1. Ce reprezinta presiunea dinamica de zacamant?

Presiunea dinamica de fund pd , se defineste ca fiind presiunea masurata la media perforaturilor cu sonda curgand. Presiunea masurata la suprafata in acest caz (in capul de eruptie) se numeste presiune dinamica de suprafata.

2. Ce reprezinta presiunea statica de zacamant?
Presiunea statica de fund pc , se defineste ca fiind presiunea masurata la media perforaturilor cu sonda inchisa dupa ce aceasta se stabilizeaza. Este presiunea existenta pe conturul exterior al zonei de drenaj de raza rc si se mai numeste si presiune maxima de zacamant.

3. Ce reprezinta ratia de solutie?
Ratia de solutie rs , se defineste ca fiind cantitatea de gaze care se gaseste dizolvata intr-un metru cub de titei “mort” in anumite conditii de presiune si temperatura. Pentru conditii normale de presiune si temperatura ratia de solutie se exprima in m3N/m3.

4. Ce reprezinta presiunea de saturatie?
Daca se considera 1m3 de titei mort si gazele care-l insotesc, exprimate m3N sau Stm3, este evident ca actionand asupra acestui sistem prin marirea presiunii, o parte din gaze se dizolva in titei. In termeni de zacamant presiunea de saturatie psat, se defineste ca fiind presiunea la care apar (ies din solutie) primele bule de gaze.

5. Ce reprezinta ratia gaze-titei?
RGT=Qg/Qt

6. Ce reprezinta factorul de volum al titeiului bt?
Factorul de volum al titeiului bt , reprezinta volumul pe care il ocupa in conditii de zacamant 1m3 de titei mort. Factorul de volum are o valoare mai mare ca unitatea, datorita gazelor care intra in solutie in conditiile de presiune si temperatura existente in zacamant sau in tevile de extractie.

7. Factorul de volum al titeiului btare valori subunitare sau supraunitare? Motivati de ce?
Factorul de volum al titeiului bt , reprezinta volumul pe care il ocupa in conditii de zacamant 1m3 de titei mort. Factorul de volum are o valoare mai mare ca unitatea, datorita gazelor care intra in solutie in conditiile de presiune si temperatura existente in zacamant sau in tevile de extractie 8. Ce reprezinta coeficientul de volum bifazic? u = bt + Bg (RGT - rs)

9. Cand are loc curgerea omogena?
Curgerea omogena are loc atunci cand in intregul zacamant presiunea este mai mare decat presiunea de saturatie ( p > psat ) iar de la rc la rs curge o singura faza, faza lichida.

10. Ce reprezinta indicele de productivitate, IP?
Indicele de productivitate se defineste ca fiind raportul dintre debitul de lichid produs de sonda si caderea de presiune sub care are loc curgerea. De asemenea, indicele de productivitate arata cat produce o sonda corespunzator unei presiuni diferentiale ( pc - pd) egala cu 1 bar.

11. Cum variaza IP in cazul curgerii omogene?
in cazul curgerii omogene indicele de productivitate este constant. ΔN este cumulativul de titei extras. 12. Ce reprezinta si ce caracterizeaza curba de comportare a stratului (curba IPR)? Reprezentand grafic debitul sondei functie de presiunea dinamica de fund Q = f (pd), se obtine curba caracteristica sau curba de comportare a stratului si ea caracterizeaza curgerea prin zacamant. In literatura de specialitate ea este cunoscuta sub denumirea de curba IPR (Inflow Performance Relationship).

13. Cum poate fi determinata curba IPR in cazul curgerii omogene?
a)Se efectueaza o operatie de cercetare a sondei, in urma careia rezulta Qt, pc si pd. Se reprezinta grafic cele trei puncte si se traseaza curba de comportare a stratului. b) Metoda prezentata mai sus implica oprirea sondei din productie pentru determinarea lui pc. Aceasta conduce la pierderi de productie si la costuri suplimentare.

14. Ce caracterizeaza curba punctata din figura de mai jos?
Daca curba de comportare a stratului porneste de la aceiasi valoare pc dar cu un unghi α1 < α inseamna ca nu avem de-a face cu o depletare a zacamantului, ci doar cu o contaminare a zonei din jurul gaurii de sonda care face ca IP sa fie mai mic. Daca curba de comportare a stratului porneste de la o valoare pc1 < pc si un unghi α1 < α inseamna ca in afara unei depletari a zacamantului, in jurul sondei a aparut o zona contaminata care face ca IP sa fie mai mic.

15. Enumerati schemele de echipare a sondei in dreptul stratului productiv pe care le cunoasteti.
strate alcatuite din roci compacte bine consolidate cum ar fi gresiile, calcarele dure etc.; strate alcatuite din roci slab consolidate sau neconsolidate (nisipuri).

16. Care sunt avantajele si dezavantajele schemei de echipare a sondei in dreptul stratului productiv din figura de mai jos?
(avantaje)sonda este prefecta dupa modul si gradul de deschidere: suprafata mare de filtrare si in consecinta producerea unor debite mari de fluide; se creeaza conditii favorabile introducerii filtrelor impachetate cu pietris; se reduc cheltuielile legate de tubarea, cimentarea si perforarea sondei;(dezavantaje) creste durata de sapare a sondei; nu permite exploatarea selectiva si separata atunci cand avem un complex de strate productive; imposibilitatea realizarii unor tratamente de stimulare selective in cazul in care exista un complex de strate productive; imposibilitatea realizarii unui ecran impermeabil in calea gazelor sau a apei, daca exista cap de gaze sau apa de talpa; curatiri dese ale sondei in timpul exploatarii, datorita deprinderii fragmentelor de roca de pe peretii gaurii de sonda.

17. Care sunt efectele negative 'ale patrunderii nisipului in sonda?
scaderea productivitatii sondelor datorita; deteriorarea prin eroziune a echipamentului de fund si de suprafata; intreruperea partiala sau totala a afluxului in gaura de sonda prin daramarea intercalatiilor sau a capacului marnos aferent formatiei productive; umplerea progresiva cu nisip a sistemului de colectare si de masura de la suprafata;

iar cele cu fante transversale la presiune exterioara. Filtrele cu fante longitudinale rezista mai bine la tractiune. care rezista mai bine la tractiune. Podirea granulelor mari la intrarea in filtru apoi a celor mici in spatele acestora in mod gradat. care realizeaza deschideri divergente spre interiorul burlanului. Cum influenteaza variatia debitului cantitatea de nisip produsa? Reducand debitul de lichid si pastrand debitul de gaze (marindu-se deci R. pentru ce sectiune a sarmei optati: circulara. . In cazul a doua filtre. Dintre metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip pentru care optati?Motivati de ce? Echiparea sondei cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris in gaura de sonda largita din timpul forajului este cea mai eficienta metoda mecanica de a combate patrunderea nisipului in sonda si de a asigura in acelasi timp pierderi mici de presiune la curgerea lichidului din strat in sonda. 20. Parametrul care se ia ca baza de calcul. extindere care atrage dupa sine cresterea debitelor de fluide extrase. In cazul gaurilor tubate. 19. in special in dreptul stratelor productive. iar in timpul exploatarii sondei se aplica o presiune diferentiala strat-sonda mare. 21. Care este parametrul care se ia ca baza de calcul atunci cand se dimensioneaza un filtru metalic? Dar atunci cand se alege granulatia ( diametrul) pietrisului pentru impachetare? Parametrul care se ia ca baza de calcul. 29. unul cu fante orizontale si celalalt cu fante verticale. iar cele cu dimensiuni mari se vor opri la intrarea in deschiderea filtrului. 31. 26. Sliturile se executa prin frezare cu freze circulare. Cele mai bune rezultate se obtin prin folosirea sarmei cu sectiune trapezoidala. Care este efectul montarii unui filtru? In momentul in care sonda este pusa in productie granulele fine de nisip vor fi antrenate din strat in sonda. Cum se face dimensionarea filtrelor metalice? Pentru dimensionare se folosesc relatiile deduse pe cale experimentala de catre Coberley. niste vergele metalice care indeplinesc rolul de suporti (distantiere) pentru infasurarea in exterior a unei sarme de otel. dispuse longitudinal sau transversal pe suprafata burlanului. pe suprafata carora se sudeaza. In cazul unor filtre cu infasurare de sarma. este antrenat mai putin nisip din strat. metode chimice. Care sunt metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip? njectia conventionala de nisip de cuart in stratul productive. Mecanismul producerii viiturilor de nisip. 22. Granulele de nisip cu dimensiuni mai mari oprindu-se in fata deschiderii filtrului formeaza aici un fel de filtru natural format din fractii de nisip care se aseaza in mod gradat pe masura ce creste distanta de la peretele filtrului. Care sunt factorii care conduc la declansarea viiturilor de nisip? alterarea permeabilitatii zonei din jurul gaurii de sonda prin folosirea unor fluide de traversare neadecvate. deplasarea nisipului din strat in sonda are loc datorita scaderii presiunii de zacamant. Prin ce se caracterizeaza filtrele cu fante (slituri)? Se construiesc din burlane de tubaj sau tevi de extractie in care se practica niste deschideri dreptunghiulare numite slituri sau fante. creind acel “spatiu de fuga” pentru granulele de nisip. 32. Aceasta se datoreaza aparitiei perturbatiilor locale de presiune. conduce la formarea asa numitei bolte stabile respectiv a unui filtru natural cu efect de retinere a particulelor solide care tind sa treaca din strat in sonda. cimentate si perforate ce metoda de prevenire si combatere a viiturilor de nisip se recomanda? In cazul sondelor tubate. odata cu cresterea cantitatii de apa produsa. Permeabilitatea in aceasta zona este mult mai mare fata de permeabilitatea initiala a rocii datorita reducerii rezistentelor la curgere. Cum influenteaza curgerea bifazica cantitatea de nisip produsa? Experimentele de santier arata ca. trapezoidala sau patrata? Motivati de ce. exploatarea fortata a sondelor.18.G. cimentate si perforate matoda recomandata este echiparea cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris cu precompactare in spatele perforaturilor. 25. respectiv la presiunea exterioara? Filtrele cu fante longitudinale rezista mai bine la tractiune. executarea necorespunzatoare a cimentarii coloanei de exploatare. care are ca rezultat tasarea stratelor si distrugerea materialului de cimentare. iar cele cu fante transversale la presiune exterioara. deplasarea nisipului din strat in sonda are loc ca urmare a aparitiei apei de sinclinal care dizolva materialul de cimentare a granulelor de nisip. 33. 30. 28. realizarea unor presiuni diferentiale mult prea mari in timpul operatiilor de punere in productie. nichel sau bronz. este diametrul efectiv de fractie care impreuna cu fractiile de dimensiuni mai mici reprezinta 90% din greutatea probei analizata granulometric. metode combinate. deplasarea nisipului din strat in sonda are loc atunci cand cimentarea granulelor de nisip este slaba. este diametrul efectiv de fractie care impreuna cu fractiile de dimensiuni mai mici reprezinta 90% din greutatea probei analizata granulometric. din cauza numeroaselor interfete care se misca prin canalele rocii si provoaca miscarea particulelor mici. precum si dizolvarii materialului de cimentare. Aceasta se explica prin faptul ca micsorandu-se numarul de interfete gaz-lichid. Care sunt metodele de prevenire si combatere a viiturilor de nisip? metode mecanice. 24. prin taiere cu flacara oxiacetilenica sau eroziune anodomecanica. Aceasta metoda conduce la extinderea zonei artificiale de filtrare cu permeabilitate imbunatatita la o distanta mai mare de axul gurii de sonda. 27. Echiparea sondei cu un filtru metalic impachetat cu pietris in gaura de sonda largita din timpul forajului sau in coloana cu precompactare in spatele perforaturilor. in lungul generatoarelor. Prin ce se caracterizeaza filtrele cu infasurare de sarma? Filtre cu infasurare de sarma. perforarea nesatisfacatoare din punctul de vedere al uniformitatii. Aceasta valoare se citeste pe curba de compozitie granulometrica. Utilizarea filtrelor metalice. penetrabilitatii si a suprafetei de comunicare cu stratul. iar viiturile de nisip se accentueaza.Acestea sunt confectionate din filtre cu orificii circulare sau filtre cu slituri mai mari. Care este valoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impachetarii cu pietris? Valoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impachetarii cu pietris este 5-6. 23.) cantitatea de nisip produsa a scazut.T. deteriorarea liantului matricei ca urmare a executarii unor operatii repetate de stimulare a afluxului. productivitatea sondelor scade.

printr-o alegere judicioasa a diametrului si lungimii ei. solvent si aditivi. se injecteaza in formatia productiva rasina amestecata de la suprafata cu agenul de intarire.34. stabilizarea argilelor. permite circulatia fluidelor din coloana in tevi si invers. protejeaza coloana de exploatare impotriva actiunii corozive sau abrazive a fluidelor in miscare. s-a constatat ca valoarea caderilor de presiune prin perforaturi este mai mare in cazul in care numai perforatura este plina cu pietris. inainte de a fi introduse in sonda si rasini la care agentul de intarire este introdus dupa ce acestea au fost injectate in formatie. 2) se injecteaza in formatia productiva rasina urmata de injectia agentului de intarire. Din ce se compune solutia folosita la consolidarea prin metode chimice? Mentionati rolul ingredientilor. protejeaza coloana de exploatare (atunci cand se lucreaza cu packere). Care este rolul tevilor de extractie? Cate tipuri de tevi de extractie cunoasteti? asigura. In aceasta situatie granulatia fina a pietrisului va diferi de cea proiectata. astfel incat rasina introdusa in strat sa se solidifice dupa un timp bine determinat de la injectarea in porii rocii. 40. Ce procedee de consolidare cu ajutorul rasinilor sintetice cunoasteti? 1) se injecteaza in formatia productiva un amestec de nisip si rasina. in cazul unor operatii sub presiune in sonda. se injecteaza in formatia productiva un amestec format din nisip. permite efectuarea operatiei de pistonare la punerea in productie a sondei. Care este cea mai eficienta metoda de a combate patrunderea nisipului in sonda? cea mai eficienta metoda de a combate patrunderea nisipului in sonda si de asigura in acelasi timp pierderi mici de presiune la curgerea lichidului din strat in sonda este echiparea sondei cu un filtru metalic si impachetarea acestuia cu pietris in gaura de sonda largita din timpul forajului. d) Cresterea prematura a presiunii de injectie si finalizarea operatiunilor de injectie inainte de realizarea unei compactari corespunzatoare a formatiei productive. 39. b) Injectarea pietrisului cu debite mari de fluid si in concentratii scazute favorizeaza transportul acestuia la distante mari de gaura de sonda si amstecarea cu nisipul din formatia productiva. 37. Solutia folosita la consolidarea cu mase plastice este compusa din: rasina sintetica. dupa care urmeaza injectia agentului de intarire. Care sunt fenomenele negative care apar in cazul injectiei pietrisului la ratii fluid — pietris mari? a) Curgerea turbulenta care are loc in lungul tevilor de extractie pana la formatia productiva conduce la o agitare puternica a pietrisului aflat in suspensie. c) Formarea unor zone de canalizare preferentiala a fluidului de transport. reglarea timpului de reactie. 38. comparativ cu situatia in care avem precompactare in spatele coloanei si extrem de mare cand perforatura este plina cu nisip din formatia productiva. integral joint. rasina si agent de intarire . folosindu-se nisipuri uniforme (coeficient de neuniformitate de 1. furanic si fenolic. Cum variaza caderea de presiune in perforaturi in cazul filtrelor impachetate in coloana? In cazul filtrelor impachetate in coloana. evacuarea apei interstitiale. umectarea nisipului. EU. fapt care face ca eficienta controlului nisipului sa scada simtitor. 36. 35.5) si permeabilitate 5 Darcy. marirea rezistentei retelei consolidate. Rasinile pot fi de tip epoxidic. folosirea rationala a energiei de zacamant. . pentru pornirea sau omorarea sondelor. Gate tipuri de rasini sintetice cunoasteti? Rasinile folosite se impart in doua mari grupe: rasini la care agentul de intarire este adaugat acestora la suprafata. –tevi de extractie : NU.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful