Acest document este destinat folosirii interne. Reproducerea sau distribuirea sunt interzise!

This document is for internal use only. Reproduction or distribution are forbidden!

Augustin, De civitate Dei, XIV, 28 Fecerunt itaque civitates duas amores duo, terrenam scilicet amor sui usque ad contemptum Dei, caelestem vero amor Dei usque ad contemptum sui. Denique illa in se ipsa, haec in Domino gloriatur. Illa enim quaerit ab hominibus gloriam; huic autem Deus conscientiae testis maxima est gloria. Illa in gloria sua exaltat caput suum; haec dicit Deo suo: Gloria mea et exaltans caput meum1. Illi in principibus eius vel in eis quas subiugat nationibus dominandi libido dominatur; in hac serviunt invicem in caritate et praepositi consulendo et subditi obtemperando. Illa in suis potentibus diligit virtutem suam; haec dicit Deo suo: Diligam te, Domine, virtus mea2. Ideoque in illa sapientes eius secundum hominem viventes aut corporis aut animi sui bona aut utriusque sectati sunt, aut qui potuerunt cognoscere Deum, non ut Deum honoraverunt aut gratias egerunt, sed evanuerunt in cogitationibus suis, et obscuratum est insipiens cor eorum; dicentes se esse sapientes, id est dominante sibi superbia in sua sapientia sese extollentes, stulti facti sunt et immutaverunt gloriam incorruptibilis Dei in similitudinem imaginis corruptibilis hominis et volucrum et quadrupedum et serpentium: ad huiuscemodi enim simulacra adoranda vel duces populorum vel sectatores fuerunt: et coluerunt atque servierunt creaturae potius quam Creatori, qui est benedictus in saecula3. In hac autem nulla est hominis sapientia nisi pietas, qua recte colitur verus Deus, id exspectans praemium in societate sanctorum non solum hominum, verum etiam angelorum, ut sit Deus omnia in omnibus4. Dou iubiri au fcut astfel dou ceti: cea pmnteasc prin iubirea de sine pn la dispreul lui Dumnezeu; cea cereasc prin iubirea de Dumnezeu pn la dispreul de sine. Una caut gloria n oameni; n timp ce pentru cealalt cea mai mare glorie este mrturia contiinei lui Dumnezeu. Una i nal capul n gloria sa; i spune astfel Dumnezeului su: Tu eti slava mea i tu mi nali capul. n ea principii i cei care subjug naiuni sunt dominai de pasiunea de a domina; n cealalt, principii i supuii se ajut unii pe alii din dragoste, primii prin conciliere, ceilali prin ascultare. Una i leag virtutea de propriile puteri; astfel i spune Dumnezeului su: Te iubesc pe tine, Doamne, virtutea mea. De aceea n ea nelepii ce triesc conform celor omeneti urmresc doar cele ce sunt bune ori corpului, ori sufletului lor, ori celor dou, ori, dac l-au cunoscut pe Dumnezeu, nu l-au onorat i nu l-au glorificat, ci s-au pierdut n calculele lor, i sufletul lor prostesc s-a ntunecat; numindu-se nelepi, adic impunndu-se prin mndria de sine n nelepciunea lor s-au impus lor nii, au ajuns nebuni i au schimbat gloria Dumnezeului incoruptibil pe similitudinea imaginii oamenilor coruptibili i a psrilor i a patrupedelor i a erpilor: astfel de fapt au adorat simulacre sau au condus poporul spre aa ceva sau au fost adepi: i au luat parte i au servit creatura mai mult dect pe Creatorul, care este binecuvntat n veci. n cealalt ns nelepciunea oamenilor este nimic dect pietate, prin care n mod drept este venerat adevratul Dumnezeu, ateptnd de la el recompensa n adunarea sfinilor, nu doar a oamenilor ci chiar a ngerilor, pentru ca Dumnezeu s fie tot n toi.

De Civitate Dei contra Paganos libri XXII, n Patrologia Latina, vol. XLI, ed. Migne, 1875.
1

traducere Mihai Maga

Psalmi, 3, 3. Psalmi, 17, 2. 3 Epistola ctre Romani, 1, 21-25. 4 Epistola I ctre Corinteni, 15, 28.
2