Curs 1 18.02.2010 Dreptul civil.

Notiunea de drept civil

Expresia de drept cicvil are mai multe intelesuri.In primul inteles dreptul civil e ramura dreptului care cuprinde totalitatea normelor de drept civil ,adica dreptul obiectiv civil (dreptul pozitiv civil). In alt inteles dreptul civil este o posibilitate ,o facultate cunoscuta de legea subiectului active care este tiularul dreptului in virtutea caruia acesta poate avea o conduit si poate cere subiectului pasiv o conduit corespunzatoare dreptului sar,iar in caz de nevoie poate apela la forta de constrangere a statului.Vorbim aici despre dreptul subiectiv civil (de exemplu dreptul de proprietate,dreptul de uz,dreptul la nume,etc.). Dreptul cicvil mai are si intelesul de ramura a stiintei dreptul care are ca obiect de studio dreptul civil ca ramura de drept. Definitia dreptului civil: Dreptul civil ca ramura a dreptului cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile patrimoniale juridice si raporturile nepatrimoniale stabilite intre personae aflate pe pozitii de egalitate juridical precum si conditia juridica a acestuia. Dreptul civil este cea mai inportanta ramura a dreptului ,lucru ce rezulta din multitudinea si varietatea raporturilor pe care le reglementeaza. Un mare civilest roman Mihail Eliescu spunea: Dreptul civil cuprinde in reteaua normelor sale intreaga viata a omului de la nastere,ba chear de la zamislire si pana la moarte si la urmarea ei patrimoniala mostenirea. Princiipile dreptului civil: Prin principi intelegem idei de baza conducatoare ale continutului tuturor normelor juridice. a) Principia fundamentale ale dreptului roman cum ar fi : -principiul demografiei -principiul egalitatii si ordinului de drept b) Principii fundamentale ale dreptului civil roman: -principiul proprietatii -principiul egalitati in fata legii civile -principiul ocrotirii dreptului subiective si a garantarii lor -principiul imbinarii intereselor individuale cu cele generale c)Principii ale unei sau a unor institutii de drept civil(de exmplu principiul consesuarusmului-la forma actului juridic civil;principiul bunei credinte in material raspunderii civile si a drepturilor reale)

Izvoarele dreptului civil: Normele de drept civil sunt regulile generale si abstracte care reglementeaza conducta subiectiva in raporturile juridice civile. Forma specifica de exprimare a normelor de drept civil poarta denumirea de izvor de drept civil. Principalele izvoare de drepturi civile sunt actele normative . Categorii de acte normative. - constitutia ,legiile,ordonantele guvernului,hotararile de govern,ordinele,instructiunile si regulamentele conducatorilor organelor central ale administratiei de stat. - acte normative emise de administratiapublica locala. Sunt izvoare de drept civil si conventile,pactele si acordurile la care Romania este parte daca privesc relatii sociale ce intra in obiectul dreptului civil. Obiceiul (cutuma),jurisprudenta,doctrina si morala nu constituie izvoare ale dreptului civil roman. Clasificarea normelor de drept civil O clasificare a normelor de drept civil se face dupa caracterul conduitei prescrise mai exact dupa cum partile pot sau nu sa deroge de la ele. Din acest punct de vedere normele de drept civil se clasifica in norme imperative si norme dispositive. Norme imperative : -norme onerative -norme prohibitibe Norme onerative sunt acelea care prevad in mod expres obligatia pentru subiectele raportului juridic de a avea o anumita conduita.(de exemplu cod.998 din Codul civilOrice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu oblige pe acela din a carui gresealas-a ocazionat sa-l repare). Norme prohibitibe sunt acelea care interzic cu desavarsire subiectelor de drept civil savarsirea anumitelor fapte si acte juridice.(de exmplu art.965 din Codul civil predeve ca nu se pot face invoiri asupra unei succesiuni viitoare).

Curs 2 25.02.2010 Norme dispozitive

Sunt norme de la care partile pot deroga care insa devin obligatorii daca partile nu au derogate de la ele. Sunt de 2 feluri: - permissve -suplitive Normele permisive permit subiectelor de drept sa savarseasca una sau un fapt daca acestea dorect. Normele suplitive sunt acelea care stabilesc o anumita conduita obligatorie pentru subiectul contractului juridic numai daca acestea nu au prevazut prin vointa lor o alta conduit.(de exemplu art.1305 Cod.Civil :Spezele ,vanzarii sunt in sarcina cumparatorului in lipsa de stipulatie contrasa) Norme juridice generale si norme juridice special Prin norme juridice generale intelegem acele norme care se aplica tuturor raporturilor juridice civile daca nu se prevede altfel printr-o dispozitie legala. Normele de drept civil special sunt acele norme care se aplica numai in cazurile stabilite in mod expres de lege. Aplicarea legii civile in timp Legea civila actioneaza atat timp cat este in vigoare si isi inceteaza efectele la abrogare.in caz de recesiune a legilor civil in timp se pot ivi o serie de problem privind aplicarea acestora proleme care trebuie rezolvate tinand seama de 2 principii: 1) Principiul neretroactivitatii legii civile 2) Principiul immediate a legii civile noi

Aplicarea legii civile in spatiu Consta in stabilirea limitelor teritoriale inauntrul carora se aplica acea lege.Sub aspect intern se aplica principiul teritorialitatii legii civile.Sub aspect international in stituatia in care se discuta raporturi juridice cu elemnte de extremitate problemele se rezolva de catre dreptul international privat prin normele sale conflictuale. In Romania avem aplicabile dispozitile legii 105/1992 cu modificarile ulterioare. Aplicarea legii civile asupra persoanelor

Destinatarii legii civile sunt subiectele de drept civil(persoanele fizice si persoanele juridice). Din punct de vedere al sferei subiective la care se aplica normele continute in legile civile acestea pot fi impartite in 3 categorii: 1)norme de drept civil cu vocative generala 2)norme de drept civil care se aplica doar persoanelor fizice 3)norme de drept civil care se aplica doar persoanelor juridice

Interpretarea normelor de drept civil Reprezinta o operatiune logico-rationala de lamurile a continutului si sensului normelor de drept civil in scopul unei juste aplicarii prin corecta incadrare a situatiei i\concrete in ipotezele acestora. Clasificarea intrepretarii: 1)Dupa forta sa juridical: a) interpretare oficiala (obligatorie) b)interpretare neoficiala(neobligatorie) 2)dupa rezultatul interpretarii: a)interpretare literal b)interperetar extensive c)interpretare restrictive 3)Dupa metoda de interpretare: a)interpretare gramaticala b)interpretare logica c)interpretare sistematica d)interpretare istorica e)interpretare teleological Interpretarea oficiala se intelege interpretarea facuta in exercitarea atributiilor care ii revin de catre un organ de stat .Aceasta interpretare e de 2 feluri: -interpretare oficiala autentica -interpretare oficiala juridictionala Interpretarea oficiala autentica e facuta de insusi organul de stat care a emis norma juridical civila respective. Interpretarea oficiala juridictionala e interpretarea care provine de la un organ de juridictie. Interpretarea care emana de la instantele judecatoresti se numeste interpretarea juditiionala cauzala, aceasta interpretare are forta juridical obligatory numai pentru accea speta judecatorul aplica si nu o creaza. Interpretarea literal,interpretarea extensive si interpretarea restrictiva

Interpretarea literal sau delarativa e interpretarea care presupune ca intre continutul literal sic el real al normei exista o perfecta suprapunere. Interpretarea e extensive cand interpetul ajunge la concluzia ca in intelesul ei literal norma nu acopera unele raporturi sau stituatii juridice pe care legiuitorul trebuie sa le acopere. Interpretarea e restrictive atunci cand se constata ca intelesul literal al normei juridice civile este mai larg decat continutul real. Interpretarea gramaticala,logica ,sistematica,istorica si teleologica Interpretarea gramaticala presupune lamurirea intelesului unei norme juridice apleland la analiza gramaticala a textului atat din punct de vedere morphologic cat si systematic Interpretarea logica a normelor de drept civil Pentru stabilirea continutului normelor juridice se folosesc si regulile logice ,formele si rationamente logice inductive sau deductive. In aplicarea normelor de drept civil exista reguli de interpretare logica astfel: a)exceptiile sunt de stricta interpretare b)unde legea nu distruge nici noi nu trebuie sa distrugem c)norma de drept civil trebuie interpretata intr-un sens care sa o inlature. Sunt deosebit de utile si in practiva si argumentele care pot si folosite in interpretare: a)Argumentul per a contrario Se poate exprima astfel :ori de cate ori se afirma ceva se neaga contrariul b)argumetul de analogie cere ca regula de drept aplicabila pentru un anumit caz sa se extinda la cazuri identice sau asemanatoare c)argumentul afortiori(cine poate mai mult poate si mai putin) d) argumentul reducerii la absurd care evidentiaza ca o anumita solutie propusa prin interperetare e singura solutie altfel s-ar ajunge la solutii inadmisibile absurde.

Curs 3 04.03.2010 Interpretarea sistematica este metoda care consta in determinarea continutului nomei de drept civil prin stabilirea locului pe care il ocupa acesta in sistemul de drept civil,in sistemul principiilor dreptului civil sic hear in cadrul unei institutii de drept civil. Interpretarea istorica presupune stabilirea intelesului normei juridice de drept civil in contextul conditiilor concrete istorice care au determinat adaptarea acelei norme. Interpretarea teologica consta in lamurirea intelesului normei de drept civil prin determinarea scopului urmaritde legiuitor in momentul editarii normei respective. Raportul juridic civil Raportul juridic civil este o relatie cu caracter patrimonial sau personal nepatrimonial reglementata de norma de drept civil Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil In cele mai multe cazuri raportul juridic se stabileste intre 2 persoane: una ca subiect active si alta ca subiect pasiv;putem avea insa o pluralitate de subiecte . Pluralitate care poate fi active,pasiva sau mixta. In functie de categoriile de raport de drept civil pluralitatea subiectilor este si ea diferita: a) In raporturile care au in continut drepturile neconditionate nepatrimoniale subectul activ este determinat,iar subiectul pasiveste nedeterminat si este format din toate celelalte subiecte de drept civil b) In raporturile juridice reale avand in continutul lor dreptul de proprietate subiectul active poate fi o singura persoana(in cazul proprietatiiexclusive).iar ca subiect pasiv avem toate celelalte subiecte de drept civil care au ca obligatie sa nu faca nimic de natura a adduce atingere de subiect civi Proprietatea comuna poate avea 3 forme: a) Coproprietate cand mai multe personae detin proprietate unul sau mai multe bunuri determinate fiecare coproprietar cunoscand doar cota ideala de drept(de esxmplu sau 1/5) ,dar nu are o aprte determinate din bunul primit in materialitatea sa b) Indiviziunea cand mai multe personae detin in proprietate o universalitate de bunuri ,fiecare avand proprietatea de coindivizat cunoscand cota de drept.In indiviziune se afla mostenitorii unei personae. c) Devalmasia se manifesta in coproprietatea sotilor asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei,partea fiecaruia se stabileste prin partaj in functie de gradul de dobandire al lor

In raporturile de creanta(obligationale) pluralitatea poate fi active(cand sunt mai multi creditori),pasiva(cand sunt mai multi debitori) si mixta (cand sunt mai multi creditori si debitori). Capacitatea civila a persoanelor Pentru a putea participa la raportul juridic trebuie sa aibe capacitatea civila ,adica calitatea de a fi subiect de drept civil. Capacitatea civila are in structura sa 2 elemente: a) Capacitatea de folosinta b) Capacitatea de exercitiu Capacitatea de folosinta art. 5 din decretul 31/1054 defineste capacitatea de folosinta ca fiind aptitudinea unei personae de a avea drepturi si obligatii civile. Capacitatea de folosinta a perosanelor fizice cuprinde toate drepturile si obligatiile prevazute de legislatia in vigoare fiind generala si egala pentru toate persoanele indifferent de rasa,religie,nationalitate,origine sociala si grad de cultura. Nicio persoana fizica nu poate fi lipsita de capacitatea de folosinta ,pot insa exista ingradiri ale capacitatii de folosinta cu caracter de sanctiune civila sau ingradirii instituite ca masura de protectie a persoanelor. Capacitatea de flolosinta a perosoanelor fizice incepe din momentul nasterii ei ,regula de la care se admite o singura exceptie in sensul ca drepturile copilului sunt cunoscute de la conceptie insa numai daca el se naste viu ,e vorba de capacitatea de folosinta anticipate. Incetarea capacitatii de folosinta are loc la moartea perosanei fizice,moarte consemnata fizic sau declarata judecatoresc. Capaitatea de folosinta a persoanelor juridice persoanele juridice dobandesc capacitate de folosinta la momentul dobandirii pesoanei juridice.O persoana juridica are capacitatea de folosinta inainte de data de infiintarii cand primeste drepturi constituite in favoarea ei dar numai in masura in care acestea sunt necesare cand persoana juridica ia finta in mod viabil . In cazul persoanelor juridice capacitatea de folosinta nu este insa generala si egala ca la persoanele fizice.persoanele juridice nu pot avea decat acele drepturi care corespund scopului ei stability prin lege ,actul de infiintare sau statut.Capacitatea de folosinta a persoanelor juridice inceteaza odata cu incetarea acesteia. Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanelor de a exercita si dobandi drepturi si de a-si asuma si executa obligatii prin incheierea de acte juridice civile Capacitatea de exercitiu a persoanelor fizice - cuprinde 3 categorii de personae fizice raportate la capacitatea de exercitiu: a) Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu b) Persoanele cu capacitate restransa de exercitiu c) Persoanele cu capacitate deplina de exercitiu

Nu au capacitatea de exercitiu minorii care nu au implinit varsta de 14 ani ,precum si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca din cauza alienantei sau debilitatii mentale.Deoarece insa aceste personae au capacitate de folosinta ele pot fi titular de drepturi si obligatii,actele lor juridice fiind incheiate de catre reprezentantii lor legali. Minorii intre 14 si 18 ani dobandesc potrivit legii o capacitate de exercitiu restransa care le ingaduie sa inceie ei insisi actele juridice prin care dobandesc drepturi si obligatii dar cu incuviintarea prealabila a orotitorilor lor legali si uneori a autoritatii tutelare. Capacitatea de exercitiu deplina o ar persoanele care au implinit varsta de 18 ani. Incetarea capacitatii de exercitiu se intampla in urmatoarele situatii: a) Prin moartea persoanelor fizice(atunci cand inceteaza si capacitatea de folosinta) b) Prin punere de interdictie judecatoreasca Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice in vederea realizarii scopului pentru care au fost create persoanele juridice trebuie sa participle la viata juridical prin inchieierea de acte juridice,pentru a realize acest lucru legea recunoaste persoanele juridice capabile de exercitiu precizand ca acestea isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile prin organelle sale de conducere. Inceputul capacitatii de exercitare la persoanele juridice are loc de la data cand acestea dobandesc persoana juridical.Sfarsitul capacitatii de exercitiu are loc odata cu incetarea capacitatii de folosinta a persoanei juridice.

Curs 4 11.03.2010 Continutul raportului juridic civil

Este alcatuit din totalitatea drepturilor subiective civile ale subiectului active si totalitatea obligatiilor civile ale subiectlui pasiv.Perin urmare drepturile si obligatiile civile ce apartin subiectelor raporturilor juridic civil sunt intr-o relatie de interdependenta de determinarea reciprocra. Dreptul subiectiv civil este posibilitatea(facultatea) recunoscuta de normele juridice civile subiectului active,in virtutea caruia in limitele dreptului si a morale acesta poate avea o anumita conduita si poate pretinde de la subiectul pasiv o conduit corespunzatoare care consta in a da,a face sau a nu face ceva ,iar in caz de nevoie poate apela la forta de constrangere a statului. Clasificarea dreptului subiectiv civil: a) Dupa opozabilitatea lor: -drepturi subiective civile absolute -drepturi subiectve civile relative b) Dupa natura continutului: -drepturi subiective civile patrimoniale -drepturi subiective civile personal nepatrimoniale c) Dupa corelatia dintre ele: -drepturile subiective civile principale -drepturile subiective civile accesorii d) Dupa gradul de certitudine oferit titularilor: -drepturi subiective civile pure si simple -drepturi subiective civile afectate de modalitati Dreptul subietv civil absolut este acel drept in virtute careia titularul sau(subiect active determinat) fara a apela la altcineva il poate exercita si caruia ii corespunde obligatia generala a tuturor celorlante subiecte de drept civil(subiect pasiv nedeterminat) de a nu-I adduce atingere.Din aceasta categorie fac parte drepturile personale nepatrimoniale si drepturile patrimoniale reale. Dreptul subiectiv civil relativ e acel drept pentru a carui exercitare titularul sau (subiect active determinat) poate pretinde altor personae(subiect pasiv determinat) sa adiba o anumita conduit care consta in a da,a face sau a nu face ceva.din aceasta categorie de drepturi civile relative fac parte drepturile de creanta care sunt nelimitate ca numar. Drepturile personale nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au continut economic si nu pot fi exprimate in bani,ele fiind strans legate de persoana titular.Din aceasta categorie de

drepturi personale nepatrimoniale fac parte drepturile legate de existent si integritatea fizica sau morala a persoanei (cum ar fi dreptul la viata,dreptul la sanatate.dreptul la onoare). Drepturile subiective civile patrimoniale sunt acele drepturi care au un continut economic si pot fi evaluate in bani.Din aceasta categorie fac parte drepturile reale si drepturile de creanta. Dreptul subiectiv civil principal este acel drept care are o existent de sine statatoare in sensul ca nasterea ,existent sau stingerea lui nu depinde de existent altui drept. Dreptul subiectiv civil accesoriu este acel drept de a carui existenta valabila sau stingere depinde de soarta unui alt drept numit principal pe care il insoteste sau il garanteaza. Drepturile reale principale sunt: a) Drepturile de propretate in toate formele sale b) Drepturile de proprietate privata (dezmembraminte) -dreptul de uz -dreptul de uzu fruct -dreptul de abitatie -dreptul de servitude -dreptul de superficie c) dreptul de folosinta al regiilor autonome si institutiilor de stat ca drepturi reale corespunzatoare drepturilor de proprietate publica apartinand statului d) dreptul de concensiune Drepturile reale accesoarii sunt drepturi de ipoteca ,drepturi de gaj,privilejul si dreptul de retentie. Drepturile prure si simple sunt acele drepturi care confera titularului lor maxima siguranta si-si produc efectele de indata(de la nastere in mod definitive si iremediabil). Drepturile afectate de modalitati sunt acele drepturi a caror nastere ,exercitare sau stingere depend de anumite evenimente viitoare zise si modalitatii si anume termenul,conditia si sarcina.

Curs 5 25.03.2010 Actul juridic ca izvor de obligatii civile In general obligatiile au ca izvor actul juridic ce poate fi unilateral (sau contractul) si faptele juridice care pot fi licite si ilicite. Sunt licite: -gestiunea de afaceri -plata nedatorata -imbogatirea fara justa cauza Sunt ilicite orice fapt ce contravene unei dispozitii expresie a legii prin care se ocroteste un fapt divers sau un interes. Si obligatiile civile(care sunt indatoriri juridice asumate de subiectele passive ale unor raporturi juridice ce constau in o actiune de regula a da sau a face) sau o inactiune(a nu face ceva ce puteai sa faci faca nu te obligai), actiuni sau inactiuni ce pot fi aduse la indeplinire,la nevoie prin utilizarea fortei de coercesiune. Si obligatia se clasifica utilizandu-se mai multe criterii: 1)Dupa obiectul lor obligatiile pot fi : - obligatii de a da (a constitui sau trasmite un drept real asupra unui bun) -obligatii de a face(a presta un anumit serviciu) -obligatii de a nu face (obligatie negative ce consta in aceea ce sa nu faci ce putea sa faci) -Obligatii positive si negative - obligatii reale de a face 2)Dupa rezultatul lor obligatiile pot fi : - obligatii de rezultat prin care cei ce si le asuma urmaresc realizarea acelui rezultat -obligatii de diligenta sau mijloace 3)Dupa cum au sau nu sanctiune: - obligatiile sunt perfecte(care in caz de indeplinire pot fi aduse in fata statului) - obligatii imperfete(natural sau morale) aceste obligatii care sunt lipsite de sanctiune si nu pot fi aduse la indeplinire in fata staului. Actul juridic Actul juridic este o manifestare de vointa savarsita u intentia de a crea,modifica,transmite sau stinge anumite drepturi si obligatii ce formeaza continutul unui raport juridic concret. Principalele clasificari ale actelor juridice sunt: 1)Dupa numarul partilor actului actului,actele juridice pot fi: -unilaterale-rod al modificariii de vointa a unei singure parti ,a unei singure personae(oferta de a contracta,testamentul)

-bilaterale sau sinalagmatice cele ce dau nastere la drepturi s obligatii la sarcina a 2 parti cu interese armonizate(imporumutul). -multilaterale rod al manifestarii de vointa a cel putin 3 persoane 2)Dupa scopul urmat de parti la incheierea actului juridic acestea pot fi : -acte juridice cu titlu oneros in care partile urmaresc ssatisfacerea unui interes patrimonial -acte juridice cu titlu gratuit prin care una din parti adduce un folos patrimonial celeilalte parti fara sa primeasca ceva in schimb Actele cu titlu oneros se subdivide in: -acte commutative-in care intinderea prestatilor partilor este cunoscuta din insasi momentul inchierii actului fiin certa -acte juridice aleatorii-in care intinderea prestatiei cel putin a unei dintre parti depinde de un eveniment viitor nesigur ,incert,hazard numit aleea Actele cu titlu gratuit se subdivide in: -acte juridice liberalitati prin care una dintre parti isi micsoreaza patrimonial cu un bun fara sa primeasca ceva in schimb -acte dezinteresate-acele acte prin care se adduce un folos uneia dintre parti fara sa isi micsoreze patrimonial 3)Dupa modul de formare actele juridice se clasifica in: -acte juridice consensuale-acele acte care se incheie prin simplul accord al partilorfara a fi nevoie de o forma -acte juridice solemne sau formale care se incheie in forma prescrisa impatic de lege,nu se poate deroga de la acest lucru. -acte juridice reale-cele pentru a caror validitate legea cere pe langa acordul de vointa a partilor si predarea materiala a lucrului. Sunt si alte clasificari a caror relevanta practica este mai putin importana. Conditiile de valabilitate a actelor juridice. Potrivit legi pentru ca un act juridic sa fie valabil incheiat se cer indeplinite in mod cumulative conditiile: -intai partile sa aibe capacitatea de a incheia -consimtamantul lor sa fie liber experimat -actul sa aiba un obiect determinat sau determinabil -sa aiba o cauza licita si morala Uneori la aceste conditi de font legea mai cere ca actul de cuviinta a formelor sa imbrace forma autentica sau sobra (cazul vanzarilor terenurilor,casatoriei).

Curs 6 01.04.2010 Capacitatea de a inchiea acte juridice Ca regula generala pot incheia acte juridice toate subiectele de drept (personae fizice sau juridice) carora legea nu le interzice ,aceasta inseamna ca nu pot inchia acte juridice minorii si interzisii judecatoresti lipsiti de capacitatea de exercitiu iar cei cu capacitate de exercitiu restransa pot in conditiile legii incheia asemenea acte numai cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui. Persoanele cu capacitate deplina de exercitiu(>=18 ani)pot incheia doar acele acte juridice care le sunt premise si nu interzise de lege astfel,se cunosc cu titluexemplificativ urmatoarele incapacitate de a incheia contracte de vazare-cumparare: -este interzisa vanzarea-cumpararea intre sotii -tutorii nu pot cumpara bunurile minorilor aflati sub tutela lor -mandatarii(cei care incheie in numele sip e seama altora acte juridice)nu pot cumpara bunurile pe care potrivit mandatului primit trebuie sa le vanda -functionarii publici,administratorii bunurilor statului sau ai unitatilor administrative teritoriale nu pot dobandi bunuri de la unitatile la care functioneaza sau pe cele care le administreaza. -magistrati nu pot sa devina cumparatori de drepturi litigioase In conditiile in care nu exista un text de lege care sa interzica in mod expres incheiere de catre o categorie de personae a unor anumite acte juridice acestea pot fi incheiate. Consimtamantul Este hotararea de a te oblige din punct de vedere juridic ,manifestat in exterior. Consimtamantul trebuie sa indeplineasca cerintele pentru a fi valabil exprimat: -sa fie dat cu intent de a te angaja juridic - sa fie manifestat in exterior -sa provina de la persoane deplin capabile -sa nu fie alterat de ceea ce se cheama vicii de consimtamant Sunt vicii de consimtamant: -eroarea -dolul(viclenia) -violenta -leziunea Eroarea-este falsa reprezentare a realitatii cu ocazia incheierii unui act juridic.Ea poate fi: -eroare obstacol sau distructiva de vointa -eroare viciu -eroare indiferenta

Suntem in prezenta unei erori obstacol in sitiatiile: a)cand falsa reprezentare a realitatii vizeaza natura juridical a actului ce se incheie(unu crede ca vinde,altul crede ca primeste cu titlu gratuit) b)cand lfalsa reprezentare priveste identitatea obiectului actului juridic(unul considera ca dobandeste un anumit bun,iar cel ce in instraineaza intentioneaza sa transmita alt bun) Eroarea viciu se refera la situatiile: a)cand falsa reprezentare vizeaza calitatile substantiale ale obiectului actului juridic b)cand se refera la calitatile sau insusirile cocontractantului. Dupa natura realitatii la care se refera eroarea poate fi: -eroare de drept-cand falsa reprezentare vizeaza existent sau continutul unor norme juridice -eroarea de fapt-cea care se refera la o situatie d fapte Dolul(o eroare provocata)-e determinarea unei personae sa incheie un act juridic in conditii oneorase prin utilizarea unor mijloace dolosive(viclene),unor smecherii in lipsa carora actul nu ar fi fost incheiat. Violenta este amenintarea cu un rau astfel incat sa-I sufle o temere care sa o determine sa incheie actul juridic. Pentru analiza obiectuui actului juridic civil a se vedea obiectul derivate al raportului actului juridic. Cauza actului juridic este scopul sau motivul pentru care se incheie un act juridic si are in structura sa 2 elemente: 1)o cauza imediata care este abstracta,invocabila in aceiasi categorie de acte juridice 2)o cauza mediate-reprezinta elemental concret,subiectiv si variabil de la act juridic la act juridic Cauza trebuie sa intruneasca conditile pentru a fi valabila: 1)sa existe o cauza 2)sa fie licita si reala 3)sa fie morala Forma actului juridic Ca regula generala in dreptul nostrum actele juridice se incheie in mod valabil prin simplul accord de vointa al partilor. Cu toate acestea datorita gravitatii consecintelor unor acte juridice in unele cazuri legea cere ca manifestarea de vointa a partilor sa imbrace o anumita forma autentica sau solemna.Se spune in aceasta situatie ca forma actului juridic este ceruta ad valabilitatea lipsa sau nerespectarea acestei forme atrage dupa sine nulitatea actelor juridice civile. Exemple: - vanzarea-cumpararea de terenuri se realizeaza conform legilor numai in forma autentica -incheierea casatorii se face numai in foma solemna -incheierea contractului de donatie

Uneori desi legea nu cere in mod expres pentru valabilitatea ca actul respective ca costul sa imbrace o anumita forma pentru proba e nevoie ca el sa fie constatat printr-un inscris.Lipsa inscrisului duce la imposibilitatea dovedirii acelui act. Se spune ca in aceste situatii este ceruta ad probatiunet.

Curs 7 08.04.2010 Modalitatile actului juridic civil Prin modalitatile actului juridic civil intelegem anumite elemente care sunt cuprinse in actele juridic,imprejurari care depind de executarea sau insusirea executiei actului. Modalitatile actului juridic sunt: -Termenul -Conditia -Sarcina Termenul ca modalitate a actului juridic civil este un eveniment viitor si sigur in ceea ce priveste realizarea sa de care depinde inceperea executarii sau stingerii efectelor actului juridiic civil respective. Clasificarea termenelor: 1)In functie de efectele pe care le produce termenul poate fi: a)termen suspensiv b)termen extintiv Termenul suspensiv:-este acel termen care amana inceperea executarii actului pana la momentul implinirii lui.Pana la implinirea termenului suspensiv dreptul nu poate fi exercitat iar obligatia nu poate fi executata. Termenul extintiv:-este acel termen care amana stingerea executarii actului pana la implinirea lui.Pana la implinirea termenului extintiv actul incheiat se executa ca si cum ar fi pur si simplu.Implinirea acestui termen face insa ca actul sa inceteze sa-si mai produca efecte pentru viitor. 2)Dupa criteriul cunoasterii sau nu in momentul incheierii contractului a datei cand se implineste termenul se clasifica in: a)termen cert b)termen incert Termenul cert-este acel termen al carui data de indeplinire este cunoscuta din momentul incheierii actului juridic. Termenul este incert-atunci cand la momentul incheierii nu se stie cand se va realize desi se stie cu siguranta ca acesta se va implinii. 3)In functie de modul in care este prevazut in actele juridice: a)termen expres b)termen implicit 4)In functie de izvorul lui termenul poate fi : a)voluntar b)legal c)judiciar

Termenul voluntar-este acel termen care este stabilit prin vointa partii sau a partilor in chear cuprinsul actului pe care il incheie. Termenul legal-este termenul stabilit de lege in articolul 700 din Codul Civil se stabileste ca dreptul de a accepta o mostenire se prescrie intr-un termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii. Termenul juridiciar-este acel termen acordat debitorului de catre instant de judecata. 5)In functie de titularul car beneficiaza de termen: a)termen in favoarea debitorului b)termen in favoarea creditorului c)termen in favoarea debitorului si a creditorului Termenul stabilit in favoarea debitorului-reprezinta regula .Potrivit art.1024 din Codul Civil Termenul este presupus totdeauna ca s-a stipulate in favoarea debitorului daca nu rezulta din stipulatie sau din cirsumstante ca este primit si in favoarea creditorului. Termenul stabilit in favoarea creditorului-este de exemplu cel cuprins in art.1616 din Codul Civil care in materia de depozit . Termenul prevazut in favoarea ambelor parti este cel prevazut intr-un contract de asigurare Conditia-ca modalitate a actului civil este un eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde insasi existent actului juridic civil. Clasifiicarea conditiilor: 1)In functie de efectele pe care le produce conditia poate fi: a)suspensiva b)rezolutorie Conditia suspensiva-este acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic civil. Conditia rezolutorie-este acea conditie de a carei indeplinire depinde desfasurarea actului juridic civil. 2)In functie de legatura cu vointa partilor privind realizarea sau nerealizarea evenimentului: a)consitie cazuala b)conditie mixta c)conditie potestativa Conditia cauzuala-este acea conditie a carei indeplinire depinde de hazard,fiind independent de vointa partilor. Conditia mixta-este acea conditie cand indeplinirea sau neindeplinirea evenimenului depinde de vointa unuia dintre parti cat si de vointa unei terte personae determinate. Conditia este potestativa-daca indeplinirea sau neindeplinirea evenimentului depinde de vointa uneia sau alteia dintre parti.conditia potestativa este de 2 feluri: -conditie pur potestativa -conditie potestativa simpla

Conditia pur potestativa-este aceea conditie a carei realizare sau nerealizare depinde de vointa exclusive a uneia dintre partile actului juridic civil. Conditia potestativa simpla-este aceea conditie a carei realizare sau nerealizare depinde de vointa uneia dintre parti dar si de un fapt exterior sau de vointa unei terte personae determinate. In ceea ce priveste conditia pur potestativa: -conditie suspensiva pur potestativa din partea debitorului este nula deoarece aceasta presupune lipsa vointei de a se oblige si atrage nulitatea intregului act. -conditie pur potestativa rezolutorie din partea debitorului este valabila intru cat exista intentia de a se oblige ,a pune capat in viitor raportului juridic civil concret. Conditia pur potestativa suspensiva sau rezolutorie din partea creditorului este valabila. In privinta conditiei potestative simple ea e valabila atat in privinta creditorului cat si a debitorului deoarece realizarea ei mai depinde si de vointa unei terte personae sau de un fapt exterior. 3)Dupa modul in care este formata conditia poate fi: a)conditie pozitiva b)conditie negative 4)Dupa cum conditia poate fi realizata sau nu: a)condite posibila b)conditie imposibila Art. 1008 din Codul Civil o conditie imposibila contrara bunurilor moravulu sau probita de lege este nula si desfinteaza conventia ce depinde de dansa. Efectele conditiei-se produc retroactive adica din momentul incheirii actului juridic civil sau nu din momenutul realizarii sau nerealizarii conditiei.Efectele conditiei afecteaza existent actului juridic civil. Sarcina-DIN CARTE

Curs 8 15.04.2010 Efectele actului juridic civil Efectele actului juridic civil cuprind drepturile subiective civile si obligatile civile la car da nastere ,pe care le modifica sau le stinge un act juridic civil. Efectele actelor juridic sunt guvernate de 3 principii: a)Principiul fortei obligatorii a actului juridic civil b)Principiul irevocabilitatii actului juridic civil c)Principiul relativitatii actului juridic civil Principiul fortei obligatorii a actului juridic civil Acest principiu este exprimat prin adagiulpapta sunt sevanda,potrivit art.969 al.1 din Codul Civil :Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. Putem definii Principiul fortei obligatorii ca fiind acea regula conform careia actul juridic civil legal incheiat se impune autoruluisau autorilor lui intocmai ca si legea. Exceptii de la acest principiu : a)cazuri de restrangere a fortei obligatorii a actelor juridice civile ce privesc incetarea efectelor unor acte juridice civile inainte de termen datorita disparitiei unui element constitutive al acesteia. b)cazul de extindere a fortei obligatory a contractelor Principiul irevocabilitatii actului juridic civil Este dedus din prevederile art.969 al 2 din Codul Civil care arata ca o conventie poate fi revocata prin consimtamantul mitual sau din cause autorizate de lege.Desi textul se refera numai la conventii el se aplica tuturor actelor juridice inclusive actelor juridice unilateral. Acest principiu este o consecinta a principiului papta sunt servanda,dar si o garantie a acestuia. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil Poate fi definite ca o regula de drept potrivit careia actele juridice civile produc efecte numai fata de autorul sau atutorii actului juridic civil. Potrivit Art.973 din Codul Civil Conventiile nu au effect decat intre partile contractante. Notiunile de parte,tert si avand-cauza Prin parte intelegem persoana care incheie actul juridic fie personal,fie prin reprezentare si fata de care se produc efectele actului juridic civil Tertul-este persoana straina de un anumit act juridic deoarece nu a participat nici direct si nici prin reperezentant la incheierea actului juridic.In principiu fata de tert actul juridic nu produce effect.

Avand-cauza-este persoana care desi nu a participat la incheierea actului juridic suporta unele efecte ale acestuia datorita unor legaturi pe care le au cu partea sau partile actului juridic civil. In dreptul nostru avanzii-cauza sunt: a)suscesorii universali si succesorii cu titlu universal b)succesorii cu titlu particular c)creditorii chirografari Succesorii universali sunt acele personae care dobandesc intreg patrimonial sau o fractiune din patrimoniu uneia dintre partile actului juridic civil. Succesorii cu titlu particular sunt acele personae care dobandesc un bun sau nu drept primit individual de la una din partile care au incheiat actul juridic. Succesorii cu titlu particular au calitatea de avanzi-cauza numai daca sunt intrunite o serie de conditii: -actul respective a dat nastere unor drepturi si obligatii strans legate de bunul dobandit -pentru actele incheiate de autor cu alte personae suspuse unor conditii de publicitate se cere ca si aceste condtii sa fie indeplinite -actul juridic sa aiba o data certa anterioara dobandirii bunului. Creditorii chirografari sunt creditori care pentru garantarea drepturilor pe care le au nu au o garantie rela asupra bunului dobandit cum ar fi gajul sau ipoteca si au un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului in baza caruia la scadenta vor putea urmarii oricare dintre bunurile acestuia si nu un anumit bun.