n
n
a are raza de convergent R .
3) S este derivabil pe ) R R .
4) )

@
n
n
a are suma S@.
5) Seria derivatelor de ordinul m )
)

m
n
n
a are raza de convergent R si
suma
) m
S .
6) Pe un interval de uniIorm convergent seria de puteri este integrabil termen cu
termen.
Apli.atie. S se calculeze suma urmtoarei serii de puteri:

>

1
1
n
n
n .
O clas de serii de Iunctii nrudit cu seriile de puteri este clasa seriilor Taylor.
3..7. Definitie. Fie R Z a . Se numeste serie Taylor o serie de Iunctii de Iorma:
)

>

0 n
n
n
a a .
Unei serii Taylor i se poate atasa o serie de puteri utiliznd schimbarea de
variabil a = . AstIel se obtine seria de puteri

>0 n
n
n
a care are raza de convergent
R . Dac 0 > R Iie
) ) R a R a R a R R a R R R + Z Z .
Toate propriettile seriilor de puteri se transpun pentru seriile Taylor astIel.
1) Orice serie Taylor are raza de convergent R egal cu cea a seriei de puteri atasat.
Atunci comportarea seriei Taylor este:
a) seria Taylor este absolut convergent pe ) R a R a + ;
b) ) R r 0 Z V seria Taylor este uniIorm convergent pe . J r a r a + ;
c) seria Taylor este divergent pe ) ) C + C R a R a % .
2) Suma unei serii Taylor este o Iunctie continu si indeIinit derivabil pe ) R a R a + .
1
Comentariu. Se poate spune c o serie Taylor se reduce la o serie de puteri cu schimbarea
de variabil a = . Exist si alte serii de Iunctii care printr-o schimbare de variabil
pot Ii reduse la o serie de puteri.
Observatie. Dac ) ) S a a
n
n
n
=

>0
are raza de convergenta 0 > R atunci Iunctia
sum are derivatele n a pentru ) R a R a + Z :
) ) )
)
! 1
1 1
1
1
a S
a a a S a na S
n
n
n
@
= = @ = @

>

) ) ) )
)
! 2
2 1
2 2
2
2
a S
a a a S a a n n S
n
n
n
@ @
= = @ @ = @ @

>

..........
)
) ) ) )
)
)
)
)
N Z = = + =

>

k
k
a S
a a k a S a a k n n n S
k
k k
k
k n
k n
n
k

!
! 1 ... 1 .
Fie R f : interval deschis.
3..8.Definitie. O Iunctie f se numeste fun.tie de .las
n
C pe intervalul N Z n si se
noteaza ) C f
n
Z dac f este derivabil de n ori pe si
) n
f este continu pe .
Ca:uri parti.ulare. Dac ) C f
0
Z atunci f este continu pe . Dac
)
) C f
1
Z
atunci f este derivabil pe cu f @continu pe . Dac f este indeIinit derivabil pe
atunci se scrie ) C f
C
Z .
Fie ) C f
n
Z si
0
aZ .
3..9.Definitie: Se numeste polinom Talor de gradul n atasat lui f n punctul a si se
noteaz prin ) a T
n
urmtorul polinom:
) ) )
)
)
)
)
) a f
n
a
a f
a
a f
a
a f a T
n
n
n
Z

+ + @ @

+ @

+ =
!
...
! 2 ! 1

2
.
Observatie. Polinomul Taylor este o Iunctie polinomial de gradul n n .
3... Definitie. DiIerenta ) ) ) a R a T f
n
not
n
= se numeste restul de ordinul n al lui
f corespunztor lui a .
Din aceast deIinitie rezult: ) ) ) a R a T f
n n
+ = pe si se numeste formula
lui Talor de ordinul n atasat lui f n a .
Semnifi.atia. valoarea lui f n Z
0
este aproximat de ) a T
n

0
cu o eroare n modul
dat de ) a R
n

0
.
Pentru restul de ordinul n exist mai multe Iorme.
3... Definitie: Forma lui Lagrange a restului este:
)
)
)
)
)
! 1

1
1
+
+
+

=
n
n
n
f
n
a
a R se aIl ntre si a Z V . Relatia:
) ) )
)
)
)
)
)
)
)
)
)
1
1
"
2
'
! 1 !
...
! 2 ! 1
+
+
+

+ +

+ =
n
n
n
n
f
n
a
a f
n
a
a f
a
a f
a
a f f
19
se numeste formula lui Talor de ordinul n , ataat lui f in a .u restul lui Lagrange.
Ca: parti.ular. Pentru 0 = a se obtine:
) ) ) )
)
)
)
)
)
1
1
"
2
'
! 1
0
!
... 0
! 2
0
! 1
0
+
+
+
+ + + + + =
n
n
n
n
f
n

f
n

f f
unde se aIl ntre 0 si Z V care se numeste formula Ma.laurin.
Apli.atie. Calculati valoare lui
3
1
e
b = cu 4 zecimale exacte.
Re:olvare. deea: utiliznd Iormula Maclaurin pentru Iunctia

e dup ce se prelucreaz
b se pune conditia
4
3
1
10
1
0
3
1

'
+

'

n
T e .
Observm c:
3
1

= e b . Apoi Iormula Maclaurin pentru Iunctia

e se scrie:
) )

'
+

'

+
'
+

'

= + =

0
3
1
0
3
1
0 0
3
1
n n n n

R T e R T e unde
)

e
n
R
n
n
! 1
3
1
0
3
1
1
+

'
+

'

=
'
+

'

'
+

'

Z 0
3
1
. Deoarece
) )! 1 3
1
! 1 3
0
3
1
1 1
+

+
=

'
+

'

+ +
n n
e
R
n n
n

putem pune conditia:

)
) 4 10 ! 1 3
10
1
! 1 3
1
min
4 1
4 1
= +
+
+
+
n n
n
n
n
.
Pentru 4 = n 7165 0 0
3
1
4
=
'
+

'

T aproximeaz b cu o eroare mai mic dect

4
10

.
3..2. Definitie. Functia ) R b a g : tinde la 0 n ) b a Z mai repede dect
)
n
dac:
)
)
0 lim =

.
n acest caz ) g se poate aproxima cu )
n
si se scrie ) ) )
n
O g = .
3..3. Definitie. Functia ) R b a f : admite o dezvoltare limitat de ordinul n
n punctul ) b a Z dac exist un polinom ! de grad mai mic sau egal cu n astIel
nct ) ) ) ) ) b a O ! f
n
Z + = .
Observatie. ) ) ) ) )
) )
)
0 lim =

Z + =

! f
b a O ! f

.
emplu. Fie ) ) b a b a C f
n
Z Z . Atunci ) ) ) )
n
n
O T f + = ) b a Z V .
Obsevajie. Dezvoltrile limitate de ordinul
*
N Z n se utilizeaz n unele metode
econometrice.
3.2. Dezvoltri n serie
Dezvoltrile n serie se utilizeaz la aproximarea valorilor unor Iunctii
nepolinomiale la calcularea unor integrale complicate oriunde este necesar manevrarea
unor Iunctii cu valori irationale.
Fie R f : interval deschis si a Z astIel nct f este indeIinit derivabil
n a .
20
3.2. Definitie. Se numeste seria Talor ataat fun.tiei f n a seria
)
)
)

>

0
!
n
n
n
a f
n
a
.
Aceast serie are o raz de convergent . J C Z 0 R un interval de convergent
) R R si o multime de convergent C . Pentru = 0 A Iie T suma seriei Taylor.
Atunci R C T : si
)
)
) ) T a f
n
a
n
n
n
=

>0
!
.
Observatie. O Iunctie ) C f
C
Z este de:voltabila in serie Talor daca seria
)
)
)

>

0
!
n
n
n
a f
n
a
este convergenta si are suma f pentru R a .
3.2.2. Observajii.
1) Suma partial de ordinul n atasat seriei Taylor este chiar ) a T
n
polinomul Taylor de
gradul n atasat lui f n a si are loc: ) ) . lim C T a T
n
n
Z V =
2) Se poate obseva ca polinomul Taylor
n
T apare in Iormula Taylor de ordinul n atasat
lui f n a astIel: ) ) ) a R a T f
n n
Z V + = .
) n general A si ) C f
C
Z astIel nct A Z
0
cu ) )
0 0
T f .
Problem. n ce conditii are loc ) ) A T f Z V = .
3.2.3. 1eorem. Pentru A Z are loc ) ) ) 0 lim = =
C
a R T f
n
n
a Z V .
Demonstratie. Pentru A Z si a Z are loc ) ) ) a T f a R
n n
= . Atunci:

) ) ) ) ) ) ) ) 0 lim lim lim = = = =
C C C
a R a R f f a T f T f
n
n
n
n
n
n
.

Presupunem conditia din teorem ndeplinit. Atunci se poate scrie:
)
)
)
)

>

=
0
!
n
n
n
a f
n
a
f
relatie care se numeste de:voltarea in serie Talor a lui f n jurul lui a .
Ca: parti.ular. Pentru 0 = a se obtine:
)
)
)

>
=
0
0
!
n
n
n
f
n

f
relatie care se numeste dezvoltarea n serie Ma.laurin sau de:voltarea in serie de puteri
in furul originei.
O conditie suIicient pentru ca ) ) T f Z V = este dat de:
3.2.4. Propozijie. Fie R f : f indeIinit derivabil pe . Dac exist 0 > M astIel
nct
)
)
*
N Z V n M f
n
si Z V atunci ) ) T f Z V = .
Apli.atii. S se dezvolte n serie de puteri n jurul originei:
1) ) R Z = e f

; 2) ) R Z = g sin ; 3) ) R Z = cos .
Re:olvare. 1) f este indeIinit derivabil pe R si
)
) R Z = e f
n
. Atunci:
21

)
) N Z V = n f
n
1 0 )
)
R Z V
+
=
+
e
n

R
n
n
0
! 1
1

) R Z V =
C
R
n
n
0 lim
si conIorm teoremei f se poate dezvolta n serie de puteri n jurul originei astIel:

>
= + + + + + =
0
2
!
....
!
...
! 2 ! 1
1
n
n n

n

e .
Pentru 1 = se obtine:

>
=
0
!
1
n
n
e .
2) g este indeIinit derivabil pe R si
)
)

'
+

'

+ =
2
sin
6
k g
k
iar
)
) N R Z V Z V n g
k
1 . Atunci
)
)
)
|
,
|
+ =
=
=

'
+

'

=
1 2 1
2 0
2
sin 0
n k
n k
k g
n
k
6
si
atunci: )
)
)
)

>
+ +
+
= +
+
+ + =
0
1 2 1 2 3
! 1 2
1 ...
! 1 2
1 ...
! 3 ! 1
sin
n
n
n
n
n
n

n

.
) este indeIinit derivabil pe R si
)
)

'
+

'

+ =
2
cos
6
k
k
. Atunci
)
)
)
|
,
|
+ =
=
=
'
+

'

=
1 2 0
2 1
2
cos 0
n k
n k
k
n
k
6
si deci:
)
)
)
)

>
= + + + =
0
2 2 4 2
! 2
1 ...
! 2
1 ...
! 4 ! 2
1 cos
n
n
n
n
n
n

n

.
3.2.5. Unicitatea dezvoltarii in serie: CoeIicientii unei serii de puteri sunt unic
determinati de valorile sumei si ale derivatelor sale in origine.
Unicitatea rezulta din observatia de la 3.1.7 anume ca dac ) ) S a a
n
n
n
=

>0
are raza
de convergenta 0 > R atunci Iunctia sum are derivatele n a pentru ) R a R a + Z :
) ) )
)
! 1
1 1
1
1
a S
a a a S a na S
n
n
n
@
= = @ = @

>

..........
)
) ) ) )
)
)
)
)
N Z = = + =

>

k
k
a S
a a k a S a a k n n n S
k
k k
k
k n
k n
n
k

!
! 1 ... 1 .
Sa exempliIicam luand Iunctia ) f arctg = . Atunci
) )

>
=
+
= @
0
2
2
1
1
n
n

f

) 1 1 Z V . Deci ) ) ) C
n

f
n
n
n
n
n
+
+
= =
+
> >

1 2
1
1 2
0 0
2
. ntrucat suma de puteri este
unica ) C f + = = 0 0 0 . Deci 0 = C si deci ) )
1 2
1
1 2
0
+
=
+
>

f
n
n
n
.
22
Cum )
)
)

>
=
+

=
0
1
1 2
1
1
n
n
f
n
f rezulta ca dezvoltarea in serie Maclaurin pentru
) f este valabila pentru . J 1 1 Z V . Mai mult
)

>
=
+

0
4 1 2
1
n
n
n
6
. Am reusit astIel sa
calculam suma unei serii numerice Iolosind seriile de puteri.
3.2. Aplicatie:Formula lui uler. Pornind de la dezvotarea

>
=
0
!
n
n

e (vezi 3.2.4 -
aplicatia 1) se obtine cand in locul lui punem i
) )
)
)
)

>
+
> >
+

= =
0
1 2
0
2
0
! 1 2
1
! 2
1
!
n
n n
n
n n
n
n
i
n

i
n

n
i
e . Rezulta tinand seama de rezultatele obtinute
la 3.2.4 - aplicatia 2 si 3: )
)

>
=
0
2
! 2
1 cos
n
n
n
n

si )
)

>
+
+
=
0
1 2
! 1 2
1 sin
n
n
n
n

vom obtine
i e
i
sin cos + = . Evident i e
i
sin cos =

.
Observatie. Prin adunarea sau scaderea relatiilor precedente obtinem urmatoarele relatii:
2
cos
i i
e e

+
= si respectiv
i
e e

i i
2
sin

= .
Aplicatie 2. Seriile iperboli.e: Am aratat ca:
... ) 0 (
!
...
! 2 ! 1
1
) (
2
+ + + + + =
n
n

f
n

e
si
.. ) 0 (
!
) 1 ( ...
! 2 ! 1
1
) (
2
+ + + =
n
n
n
f
n

e

Prin adunare respectiv scadere a expresiilor obtinem:

p

e e
p

sh ...
)! 1 2 (
...
! 3 ! 1
) (
2
1
1 2 3
= +
+
+ + + =
+

si

p

e e
p

ch ...
)! 2 (
...
! 4 ! 2
1 ) (
2
1
2 4 2
= + + + + + = +

.
Derivatele se obtin din derivarea dezvoltarilor de mai sus obtinand relatiile
) ch sh =
@
si ) sh ch =
@
. Prin raport obtinem


e e
e e

= =
ch
sh
th si


e e
e e

+
= =
sh
ch
cth din care prin derivare avem

2
ch
1
) (th = @ si

2
sh
1
) (cth = @
'om obtine urmatoarele identitati similare celor de la Iunctiile trigonometrice :
Functii trigonometrice Functii hiperbolice
1 cos sin
2 2
= + 1
2 2
= s .
) sin cos cos sin sin = ) ch sh sh ch ch =
) . sin sin cos cos cos = ) sh sh chh ch sh =
)



tg tg 1
tg tg
tg

= )



th th 1
tg th
th

=
Aplicatie 3. Seria binomiala: Sa consideram Iunctia ) )

f + = 1 unde R Z a carei
dezvoltare pentru puteri intregi o cunoastem din liceu sub denumirea de binom al lui
Newton.
Ne propunem sa obtinem dezvoltarea acestei Iunctii pornind de la seria

23
) ) )

>
+
+ =
1
!
1 ... 2 1
1
n
n
n

n
n
S

care este o serie de puteri a carei raza de
convergenta este
) )
) )
)
1
1
! 1
... 1
!
1 ... 1
lim lim
1
=

+
=
+

+
= =
C
+
n
n
n
n
n
n
a
a
R
n
n
n
n

.
Pentru a calcula suma acestei serii sa consideram Iunctia
)
) ) )

>
+
+ =
1
!
1 ... 2 1
1
n
n

n
n
f

) 1 1 Z V a carei derivata se scrie:
)
) )
)
1
1
! 1
1 ... 1

>

+
= @
n
n

n
n
f

) )
) )
)
) f
n
n
n
n
f
n
n

=
'
+

'

+

+
+ = @ +

>
1
! 1
1 ... 1
1
1
. Deci
)
)

+
=
@
1
d
d
f
f
adica ) )

1 + = C f unde C se determina din conditia ) 1 0 = f .

Rezulta 1 = C deci ) )

1 + = f care nu este altceva decat geeralizarea binomululi lui

Newton. 'om da in continuare un exemplu de dezvoltare a unri astIel de Iunctii:
emplu: Sa se dezvolte in serie Maclauin ) )
2
1 ln ar.s f + + = =
Solutie: ) ) ) =

'
+

'

+
'
+

'

'
+

'

+ = = @

>

n
n

n
n
f
2
1
2
1
2
!
. 1
2
1
.. 1
2
1
2
1
1 1
)
n
n
n
n
n
n
n
n

C

n
n
2
1
2
2
1
4
1
! 2
! ! 1 2
1

> >
+ =

+ = ) 1 1 Z V . ntegrand si determinand constanta de

integrare in Iinal obtinem )
)
) )
. J 1 . 1
1 2 ! ! 2
! ! 1 2
1 2
1
Z V
+

+ =
+
>

n n
n
f
n
n
intrucat seria
numerica
)
) )

>
+

1
1 2 ! ! 2
! ! 1 2
n
n n
n
este absolute convergenta in baza criteriului Raabe-Duhamel.
Observatie. Am determinat astIel
)
) )

>
=
+

1
1 2 ln
1 2 ! ! 2
! ! 1 2
n
n n
n

4. ercitii rezolvate.
1.Stabiliti absolute convergenta seriei cu termenul general
) ) ) 4 1 3
2 13
2
2
+
+
=
n n n
n n
a
n
si
sumele seriilor

>2 n
n
a si )
n
n
n
a

>

3
1
1
24
Solutie: ConIorm criteiului de comparative cu limita

>2 n
n
a este de aceeasi natura cu seria

n
n
2
1
deci este comvergenta. Prin urmare are sens calculul ambelor sume.
Descompunand in Iractii simple
4 1 1 3 +
+
+
+

=
n
D
n
C
n
B
n
A
a
n
se determina simplu
) )
B
n n
n n
A
n
= =
+
+
=
=
2
1
4 1
2 13
3
2
2
si similar
) ) )
D
n n n
n n
C
n
= =
+
+
=
=
3
2
4 1 3
2 13
1
2
.
Asadar
'
+

'

+
+
'
+

'

=
4
1
1
1
3
2
3
1
1
1
2
1
n n n n
a
n
. terand obtinem pentru 4 > n :

'
+

'

+
'
+

'

1
5
1
3
2
1
3
1
2
1
4
a

'
+

'

+
'
+

'

=
9
1
6
1
3
2
2
1
4
1
2
1
5
a

'
+

'

+
'
+

'

=
10
1
7
1
3
2
3
1
5
1
2
1
6
a

'
+

'

+
'
+

'

=
11
1

1
3
2
4
1
6
1
2
1
6
a
............

'
+

'

+
+
'
+

'

=
4
1
1
1
3
2
3
1
1
1
2
1
n n n n
a
n

Deci
'
+

'

+
'
+

'

+ + =

>
2
1
1
2
1
7
1
6
1
5
1
3
2
lim
4 n
n
n
a adica suma seriei cu termeni pozitivi ceruta.
Pentru calculul sumei seriei alternate utilizand descompunerea in Iractii simple
obtinuta mai sus avem:
)
) ) ) )

'
+

'

'
+

'

=

> >

> >

>

5 5
1 1
5 5
1 1
5
1
4
1
1
1
3
2
3
1
1
1
2
1
1
n n
n n
n n
n n
n
n
n
n n n n
a Utilizand
suma seriei armonice alternate avem:
) )
3
1
2
1
1 2 ln
1
1
1
4 5
1
+ + =

> >

n
n
n
n
n n

) )
2 ln 1
1
3
1
2 5
1
=

> >

n
n
n
n
n n

) )
5
1
4
1
3
1
2
1
1 2 ln
1
1
1
6 5
1
+ + + =

=
+

> >

n
n
n
n
n n
si
) )
7
1
6
1
5
1
4
1
3
1
2
1
1 2 ln
1
4
1
9
1
5
1
+ + + =

=
+

>

>

n
n
n
n
n n
. n concluzie suma ceruta este
)

'
+

'

'
+

'

+ + +

'
+

'

>

5
1
4
1
3
1
2
1
1 2 ln 2
6
1
7
1
3
2
2
1
3
1
2
1
1
5
1
n
n
n
a .
25
2. Stabiliti conditiile in care seria cu termini pozitivi
) ) )
) ) ) )

>
+ + +
+ + +
1
1 ... 2
) 1 ( ... 2
n
r n b r b r b b
r n a r a r a a

0 > r b a converge si precizati suma sa.
Solutie: Cum
1
1

+
+
=
+
nr b
nr a
a
a
n
n
pentru studiul convergentei acestei serii vom
aplica criteriul Raabe-Duhamel:
)
r
a b
nr b
a b n
a
a
n
n
n
n
n

=
+

'
+

'

+
lim 1 lim
1
. Deci pentru
r a b + > seria converge iar in cazul r a b + = diverge(devenind

+
n
nr a
a
care este de
aceeasi natura cu seria armonica) ca si in cazul r a b + . Pentru r a b + > cum
1
1
> + > +
+ n
n
a
a
nr a nr b rezulta =
n n
a este sir descrescator si cum

n
n
a converge
0
n
na si ) ) nr b a nr a a
n n
+ = +
+1
.terand aceasta relatie:
) ) r b a r a a + = +
2 1

) ) r b a r a a 2 2
3 2
+ = +
) ) r b a r a a 3 3
4 3
+ = +
.........
) ) nr b a nr a a
n n
+ = +
+1

prin sumare obtinem: ) )
1 1 1 + +
+ = +
n n n
nra a S b S r a
) )
1 1 1 1
1
+ + +
+ + = +
n n n n
ra a n r b a bS S r a )

'
+

'

= +
b
a
S b S r a
r a b
a
S

= .
3. Determinati limita sirului de Iunctii . ) =
2
0 :
>
C
n n
R f
)
3 2
5 2
2
2 2
+
+ +
=
n n
n n n
f
n

si precizati natura convergentei.
Solutie: Pentru 0 > avem: ) f
n
n
=
C
lim iar pentru 0 = ) 5
3
5
lim lim =

=
C C
n
n
f
n
n
n
.
Asadar limita sirului de Iunctii este: )
|
,
|
=
>
=
0 daca 5
0 daca

f .Convergenta pe . ) C 0 nu
poate Ii uniIorma intrucat Iunctiile
n
f sunt continue in 0 in timp ce Iunctia limita f nu.
Totusi daca 0 > > a
n
f converge uniIorm la f intrucat
) ) 0
2
5
2
1
2
5
3 2
5
2 2 2
+
+

+
+
=
na n n
n
n n
n
f f
n

4. AIlati multimea de convergenta a seriei de Iunctii ) n e
n
n
3 cos
0
+

>

R Z
determinati suma seriei si justiIicati convergenta uniIorma pentru 1 > .
Solutie: Se observa ca ) )
n n
n
e n e f

+ = 3 cos . Pentru 0 = avem ) 1 0 =
n
f
26
nZ V ; cum ) 0 1 0
n
f seria este divergenta. Pentru 0 avem C
n
e iar
limita n
n
cos lim
C
nu exista seria este divergenta. Pentru 0 avem 1

e din
convergenta seriei
)

> >

=
1 1
1
n
n

n
n
e
e (serie geometrica de ratie subunitara) rezulta
absolute convergenta seriei ) f
n
n

>1
pe ) C 0 . Notand ) ) n e S
n
n

>

+ =
0
3 cos si
) )

>

+ =
0
3 sin
n
n
n e T avem: ) ) ) ) = + = +
+
>

3
0
sin cos
n
n
n

i e iT S
)
) )
) )
2 2
sin cos 1
sin cos 1 3 sin 3 cos
sin cos 1
3 sin 3 cos
e e
ie e i
i e
i

+
+ +
=
+
+
= partea reala a acesteia
Iiind suma cautata: )
e e
e
S

cos 2 1
2 cos 3 cos
2

= .
Pentru 1 > avem )
n n
n
e e f

in baza criterilui lui Weierstrass rezultand
convergenta uniIorm ape . ) C 1 (seria e majorata de seria geometica de ratie
e
1
).
5. Determinati suma seriei
)

>
+

0
1 4
1
n
n
n
.
Solutie: 'om nota )
)
1 4
0
1 4
1
+
>

=
n
n
n

n
S suma seriei de puteri avand multimea de
convergenta . J 1 1 (justiIicarea se Iace calculului sumei seriei armonice alternate cu
ajutorul seriilor de puteri). Atunci
)
) 1
1 4
1
0
S
n
n
n
=
+

>
Cum ) )
4
0
4
1
1

S
n
n
+
= = @

>
rezulta
)

+
=
4
1
d
S . Fie ) d

+
=
4
2
1
. 'om calcula suma seriei calculand ) ) T S .
Cum

+
'
+

'

'
+

'

+ = + 2
1
2
1
1
2
2
2
2 4

vom obtine:
) )
2
1
arctg
2
1
2
1
1
1
2
2

T S

=
+
'
+

'

+
= +

) )
2
1
2
1
ln
2 2
1
2
1
1
1
2
2
+ +
+
=

'
+

'

S T
27
) C

S +

+ +
+

=
1 2
1 2
ln
2
1
2
1
arctg
2 2
1
2
2 2
unde constanta o vom
determina din conditia )
2
1
lim arctg
2 2
1
0 0
2
0

C S

+ = =

2 4
6
= C . Prin urmare

)

'
+

'

=
+

>
2 2
2 2
ln 1
2 4
1
1 4
1
0 n
n
n
care era convergenta conIorm criteriului lui Leibniz.
6. Stabiliti multimea de covergenta si suma seriei )
n
n
n
n
.
b
na

>1
.
Solutie: ntrucat coeIicientul seriei de puteri date . a
n
n
n
=

>
cu
1
este
n
n
n
b
na
a =
raza de convergenta se va determina ca
a
b
a
a
R
n
n
n
= =
+
C
1
lim deci multimea de convergenta
va Ii determinate de inegalitatea (evident stricta)
a
b
. deci

'
+

'

+ =
a
b
.
a
b
. C .
Pentru stabilirea sumei ) )
n
n
n
n
.
b
na
S =

>1
este suIicienta observatia ca =

>1 n
n
n
)
2
0
1 1
1

n
n

=
@

'
+

'

=
@

'
+

'

=

>
deci )
)
)
2
1
a. b a
. ab
.
b
na n
n
n
n

>

'
+

'

=
b
. a
.
7. Determinati suma seriei
)
)
S
n n
n
n
=

>

1
1
1 2
1
.
Solutie: Seria converge conIorm criteriului lui Leibniz. Calculul sumei il vom Iace prin:
Metoda 1:Cum
) n n n n
1
1 2
2
1 2
1

)
)
) )

>

>

>

1
1
1
1
1
1
1
1 2
1
2
1 2
1
n
n
n
n
n
n
n n n n
. Seria
data este diIerenta a doua serii cea de-a doua Iiind seria armonica alternate a carei suma
a Iost calculate prin doua metode distincte. Pentru a calcula suma seriei
)

>

1
1
1 2
1
n
n
n
ca in
cazul exercitiului 5 se considera seria de puteri
)
) . J 1 1
1 2
1
1 2
1
1
Z V =

>

S
n
n
n
n
.Rezulta
) ) ) C

d
d S S
n
n
+ =
+
= = @ =

>

arctg
1
2
1
1
2
cu 0 = C . Deci
.Dezvoltati in serie Taylor in jurul punctului 1
0
= Iunctia )
2 2
1
ln
2
+ +
=

f .
Solutie:
9. Dezvoltati in serie Maclaurin ) dt
t
t
f

+
=
0
1
1
ln ) 1 1 Z t .
2

5. 1est de autoevaluare.
1. Fie )
15
2
2
+

f = 5 3 ZR
a. Demonstrati convergenta seriei cu termenul general ) n f si calculati suma seriei
)

> n
n f si ) )

>

n
n
n f
1
1 .
b. Dezvoltati in serie Maclaurin Iunctia data.
2.Determinati raza de convergenta a seriei
n
n
n

a
'
+

'

>
1
2 3
0
si aratati ca

2
n
a converge
daca ) 1 0
0
Z a si )
1
1 ln

+ =
n n
a a .
3. Dezvoltati in serie Maclaurin ) f
3
cos =
4. Calculati sumele seriilor:
i.

>
+ +
2
2
!
n
n
. bn an

ii. )
!
1
3
1
1
n
. bn an n
n
+ +

>

iii.
)
)

>
+

0
! 1 2
1
n
n
n
n


5. Se considera sirul de Iunctii . J = 1 1 0 : > n R f
n
deIinit prin )
2
n
n
ne f

= .
Aratati ca ) ) )d f d f
n
n
n
n

C

1
0
1
0
lim lim si explicati rezultatul.
. Raspunsuri si comentarii la testul de autoevaluare.
1.a. n baza criteriului de comparatie cum
)
2
1
lim =
C
n
n f
n
prima serie diverge suma ei
Iiind C . Cea de-a doua serie satisIace criteriul lui Leibniz deci va avea suma Iinita.
Avem )

f

=
5
1
3
1
) )
) )

> > >

=
7 7 7
1
5
1
3
1
1
n
n
n
n
n
n
n n
n f . Utilizand suma
seriei armonice alternate avem succesiv: ) )
) )

>

>

>

=
2
1
4
1
7
1
1 1
1
n
n
n
n
n
n
n n
n f
)
6
1
3
1
2
1
1 2 ln
3
1
2
1
1 2 ln = = + = .
29
b.Se poate scrie )
n
n
n
n


f

> >

'
+

'

'
+

'

=
0 0
5 5
1
3 3
1
5
1
1
5
1
3
1
1
3
1
Iunctia data Iiind suma
de serii geometrice deci dezvoltarea are loc pentru

,
|

1
5
1
3

adica pentru . 5
2. Tinand seama de inegalitatea 0 1 > V + e

rezulta ca sirul =
0 > n n
a este descrescator.
)
1 1
1
ln 1 ln

= + =

n
a
n n
a e a a
n
.Fiind marginit exista 0 lim > =
C
n
n
a a . Trecand la limita
rezulta ) 0 1 ln = + = a a a deci raza de convergenta a seriei
n
n
n
a

>0
cu
) 1 3
5 2

este
)
) 1 ln 1 ln lim
1 ln
lim lim
1
1
= = + =
+
=
C C
+
C
e a
a
a
a
a
n
a
n
n
n
n
n
n
n
n
. Deci
'
+

'

2
1
intrucat
1 ) )
2 2
1 3 5 2 ) ) 0 5 2 1 > + .
Cum ) ) f + = 1 ln este dezvoltabila in serie 1 > V in jurul lui a =
0
pe intervalul
) a 2 1 1 +
) ) )
)
)
n
n
n
n
a n
a
a f
+

+ + =

>

1
1 1 ln
1
1
...
3
1
2
1
3 2
1
+ + =
+ n n n n
a a a a
conIorm criteriului de comparative cu limita: 1
2
1
lim
2
1
=

+
C
n
n n
n
a
a a
(criteriul de
comparative pentru serii cu termini pozitivi) ca

2
n
a are aceeasi natura cu seria
)

>
+

0
1
n
n n
a a care converge avand sirul sumelor partiale
0 0
a a a S
n n
= .
Ramane de demonstrate aIirmatia Iacuta:
) ) )
)
)
n
n
n
n
a n
a
a f
+

+ + =

>

1
1 1 ln
1
1
) a 2 1 1 + Z V
)

>

'
+

'

+
=

'
+

'

+
=
+ +
=
+
= @
0
1 1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
n
n
a
a
a
a
a a a a
f V pentru care
1
1

+

a
a
)
)
)
) )
)
)
.
a n
a
d a
a a
f
n
n
n
n
n
n
n
n
+
+

=
+

+
=

> >

1
1
1
1
1
1 1
1 0
cu ) 0 f . = .
3. Cum ) i i 3 sin 3 cos sin cos
3
+ = + ( Moivre)
2 3
sin cos 3 cos 3 cos = . Deci
4
cos 3 3 cos
cos
3

+
= . Tinand seama de Iaptul ca
)
)
R
n

n
n n
Z V

>

! 2
1
cos
0
2
rezulta
)
)
R
n

n
n
n
n
Z V
+
=

>

! 2
1 3
1
4
3
cos
2
1 2
0
3

30
4. Tinand seama ca R
n

e
n
n

Z V =

>

!
0
avem:i. ) C Bn n an . bn an + + = + + 1
2
unde
constantele C B si le vom determina din: C B . b a n + = + + =1 si C . n = = 0 .
Deci b a B + = si . C = ) ) . n b a n an . bn an + + + = + + 1
2
. Prin urmare avem:
) ) ! ! 1 ! 2 !
2
n
.
n
b a
n
a
n
. bn an
+

+
+

=
+ +
)
) )
) ) ) .e e b a e a
n
.
n
b a
n
a
n
. bn an
n n n n
+ + + =

+ + =
+ +

> > > >
1 2
! 2
1
! 1
1
!
1
!
2 2 2 2
2

ii.Similar ) ) ) C Bn n An n n an . bn an + + + = + + 1 2 1
3
. Facand 2 1 0 = = = n n n
obtinem

,
|
+ + = + +
+ = + +
=
C B A . b a
C B . b a
C .
2 2 2
. C b a B a A = + = = 3 ;cum
)
=

>
e n
n
n
1
!
1
0

)
)
)
)
)
)
)

'
+

'

+
+
+
'
+

'

+ +

=
+ +

> >

>

>
e
.
e
b a
e
a
n
.
n
b a
n
a
n
. bn an
n
n
n
n
n
n
n
n
1
1
2
1 1
3
!
1
! 1
1
! 3
1
3
!
1
1 1
1
3
1 3
1
1
iii.Cum
) ) ) )

'
+

'

+
=
+
+
=
+ ! 1 2
1
! 2
1
2
1
! 1 2
1 1 2
2
1
! 1 2 n n n
n
n
n )
)
)
)
)
)

'
+

'

=
+

> > > 0 0 0
! 1 2
1
! 2
1
2
1
! 1 2
1
n n
n n
n
n
n n n
n

Suma seriei va Ii
)
) 2
1 sin 1 cos
! 1 2
1
0

=
+

> n
n
n
n
.
5. )
2 2
1
1
0
1
0
2
n
n
n
e
d ne d f

= =

deci )
2
1
lim
1
0
=

d f
n
n
;dar ) R f
n
n
Z V = 0 lim
deci Iunctia limita este . J ) 0 1 0 : = f R f iar )
2
1
0 lim
1
0
=

'
+

'

d f
n
n
. Explcatia
consta in Iaptul ca ) 0
s
n
f : ) )
2 2 2
2 1 2
2 2 2
n ne e n ne f
n n n
n
= = @

. Cum
. J
) C =
'
+

'

= =
Z e
n
f f a
n n

n
2 2
1
sup
1 0 6
convergenta nu este uniIorma.

7. ercitii propuse
1. Seria telescopica`: daca a a
n
si )
n n
a a n f =
+1
aratati ca seria )

>
0
n n
n f converge.
Apli.atie: stabiliti suma seriei:

>

+
1
2
1
2
n
n

.
2. Criteriul de condensare al lui Cauchy: daca =
n n
a este un sir descrescator si 0
n
a
atunci

>0
2
2
k
k
k
a este de aceeasi natura cu

>1 n
n
a .
Apli.atie: determinarea naturii seriei armonice generalizate.
31
3. Daca sirul =
n n
a este descrescator si 0
n
na aratati ca ) )

> >
=
1
2
1
2 1
n
n n n
n
n
a a a .
Apli.atie: Calculati
1
1

>

'
+

'

n
n
a )
n
n
n
a

>

1
1 . Stiind ca
6
1
2
1
2
6
=

> n
n
stabiliti
)

>

1
1
n
n
n

4. JustiIicati convergenta absoluta a seriei

>
0
n n
n
a si determinati

>
0
n n
n
a si )
n
n
n n
a

>

0
1 daca:
a.
) ) 1 2
1 2 4
2
2

+ +
=
n n n
n n
a
n
3
0
= n
b.
)
k k n
n n
a
1
1
+
= = 3 2 Z k
c.
)

>
+
1
2
1 2
1
n
n n
si
) )

>
+ +
1
2
1 2 1
1
n
n n

d.
) )

>
+ +
1
2
1 2 1
1
n
n n n
si
) )

>
+ +
1
2
1 2 1
1
n
n n n

5. Stabiliti sumele seriilor:
)

>
+

0
1
1
n
n
kn
pentru 3 = k si 6 = k
6. Determinati multimea de convergenta pentru:
a.
)
n n
n
n
n

n
n
n
3
2
cos
1 1
2
2
6

> +

b.
)
)
n
n
n

n
2
1
2
1
2
1 3
5
+
+

>

c. ) )
n
n
n
n
n

n
n
1 2
1
1 1
3
sin
1

'
+

'

+ +

>
6

7. Stabiliti intervalul de valabilitate al dezvoltarii in serie Maclaurin pentru:
a. ) dt
t
t
f

=
0
acrtg

b. ) R f Z + = x 1 ln - acrtgx
2

c. ) f arcsin =
d. )
)
dt
t
t
f

+
=
0
1 ln
;precizati valorile acestei Iunctii in 1 = .
. Cu ajutorul seriilor de puteri calculati:
a. )
)
)! ! 2
! ! 1 2
1
1
n
n n
n

>

b.
)
)

>
+

0
3
! 1
1
n
n
n
n

32
c.
)

>

2
2
6
2 3
n
n
n n
n

9. Determinati multimea seriei de puteri
n
n
n
a

>0
si suma ei in Iuctie de
0
a si 1 r daca
=
n n
a este progresie (aritmetica sau geometrica).
10.Determinati multimea de convergenta si suma seriei.a.
n
n
n
n

>
+
0
1 2
2
.b.
)

>0
4
! 4
n
n
n

11. Dezvoltati in serie Maclaurin Iunctia ) ) a b . f + =
2
ln stiind ca ecuatia
0
2
= + + . b a cu 0 > a admite radacinile reale . .


ibliografie
































33