Tehnologia pregtirii compostului pentru ciupercrii

Pregtirea compostului dureaz 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea ciupercriei, pe o suprafaa betonata (platforma) pentru a mpiedica infiltrarea n pmnt a mustului de blegar rezultat la udare. Platforma trebuie sa aib o suprafaa de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%), iar la capete sa fie prevzuta cu doua bazine pentru colectarea mustului. Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperi (opron), pentru a feri compostul de uscciune in timpul clduros si de splare prin precipitaii. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie nchisa cu ajutorul unor perei mobili glisani, pentru a nu permite coborrea temperaturii sub cea de nghe.

Reete de compost si fazele tehnologice de pregtire.

Reeta nr.1 (compost clasic) - pe baza de gunoi de grajd de cal. Pentru pregtirea unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alctuit din blegar de cal si paie de gru din aternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai aduga urmtoarele materiale: ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu 7 -8 kg sau ngrmnt complex cu N si P, cantitatea fiind in funcie de concentraie. Fazele tehnologice de pregtire. Prenmuierea. Gunoiul de cal (blegar +paie) se aez pe platforma betonata sub forma de grmada si se uda zilnic, cu furtunul, se taseaz. Se ud treptat pn in momentul in care apa ncepe sa se scurg de sub grmad. Aceasta operaie dureaz 5 zile. Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaz din ziua a 6-a de la nceperea pregtirii. Dup ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aeaz in grmada si se uda, de asemenea zilnic, timp de nc 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fr aer), pentru ca se taseaz si se uda in vederea declanrii fenomenului de compostare. Aezarea la compostarea aeroba (n prezena aerului) - afnat. Compostul se ia cu furca din grmada si se aeaz afnat intr-oplatforma cu urmtoarele dimensiuni: limea 1,8-2 m, nlimea 1,7-1,8 m, iar lungimea in funcie de cantitatea de compost. In aceasta faza nu se mai uda (cu mici excepii) si nu se mai taseaz. Se laa astfel 4-5 zile, dup care ncep ntoarcerile. Daca se pot administra amestecului ngrmintele recomandate, acestea se pot nlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost, presrata la aezare, deci la aceasta faza. Tot la aezare se pun si 5 -6 kg ipsos. ntoarcerea compostului din platforma ncepe din a 15-a zi de la momentul declanrii pregtirii compostului. Se fac 4 -5 ntoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul ntors se administreaz 5-6 kg ipsos /t compost, la ntorsul al 2-lea si al 3-lea se aduga, de asemenea, ipsos si ngrminte, cate 3-4 kg . ntorsul 4 se executa atunci cnd paiele nu s-au nnegrit si nu se rup uor (deci amestecul are o compostare insuficienta). ntorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma alturi, pstrndu-i dimensiunile in aa fel nct gunoiul de pe margini si de la capete sa se aeze in interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substane dezinfectate sau cu pesticide. La ntorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin mprtiere a unui kg de CU2SO4 sulfat de cupru (piatra vnata) la o tona de compost. Pentru dezinfecie se poate folosi si Formalina, soluie in concentraie de 2-3 %,cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton nainte de aezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezint aciune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substane se stropesc platforma la ntorsul al 4-lea. Pasteurizarea naturala. Dup ultimul ntors, in platforma de compost se fac nite canale de aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului nclzit din interior. Platforma in ntregime se acoper cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupnd folia la gurile burlanelor. Se controleaz temperatura in interior (trebuie sa ajung la 65-720C. Reeta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasri. Pentru a obine o tona de compost se vor folosi urmtoarele materiale: - gunoi de porc -250 kg; - gunoi de pasri -100 kg; - paie de gru -150 kg. La acestea se vor mai aduga 2 kg de uree la aezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare ntors.

Fazele tehnologice de pregtire a compostului. Preinmuierea se face ca la reeta nr.1 si dureaz 12 zile. Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele trei materiale se amesteca bine, apoi se aeaz si se taseaz. Se uda in continuare nc 6 zile. Aezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afnarea materialii. Se adaug ureea. Executarea ntoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numr tot de 3-4. Se aduga ipsos la fiecare ntors. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reeta nr.1. Aprecierea calitii compostului. Gradul de umiditate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte strnse:63-65 %. Practic,coninutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ), se strnge puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana rmne umeda, atunci compostul are umiditatea optima. Culoarea caracteristica este cafeniu nchis. Textura elastica, se verifica practic prin strngerea in mana; daca aceasta nu se face bolovan, ci i revine dup strngere si nici nu se lipete de mana este un compost bun. Mirosul sa fie de pine coapta, in nici un caz de amoniac. Sa conin actinomicete, adic microorganisme mineralizate care i manifesta prezenta prin apariia unor pete cenuii-albicioase pe marginea platformei cu compost. Reacia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie uor alcalina, cu pH cuprins intre 7,2-7,6. Reacia acida nu este favorabila culturii ciupercilor. La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total, care trebuie sa aib valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu limita maxima 0,1 mg% s.p. Alte sfaturi practice privind obinerea sau corectarea compostului - iarna, la prenmuiere se poate folosi apa calda; - vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aeza pe capre de lemn (cnd cantitatea o permite); - dac compostul prezint miros de amoniac, se vntura cu furca nainte de a fi introdus in spaiul de cultura; - dac are o reacie acida, i se mai aduga ipsos; - dac este prea umed si reacia lui nu mai permite adugarea de ipsos, se aerisete cu furca; - la aezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, i se mai adaug apa sau must de gunoi, nsa cu foarte multa grij pentru a nu+i mari foarte mult coninutul de ap.

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Obtinerea composturilor :

Principalele surse de mbogatire a terenului, utilizate n agricultura biologica, sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (miriste, resturi de porumb, cartofi, resturi rezultate n urma curatatului pomilor etc.), combinate ntr-o proportie adecvata cu ngrasaminte organice, de preferat, gunoi de grajd sau compost matur. Incorporarea n sol a materialului obtinut se efectueaza n timpul lucrarilor de pregatire a terenurilor prin intermediul araturii la 25-30 cm. Aceasta practica este mai putin costisitoare pentru reintegrarea substantei organice si refacerea fertilitatii naturale a solulu, pentru ca prin stimularea activitatii microflorei se restituie, prin descompunere, o parte semnificativa de elemente nutritive altfel pierdute. Obtinerea compostului este baza principala a fertilizarii terenului. Se poate obtine compost dintr-un asternut permanent pentru animale, utilizand atat partea solida a dejectiilor animal, cat si urina. Se poate composta orice material organic nepoluant, prezent n ferma: balegar de la bovine (cel mai bun), ovine, cabaline, gunoi de pasare, resturi vegetale, ca: paie, fan, ierburi (nainte de formarea semintelor), resturi de la curatatul pomilor, coarde de vita de vie, fire de lana, fulgi de gaina, cenusa de lemn, resturi de fructe si legume. Pentru a obtine un compost de calitate nu este suficienta utilizarea dezordonata, fara nici un criteriu, a oricarui material de natura organica, ci dirijarea procesului de compostare, n functie de dimensiunea, umiditatea, structura si compozitia materialelor reziduale, astfel ncat acestea sa fie rapid si eficient disponibile microorganismelor, constituind un substrat ideal si bogat n nutrienti pentru dezvoltarea lor. Din cele enumerate, rezulta importanta fundamentala a raportului dintre continutul n carbohidrati (mai exact, n carbon) si cel de proteine (mai exact, n azot), existent n materialele utilizate pentru compostare.

Conditiile optime pentru activitatea microorganismelor sunt asigurate cand acest raport este cuprins ntre 25 si 30. Cand materialul folosit pentru compostare este mai bogat n carbohidrati si derivatii lor, microorganismele ntampina dificultati majore n descompunerea reziduurilor organice si va fi deci necesara o perioada de timp mai mare pentru maturizarea compostului, care va fi, n acest caz, mai sarac n humus. Cand materialul utilizat este foarte bogat n proteine si n derivatele lor, are loc o pierdere excesiva de azot, mai ales sub forma de amoniac. MOD DE LUCRU Pentru a obtine un compost de buna calitate este necesara utilizarea unui amestec de materiale bogate n carbon ( paie, rumegus, turba, carton, frunze de tei, de fag si de stejar etc.) cu unele care cu un continut crescut de azot (resturi de legume, sange uscat, gunoi de grajd etc.), astfel ncat sa se asigure o buna permeabilitate. Ca n orice proces biologic, n obtinerea compostului o importanta deosebita trebuie sa se acorde gradului de umiditate a amestecului. Materialele excesiv de uscate (coji, scoarte, paie, carton etc.) ntarzie activitatea microorganismelor, n timp ce excesul de umiditate, mpiedica circulatia aerului, favorizand aparitia proceselor de putrefactie. Pentru a evita aceste fenomene nedorite, se recomanda reducerea umiditatii aerului si a materialelor bogate n apa si invers, vor fi umectate materialele foarte uscate. In alte cazuri, este suficienta amestecarea materialelor foarte uscate cu cele excesiv de umede. O metoda foarte simpla de verificare a umiditatii unui amestec este asa-zisa proba a pumnului, care consta n comprimarea n mana a unei cantitati mici de compost. Daca prin comprimare se obtin cateva picaturi de apa, materialul poate fi compostat fara probleme; absenta apei sau apa n abundenta semnaleaza excesul de uscaciune sau, respectiv, de umiditate, care trebuie corectat. Un rol important l detine buna aerare de la sfarsitul procesului de compostare. Aerarea depinde atat de continutul n apa al structurii, cat si de structura, dimensiunea materialelor folosite. In acest caz, este necesara amestecarea atenta a materialelor cu dimensiuni si structuri diverse, pentru a asigura o porozitate optima. In cazul unui amestec de dimensiuni mari, o aerare buna poate fi asigurata prin folosirea unor tuburi foarte groase de drenaj, plasate vertical, la distanta de circa 1 m si jumatate, n centrul amestecului. In acelasi scop, se pot utiliza pari de lemn, fixati n pamant, care vor fi scosi dupa formarea amestecului, lasand canale pentru trecerea aerului. Compostarea se mai poate realiza n silozuri, pe platforme traditionale sau pe sectiuni amenajate in aer liber. PLATFORMA SI STRATURILE Platforma reprezinta cea mai practica structura folosita la obtinerea compostului, nefiind necesara nici o constructie speciala, materialul compostat depozitandu-se direct pe pamant sub forma de piramida. Fata de compostarea n siloz, platforma necesita mai mult spatiu, dar procesul de fermentatie este cel obisnuit si eficient, deoarece adaugarea de material proaspat se face lateral, fara a se perturba procesul de descompunere. Odata adunat materialul suficient pentru realizarea unei platforme, se poate initia stratificarea acestuia, executand o atenta amestecare a diferitelor substante. Primul strat se constituie dintr-un material mai grosier (ramuri si alte materiale reziduale, rezultate n urma curatatului pomilor) care va avea rolul unui gratar natural pentru scurgerea apei n exces. Apoi, urmeaza un strat de material mai fin si un strat de pamant bine umectat care la adaugarea gunoiului de grajd si de compost maturizat asigura amestecului o ncarcatura microbiana necesara procesului. Se continua n aceasta ordine, alternand straturile de material organic (pamant amestecat cu substante animale si vegetale bine umectate) cu gunoiul de grajd si compostul bine maturat, ajungandu-se la naltimea dorita , dupa care platforma se acopera cu paie, fan si cu un strat de circa 5 cm de argila fina. Durata procesului de compostare depinde de clima, de materialele utilizate si de aranjarea corecta a platformei. In general, sunt necesare cca 6 luni. Compostul este considerat matur atunci cand s-a transformat ntr-un amestec de pamant sfaramicios, de culoare bruna nchis, cu un miros placut, nentepator, fara insecte sau rame. Forma si dimensiunile platformei trebuie sa fie astfel ncat sa favorizeze procesele de fermentatie aerobica care stau la baza procesului de compostre. In general, platforma nu depaseste 2 m de latime si 1,8-2 m naltime. Lungimea se stabileste n functie de cantitatea de materiale de compostat.

Amplasarea trebuie sa se faca ntr-un loc umbros, direct pe pamant. In plus, n functie de cerinte, se adauga elemente nutritive n asa fel ncat sa se corecteze eventualele carente ale solului.

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
1. De ce s producem compost? -pentru c ne scap de foarte multe resturi cu care nu prea tim ce s facem. Cine are o suprafa ceva mai mare de gazon tie ce problem este cu iarba tiat, rezultat dup tunderea gazonului. De asemenea, toamna, cnd se adun o cantitate mai mare de frunze, sau primvara cnd se adun o grmad de crengi, trebuie s ne batem capul cum s scpm de ele; -pentru c putem obine, cu minimum de efort i n mod gratuit, un ngrmnt valoros; -pentru c ajutm la reciclarea gunoaielor. Una din cele mai mari probleme la sortarea gunoiului menajer este separarea resturilor de metal, plasic sticl etc de resturile organice. Chiar dac n Romnia nc nu se recicleaz gunoiul, n curnd se va face. Iar atunci vom fi obligai s sortm gunoiul pe categorii. De ce s nu fim cu un pas naintea vremurilor? 2. Unde s producem compost? Avem nevoie de un loc ferit, cu o suprafa de maximum 4 mp. Locul trebuie s fie ales n aa fel nct s ndeplineasc mai multe condiii: -s fie ntr-un loc umbrit. Prea mult soare va duce la uscarea amestecului; -s nu fie chiar lng cas. Uneori mai apar mirosuri; -s nu fie departe de cas. Trebuie s ne fie ct mai la ndemn s crm resturile la compost; -s nu deranjeze din punct de vedere estetic. Nu este cea mai spectaculoas privelite, aa c trebuie ascuns sau mascat ntr-o form sau alta. 3. De ce avem nevoie pentru a depozita materialul pentru compost? -Eu recomand confecionarea a doi recipieni pentru compost care vor fi folosii alternativ, n aa fel nct recipientul cu coninut mai vechi, odat umplut, s aib timp pentru fermentaie fr a mai aduga resturi proaspete. Cnd compostul este gata, recipientul se golete i este gata s primeasc resturi proaspte, lsndu-l pe cellat s termine compostarea. -Recipienii vor fi plasai unul lng altul i un recipient va avea dimensiunile de aproximativ 2m x 1m i nlimea de 40-80cm (funcie de cantitatea de resturi care se adun ntr-un an). -Recipienii vor fi confecionai din scndur, plas de srm sau orice alt material. Singura cerin este ca pereii laterali s permit circulaia aerului. n cazul folosirii scndurii, se vor lsa ntre dou scnduri spaii, ct s intre un deget. Cea mai eficient din punctul de vedere al aerisirii este soluia cu plas de srm: se bat 4 rui n pmnt i se mprejmuiesc cu plas de srm. Recipienii nu trebuie s aib fund. 4. Recipientii snt gata. Ce facem mai departe? nainte de a ncepe depozitarea resturilor, se aeaz pe fundul recipienilor (adic direct pe sol) crengi, paie i alte resturi vegetale ceva mai mari, pentru a permite ptrunderea aerului i pe la baza grmezii. 5.1 ce punem n lada de compost? -dejecii de animale domestice ierbivore (vaci, cai, psri). -toate resturile vegetale ierboase din grdin: iarba rezultat de la tunderea gazonului, buruienile, frunzele etc. Se vor evita pe ct posibil frunzele de nuc, stejar, castan, gorun, platan i alte soiuri care au un coninut ridicat de tanin. Taninul frneaz puternic descompunerea. Dac, totui, avei asemenea resturi, ele vor fi adugate n cantiti mici i ct mai bine amestecate cu celelalte resturi; -toate resturile vegetale lemnoase (crengi, coceni de porumb), dup tocare. Exist n comer toctoare de crengi; -fructe czute din pom (dac nu merg la cazanul de uic); -resturi vegetale nepreparate din buctrie (coji de cartofi, cotoare de mr, de varz etc); -resturi de pine, mmlig, ceai, cafea etc; -resturi de mncare, numai dac nu snt srate sau uleioase; -resturi de hrtie sau carton netiprite i netratate tipografic (cofraje de ou fr etichete, cilindrul de carton de la hrtia igienic etc); -orice alte resturi vegetale (buchete de flori ofilite, etc).

5.2 Ce NU punem n lada de compost? -nici un produs sintetic (sticl, mase plastice, fier, aluminiu etc); -cu att mai puin produse puternic poluante (baterii, vopsea, aceton, ulei de main, medicamente, diluani etc); -ziare, reviste i orice fel de hrtie tiprit (alb-negru sau color) sau albit (coli albe, erveele albe sau colorate etc); -oase, grsime animal sau vegetal. 5.3 Ce putem aduga n lada cu compost cu precauie (adic n cantiti mai mici)? -rumeguul n cantiti mici i doar dac nu are urme de vopsea, chituri, adezivi etc; -cenua (este puternic alcalin)

-coji de citrice (se descompun greu); -carne i alte resturi animale (organe, pr, pene). Mncare gtit. Exist riscul ca acestea s atrag cini, ciori etc, care vor mprtia resturile nafara recipientului. -dejecii de animale domestice carnivore (cini, pisici) doar dac acestea snt sntoase. Toate cele de mai sus vor fi mprtiate ct mai bine i vor fi acoperite cu resturi de la punctul 5.1 6.Ce trebuie s avem n vedere n timp ce adugm resturi n lada cu compost? -s alternm pe ct posibil resturile umede cu cele uscate, cele fine cu cele n buci mai mari. -s nu formm straturi compacte dintr-un singur tip de resturi. Cel mai notabil exemplu este cel al ierbii rezultate de la tunderea gazonului. -compostul ideal se face din ct mai multe tipuri de resturi, amestecate ct mai bine. -s evitm tasarea amestecului. Tasarea mpiedic aerul s ptrund n masa de compostat i deci inhib descompunerea aerob, favoriznd putrezirea anaerob. Aceasta se recunoate uor prin mirosul de stricat. Din cnd n cnd amestecul trebuie afnat cu o furc sau cu un par ascuit. Este bine ca dup o jumtate de an tot amestecul s fie ntors n aa fel nct partea de sus a acestuia s ajung jos (i invers); -s evitm uscarea amestecului. Recipientul poate fi acoperit cu folie de polietilen pentru a prentmpina evaporarea apei. Din cnd n cnd amestecul poate fi udat, dac e cazul; -s evitm udarea excesiv a amestecului de la ploaie. Apa n exces blocheaz accesul aerului i spal substanele nutritive. Acoperirea cu o folie rezolv i aceast problem. -este bine de tiut c grmada de compost i pierde din volum pe msur ce se descompune. Produsul finit va avea mai puin de o zecime din volumul materiei prime. Aadar, nu v facei probleme dac lada de compost s-a umplut dup tunderea gazonului. ntr-o sptmn, volumul su se va reduce foarte mult. 7. Ce facem cu produsul finit? Produsul finit este compostul. Acesta este un pmnt negru, uor i poros, n care nu se mai disting resturile din care a fost fcut. Momentul ideal pentru a-l mprtia prin grdin este primvara. Pentru plantele din ghiveci se poate pstra n pungi gurite. Compostul poate absorbi ap de pn la trei ori greutatea sa. Este poros, favoriznd aerarea solului i dezvoltarea rdcinilor. Conine o mare cantitate de substane nutritive, gata pregtite pentru a fi folosite de plante. Culoarea neagr contribuie la nclzirea solului.