Sunteți pe pagina 1din 9

1

MICROSCOPULMETALOGRAFIC

1.1. Aspecte teoretice
Microscoapele metalograIice sunt microscoape optice, la care se analizeaz n lumina
reIlectat materialele opace, cum sunt materialele metalice, ceramice, compozite, etc.

1.1.1. Principiul de funcjionare
Schema optic de principiu a unui microscop metalograIic se prezint n Iigura 1.1 si contine
dou lentile: obiectivul ndreptat ctre obiect si ocularul n dreptul ochiului.

Lumina reIlectat de obiect (supraIata probei metalograIice) trece prin obiectiv, care
Iormeaz o imagine intermediar (I
i
) mrit si rsturnat. Aceast imagine este apoi mrit de
ocular, Iormnd o imagine virtual (I
v
) vizibil cu ochiul, sau o imagine real (I
r
) proiectat pe un
ecran de proiectie, Iilm sau plac IotograIic.

1.1.2. Caracteristici optice
aracteristicile optice ale microscoapelor sunt:
- puterea de mrire;
- apertura obiectivului;
- puterea de rezolutie;
- puterea de rezolutie vertical

a) Puterea de mrire (mrirea liniar) a microscopului este dat de raportul dintre mrimea
imaginii si mrimea obiectului. Se determin ca produs al mririlor proprii ale obiectivului si
ocularului utilizate:
M I
r
/O ( I
r
/ I
i
) x ( I
i
/ O ) M
ob
x M
oc
(1.1)
Mrirea obiectivului se calculeaz cu relatia:
M
ob
L / F
ob
(1.2)
unde: L 160....250 mm este lungimea optic a tubului microscopic; F
ob
- distanta Iocal a
obiectivului (mm).
Mrirea ocularului este dat de relatia:
Fig 1.1 Schema optic a microscopului metalografic
O-obiect, Ob-obiectiv, Oc-ocular, Ii-imagine intermediar, Iv-Imagine virtual, I
r
-imagine real
o
F
ob
F
`
ob F
oc
F
`
oc
F
*
oc
F
*`
o
ochi
ecran
L
d
Ob
Oc
I
r
I
v
I
i
2

M
oc
d / F
oc
(1.3)
unde d 250 mm este distanta vederii normale, de la care prin conventie un obiect este vzut n
mrime natural; F
oc
-distanta Iocal a ocularului (mm).
Ocularele si uneori obiectivele au gravat pe montur mrirea proprie. La unele microscoape
(MIM 7) pe montura obiectivului este gravat distanta Iocal. n acest caz se calculeaz mrirea
obiectivului cu relatia (1.2) n Iunctie de lungimea tubului optic. Mririle microscopului sunt n
general prezentate tabelar n artea tehnic a aparatului, Iunctie de obiectivele si ocularele asociate.
Pentru msurtori de precizie, se utilizeaz micrometrul obiectiv.

-) Apertura o-iectivului (deschiderea sa numeric) este un indicativ al capacittii
obiectivului de a strnge razele de lumin reIlectate de prob.
Apertura se calculeaz cu relatia:
A n sin - (1.4)
unde: n - indicele de reIractie al mediului dintre obiect si obiectiv, n1 pentru aer, n1,518 pentru
ulei de cedru; n
max
1,734 pentru lichid reIrigerent
(monobromnaItalin).
- - semiunghiul conului de lumin, de divergent maxim, care
ptrunde n obiectiv de la prob (Iig. 1.2).
onstructiv, -
max
72
0
si deci apertura maxim n aer este 0,95.
Rezult c obiectivele cu apertur mai mare de 0,95 trebuiesc utilizate
cu lichide de imersie, cel mai des Iolosit Iiind uleiul de cedru.
Apertura este o caracteristic important a obiectivului care i
determin puterea de rezolutie. De asemenea alegerea ocularului se Iace
n corelatie cu apertura obiectivului.
onIorm regulei lui A--e, mrirea microscopului trebuie s Iie
cuprins ntre 500 si 1000 ori apertura obiectivului utilizat:
500 A M 1000 A (1.5)
De exemplu, obiectivul, cu apertur 0,30 si mrire 15x, poate realiza mriri ale
microscopului ntre 150-300x. Rezult c se pot asocia oculare cu mriri proprii cuprinse ntre 10x
si 20x. Ocularele cu mriri mai mici nu utilizeaz pentru c sterg din puterea de rezolutie a
obiectivului, cele cu mriri mai mari nu pot da detalii suplimentare.

c) Puterea de rezolujie (de separare) este deIinit prin distanta d minim dintre dou
puncte, pentru care obiectivul d imagini distincte. Se calculeaz cu relatia:
d 0,61 x 2/A (1.6)
unde: 2 este lungimea de und a luminii Iolosite. 2 0,4 3m pentru lumin albastr, 0,6 3m pentru
lumin alb si 0,8 3m pentru lumin rosie.
Puterea de rezolutie maxim (d
min
) este de 0,15 3m cnd se Ioloseste lumina albastr,
imersie n lichid reIrigerent si obiective cu - maxim.
onsidernd puterea de rezolutie a ochiului d1 0,3 mm, rezult c mrirea maxim a
microscopului metalograIic este:
Mmax d1 / dmin 2000 (1.7)

d) Puterea de rezolujie pe vertical (adncimea cmpului) reprezint distanta maxim
dintre dou plane paralele cu supraIata de observatie, pentru care toate punctele se observ distinct.
Adncimea cmpului este invers proportional cu apertura si puterea de mrire. De exemplu:
Pentru obiective cu A 0,30 si M
ob
300, rezult d 0,8 3m ; pentru A 0,95 si M
ob
1000; d
0,075 3m.
De aceea proba metalograIic trebuie s prezinte supraIat plan, Ir relieI, bine lustruit si
cu atac metalograIic cu att mai slab cu ct mrirea este mai mare.
Fig.1.2. Semiunghiul -
de divergent maxim al
conului de lumin
proba
u
obiectiv
3


1.1.3 Prji componente
Orice microscop este Iormat din: sistemul optic, sistemul de iluminare, sistemul mecanic de
reglaj.

1.1.3.1 Sistemul optic
Sistemul optic cuprinde obiectivul si ocularul.
Obiectivul este un sistem compus convergent, Iormat dintr-o lentil plan-convex care
realizeaz imaginea mrit a obiectivului si o serie de lentile care corecteaz deIectele primei
lentile. ele mai Irecvente deIecte sunt aberatia cromatic si de sIericitate.

A-erajia cromatic se datoreaz dispersiei luminii albe la trecerea prin lentil. Indicele de
reIractie este invers proportional cu lungimea de und. n consecint, se Iormeaz o serie de imagini
monocromatice dispuse n plane succesive (violet cea mai apropiat, rosie cea mai ndeprtat).
um punerea la punct a imaginii se Iace pe una din imaginile monocromatice, se produce
micsorarea clarittii imaginii, deIormarea ei si colorarea marginilor. Eliminarea aberatiei cromatice
se realizeaz prin utilizarea luminii monocromatice si a obiectivelor corectate. Dup gradul de
corectie, obiectivele sunt:
- acromatice, corectate pentru zona central (galben verde) a spectrului, care se Iolosesc cu
Iiltru galben-verde si material IotograIic ortocromatic. n lumin alb marginile unei structuri
incolore au o irizatie rosie;
- semiapocromatice (cu Iluorin), cu corectie ameliorat Iat de obiectivele acromatice si se
utilizeaz pentru microIotograIiere. n lumin alb marginile unei structuri incolore au o irizatie
verde.
- apocromatice corectate pentru ntreg spectrul. Se Iolosesc Ir Iiltru si cu orice material
IotograIic. Imaginea nu prezint irizatii marginale.

A-erajia de sfericitate este determinat de curbura supraIetelor lentilelor si apare n
conditiile Iasciculelor largi de lumin. Razele centrale sunt mai putin reIractate dect cele
marginale. Se Iormeaz o serie de imagini n plane succesive, ceea ce conduce la o luminare
neuniIorm. Aberatia de sIericitate se elimin prin asocierea unei lentile concave cu alta concav,
astIel nct aberatiile s se compenseze.
Ocularul este o lentil plan convex, care mreste imaginea intermediar dat de obiectiv si
corijeaz unele deIecte optice. Ocularele pot Ii:
- obinuite tip Huygens, care nu corecteaz imaginea dat de obiectiv. Se asociaz cu
obiective acromatice;
- de compensatie, asociate cu obiective apocromatice, crora le corecteaz deIectele rmase.
Realizeaz o imagine clar si plan;
- de proiectie sau fotooculare, utilizate cu obiective apocromatice sau semiapocromatice.
Asigur o imagine clar pe ecranele de proiectie si pe microIotograIii.

1.1.3.2 Sisteme de iluminare
Sistemul de iluminare se compune din sursa de lumin, diaIragme, lentile, prisme, Iiltre de
lumin.
Sursa de lumin poate Ii o lamp cu incandescent sau cu arc electric alimentat printr-un
transIormator de tensiune.
Iluminarea probei metalice poate Ii perpendicular sau oblic (Iig. 1.3).
Iluminarea perpendicular, numit si Ln camp luminos red supraIetele plane luminoase,
iar cele nclinate ntunecate. Iluminarea oblic, sub unghi de incident mic, determin supraIete
plane usor ntunecate, iar supraIetele nclinate partial luminoase. n cazul iluminrii oblice
4

multilaterale sub unghi mare de incident, numit Ln camp Lntunecat supraIetele plane apar
ntunecate, iar cele nclinate - luminate.


La microscoapele moderne, cu obiective care au mriri proprii mari (peste 100 ori) si
distant Iocal mic, iluminarea n cmp luminos si oblic se Iace prin obiectiv. Analiza n cmp
ntunecat necesit iluminarea din aIara obiectivului cu ajutorul unei oglinzi plane obturat central si
a unei oglinzi parabolice atasat obiectivului asa cum se va vedea la microscopul MIM7 ( Iig.1.6b).
DiaIragmele utilizate sunt de apertur si de cmp. DiaIragma de apertur permite reglarea
diametrului Iasciculului de lumin si deci a luminozittii probei. DiaIragma de cmp limiteaz zona
analizat n cmpul ocularului. Pentru contrast maxim, se recomand deschiderea minim permis a
diaIragmelor.
Lentilele si prismele, ct si obiectivul transmit imaginea sursei de lumin si a diaIragmei de
apertur pe supraIata analizat.
Filtrele de lumin au rolul de a mbuntti calitatea imaginii. Alegerea lor depinde de: tipul
obiectivului, sursa de lumin, materialul analizat, placa IotograIic. Obiectivele acromatice
corectate pentru domeniul galben - verde al spectrului, necesit Iiltrul galben - verde. Filtrul gri
neutru reduce intensitatea sursei de lumin Ir a-i modiIica culoarea. Filtrul bleu d cea mai bun
putere de rezolutie vizual. Filtrele de lumin slbesc anumite domenii din spectrul luminii albe,
Ir a realiza o lumin perIect monocromatic. AstIel Iiltrul galben absoarbe mai puternic captul
albastru al spectrului dect pe cel rosu.

1.1.3.3 Sistemul mecanic de reglaj
Orice microscop prezint un stativ pe care sunt dispuse sistemul optic, de iluminare si
msuta cu proba.
Prin sisteme surub piulit, sursa de lumin si diaIragmele au posibilitti de centrare Iat
de axul optic, ceea ce asigur o iluminare perpendicular, uniIorm.
Iluminarea oblic se realizeaz prin dezaxarea diaIragmei de apertur.
n scopul punerii la punct a imaginii exist sisteme de reglare rapid si Iin a distantei prob
- obiectiv.
Schimbarea cmpului analizat se poate Iace cu ajutorul unor suruburi micrometrice, care
deplaseaz masa cu proba dup dou directii perpendiculare.
Msuta poate Ii inIerioar, sub obiectiv si n acest caz proba trebuie s prezinte supraIata de
cercetat paralel cu supraIata msutei. n caz contrar proba se preseaz pe o plcut n plastilin, cu
ajutorul presei de mn. Se realizeaz astIel paralelismul supraIetei de observatie cu cea de asezare
si clarul imaginii n tot cmpul. Msuta superioar, deasupra obiectivului permite utilizarea probelor
de orice Iorm.
a). b). c).
Fig.1.3 Metode de iluminare
a iluminare Ln camp luminos, b iluminare cu fascicul oblic, c iluminare Ln camp Lntunecat
proba
obiectiv
proba
obiectiv
proba
obiectiv
5


1.1.4 Metode optice de analiz
a. Microscopia n cmp luminos, (Iig. 1.3a), este cea mai utilizat n metalograIie, pentru
analiza calitativ si cantitativ a structurii materialelor metalice (mrirea peste 100x).
b. Microscopia oblic, (Iig.1.3b), se utilizeaz mai ales n analiza macroscopic (mrirea
sub 100x) a materialelor metalice la stereomicroscop si mai putin, n analiza microscopic a
structurii, pentru evidentierea unor aspecte de relieI ale supraIetei.
c. Microscopia n cmp ntunecat, (Iig.1.3c), are ca scop evidentierea microrelieIului
supraIetei metalograIice: constituenti structurali poliIazici, incluziuni nemetalice transparente, Iisuri
etc. , care apar puternic luminati pe Iond ntunecat. De asemenea se vd culorile naturale ale unor
constituenti structurali, la care n cmp luminos, culorile sunt denaturate prin reIlexii si absorbtii
necontrolate. AstIel oxidul de cupru apare albastru n cmp luminos, n timp ce n cmp ntunecat
apare la culoarea natural rosu granat.
d. Microscopia n lumin polarizat Ioloseste iluminarea perpendicular cu lumin
polarizat plan, prin introducerea n circuitul optic a unei prisme Nicol - polarizorul. Lumina
reIlectat de prob trece printr-un al doilea Nicol - analizorul. Atunci cand materialul analizat este
izotrop, la pozitia incrucisat a nicolilor (planele de polarizare perpendiculare) se produce extinctia
Iasciculului de lumin si materialul apare ntunecat. Dac materialul analizat este puternic
anizotrop (structuri cristaline necubice), la reIlexia pe supraIata acestuia se roteste planul de
polarizare si cmpul analizatorului apare luminat. Pentru extinctie total trebuie rotit analizorul sau
proba cu un numr de grade speciIic Iiecrei substante. n acest mod se pot identiIica constituentii
anizotropi, cum sunt: graIit, incluziuni nemetalice de FeS , oS, NiS, oxid de aluminiu, oxidul de
Iier (Fe
2
O
3
) etc.
n Iigura 1.4 se prezint aspectul structurii unei probe din otel cu 0,25, alctuit din
grunti cristalini de Ierit si perlit, analizat n cmp lumnos si ntunecat. Aspectul structurii este
determinat de Iaptul c dup pregtirea probei, gruntii monoIazici de Ierit, au supraIat plan, n
timp ce gruntii de perlit, care sunt un amestec mecanic a dou Iaze, prezint relieI.




1.2. Descrierea lucrrii
Lucrarea are ca scop cunoasterea prtilor componente si reglarea microscopului metalograIic
MIM 7.
Microscopul metalograIic MIM 7, prezentat n Iigura 1.5 (Iabricat n Rusia), este un
microscop vertical, cu msut superioar, pentru analiza microstructurii materialelor n cmp
luminos, ntunecat, lumin polarizat si IotograIiere pe plci IotograIice.

a). b).
Fig 1.4. Aspectul structurii otelului cu 0 anali:at Ln camp lumnos (a) i Lntunecat (b)
perlita
Ierita
6

Sursa de lumin este un bec de proiectie cu caracteristici 17V si 110W, alimentat printr-un
transIormator de la reteaua de 220V.
Obiectivele si ocularele microscopului permit mriri de la 60x la 1440x pentru observare
vizual si de la 70x la 1350x n cazul IotograIierii.
Obiectivele sunt acromatice, iar ocularele sunt obisnuite, Huygens pentru mriri de ordinul
7x, 10x, 15x si de compensatie pentru mrire 20x. La IotograIiere se Iolosesc Iotooculare. n tabelul
1.1 se prezint mririle date de microscop.
Obiective
Sistemul
de
iluminare
Oculare
ercetare
vizual
FotograIiere
7x 10x 15x 20x 7x 10x 15x
F23,2; A0,17
mp luminos
si ntunecat
(60) 90 130 170 70 120 160
F13,9; A0,30 (100) 140 200 300 (115) 200 270
F8.2; A0,37 170 240 360 500 200 340 450
F6,2; A0,65 (250) 320 500 650 (260) 440 600
F2,8; A1,25(cu imersie) mp luminos (500) 720 1080 (1440) 575 1000 1350
F2,8; A1(cu imersie) mp ntunecat 500 720 1080 (1440) 575 1000 1350





















41




45
58
35
34

33
32
31
62
30
29
27
53
51 52 56
28
26

37 38





39
56
42
46

43


47

48




50
61 54
60 59 55
55
57


40

44

36



%a-elul 1.1
Fig. 1.5 onstructia microscopului MIM 7
26 - sursa de lumin; 27 - suruburi de centrare a sursei de lumin; 28 - surub pentru deplasarea diaIragmei de
apertur; 29 - inelul diaIragmei de apertur; 30 - rama lentilei de iluminare; 31 - Iotoobturator; 32 - prghie de
actionare a diaIragmei de cmp; 33 - suruburi de centrare a diaIragmei de cmp; 34 - caseta prismei pentagonale; 35
- cadru cu lentile de cmp luminos si ntunecat; 36 - prghie de blocare a deplasrii rapide a mesei; 37- suruburi de
deplasare a mesei; 38 - cleme pentru Iixarea probei; 39 - masa; 40 - iluminator central; 41 - prghia de actionare a
diaIragmei de cmp ntunecat; 42 - analizor; 43 - tub ocular; 44 - tambur de reglare rapid; 45 - buton micrometric
de reglare Iin; 46 - partea central a corpului microscopului; 47 - rama cu plac mat; 48 - camera IotograIic; 49 -
corp; 50 - plac de baz; 51 - disc cu Iiltre de lumin; 52 - prghie de blocare a sursei de lumin; 53 - surub de
blocare; 54 - levier de montare a Iotoocularelor; 55 - suportul sursei de lumin; 56 - obiectiv; 57 - suport mas; 58 -
clem pentru probe mici; 59- transIormator; 60 - voltmetru; 61 - buton de reglare a tensiunii; 62 - polarizator.

7

Pentru studiul n cmp luminos, circuitul optic parcurge reperele 1.16 din Iig. 1.6a.
Operatiile necesare sunt :
- conectarea aparatului la pri:. Se veriIic tensiunea de 9V la transIormator;
- centrarea msutei fat de axa a obiectivului, cu ajutorul suruburilor 37;
- ae:area probei pe msut cu supraIata de analizat n jos si Iixarea cu cleme 38. La
obiective cu apertur mai mare de 0,37, proba se aseaz pe mas pe suportul metalic cu deschiderea
maxim;
- alegerea ocularului i a obiectivului , din cutia cu accesorii, necesare mririi propuse, cu
ajutorul tabelului 1.1, respectiv regula lui Abbe. Montarea ocularului se Iace n lcasul tubului
ocular 43. Pentru a monta obiectivul, se deblocheaz prghia de blocare a deplasrii rapide a mesei.
Apoi, cu tamburul de reglare rapid se ridic masa la pozitia limit superioar. Se monteaz
obiectivul, cu partea Iiletat n jos, n locasul practicat n iluminatorul central 40. n cazul
obiectivelor cu imersie se aplic o pictur de ulei de imersie pe lentila obiectivului;
- punerea la punct a imaginii, se Iace prin reglaj grosier, apoi Iin. Initial se aduce butonul
micrometric de reglaj Iin 45 pe pozitia zero. Apoi se coboar suportul msutei cu ajutorul
tamburului de deplasare rapid, pn cnd reperul rosu de partea dreapt a suportului mesei
coincide cu cel de pe corpul aparatului. n momentul aparitiei imaginii n cmpul ocular, se
blocheaz suportul mesei cu prghia 36. Urmeaz reglajul Iin prin butonul micrometric 45, pn la
obtinerea unei imagini clare;
- centrarea sursei de lumin Se deschide la maxim diaIragma de apertur si se aseaz pe
montur o sticl mat sau o Ioit subtire de hrtie. u ajutorul suruburilor de centrare 27 se aduce
imaginea Iilamentului Iormat pe Ioita de hrtie, n pozitie central Iat de deschiderea diaIragmei






























9


8

7


24
6

5

4

1
2
3
19


18
16

15

17

21
25
14

13
23
12

22
11
10

20

1
a). b).
Fig.1. Schema optic a microscopului MIM7 pentru anali:e
Ln camp luminosLn camp luminos (a) i Lntunecat(b)
1-bec ; 2-colector ; 3-oglind ; 4-Iiltre ; 5-diaIragma de apertur ; 6-lentil ; 7-Iotoobturator ; 8-diaIragm de
cmp ; 9-prism pentagonal ; 10-lentil de cmp luminos ; 11-plac de reIlexie Beck-Nachet ; 12-
obiectiv ; 13-supraIata obiectului ; 14-lentil ; 15-oglind ; 16-ocular ; 17-Iotoocular ; 18-oglind ; 19-plac
mat ; 20-lentil de cmp ntunecat ; 21-diaIragma de cmp ntunecat ; 22-oglind inelar ; 23-oglind
parabolic ; 24 polarizator ; 25-analizor.
13
23

12 20
9


8 21 10

22


11
8

de apertur. Prin deplasarea dispozitivului de iluminat pe ghidaje, dup blocarea prghiei 52, se
realizeaz concentrarea razelor pe Ioita de hrtie. Aceasta asigur intensitatea luminoas maxim si
uniIorm;
- centrarea i alegerea diafragmei de apertur. Se introduce lentila de cmp ntunecat 20.
Se nchide diaIragma prin rotirea inelului 29. Se deblocheaz surubul 53 si se roteste montura
diaIragmei pn la centrarea ei n cmpul ocularului.- Se veriIic pozitia de zero a surubului 28 de
dezaxare a diaIragmei de apertur. Se reintroduce lentila de cmp luminos 10. Mrimea diaIragmei
se stabileste experimental n Iunctie de luminozitatea structurii analizate. O deschidere mai mic
dubleaz contururile; una prea mare reduce contrastul;
- centrarea i alegerea diafragmei de camp. Se nchide diaIragma de cmp prin actionarea
prghiei 32. Se urmreste n ocular centrarea diaIragmei, prin actionarea concomitent a suruburilor
de centrare 33. Se deschide apoi diaIragma numai pn la disparitia marginilor din cmpul ocular;
- anali:a metalografic, care ncepe de la mriri mici pentru imagini de ansamblu si
continu la mriri mai mari pentru detalii;
- dup terminarea lucrrii se ntrerupe curentul de la ntreruptor si de la priz. Se scot
obiectivul si ocularul, acoperindu-se locasurile cu capace de protectie. Piesele se aseaz n cutia cu
accesorii, iar corpul aparatului se acoper cu husa.
Pentru analiza n cmp ntunecat schema optic este prezentat n Iigur 1.6b. Operatiile
necesare sunt : deschiderea diaIragmelor de cmp si de apertur, introducerea n circuit a lentilei de
cmp ntunecat 20 si a diaIragmei de cmp ntunecat 21.
Pentru studiul n lumin polarizat (Iig.1.6a) se introduce polarizatorul 24 pe montura 30 a
diaIragmei de apertur. Se monteaz analizorul 25 n deschiderea practicat n iluminatorul central.
Planul de polarizare se modiIic prin rotirea analizorului n pozitiile 0
0
-nicoli paraleli si 90
0
- nicoli
ncrucisati.
Fotografierea se Iace pe plci IotograIice. Se pune la punct imaginea n cmp luminos. Prin
levierul 54 se aduce n circuit Iotoocularul, se deschide burduIul care acoper placa mat 47. Se
extrage tubul ocular la limit pentru a proiecta imaginea pe placa de sticl mat. Dup clararea
imaginii prin surubul de reglaj Iin 45 se nlocuieste sticla mat cu caseta ncrcat cu placa
IotograIic a si se Iace expunerea prin Iotoobturatorul 31.

1.3. Condijii de lucru
Metoda de analiz: n cmp luminos; n cmp ntunecat; n lumin polarizat.
Probe metalograIice: sleIuite, lustruite, cu atac metalograIic.
Aparatura: microscopul metalograIic

1.4. Mod de lucru
Se vor identiIica prtile componente, schema optic n cmp luminos si ntunecat ale
microscopului metalograIic studiat si reglajul pentru diIerite metode de analiz.


3970-g770.,59:,9;0

1. um se determin mrirea microscopului?


2. e este apertura microscopului?
3. are este apertura minim a obiectivului care necesit lichid de imersie?
4. e oculare se pot asocia conIorm regulei lui ABBE, obiectivului cu apertura A0,37 si
distanta Iocal Fob8,2mm, dac lungimea optic a tubului microscopului L250mm?
5. S se determine puterea de rezolutie pentru obiectivul cu apertura A0,65, n conditiile
Iolosirii luminii albe (0,4m) si a Iiltrului bleu (0,6m).

9

6. um este iluminarea supraIetei analizate n cmp luminos; care este aspectul supraIetei
plane si ntunecate?
7. um este iluminarea supraIetei analizate n cmp ntunecat; care este aspectul supraIetei
plane si ntunecate?
8. are este rolul diaIragmelor de apertur si de cmp?
9. are sunt puntele de reglaj ale microscopului MIM7 la analiza n cmp luminos?
10.um se modiIic schema optic n cmp luminos la trecerea la analize n cmp ntunecat?



L:.7,70,57,.9.g












Aspectul probei analizate Aspectul probei analizate
n cmp luminos n cmp ntunecat

Condijii de analiz:

- mrirea ocularului:
- mrirea obiectivului:
- apertura obiectivului:
- mrirea microscopului:
- puterea de rezolutie: