IMPACTUL CONSTRUCTIILOR ASUPRA MEDIULUI 1.

Notiuni de baza
1.1 Obiectul cursului Ingineria si managementului proiectelor de constructii presupune formarea profesional complex, n vederea proiectrii i execuiei lucrrilor de construcii pentru diferite folosine. Exigenele i criteriile de performan ale inginerilor constructori, presupun dobndirea unui bagaj de cunotine n domeniul Impactului construciilor asupra mediului. Pentru aceasta studentii trebuie sa capete cunostinte generale privind factorii de mediu si tipul de impact pe care-i pot suporta acestia, in urma realizarii constructiilor dar si a exploatarii acestora pentru diferite activitati, reglementarile existente in domeniu, procedurile de evaluare a impactului si de intocmire a studiilor de impact. Cateva notiuni generale care fac obiectul cursului: Mediul, semnificand mediul nconjurtor sau mediul ambiant, este o noiune care se refer la totalitatea condiiilor naturale de pe Pmnt sau dintr-o regiune a sa, n care evolueaz fiinele sau lucrurile. Dintre aceste condiii naturale fac parte atmosfera, temperatura, lumina, relieful etc., precum i celelalte fiine vii care impreuna cu aceste elemente fizice abiotice formeaza ceea ce numim ecosistemele. Mediul natural are un rol foarte important n procesul evoluiei fiinelor vii, care, la rndul lor, sunt un factor de transformare a mediului. Sensul dat acestei noiuni n cadrul Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, n complexitatea relaiilor lor, constituie cadrul, mijlocul i condiiile de via ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimite. O alt definiie o gsim n Legea proteciei mediului data prin OUG 195/2005 n care mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului. Mediul natural, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste despre mediul inconjurator. Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie: de component al mediului si de consumator, de beneficiar al mediului si putand astfel vorbi si despre un mediu artificial adica antropic , rezultat al activitatii omului ca factor de modificare al mediului natural. 1

Asadar conceptul actual de mediu inconjurator are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata complexitatea lor. O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un ecosistem care se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si pentru fiinta umana, reprezentand mediul natural. In mediul natural distingem componente fizice naturale elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol cat si componentele biotice care reprezinta viata, organismele ce se dezvolta pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp. Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara mediului. De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei componente a sa in parte, isi pun amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor. Resursele naturale si exploatarea lor rationala Prin resurse naturale se inteleg: totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator ce pot fi folosite in activitatea umana si care sunt de mai multe feluri: resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili; resurse regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica; resurse permanente energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor. In intreaga activitate de protectie a mediului inconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului inconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile. Astfel notiunea de mediu inconjurator cuprinde de fapt, toate activitatile umane in relatia om-natura, in cadrul planetei Terra. 1.2. Impactul activitatilor umane asupra mediului si protectia acestuia. Ansamblul de relatii si de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum si interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata si implicit conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatii in ansamblu. Se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza intr-o masura mai mare sau mai mica mediului. Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui ca necesitate supravietuirii si progresului reprezinta o problema de interes major si de certa

actualitate pentru evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia. In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura predominant agricola,pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii, viata era organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita corespundea in esenta lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor de energie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a raurilor sau mareelor, fortei eoliene. Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care umfla velele, raurile care puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau regenerabile. Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, incepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale. Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale. Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii cei mai globali, de mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci intre toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multe altele, exista o stransa interdependenta. Problema reziduurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre in fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate. Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatandu-se practic ca apare, cu iminenta, amenintarea consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global. Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie, fenomene care sunt determinante, in ultima instanta, de necesitati crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie demografica si indeosebi de existenta marilor aglomerari urbane. Alvin Toffler consta pe buna dreptate: Pentru prima data o civilizatie consuma din capitalul naturii, in loc sa traiasca din dobanzile pe care le dadea acest capital!

Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in cantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar. Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel mondial, fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce au ca principale obiective adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea nivelului calitatii mediului in ansamblu. Studiile legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad: -cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele naturale, a consecintelor acestor interactiuni permit ca resursele naturale sa poata fi utilizate rational si cu maxim de economicitate -prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si datorate unor cauze naturale -armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu sau a agentilor economici privind utilizarea factorilor de mediu Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective. In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de probleme: -crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze respectarea legilor in vigoare. -evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de suportare a acestora. -elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international referitor la protejarea mediului. In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt suportate se stie ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeauna identificati cu precizie factorii poluarii. Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre societatile comerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera de la o tara la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia. Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificati toti factorii de mediu si zonele in care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor pentru derularea proiectelor. Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De asemenea, se accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, spatiul ocupat, parcurs si utilizat pentru activitatile umane este din ce in ce mai vast. Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejera in spatiile verzi Aceasta evolutie isi pune amprenta in mod nefavorabil asupra mediului si a componentelor sale. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura mai mare sau mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice. Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in proportii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt:

peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera. In consecinta, conservarea functiilor igienico-sanitare, recreativa si estetica ale elementelor componente ale mediului natural constituie garantia unei dezvoltari continue a societatii umane. 1.3. Dezvoltarea durabila. Mediul inconjurator privit ca resursa ce trebuie exploatata si protejata in mod corespunzator . Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socio-economic, al cror fundament l reprezint n primul rnd asigurarea unui echilibru ntre sistemele socio-economice i resursele naturale. Durabilitatea pleac de la ideea c activittile umane sunt dependente de mediul nconjurtor si de resurse. Sntatea,si stabilitatea economic a societtii sunt esentiale n definirea calittii vietii. Discutiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabil au pornit la nceputul anilor 70. n 1972, Conferinta privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dat n mod serios problema deteriorrii mediului nconjurtor n urma activittilor umane, ceea ce pune n pericol nsusi viitorul omenirii. n 1983, si ncepe activitatea Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED), condus de Gro Bruntland. Doi ani mai trziu (n 1985), este descoperit gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si se ncearc gsirea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care duneaz stratului protector de ozon care nconjoar planeta. n 1986, la un an dup catastrofa de la Cernobl, apare asa-numitul, Raport Bruntland denumit "Viitorul nostru comun, unde se da cea mai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile: dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmrete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi". Totodat, Raportul admitea c dezvoltarea economic nu poate fi oprit, dar c strategiile trebuie schimbate astfel nct s se potriveasc cu limitete ecologice oferite de mediul nconjurtor si de resursele planetei. n finalul raportului, comisia sustinea necesitatea organizrii unei conferinte internationale asupra dezvoltrii durabile Dezvoltarea durabil urmarete i ncearc s gseasc un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor n orice situaie n care se regsete un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu nconjurtor, economic sau social Dei iniial dezvoltarea durabil s-a vrut a fi o soluie la criza ecologic determinat de intensa exploatare industriala a resurselor i degradarea continu a mediului i cauta n primul rnd prezervarea calitii mediului nconjurtor, n prezent conceptul s-a extins asupra calitii vieii n complexitatea sa, i sub aspect economic i social. Obiect al dezvoltrii durabile este acum i preocuparea pentru dreptate i echitate ntre state, nu numai ntre generaii. .Astfel, n 1992, are loc la Rio de Janeiro Summit-ul Pamntului, la care au participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. n urma ntlnirii, au fost adoptate mai multe conventii, referitoare la schimbrile de clim (reducerea emisiilor de metan si bioxid de carbon), protejarea diversitatii biologic (conservarea speciilor) si stoparea defrisrilor masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de sustinere a dezvoltrii durabile, Agenda 21.

La 10 ani de la Conferinta de la Rio, n 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabil. Conflictul dintre civilizatia industrial si mediul ambiant prezinta dou aspecte esentiale: tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si de hran, sau consumarea celor regenerabile ntr-un ritm superior capacittii lor de regenerare, deteriorarea fizic si poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. n acest context, intelegem importanta reciclrii deseurilor atat pentru protectia mediului cat si a resurselr naturale. Fiecare dintre noi putem contribui la dezvoltarea durabil. De fapt, putem spune c avem o gndire durabil atunci cnd aruncm deseurile din plastic sau hrtie n locurile special amenajate. La nivel industrial, lucrurile s-au miscat mult mai repede. Astfel, multe fabrici folosesc deseuri drept combustibil, iar n anumite localitti se ncearc implementarea unor sisteme de nclzire casnic pe baz arderii deseurilor. Companiile sunt primele care au constientizat importanta economic (dar si ecologic) a recuperrii si refolosirii deseurilor. Putem spune ca : O societate durabil este cea care si modeleaz sistemul economic si social astfel nct resursele naturale si sistemele de suport ale vietii s fie mentinute 1.4. Clasificarea si descrierea factorilor de mediu . Prin factor de mediu se nelege un element component al mediului capabil de a produce o aciune direct sau indirect asupra altor elemente componente, provocnd reacii corespunztoare. Cu alte cuvinte factorii de mediu trebue priviti si in interactiunea lor reciproca care astfel defineste mediul ca un sistem dinamic in continua modificare. Se deosebesc mai multe categorii de factori de mediu: - factori abiotici (fizici si meteorologici): aerul, solul, apa, lumina, cldura, umiditatea, vntul. - factori geomorfologici: altitudinea reliefului, nclinarea, expunerea. - factori antropici ai climei: activiti ale omului care contribuie la modificarea climei (defriri, desecri, irigaii, poluare a atmosferei). - factori biotici: relatii si interrelatii intre regnurile vii - factori ecologici: capabili de a influena viaa organismelor Domeniile ce trebuie protejate sunt aceleasi cu cele afectate: apa, aerul, solul, biosfera, habitatul, fiecare dintre acestea cunoscand modificari si degradari care impun masuri si organizari specifice, in functie de regiune, tara, dar si de factorii care le-au provocat. 1.5. Poluarea mediului inconjurator si a factorilor de mediu. Poluarea mediului inconjurator reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi

erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane. S-a dovedit c poluarea mediului nconjurtor duneaz foarte mult sntii omului Referindu-ne la poluare, in general si la efectele nocive ale acesteia asupra sanatatii si confortului omului, in special, este util sa ne oprim aici la doua notiuni multa vreme considerate sinonime si care nici astazi nu sunt acceptate de toti cercetatorii ca fiind total diferite. Este vorba despre poluarea si impurificarea mediului. Prin impurificarea mediului se intelege prezenta in mediului inconjurator a unor elemente sau componente care nu se gasesc in mod obisnuit in alcatuirea acestuia in timp ce poluarea cuprinde atat prezenta unor elemente straine, cat si modificarea componentelor naturale ale mediului. Un exemplu in acest sens il constituie cresterea concentratiei de dioxid de carbon din aer ca urmare a activitatilor industriale ale omului. Este vorba de poluare,desi dioxidul de carbon face parte din compozitia normala a aerului. Pe de alta parte, simpla prezenta a unor elemente straine fata de componenta normala a mediului inconjurator nu este de natura sa provoace efecte nocive sau nedorite decat in cazul cand prin natura lor, concentratia in care se gasesc si timpul cat actioneaza produc asemenea consecinte. Din cele aratate reiese deosebirea care se poate face intre poluare si impuritate desi asa cum am mai aratat, in vorbirea comuna cele doua notiuni se confunda frecvent. Formele de poluare sunt foarte diverse i afecteaz multe aspecte ale Terrei. Unele din efectele devastatoare ale poluanilor nu pot fi observate n momentul polurii ns, n timp, consecinele majore vor afecta ntreaga planet i n acelai timp i pe cel care d natere aceastei situaii : omul. Dei o parte din poluarea mediului este rezultatul unor fenomene naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte este cauzat de activitile umane. Din punct de vedere al caracterului sistematic poluarea antropica poate fi tehnologica, in consecinta inerenta a anor activitati anume si care se cauta a fi redusa tot prin procedee tehnologice, asa numitele cele mai bune practici si poluarea accidentala. Poluarile accidentale sunt accidente majore de mediu care se produc in toate structurile acestuia si din motive foarte complexe. Analiza acestora presupune o clasificare a lor in functie de mediul poluat, produsul poluant si cauzele producerii fenomenului. In toate cazurile urmarile acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social, ecologic si economic. La fel de importante sunt preocuparile omului, ale societatii, si mai ales ale specialistilor din domeniu, pentru prevenirea lor si pentru interventiile imediate in vederea reducerii si eliminarii pagubelor produse. Ele afecteaza diferit diversii factori de mediu. In anul 2000 in Romania, spre exemplu situatia privind ponderea pe factori de mediu a efectelor produse de poluarile accidentale se prezinta astfel: - factorul de mediu sol, circa 90%; - factorul de mediu apa, circa 8%; - factorul de mediu aer, circa 2 %. Poluarile accidentale pot fi: - poluari accidentale produse din cauze tehnologice si neglijente umane;

- poluari accidentale ale localitatilor si terenurilor, cu produse petroliere, prin spargerea conductelor de transport a acestor produse; - poluari accidentale datorate accidentelor de circulatie; - poluari accidentale cauzate de factori naturali; - poluari accidentale, cu produse petroliere, ale fluviului Dunarea. Cresterea alarmanta a poluarilor accidentale si in special a celor cu consecinte grave necesita masuri urgente de eficientizare a activitatilor de control atat prin actiuni sistematice directe, dar si printr-o mai buna cooperare intre autoritatile teritoriale de mediu si agentii economici potential poluatori. Poluarile industriale precum si cele in agricultura, sau transporturi, pot fi evitate prin intarirea disciplinei in munca, respectarea legislatiei si a normelor specifice fiecarei activitati. Paralel cu intensificarea educatiei personalului de lucru, se impune aplicarea cu strictete a principiului poluatorul plateste. Calamitatile naturale deasemenea pot fi substantial diminuate prin intarirea activitatii de supraveghere, prevedere, prognoza, pregatire de actiuni in diverse scenarii posibile si aplicarea prompta a masurilor celor mai adecvate situatii care se ivesc. Aciunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variat i complex. Ea poate merge de la simple incomoditi n activitatea omului, disconfortul, pn la perturbri puternice ale strii de sntate i chiar pierderea de viei omeneti. Efectele acute se datoreaz unor concentraii deosebit de mari ale poluanilor din mediu, care au repercusiuni puternice asupra organismului uman si au fost primele asupra crora s-au fcut observaii i cercetri privind influena polurii mediului asupra sntii populaiei. Efectele cronice reprezint formele de manifestare cele mai frecvente ale aciunii polurii mediului asupra sntii. Acestea se datoreaz faptului c n mod obinuit diverii poluani existeni n mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezena lor, continu chiar la concentraii mai sczute, nu este lipsit de consecine nedorite. Efectele cronice au ns o deosebit importan i sub aspect economic i social. ncrcarea organismului populaiei expuse cu anumii poluani cunoscui a avea caliti de depozitare n anumite organe reprezint un alt aspect important al influenei polurii mediului asupra sntii. Este vorba, n special, de plumb, de cadmiu, de pesticide organo clorurate, de unele substane radioactive i ali poluani care intr n aceast categorie. Efectele indirecte ale polurii constau ns i din nfluenele asupra faunei i florei, care uneori sunt mult mai sensibile dect organismul uman la aciunea diverilor poluani. Se tie astfel c animalele, psrile, insectele, unele organisme acvative, ca i plantele sufer nfluena poluanilor pn la dispariia sau distrugerea lor. Cunoaterea acestor efecte ale polurii mediului asupra sntii a condus la necesitatea instituirii unor msuri de protecie a mediului nconjurtor. S-a afirmat c toate efectele asupra sntii oamenilor artate mai sus sunt rezultatul ruperii echilibrului dintre organismul uman i mediuul nconjurtor. n anumite situaii de poluare s-au nregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumopatii, bronite, cancer pulmonar (poluarea aerului), febr tifoid, dizenteria, holera, poliomelita, hepatita epidemic, amibiaza, diverse intoxicaii (poluarea apei). Se poate defini poluarea mediului ca o modificare a componentelor naturale ale acestuia prin prezena unor componente strine, numite poluani, ca urmare a activitii omului, i care provoac prin natura lor, prin concentraia n care se gsesc i prin timpul ct acioneaz, efecte nocive asupra sntii, creeaz

disconfort sau mpiedic folosirea unor componente ale mediului eseniale vieii. (Conferina Mondial a O.N.U., Stockholm, 1972) Din cuprinsul definiiei se poate constata clar c cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poart omul, poluarea fiind consecina activitii mai ales social economice a acestuia. Privit istoric, poluarea mediului a aprut odat cu omul, dar s-a dezvoltat i s-a diversificat pe msura evoluiei societii umane, ajungnd astzi una dintre importantele preocupri ale specialitilor din diferite domenii ale tiinei i tehnicii, ale statelor i guvernelor, ale ntregii populaii a pmntului. Aceasta, pentru c primejdia reprezentat de poluare a crescut i crete nencetat, impunnd msuri urgente pe plan naional i internaional, n spiritul ideilor pentru combaterea polurii. Toate aceste fenomene au determinat modificari insemnate la nivelul fitosferei si zoosferei, conducand la dispariia unui mare numar de specii si, mai ales, au afectat sanatatea omului atat direct, prin consumul de aer si apa poluate, cat si indirect, dar nu mai puin daunator, prin consumul unor alimente cu caracteristici modificate. Poluarea mediului privit ndeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sntii a mbrcat de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate n diferite tipuri de poluare i anume: a. Poluarea biologic, cea mai veche i mai bine cunoscut dintre formele de poluare, este produs prin eliminarea i rspndirea n mediul nconjurtor a germenilor microbieni productori de boli. Astfel, poluarea bacterian nsoete deopotriv omul, oriunde s-ar gsi i indiferent pe ce treapt de civilizaie s-ar afla, fie la triburile nomade, fie la societile cele mai evoluate. Pericolul principal reprezentat de poluarea biologic const n declanarea de epidemii, care fac numeroase victime. Totui, putem afirma c, datorit msurilor luate n prezent, poluarea biologic bacteriologic, virusologic i parazitologic, are o frecven foarte redus. b. Poluarea chimic const n eliminarea i rspndirea n mediul nconjurtor a diverselor substane chimice. Poluarea chimic devine din ce n ce mai evident, att prin creterea nivelului de poluare, ct mai ales prin diversificarea ei. Pericolul principal al polurii chimice l reprezint potenialul toxic ridicat al acestor substane, unele inexistente, initial in natura. Se produce cu: - derivati ai carbonului si hidrocarburi lichide - derivati ai sulfului si azotului - derivati ai metalelor grele(Pb, Cr) - derivati ai fluorului - materii plastice -pesticide -materii organice fermentescibile In contrast cu factorii poluanti din mediu care merita o tratare speciala pentru a fi eliminati , exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza natura. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompun si se elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartie si materialele de origine vegetala sau animala, cum sunt bumbacul sau lana, sunt biodegradabile. In schimb , numeroase materiale plastice nu sunt. Rezistente la uzura, la rupere si la actiuni chimice, ele formeaza depozite dupa utilizare. Pentru aceste materiale ,

chimistii au inventat metode de reciclare. Unele materiale plastice sunt rupte in bucati si folosite apoi la fabricarea aglomeratelor, a materialelor de constructie sau pentru asfaltarea drumurilor. Alte materiale plastice, care nu degajeaza gaze nocive, sunt arse si folosite la incalzitul urban.Cu toate acestea, in viitor se incearca punerea la punct a unor materiale biodegradabile, care sa se descompuna tot atat de natural ca si lemnul. c. Poluarea fizic este cea mai recent i cuprinde, n primul rnd, poluarea radioactiv ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi n tiin, industrie, agricultur, zootehnie, medicin etc.. Pericolul deosebit al substanelor radioactive n mediu i n potenialul lor nociv chiar la concentraii foarte reduse. Polurii radioactive i se adaug poluarea sonor, tot ca o component a polurii fizice. Zgomotul, ca i vibraiile i ultrasunetele sunt frecvent prezente n mediul de munc i de via al omului modern, iar intensitile polurii sonore sunt n continu cretere. Supraaglomerarea i traficul, doi mari poluani fonici, au consecine serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un numr tot mai mare de persoane din oraele aglomerate recurge la specialitii psihiatri pentru a gsi un remediu pentru starea lor proast (anxietate, palpitaii, amnezii neteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). n sfrit nu putem trece cu vederea poluarea termic, poate cea mai recent form de poluare fizic cu influene puternice asupra mediului nconjurtor, n special asupra apei i aerului, i, indirect, asupra sntii populaiei. Marea varietate a polurii fizice, ca i timpul relativ scurt de la punerea ei n eviden, o face mai puin bine cunoscut dect pe cea biologic i chimic, necesitnd eforturi deosebite de investigare i cercetare pentru a putea fi stpnit n viitorul nu prea ndeprtat. ns cele mai des ntlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferic). Aceste elemente de baz vieii omeneti se pare c sunt i cele mai afectate de aciunile iresponsabile ale fiinei omeneti. Poluarea factorilor de mediu 1. Apa In cadrul sistemului ecologic planetar, prezenta apei este conditia indispensabila vietii, iar pentru societatea umana ea reprezinta acea resursa naturala de care depinde orice domeniu al activitatii economice. Ea ndeplinete n organism multiple funcii, fr ap toate reaciile biologice devenind imposibile. Lipsa de ap sau consumul de ap poluat are multiple consecine negative asupra omului i sntii sale. Consumul de apa a crescut ca urmare a cresterii demografice, exploziei urbane, ridicarii nivelului de trai, industrializarii etc.si exista un pericol major privind degradarea surselor de apa. La poluarea apei contribuie un numr mare de surse, care sunt clasificate n: Surse organizate: - apele reziduale comunale, care rezult din utilizarea apei n locuine i instituii publice, bogate n microrganisme, dintre care multe patogene; - apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricaie sau sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea i splarea materiilor prime, semifinite i finite, sau a ustensilelelor i instalaiilor, i au o compoziie heterogen. - apele reziduale agro zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizrii apei n

10

scopuri agricole (irigaii), ct i pentru alimentarea animalelor i salubritatea cresctoriilor de animale. Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zpad), reziduurile solide de tot felul, diversele utilizri necorespunztoare (topirea inului sau cnepii). Multitudinea i variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea elementelor poluante, mprite n: - elemente biologice, reprezentate, n principal, de microorganismele patogene; - elemente chimice, reprezentate de substane chimice organice sau anorganice; Emisia in apa a substanelor toxice a determinat: - periclitarea condiiilor de viaa in apa ca urmare a scaderii concentraiei de oxigen dizolvat; - nitrificarea si eroziunea solului; Amenajarile hidroenergetice au determinat: - modificari ale reelei hidrografice si a reliefului local; - miscari seismice de suprafaa. Ca msuri de prevenire a polurii apei sunt: -Realizarea de instalatii industriale si tehnologii care sa micsoreze consumurile mari de apa si reintegrarea apelor epurate in circuitul productiv; - Interzicerea ndeprtrii la ntmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si controlul depozitrii reziduurilor solide; -Folosirea rationala a pesticidelor si ingrasamintelor chimice; abundenta acestora modifica calitatea apei; -Organizarea corect a sistemelor de canalizare ; -Tratarea apelor menajere si industriale: construirea de staii de epurare, construirea de staii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale ntreprinderilor industriale, instalarea de filtre antipoluante, decantoare, nzestrarea cu sisteme de reinere i colectare a substanelor radioactive din apele reziduale ale unitilor unde se produc sau se utilizeaz radionuclizi, 2. Aerul formeaz nveliul gazos al Pmntului, reprezentnd i el un element indispensabil vieii. Poluarea aerului const din modificarea compoziiei sale normale (78% N, 21% O2, 0.03 CO2, 0.01% ozonul i alte gaze, vapori de ap, pulberi) n mod deosebit prin ptrunderea n atmosfer a unor elemente strine i cu efecte nocive. Sursele de poluare a aerului sunt: Surse naturale, reprezentate de diversele procese care se petrec n natur sunt: -solul, care sufer fenomene de eroziune i mcinare cu eliberare de particule foarte fine; plantele i animalele, care pot elimina n aer diverse elemente(fulgi,polen,pr) -erupiile vulcanice, care arunc n aer mari cantiti de gaze, particule solide; Sursele artificiale, reprezentate de activitile omului: -procesele de combustie, de la nclzirea locuinelor i pn la combustibilul utilizat pentru producerea de energie n scopuri industriale; -procesele industriale, constituite din rspndirea n aer a diverilor poluani eliminai de ntreprinderile industriale; -transporturile, constnd n transporturi de tip feroviar, naval i aerian i n special rutier;

11

Ca elemente poluante principale sunt: -suspensiile, reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate n atmosfer; -gazele sub form de poluani n stare gazoas, rspndii n atmosfer; Emisia in aer a substanelor poluante a determinat producerea unor fenomene care au un caracter global, in sensul ca se pot observa in oricare zona geografica a planetei, indiferent de gradul de dezvoltare al activitaii antropice: - ploile acide, determinate de prezena in atmosfera a compusilor de sulf, clor si azot; - efectul de sera, datorat cresterii concentraiei de CO2 provenit din procesele de ardere; - subierea stratului de ozon datorita prezenei in aer a clorofluorcarburilor, cu urmare imediata a cresterii, la nivelul solului, a dozei de radiaie ultravioleta; Msurile cele mai importante pentru mpiedicarea polurii masive a atmosferei sunt: -construirea de ntreprinderi n afara zonelor de locuit tinand seama de configuratia reliefului -folosirea de tehnologii nepoluante - tratarea prealabil a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentraiei de poluani, -asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizai n industrie, reglarea corespunztoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminrii poluanilor, nlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai puin poluant, -nzestrarea ntreprinderilor industriale cu instalaii de reinere a poluanilor, utilizarea filtrelor; -dezafectarea intreprinderilor intens poluante -amenajarea ct mai multor spaii verzi etc. 3. Solul, ca i aerul i apa este un factor de mediu cu influen deosebit asupra sntii. De calitatea solului depinde formarea i protecia surselor de ap, att a celei de suprafa ct mai ales a celei subterane. Poluarea solului este considerat ca o consecin a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunztoare, datorat ndeprtrii i depozitrii la ntmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deeurilor industriale sau utilizrii necorespunztoare a unor substane chimice n practica agricol. innd seama de proveniena lor, reziduurile pot fi clasificate n: - reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnic a oamenilor n locuine i localuri publice; - reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare i au o compoziie foarte variat n funcie de ramura industrial i de tehnologia utilizat (n industria alimentar predominant componente organice, pe cnd n industria chimic, metalurgic, siderurgic, minier predominant substane chimice organice sau anorganice); - reziduuri agro zootehnice, legate ndeosebi de creterea i ngrijirea animalelor; Elementele poluante ale solului sunt de dou categorii:

12

- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, parazii), eliminate de om i de animale, fiind n cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integrant din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale); - elemente chimice, sunt n cea mai mare parte, de natur organic. Importana lor este multipl: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte i roztoare, sufer procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate n sursele de ap, pe care le degradeaz etc. Depozitarea pe sol a deseurilor a determinat degradarea solului ca urmare a prezenei metalelor grele si a substanelor care distrug bacteriile care fixeaza azotul; Practicarea agriculturii intensive a determinat accentuarea eroziunii solului. Prevenirea i combaterea polurii solului in vederea pastrarii nealterate a fertilitatii si evitarea degradarii, se realizeaza prin practicarea unei agriculturi adecvate, care tine seama de calitatile lui si de metodele agrotehnice, si prin urmatoarele masuri specifice: - colectarea igienic a reziduurilor menajere n recipiente speciale, ndeprtarea organizat i la perioade ct mai scurte a reziduurilor colectate n afara localitilor, depozitarea controlat sau tratarea corespunztoare a reziduurilor ndeprtate prin neutralizarea lor, - utilizarea n agricultur, ca ngrmnt natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea i reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc. Prevenirea degradarii solului se realizeaza prin: -combaterea inmlastinirilor si inundatiilor, prin indiguiri si desecari, canale de colectare si drenaj; -combaterea secetei, prin irigatii; -fertilizarea naturala si artificiala, cu ingasaminte in anumite proportii. Din punctul de vedere al efectelor pe care aceste fenomene le au asupra ecosistemelor naturale si antropizate, distingem trei categorii de efecte: Efecte reversibile, in care efectele datorate poluarii dispar la scurt timp dupa dispariia poluantului si organismele biosferei sau elementele ecosistemelor antropizate revin la starea iniiala. Efecte ireversibile, in care efectele datorate poluarii nu dispar dupa dispariia poluantului si organismele biosferei se imbolnavesc sau mor, iar elementele ecosistemului antropizat nu mai pot fi folosite (cazul alunecarilor de teren, al incendiilor de padure sau al accidentelor industriale) Mutaii, in care organismele biosferei isi modifica structura genetica intr-o maniera degenerativa, pana la dispariia acestora, sau iau o alta cale evolutiva. Din punct de vedere al scarii de manifestare poluarea mediului este: a) Poluare locala Fenomenele de poluare locala se manifesta in zone limitate care se intind pe arii de caiva km2 sau cateva zeci de km2 si au drept cauze atat fenomene naturale, cat si activitai antropice. in aceasta categorie se inscriu:

13

- erupiile vulcanice de intensitate mica (de exemplu, erupia vulcanului Mont Pele din 1998 care a afectat numai insula Martinica) - emisiile de gaze toxice din surse naturale (emisia de CO dintr-un lac din Ciad care in 1988 a ucis toi locuitorii unui sat de pe marginea lacului) - accidente care apar in exploatarea instalaiilor industriale (explozia unui rezervor de gaze toxice din orasul Bophal, India, din 1985 care a afectat numai zona limitrofa acestei asezari) - deversarile accidentale de petrol din tancurile marine (cazul Amocco Cadiz din zona golfului Alaska din 1994) - emisiile continue ale unitailor industriale si agricole ca si ale amenajarilor urbane, rurale si ale reelelor de transport. Daca cele mai multe din cauzele naturale care determina fenomene de poluare locala nu pot fi nici prevazute, nici inlaturate, ci, in cel mai bun caz, numai diminuate din punct de vedere al efectelor lor, in ceea ce priveste cauzele antropice, ele se datoresc, aproape intotdeauna, nerespectarii disciplinei tehnologice si faptului ca, in exploatare, nu se iau in considerare cele mai noi cunostinte stiinifice si tehnologice din domeniul respectiv. De asemenea, o activitate manageriala cu performane scazute, cum ar fi aceea in care se lucreaza pe stoc, sau cu randamente de consum mici, este in masura sa determine cresterea emisiilor poluante. Amploarea fenomenelor de poluare locala, poate fi mult diminuata de o activitate de proiectare desfasurata la limita cunoasterii stiinifice si tehnologice, de o activitate de exploatare care sa respecte riguros instruciunile si de o activitate manageriala performanta din punctul de vedere al minimizarii consumurilor si maximizarii profitului. b) Poluare regionala Fenomenele de poluare regionala au, in general vorbind, aceleasi cauze cu cele de poluare locala, dar amploarea lor este mult mai mare, motiv pentru care zonele afectate ocupa arii mult mai mari, zone insemnate dintr-o ara, pana la zone in care sunt cuprinse mai multe ari (poluarea transfrontaliera) sau pari insemnate dintr-un continent. Un astfel de caz este recentul fenomen de poluare cu cianuri a unor zone intinse din nordul Romaniei, estul Ungariei si nordul Iugoslaviei datorat ruperii unui dig de protecie al exploatarii miniere din zona Baia Mare (ianuarie 2000). in acest caz, un defect local in proiectarea pe termen lung a lacului de acumulare al exploatarii miniere a fost potenat in mod nefericit de condiiile climatice locale (nivel mare al precipitaiilor si cresterea brusca a temperaturii care a determinat topirea brusca a zapezii si, deci, cresterea rapida a nivelului lacului de acumulare, precum si de cele geografice (bazinul bogat in aflueni al Tisei). Concentraia de cianuri a crescut de cateva ori in toata reeaua

14

hidrografica, ajungand pana in Delta Dunarii. Desi efectele asupra biosferei sunt reversibile, chiar daca numai pe termen mediu (3 5 ani), pagubele pricinuite ecosistemului antropizat, pe termen scurt si mediu, sunt insemnate. O asemenea situaie ar fi putut fi evitata daca managerii firmei Esmeralda Corporation ar fi facut la timp investiia necesara pentru protejarea barajului. Pe termen scurt, s-au economisit bani, care acum s-au pierdut, impreuna cu imaginea firmei. O alta categorie de fenomene de poluare regionala este aceea a poluarii radioactive datorata exploatarii defectuoase a centralelor nuclearo electrice. Cazul cel mai recent este acela al exploziei unuia din reactoarele centralei de la Cernobal, Ucraina (fosta URSS) din 30 aprilie 1986. Poluarea radioactiva (iod, cesiu si stroniu) a cuprins zone insemnate din Europa, din Polonia pana in Bulgaria si din Rusia pana in nordul Italiei. Acest lucru s-a intamplat datorita potenarii negative a emisiilor radioactive de catre circulaia atmosferica la nivel continental. Cantitatea imensa de praf radioactiv a ajuns rapid in zonele inalte ale troposferei de unde circulaia maselor de aer le-a transportat in zone situate la mii de kilometri de locul accidentului, unde, prin intermediul ploilor, s-au depus rapid pe sol. Pe langa numarul mare de mori (cateva mii) din zona accidentului, datorat iradierii directe, milioane de oameni din ari situate la mii de kilometri distana au avut de suferit pe termen mediu si lung. De asemenea, in zone intinse din Ucraina, milioane de oameni au avut de suferit pe termen mediu si lung, efectele poluarii radioactive in aceste zone fiind ireversibile. Ca si fenomenele de poluare locala, fenomenele de poluare regionala pot fi diminuate sau chiar inlaturate, daca se desfasoara o activitate antropica corecta. c) Poluare globala. Spre deosebire de cele doua tipuri de fenomene prezentate pana acum, fenomenele de poluare globala, desi au surse punctuale, afecteaza intreaga planeta. De asemenea, cauzele antropice ale acestor fenomene nu au catusi de puin un caracter subiectiv, ci unul obiectiv, fiind determinate de activitai de mare importana ale speciei umane, producerea energiei si a hranei, care nu pot fi diminuate sau eliminate. Acest tip de poluare este produs de activitai care se desfasoara la limita cunoasterii stiinifice si tehnologice. Fenomenele de poluare globala sunt urmatoarele: 1. Ploile acide Sursele naturale si antropice care conduc la formarea ploilor acide sunt: Naturale: Erupiile vulcanice, denitrificarea solului, arderea biomasei, reacii fotochimice Antropice: Arderea combustibililor fosili, arderea biomasei, transport aerian

15

2. Subierea stratului de ozon Rolul esenial pe care il are ozonul atmosferic in meninerea vieii, datorita absorbiei radiaiei solare UV-B, a determinat studierea sistematica a fenomenelor care determina dinamica lui, incepand din anii 30 cand au fost accesibile primele masuratori cu sonde stratosferice. Tot atunci a fost creat, de catre Chapman, primul model de creare si distrugere a ozonului stratosferic. In procesele de creaie si de distrugere a ozonului participa radiaia solara din zona UV-B, sistemul hidrogenului, al azotului si al clorului, precum si o serie de sisteme regulatoare, cu rol de reacie negativa, cum este cel al metanului. Gruparea NO se poate forma si in timpul unor evenimente deosebite care au loc in stratosfera, cum este acela al existenei, accidentale, al unui nivel crescut de radiaii galactice, fluxuri de protoni, trecerea unor meteorii, etc., in general, orice eveniment energetic care poate da nastere in stratosfera la temperaturi mai mari de 2000oC. Toate procesele de creaie si de distrugere a ozonului, prezentate mai sus, au loc datorita unor cauze naturale care au fost menionate. Ponderea acestor procese in procesul de distrugere a ozonului (60% in sistemul azotului, 20% recombinarea ozonului, 10% in sistemul hidrogenului si restul in sistemul clorului si al altor elemente), este stabilita de rapoartele relative in care se afla constantele de viteza k si J ale reaciilor chimice. Starea staionara determinata de aceasta balana intre creare si distrugere are drept consecina imediata meninerea, la nivelul suprafeei terestre, a acelui nivel de radiaii UV-B care permite meninerea si dezvoltarea componentelor biosferei. Activitatea antropica intervine in procesul de distrugere al acestuia exact pe aceleasi cai ca si sistemele naturale. (I) Intervenia in sistemul hidrogenului Se realizeaza prin introducerea in stratosfera a unor cantitai suplimentare de metan, provenite din metabolismul animalelor crescute in fermele zootehnice si din exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale. (II) Intervenia in sistemul azotului Se realizeaza pe una din urmatoarele cai: (a) prezena oxizilor de azot in stratosfera datorita emisiilor de gaze in transportul aerian supersonic; (b) meninerea unei temperaturi ridicate in stratosfera datorita avioanelor supersonice, (c) prezena oxizilor de azot in stratosfera datorita folosirii pe scara larga a ingrasamintelor chimice cu azot

16

(d) prezena oxizilor de azot in stratosfera datorita defrisarii padurilor care accelereaza procesul de denitrificare a solului (III) Intervenia in sistemul clorului Se realizeaza prin prezena freonului 11 (CFCl3) si a freonului 12 (CF2Cl2) in stratosfera datorita folosirii acestora in instalaiile frigorifice si in industria cosmeticelor. Datorita faptului ca intervenia antropica in procesele de distrugere a ozonului are loc pe aceleasi canale ca si in cazul ecosistemului natural, ponderile acestor canale raman nemodificate. Ceea ce este probabil sa se schimbe, este viteza de distrugere a ozonului.

3. Efectul de sera Dintre tipurile de poluare globala, efectul de sera este efectul care ar putea avea, pe termen mediu si lung, consecine extrem de grave pentru ecosistemul antropizat si pentru biosfera, in general. Efectul de sera (green house effect) consta in incalzirea globala a atmosferei joase (troposfera) ca urmare a cresterii emisiilor de CO2 si CH4. Sursele acestui tip de poluare globala sunt in intregime antropice si anume procesele de ardere a combustibililor fosili, pentru CO2 si emisiile provenite de la dejeciile rezultate din activitatea antropica de crestere a animalelor in marile complexe zootehnice, pentru CH4. Aceste cauze sunt departe de a fi obiective, ele fiind expresia moderna a doua dintre cele mai importante activitai antropice, producerea energiei si a hranei. Prin urmare, cresterea emisiilor de bioxid de carbon si metan este direct legata de satisfacerea unor nevoi eseniale ale unei populaii in continua crestere. Din nefericire, cuplajele numeroase si extrem de stranse dintre troposfera si celelalte subsisteme ale mezogeosistemului constituie factori agravani pentru amplitudinea efectelor pe care efectul de sera le poate avea asupra mezogeosistemului. Daca emisiile de bioxid de carbon si metan se menin la actuala rata de crestere, temperatura medie a atmosferei ar putea creste in urmatorii 50 de ani cu 3 5oC, ceea ce ar putea da nastere, in aceasta ordine, la urmatoarele fenomene: Topirea unei pari insemnate a calotei glaciare Cresterea nivelului marilor si oceanelor cu cateva zeci de metri, ceea ce va determina inundarea tuturor armurilor unde se afla asezari umane intens populate si cu o economie infloritoare. ari ca Olanda sau Singapore vor dispare inghiite de apele oceanului

17

2. Elemente de reglementare
2.1. Legislatia de mediu 2.1.1. Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 din 22/12/2005, privind protectia mediului si care inlocuieste : Legea mediului nr. 137/1995( http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame) OBS: Notele scrise cursiv sunt in completarea elementelor din lege, iar din textul integral al legii se indica doar elementele de interes. Legea in extenso poate fi gasita la: http://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/OUG%20nr.195%20din %202005%20actualizata%20bun_02241450.htm CAPITOLUL I Principii si dispozitii generale Art. 1. - (1) Obiectul prezentei ordonante de urgenta il constituie un ansamblu de reglementari juridice privind protectia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila. (2) Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului. Art. 2. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: 1. accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevazute deversari/emisii de substante sau preparate periculoase/poluante, sub forma lichida, solida, gazoasa ori sub forma de vapori sau de energie, rezultate din desfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste, prin care se deterioreaza ori se distrug ecosistemele naturale si antropice; 2. acte de reglementare - aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000, autorizatie de mediu, autorizatie integrata de mediu, autorizatie privind emisiile de gaze cu efect de sera, autorizatie privind activitati cu organisme modificate genetic; 3. acord de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si, dupa caz, masurile pentru protectia mediului, care trebuie respectate in cazul realizarii unui proiect; 5. arie/sit - zona definita geografic exact delimitata; 6. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista 18

specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita; 8. audit de mediu - instrument managerial de evaluare sistematica, documentata, periodica si obiectiva a performantei organizatiei, a sistemului de management si a proceselor destinate protectiei mediului, cu scopul: a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului; b) de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei; 9. autorizatie de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare ai unei activitati existente sau ai unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea in functiune; 10. autorizatie integrata de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care acorda dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o instalatie, in anumite conditii, care sa garanteze ca instalatia corespunde prevederilor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; autorizatia poate fi emisa pentru una sau mai multe instalatii ori parti ale acesteia, situate pe acelasi amplasament si exploatate de acelasi operator; . 13. avize de mediu emise de autoritatea competenta pentru protectia mediului: a) aviz de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus adoptarii; b) avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice - act administrativ emis de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, necesar in procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor si, respectiv, de autorizare a ingrasamintelor chimice; c) aviz Natura 2000 - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care contine concluziile evaluarii adecvate si prin care se stabilesc conditiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmeaza sa fie incluse in reteaua ecologica Natura 2000; 14. bilant de mediu - lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, in scopul obtinerii autorizatiei de mediu, care contine elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente si anticipate ale activitatii, in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; in cazul in care se identifica un impact semnificativ, bilantul se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului; 18. cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor-limita de emisie in scopul prevenirii poluarii, iar in cazul in care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce in ansamblu emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau:

19

a) tehnicile se refera deopotriva la tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata, precum si la scoaterea din functiune a acesteia si remedierea amplasamentului, potrivit legislatiei in vigoare; b) disponibile se refera la acele cerinte care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor in sectorul industrial respectiv, in conditii economice si tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si beneficiile, indiferent daca aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel national, cu conditia ca aceste tehnici sa fie accesibile operatorului; c) cele mai bune - se refera la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea in ansamblu a unui nivel ridicat de protectie a mediului in intregul sau; 181. certificat de emisii de gaze cu efect de sera - titlul care confera dreptul de a emite o tona de dioxid de carbon echivalent intr-o perioada definita; 19. deseu - orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca; 20. deseu reciclabil - deseu care poate constitui materie prima intr-un proces de productie pentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri; 21. deseuri periculoase - deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase; 22. deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale si antropice ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului; 23. dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati; 24. echilibru ecologic - ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica ideala a acestuia; 25. ecosistem - complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganisme si mediul abiotic, care interactioneaza intr-o unitate functionala; .. 50. poluant - orice substanta, preparat sub forma solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie, radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale; 51. poluare - introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime; 52. prejudiciu - efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluanti, activitati daunatoare ori dezastre; 53. proiect - executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alte interventii asupra cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerea resurselor minerale; 54. program pentru conformare - plan de masuri necesare pentru indeplinirea cerintelor privind protectia mediului, la termenele stabilite de autoritatea

20

competenta pentru protectia mediului; programul pentru conformare face parte integranta din autorizatia de mediu; 55. program operational sectorial - document aprobat de Comisia Europeana pentru implementarea acelor prioritati sectoriale din Planul National de dezvoltare care sunt aprobate spre finantare prin cadrul de sprijin comunitar; 56. public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice si, in concordanta cu legislatia ori cu practica nationala, asociatiile, organizatiile sau grupurile acestora; 57. raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta, conform legislatiei in vigoare; 58. raport de amplasament - documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, in scopul obtinerii autorizatiei integrate de mediu si care evidentiaza starea amplasamentului, situatia poluarii existente inainte de punerea in functiune a instalatiei si ofera un punct de referinta si comparatie la incetarea activitatii; 59. raport de securitate - documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, necesara pentru obiective in care sunt prezente substante periculoase conform prevederilor legislatiei privind controlul activitatilor, care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase; 60. resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili, regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor; . 74. zona umeda - intindere de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce, salmastra sau sarata, inclusiv intinderea de apa marina a carei adancime la reflux nu depaseste 6m Art. 3. - Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei ordonante de urgenta sunt: a) principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale; b) principiul precautiei in luarea deciziei; c) principiul actiunii preventive; d) principiul retinerii poluantilor la sursa; e) principiul "poluatorul plateste"; f) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; g) utilizarea durabila a resurselor naturale; h) informarea si participarea publicului la luarea deciziilor, precum si accesul la justitie in probleme de mediu; i) dezvoltarea colaborarii internationale pentru protectia mediului. Art. 4. - Modalitatile de implementare a principiilor si a elementelor strategice sunt: a) prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului; b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerintelor politicii de mediu;

21

c) corelarea planificarii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu; d) efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobarii planurilor si programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului; e) evaluarea impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului; Art. 5. - Statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, garantand in acest scop: accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute de legislatia in vigoare . e) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit CAPITOLUL II Procedura de reglementare Art. 9. - (1) Solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru planuri si programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. (2) Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor de protectie a mediului in pregatirea si adoptarea planurilor si programelor. (3) Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu si conditiile de emitere a avizului de mediu pentru planuri si programe, inclusiv pentru cele cu efecte transfrontiera, sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (4) Aprobarea planurilor si programelor, la orice nivel ierarhic, este conditionata de existenta avizului de mediu pentru respectivul plan sau program. .. Art. 11. - (1) Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. (2) Pentru obtinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse, la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, evaluarii impactului asupra mediului. (3) Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv pentru proiecte cu impact transfrontiera si lista proiectelor publice sau private supuse procedurii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Nota: ORDINUL nr. 860/2002 al ministrului apelor i proteciei mediului pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame Elemente principale: SECIUNEA a 3-a Clasificarea dup impactul asupra mediului Art. 7. - (1) Activitile i/sau instalaiile cu impact asupra mediului, precum i proiectele de investiii noi sau modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte

22

de dezafectare, aferente unor astfel de activiti i/sau instalaii, sunt ncadrate dup impactul acestora asupra mediului, dup cum urmeaz: a) activiti cu impact nesemnificativ - sunt avute n vedere activiti rezideniale, din gospodrii individuale sau dependine ale acestora, destinate exclusiv satisfacerii necesitilor locuinei i/sau gospodriei proprii i care nu sunt amplasate n zone cu regim special de protecie, precum i acele activiti pentru care, conform prevederilor legale n vigoare privind autorizarea prin Biroul unic, nu se emit autorizaii de mediu. Pentru acest tip de activiti, inclusiv proiecte de investiii noi i modificarea celor existente aferente acestora, nu se emite acord de mediu; b) activiti cu impact redus asupra mediului - sunt considerate cu impact redus asupra mediului activitile menionate n anexa nr. I.2 i pentru care n urma parcurgerii etapei de ncadrare s-a stabilit c nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, precum i alte activiti supuse prevederilor legale n vigoare privind autorizarea prin Biroul unic, care nu sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru aceste activiti se emit doar autorizaii de mediu, iar proiectele aferente acestor activiti, care vizeaz investiii noi sau modificarea celor existente, inclusiv prin dezafectarea acestora, sunt supuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu pentru obinerea acordului unic; Nota: HOTARARE nr. 1.213 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private (http://www.expert-mediu.ro/leg/H.G.%201213%20din%2006.09.pdf) ART. 3 (1) Proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului datorita, printre altele, naturii, dimensiunii sau localizarii lor fac obiectul evaluarii impactului asupra mediului inainte de emiterea acordului de mediu. Aceste proiecte sunt prevazute la art. 8 si 9. (2) Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza, in mod corespunzator si pentru fiecare caz in parte, in conformitate cu prevederile prezentei hotarari, efectele directe si indirecte ale proiectului asupra urmatorilor factori: a) fiinte umane, fauna si flora; b) sol, apa, aer, clima si peisaj; c) bunuri materiale si patrimoniu cultural; d) interactiunea dintre factorii mentionati la lit. a), b) si c). (3) Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele care intra sub incidenta legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii include cerintele specifice acelei legislatii. (4) Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere si, unde este posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor prevazuti la alin. (2) si contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.

23

(5) Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaza in faza de pregatire a studiului de fezabilitate a proiectului. ART. 4 (1) Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaza in etape, dupa cum urmeaza: a) etapa de incadrare a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului; b) etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului evaluarii impactului asupra mediului; c) etapa de analiza a calitatii raportului evaluarii impactului asupra mediului. (2) Procedura de evaluare a impactului asupra mediului incepe prin depunerea solicitarii de emitere a acordului de mediu in faza de studiu de prefezabilitate a proiectului. ART. 8 (1) Autoritatile competente pentru protectia mediului analizeaza proiectele publice sau private supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului conform prevederilor prezentei hotarari. (2) Proiectele publice sau private prevazute in anexa nr. 1, precum si orice proiecte propuse a se realiza pe un amplasament situat in perimetre de protectie hidrogeologica prevazute de legislatia privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica se supun evaluarii impactului asupra mediului. (3) Proiectele publice sau private pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului sunt cele: a) prevazute in anexa nr. 2; b) realizate in cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei naturale protejate care, fie individual, fie impreuna cu alte proiecte, pot avea efecte semnificative asupra ariei naturale protejate, avand in vedere obiectivele de conservare a acesteia, asa cum sunt prevazute in legislatia privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) lit. a), toate proiectele prevazute in anexa nr. 2 ce urmeaza a fi realizate in zona costiera se supun evaluarii impactului asupra mediului ART. 11 (1) Dupa stabilirea obligativitatii evaluarii impactului asupra mediului pentru un proiect se trece la etapa de definire a domeniului evaluarii impactului asupra mediului. In acest scop, autoritatea competenta pentru protectia mediului pregateste si transmite titularului de proiect un indrumar referitor la problemele de mediu care trebuie tratate in raportul evaluarii impactului asupra mediului si la gradul de detaliere a acestora. (2) In vederea elaborarii indrumarului prevazut la alin. (1), autoritatea competenta pentru protectia mediului: a) analizeaza memoriul de prezentare a proiectului depus de titular care detaliaza informatiile prezentate in solicitare; b) consulta titularul de proiect, publicul interesat si celelalte autoritati publice implicate in procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul respectiv. (3) Indrumarul se pune la dispozitia publicului interesat, spre informare.

24

(4) Indrumarul transmis titularului de proiect nu exclude posibilitatea solicitarii de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului a unor informatii suplimentare. ART. 14 (1) Elaborarea raportului evaluarii impactului asupra mediului se realizeaza pe baza indrumarului prevazut la art. 11 alin. (1) de catre persoane fizice sau juridice, atestate in conditiile legii, si independentede titularul proiectului. ANEXA 1 LISTA proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului Nota: s-au selectat cele din domeniul constructiilor . 6.6. conducte pentru transportul gazelor, petrolului sau al substantelor chimice. . 8. Proiecte de infrastructura: 8.1. constructia de linii pentru traficul feroviar de lunga distanta; 8.2. construirea aerodromurilor*1) dotate cu cel putin o pista de decolare-aterizare mai lunga de 2.100 m; 8.3. construirea de autostrazi si de drumuri expres*2) ; 8.4. construirea drumurilor noi cu cel putin 4 benzi sau realinierea si/sau largirea unui drum existent de doua ori mai putine benzi pana la 4 sau mai multe benzi, in cazul in care aceste drumuri noi sau realinierea lor si/sau sectiunea largita a acestora este de cel putin 10 km lungime continua; 8.5. cai navigabile interioare si porturi pentru traficul fluvial interior, care permit trecerea vaselor mai mari de 1.350 t; 8.6. porturi comerciale, cheiuri pentru incarcare si descarcare legate de uscat si porturi exterioare (exclusiv cheiuri pentru feribot), care permit intrarea vaselor de cel putin 1.350 t. _____________ *1) Aerodrom - aeroport care se conformeaza definitiei din Conventia de la Chicago (1944) privind infiintarea Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (anexa nr. 14). *2) Drumuri expres - drumuri care se conformeaza definitiei din Acordul european privind arterele principale de trafic international din 15 noiembrie 1975. 9. Alte tipuri de proiecte: 9.1. sisteme de captare a apelor subterane, acolo unde volumul anual de apa captata este de cel putin 10 milioane m^3; 9.2. sisteme artificiale de reincarcare a acviferului, acolo unde volumul anual de apa reincarcata este decel putin 10 milioane m^3; 9.3. lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazinele hidrografice, executate in scopul prevenirii deficitului de apa, pentru un volum anual de apa transferata de cel putin 100 milioane m^3/an; se excepteaza transferul prin conducte al apei potabile; 9.4. lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazinele hidrografice, pentru un debit mediu multianual al bazinului de captare de cel putin 2.000 milioane m^3/an si pentru o cantitate de apa transferata de cel putin 5% din acest debit; se excepteaza transferul prin conducte al apei potabile;

25

9.5. baraje si alte instalatii proiectate sa retina sau sa stocheze permanent apa, cu o capacitate noua ori suplimentara de apa retinuta sau stocata de cel putin 10 milioane m^3; 9.6. statii pentru epurarea apelor uzate de cel putin 150.000 echivalenti locuitor; 9.7. depozite pentru deseuri periculoase sau instalatii pentru eliminarea deseurilor prin incinerare ori tratare chimica, operatiune definita in anexa nr. IIA pct. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile ulterioare; 9.8. instalatii cu o capacitate mai mare de 100 t/zi pentru eliminarea deseurilor nepericuloase prin incinerare sau tratare chimica, operatiune definita in anexa nr. IIA pct. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile ulterioare; _____________ *3) Echivalenti locuitor exprima incarcarea cu poluanti a apelor uzate, conform definitiei din Hotararea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile si completarile ulterioare. 10. orice modificare sau extindere a proiectelor enumerate in prezenta anexa, daca o asemenea modificare sau extindere intruneste ea insasi valorile de prag stabilite, dupa caz, in aceasta anexa. ANEXA 2 LISTA proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului Nota: s-au selectat cele din domeniul constructiilor 10. Proiecte de infrastructura: a) proiecte de dezvoltare a unitatilor industriale; b) proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv constructia centrelor comerciale si a parcarilor auto; c) constructia cailor ferate, altele decat cele incluse in anexa nr. 1, a instalatiilor de transbordar intermodala si a terminalelor intermodale; d) constructia aerodromurilor, altele decat cele incluse in anexa nr. 1; e) constructia drumurilor, porturilor si instalatiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele decat cele incluse in anexa nr. 1; f) constructia cailor navigabile interioare, altele decat cele incluse in anexa nr. 1, lucrari de canalizare si lucrari impotriva inundatiilor; g) baraje si alte instalatii proiectate pentru retinerea sau stocarea apei pe termen lung, altele decat cele incluse in anexa nr. 1; h) linii de tramvai, cai ferate subterane si de suprafata, linii suspendate sau linii similare specifice, utilizate exclusiv sau in principal pentru transportul de persoane; i) instalatii de conducte pentru gaze si petrol, altele decat cele incluse in anexa nr. 1; j) instalatii de apeducte de lungime mare; k) lucrari pentru combaterea eroziunii costiere si lucrari maritime ce pot modifica profilul costier prin constructia, de exemplu, de diguri, chei, pontoane, debarcadere

26

sau alte lucrari de aparare marina, exclusiv intretinerea si reconstructia unor astfel de lucrari; l) instalatii de extractie a apei subterane si de reincarcare artificiala a rezervelor de apa subterana, altele decat cele incluse in anexa nr. 1; m) lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine hidrografice, altele decat cele incluse in anexanr. 1. 11. Alte proiecte: a) piste permanente de curse si testare a vehiculelor cu motor; b) instalatii pentru eliminarea deseurilor, altele decat cele incluse in anexa nr. 1; c) statii pentru epurarea apelor uzate, altele decat cele incluse in anexa nr. 1; d) amplasamente pentru depozitarea namolurilor provenite de la statiile de epurare; e) depozite de fier vechi, de vehicule uzate, inclusiv deseuri de vehicule; f) bancuri de proba pentru motoare, turbine sau reactoare; g) instalatii pentru fabricarea fibrelor minerale artificiale; h) instalatii pentru recuperarea sau distrugerea substantelor explozive; i) centre de ecarisaj. 12. Turism si recreere: a) partii de schi, instalatii schilift, telecabine si amenajarile aferente; b) amenajari marine de agrement; c) sate de vacanta si complexuri hoteliere in afara zonelor urbane si amenajarile aferente; d) campinguri permanente si amplasamente pentru caravane; e) parcuri tematice. ANEXA 3 CRITERII DE SELECTIE pentru stabilirea necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului 1. Caracteristicile proiectelor La identificarea caracteristicilor proiectelor se iau in considerare urmatoarele aspecte: a) marimea proiectului; b) cumularea cu alte proiecte; c) utilizarea resurselor naturale; d) productia de deseuri; e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul si alte surse de disconfort; f) riscul de accident, tinandu-se seama in special de substantele si de tehnologiile utilizate. 2. Localizarea proiectelor Se ia in considerare sensibilitatea mediului in zona geografica posibil afectata de proiect, avandu-se in vedere in special: 2.1. utilizarea existenta a terenului; 2.2. relativa abundenta a resurselor naturale din zona, calitatea si capacitatea regenerativa a acestora; 2.3. capacitatea de absorbtie a mediului, cu atentie deosebita pentru: a) zonele umede; b) zonele costiere; c) zonele montane si cele impadurite;

27

d) parcurile si rezervatiile naturale; e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislatia in vigoare, cum sunt: zone de protectie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale si bazine piscicole amenajate etc.; f) zonele de protectie speciala, mai ales cele desemnate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 462/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, sau zonele in care se efectueaza determinari pentru includerea lor in zone clasificate de ordonantade urgenta mentionata anterior, zonele desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate, zonele de protectie instituite conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare; g) ariile in care standardele de calitate a mediului stabilite de legislatie au fost deja depasite; h) ariile dens populate; i) peisajele cu semnificatie istorica, culturala si arheologica. 3. Caracteristicile impactului potential Se iau in considerare efectele semnificative posibile ale proiectelor, in raport cu criteriile stabilite la pct. 1 si 2, cu accent deosebit pe: a) extinderea impactului: aria geografica si numarul persoanelor afectate; b) natura transfrontiera a impactului; c) marimea si complexitatea impactului; d) probabilitatea impactului; e) durata, frecventa si reversibilitatea impactului. ANEXA 4 INFORMATII solicitate titularului proiectului pentru proiectele supuse evaluarii impactului asupra mediului 1. Descrierea proiectului, incluzand, mai ales: a) descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect si a cerintelor de amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de constructie si functionare; b) descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie, de exemplu natura si cantitatea materialelor utilizate; c) estimarea, pe tipuri si cantitati, a deseurilor preconizate si a emisiilor (poluare in apa, aer si sol, zgomot, vibratii, lumina, caldura, radiatii etc.) rezultate din functionarea proiectului propus; 2. rezumatul principalelor alternative studiate de titular si indicarea principalelor motive pentru alegerea finala, luand in considerare efectele asupra mediului; 3. descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate in mod semnificativ de proiectul propus, in special a populatiei, faunei, florei, solului, apei, aerului, factorilor climatici, bunurilor materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul si interconexiunile dintre factorii de mai sus; 4. descrierea*1) efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra mediului, rezultand din: a) existenta proiectului; b) utilizarea resurselor naturale; c) emisiile de poluanti, zgomot si alte surse de disconfort si eliminarea deseurilor; si descrierea de catre

28

titular a metodelor de prognoza utilizate in evaluarea efectelor asupra mediului; 5. descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea si, unde este posibil, compensarea oricaror efecte semnificative adverse asupra mediului; 6. un rezumat fara caracter tehnic al informatiilor furnizate la punctele precedente; 7. indicarea dificultatilor (deficiente tehnice sau lipsa de know-how) intampinate de titularul proiectului in prezentarea informatiei solicitate. _____________ *1) Aceasta descriere trebuie sa acopere efectele directe si indirecte, secundare, cumulative, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative ale proiectului asupra mediului Art. 12. - (1) Desfasurarea activitatilor existente precum si inceperea activitatilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizeaza numai in baza autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. (2) Procedura de emitere a autorizatiei de mediu si lista activitatilor supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (3) Pentru obtinerea autorizatiei de mediu, activitatile existente, care nu sunt conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare, sunt supuse bilantului de mediu, la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului. (4) Procedura de realizare a bilantului de mediu este stabilita prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Nota: Ordinul nr. 1798/2007 - Procedura de emitere a autorizatiei de mediu Procedura de emitere a autorizatiei de mediu reglementeaza conditiile de solicitare, de emitere si de revizuire a autorizatiei de mediu. http://www.arpmnv6.ro/Autorizatii%20integrate/Ordinul%20MMDD %20nr.1798%20din%202007.doc Art. 13. - (1) Masurile privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si lista activitatilor supuse procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu sunt stabilite prin lege. (2) Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si normele metodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Art. 21. - (1) Raportul de mediu, raportul privind impactul asupra mediului, bilantul de mediu, raportul de amplasament, raportul de securitate, studiul de evaluare adecvata se realizeaza de catre persoane fizice si juridice care au acest drept, potrivit legii. (2) Conditiile de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilantului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate, studiului de evaluare adecvata se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (3) Cheltuielile privind elaborarea lucrarilor prevazute la alin. (1) revin titularului planului, programului, proiectului sau activitatii.

29

4) Raspunderea pentru corectitudinea informatiilor puse la dispozitia autoritatilor competente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului, programului, proiectului sau al activitatii, iar raspunderea pentru corectitudinea lucrarilor prevazute la alin. (1) revine autorului acestora. CAPITOLUL III Regimul substantelor si preparatelor periculoase Art. 24. - Activitatile privind fabricarea, introducerea pe piata, utilizarea, depozitarea temporara sau definitiva, transportul intern, manipularea, eliminarea, precum si introducerea si scoaterea din tara a substantelor si preparatelor periculoase sunt supuse unui regim special de reglementare si gestionare. .. CAPITOLUL IV Regimul deseurilor Art. 29. - Gestionarea deseurilor se efectueaza in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si legislatiei specifice in vigoare. . Art. 32. (1) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura, in scopul eliminarii acestora, este interzisa. (2) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor, in scopul recuperarii, se realizeaza in baza reglementarilor specifice in domeniu, cu aprobarea Guvernului, in conformitate cu prevederile Tratatului privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr. 157/2005. (3) Valorificarea deseurilor se realizeaza numai in instalatii, prin procese sau activitati autorizate de autoritatile publice competente. (4) Tranzitul si exportul de deseuri de orice natura se realizeaza in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu legislatia nationala specifica in domeniu. CAPITOLUL V Regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor . CAPITOLUL VI Regimul organismelor modificate genetic, obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne .. CAPITOLUL VII Regimul activitatilor nucleare CAPITOLUL VIII Conservarea biodiversitatii si arii naturale protejate

30

Art. 49. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile publice centrale si locale, dupa caz, elaboreaza reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare si utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice. (2) Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si legislatiei specifice in vigoare. (3) La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora si fauna, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul de mediu, automonitorizarea, precum si monitorizarea de catre structurile de administrare, pana la indeplinirea acestora. (4) Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica si/sau respecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului Art. 52. - (1) Respectarea prevederilor din planurile de management si regulamentele ariilor naturale protejate, aprobate conform legislatiei specifice, este obligatorie. (2) Pe suprafata ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili in scopul practicarii de sporturi, cu exceptia drumurilor permise accesului public. (3) Pe suprafata ariilor naturale protejate, pe langa interdictiile prevazute in planurile de management si regulamente, este interzisa exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile din parcurile nationale, rezervatiile naturale, rezervatiile stiintifice, monumentele naturii si din zonele de protectie stricta, zonele de protectie integrala si zonele de management durabil ale parcurilor naturale. (4) In ariile naturale protejate sunt interzise: orice activitati de obtinere, cultivare, depozitare, prelucrare, comercializare a organismelor vii modificate genetic. (5) Orice plan ori proiect care nu are o legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, in mod individual ori in combinatie cu alte planuri sau proiecte, este supus unei evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, tinandu-se cont de obiectivele de conservare a acesteia, potrivit legislatiei specifice in domeniu. (6) Procedura de evaluare adecvata se finalizeaza cu emiterea avizului Natura 2000 sau a deciziei de respingere a proiectului ori planului, dupa caz.

CAPITOLUL IX Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice Art. 55. - (1) Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii

31

umane si bunurilor materiale. Art. 58. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu termen in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor, precum si in autorizatia de mediu, si sa monitorizeze zona de impact; .. e) sa nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata; f) sa nu deverseze in apele de suprafata, subterane si maritime ape uzate, fecaloid menajere, substante petroliere, substante prioritare/prioritar periculoase; g) sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile raurilor si in zonele umede si de coasta deseuri de orice fel si sa nu introduca in ape substante explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase. CAPITOLUL X Protectia atmosferei, ambiental schimbarile climatice, gestionarea zgomotului

Art. 61. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, prin autoritatile publice din subordinea sa, supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor legale privind protectia atmosferei si gestionarea zgomotului ambiental, in care scop: a) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare, in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de actiuni; b) solicita aplicarea masurilor tehnologice, a restrictiilor si interdictiilor in scopul prevenirii, limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti; c) solicita luarea masurilor in vederea respectarii nivelului maxim admis al zgomotului ambiental. Art. 62. - Detinatorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se gasesc perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii sunt obligati sa le intretina pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana. . Art. 64. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu: a) sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei, adoptand masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici; b) sa doteze instalatiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor functionare; c) sa asigure personal calificat si sa furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autoritatilor competente pentru protectia mediului, datele necesare; d) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise prevazute in legislatia in vigoare; e) sa asigure, la cererea autoritatilor competente pentru protectia mediului, diminuarea, modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare;

32

f) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii, astfel incat sa nu conduca, prin functionarea acestora, la depasirea nivelurilor limita a zgomotului ambiental. CAPITOLUL XI Protectia solului, subsolului si a ecosistemelor terestre Art. 65. - Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toti detinatorii, cu orice titlu. Art. 69. - Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si ai pajistilor, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un astfel de teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii: k) sa protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol si al pajistilor din cadrul ariilor naturale protejate, in termenii stabiliti prin planurile de management si regulamentele specifice . CAPITOLUL XII Protectia asezarilor umane Art. 70. - Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos, autoritatile administratiei publice locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa imbunatateasca microclimatul localitatilor, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul si din zonele limitrofe acestora, sa infrumuseteze si sa protejeze peisajul, sa mentina curatenia stradala; b) sa prevada, la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului, masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate, masuri de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor; c) sa respecte prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere, stradale si industriale si a altor obiective si activitati, fara a prejudicia ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei; d) sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si mediu; e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora; f) sa adopte elemente arhitecturale adecvate, sa optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a

33

amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa, in conformitate cu planurile de urbanism si amenajarea teritoriului; g) sa reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfasurarea unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor, cu predominanta in spatiile destinate locuintelor, in zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii si agrementului; h) sa nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel; i) sa adopte masuri obligatorii, pentru persoanele fizice si juridice, cu privire la intretinerea si infrumusetarea, dupa caz, a cladirilor, curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi; j) sa initieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de intretinere si dezvoltare a canalizarii. Art. 71. - (1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora. (2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta. Art. 72. - La elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului se respecta prevederile prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor speciale si se prevad, in mod obligatoriu, masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor verzi, de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor. Art. 73. - Planurile de urbanism si amenajarea teritoriului se supun procedurii de evaluare de mediu, in vederea obtinerii avizului de mediu pentru planuri si programe, conform legislatiei in vigoare. Seciunea a 3-a Obligatiile persoanelor fizice si juridice Art. 94. - (1) Protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice, in care scop: b) respecta conditiile din actele de reglementare obtinute; c) nu pun in exploatare instalatii ale caror emisii depasesc valorile limita stabilite prin actele de reglementare; d) persoanele juridice care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului organizeaza structuri proprii specializate pentru protectia mediului; . g) realizeaza, in totalitate si la termen, masurile impuse prin actele de constatare incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control; h) se supun dispozitiei scrise de incetare a activitatii; i) suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plateste"; .. l) informeaza autoritatile competente, in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu sau de accident major;

34

m) depoziteaza deseurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate in acest sens; n) nu ard miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului si fara informarea in prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta; . (2) Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza, exploreaza ori exploateaza resursele solului si subsolului au urmatoarele obligatii: a) sa efectueze remedierea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate; (4) Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in vederea respectarii regimului ariilor naturale protejate: a) sa respecte prevederile planurilor de management si ale regulamentelor ariilor naturale protejate; b) sa nu desfasoare activitati care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate, precum si prevederilor prezentei ordonante de urgenta; .. Art. 95. - (1) Raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpa. In cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara. (2) In mod exceptional, raspunderea poate fi si subiectiva pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate si habitatelor naturale, conform reglementarilor specifice. (3) Prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului se realizeaza conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor specifice. CAPITOLUL XV Sanctiuni

2.1.2. Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului http://www.apmbc.ro/download/148.pdf In cazul realizarii bilanturilor de mediu este necesara determinarea prin masuratori a starii de poluare , masuratori care se compara cu limitele admise de prevederile legale cum este: ORDIN nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului EMITENT: MINISTERUL APELOR, PADURILOR SI PROTECTIEI MEDIULUI Publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997 ANEXA 1 Reglementare privind evaluarea poluarii mediului CAP. 2 Praguri de alerta si praguri de interventie

35

CAP. 3 Reglementari privind poluarea solurilor CAP. 4 Reglementari privind evaluarea poluarii aerului

2.2. Procedurile de evaluare a impactului si de intocmire a studiilor de impact. Un studiu de impact bine facut trebuie sa arate cum un proiect raspunde la : nevoi economice si sociale preocuparea privind protectia mediului adica mentinand diversitatea biologica existenta si ne modificand ecilibrele naturale esentiale in zona. Studiul de impact constituie instrumentul esential pentru evaluarea de mediu a lucrarilor si proiectelor de realizat in sensul ca analizeaza efectele pozitive si negative asupra mediului si cadrului de viata al lucrarilor si proiectelor analizate. Procedura de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului a proiectelor publice sau private sau modificarea ori extinderea activitatilor existente, prin Acord de mediu este conform prevederilor urmatoarelor acte normative: Ordonanata de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 aprobata prin Legea nr. 265/2006 privind protectia mediului HG nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private Ordinul MAPM nr. 860/2002 modificat si completat de Ordinul MAPM nr.210/2004 si Ordinul MMGA nr.1037/2005, privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu Ordinul MAPM nr. 863/2005, ghid metodologic privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaz n faza de pregtire a studiului de fezabilitate a proiectului. Procedura de evaluare a impactului este definita in OM 860/2002: Ordin al Ministrului Apelor i Proteciei Mediului pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu.(vezi si cap. 2.1) EIM este o procedur prin care se evalueaz impactul asupra mediului i prin care potenialele efecte negative asupra mediului sunt diminuate sau eliminate, dac este posibil. EIM reprezint un proces organizat de culegere a informaiilor utilizate pentru a identifica i nelege efectele proiectelor propuse asupra mediului nconjurator (aer, ap, sol, faun, vegetaie etc.) ct i asupra mediului social i economic al populaiei potenial afectate. Pentru a se atige obiectivul de dezvoltare durabil, autoritile competente pentru protecia mediului (ACPM) utilizeaz instrumente de planificare cum ar fi EIM. Luarea n considerare a efectelor asupra mediului ale unui proiect/investiie nc din primele etape ale planificrii acestuia, conduce la identificarea i evaluarea din

36

timp a posibilelor efecte negative asupra mediului. Astfel, se pot stabili msuri de minimizare a acestor efecte nainte de a deveni ireversibile. Autoritatea competent pentru protecia mediului (ACPM), impreun cu Colectivul de Analiza Tehnic (CAT), analizeaz proiectele pe baza memoriului tehnic de prezentare al acestora, care este depus de ctre titularul proiectului n momentul solicitrii emiterii acordului / acordului integrat de mediu. Etapele procedurii EIM sunt reglementate in Ordinul nr. 863/2002 http://www.arpm7c.ro/documents/acorduri_avize_autorizatii/acorduri/Ordin_863_din _2002.doc Procedura de evaluare a impactului asupra mediului ncepe prin depunerea solicitrii de emitere a acordului de mediu n faza de studiu de prefezabilitate a proiectului. Solicitarea se face catre autoritatea competenta de protectie a mediului. Acte necesare solicitarii Acordului de mediu: Cerere Memoriu tehnic Anunt public privind depunerea solicitarii- pentru proiecte cu potenial impact semnificativ Certificat de urbanism Planuri de situie i de ncadrare n zon Aviz de gospodarirea apelor - pentru proiectele ce presupun asigurarea apei potabile din sursa proprie sau evacuarea apelor uzate n ape de suprafata sau soluri permeabile Dovada platii tarifului Memoriul tehnic de prezentare a proiectului trebuie s conin descrierea acestuia i informaii din care s rezulte date privind impactul asupra mediului si cuprinde: a) descrierea i caracteristicile amplasamentului propus; b) descrierea i caracteristicile proiectului i ale activitilor care urmeaz a fi desfurate: mrime, tehnologii i materiale propuse a fi folosite i utilizarea resurselor naturale; c) descrierea activitilor specifice perioadei de realizare a proiectului; d) descrierea sumar a potenialului impact al proiectului asupra mediului evidentiind daca este cazul: substane chimice periculoase utilizate sau care pot fi generate; deeuri sau alte substane chimice care pot fi utlizate, generate sau prelucrate; emisii poluante care pot afecta aerul, apa, solul, fauna, vegetaia; interaciunea posibil cu alte activiti existente; probabilitatea producerii accidentelor de mediu i prevenirea acestora e) scurta descriere a impactului potenial, cu luarea n considerare a urmtorilor factori: impactul asupra populaiei, sntii umane; impactul asupra faunei i florei, solului, folosinelor, bunurilor materiale, calitii i regimului cantitativ al apei, calitii aerului, climei, zgomotelor i vibraiilor,

37

peisajului i mediului vizual, patrimoniului istoric i cultural, i asupra interaciunilor dintre aceste elemente; descrierea dotrilor i msurilor prevzute pentru monitorizarea mediului. Realizarea evaluarii impactului asupra mediului presupune 3 etape distincte care sunt reglementate prin Ordinul nr. 863/2002 si anume: 1. etapa de ncadrare a proiectului n procedura de evaluare a impactului asupra mediului; 2. etapa de definire a domeniului proiectului n procedura de evaluare a impactului asupra mediului; 3. etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Toate aceste etape sunt conduse de autoritatea competenta de mediu si se ncadreaza n limite de timp stricte. 1. Etapa de ncadrare a proiectului. Scopul etapei este sa stabileasca daca EIM este obligatorie pentru proiectul supus autorizarii. Evaluarea initiala a solicitarii, n baza datelor din Fisa tehnica ntocmita pentru amplasament, conduce la includerea solicitarii n una din categoriile: a. cu impact nesemnificativ nu se supune procedurii de mediu; b. cu impact redus se supune unei proceduri simplificate, care nu necesita EIM si emiterea acordului de mediu; c. cu impact semnificativ se supune procedurii de mediu, necesita EIM si obtinerea acordului de mediu; 2. Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul EIM. Prin domeniul evaluarii se ntelege totalitatea problemelor care vor fi supuse evaluarii impactului asupra mediului si gradul de extindere al acestora. Definirea domeniului evaluarii se realizeaza tinnd cont de efectele potentiale asupra mediului generate de proiect, de amplitudinea si importanta acestor efecte, de luarea n considerare a variantelor de realizare a proiectului. Urmare definirii domeniului evaluarii, autoritatea competenta de mediu transmite titularului de proiect un ndrumar prin care se mentioneaza totalitatea problemelor care trebuie tratate n studiul EIM si gradul de extindere a acestora. Pe baza ndrumarului primit titularul de proiect realizeaza, printr-o persoana fizica sau juridica atestata conform legii si independenta de titularul proiectului, studiul EIM, finalizat cu un raport care se nainteaza autoritatii de mediu. Definirea domeniului evalurii este de asemenea o procedur complicat care se realizeaz n mai muli pai i care trebuie s raspund la trei ntrebri majore: - care sunt efectele poteniale asupra mediului generate de proiect - care dintre aceste efecte sunt cele mai importante i de aceea necesit o analiz mai profund n studiul EIM - care sunt variantele de realizare a proiectului care ar trebui luate n considerare

38

Urmare definirii domeniului evaluarii, autoritatea competenta de mediu transmite titularului de proiect un ndrumar prin care se mentioneaza totalitatea problemelor care trebuie tratate n studiul EIM si gradul de extindere a acestora. Pe baza ndrumarului primit titularul de proiect realizeaza, printr-o persoana fizica sau juridica atestata conform legii si independenta de titularul proiectului, studiul EIM, finalizat cu un raport care se nainteaza autoritatii de mediu. 3. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul EIM. Aceasta etapa presupune parcurgerea urmatorilor pasi procedurali: 1. organizarea dezbaterii publice si prezentarea de catre titular a raportului n cadrul acesteia; 2. evaluarea de catre titular a observatiilor motivate ale publicului si naintarea acestei evaluari, mpreuna cu solutiile de rezolvare propuse, autoritatii competente de protectia mediului. 3. analizarea de catre autoritatea competenta de mediu si comisia de analiza tehnica a raportului si a evaluarii observatiilor publicului. 4. acceptarea/ refacerea / respingerea motivata a raportului, respectiv luarea deciziei de a emite sau nu acord de mediu / reluarea procedurii de analiza a calitatii raportului la studiul EIM dupa refacerea acestuia Raportul la studiul de impact asupra mediului are la baza informaiile minime pe care trebuie s le conina un raport i pe care trebuie s le furnizeze n mod obligatoriu titularul de proiect si se refer la: descrierea proiectului, care trebuie s conin date despre: - amplasament; - soluii tehnice adoptate; - mrimea proiectului. - descrierea msurilor pentru evitarea, reducerea i remedierea efectelor negative asupra mediului, dac este posibil; - date necesare pentru identificarea i evaluarea principalelor efecte pe care proiectul le poate avea asupra mediului; - prezentarea alternativelor studiate de titularul de proiect i argumentarea alegerii. In anexele Ord. 863/2002 deja referit se prezinta ghidurile metodologice aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, descrise mai sus. Anexele sunt:
- Anexa nr. 1 - Ghid metodologic privind etapa de ncadrare a proiectului n procedura de evaluare a impactului asupra mediului; - Anexa nr. 2 - Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evalurii i de realizare a raportului la studiul de evaluare ; - Anexa nr. 3 - Ghid metodologic privind etapa de analiz a calitii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

39

ETAPELE PROCEDURII EIM

PROIECT PUBLIC/PRIVAT

ETAPA DE NCADRARE A PROIECTULUI

PARTICIPAREA PUBLICULUI

Se supune EIM Nu se supune EIM ETAPA DE DEFINIRE A DOMENIULUI EVALURII

Studiul EIM (ndrumar) Studiul EIM (ndrumar) Raportul la studiul EIM Raportul la studiul EIM

ETAPA DE ANALIZ A CALITII RAPORTULUI

PARTICIPAREA PUBLICULUI

Factori de decizie Factori de decizie

Se respinge raportul Se respinge raportul Nu se emite acord Nu se emite acord de mediu de mediu

Se reface raportul Se reface raportul

Se aprob raportul Se aprob raportul

40
Se reexamineaz Se reexamineaz Se emite acord de Se emite acord de mediu mediu

Este de interes sa prezentam cu referire la lucrarile de proiectare ale unor planuri si programe, care pot fi si de constructii, actul normativ intitulat: Hotrre nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe Art 1(2) Respectiva hotrre stabilete procedura de realizare a evalurii de mediu, aplicat n scopul emiterii avizului de mediu necesar adoptrii planurilor i programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, definind rolul autoritii competente pentru protecia mediului, cerinele de consultare a factorilor interesai i de participare a publicului. Evaluarea de mediu este parte integrant din procedura de adoptare a planurilor i programelor. Art 5(2) Se supun evalurii de mediu toate planurile i programele care: a) se pregtesc pentru urmtoarele domenii: agricultur, silvicultur, pescuit i acvacultur, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracie a resurselor minerale, transport, gestionarea deeurilor, gospodrirea apelor, telecomunicaii, turism, dezvoltare regional, amenajarea teritoriului i urbanism sau utilizarea terenurilor, i care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care sunt prevzute n anexele nr. 1 i 2 la Hotrrea Guvernului nr. 918/2002(devenita nr.445/2009) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice private supuse acestei proceduri. Anexa 1 a HG 445/2009 stabileste: LISTA proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului dintre care de interes sunt Construirea de linii pentru traficul feroviar de lunga distanta si a aerodromurilor1 cu cel putin o pista de decolare-aterizare mai lunga de 2.100 m. Construirea de autostrazi si de drumuri expres2. Construirea drumurilor noi cu cel putin 4 benzi sau realinierea si/sau largirea unui drum existent cu doua ori mai putine benzi pana la 4 sau mai multe benzi, in cazul in care aceste drumuri noi sau realinierea lor si/sau sectiunea largita a acestora este de cel putin 10 km lungime continua. Cai navigabile interioare si porturi fluviale care asigura traficul, respectiv operarea navelor de peste 1.350 tone. Porturi comerciale, cheuri pentru incarcare si descarcare legate de uscat si porturi exterioare (exclusiv cheuri pentru feribot) care permit operarea navelor de cel putin 1.350 tone. Depozite de deseuri periculoase sau instalatii pentru eliminarea deseurilor periculoase prin incinerare ori tratare chimica,

41

 Instalatii cu o capacitate mai mare de 100 tone/zi pentru eliminarea deseurilor nepericuloase prin incinerare ori tratare chimica, Sisteme de captare a apelor subterane sau sisteme artificiale de reincarcare a acviferului, acolo unde volumul anual de apa captata sau reincarcata este de cel putin 10 milioane de metri cubi. Lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazine hidrografice, executate in scopul prevenirii deficitului de apa, pentru un volum anual de apa transferata de cel putin 100 de milioane metri cubi; se excepteaza transferul prin conducte al apei potabile. In toate celelalte cazuri, lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazine hidrografice, pentru un debit mediu multianual al bazinului de captare de cel putin 2.000 de milioane metri cubi/an si pentru o cantitate de apa transferata de cel putin 5% din acest debit; se excepteaza transferul prin conducte al apei potabile. Statii pentru epurarea apelor uzate de cel putin 150.000 echivalenti locuitor3. Anexa 1 a HG 445/2009 stabileste : LISTA proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului Proiecte de infrastructura: a) proiecte de dezvoltare a unitatilor/zonelor industriale; b) proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv constructia centrelor comerciale si a parcarilor auto; c) constructia cailor ferate, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1, a instalatiilor de transbordare intermodala si a terminalelor intermodale; d) constructia aerodromurilor, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; e) constructia drumurilor, porturilor si instalatiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; f) constructia cailor navigabile interioare, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1, lucrari de canalizare si lucrari impotriva inundatiilor; g) baraje si alte instalatii proiectate pentru retinerea sau stocarea apei pe termen lung, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; h) linii de tramvai, cai ferate subterane si de suprafata, linii suspendate sau linii similare specifice, utilizate exclusiv sau in principal pentru transportul de persoane; i) instalatii de conducte pentru gaze si petrol, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; j) instalatii de apeducte de lungime mare; k) lucrari pentru combaterea eroziunii costiere si lucrari maritime ce pot modifica profilul costier prin constructia, de exemplu, de diguri, chei, pontoane, debarcadere sau alte lucrari de aparare marina, exclusiv intretinerea si reconstructia unor astfel de lucrari; l) instalatii de extractie a apei subterane si de reincarcare artificiala a rezervelor de apa subterana, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; m) lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine hidrografice, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1.

42

3. Studiul de impact pentru lucrari de constructii Continutul oricarui studiu de impact presupune minimal o analiza a stadiului initial al amplasamentului si a zonei inconjuratoare a factorilor de mediu precum si evidentierea modificarilor pe care proiectul le va aduce, studiul efectelor asupra sanatatii si masurile de avut in vedere pentru a suprima, a reduce si pe cat posibil a compensa consecintele distructve pentru mediu si sanatate Detaliind acestea putem preciza ca studiul de impact trebuie sa contina: - Prezentarea starii initiale a mediului urmarindu-se situatia resurselor naturale din zona, descrierea tipului de teritoriu afectat din zona de impact (natural, forestier, agricol, agrement, maritim sau fluvial); -Analiza efectelor directe si indirete , temporare si permanente ale proiectului cu atentie asupra faunei si florei, siturilor si peisajelor, asupra solului, aerului si apei, climatlui, mediului natural cu echilibrele biologice, protectia bunurilor si patrimoniului cultural, ne deranjarea vecinatatilor prin zgomot, mirosuri, praf, emisiuni luminoase etc, higiena, sanatatea si salubritatea publica; -O prezentare a diverselor variante analizate si motivul ptr care a fost retinuta una din ele din punctul de vedere al protectiei mediului comparandu-se efectele fiecaruia cu starea initiala a mediului. -Masurile recomandate in vederea suprimarii sau reducerii efectelor si pe cat posibil pentru a se compensa consecintele distructive pentru mediu si sanatate, cat si costul acestora; Alegerea variantei optime Diferitele variante se compara prin metodele de analiza costavantaje ale proiectului, costeficacitate sau analize multicriteriale. In cadrul proiectului se compara evaluarile de mediu pentru solutia finala cu situatia initiala si cu varianta de impact minim, daca nu chiar aceasta a fost retinuta, comparatie ce permite sa se evalueze acceptabilitatea de mediu si efortul material pentru protectia mediului. Daca variantele nu pot fi departajate in mod clar se fac studii suplimentare in ceea ce priveste componente mai putin analizate in prima faza de studiu. 3.1. Exemple de variante analizate pentru cateva tipuri de proiecte, primele doua realizate prin adaptarea solutiei existente si urmatoarele pe un nou amplasament a) Sosea 1) Amenajarea unui drum existent; 43

2) Marirea numarului de benzi a soselei existente 3) Constructia unei noi sosele pe un amplasament nou 4) Varianta care implica o cu totul alta solutie: cale ferata, canal navigabil b) Aeroport 1. Crearea unei piste noi 2. Mutarea unei parti a traficului pe un alt aeroport 3. Crearea unui nou aeroport de pasageri 4. Crearea unui nou aeroport atat ptr pasageri cat si pentru marfuri . c) Port de agrement 1. Amenajarea unui bazin existent 2. Extinderea unui port existent 3. Constructia unui port nou intr-o alta locatie d) Protectia contra eroziunii marine. 1.Constructia de spargeval pe o coasta in parte protejata cu epiuri (diguri) 2. Acoperire cu nisip intre lucrarile realizate 3. Constructia unor epiuri si spargevaluri pe o coasta in eroziune 4. Solutie mixta constand din constructii hidrotehnice marine si protectii usoare cum ar fi fixarea dunelor e) Controlul apelor mari 1. Transformarea unui baraj existent intr-un baraj mobil 2. Amenajarea de zone naturale pentru disiparea apelor (poldere) 3 Amenajarea si regularizarea raului Vezi si: http://geografie.ubbcluj.ro/Cursuri/docs/zotic%20v/Amenajarea %20teritoriului%20si%20infrastructuri%20tehnice/Amenajari%20in%20lungul %20cursurilor%20de%20apa.doc 4. Constructia unui baraj pentru retinerea apelor mari si impiedecarea inundatiilor. f) Localitate 1. Reabilitarea unei localitati 2. Extinderea unui centru urban 3. Crearea unei noi localitati 4. Crearea unei noi zone complexe de locuit g) Tratamentul deseurilor 1. Modernizarea unei uzine de incinerare a deseurilor menajere cu valorificare de energie 2. Atasarea la o alta uzina de incinerare cu crearea unei statii de transfer 3. Constructia unei noi uzine de incinerare fara valorificare de energie 4. Constructia unei noi uzine de incinerare cu valorificare de energie 3.2. Tipuri de lucrari structurate dupa o anume caracteristica, cu exemple corespunzatoare naturii acestora.

44

a. Dupa localizare Infrastructuri de transport terestru (autostrazi, strazi, cai ferate, cai navigabile), transportul lichidelor, canalizari, linii de electricitate aeriene Amplasamente punctuale - Statii de epurare, aeroporturi, parcuri de distractii - Constructii industriale, porturi, cariere de materiale, depozite Evacuari de efluenti -Lucrari sau instalatii care evacueaza efluenti lichizi(ape uzate tratate sau nu si ape fluviale) sau gazosi. b. Dupa conceptiile caracteristice lucrarii Dupa natura constructiei: Baraje, diguri, lucrari de arta etc Dupa nature materialelor de executie: anrocamente, gabioane, palplanse etc Dupa profilul transversal si longitudinal pentru structuri lineare Terasamente si amenajari temporare. Centre de tratament deseuri Procedee industriale diferite

a. Dupa capacitate
Volumul de apa din lacul de acumulare Suprafata irigata Putere electrica instalata Volumul unor rezervoare etc.

b. Dupa tehnici de constructie

Puturi forate Derocari cu explozibili Sapaturi cu mijloace mecanice Excavari subterane

e. Dupa folosinta lucrarii

Lucrari hidrotehnice si hidroelectrice Cai de comunicatie Centrale termice, statii de epurare, alimentari cu apa Silozuri de cereale

f. Dupa tipul de intretinere

45

 Intretinere mecanica sau prin dezierbare chimica a unui taluz de infrastructura feroviara. Aruncarea in mare sau depozitare pe uscat a produsului unui dragaj. Modalitate de golire la zece ani a unei acumulari de apa.

3.3 Analiza starii initiale a amplasamentului si a mediului din zona de constructie. Analiza are drept scop obtinerea informatiilor despre zona amenajarii , a amplasarii proiectului pentru a se putea ulterior evalua modificarile aduse acesteia de realizarea si functionarea proiectului. Se vor urmarii in primul rand resursele naturale din zona, climatul, starea factorilor de mediu apa, aer si sol, a factorilor de vegetatie si fauna si a echilibrului acestora, a patrimoniului cultural, a starii de higiena si de sanatate publica a populatiei din zona. Aceste elemente sunt absolut necesare pentru evaluarea efectelor de ansamblu a realizarii unor lucrari ample de infrastructura, a compartimentarii teritoriale pentru diverse folosinte. 3.3.1. In functie de tipul de proiect se vor urmari componentele de mediu afectabile de catre acestea: a) Cai de comunicatie in zone rurale. Se vor urmari in principal: solul, date hidrologioce si hidrogeologice, fauna si flora in zona afectata, turism, peisaje arheologie. b) Amenajari urbane: Se vor urmari in principal: urbanismul, hidrologia urbana, calitatea aerului, sgomotul, arhitectura si patrimoniu cultural, activitatile comerciale. c) Amenajari hidrotehnice si ale cursului de apa Se vor urmari in principal: Hidrologie si hidrogeologie, hidraulica raului, transport de sedimente, calitatea apei, vegetatie si fauna inclusiv acvatica, peisagii, activitati legate de exploatarea raului- transport, pescuit, agrement d) Instalatii industriale in mediu limitrof unui oras Se vor urmari in principal : climatul, solul, starea actuala de poluare a mediului (aer, apa, deseuri, zgomot) , fauna, flora, peisaje si urbanism.

46

e) Lucrari costiere Se vor urmari in principal: Hidraulica marina-valuri, curenti, sedimente, calitatea apelor, activitati turistice si recreative.

3.3.2. Lucrari de cercetare a starii amplasamentului Investigarea terenului urmarind intreaga zona si inventariind elementele acestuia precum starea factorilor de mediu apa- aer- sol, fauna, flora, zgomotul, peisajele, constructiile existente. Aceste cercetari trebuie programate pentru a se acoperi ciclurile biologice si variatiile sezoniere ale factorilor de mediu. De asemenea, trebue precizat ca in aceasta activitate nu este suficient sa ne bazam pe date documentare si bibliografice ci si pe cercetari efective in situ. 3.4. Evaluarea impactului proiectului asupra mediului Una din etapele cheie a evaluarii de mediu consista in determinarea naturii, intensitatii, intinderii si duratei tuturor efectelor pe care lucrarea risca sa le produca. Odata cunoscute efectele se apreciaza impactul acestor efecte asupra elementelor la risc din mediu, caracterul reversibil odata cu disparitia unui efect sau ireversibil indiferent la disparitia efectului. Asadar efectul este o marime strict obiectiva, in timp ce impactul este consecinta pe care un anume efect il are asupra unui subiect la risc. Analiza efectelor permite in primul rand sa comparam variantele de solutii avute in vedere, a consecintelor variantei retinute pentru a vedea daca este acceptabila sau nu. Pentru aceasta in analiza vom distinge efecte directe, indirecte, temporare si permanente. Efectele directe Acestea evidentiaza consecintele imediate ale proiectului, in spatiu si in timp, putand distinge in principal: - Efecte structurale datorate insasi executiei proiectului cum sunt ocuparea spatiului amplasamentului amprizei cat si dependintelor, a carierelor de materiale de constructie, a depozitelor; -Disparitia speciilor floristice si faunistice , a elementelor de patrimoniu cultural si de peisaj; - Modificarea regimului apelor subterane si de suprafata; - Modificarea regimului de viata al locuitorilor zonei; - Efecte functionale legate de exploatare si intretinere a utilajelor prin poluarea aerului, apei si solului; -Riscuri tehnologice diverse.

47

 Efectele indirecte cauzate de un efect direct Pot apare mai aproape sau mai departe de amplasamentul analizat si la diferite momente dar uneori cu consecinte la fel de importante ca efectele directe. Se pot propaga in lant datorita conexiunilor intre elementele afectate. Exemplul 1: distrugerea unei paduri modifica fauna dispar pasari insectivore cu efectul cresterii numarului de insecte daunatoare culturilor agricole, marindu-se cantitatea de insecticide cu efect poluant asupra acviferului freatic si deci asupra sanatatii consumatorilor de apa din fantani. Exemplul 2: lucrarile portuare sunt de multe ori acompaniate de lucrari de protectie contra valurilor(epiuri, lame spargeval) care influenteaza regimul depunerilor de sedimente in zona litorala. Exemple de efecte directe si indirecte a catorva tipuri de amenajari 1. Cai de comunicatie in zone rurale Ca efecte directe mentionam expropieri, se ocupa si se elimina teren agricol, se modifica si calitatea agricola a terenului datorita modificarii drenajului acestuia, se modifica infrastructurile de imbuntatiri funciare existente. Ca efecte indirecte se poate mentiona influentarea regimului scurgerii apelor din zona , constructii aferente drumului-statii de benzina etc. 2. Construirea unui cartier de locuinte in zona centrala a unui oras Demolarea de constructii existente, expropieri, retele de utilitati, modificari de trafic auto in zona, retele comerciale noi, cresterea zgomotului a poluarii aerului 3. Baraj pe un rau Schimbarea conditiilor hidrologice si hidrogeologice in zona, modificarea florei si faunei zonei, a peisajului. Consecinte indirecte pot fi modificari a recoltelor in zonele riverane datorita modificarii umiditatii in sol Efecte temporare si permanente Efectele permanente sunt reprezentate de constructia in sine si de efectele functionale care dureaza toata perioada de exploatare, in timp ce efectele temporare sunt limitate in timp, fie prin disparitia odata cu disparitia cauzei, fie prin atenuarea lor in timp, fara ca asta sa insemne ca nu pot acvea o amploare insemnata pe durata lor de actiune si ca deci trebuie luate masuri de reducere ca si fata de cele permanente.

48

Exemple: Lucrarile de constructii produc de regula efecte temporare pe durata santierului. Daca insa nu sunt corect avute in vedere si corectate pot duce si la efecte de durata sau chiar ireversibile. Desemenea efectele asupra peisajului se intind pe o perioada mai indelungata de timp

Efecte cumulative Acestea sunt rezultatul unui cumul de interactiuni a mai multor efecte directe si indirecte si care pot conduce la schimbari bruste sau progresive ale mediului. Exemplu: O zona industriala construita pe o platforma amenajata in albia majora a unui rau poate sa afecteze regimul hidraulic al acestuia, la care se pot adauga si efectul diverselor deseuri si scurgeri de la acivitatea indutriala inrautatind starea factorului de mediu apa. Toate aceste efecte pot prezenta diferite tipologii dupa felul lor de manifestare: - cu intarziere si pe termemn lung cum este efectul de sera, efecte asupra sanatatii; - sub forma concentrata, intense si /sau repetitive; - la distanta provenind din surse difuze, cum sunt emisiile in atmosfera; - secundare fata de o activitate principala cumulandu-se cu efectele aceasteia Tipologia efectelor directe si indirecte 1. Efecte care se manifesta cu intarziere spre exemplu efectul de sera, asupra sanatatii 2. Efecte concentrate care pot fi intense si repetitive de exemplu golirea unei acumulari de apa 3. Efecte la distanta provenind din surse indepartate si difuze ca de exemplu emisiile gazoase in atmosfera 4. Efecte ale fragmentarii ecosistemelor cum sunt cele produse de exploatarile forestiere, constructia de infrastructuri , desecari etc. de morcellement 5. Efecte combinate provenind din surse multiple 6. Efecte secundare in urma unei activitati primare cum ar fi o dezvoltare economica datorita unei infrastructuri rutiere 7.Efecte ireversibile : eutrofizarea unui lac de acumulare Riscurile de mediu Se vor analiza si riscuri legate de accidentele naturale si tehnologice susceptibile sa afecteze securitatea in zona. Studiul de impact va prezenta natura si amploarea consecintelor potentiale in caz de accident si masurile preconizate a reduce un astfel de risc. 3.5. Efectele produse de existenta santierului

49

Santierul este prima etapa concreta de realizare a unui proiect si in cadrul acestei perioade de executie efectele asupra mediului incep sa se manifeste. De multe ori santierul fiind o activitate temporara efectele acestuia tind sa fie neglijate sau subestimate chiar si in cadrul studiuluii de impact desi aceste efecte sunt simtite ca fiind foarte deranjante de public si riverani. Desi de regula temporare totusi aceste efecte pot avea consecinte importante daca nu se au in vedere masuri speciale in vederea reducerii lor. De asemenea nu intotdeauna amploarea efectelor este proportionala doar cu amploarea santierului fiind situatii cand santiere mici in cazul unui mediu sensibil pot induce un impact semnificativ si chiar ireversibil. 3.5.1.Identificarea efectelor santierului in functie de natura lucrarilor Pentru aceasta este bine ca natura lucrarilor de constructii sa fie bine cunoscuta, Comparandu-se efectele diferitelor lucrari asupra diferitelor componente ale mediului se pot decide mai fondat programarea lucrarilor in timp , organizarea mijloacelor de lucru , alegerea materialeor , gropilor de imprumut drumurilor de santier necesare. Aceasta analiza trebuie sa reduca efectele temporare si permanente produse de santier. In cazul unui santier important si al unui mediu sensibil la efectele induse de acesta se va stabili un set de prescriptii speciale relative la mediu enumerand masurile tehnice avute in vedere pentru a reduce aceste efecte temporare si/sau permanente. Vom analiza un asemenea impact pentru cateva tipuri de constructii. Identificarea impactului(efectelor) santierului asupra mediului in functie de natura lucrarilor pentru cazul constructiei unui baraj pe un curs de apa a) Lucrari pregatitoare: organizare santier, acces, retele utilitati; de mediu implicate si natura impactului 1. Ecosisteme acvatice: poluare produsa de scurgerile de ape pluviale pe amplasamentul santierului. 2. Ecosisteme terestre : taierea de copaci si vegetatie pentru a se elibera terenul necesar 3. Situri arheologice, peisaje si patrimoniu cultural : impactul vizual temporar, riscul asupra vestigiilor arheologice terestre 4. Cadrul de viata: Ocuparea deranjanta a locului de catre instalatii. b) Realizari de lucrari in albia raului cu dig provizoriu, batardou de palplanse sau devierea totala sau partiala a raului.Componente de mediu implicate si natura impactului 1. Regimul hidrologic si hidraulic : Reducerea sectiunii de scurgere a apelor , amplificarea eroziunii si cresterea vitezei de scurgere 2. Hidrogeologie : Inaltarea nivelului freatic cu efecte de inundare in subsolul riveranilor; 3. Ecosisteme acvatice: Disparitia faunei acvatice in zonele din care apa este deviata si blocarea circulatiei pestilor, poluarea prin materii in suspensie produse pe santier 50

4. Ecosisteme terestre: Influentarea faunei si vegetatiei terestre in cazul devierii raului 5. Situri arheologice, peisaje si patrimoniu cultural : impactul vizual temporar a lucrarilor provizorii, riscul asupra vestigiilor arheologice terestre acoperite de noul traseu al apei deviate 6. Cadrul de viata : zgomotul produs de derocari, de baterea palplanselor metalice ale batardourilor

c) Excavatii si fundatii mponente de mediu implicate si natura impactul 1. Hidrogeologie: Polurea freaticului de catre diversi poluanti cum ar fi adaosuri pentru ciment . hidrocarburi; 2. Ecosisteme acvatice: Poluarea cu suspensii, disparitia vegetatiei existente 3. Bunuri, echipamente si alte activitati : Deranjamente produse retelelor de utilitati ingropate d) Secarea freaticului 1. Ecosisteme acvatice ; poluarea prin mixtura pompata (apa / sediment) 2. Bunuri, echipamente si alte activitati : poluarea prizelor de apa existente in aval e) Protectia versantilor contra eroziunii mponente de mediu implicate si natura impactului 1. Ecosisteme acvatice: Disparitia habitatului pestilor. 2. Ecosisteme terestre: Distrugerea vegetatiei de lunca 3. Situri arhelogice si de alta natura, peisajie, patrimoniu cultural : Elemente straine implantate in situri ca de ex palplanse, anrocamente f) Traficul utilajelor Componente de mediu implicate si natura impactului f) Circulatia utilajelor in santier 1. Regimul hidrologic si hidraulic : Obstacole temporare pentru scurgere in cazul in care o pista pentru utilaje se amplaseaza in albia raului. 2. Ecosisteme acvatice : Poluarea cu materiale in suspensie in perioada construirii pistei pentru utilaje 3. Ecosisteme terestre : Distrugerea vegetatiei de lunca 4. Cadrul de viata : Zgomotul si vibratia utilajelor . Mirosul de combustibili petrolieri. g) Intretinerea utilajelor in amplasament 1. Hidrogeologie : Polurea accidentala a freaticului 2. Ecosisteme acvatice: Polurea accidentala cu hidrocarburi 3. Bunuri, echipamente si alte activitati: poluarea prizelor de apa existente in aval h) Inchiderea santierului h

51

1. Ecosisteme terestre : Poluare prin abandonarea diverselor deseuri ramase de la santier 2. Situri arhelogice si de alta natura, peisajie, patrimoniu cultural: Efecte estetice negative datorita nerefacerii corespunzatoare a zonei dupa terminarea lucrarilor. Masuri pentru reducerea impactului temporar al santierului se vor recomanda tinand cont de tipul de impact evidentiat in studiul de impact, in dependenta de ciclul activitatilor umane si al evolutiilor factorilor biotici si de clima in zona.

4. Analiza impactului asupra mediului produs de unele lucrari de constructii 4.1. Elemente privind protecia mediului ca urmare a impactului drum - mediu nconjurtor Concomitent cu elaborarea proiectelor de drumuri se vor ntocmi studii de impact pentru urmatoarele lucrari: - de constructie si modernizare a drumurilor; - de reparatii capitale ale drumurilor; - de reabilitare a drumurilor. 4.1.1. Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice La lucrarile de drumuri se va asigura protectia apelor de suprafata, subterane si a ecosistemelor acvatice, care are ca obiect mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora, n scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. Controlul respectarii reglementarilor de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice este organizat si exercitat de catre autoritatile din domeniul mediului, apelor, sanatatii si de alte autoritati, potrivit competentelor legale. Conceperea si elaborarea unui traseu de drum se vor realiza prin alegerea solutiei optime, pentru evitarea prejudiciilor ireversibile aduse mediului acvatic de orice tip. Sistemul de scurgere a apelor trebuie sa fie proiectat si ntretinut pentru a proteja drumul si terenurile adiacente, sa fie compatibil cu mediul nconjurator. n cazul n care drumul strabate zone umede, se vor executa lucrari specifice pentru eliminarea apelor, pentru a evita fenomenele de baltire. Lucrarile de executie a infrastructurii rutiere vor respecta zonele de protectie sanitara impuse de legislatia n vigoare. Pentru protectia faunei acvatice se vor prevedea n proiectele ntocmite ca urmare a studiilor de impact masuri, astfel nct lucrarile de drumuri sa nu dauneze faunei acvatice si sa protejeze speciile rare ntlnite.

52

Executia lucrarilor de infrastructura se va face astfel nct contaminarea potentiala a cursurilor de apa, lacurilor, pnzei freatice sa fie evitata. Amplasarea lucrarilor de arta - poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tunele - se va face astfel nct sa se evite: - modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea sectiunilor albiilor; - ntreruperea scurgerilor apelor subterane. Apele de pe suprafata drumului se vor colecta n santurile laterale drumului, prevazute si dimensionate conform legislatiei n vigoare. Evacuarea apelor se face conform reglementarilor din acordul de mediu. Deversarea apelor uzate menajere n santurile laterale drumului este interzisa. Evacuarea apelor uzate menajere, provenite de la amenajarile colaterale drumului, neracordate la un sistem de canalizare, se face prin instalatii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie sa fie proiectate si executate conform normativelor n vigoare si amplasate la cel putin 10 m fata de cea mai apropiata locuinta. Instalatiile se executa si se ntretin n buna stare de functionare de catre beneficiarul acestor lucrari. 4.1.2. Protectia atmosferei Prin studiul de impact al situatiei existente se identifica poluarea n lungul unui drum, pe baza estimarii datelor de trafic (numarul, tipul si viteza autovehiculelor). Indicatorii calitativi ai emisiilor n atmosfera nu vor depasi valorile rezultate n urma calculelor privind dispersia poluantilor n atmosfera, valori prevazute n acordul de mediu. Pentru stabilirea masurilor de protectie mpotriva zgomotelor si vibratiilor, prin studiul de impact care se ntocmeste se au n vedere urmatoarele aspecte: - identificarea zonelor sensibile la zgomot si vibratii, cauza sensibilitatii; - identificarea principalelor surse locale de zgomot; - verificarea existentei unor reglementari locale n ceea ce priveste nivelul de zgomot si vibratiile, att n cursul zilei, ct si n cursul noptii; - masurarea nivelului de zgomot ambiant existent. Nivelul de zgomot masurat, exterior asezarilor umane, va respecta prevederile legislatiei n vigoare. Protectia poate fi realizata prin montarea de panouri fonoabsorbante, mbracaminte antizgomot la trecerea prin apropierea locuintelor. Dimensionarea acestora se realizeaza n functie de conditiile locale si conform standardelor. 4.1.3. Protectia solului

53

Antreprenorul este obligat ca, naintea amplasarii santierului, sa obtina acordul de mediu. Amplasamentul organizarii de santier se face, de preferinta, n zone nempadurite, zone care si-au pierdut total sau partial capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestuia facndu-se pe baza de studii ecologice, avizate de organele de specialitate. Antreprenorii lucrarilor de drumuri, lucrari amplasate pe terenuri agricole si forestiere, sunt obligati sa ia masuri de depozitare a stratului de sol fertil decopertat, n vederea refolosirii acestuia, de prevenire a eroziunii solului si de stabilizare permanenta a suprafetelor drumurilor n lucru, n special naintea perioadei de iarna. Pe parcursul desfasurarii lucrarilor de executie a drumurilor, antreprenorul va lua masuri pentru asigurarea stabilitatii solului, corelnd lucrarile de constructie cu lucrarile de ameliorare a terenurilor afectate. La executia terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau n timp. Beneficiarii lucrarilor de investitii, care detin terenuri pe care nu le mai folosesc, vor proceda la redarea acestora n conformitate cu legea privind regimul juridic al drumurilor. Drumurile, prin lucrarile de exploatare si ntretinere, pot afecta calitatea solului prin modificarea structurii, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea teritoriului, ntreruperea cailor de deplasare a faunei, consumul de teren agricol sau cu alta destinatie productiva. Pe durata exploatarii si ntretinerii drumurilor se vor respecta masurile de protectie a mediului n conformitate cu legislatia n vigoare: - se vor mentine n buna stare de functionare amenajarile antipoluante si de protectie a mediului; - se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulatie si prin informarea publicului asupra importantei ecologice a obiectivului; - se vor realiza plantatii rutiere pentru protectia solului. 4.1.4. Protectia mediului forestier n cursul executiei lucrarilor de drumuri si pe durata exploatarii si ntretinerii att antreprenorul general, ct si administratorul drumului vor lua toate masurile de protectie a fondului forestier n conformitate cu cerintele legislatiei n vigoare. Zonele n care s-au depozitat materialele provenite din excavatii vor fi reamenajate la terminarea lucrarilor, conform conditiilor impuse prin acordul de mediu. 4.1.5. Protectia siturilor arheologice si istorice Prin constructia unui drum se nlesneste accesul la siturile arheologice si istorice existente sau la altele noi, descoperite n timpul lucrarilor de constructii. Pe durata executiei este necesar sa se prevada masuri pentru a se asigura o protectie adecvata a acestora. 54

4.1.6. Protectia zonelor cu valoare peisagistica si a zonelor naturale protejate Autorizarea executarii lucrarilor de drumuri n parcuri nationale, rezervatii naturale, precum si n alte zone protejate, de interes national, delimitate conform legii, se face conform aprobarilor legale n vigoare. Un traseu de drum nou trebuie sa se ncadreze armonios n peisajul nconjurator, sa utilizeze ct mai bine configuratia terenului si perspectivele avantajoase si sa devina chiar o atractie turistica propriu-zisa. Structura constructiilor poate fi aleasa astfel nct prin selectarea materialelor de constructie sa se armonizeze cu ansamblul peisagistic specific zonei. 4.1.7. Regimul deseurilor Principalele produse generate de activitatea de constructie si ntretinere a drumurilor, ce pot fi clasate ca deseuri, sunt materialele rezultate din decapari si din demolari. n activitatea de constructie si ntretinere a infrastructurilor rutiere se va tine seama de reglementarile n vigoare n colectarea, transportul, depozitarea si reciclarea deseurilor. Conform legii se vor recicla deseurile refolosibile, prin integrarea lor, n masura posibilitatilor, n lucrarile de drumuri, n conformitate cu ncercarile de laborator. Deseurile ce nu pot fi reciclate prin integrarea n lucrarile de drumuri se vor colecta, depozita si preda centrelor de colectare sau se vor valorifica direct prin predare la diversi consumatori. Se vor depozita deseurile ce nu pot fi reciclate numai pe suprafete special amenajate n acest scop si se vor respecta conditiile de refacere a cadrului natural n zonele de depozitare, prevazute n acordul si/sau autorizatia de mediu. Intretinerea utilajelor si vehiculelor folosite n activitatea de constructie si ntretinere a drumurilor se efectueaza doar n locuri special amenajate, pentru a evita contaminarea mediului. n cazul accidentelor n care sunt implicate autovehicule, ridicarea caroseriilor, curatarea locului accidentului de resturi de metal si sticla, decopertarea solului mbibat cu produse petroliere si alte substante periculoase, refacerea vegetatiei, precum si repararea mbracamintei rutiere si lucrarile de consolidare a drumurilor avariate intra n sarcina celor vinovati de producerea incidentului, conform normelor n vigoare privind stabilirea si sanctionarea contravenientilor la normele privind exploatarea si mentinerea n buna stare a drumurilor publice. 4.1.8. Protectia mediului uman Amplasarea drumurilor, autostrazilor trebuie sa se faca fara a prejudicia n vreun fel salubritatea, ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei. n acest scop se au n vedere urmatoarele: 55

- realizarea, dezvoltarea si ntretinerea spatiilor verzi - aliniamente de arbori si perdele de protectie, cu rol att antipoluant - mpotriva noxelor, zgomotului -, ct si estetic; - folosirea, n masura posibilitatilor, a unor tipuri de mbracaminte rutiera absorbanta fonic; - executia, unde este posibil, de piste pentru biciclisti; - executia de treceri sigure pentru pietoni; - executia de amenajari speciale pentru persoanele cu handicap. 4.2. Elemente privind protecia mediului ca urmare a impactului constructii hidrotehnice - mediu nconjurtor Analiza influenei amenajrilor hidrotehnice asupra mediului presupune analiza caracteristicilor acestora, factorii de impact, principalele categorii de efecte ale amenajrilor hidrotehnice asupra mediului nconjurtor, principii i politici de abordare a problemelor de impact asupra mediului nconjurtor, impactul funcional al amenajrilor hidrotehnice, impactul regularizrii stocurilor de ap, impactul produciei de energie hidroelectric, efectele ecologice ale amenajrilor hidrotehnice, efecte geofizice ale lacurilor de acumulare i msuri de ameliorare, impactul social-economic al amenajrilor hidrotehnice. Metodologiile privind evaluarea impactului amenajrilor hidrotehnice asupra mediului analizeaza elemente legate de cadrul legal al evaluarii impactului lacurilor de acumulare asupra mediului, coninutul documentaiilor de evaluare a impactului, stabilirea variantelor de proiect sau de regim de exploatare, metode de identificare a impactului, metodele de decizie multicriterial, analiza beneficiu cost orientat adecvata evaluarii impactului. In conformitate cu declaratia Conferintei Natiunilor Unite, din iunie 1972 de la Stockholm, prin impactul asupra mediului inconjurator (IMI) se intelege orice efect al unei activitati produs asupra mediului si anume: asupra sanatatii si securitatii faunei, florei, solului, aerului, apei, climei, peisajului si monumentelor istorice sau altor constructii, asupra interactiunii dintre acesti factori, efectele asupra patrimoniului cultural sau conditiile socio-economice care rezulta din modificarea acestor factori. Constructiile hidrotehnice au un caracter nepoluant deoarece, desi pot afecta in sens negativ mediul inconjurator, nu actioneaza asupra acestuia prin poluare; din contra unele constructii hidrotehnice sunt destinate depoluarii apei, altele maresc capacitatea de autoepurare naturala, iar unele servesc in mod direct la depozitarea, diluarea ori anihilarea unor substante si materii poluante. De asemenea, avand in vedere faptul ca una din principalele metode de combatere a poluarii este gasirea unor procedee si tehnologii noi, mai putin sau deloc poluante, prin care sa se obtina produse si servicii similare, trebuie aratat ca constructiile hidrotehnice constituie suportul unor procedee ecologice curate, pentru obtinerea energiei si a produselor agricole: energia hidroelectrica in locul energiei obtinute in 56

termocentrale, respectiv sporul de productie agricola prin irigatii in locul folosirii ingrasamintelor chimice. In continuare vom prezenta cateva studii de caz in acest domeniu. 4.2.1. Efectele amenajarilor hidroenergtice asupra ecosistemului acvatic aferent. Amenajarile hidroenergetice, dar si cele legate de resursele de apa, formate dintrun ansamblu de constructii hidrotehnice, produc asupra mediului inconjurator atat o influenta benefica, cat si una nefavorabila. Diferitele solutii constructive exercita un impact asupra mediului inconjurator semnificativ diferit. Prin urmare avantajele si dezavantajele fiecarei solutii trebuie bine cantarite si hotararea de a concretiza una sau alta dintre ele serios argumentate. Conceptia generala a schemei si amplasarea obiectelor principale trebuie sa aiba in vedere, din faza incipienta, unele criterii restrictive sau de protejare a mediului inconjurator, precum:

evitarea zonelor ce constituie rezervatii sau parcuri naturale; evitarea zonelor cu monumente ale naturii, istorice, arheologice, culturale, etnografice; interdictia executarii lucrarilor in zone care ar periclita existenta unor specii endemice sau rare; evitarea sectionarii arealelor naturale de dezvoltare a faunei acvatice interesante; protejarea zonelor cu un potential biologic foarte ridicat, chiar daca se refera la specii banale.

In acest sens, sunt necesare informatii generale de specialitate chiar in fazele primare de proiectare. In cazul obisnuit al amenajarilor hidroelectrice in cascada, apare o problema delicata care poate da nastere si unui impact asupra mediului inconjurator extrem de nefavorabil: necorelarea claselor de importanta ale amenajarilor din aval cu cele din amonte. Stabilirea cotei de amplasare a captarii pentru amenajarile hidroelectrice din zona de munte este recomandabil sa se faca in raport cu arealul de raspandire al unor specii de pesti valorosi sau rari cum sunt pastravul, lipanul, lostrita. Debitele turbinate la debusarea din ultima centrala trebuie sa fie modulate in limite acceptabile pentru impactul asupra mediului inconjurator. Un regim de debusare in salturi duce la distrugerea albiilor, la erodarea malurilor si chiar la ruperea drumurilor si podurilor. De asemenea astfel de debite au un efect stresant asupra pestilor si pot provoca si accidente oamenilor sau animalelor surprinse in albie.

57

La stabilirea parametrilor amenajarii este important sa se considere variante diferite semnificativ, din punct de vedre al impactului asupra mediului inconjurator, pentru:

debitul de servitute; debitul de spalare al albiei in aval; regimul de exploatare la ape mari, pentru evitarea depunerilor si pentru obtinerea unei cantitati maxime de energie; regimul nivelurilor in lacuri, care trebuie sa fie pline in sezon pentru atragerea turistilor si sa aiba nivel constant in perioada de eclozare a icrelor la specii de pesti valorosi (cu consecinte energetice); regimul defluerii debitelor in aval de ultima centrala din cascada.

In continuare, vom prezenta un studiu de caz in acest domeniu si anume amenajarea hidroenergetica a Bazinul hidrografic Olt : In studiu se prezinta conform metodologiei curente, elementele de baza ale conceperii studiului si anume : 4.2.1.1. Situatia ecologica initiala in cadrul bazinului a. Mediul fizic Construciile hidroenergetice i acumulrile care s-au realizat, au ca suport geologic formaiuni sedimentare, care n cea mai mare parte sunt roci necoezive, sau prezint o coeziune redus i sunt permeabile. n sectorul Drgani Slatina, rul Olt traverseaz Podiul Getic. Lunca Oltului, dezvoltat pe ambele maluri, nsoete albia minor pe tot sectorul, avnd o lime mare de 1 5 km. Limea maxim este la confluena Tesluiului. Caracteristica principal este excesiva meandrare (meandre i brae cu sau fr ap, care nchid ostroave). La viituri, lunca Oltului este inundabil i este dominat de fruntea terasei joase sau nalte. Reeaua hidrografic pe sectorul de ru Drgani Slatina prezint un caracter permanent i nepermanent (torenial), alimentarea fiind n general de suprafa, dar i din subteran. b. Mediul biologic Flora terestr i acvatic - Vegetaia ierboas din lunca Oltului era alctuit din culturi agricole i pajiti de iarb moale, coada vulpii, pir i asociaii hidrofile. Adiacent vegetaiei de lunc era zona de vegetaie a pdurilor de foioase. Intervenia antropic a fcut ca de-a lungul timpului, pdurile propriu zise s dispar prin defriare, singura vegetaie arboricol fiind zvoaiele de salcii de pe malurile rului Olt, la care se adaug plantaiile de plopi de pe marginea drumurilor i de pe terenurile n pant supuse eroziunii. Fauna terestr - Zoogeografic, poriunea studiat se ncadreaz n provincia moesic, cu o faun central european, ns cu numeroase infiltraii submediteraneene. n marea lor majoritate, speciile sudice sunt specii termofile. Fauna pajitilor de lunc este un rezultat al contactului dintre mediul acvatic i cel terestru i, sub influena unor condiii ecologice aparte (inundaii periodice, umiditate ridicat), fauna acestor biotopuri are trsturi distinctive. n luncile de es apar specii care cuibresc n maluri, precum prigoria, lstunul de mal, codobatura, sau specii care i caut hrana aici, cum ar fi barza.

58

Fauna acvatic - Zoocenozele bentice (organisme nevertebrate) Structura compoziional a Oltului era foarte srac i dominat de oligochete i chironomide. Imaginea mediului acvatic era aceea a unui mediu acvatic foarte antropizat, supus unor influene poluante nsemnate. - Ihtiofauna Zona studiat se ncadreaz n zona mrenei, care ncepea aval de Govora i continua pn aproape de vrsarea n Dunre. n zona mrenei au fost semnalate urmtoarele specii: mreana specie dominant, scobarul, cleanul, crapul, obletul, tiuca, batca, pltica, babuca, porcuorul etc. Ihtiofauna rului Olt nainte de barare prezenta urmtoarele caracteristici si influene: - pescuiri industriale; - ncepnd cu deceniul al 6 lea, ncep s i fac apariia surse de poluare majore, de natur diferit; - n perioada 60 70 se specific dispariia speciilor de peti fusar i mihal; reducerea efectivelor piscicole, prin mortalitate repetat. 4.2.1.2. Situatia actuala in zona amenajarilor hidroenergetice a. Mediul fizic Dup realizarea amenajrilor hidroenergetice Drgani, Strejeti, Arceti i Slatina n soluia tehnic bief n bief, au aprut o serie de modificri ale morfologiei albiei i malurilor rului Olt, precum i modificri importante ale regimului de curgere. Acestea constau din: - modificarea traseului rului prin ndiguirea i protejarea malurilor, ceea ce a condus la eliminarea meandrelor, a blilor i a braelor moarte, - modificarea patului albiei, att din punct de vedere al substratului, ct i a pantei i a rugozitii, - formarea conurilor de dejecie n zonele de vrsare a vilor laterale (exemplu, la debuarea prului Beica, n coada lacului Slatina aport de aluviuni la viituri), - depuneri aluvionare la cozile lacurilor, - mpotmolirea gurilor de vrsare ale afluenilor i formarea de bare aluvionare, care mpiedic debuarea normal a acestora, - prin reducerea pantei de scurgere i a vitezei apei, depunerile aluvionare conduc la fenomenul de colmatare a cozilor de lac. b. Mediul biologic Flora i fauna acvatic i terestr - Prin construirea obiectivelor hidroenergetice din valea Oltului se remarc dispariia, restrngerea i fragmentarea unor habitate, n special prin inundarea lor. Peisajul fiind oricum foarte antropizat, s-a ajuns la dispariia tuturor asociaiilor specifice luncii Oltului. Totui, n foarte multe puncte ale Oltului amenajat, chiar n perimetrul unor lacuri de acumulare, acest tip de ecosistem s-a putut reface, dar ntr-o compoziie i dominant a speciilor mult diferit de cea iniial. n aceste situaii se poate vorbi de tipuri de succesiune ecologic determinat de cauze antropice. Ecosistemele terestre sunt reprezentate de: zvoaiele de slcii, tufriuri, pajiti, culturi agricole (cu o pondere mare n vara anului 1997 a porumbului), stufriuri. Fauna terestr - n mod evident, prin inundarea unor suprafee de uscat, prin apariia lacurilor, fauna de nevertebrate a sczut prin dispariia acelor populaii care i duceau viaa legat de sol i aveau o mobilitate mai sczut. Referitor la vertebrate, se pot afirma urmtoarele:

59

- reptilele i amfibienii sunt prezeni n zon cu un numr mic de specii, acestea avnd o situaie destul de precar, situaie ntlnit i n restul Europei i datorat distrugerii habitatelor i a lipsei de protecie; reptilele sunt reprezentate prin oprle (oprla de cmp i cea de ziduri); - ornitofauna este destul de bogat, ceea ce s-ar putea explica prin expunerea sudic n calea curenilor calzi care strbat Peninsula Balcanic n partea sa sud vestic; de asemenea, luciul de ap a atras populaii nsemnate de psri acvatice. Fauna acvatic - n prezent, ihtiofauna rului Olt este reprezentat de urmtoarele specii: scobarul, cleanul, mreana, porcuorul, crapul, obletul, babuca. 4.2.1.3. Impactul amenajarilor asupra biocenozei active si terestre. n zonele studiate se constat, n momentul de fa, unele modificri i o evoluie interesant a ecosistemelor. Astfel, au aprut i s-au extins unii biotopi noi i, anume, biotopii lentici, s-au modificat nsuirile fizico-chimice ale apei, s-au schimbat temperatura i condiiile de oxigenare a apei i altele, care i-au pus amprenta asupra vieuitoarelor preexistente. Apariia lacurilor de baraj a redus cantitativ o serie de specii, restrngndu-se arealul lor, consecina fiind scderea aportului lor funcional la realizarea produciei biologice i a afectat genofondul i ecofondul rului Olt. Modificri s-au nregistrat n ceea ce privete vegetaia i grupele majore de animale. a) Vegetaia Datorit amenajrii complexe a Oltului inferior, prin bararea succesiv a acestuia, au fost distruse dou tipuri distincte de vegetaie i anume: vegetaia acvatic iubitoare de ap curgtoare, ce a disprut treptat, fiind nlocuit de o vegetaie iubitoare de ap stttoare, respectiv o vegetaie de balt. A disprut, de asemenea, vegetaia terestr, de lunc, alctuit din plante lemnoase i ierboase, ce ocupau zona de lunc a Oltului, zon ce n prezent este ocupat de ap. Modificri posibile sunt legate de ridicarea nivelului hidrostatic. n acest caz, cu timpul, se va instala un exces permanent de ap, n special n zona de lunc, unde se vor reface i se vor extinde aspectele vegetaiei tipice, n detrimentul suprafeelor agricole. Modificrile cele mai evidente constau n distrugerea ireversibil a pdurilor de lunc, care i aa erau deficitare ca suprafa. b) Fauna acvatic Creterea impactului activitilor umane asupra biosferei i, n general, asupra condiiilor vieii, conduc azi, este dovedit, la o scdere evident a genofondului i la o lent dereglare a unui anumit echilibru. Angrenat n procesele evolutive, fauna de nevertebrate, ca orice formaiune, ca orice sistem ecologic, prin caracterul su dinamic, depinde n cea mai mare msur de componeni i firesc de conexiunile lor, funcionarea i activitatea acestora. Nevertebratele din aceast zon, dei mult mai puin cunoscute, se prezint ns ntr-un numr imens fa de cel al vertebratelor. Vertebratele - Pe baza unor studii efectuate n teren i informaiilor primite de la persoane de specialitate interesate de biodiversitate, se cunoate c amfibienii i reptilele sunt prezente n zon cu un numr sczut. De altfel, este cunoscut declinul acestor animale att n Europa, ct i n ara noastr, declin datorat deteriorrii habitatelor, a colectrii maxime i a lipsei de protecie.

60

Dup construcia amenajrilor hidroenergetice, numrul broatelor, salamandrelor (sunt foarte rare), erpilor de ap, etc, a sczut, datorit inundrii braelor moarte ale rurilor, stricndu-le locurile de cuibrit. Pentru ihtiofaun, lacurile de baraj au marcat regresul unor specii i progresul altora, la care se nregistreaz o accentuat mbogire cantitativ. Dezvoltarea unor specii a fost facilitat de suprafeele mari de ap i de reducerea nivelului polurii, dei din acest punct de vedere se mai ridic unele probleme. Fauna acvatic a suferit din plin efectul amenajrilor hidroenergetice. Unul din efectele deosebite este cel al dispariiei speciilor autohtone iubitoare de ap curgtoare, fiind nlocuite de specii de ap stttoare, care anterior barrii cursului de ap existau ntmpltor sau n procentaj foarte redus i care n prezent au ajuns dominante. Dup apariia lacurilor de acumulare, au disprut speciile de peti: latia (Alburnoides bipunctatus), fusarul (Aspra zingel), moioaga sau mreana de munte (Barbus meridionalis petenyi), molanul (Noemacheilus barbatulus) i sabia (Pelecus cultratus), specii iubitoare de ap curgtoare. De asemenea, datorit vegetaiei abundente, nainte de construcia lacurilor existau raci, la ora actual aceast specie disprnd. n acelai timp, dup ce rul Olt a fost transformat ntr-o salb de lacuri (pe sectorul inferior), au aprut noi specii de peti: vduvia (Leuciscus idus), batca (Blica bjorkna), caracuda (Carassius carassius), murgoiul blat (Pseudorasbora parva), iparul (Misgurnis fossilis), fsa mare (Cobitis elongata), rsprul (Acerina schraester) i linul (Tinca tinca). O modificare semnificativ o constituie dezvoltarea avifaunei, sub aspectul diversificrii speciilor, creterii numerice a unor populaii i distribuiei spaiale. Atragerea numeroaselor specii de psri, unele cuibritoare, migratoare sau sedentare n aceast zon, a fost favorizat de descoperirea unor habitate propice (suprafee mari de ap, stufri, vegetaie arboricol) i a unei hrane abundente n urma monitorizrii de ctre specialiti a speciilor de psri pe cele patru lacuri analizate, au fost identificate 156 specii de psri. Unele dintre ele au cunoscut o dezvoltare aproape spectaculoas, dar sunt i specii periclitate pe plan naional i european, unele dintre ele, monumente ale naturii, fiind protejate prin mai multe Convenii internaionale: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) egreta mare (Egretta alba), egreta mic (Egretta garzetta), loptarul (Platalea leucorodia), ciocntorsul (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), cufundacul polar (Gavia arctica), barza neagr (Ciconia nigra), lebda cucuiat (Cygnus olor), acvila de cmp (Aquila heliaca), buha mare (Bubo bubo), pasrea ogorului (Burhinus oedicnemus) etc. Dup spusele d-lui Ion Tnsescu (AJVPS Drgani), n anii 1996 1997 erau mult mai multe efective de psri. De atunci, s-au cam redus efectivele de psri cu cca. 50%, din cauza, n special, a vntorilor strini care intr abuziv n vegetaia de pe lacuri i distrug cuiburile de psri. Cu toate acestea, impactul semnificativ asupra psrilor este evident, lacurile de acumulare, din punct de vedere al ornitofaunei, se aseamn cu Delta Dunrii. c) Fauna terestr n ceea ce privete cenozele mamaliene, sunt difereniate n funcie de succesiunea biotopilor i de distribuirea lor, Ordinele cele mai importante sunt: Carnivora, Artiodactyla, Lagomorpha, Rodentia, Chiroptera, Insectivora. Cele mai rspndite specii sunt vulpile, viezurii, iepurii, cpriorii, mistreii i se constat n expansiune de la sud, acalul.

61

Dup apariia lacurilor de acumulare, au disprut speciile de mamifere: vidrele (le-a fost distrus habitatul; nainte de construcie, era renumit zona la Crlig), viezurii, lupii (au existat muli pn n anul 1964, ns s-au fcut vntori masive, le-au fost urmrite vizuinile i astfel lupii au fost exterminai). 4.2.1.4. Concluzii Bazinul hidrografic Olt s-a modificat foarte mult o dat cu construcia i darea n folosin a salbei de lacuri de acumulare de pe parcursul rului Olt, ncepnd din judeul Braov, pn la vrsare. Construcia de baraje de acumulare, diguri, precum i regularizarea diverselor cursuri de ap au avut de cele mai multe ori efecte negative asupra ecosistemelor acvatice. ns toate aceste construcii hidrotehnice au i unele efecte pozitive, ndeosebi asupra calitii apei din diversele ruri sau lacuri la nivelul crora s-au efectuat, precum i pentru atenuarea viiturilor. Majoritatea lucrrilor hidrotehnice ajut la mbuntirea calitii apei n mod activ sau pasiv. De exemplu, salba de lacuri de pe rul Olt are rol de epurare a apei, aceste acumulri fiind ca nite decantoare uriae care cur apa de diverse impuriti. De asemenea, multitudinea de baraje are rol de barier n cazul unor poluri accidentale, unda de poluare este mai lent, existnd timp mai lung de intervenie pentru combaterea polurii. n zonele studiate se constat, n momentul de fa, unele modificri i o evoluie interesant a ecosistemelor. Astfel, au aprut i s-au extins unii biotopi noi i, anume, biotopii lentici, s-au modificat nsuirile fizico-chimice ale apei, s-au schimbat temperatura i condiiile de oxigenare ale apei i altele, care i-au pus amprenta asupra vieuitoarelor preexistente. Apariia lacurilor de baraj a redus cantitativ o serie de specii, restrngndu-se arealul lor, consecina fiind scderea aportului lor funcional la realizarea produciei biologice i a afectat genofondul i ecofondul rului Olt. Din punct de vedere al esteticului, unele zone au fost transformate n locuri de agrement. Acest studiu s-a realizat n ideea de a arta consecinele impactului antropic (amenajrile hidroenergetice), att asupra modului de funcionare a ecosistemelor acvatice i terestre, ct i asupra valenelor lor ecologice. Prin acest studiu am demonstrat c este foarte important ca inginerii constructori i nu numai s in seama de implicaiile muncii lor privind protecia mediului nconjurtor. Att inginerii, ct i ecologitii trebuie s gseasc un limbaj comun, astfel nct societatea i biodiversitatea s nu regreseze, ci dimpotriv, s progreseze. Bibliografie: A patra conferinta Dorin Pavel a hidroenergeticenilor din Romania, Bucuresti, 25-27 mai 2006 Impactul produs de amenajarea micropotentialului hidroenergetic asupra mediului inconjurator se incadreaza in aria impactului general produs de amenajarile hidroenergetice asupra acestuia. Atat efectele pozitive, cat si cele negative, existente in fiecare caz in parte, au o amploare mai mica. 4.2.2. Impactul asupra mediului inconjurator a unor constructii hidrotehnice speciale

62

4.2.2.1. Consideratii generale Numeroase deeuri industriale solide sunt evacuate pe cale hidraulic (n suspensie) i depozitate prin decantare n iazuri, realizate constructiv fie n bazine de coast, fie n lacuri de baraj. Cele mai obinuite reziduuri astfel depozitate sunt cele de la staiile de preparare din industria minier (de regul lamuri de la staiile de flotaie a minereurilor metalifere) i cenuile de la centralele electrotermice pe crbune). Existena unor asemenea depozite dateaz nc din antichitate. Ct vreme acestea s-au limitat la dimensiuni mici, sub 20 m nlime de retenie, problemele tehnice au fost rezolvate pe cale empiric sau de ctre ingineri mineri, fr a se nregistra accidente. n ultimii 50 de ani, numrul unor asemenea lucrri a crescut vertiginos, performanele tehnice au depit nlimi de 100 m i au aprut numeroase avarii, unele cu consecine deosebit de grave. i n ara noastr au avut loc o serie de avarii la iazurile de decantare a sterilului minier, unele cu implicaii grave pe plan intern i internaional. Trebuie amintite astfel problemele aprute la iazul pentru reziduuri cu cianuri rezultate din procesele de flotaie de la ntreprinderea Aurul din judeul Maramure, la iazul pentru decantarea sterilului cu metale grele de la Bora (Pb, Zn, Fe) sau la iazurile de la Certej (judeul Hunedoara) i Iara (judeul Alba). Situaii similare au existat i n trecut, dar ele au fost mai puin mediatizate. Aa au fost cele din zona exploatrii crbunelui de la Rovinari, de la Ocna Mureului etc. Avnd n vedere numrul mare de astfel de amenajri hidrotehnice, care depesc 100 de amplasamente, este necesar evidenierea unor deficiene de ncadrare n cadastrul apelor, de proiectare, ntreinere i exploatare, care au condus la situaia existent. Un prim considerent care trebuie avut n vedere este acela c, procedeele tehnologice ca cel de la ntreprinderea Aurul, care are ca rezultat o cantitate mare de substane deosebit de toxice, cum sunt cianurile, nu se mai practic n comunitatea european i nici n S.U.A. Ca atare, se impune adoptarea de soluii moderne, fr producerea de reziduuri periculoase n cantiti mari. Aceste reziduuri au dublu efect negativ, n sensul c se pierd cantiti mari de materie prim util i, totodat, se produce o agresare puternic a mediului hidric. Fr a intra n detalii tehnologice, trebuie menionat c sunt situaii cnd astfel de iazuri i bataluri nu pot fi evitate, mai ales la ntreprinderile mai vechi, de tipul celor prezentate. Prin urmare, se impun n mod stringent optimizri n procesul de proiectare, de execuie, de exploatare i ntreinere. 4.2.2.2.Unele aspecte ntlnite n practica curent i propuneri privind proiectarea acestui tip de construcii Cnd abordeaz astfel de lucrri, proiectantul trebuie s in seama de specificul lor i de modul diferit de lucru fa de digurile simple sau digurile de contur ale unor lacuri de acumulare. Diferena const, n primul rnd, n greutatea specific a fluidului mult mai mare dect cea a apei, cu valori . Ca urmare, presiunea relativ a coloanei de material asupra digului, 3sm/t7,14,1=Hpsrel=, este cu 40% - 50% mai mare dect n cazul apei. Un alt aspect, care nu trebuie neglijat la proiectare, este prezena cvasipermanent a apei n contact cu aceste diguri, cu toate consecinele ce decurg de aici, printre care extinderea curbei de infiltraie n afara amprizei

63

digurilor, n cazul n care nu s-au luat msuri corespunztoare de mrire a rezistenei la presiunea sterilului. n cazul iazului cu cianuri de la ntreprinderea Aurul nu s-a inut cont de aceast situaie i s-a ajuns la ruperea digului n condiiile unei creteri de nivel n iaz de numai 20-25 cm, datorate precipitaiilor. Apa decantat din iaz trebuie recirculat n procesul tehnologic, lucru care nu s-a rezolvat. Prin urmare, argumentul calamitii nu este real, ci constituie numai o justificare nefondat; dac n iaz ar fi debuat unele cursuri mici, locale, acest lucru ar constitui o eroare grav de proiectare, deoarece astfel de toreni trebuie deviai ctre vi adiacente. Deci, datorit presiunii mai mari asupra digurilor i a prezenei permanente a apei pe pmnt, este necesar ca la proiectarea i execuia acestor diguri de contur a iazurilor i batalurilor s se foloseasc materiale argiloase, testate n laborator, la care infiltraia este practic inexistent, sau s se realizeze digurile cu nucleu central de argil sau cu ecran de beton. La substane deosebit de periculoase, se impune chiar o masc amonte din pereu de beton sau din mixturi asfaltice, pentru protecie mecanic, montat pe un strat impermeabil inert la aciunea coroziv a produselor aflate n reziduurile reinute. Un alt aspect, ntlnit n special n zone cu ape freatice apropiate de nivelul solului sau cu straturi sedimentare permeabile, este acela al necesitii realizrii impermeabilizrii n profunzime, la piciorul amonte al digurilor, iar n cazurile cu teren permeabil, folosirea unei folii speciale de impermeabilizare pe ntreaga suprafa permeabil, de tipul celor folosite la depozitele de deeuri solide ecologizate (exemplu depozitul de la Constana). n aceste cazuri, i structura digurilor este mai puin pretenioas, putnd fi folosite materiale locale. Se impune, de asemenea, ca aceste amenajri s dispun i de un sistem de evacuare a apei decantate n exces, care conine concentraii mici de substane poluante, i care poate fi evacuat controlat n emisarii prestabilii i n condiiile impuse de ctre organele de gospodrirea apelor i de ageniile de protecie a mediului. Ruperea digurilor conduce, de regul, la bree mari i la evacuarea, practic instantanee, a iazurilor, cu apariia undelor de poluare. n consecin, dat fiind specificul de construcii hidrotehnice al acestor amenajri, se impune elaborarea unor norme specifice de proiectare, care s in seama de aspectele menionate anterior i de realitatea unui potenial mare de risc la amenajrile de acest tip. 4.2.2.3. Propuneri privind exploatarea iazurilor de decantare i a batalurilor Un prim considerent, care conduce la un fapt deosebit de grav, este acela c iazurile i batalurile nu sunt considerate lucrri hidrotehnice, ci numai construcii auxiliare procesului tehnologic, deci realizarea lor este lsat n grija ntreprinderilor cu caracter minier i/sau zootehnic. Rezultatul acestei opinii profund eronate este neglijarea condiiilor impuse din punct de vedere hidrotehnic, rezultatele negative constatate fiind proba doveditoare. Scoaterea lor din categoria construciilor hidrotehnice face ca ele s nu beneficieze de o serie de prevederi legale, cum ar fi: - inventarierea lor n cadastrul apelor ca lucrri hidrotehnice;

64

- realizarea planului de aprare mpotriva inundaiilor; inexistena unui asemenea plan aduce dup sine necunoaterea situaiei reale a lucrrii, a gradului real de asigurare, derivat din clasa de importan a obiectivului, lipsa unor mijloace i materiale de intervenie, impuse de normativele n vigoare, lipsa unei echipe specializate de supraveghere i exploatare n siguran, precum i lipsa unui sistem informaional-decizional de avertizare i de aplicare a msurilor preventive, prestabilite prin planul operativ de aprare; ele sunt astfel lipsite de posibilitatea interveniei unitilor hidrotehnice i de aprare civil. - controlul periodic, din partea organelor de gospodrire a apelor i a specialitilor ageniilor judeene de mediu, considerndu-se c toate acestea revin numai ntreprinderii respective, care, n general, nu are specialiti cu calificarea necesar pentru supravegherea competent a iazurilor respective; - luarea din timp a msurilor de prevenire a avariilor prin lucrri de consolidare i de supranlare, unde este cazul, n cadrul lucrrilor de ntreinere necesare. Aplicarea succesiv a unor amenzi mai mult simbolice nu rezolv problema. 4.2.2.4. Recomandri pentru lucrtorii din domeniu la abordarea unor astfel de lucrri - Se impune elaborarea de urgen a unor normative de proiectare a batalurilor i iazurilor de decantare a sterilului de la exploatrile miniere i de la fermele zootehnice, n care s se prevad msurile preconizate n paragrafele anterioare; - Este obligatorie inventarierea acestor construcii n cadastrul apelor, att ca inventariere primar, n fie tip, ct i n sintezele cadastrale, pe bazine hidrografice; - Se impune ca toate aceste construcii s dispun de planuri operative de aprare, n care s fie stabilit fluxul informaional de avertizare hidrometeorologic a obiectivului, ca lucrare hidrotehnic, i de alarmare a obiectivelor situate n aval, n caz de accidente la amenajare, inclusiv pe plan internaional; conform conveniilor privind apele de frontier, informarea partenerilor trebuie fcut cu maximum de anticipaie; - Lucrrile trebuie s fie asigurate la clasa de importan prevzut de STAS 4273/83 i trebuie s fie dotate cu mijloace i materiale de intervenie, prevzute n planul de aprare, conform HGR 683/1999; - Trebuie s se efectueze controlul preventiv al amenajrilor de acest tip de ctre organele hidrotehnice i s se ntocmeasc un program de refacere i consolidare a acestor construcii (dac este cazul), conform HGR 766/1997 privind calitatea n construcii. La aceste recomandri cu caracter general se pot adauga, de la caz la caz, alte msuri care s conduc la evitarea unor situaii similare cu cele prezentate, care pot avea un impact deosebit de grav asupra cursurilor de ap interne i internaionale, cu consecine negative pentru politica de integrare n structurile economice i sociale europene. Bibliografie 1. Ionescu t., 2001 Impactul amenajrilor hidrotehnice asupra mediului. Editura*H*G*A*, Bucuresti 4.2.3. Impactul asupra mediului a lucrarilor de Imbunatatiri Funciare

65

Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului prezint impactul rezultat din implementarea sub-proiectului Reabilitarea sistemului de irigaii Terasa Brilei, parte integrant din proiectul Reabilitarea i Reforma Sectorului de Irigaii - Studiu de Fezabilitate i Proiect Tehnic pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaii. Subproiecte Faza II, co-finanat de BIRD i GoR In partea introductiva a acestui studiu conform metodologiei standard se descrie proiectul din punctul de vedere al tipului si necestatii acestuia. Se descrie amplasamentul si starea actual a sistemului de irigaii Terasa Brilei precum si propunerile de reabilitare ce fac obiectul proiectului. Se urmareste faza de constructie si managmentul deseurilor. In continutul sau studiul abordeaza capitolele: a) Datele de baz privind condiiile de mediu abordeaza conditiile si resursele fizice, problemele de ecologie i conservarea naturii , calitatea mediului, cele privind dezvoltarea economica a zonei, resurse socioculturale b)Impactul de mediu si analiza alternativelor c) Msuri de reducere a impactului si planul de monitorizare d) Consultarea publicului precum concluzii si recomandri

66

5. Solutii ecologice in constructii hidrotehnice si hidroameliorative nota: figurile sunt rotite cu 90 de grade Exemple de solutii usoare- soft engineering care sunt mai ieftine, ecologice cu influenta negativa minima asupra ecosistemelor si asigurand, intr-o masura sporita, echilibrul natural, al cursului de apa si al zonei adiacente acestuia

5.1. Protectia malurilor / Reamenajarea cursurilor de apa -gard de nuiele

5.2.Aparare de mal cu geocompozit si caroiaj de fascine pe Bratul Sf. Gheorghe, Dunavat

67

5.3. Amenajare zone umede r. Jijia Veche

68

5.4. Meandrarea si stabilizarea malurilor In timpul restaurarii ecologice

Dupa restaurarea ecologica

69

5.5. Restaurarea unui curs de apa-curatirea albiei si reformatarea ei Folosirea de geotextile la un dig de geocontainere

si la Geotuburi

70

Saltele incomat - vegetale

5.6. Amenajarea unui cot de rau

71

Tehnici de remodelare a malurilor supuse eroziunii

72

Vor fi utilizate in continuare si solutiile de tip hard engineering care in anumite cazuri pot constitui singura alternativa in vederea reducerii riscului la inundatii, dar dupa ce se vor lua toate masurile fezabile de tip soft engineering. Vezi si: http://geografie.ubbcluj.ro/Cursuri/docs/zotic%20v/Amenajarea%20teritoriului%20si %20infrastructuri%20tehnice/Amenajari%20in%20lungul%20cursurilor%20de %20apa.doc 6. Constructii civile ecologice 6.1. Cresterea eficientei ecologice

73

Proiectarea,constructia si intretinerea cladirilor are un impact extraordinar asupra mediului inconjurator si resurelor naturale. Toate aceste constructii consuma impreuna o treime din toata energia mondiala conusmata, si doua treimi din electricitate. Pana la sfirsitul anului 2010 se asteapta sa se mai construiasca si alte cladiri. Conditia va fi ca acestea sa fie realizate in mod ingenios, astfel incat sa se utilizeze o cantitate minima de energie care nu mai poate fi reinnoita, care sa produca o poluare minima, si un cost al energiei in dolari minim, dar in acelasi timp sa sporeasca comfortul, sanatatea si siguranta persoanelor care traiesc si lucreaza in ele. Mai mult, cladirile reprezinta o sursa majora de poluare care provoaca probleme privind calitatea aerului din orase. Ele sunt responsabile pentru 49% degajari de dioxid de sulf, 25% degajari de protoxid de azot si 10% degajari specifice care impreuna distrug calitatea aerului din zonele urbane. Cladirile produc 35% din degajarile de dioxid de carbon, principalul poluant acuzat de modificarea climei. Metodele traditionale de constructie nu tin seama adeseori de interdependenta dintre constructie, componente, imprejurimile sale si ocupantii sai. Constructiile tipice consuma mai multe resurse decat le sunt necesare, au impact negativ asupra mediului, si dau nastere unor mari cantitati de deseuri. Dupa Laurence Doxsey, un specialist in domeniu, o casa obisnuita din lemn consuma peste un pogon de padure si deseurile create pe perioada constructiei sunt in medie de la 3 la 7 tone. Deseori, pentru aceste cladiri, este costisitoare functionarea in ceea ce priveste consumul energiei si al apei. Si acestea pot avea ca rezultat un aer interior de o proasta calitate, care creeaza probleme de sanatate. Exista multe posibilitati de a face cladirile mai curate. De exemplu, daca numai 10% din locuinte ar folosi sisteme solare de incalzire a apei, s-ar evita tone de emisii carbon in fiecare an. Metodele de constructie ecologice ofera posibilitatea de a fi create cladiri recomandabile din punct de vedere al mediului inconjurator si eficientei resurselor folosind o metoda integrata de proiectare. Cladirile ecologice contribuie la conservarea resurselor, inclusiv energie eficienta, energie reinnoibila, si proiecte de conservare a apei; ia in considerare influentele asupra mediului inconjurator si micsorarea crearii deseurilor; creeaza o ambianta propice sanatatii si confortabila; reduce costurile de exploatare si de intretinere; si tine cont de chestiuni precum conservarea istorica, accesul la transportul public si alte infrastructuri de sisteme ale comunitatii. Intregul ciclu de viata al cladirilor si al componentelor sale lor este analizat, ca si influentele economice si de mediu. Pentru a se realiza cldiri mai eficiente energetic se folosesc tehnici moderne de mbuntire a performanei energetice a cldirilor precum:

Izolarea termic. De-a lungul timpului izolarea cldirilor cu materiale plastice aduce o economie de energie de 150 de ori mai mare dect energia necesar producerii ei. Doar 70 de litri de petrol sunt necesari pentru producerea unui metru cub de plastic pentru izolarea acoperiurilor cldirilor. Totui, acest metru cub va duce la o economisire de aproximativ 5,500 litri de iei n doar 50 de ani, salvnd mediul de emisia a 19,000 kg de dioxid de 74

carbon i de alte substane poluante. n afar de economisirea energiei, izolarea contribuie la sporirea confortului (de exemplu, prin mbuntirea izolrii fonice). Sisteme de nclzire i rcire. Acestea permit reglarea temperaturii din interiorul cldirilor i ca urmare, reducerea consumului de energie i emisii de gaze. Exist multe i variate sisteme, ca de exemplu sistemele de ventilaie controlat cu regenerarea energiei termice sau un sistem de radiaie termic care poate fi introdus n ferestre. Chiar i n condiii de vreme foarte rece, locatarii se pot bucura de cldur. Aceste sisteme permit atingerea unor temperaturi de interior optime n timp mai scurt i cu un consum de energie mai mic dect sistemele de nclzire tradiionale. n aceste cazuri radiatoarele pentru nclzit nu mai sunt necesare. Combinarea acestor tehnici cu metode suplimentare, ca de exemplu ferestrele cu trei rnduri de geamuri contribuie la reducerea consumului de combustibil i a emisiilor de CO2 cu pn la 80% n comparaie cu o cldire n care nu sunt folosite astfel de procedee.

Aceste mbuntiri nu aduc doar beneficii n ce privete mediul. Creterea eficienei energetice a unei cldiri contribuie la reducerea costurilor pentru nclzire i mrete n mod semnificativ valoarea cldirii prin instalarea unei tehnologii de ultim or care protejeaz mediul. Aceasta creeaz locuri de munc i contribuie la creterea competitivitii n sectorul construciilor. Toat lumea are de ctigat! De asemenea, toate acestea constituie un stimulent pentru afaceri i pentru proprietarii de locuine n ce privete investirea n recondiionarea cldirilor pentru a le face eficiente din punct de vedere energetic. 6.2. Materiale de constructii ecologice Cladirile in care locuim zi de zi au un impact major asupra mediului inconjurator. Pe langa necesitatea eliberarii unui teren ce ar fi putut fi verde pentru constructia acestor locuinte, cladirile sunt si un important factor de poluare. In ultimul timp insa au aparut tot mai multe organizatii interesate de dezvoltarea si construirea unor locuinte ecologice, cu materiale de constructie eco. Scopul este clar: reducerea impactului cladirilor asupra mediului. Pentru a putea ajunge insa la construirea de intregi cartiere de case verzi, ar trebui avute in vedere urmatoarele aspecte:

materialele de constructie folosite: o casa obisnuita are nevoie de cativa metri cubi buni de lemn, multi saci de ciment, multe caramizi, etc Producerea acestora are la randul sau un impact asupra mediului inconjurator: defrisarea padurilor, eliminarea de substante nocive in aer in procesele de productie, etc. Solutia este folosirea materialelor de constructie ecologice. Iar in clasa acestora se incadreaza produsele reciclate, produsele care se gasesc din abundenta in natura si sunt puternic regenerabile, produsele durabile in timp, etc. Pe de alta parte, aceste metariale trebuie sa fie putin poluante, sa nu contina elemente chimice daunatoare si producerea/montarea lor sa nu rezulte in cantitati mari de deseuri.

75

76