P. 1
BILANTUL CONTABIL

BILANTUL CONTABIL

|Views: 210|Likes:

More info:

Published by: Andreea Tudor Ex Dicanu on Sep 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/26/2012

pdf

text

original

Sections

  • 1.1 Dimensiuni istorice privind bilantul contabil
  • 1.2.1 Bilantul contabil in sistemul
  • 1.2.2 Bilantul contabil in Uniunea
  • 1.2.3 Bilantul contabil in tara noastra
  • 1.3 Standarde Internationale de Contabilitate (IAS 1)
  • 1.4 Norme privind bilantul contabil in
  • 1.5.1 Bilantul
  • 1.5.2 Contul de profit si pierdere
  • 1.5.3 Anexa
  • 1.5.4. Raportul de gestiune

BILANTUL CONTABIL - DOCUMENT DE SINTEZA IN TEORIA SI PRACTICA INTERNATIONALA

1.1 Dimensiuni istorice privind bilantul contabil 1.2 Abordari contemporane privind bilantul contabil 1.2.1 Bilantul contabil in sistemul anglo-saxon (SUA) 1.2.2 Bilantul contabil in Uniunea Europeana 1.2.3 noastra 1.3 Standarde Internationale de Contabilitate (IAS 1) – Prezentarea Situatiilor Financiare 1.4 Norme privind bilantul contabil in sistemul international 1.5 Componentele bilantului contabil 1.5.1 Bilantul 1.5.2 Contul de profit si pierdere 1.5.3 Anexa 1.5.4 Raportul de gestiune Bilantul contabil in tara

BILANTUL CONTABIL DOCUMENT DE SINTEZA IN TEORIA SI PRACTICA INTERNATIONALA

1.1 Dimensiuni istorice privind bilantul contabil
Desi contabilitatea in partida dubla are o existenta de mai bine de o jumatate de mileniu, abia in secolul al XIX-lea, prin marile intreprinderi industriale si comerciale, incepe sa se realizeze si sa se masoare periodic patrimoniul, cu ajutorul bilantului, si rezultatul, cu ajutorul contului de profit si pierdere, deci, sa se faca distinctia care deriva de aici intre capital si venit. O astfel de practica, remarca Bernard Colasse1), isi gaseste explicatia prin cateva fenomene: numarul societatilor pe actiuni se multiplica, se separa conducerea intreprinderilor de proprietari, conducatorii fiind obligati sa informeze periodic asupra modului in care au gestionat patrimoniul si activitatea; contabilul apare ca mediator intre proprietari si conducatori, ramanand subordonatul acestora din urma; cateva dintre principiile actuale isi au obarsia in practica de intocmire a documentelor de sinteza, din secolul trecut (continuitatea activitatii si interdependenta exercitiilor, in special). Pana in secolul al XIX-lea, conform lui Basil Yamey, lui Pollard, lui Pollard si lui Richard Brief2), exista adesea tendinta de a confunda, in procesul contabil, bunurile intreprinderii cu cele ale proprietarilor sai. Incepand cu acest secol, se poate vorbi de actiunea principiului entitatii in contabilitate. Intr-o formula generala, deci simplificatoare, bilantul a fost si este considerat ca un document care permite sa se cunoasca, la un moment dat, patrimoniul unui comerciant, persoana fizica sau juridica, patrimoniul definit ca ansamblul drepturilor si obligatiilor acestui comerciant.

De asemenea, bilantul a fost, si mai este inca, recunoscut ca un instrument static. Viziunii statice despre bilant i s-a opus, o data cu opera genialului profesor german Eugen Schmalenbach (Dynamische Bilanz, 1920), o viziune diametral opusa. Viziunii traditionale despre bilant, asmilat unui inventar patrimonial condensat, Schmalenbach i-a opus conceptia sa referitoare la un bilant ca reprezentare a fortelor intreprinderii. El a constatat ca este mult mai important pentru conducatorul intreprinderii sa masoare sanatatea intrepinderii lor decat sa cunoasca valoarea intrinseca a elementelor care compun activul si pasivul. Iata ce scria Schmalenbach1) in acest sens: „pentru a lua decizii utile, seful unei intreprinderi trebuie sa stie daca afacerea sa prospera, daca bate pasul pe loc sau daca ea este in declin… Cu ocazia fiecarei mari crize, economistii au putut observa ca foarte multe falimente sunt datorate pur si simplu unei cunoasteri prea tardive a declinului afacerilor lor… Dar noi nu avem nevoie numai de a determina rezultatul, atunci cand o întreprindere incepe sa fie in primejdie; este indispensabil sa luam cunostinta de prosperitatea sa. Un sef capabil trebuie sa profite de o astfel de perioada de inflorire, indiferent ca ea este provocata de conjunctura sau de structura economica. Nu putem lasa sa treaca vanturile favorabile fara sa ridicam panzele, caci ele (vanturile) nu vor sufla totdeauna”, citat regasit si in Controverse contabile ( Niculae Feleaga, Editura Economica, 1996, paginile 114-115). Admirator al lui Schmalenbach, Jacques Richard (Comptabilites et practiques comptables, Dalloz, 1996) contrapune cele doua tipuri de contabilitati: (i) o

contabilitate care, pentru a construi bilantul, nu tine decat valorile corespunzatoare lichidarii intreprinderii: contabilitate statica; (ii) o contabilitate care tine cont de valorile in miscare, independent de ce se intampla cu ele in caz de lichidare a intreprinderii: contabilitatea dinamica, si pledeaza pentru o contabilitate de tip dinamic. Lucrarea „Bilantul dinamic” a generat un alt mod de a gandi contabilitatea. Multe dintre ideile lui Schmalenbach au constituit puncte de plecare pentru reflectii ulterioare. In definitiile date astazi elementelor care compun bilantul este prezenta sintagma „ avantaje economice viitoare”.

1.2 Abordari contemporane privind bilantul contabil
In literatura de specialitate contemporana si in practica se intalnesc trei grupe de abordari privind bilantul contabil si anume: 1. O prima grupa de abordari sunt centrate pe conceptul de patrimoniu, unde „patrimoniul este format din ansamblul bunurilor (corporale si necorporale), al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat”1). 2. O a doua grupa de abordari sunt centrate pe finalitatea bilantului, de a raspunde nevoilor analizei economico-financiare. 3. O a treia grupa de abordari sunt de origine anglosaxona.

1.2.1 Bilantul contabil in sistemul anglosaxon (SUA)

firmele isi prezinta activele si pasivele in ordinea descrescatoare a lichiditatii. o parte reziduala. aceasta are o natura accentuat juridica. (iii) . fie in formatul vertical. prezentate ca prime elemente ale structurilor bilantiere. deci. in Statele Unite. ecuatia de baza a bilantului este: Active . Luat drept exemplu bilantul practicat de majoritatea firmelor americane. = Situatia neta (capitaluri proprii) .Shareholders equity (capitaluri proprii) – prezentate fie in formatul orizontal.Datorii . Spre deosebire de multe tari europene. se constata ca pot fi definite trei mase valorice: (i) . Conform acestei forme (verticale). (ii) . In ceea ce priveste prezentarea verticala. iar pasivele. accentul pus pe elementele pe termen scurt: lichiditatile si exigibilitatile imediate.Assets (bunurile sau activele).Liabilities (datorii). Situatia neta (capitalurile proprii) este considerata. Ea pune in evidenta partea creditelor intreprinderii: tertii care au o prioritate legala in fata proprietarilor. Aceasta clasificare denota un element al culturii contabile de tip american.In modelul anglo-saxon bilantul este document de sinteza care prezinta situatia financiara a intreprinderii. Aici sunt excluse judecatile patrimoniale. respectiv exigibilitatii lor. in ordinea crescatoare a exigibilitatilor lor. in care activul bilantier este prezentat in ordinea crescatoare a lichiditatilor lor.

In general. activele si pasivele sunt prezentate in ordinea descrescatoare a lichiditatii lor. . Spre deosebire de modelele europene. criteriile de clasificare a activelor si pasivelor sunt lichiditatea si exigibilitatea. iar exigibilitatea. spre deosebire de multe tari ale Europei continentale. acesta este prezentat in format lista. Flexibilitatea financiara reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a lua masuri necesare. care prefera ordonarea dupa criteriul naturii economice si al surselor de provenienta. cu atat aceasta risca mai putin sa dea faliment. pentru o intreprindere. Pentru aceasta. se afirma ca. cu cat lichiditatea si exigibilitatea sunt mai mari. Cat priveste bilantul consolidat. Lichiditatea se refera la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ sa fie realizat sau convertit in disponibilitati. Totodata. se afirma ca. se poate proceda la o analiza a bilantului prin prisma lichiditatii/exigibilitatii si flexibilitatii financiare cu care se confrunta intreprinderea. In general. in vederea modificarii valorilor si calendarului miscarilor de trezorerie.Bilantul permite formularea de judecati de valoare privind riscul pe care si-l asuma o intreprindere si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie. cu atat aceasta risca mai putin sa dea faliment. la intervalul de timp necesar pentru ca o datorie sa fie achitata. regizate prin Directiva a IV-a. respectiv exigibilitatii lor. pentru o intreprindere. astfel incat sa se poata face fata nevoilor si situatiilor neprevazute. cu cat flexibilitatea financiara este mai mare.

& Machinery and equipment(Masini. equipment(Imobilizari corporaletotal) . utilaje. instalatii de lucru) Total property. plant and equipment (Imobilizari corporale) Land (Terenuri) Buildings amenajari) and leasehold improvements(Constr.in millions Assets (active) Current assets (Activ circulant) (in milioane) 1995 1996 Cash and cash equivalents (Disponibilitati) Short – term investments (Plasamente pe termen scurt) Accounts and notes receivable (Creante) Inventories (Stocuri) Finished goods (Produse finite) Purchesed parts and fabricated assemblies (Materii prime si productie neterminate) Other current assets (Alte active circulante) Total currents (Activ circulant – TOTAL) Property. plant.

issued: none) (Actiuni preferentiale.000.000. emise:zero) .000.TOTAL) Liabilities and shareholders’equity (Pasiv) Current liabilities (Datorii pe termen scurt) Notes payable and short term borrowings (Efecte de platit si imprumuturi pe termen scurt) Accounts payable (Furnizori) Employee compensation and benefits (Sume cuvenite salariatilor) Taxes on earnings (Impozite asupra beneficiilor) Deferred revenues (Venituri constatate in avans) Other accrued liabilities (cheltuieli de platit) Total current liabilities (Datorii pe termen scurt – total) Long term debt (Datorii pe termen lung) Other liabilities (Alte obligatii) Shareholders’equity (Capital) Preferred stock $1 par value (authorized:300.000. valoare nominala de 1$ (autorizate: 300.Accumulated depreciation (Amortizari cumulate) Long-term receivables and other assets(Creante pe termen lung si alte active) Total assets (Activ.

000. emise 254. In pofida naturii prescriptive a textelor lor.000 shares. pentru ca.827.713.2.Common stock and capital in excess of $1 par value (authorized: 600. Directiva a IV-a din 25 iulie 1998 a vizat coordonarea dispozitiilor nationale cu privire la structura si continutul conturilor anuale si ale raportului de gestiune.827. si mai ales prima dintre ele.000.000 in 1997 and 252. directivele nu sunt legi care sa aiba un impact direct asupra societatilor . nu au condus la o prezentare identica a conturilor anuale ale societatilor statelor membre.713. modurile de evaluare.000. Odata cu finalitatea lucrarilor directivelor.000 in 1996) (Actiuni ordinare si prime de emisiune (autorizate:600.000 in1997 si 252. mai intai. Directiva a VII-a din 13 iunie 1983 a avut ca obiect armonizarea intocmirii conturilor consolidate. cat si la publicarea acestor documente. +i aceasta. issued and outstading: 254.000 in 1996) Retained earnings (Rezerve) Total liabilities and shareholders’equity (Pasiv – TOTAL) 1.2 Bilantul Europeana contabil in Uniunea Eforturile facute de Uniunea Europeana pe linia armonizarii sistemelor de contabilitate si a intocmirii rapoartelor societatilor comerciale s-au concretizat in directivele la care sunt supuse statele membre. fiecarui stat membru ii revine obligatia de a le incorpora in legislatia nationala. in special pentru societatile cu raspundere limitata si societatile pe actiuni. directivele a IV-a si a VII-a.

ACTIV A. apoi. notate de la A la E. PASIV A. care incep cu expresia „statele membre vor putea autoriza…”. Capitaluri proprii . Beneficiul exercitiului Schema descrisa de articolul 10. Activ imobilizat .interesate si. pentru ca ele lasa statelor membre un numar mare de optiuni si de dispozitii. Cheltuieli de constituire C. iar pasivul. care prezinta bilantul sub forma de lista si permite calculul fondului de rulment. Capital subscris … A. Directiva a prevazut doua scheme pentru bilant: Schema descrisa de articolul 9. Pierderea exercitiului - B. Provizioane cheltueli C. Activ circulant E. ansamblul rubricilor este notat de la A la L. nevarsat B. Cheltuiri de constituire C. In cadrul directivei a IV-a. care prezinta bilantul sub forma bilaterala (de cont). Conturi de regularizare F. Conturi de regularizare E. activul putand fi descompus in 6 rubrici. prezentarea conturilor este tratata in articolele 3-30.Capital subscris nevarsat B. in 5 rubrici. Activ imobilizat D. Datorii pentru riscuri si D. notate de la A la F.

in bilantul romanesc nu este prevazuta decat a doua solutie. Activ circulant E. dar directiva lasa si posibilitatea inscrierii lor ca un element component al imobilizarilor necorporale. Conturi de regularizare L.formand un singur post. in timp ce. Conturi de regularizare F. cheltuielile de constituire sunt cumulate cu cheltuielile de cercetaredezvoltare. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli K.D. Aceasta solutie poate crea unele . ca prima rubrica a activului (asa cum rezulta din schema descrisa de articolul 9) sau ca un element component al activului circulant (explicit in structura detaliata). Datorii a caror valoare reziduala nu este superioara unui an G. inaintea activului imobilizat. Marimea totala a elementelor de activ dupa deducerea datoriilor a caror valoare reziduala nu este reziduala unui an I. Cheltuielile de constituire sunt inscrise distinct. In modelul romanesc de bilant. Capitaluri proprii In comparatie cu structura bilantiera acceptata in tara noastra: Directiva lasa posibilitatea inscrierii creantei privind capitalul subscris nevarsat. Activul circulant (inclusiv E) care depaseste datoriile cu durata reziduala ami mica sau egala cu un an H. Datorii a caror valoare reziduala este superioara unui an J.

spre analiza financiara: prezentarea datoriilor pe doua categorii de exigibilitate. lichiditatea si rentabilitatea. in structurile rubricii A din pasiv. prin deschiderea mai pronuntata a modelului respectiv. elemente de activ fictiv. ea lasa posibilitatea legislatiilor nationale de a inscrie. deoarece cheltuielile de constituire sunt considerate. bancile pot calcula gradul de acoperire a capitalurilor investite. optiune retinuta de normalizatorii romani. deoarece excedentul sau insuficienta resurselor pe termen lung influenteaza solvabilitatea. Directiva prezinta beneficiul sau pierderea ca ultima rubrica a pasivului. Determinarea optimala a capitalurilor permanente este o problema de prima importanta. Se constata superioritatea formei liste. prin rata: Capitaluri permanente Capitaluri investite 1. a activului bilantier. prezenta unor indicatori precum „necesarul in fond de rulment” (rubrica G) si „capitalurile permanente” (rubrica E). respectiv.3 Bilantul contabil in tara noastra .dificultati in analizele financiare. Schema lista nu este prevazuta ca altenativa in sistemul contabil romanesc. totdeauna. aceste elemente. cu semne diferite. De asemenea.2. Totusi.

conform destinatiei economice. aspect realizat cu ajutorul celui de-al treilea cont anual: anexa.Procedand la o reforma inspirata de experienta franceza. normalizatorii romani au optat pentru o schema de bilant sub forma de tablou cu doua parti – partea stanga numita activ. Prin aceasta conceptie. iar pasivele. Pentru o analiza financiara riguroasa. Apelul la criteriile destinatie economica . ca principale criterii de clasificare. In acest mod. numita pasiv. de gestiune. de la un an la altul. Criteriile de lichiditateexigibilitate sunt numai criterii secundare de clasificare: in interiorul structurilor definite de primul criteriu. in acord cu dispozitiile Directivei a IV-a europene. respectiv dupa provenienta (natura juridica). deci sa se determine si sa se valorifice informatiile aferente unui tablou de finantare de tipul tabloului de utilizari si de resurse. a avut ca scop initial sa orienteze informatia bilantiera spre cerintele nationale si ale analizei financiare externe. .natura juridica. Elementele patrimoniului intreprinderii sunt clasificate in activ si in pasiv. ci o baza de date pe care fiecare poate sa o prelucreze conform opticii si necesitatilor sale (juridice. se impun reclasificari pe termene. s-ar fi permis sa se urmareasca. bilantul (si anexa) este mai putin traducerea unica si generala a situatiei intreprinderii. Viziunea generala asupra bilantului este una functionala. fluxurile de resurse si de utilizari. activele sunt clasificate in ordinea crescatoare a lichiditatii lor. si partea dreapta. pe baza criteriilor de lichiditate-exigibilitate. in ordinea crescatoare a exigibilitatii lor. financiare).

in fapt. Ele se refereau la: (i) totalul bilantier. Criteriile de delimitare intre cele doua categorii de intreprinderi respectau dispozitiile Directivei a IV-a europene. (iii) numarul mediu de salariati permanenti. in conditiile cotelor inalte de inflatie (in fapt. unitatile patrimoniale mici si mijlocii urmau sa intocmeasca conturile anuale in sistem simplificat. in functie de marimea intreprinderii. hiperinflatie) atinse de economia tarii noastre. Normele contabile din tara noastra lasau agentilor economici posibilitatea sa intocmeasca bilantul contabil (si. mai ales. acest avantaj al modului de clasificare a structurilor bilantiere nu pare sa fi avut ecoul scontat in contabilitatea romaneasca. Astfel. la practica diferentierii sistemelor documentare in functie de marimea intreprinderilor. Starea de tranzitie. bilantul romanesti prezinta urmatoarele structuri: intreprinderilor Bilant la… incheiat Exercitiul financiar ACTIV N-1 N PASIV Exercitiul financiar N-1 N . restructurarea permanenta a tesutului economic romanesc si. intregul ansamblu al documentelor de sinteza) cu un grad diferentiat de detaliere. iar cele mari. (ii) cifra de afaceri. caracterul discutabil al pragurilor primilor doi indicatori (criterii). au determinat o renuntare (sau o amanare). in general. in sistem de baza. Intr-o forma rezumativa.Totusi.

Total ACTIVE CIRCULANTE Stocuri RISCURI Alte active circulante II Active circulante CHELTUIELI SI II PENTRU PROVIZIOANE reevaluare Rezerve Total DATORII .ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale CAPITALURI PROPRII Capital social Prime legate de capital Imobilizari corporale Diferente din Imobilizari financiare I Active imobilizate Total Rezultatul reportat Rezultatul ezercitiului Fonduri Subventii pentru investitii Provizioane reglementate I Capitaluri proprii .

rezultata din valoarea bruta corectata cu deprecierile constatate pe parcursul exercitiului. Dimpotriva. Valorile brute se dovedesc extrem de utile in cazul intocmirii unui tablou de finantare de tipul tabloului de .Total Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori si conturi asimilate Clienti – creditori Alte datorii III Datorii – Total CONTURI REGULARIIV PRIME DE RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR IV Conturi de regularizare si Asimilate – Total TOTAL (I+II+III+IV ACTIV TOTAL (I+II+III+IV) PASIV ZARE SI ASIMILATE DE Dupa cate se poate constata. deprecierea si valoarea neta . Apelul in exclusivitate la valorile nete micsoreaza valentele bilantului. In privinta activului. mai ales pe linia analizelor financiare. modelul bilantier practicat in Franta conserva cele trei informatii – valoarea bruta. elementele sunt prezentate la valoare neta.CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE III Conturi de regularizare si Asimilate .la nivelul exercitiului recent incheiat. informatiile bilantiere se refera la doua exercitii consecutive: sfarsitul exercitiului precedent si sfarsitul exercitiului recent incheiat.

si IAS 13. utilizarea valorilor brute implica recursul la informatiile din anexa. In schimb. de asemenea. atat cu situatiile financiare ale intreprinderii pentru perioadele precedente. Este si aceasta o proba suplimentara a concluziei ca in proiectarea modelelor de documente de sinteza nu s-au avut in vedere aspectele legate de valorificarea informatiilor contabile. performanta si fluxurile de numerar ale unei intreprinderii. Obiectivul acestui Standard este de a stabili baza pentru prezentarea situatiilor financiare cu scop general. IAS 5.utilizari si de resurse. situatiile financiare ofera informatii despre: activele. Prezentatre activelor curente si a datoriilor curente.3 Standarde Contabilitate (IAS 1) Financiare Internationale Prezentarea de Situatiilor Acest Standard International de Contabilitate revizuit inlocuieste IAS 1. pentru a asigura comparabilitatea. 1. Informatiile ce trebuie prezentate in situatiile financiare. pentru sistemul romanesc. cat si situatiile financiare ale altor intreprinderi. rezultateale gestiunii resurselor incredintate conducerii intreprinderilor. Pentru a atinge acest obiectiv. . Obiectivul situatiilor financiare cu scop general este de a oferi informatii despre pozitia financiara. care au fost aprobate de Consiliul IASC in iulie 1997. Situatiile financiare prezinta. Prezentarea politicilor contabile.

situatia fluxurilor de numerar. si cheltuielile. fie 2. capitalul propriu. .veniturile pierderile. cel putin. politicile contabile si notele explicative. modificarile capitalului propriu. Responsabilitatea intocmirii si prezentarii situatiilor financiare revine consiliului de administratie si/sau altui organ de conducere a intreprinderii. - fluxurile de numerar ale intreprinderii. osituatie care sa reflecte fie: 1. (b) active necorporale. urmatoarele valori: (a) terenuri si mijloace fixe. Bilantul trebuie sa cuprinda elementele-randuri care prezinta. toate modificarile capitalului propriu.- datoriile. contul de prfit si pierdere. Un set complet de situatii financiare include urmatoarele componente: bilantul. altele decat acelea provenind din tranzactiile de capital cu proprietarii si distribuirii catre proprietari. inclusiv castigurile si .

atunci cand este cazul. (l) interes minoritar. fie in notele la acesta alte subclasificari ale elementelor-randuri prezentate. titluri si subtotaluri trebuie prezentate in bilant atunci cand un Standard International de Contabilitate o cere sau cand o astfel de prezentare este necesara pentru a prezenta fidel pozitia financiaraa intreprinderii.(c) active financiare (fara valorile de la d). iar sumele de platit sau de incasat da la intreprinderea mama. (i) datorii si active fiscale asa cum sunt cele cerute de IAS 12. f) sig)). fie in bilant. O intreprindere trebuie sa prezinte. . clasificate intr-o maniera corespunzatoare activitatii intreprinderii. (g) numerar si echivalente de numerar. (d) investitii financiare contabilizate prin metoda punerii in echivalenta. (f) creante comerciale si de alta natura. (m) capital emis si rezerve. (j) provizioane. dupa natura sa. (h) datorii comerciale si de alta natura. (k) datorii pe termen lung purtatoare de dobanda. Alte elemente-randuri. Impozit pe profit. (e) stocuri. Fiecare element trebuie subclasificat.

- . • valoarea nominala pe actiune sau faptul ca actiunile nu au valoare nominala. dar inaite ca situatiile financiare sa fie autorizate pentru depunere.filiale si intreprinderi asociate si alte parti afiliate trebuie prezentate separat. • numarul actiunilor emise si pastrate integral. preferintele si restrictiile atasate clasei respective inclusiv restrictiile aspra repartizarii dividendelor si repeartizarii capitalului. inclusiv termenele si sumele. Intreprinderile trebuie sa prezinte in bilant sau in note urmatoarele informatii: pentru fiecare clasa de capital social. • actiunile in intreprindere detinute de intreprinderea insasi sau de filiale sau societati asociate ale intreprinderii. • numarul de actiuni autorizat. si • actiuni rezervate pentru emisiune in baza optiunilor de conversie si contrectelor de vanzare. • o reconciliere a numarului actiunilor existente la inceputul si la sfarsitul anului. si emise dar nevarsate integral. • drepturile. valoarea dividendelor care au fost propuse sau declarate dupa data bilantului. descrierea naturii si scopului fiecarei rezerve din cadrul capitalului propriu.

precum si drepturile. preferentiale cumulative O intreprinder fara capital social. (e) cheltuielile cu impozitul pe profit. (b) rezultatele activitatii de exploatare. (d) partea din profituri si pierderi aferenta intreprinderilor asociate si in perticipatie contabilizata prin metode punerii in echivalenta. si (i) profitul net sau pierdera neta a perioadei. o analiza a cheltuielilor utilizand o clasificare bazata fie pe natura chetuielilor. trebuie sa prezinte informatii achivalente celor cerute mai sus. evidentiindu-se miscarile pe parcursul perioadei pentru fiecare categorie de participatie la capitalul propriu. Contul de profit si pierdere trebuie sa includa.- valoarea dividendelor nerecunoscute. cel putin. (c) costurile de finantare. (f) profitul sau pierdrea din activitatile curente. fie in contul deprofit si pierdre. (h) interesul minoritar. cum ar fi societatile de persoane. . Intreprinderile trebuie sa prezinte. fie pe functia lor in cadrul intreprinderii. preferintele si restrictiile atasate fiecarei categorii de interes de capital. fie in notele la contul de profit si pierdere. (g) elementele extraordinare. elemente-randuri care sa prezinte alte valori: (a) venituri.

4 Norme privind bilantul contabil in sistemul international Normele contabile internationale se refera. in general. Trei dintre ele au avut o implicare directa asupra structurilor informationale prezentate de situatiile financiare traditionale: bilantul. contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar. contul de profit si pierdere si anexa. prin lansarea . si Sa ofere informatii suplimentare care nu prezentate in situatiile financiare. Toate trei au devenit partial desuete. trebuie sa faca trimitere la toate informatiile aferente din note. 1. relative la situatiile financiare ale intreprinderii. prezentarea si comunicarea informatiilor. la evaluarea. (b) Sa prezinte informatiile cerute de Standardele Internationale de Contabilitate care nu sunt prezentate in alta parte in situatiile financiare. dar care necesare pentru o prezentare fidela. sunt sunt (c) Notele la situatiile financiare trebuie prezentate intr-un mod sistematic.Notele la situatiile financiare ale unei intreprinderi trebuie: (a) Sa prezinte informatii despre bazele de intocmire a situatiilor financiare si despre politicile contabile specifice selactionate si aplicate pentru tranzactii si evenimente semnificative. mai intai odata cu elaborarea cadrului contabil conceptual al IASC (1989) si. Fiecare element din bilant. apoi.

Cele trei norme. „Informatiile pe care intreprinderea trebuie sa le furnizeze in situatiile sale financiare”: data de aplicare. continutul celor trei norme este repus partial in cauza prin publicarea cadrului conceptual si prin recenta revizuire a normelor care a condus la cresterea considerabila a listei informatiilor de furnizat de catre intreprinderile care aplica normele internationale.proiectului de norma „ Prezentarea situatiilor financiare” (1995). se refereau la: norma 1 (IAS 1). Grupul de lucru insarcinat cu aceasta misiune a publicat in 1995 un proiect de enunt de principii pentru care se rezerva un spatiu destinat marilor sale orientari. norma 5 (IAS 5). devenite mai mult sau mai putin istorice. incepand cu 1 ianuarie 1975. Referirile pentru acest subparagraf se vor opri la bilant. un tablou al fluxurilor de trezorerie si notele explicative. Situatiile financiare se vor referi. incepand cu 1 ianuarie 1981. o data cu aceasta norma. la: un bilant. „Publicarea normelor contabile”: data de aplicare. Deci. In fata proliferarii volumului de informatii de publicat de catre marile intreprinderi deschise fluxurilor financiare internationale. . IASC a intreprins un proiect privind elaborarea unei noi norme referitoare la prezentarea situatiilor financiare. un cont de profit si pierdere. incepand cu 1 ianuarie 1977. „Prezentarea activului pe termen scurt si a pasivului pe termen scurt”: data de aplicare. norma 13 (IAS 13).

echipamente etc. Notiunea de avantaje economice : avantajul economic legat de un activ corespunde potentialului prin care acest activ contribuie.) sau necorporala (brevete.Cat priveste cadrul contabil conceptual.dupa natura lor : (i) activele pot avea o forma fizica (terenuri. licente etc. a) Activele Definitie (paragraful 49a): un activ este o resursa controlata de intreprindere care provine din elemente trecute si este purtatoare de avantaje economice viitoare ce trebuie sa fie benefice intreprinderii.) ( paragraful 56) ele pot fi asociate drepturilor legale (cel mai adesea. la un flux de lichiditati sau de echivalente de lichiditati benefice intreprinderii (paragraful 53). datorii si capitaluri proprii. El de refera la active. Caracteristicile activelor . direct sau indirect. acesta isi propune in paragraful 47-81 sa defineasca si sa caracterizeze elementele care compun situatiile financiare. drepturile de proprietate) sau pot rezulta dintr-o situatie de fapt ( paragraful 57) ele au fost achizitionate in mod oneros sau gratuit (paragraful 59) (ii) (iii) b) Datoriile . cladiri. Elementele constitutive legate direct de evaluarea situatiei financiare (deci de bilant) se regasesc in paragraful 47.

o iesire de resurse (active) generatoare de avantaje economice. statutara sau legala. totodata. c) Capitalurile proprii Definitie (paragraful 49C) : Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii. Astfel: (i) un activ este constatat in bilant. indiferent care este forma sau natura activitatii lor (paragraful 68).sa rezulte din practici comerciale curente sau din vointa intreprinderii de a conserva bune relatii de afaceri sau de a actiona de maniera echitabila. cu ocazia platii sale. dupa deducerea tuturor datoriilor. Cadrul conceptual al IASC defineste si caracterizeaza. de cel aplicabil societatilor pe actiuni. adesea. Cadrul legal si reglementar al acestor intreprinderi difera. Notiunea de obligatie : Obligatia este datoria sau responsabilitatea de a actiona sau de a face ceva. Dincolo de criteriile generale. de societati in nume colectiv si de diverse tipuri de intreprinderi cu caracter public. industriale si economice sunt exercitate adesea sub forma de intreprinderi individuale. Aceasta definitie se aplica tuturor categoriilor de intreprinderi. Activitatile comerciale. cadrul analizeaza criteriile specifice diferitelor elemente. criteriile de recunoastere a elementelor situatiilor financiare. Ea poate sa aiba o baza contractuala.Definitie (paragraful 49b) : o datorie este o obligatie actuala a intreprinderii care provine din evenimente trecute si care trebuie sa antreneze. atunci cand este probabil ca avantaje economice viitoare sa fie . de o anumita maniera.

cadrul releva ca baza cel mai des adoptata de intreprinderi. Active imobilizate (Fixed assets): (i) Active corporale (Tangible assets) (ii) Active necorporale (Intangible assets) (iii)Active financiare (Financial assets) 2. El recomanda costul istoric. Cat priveste proiectul de norma referitor la prezentarea situatiilor financiare (1995). este costul istoric. acesta prevede urmatoarea structura minimala a bilantului: 1. costul actual. cadrul analizeaza sistemele de masurare utilizate in evaluarea elementelor situatiilor financiare. in vederea intocmirii situatiilor financire. In mod obisnuit. valoarea realizabila (de decontare) si valoarea actuala. dincolo de perioada contabila in curs si costul acestui activ sa fie masurat de maniera fiabila. costul istoric este combinat cu alte baze de evaluare. Desi refuza sa privilegieze vreuna din bazele de evaluare. (ii) o datorie este constatata in bilant. De asemenea. Active circulante (Current assets): (i) Stocuri (Inventories) . atunci cand este probabil ca o pierdere de resurse ce reprezinta avantaje economice sa rezulte din plata obligatiei actuale si marimea acestei plati sa fie masurata de o maniera fiabila.benefice intreprinderii.

. fie in anexa.(ii) Creante (Receivables) (iii)Lichiditati si echivalente de lichiditati (Cash and cash equivalents) (iv)Alte active financiare (Other financial assets) (v) Conturi de regularizare-activ si alte active circulante (Accruals and other current assets) 3. Interese minoritare (Minority interest)1) 5. Datorii (Liabilities) (i) Imprumuturi bearing loans) purtatoare de dobanzi (Interest- (ii) Creditori (Creditors) (iii)Provizioane (Provisions) (iv)Credite pe termen scurt (Cash equivalents) (v) Conturi de regularizare-pasiv si alte datorii (Accruals and other liabilities) Detaliile privind aceste posturi pot sa fie furnizate fie in bilant. Capital-actiuni si rezerve (Share capital and reserves): (i) Capital (actiuni ordinare) (Ordinary equity capital) (ii) Rezerve (Reserves) (iii)Capital (actiuni privilegiate) (Preference capital) 4.

activele circulante. instalatii tehnice. pe functia reala a activelor respective. daca datoriile curente (pe termen scurt) nu sunt separate. in mod clar. 1.5 Componentele bilantului contabil Documentele contabile de sinteza se compun din Bilant sau Contul situatiei patrimoniului. si nu pe scadenta lor. prezentat sub forma de cont. Pasivul bilantului trebuie sa fie impartit intre capitaluri proprii. De asemenea. Se constata ca prezentarea este apropiata de cea din bilantul frantuzesc sau romanesc si ca el nu este bazat pe formula „active-datoriiscapitaluri proprii”.) de celelalte elemente care pot sa fie mai mult sau mai putin considerate ca apartinand fondului de rulment. capitalurile proprii si datoriile. Rezulta ca separarea activelor imobilizate de activele circulante este bazata. . nu putem sa le deducem din activele circulante. interese minoritare si datorii. Grupul de lucru al IASC prefera ca bilantul sa distinga activele cvasipermanente ale intreprinderii (constructii. Grupul de lucru privind proiectul de norma nu propune nici clasificarea elementelor activului circulant dupa lichiditatea lor. plasamente pe termen lung etc. Contul de Profit si pierdere.Pentru bilant. Anexa la bilant si Raportul de gestiune. proiectul de norma respinge aceasta uzanta. asa cum se procedeaza in contabilitatile anglo-saxone. se constata ca. proiectul de norma propune un model care distinge activele imobilizate. Cu toate ca in contabilitatile anglo-saxone se separa datoriile pe termen scurt de cele pe termen lung.

Fiecare element patrimonial trebuie sa fie exprimat în bani. El se compune din: Bilant Contul de profit si pierdere Anexe la bilant 1. în totalitatea si structuralitatea sa ii împreuna cu rezultatul exercitiului. Patrimoniul. este constituit din totalitatea bunurilor corporale si necorporale. in special. de asemenea.1 Bilantul Bilantul furnizeaza informatii despre situatia financiara a intreprinderii si. în spiritul conceptiei economico-juridice. în totalitatea si . ceea ce îi confera valoare pecuniara. evenimentelor si circumstantelor susceptibile sa modifice resursele si datoriile. Aceste componente sunt denumite în mod firesc elemente patrimoniale. referitoare la resursele economice pe care ea le controleaza. se regaseste în obiectul contabilitatiifinanciare.5. la datorii si la efectele tranzactiilor. Patrimoniul pe care îl detine agentul economic se prezinta pentru informare si analiza. elemente patrimoniale. precum si în situatia fuziunii sau încetariiactivitatii agentilor economici. Orice întreprindere sau agent economic dispune de un anumit patrimoniu care. iar fiecare dintre ele are o anumita structura sau mai multe diviziuni care sunt denumite. a drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unitatii patrimoniale la un moment dat.Bilantul contabil se întocmeste obligatoriu anual.

sunt delimitate urmatoarele subgrupe: a) Imobilizari necorporale. unde se incadreaza: Cheltuielile de constituire. Cheltuielile de cercetare- . care constituie lucrarea contabila de închidere a exercitiului financiar. Bilantul contabil constituie. ceea ce se realizeaza prin intermediul activului si respectiv pasivului sau. In functie de criteriile de mai sus elementele patrimoniale de activ se divizeaza in doua grupe si anume: Active imobilizate Active circulante In grupa activelor imobilizate. activ si pasiv.structuralitatea sa. pentru pasiv: modul de finantare sau natura juridica si exigibilitatea (crescatoare). a caror lichiditate se extinde la o perioada mai mare de un an. o reprezentare a utilizarilor si resurselor unitatii patrimoniale. este structurata sau divizata avându-se in vedere cate doua criterii si anume: pentru activ: modul de utilizare sau natura economica si lichiditatea (crescatoare). totodata. prin intermediul bilantului contabil. sub forma unei egalitati permanente ce se exprima astfel: UTILIZARI = RESURSE ACTIV = PASIV Fiecare dintre cele doua parti ale bilantului contabil.

necorporale si Imobilizari b) Imobilizari corporale. (ii) Prime privind rambursarea obligatiunilor. Animale.dezvoltare. b) Alte active circulante. unde se incadreaza: Stocurile de materii prime. In cadrul activului bilantier sunt delimitate inca doua grupe si anume: (i) Conturi de regularizare si asimilate. Titluri de plasament. (II) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli. (III) Datorii. Alte imobilizari necorporale in curs. Marfuri si ambalaje. sunt delimitate doua subgrupe si anume: a) Stocuri. care cuprind: constructii speciale. Alte creante. Cladiri si imobilizari c) Imobilizari financiare. Productia in curs de executie si produse. Alte titluri imobilizate si Creante imobilizate. Masini si utilaje. Conturi la banci. . La randul lor. care sunt constituite din: Avansuri acordate furnizorilor. Obiecte de inventar. Clienti si conturi asimilate. Actionari-capital subscris si nevarsat. respectiv:Titluri participare. care se refera la valorile economice de consum si circulatie a caror lichiditate este mai mica sau cel mult egala cu un an. elementele patrimoniale de pasiv se divizeaza in trei grupe. Materialele consumabile. dupa cum urmeaza: (I)Capitaluri proprii. de In grupa activelor circulante. care se refera la cheltuielile inregistrate in avans si la diferentele de activ generate de conversia creantelor si datoriilor in devize. Alte corporale si Imobilizari corporale in curs. Baracamente. Casa si Acreditive.

In grupa capitalurilor proprii. Prime legate de capital. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se refera la urmatoarele doua elemente patrimoniale: Provizioane pentru riscuri si Provizioane pentru cheltuieli. Diferente din reevaluare. Rezultatul raportat. denumita „Conturi de regularizare si asimilate” in structura careia se regasesc veniturile inregistrate in avans si diferentele de pasiv provenite din conversia creantelor si datoriilor in devize. 1.2 Contul de profit si pierdere Contul de profit si pierdere este o alta componenta a bilantului contabil. Rezerve. Avansuri primite de la clienti. Grupa datoriilor. din care: Capitalul subscris varsat. sunt incadrate urmatoarele elemente patrimoniale: Capitalul social sau individual.5. ca o necesitate a informarii oricarui manager. al organelor de decizie privind sursele de profit si structura cheltuielilor unitatii patrimoniale pentru exercitiul financiar incheiat. Alte datorii. In pasivul bilantului este delimitata in plus cea de a IV-a grupa. Contul de profit si pierdere s-a introdus ca o necesitate a controlului respectarii interesului fiscal al statului si in acelasi timp. Provizioane reglementate. Subventii pentru investitii. care se refera la finantarea sau resursele asigurate de terti. Rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). care reprezinta finantarea proprie sau resursele proprii. . Fonduri. are in componenta sa patru elemente patrimonale si anume: Imprumuturi si datorii asimilate: Furnizori si conturi asimilate. administrator.

cheltuielile si veniturile sunt grupate in trei categorii: cheltuieli si venituri din exploatare.Prin structura pe care o are. . cu grad mare de anormalitate fata de activitatile ordinare. cheltuieli si venituri financiare. Contul prezenta: de „Profit si pierdere” se poate . bilateral sau forma de . Contul de profit si pierdere.sub forma de lista (schema verticala).sub forma de tablou cont (schema orizontala). asigura detalierea sau cunoasterea modalitatii de constituire a rezultatului obtinut prin compararea valorilor privind vanzarile – denumite generic venituri – cu cele referitoare la consumurile sau utilizarile de resurse aferente veniturilor obtinute – denumite cheltuieli – dupa ecuatia: VENITURI – CHELTUIELI=REZULTAT SAU VENITURI=CHELTUIELI ± REZULTAT Ca forma. cheltuieli si venituri exceptionale. in bilant sau contul de profit si pierdere. Separarea cheltuieli si venituri exceptionale de cele curente este necesara pentru ca utilizatorii conturilor sa poata cunoaste incidenta regulilor fiscale derogatorii de regulile contabile sau a unor operatii de natura neobisnuita. In ambele cazuri.

cheltuielile efectuate in raport cu natura resurselor utilizate sunt structurate astfel: cheltuieli cu materiile prime. venituri din productia stocata. alte venituri din exploatare. rezultatul cumulat al activitatilor de exploatare si financiare constituie rezultatul curent al exercitiului. pentru cheltuieli: natura activitatii si natura resurselor utilizate. exceptionale. In cadrul Contului de profit si piedere. dupa cum veniturile sunt mai mari decat cheltuielile si respectiv cheltuielile mai mari decat veniturile. cheltuieli exceptionale privind operatiile . venituri din productia de imobilizari. cheltuielile cu lucrarile si serviciile primite. alte cheltuieli financiare.Rezultatul exercitiului poate fi favorabil. se delimiteaza in trei grupe si anume: dintde exploatare. cheltuieli cu impozitele si taxele. cheltuieli cu dobanzile. financiare. veniturile si cheltuielile sunt prezentate in functie de cate doua criterii si anume: pentru venituri: natura activitatii si natura rezultatelor. fiind denumit profit sau nefavorabil si denumit pierdere. La randul lor. venituri exceptionale din operatiuni de gestiune si de capital. Totodata. precum si rezultatul exercitiului. in functie de natura rezultatelor se delimiteaza in: venituri din vanzari. atat veniturile cat si cheltuielile. ca de altfel in ansamblul contabilitatii financiare. materialele si marfurile. venituri din dobanzi. venituri din amortizari si provizioane. Veniturile obtinute. alte venituri financiare. cheltuieli cu personalul. In raport cu natura activitatii.

Pentru modelul Contului de profit si pierdere adoptat in actualul Sistem contabil din Romania prezinta interes redarea modului de calcul a indicatorilor privind activitatea de exploatare.de gestiune si de capital. remisele putin rabaturile. cat si pentru toate cele trei grupe. Cifra mai + de afaceri = Vanzarile de marfuri Productia vanduta mai putin rabaturile. si risturnele acordate risturnele acordate Productia exercitiului = Productia + Productia + Productia vanduta bilizata stocata imo . inclusiv grupa privind impozitul pe profit. Rezultatul obtinut (profit sau pierdere) se determina in mod distinct pentru fiecare din cele trei grupe de activitati si in mod cumulat atat pentru primele doua grupe (rezultatul curent). cheltuieli cu amortizarile si provizioanele. Avandu-se in vedere faptul ca se face o delimitare riguroasa intre activitatile de exploatare curenta. financiare si exceptionale. in vederea obtinerii rezultatului final al exercitiului. Contul de profit si pierdere este structurat in cate doua grupe pentru fiecare dintre acestea – o grupa de venituri si o alta grupa pentru cheltuieli.

3 Anexa A treia componenta a bilantului anual. dupa bilantul propriu-zis si contul de profit si pierdere este anexa la bilant. .Venituri din = Productia + Subventii de + Alte venituri + Venituri din exploatare exploatare exercitiului exploatare din provizioane privind exploatarea Cheltuieli = Costul + Cheltuieli + Lucrari si + Impozite + Cheltuieli + pentru si cu marfurilor materiale servicii taxe exploatare minte personalul vandute executate varsa de terti asimilate + Alte cheltuieli + Amortizari de exploatare si provizioane Rezultatul din = Venituri din .Cheltuieli pentru exploatare exploatare exploatare 1.5.

in acelasi timp. pentru a putea fi inteleasa. sa fie clara si. Anexa la bilant reprezinta un set de situatii financiare care cuprind informatii complementare si explicative in raport cu bilantul si contul de profit si pierdere. precum si o prezentare sub forma de text privind regulile si metodele contabile si de date complementare.considerata deci parte integranta a lucrarilor de sinteza si raportare contabila anuale. alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare. Primele doua tipuri de informatii sunt concretizate in diverse situatii cu caracter obligatoriu. succinta. informatii privind rezultatul exercitiului. trebuie sa fie sintetica si limitata la aspecte importante. prezentate sub forma ce au . Sub aspectul structurii sale. Prin urmare. anexa la bilant trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: sa fie la indemana unui numar mare de utilizatori si de aceea informatiile furnizate nu trebuie sa fie abundente sau excesiv de tehnice. Informatia financiara cuprinsa in anexa la bilant. informatiile cuprinse in anexa la bilant se grupeaza astfel: informatii despre anumite posturi de bilant. sa furnizeze toate datele semnificative importanta relativa pentru unitate sau terti.

Impozite. taxe si obligatii datorate si varsate (cod 27) – o situatie ce cuprinde datoriile. varsamintele. sumele . productie in curs de executie. situatia unor indicatori. marfuri si ambalaje etc. regularizarile cu bugetul statului si investitiile straine in Romania. Situatia altor provizioane (cod24) care reda situatia provizioanelor la inceputul si sfarsitul anului ca si constituirea si anularea lor in cursul anului. Celelalte informatii furnizate pot fi obligatorii sau nu si sunt prezentate sub forma de lista. evolutia creditelor. Platile restante (cod 26). sunt: Situatia stocurilor si productiei in curs de executie (cod 22) care prezinta valorile brute de la finele si inceputul anului ale existentelor de stocuri ca: materii prime. Date informative (cod 25) ce se refera la rezultatele inregistrate. creditorilor. Situatia creantelor si datoriilor (cod 23) care cuprinde soldul la sfarsitul anului al creantelor si datoriilor. respectiv despre anumite posturi de bilant. produse. grupate pe feluri de provizioane si elemente patrimoniale la care se refera. intr-o anumita structura. obiecte de inventar. materiale consumabile. situatie ce cuprinde referiri la platile restante provenite din neachitarea la timp a furnizorilor. grupate in functie de termenele de lichidare al creantelor si termenele de exigibilitate a datoriilor. creditelor bancare si a obligatiilor fata de buget.de tablouri. Formularele ce cuprind informatii din prima categorie.

dividende etc. In sfarsit in a treia categorie de informatii ce fac parte din anexa la bilant este cuprinsa anexa „Alte informatii privnd regulile si metodele contabile si date complementare” (fara cod) ce ofera informatii privind metodele utilizate in evaluarea elementelor patrimoniale. ce cuprinde destinatiile date profitului unitatii economice obtinut in exercitiul financiar cum sunt: rezerve legale. derogari de la principiile generale ale contabilitatii. Raportul de gestiune . grupate pe urmatoarea structura: bugetul de stat.5. fond de participare la profit. sunt cuprinse in formularul Repartizarea profitului (cod 21). Informatiile privind rezultatele exercitiului. bugetele locale. corporale si financiare cu referire la valoarea lor bruta.4. 1. angajamente financiare reflectate in conturi in afara bilantului si alte informatii semnificative. cota managerului. deci cele din a doua grupare a indicatorilor din anexa la bilant. a amortizmentelor si provizioanelor. Situatia activelor imobilizate (cod 28) care ofera informatii privind soldurile si miscarile anuale ale imobilizarilor necorporale. fondurile speciale si TVA de recuperat. amortizari si provizioane pentru depreciere.ramase de varsat ori varsate in plus aferente unor obligatii fiscale sau fondurilor speciale. fond de investitii. acoperirea pierderilor din anii precedenti.

fiind intocmit de administratorii unitatii. Raportul de gestiune contine. necuprinse in Bilant sau Contul de profit si pierdere. in principal. informatii relevante privitoare la activitatea unitatii. activitatea si rezultatele de ansamblu ale sucursalelor si ale altor subunitati proprii. elementele deosebite intervenite in activitatea unitatii patrimoniale dupa incheierea exercitiului. alte referiri cu privire la activitatea desfasurata care sunt considerate necesare a fi inscrise in raportul de gestiune. participatie de capital la alte unitati. urmatoarele: prezentarea situatiei unitatii patrimoniale si evolutia sa previzibila. si contine la fel ca si anexa la bilant. activitate de cercetare-dezvoltare. .Raportul de gestiune insoteste lucrarile de sinteza si raportare contabila anuala.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->