P. 1
I.L. Caragiale - Conu Leonida Fata Cu Reactiunea

I.L. Caragiale - Conu Leonida Fata Cu Reactiunea

|Views: 515|Likes:
Published by Neli Marin

More info:

Published by: Neli Marin on Sep 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2014

pdf

text

original

CONL LIONIÐA IA{Ã

CL RIAC{ILNIA
IARSÃ ÎNTR-LN ACT
¡on-¡ucu CurugIuIe
PIRSOANILI
CONU¡ ¡EON¡DA, pensIonur - 6o de unI
COANA E¡¡M¡|A, consourLu IuI - ¸6 de unI
SA¡TA, sIujnIcu Ior
¡n BucureçLI, Iu ¡eonIdu
VersIune eIecLronIcù de ScrIpLorIum.ro
ILLp:JJwww.scrIpLorIum.ro
Actol I
(D odcie modestc de mchclc. În jund, lc drecptc, o
u¡c, lc stcnçc o jerecstrc. De-o pcrte ¡i de cltc c scenii
ccte un pct de culccre. În mijlocul odcii o mcsc
ìmprejurul ccreic sunt c¡ezcte sccune de pcie. Pe mcsc, o
lcmpc cu çcz, pe çlobul lcmpii un cbct-jour cusut pe
ccnctc. În plcnul ìntci, lc stcnçc, o sobc cu u¡c deschisc
¡i cu cc(itc tcciuni pclpcind. - Leonidc e ìn hclct, ìn
pcpuci ¡i cu scujic de nocpte, Ejimi(c ìn ccmizol, justc de
jlcnelc ro¡ie ¡i leçctc lc ccp cu tulpcn clb. Amcndoi de
torbc lc mcsc.)
SCINA I
LEDNIDA Açu, cum î(I spuseI, mù scoI înLr-o dImIneuzù, çI,
çLII obIceIuI meu, puI munu înLuI çI-nLuI pe 'Auroru
DemocruLIcù', sù vùz cum muI merge (uru. O descIIz... çI
ce cILesc? UILe, (Iu mInLe cu ucumu: '11Jz¸ ¡ùurur... u
cùzuL LIrunIu! VIvuL RepubIIcu!'
EIIMI)A AuzI coIo!
LEDNIDA RùposuLu dumneueI - nevusLù-meu u d-înLuI - nu
se scuIuse încù. Sur jos dIn puL çI-I sLrIg: 'ScouIù,
cocounù, çI Le bucurù, cù eçLI çI dumneuLu mumù dIn
popor; scouIù, c-u venIL IIberLuLeu Iu puLere!'
EIIMI)A
(cjirmctit)
EI!
LEDNIDA Cund uude de IIberLuLe, suIe çI dumneeI
rùposuLu dIn puL... cù eru repubIIcunù! ZIc: gùLeçLe-Le de-
grub', MI(uIe, çI... IuI çI noI pe Iu revuIu(Ie. Ne
îmbrùcùm, domnuIe, Irumos, çI o Iuùm repede pe jos
pun' Iu LeuLru... (Cu çrctitcte:) EI, cund um vùzuL... çLII
cù eu nu InLru Iu Idee cu unu cu douù...
EIIMI)A |I-uI gùsIL!... dumneuLu nu eçLI d-ùIu. EIeI! Cu
dumneuLu, bobocuIe, muI rur cInevu.
LEDNIDA OrI sù zIcI nu çLIu ce çI nu çLIu cum, cù udIcùLeIe
'ucu, unde eçLI Lu repubIIcun, (II purLe nu(IunII...'
EIIMI)A Aç!
LEDNIDA Dur, cund um vùzuL, um zIs çI eu: sù Le Iereuscù
Dumnezeu de IurIu poporuIuI!... Ce sù vezI, domnuIe?
SLeugurI, muzIcI, cIIoLe, LùmbùIùu, Iucru mure, çI Iume,
Iume,... de-(I veneu ume(euIù nu uILcevu.
EIIMI)A BIne cù n-um IosL în BucureçLI pe vremeu uIu!
Cum sunL eu nevrIcousù, Doumne IereçLe! Pù(eum uILe
uIeu...
LEDNIDA Bu nu zI usLu; puLeuI Lruge un ce proIIL.
(Schimbcnd tonul:) EI, cuL gundeçLI c-u (InuL LoIuI
revuIu(IeI?
EIIMI)A Punù seuru.
LEDNIDA
(zcmbind de c¡c ncititcte, cpoi cu seriozitcte)
TreI sùpLùmunI de zIIe, domnuIe.
EIIMI)A
(minuncndu-se)
Nu mù-nnebunI, soro!
LEDNIDA Ce Le gundeçLI dumneuLu, cù u IosL uçu un
bugudeI Iucru? ¡ù-(I Idee: ducù cIIur GuIIburdI, de-
ucoIo, de unde esLe eI, u scrIs uLuncI o scrIsoure cùLrù
nu(Iuneu romunù.
EIIMI)A
(cu interes)
Zùu?
LEDNIDA MuI e vorbù!
EIIMI)A AdIcù cum?
LEDNIDA VezI dumneuLu, I-u pIùcuL çI IuI cum um udus
noI IucruI cu un suI sub(Ire cu sù dùm exempIu EvropII,
çI s-u crezuL omuI duLor, cu un ce de poIILIcù, penLru cu
sù ne IIrILIseuscù...
EIIMI)A
(curiocsc)
Du'... ce spuneu în scrIsoure?
LEDNIDA
(cu importcn(c)
PuLru vorbe, numuI puLru, du' vorbe, ce-I drepL! UILe, (Iu
mInLe cu ucumu: 'Bruvos nu(Iune! HuIuI sù-(I IIe! Sù
LrùIuscù RepubIIcu! VIvuL PrIn(IpuLeIe UnILe!' $I jos
IscùIIL în orIgInuI 'GuIIburdI'.
EIIMI)A
(sctisjccutc)
ApoI, uLuncI ducù-I uçu, u vorbIL desLuI de Irumos omuI!
LEDNIDA HeIeI! UnuI e GuIIburdI: om, o duLù çI jumùLuLe!
(Cu mcndrie ¡i siçurcn(c:) EI! GIunLù IuLInù, domnuIe,
n-uI ce-I muI zIce. De ce u bùguL eI în rùcorI, gundeçLI, pe
Lo(I împùru(II çI pe Pupu de Iu Romu?
EIIMI)A
(mirctc)
$I pe Pupu de Iu Romu? AuzI, soro?
LEDNIDA Bu încù ce! ¡-u Lrus un LIgIeI, de I-u pIùcuL çI IuI.
Ce-u zIs Pupu - IezuIL, umInLerI nu-I prosL! - cund u vùzuL
cù n-o scouLe Iu cùpùLuI cu eI?... 'Mù, nene, ùsLu nu-I
gIumù; cu ùsLu, cum vùz eu, nu merge cu de cu IILecIne;
Iu muI bIne sù mù Iuu eu cu poIILIcù pe Iungù eI, sù mI-I
Iuc cumùLru.' $I de coIeu punù coIeu, Luru vuru, c-o II
Lunsù, c-o II rusù, I-u pus pe GuIIburdI de I-u boLezuL un
copII.
EIIMI)A
(cu ironie)
$I-u cunoscuL omuI nuçuI!
LEDNIDA VezI bIne!... Acu Iu spune, cum cu(I oumenI Le
buLe gunduI cù sù uIbù GuIIburdI?
EIIMI)A SumedenIe!
LEDNIDA O mIe, domnuIe, numu' o mIe.
EIIMI)A EI! ¡ugI cù mor! $I udIcù numu' cu o mIe sù...
LEDNIDA
(ìntrerupcnd-o)
Du, du' înLreubù-mù sù-(I spun ce IeI de oumenI sunL.
EIIMI)A Cevu LoL unuI çI unuI.
LEDNIDA ÁI muI prImu, domnuIe, uIeçI pe sprInceunù,
cure muI de cure, dù cu puçcu-n Dumnezeu; voIInLIrI,
mù rog: uzI uIcI, muIne-n ¡ocçunI, ce-um uvuL çI ce-um
pIerduL!
EIIMI)A EI! Açu du.
LEDNIDA $I Lo(I se-ncIInù Iu eI cu Iu CIrIsLos; de IuLuruI
IuI, sunL în sLure, LreI zIIe d-u runduI, sù nu mùnunce çI
sù nu beu, ducù n-or uveu ce.
EIIMI)A Ce spuI, soro?
LEDNIDA Ce-(I spuI eu, çI cuLe çI muI cuLe uILeIe çI muI çI.
EIIMI)A Bruvos!
(D micc pcuzc ¡i ccsccturi de cmcndouc pcr(ile.)
LEDNIDA TrebuIe sù IIe LurzIu, MI(uIe; ne cuIcùm?
EIIMI)A
(se scoclc ¡i se uitc lc cecs)
Douùspce LrecuLe, bobocuIe.
LEDNIDA
(sculcndu-se ¡i el ¡i merçcnd spre pctul din stcnçc)
VezI dumneuLu cum Lrece vremeu cu vorbu...
EIIMI)A
(dreçcndu-¡i pctul)
EI! Cum Ie spuI dumneuLu, sù LoL sLuI s-uscuI(I; cu dum-
neuLu, bobocuIe, muI rur cInevu.
LEDNIDA
(lc pct ¡i intrcnd sub plcpumc)
MI(o, uI zIs muLuIe IeLII sù vIe muIne muI de dImIneu(ù cu
sù Iucù IocuI?
EIIMI)A
(stinçcnd lcmpc)
Du. (Se-nchinc ¡i se c¡czc ìn pct lc drecptc.)
(Ddcic rcmcne luminctc numci de jlcccrc tcciunilor
din sobc.)
LEDNIDA
(dupc ce s-c ìntcrtit ìn pct pcnc sc-¡i jccc culcu¡ul, cu
sctisjcc(ie)
A! Auçu!
(Un moment pcuzc, ìn timp ce jieccre se c¡czc bine ìn
c¡ternutul scu.)
EIIMI)A
(din c¡ternut)
$I zI uçu cu GuIIburdI, 'uI?
LEDNIDA
(csemenec)
Açu zùu!... EI! muI dù-mI încù unuI cu eI, çI punù muIne
seuru, - nu-mI LrebuIe muI muIL, - sù-(I Iuc repubIIcù...
(Cu reçret:) Du' nu e! Du' o sù-mI zIcI cù cu înceLuI se
Iuce o(eLuI, orI cù muI rubdù, cù n-u InLruL zIIeIe-n suc.
(Cu tcrie:) D-upoI bIne, IruLe, punù cund LoL rubdù uzI,
rubdù muIne? Cù nu muI merge, domnuIe, s-u sùLuruL
poporuI de LIrunIe, LrebuIe repubIIcù!
EIIMI)A AdIcù, zùu, bobocuIe, de! Eu, cu mInLeu cu de Ie-
meIe, purdon sù Le-nLreb çI eu un Iucru: ce procopseuIù
ur II çI cu repubIIcu?
LEDNIDA
(minunct de-c¡c ìntrebcre)
EI! Bruvos! $-usLu-I bunù! Cum, ce procopseuIù? VezI usLu-I
vorbu: cup eI, mInLe ce-(I muI LrebuIe? ApoI,
încIIpuIeçLe-(I dumneuLu numuI un condeI, sLùI sù-(I
spuI: muI înLuI çI-nLuI cù ducù e repubIIcù, nu muI
pIùLeçLe nImIneu bIr...
EIIMI)A Zùu?
LEDNIDA Zùu... AI doIIeu cù IIeçLecure ceLù(eun Iu cuLe o
IeuIù bunù pe Iunù, Lo(I înLr-o eguIILuLe.
EIIMI)A PuroI?
LEDNIDA PuroI... Pur egzumpIu, eu...
EIIMI)A Pe Iungù pensIe?
LEDNIDA VezI bIne; pensIu e buçcu, o um dupù Iegeu u
vecIe, e drepLuI meu; muI uIes cund e repubIIcù, drepLuI
e sIunL: repubIIcu esLe gurun(Iuneu LuLuror drepLurIIor.
EIIMI)A
(cu toctc cprobcrec)
Açu du.
LEDNIDA $I uI LreIIeu, cù se Iuce çI Iege de murùLurI.
EIIMI)A Cum Iege de murùLurI?
LEDNIDA AdIcùLeIe cù nImInI sù nu muI uIbù drepL sù-çI
pIùLeuscù duLorIIIe.
EIIMI)A
(crucindu-se de mircre)
MuIcù PrecIsLù, Doumne! ApoI ducù-I uçu, de ce nu se Iuce
muI curund repubIIcù, soro?
LEDNIDA HeI! Te Iusù reuc(IonurII, domnuIe? ¡IreçLe, nu
Ie vIne Ior Iu socoLeuzù sù nu muI pIùLeuscù nImIneu bIr!
E uproupe de mInLeu omuIuI: de unde ur muI muncu eI
IeIurIIe cu IInguru?
EIIMI)A Açu e... du'... (Rejlectcnd mci cdcnc:) un Iucru
nu-n(eIeg eu.
LEDNIDA Ce Iucru?
EIIMI)A Ducù n-o muI pIùLI nImIneu bIr, soro, de unde or
sù uIbù ceLù(enII IeuIù?
LEDNIDA
(ìn luptc cu somnul)
Treubu sLuLuIuI, domnuIe, eI ce grIje ure? PenLru ce-I uvem
pe eI? E duLorIu IuI sù-ngrIjeuscù sù uIbù oumenII IeIurIIe
Iu vreme...
EIIMI)A Açu du... vezI, mIe nu-mI dùdeu-n gund. (Dupc o
pcuzc de rejlec(ie:) Ce bIne ur II! Unde dù Dumnezeu
oduLù sù o muI vedem ç-usLu, repubIIcù! (Leonidc ìncepe
sc sjorcie:) DormI, soro?... (Leonidc sjorcie-ncinte.) A
udormIL.
(Cocnc Ejimi(c se c¡czc pe o ureche ¡i cdocrme ¡i ec. -
Unul dupc miezul nop(ii sunc rcr ìn tecinctcte: pctru
bctci pentru sjerturi, cpoi o bctcie mci çrctc pentru
cecs. În orchestrc melodrcmc 'misterioso'. Cctetc mo-
mente pcuzc, dupc ccre s-cud ìn depcrtcre douc-trei
detuncturi de pu¡cc ¡i chiote surde, cpoi, cltele mci
multe ¡i striçcte mci distincte, ¡i ìncc o dctc.)
SCINA II
(Cocnc Ejimi(c se c¡czc pe o ureche ¡i cdocrme ¡i ec. -
Unul dupc miezul nop(ii sunc rcr ìn tecinctcte: pctru
bctci pentru sjerturi, cpoi o bctcie mci çrctc pentru
cecs. În orchestrc melodrcmc 'misterioso'. Cctetc mo-
mente pcuzc, dupc ccre s-cud ìn depcrtcre douc-trei
detuncturi de pu¡cc ¡i chiote surde, cpoi, cltele mci multe
¡i striçcte mci distincte, ¡i ìncc o dctc.)
EIIMI)A
(Se de¡tecptc ¡i se ridicc-n pct, pritind cu nedomirire
cctre u¡e ¡i ìntrebcnd cu necstcmpcr.)
CIne e? (Pcuzc.) CIne e? (Pcuzc, scre din pct, clecrçc re-
pede lc u¡c ¡i o ìncecrcc dccc e bine ìncuictc, cse-
menec lc jerecstrc, ¡i se-ntocrce mci pu(in ìnçrijctc sc
se c¡eze icr lc loc, jcccndu-¡i o cruce.) CIne çLIe ce-oI II
vIsuL!... (Se culcc ¡i c(ipe¡te icr, ìn orchestrc
melodrcmc, pcuzc, o scltc de detuncturi ¡i striçcte
ìnmul(ite, cococnc scre din pct cct colo.)... CIne e?...
(D pcuzc, merçe tremurcnd lc mcsc, ccutc p-
ìntunerec chibriturile ¡i cprinde lcmpc, jocrte
emo(ionctc, ìncecrcc ìncc o dctc u¡c, merçe ìn tcrjul
deçetelor lc dulcpul de hcine, ìl ìncuie repede, cc ¡i
cum cr ji prins pe cinetc ìn el, ¡i cscultc cu pclpitc(ie
ce se petrece ìncuntru, se uitc cpoi pe sub pcturi ¡i
prin tocte col(urile, stinçe lcmpc, se-nchinc ¡i se urcc
icr ìn pct.) Ce-o II ç-usLu? (Deodctc, s-cud o nouc scltc
¡i chiote prelunçite, cocnc Ejimi(c scre jos ¡i rcmcne
ìnmcrmuritc ìn piciocre cscultcnd, o cltc scltc ¡i
striçcte.) ¡eonIdo! (Zçomotul se repetc.) ¡eonIdo!
(Pcuzc, zçomotul se repetc cu putere, cococnc se re-
pede peste un sccun cu excspercre, se ìmpiedecc ¡i cc-
de peste pctul lui Leonidc.) ¡eonIdo!!!
SCINA III
LEDNIDA
(sculcndu-se din somn spcimcntct)
AI! Ce e?
EIIMI)A ¡eonIdo! ScouI' cù-I Ioc, ¡eonIdo!
LEDNIDA
(sperict)
Unde-I Ioc?
EIIMI)A ScouI' cù-I revuIu(Ie, bùLùIIe mure uIurù!
LEDNIDA Aç! Vorbù sù IIe! Ce Le pomeneçLI vorbInd, dom-
nuIe?
EIIMI)A BùLùIIe Iu pourLù, soro: pIsLouIe, puçLI, LunurI,
¡eonIdo, (IpeLe, cIIoLe, Iucru mure, de um sùrIL dIn
somn!
LEDNIDA
(lucnd-o cu bini¡orul)
MI(uIe, nu-I nImIcu; çLII cum esLe dumneuLu nevrIcousù,
unde um vorbIL LouLù seuru de poIILIcù, L-eI II cuIcuL çI cu
Iu(u-n sus çI uI vIsuL cIne çLIe ce.
EIIMI)A
(impccientctc)
¡eonIdo, deçLeupLù sunL eu ucumu?
LEDNIDA ApoI de! MI(uIe, usLu dumneuLu çLII.
EIIMI)A
(ctinsc)
Bruvos, bobocuIe! Nu m-uçLepLum cu LocmuI dumneuLu sù
Le pronun(I cu uçu IIuzII în conLru meu; Le credeum muI
uILIeI... îmI pure rùu!... Cocoune ¡eonIdo, sunL
deçLeupLù; um uuzIL cum Le-uuz çI m-uuzI... revuIu(Ie,
bùLùIIe mure!
LEDNIDA BIne, MI(uIe, sLùI, nu Le ImporLu degeubu. De
cund m-uI deçLepLuL pe mIne, uI muI uuzIL cevu?
EIIMI)A Nu.
LEDNIDA ApoI de! Cum vIne Lreubu usLu. Spune muLuIe...
EIIMI)A
(ccm ìn nedomirire)
De, soro, çLIu çI eu?
LEDNIDA ApoI, vezI? Dur... s-o muI Iuùm çI pe purLeu
uIIuILù, sù vedem ce-uI sù muI zIcI. BIne, cIIur revuIu(Ie
sù II IosL, sù zIcem;... nu çLII dumneuLu cù n-ure nImInI
voIe sù descurce IocurI în oruç? E ordIn de Iu poII(Ie...
EIIMI)A
(cprocpe rcscontinsc)
De! BobocuIe, sù zIc çI eu cum zIcI, cù dupù cum Ie spuI
dumneuLu, unu çI cu unu Iuc douù, n-ure de unde sù Le
muI upuce omuI... (Stcnd lc çcnduri ¡i icr ìndoindu-
se:) Du' bIne, soro, um uuzIL, um u-u-zIL; cum s-uuz ce
nu eru? Ce-um uuzIL ducù nu eru nImIcu?
LEDNIDA EI! DomnuIe, cuLe d-usLeu n-um cILIL eu, n-um
pùr în cup! GIumeçLI cu omuI! Se-nLumpIù... (cu tonul
unei teorii siçure:) cù IIIncù de ce? O sù mù-nLrebI...
OmuI, bunIourù, de pur egzumpIu, dInLr-un nu-çLIu-ce
orI cevu, cum e nevrIcos, de curIozILuLe, InLrù Iu o Idee; u
InLruL Iu o Idee? ¡unducsIu guLu; eI! çI dupù uIu, dIn Iun-
ducsIe cude în IpoIondrIe. Pe urmù, IIreçLe, çI nImIcu
mIçcù.
EIIMI)A ComedIe, soro! (Minuncndu-se:) Açu o II!
LEDNIDA BunIourù çI Iu dumneuLu ucumu, o IpoIondrIe
LrecùLoure; nu-I nImIcu... HuI sù ne cuIcùm: noupLe
bunù, MI(uIe.
EIIMI)A NoupLe bunù. (Încc nedomiritc ocrecum, stinçe
lcmpc ¡i se tcrc ìn pct.)
LEDNIDA
(dupc o pcuzc)
Nu Le muI cuIcu cu Iu(u-n sus, MI(uIe, cù Iur vIsezI.
(Cococnc s-c¡czc p-o ureche, ìn odcie ìntunerec, ìn
orchestrc melodrcmc, o pcuzc, dupc ccre d-odctc se
cud ìn depcrtcre chiote, striçcte ¡i detuncturi.)
SCINA IV
EIIMI)A AI uuzIL?
LEDNIDA AI uuzIL?
(Amcndoi, d-odctc, se ridicc ìnjiorc(i. Zçomotul s-
cpropie.)
EIIMI)A
(scrind din pct)
E Idee, ¡eonIdo?
LEDNIDA
(cu spcimc)
AprInde Iumpu... (Scre ¡i el din pct.)
(Zçomotul mci cprocpe.)
EIIMI)A
(cprinzcnd lcmpc)
E IunducsIe, bobocuIe?
LEDNIDA
(tremurcnd)
Nu-I Iucru curuL, MI(uIe!
(Zçomotul tot mci tcre.)
EIIMI)A E IpoIondrIe, soro?
(Zçomotul cre¡te mereu.)
LEDNIDA E prImejdIe mure, domnuIe! Ce sù IIe?
EIIMI)A Ce sù IIe? DumneuLu nu vezI, ce sù IIe?
RevuIu(Ie, bùLùIIe mure, ¡eonIdo!
LEDNIDA BIne, IruLe, revuIu(Ie cu revuIu(Ie, du' nu-(I spu-
seI cù nu-I voIe de Iu poII(Ie sù duI IocurI în oruç?
(Zçomotul cre¡te ìncinte.)
EIIMI)A
(tremurcnd)
VoIe, ne-voIe, uuzI?
LEDNIDA
(csemenec)
Auz; du' nu e, nu se pouLe sù IIe revuIu(Ie... CuLù vreme
sunL uI noçLrI Iu puLere, cIne sù sLeu sù Iucù revuIu(Ie?
EIIMI)A De! ¡nLreubù-mù sù Le-nLreb... (Zçomot mcre.)
AuzI?
LEDNIDA Unde mI-esLe guzeLu? (nertos:) cù ducù o II sù
IIe revuIu(Ie, LrebuIe sù spuIe Iu 'UILIme çLIrI'. Unde mI-e
guzeLu? (Merçe lc mcsc, ic çczetc, ì¡i cruncc ochii pe
pcçinc c treic ¡i dc un (ipct.) A!
EIIMI)A EI!
LEDNIDA
(pierdut)
Nu e revuIu(Ie, domnuIe, e reuc(Iune; uscuILù: (cite¡te
tremurcnd:) 'Reuc(Iuneu u prIns Iur Iu IImbù. Cu un
sLrIgoI în înLunere, eu sLù Iu pundù uscu(Indu-çI gIeureIe
çI uçLepLund momenLuI oporLun penLru poILeIe eI
unLInu(IonuIe... Nu(Iune, III deçLeupLù!' (cu dezolcre:) $I
noI dormIm, domnuIe!
EIIMI)A
(csemenec)
CIne sLrIcù, soro, ducù nu mI-uI cILIL guzeLu de cu seuru!
(Zçomot tcre.)
LEDNIDA
(prcpcdit)
$I pe mIne mù çLIu Lo(I reuc(IonurII cù sunL repubIIcun, cù
sunL penLru nu(Iune.
EIIMI)A
(tremurcnd ¡i ìncepcnd sc plcnçc)
Ce-I de IùcuL, soro?
LEDNIDA
(stcpcnindu-se cc sc-i jccc curcj)
Nu Le sperIu, MI(uIe, nu Le sperIu...
(Sclte ¡i chiote jocrte cpropicte.)
EIIMI)A ¡uLe, soro, pune munu.
(Amcndoi trcç cecr¡cjurile din pcturi ìn mijlocul ccsii,
çolesc dulcpul, scrinul, ¡i jcc douc leçcturi mcri, cpoi
bcriccdeczc u¡c cu pcturile ¡i cu mobilele.)
LEDNIDA
(lucrcnd)
Mergem Iu gurù prIn dosuI CIçmegIuIuI, çI pIecùm punù-n
zIuù cu LrenuI Iu PIoIeçLI... AcoIo nu muI mI-e IrIcù: sunL
înLre uI meI! RepubIIcunI Lo(I, sùrucII!
(Zçomot ¡i mci cprocpe.)
EIIMI)A
(ìnçrozitc, oprindu-se din lucru ¡i cscultcnd)
Soro! Soro! AuzI dumneuLu? ZuvrugIII vIn încouce!
LEDNIDA
(csemenec)
Auz... (Tremurc.) $I cum sunL eu deocIIuL, drepL uIceu vIn,
sù ne dùrume cusu.
EIIMI)A
(ìndoindu-se de çenunchi ¡i ìneccndu-se)
Nu-mI spune, soro, cù mor!
LEDNIDA ¡ù IuLe, IuLe!
(Zçomotul ¡i mci cprocpe, Leonidc ccde-n çenunchi.)
EIIMI)A Soro, mor! A InLruL în uII(u nousLrù...
LEDNIDA SLInge Iumpu!
(Cococnc sujlc iute ìn lcmpc, zçomotul este sub jeres-
tre. Amcndoi sunt trcsni(i. D pcuzc, zçomot ¡i cpoi
cctetc bctci ìn u¡c d-cjcrc.)
EIIMI)A
(¡optind)
SunL Iu uçù.
LEDNIDA ALuL mI-u IosL!... Nu Le mIçcu. (ßctcile se repetc
mci tcre, zçomotul s-c ccm depcrtct.) Sù ne uscundem
în duIup...
EIIMI)A Sù Iùsùm cuIubuIucuI çI sù sùrIm pe IereusLrù...
LEDNIDA Dur ducù or II InLruL în curLe?
(ßctcile ìn u¡c se ìndesesc cu nercbdcre, zçomotul se
depcrteczc mereu.)
UN GLAS DE IEMEIE
(d-cjcrc)
Dur usLu, comedIe!
EIIMI)A
(cu uimire, pleccndu-se spre u¡c s-csculte)
'AI?
LEDNIDA
(oprind-o)
SL! Nu Le mIçcu!
(Pumni tcri ìn u¡c, zçomotul ¡i mci depcrte.)
GLASUL
(d-cjcrc)
EI! Doumne! (Striçcnd:) ConI(ù!
EIIMI)A
(uimitc)
E sIujnIcu, ¡eonIdo, SuILu.
(Chiotele ¡i ìmpu¡ccturile d-cbic se mci cud jocrte de-
pcrte.)
LEDNIDA SL! Purcù s-u muI depùrLuL zuveru!
(ßctci despercte ìn u¡c.)
GLASUL
(d-cjcrc)
DescIIde, cocounù, sù Iuc IocuI. (D pcuzc. Leonidc ¡i
Ejimi(c cscultc uimi(i, ne¡tiind ce sc creczc.) VuI de
mIne! Nu-I bunù usLu! A pù(IL boIerII cevu!
EIIMI)A E SuILu... (Vrec sc mecrçc lc u¡c.)
LEDNIDA
(oprind-o)
SL! Nu descIIde o duLù cu cupuI!
EIIMI)A
(nemciputcnd rcbdc ¡i zmucindu-se)
TrebuIe sù descIIz, soro, cù-ncepe dobILoucu sù (Ipe çI-I
muI rùu: ne dù de goI Iu zuvrugII!
(ßctci din tocte puterile ìn u¡c.)
LEDNIDA
(comprimcndu-¡i inimc ¡i cu un ton de supremc resiç-
ncre)
DescIIde!
EIIMI)A
(merçcnd ìn tcrjul deçetelor lc u¡c, ìntrecbc cu çurc
jumctcte)
CIne e?
GLASUL
(d-cjcrc)
Eu, cocounù; um venIL sù Iuc IocuI.
EIIMI)A
(stc un minut lc ìndoiclc, cpoi se hotcrc¡te ¡i, dcnd ìn
lcturi bcriccdc, deschide, ¡i cu çlcsul clterct)
HuIde, InLrù.
(În odcie e ìntunerec. Cocnc Ejimi(c (ine piept Scjtii lc
u¡c.)
SCINA V
EIIMI)A
(mi¡cctc, cu tonul misterios)
Ce-I uIurù, SuILo?
SAITA
(ccre c intrct cu un brc( de lemne)
BIne, cocounù, ce sù IIe! Du' pun-ucumu n-um puLuL
încIIde ocIII: LouLù noupLeu u IosL musù mure Iu bùcunuI
dIn coI(; ucu d-ubIu s-u spurL cIeIuI. AdIneuorI u LrecuL
p-uIcI vreo cu(Ivu, se duceuu ucusù pe douù cùrùrI; eru çI
Nue ¡pIngescu, IpIsLuLuI, beuL IrunL; cIIuIu çI Lrùgeu Iu
pIsLouIe... obIceI mILocùnesc.
LEDNIDA
(nedomirit)
Ce obIceI?
SAITA $LII, u IùcuL oumenII cIeI, c-useurù u IosL IùsuLu sec-
uIuI.
EIIMI)A
(ìnsenincndu-se ¡i prinzcnd limbc, cctrc Leonidc cu
umor)
A IosL IùsuLu, secuIe!
LEDNIDA
(ìmbcrbctct)
EI vezI? (Plin de triumjul teoriei:) ToL vorbu meu, dom-
nuIe! OmuI, bunIourù, de pur egzumpIu, dInLr-un nu-
çLIu-ce orI cevu, cum e nevrIcos, de curIozILuLe, InLrù Iu o
Idee; u InLruL Iu o Idee? ¡unducsIu e guLu; eI! $I dupù uIu,
dIn IunducsIe cude în IpoIondrIe. (Cctre cococnc:)
VùzuçI?
EIIMI)A
(cu chej)
EI! Soro! Purcù zIceuI cù nu e voIe de Iu poII(Ie sù se deu cu
pIsLouIe în oruç?
LEDNIDA
(siçur)
ApoI bIne, nu vezI dumneuLu cù uIcI u IosL cIIur poII(Iu în
persounù...
EIIMI)A EI, bobocuIe, upùI cum Ie çLII dumneuLu LouLe,
muI rur cInevu! (Aprinde lcmpc.)
(Amcndoi sunt jocrte teseli. Scjtc rcmcne ìncremenitc
tczcnd rcsturncrec odcii.)
(Cortinc)

fusta de flanelii rosie si leqaiii la cap cu tulpan alb. c-a venit libertatea la putere!' EFIMITA (afirmativ) ·. in fund. Sar jos din pat si-i strig: 'Scoala. sale si dumneei raposata din pat . si te bucura.Leonida e 'in halat. 0 deschiz si ce citesc? Uite... cocoana. tiu minte ca acuma: '11/23 Faurar a cazut tirania! Vivat Republica!' EFIMITA Auzi colo! LEONIDA Raposata dumneaei . cum iti spusei. in mijlocul odiiii 0 masa imprejurul careia sunt asezaie scaune de paie. .) SCENAI LEONIDA Asa. la sttuiqa. ca era republicana! Zic: gateste-te de- . rna scol intr-o dimineaza. ca esti si dumneata mum a din popor. sa vaz cum mai merge tara. 'in papuci ~i cu scufia de noapte.nevasta-mea a d-intai .nu se sculase inca. 0 sobii cu usa deschisii ~i cu c/uiua tiiciuni palpaind. E1. pui mana lntai si-ntai pe 'Aurora Democratica'. Efimiia 'in camizol. in planui intiii. Amiindoi de uorbii la masa. LEONIDA Cand aude de lib ertate . scoala. 0 lampii cu gaz. stii obiceiul meu. pe globul liimpii un abat-jour cusut pe canava. si. De-o parte si de alta a scenii cote un pat de culcare. Pe masa.Actul I (0 odaie modestii de mahala. la stimqa 0 fereastra. la dreapta. 0 u~a.

(Cu gravitate:) Ei. domnule? Steaguri.. am zis si eu: sa te fereasca Dumnezeu de furia poporului!. Ce sa vezi. ca a fost asa un bagadel Iucru? Fa-ti idee: daca chiar Galibardi.. chiote. . hai si noi pe Ia revulutie. Iucru mare.. EFIMITA Ti-ai gasitl... EFIMITA (minunimdu-se) Nu ma-nnebuni. Mitule. LEONIDA Ba nu zi asta.. Doamne fereste! Pateam alte aIea . tii parte natiunii . soro! LEONIDA Ce te gandesti dumneata.. (Schimbtind tonul:) Ei. Iume.. frumos. Ehei! Ca dumneata. puteai trage un ce profit. cand am vazut .' EFIMITAA§! LEONIDA Dar. cand am vazut. si 0 luam repede pe jos pan' Ia teatru . mai rar cineva. de unde este el. cat gfmdesti c-a tinut toiul revulutiei? EFIMITA Pana seara. si Iume.grab'. a scris atunci 0 scrisoare catra .. unde esti tu republican.... bobocule. stii ca eu nu intru Ia idee cu una cu doua . muzici. apoi eu seriozitate) Trei saptamani de zile.. LEONIDA Ori sa zici nu stiu ce si nu stiu cum. deacolo. tambalau. domnule. ca adicatele 'acu. EFIMITA Bine ca n-am fost In Bucuresti pe vremea aia! Cum sunt eu nevricoasa. si.. dumneata nu esti d-aia. domnule. de-ti venea ameteala nu altceva. LEONIDA (zambind de asa naivitate. . Ne imbracam. ..

domnule. ce-i drept! Uite. pentru ca sa ne firitiseasca . 0 data si jumatate! (Cu mitndrie si siqurantiu ) Ei! Gianta latina. EFIMITA (eu in teres) Zau? LEONIDA Mai e yorba! EFIMITA Adica cum? LEONIDA Vezi dumneata.. atunci daca-i asa. n-ai ce-i mai zice.. EFIMITA (curioasii) Da' . numai patru..natiunea romana. ce spunea In scrisoare? LEONIDA (eu importantii) Patru vorbe. tiu minte ca acuma: 'Bravos natiunel Halal sa-ti fie! Sa traiasca Republica! Vivat Printipatele Unite!' Si jos iscalit In original 'Galibardi'. a vorbit destul de frumos omul! LEONIDA Hehei! Unul e Galibardi: om. i-a placut si lui cum am adus noi lucrul cu un suI subtire ca sa dam exemplu Evropii. pe toti imparatii si pe Papa de la Roma? EFIMITA (miratti) Si pe Papa de la Roma? Auzi. da' vorbe. soro? . EFIMITA (satisfacuta) Apoi.. gandesti. ca un ce de politica. si s-a crezut omul dator. De ce a bagat el in racori.

aminteri nu-i prost! . EFIMITA Ceva tot unul si unul.cand a vazut ca n-o scoate la capatai cu el? . c-o fi tunsa. volintiri. rna rog: azi aici.LEONIDA Ba inca ce! I-a tras un tighel. soro? . domnule. sa mi-l fac cumatru. alesi pe sprinceana. numa' 0 mie. LEONIDA Si toti se-nchina la el ca la Christos.' Si de colea pana colea. c-o fi rasa.. maine-n Focsani. de i-a placut si lui. sa nu manance si sa nu bea. asta nu-i gluma: cu asta. LEONIDA (intreruptind-o) Da. nene. da' intreaba-ma sa-ti spun ce fel de oameni sunt. trei zile d-a randul. sunt in stare. care mai de care.iezuit. Acu ia spune. da cu pusca-n Dumnezeu. 'Ma. cum vaz eu. ce-am avut si ce-am pierdut! EFIMITA Ei! Asa da.. daca n-or avea ceo EFIMITA Ce spui. EFIMITA (eu ironie) ~i-a cunoscut omul nasul! LEONIDA Vezi binel.. cam cati oameni te bate gandul ca sa aiba Galibardi? EFIMITA Sumedenie! LEONIDA 0 mie. ia mai bine sa rna iau eu cu politica pe langa el. . 0 EFIMITA Ei! Fugi ca mor! Si adica numa' cu mie sa . nu merge ca de cu fitecine. LEONIDA Ai mai prima. I-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil. domnule.. de hatarul lui. Ce-a zis Papa . tura vura.

mai rar cineva. LEONIDA (la pat ~i intrtind sub plapumii) Mito. 'in timp ce fiecare se asaza bine 'in asternutul sau. LEONIDA (sculimdu-se si el ~i merqtind spre patul din stiinqa) Vezi dumneata cum trece vremea cu vorba .) . EFIMITA (dreqiuuiu-si patul) Ei! Cum Ie spui dumneata. bobocuIe. ne culcam? EFIMITA (se scoalii si se uita la ceas) Douaspce trecute.) LEONIDA (dupii ce s-a inoartit 'inpat ptmii sa-~ifaca culcusul. Mitule.) LEONIDA Trebuie sa fie tarziu. bobocule. ai zis matale fetii sa vie maine mai de dimineata ca sa faca focuI? EFIMITA (stinqttnd lamp a) Da.) (Odaia riimime luminatii numai de flacara tiiciunilor din sobii. ca dumneata. sa tot stai s-asculti.. cu sa tisfac tie) A! Aasal (Un moment pauzii.. si cate si mai cate altele si mai si. (Se-nchinii ~i se asaza 'inpat la dreapta.LEONIDA Ce-ti spui eu. EFIMITA Bravos! (0 mica paurii si cascaturi de amimdouii piirtile.

.) D-apoi bine.sa-ti fac republica . AI doilea ca fiestecare cetatean ia cate leafa buna pe luna. 'ai? LEONIDA (asemenea) Asa zaul.. pensia e basca. 0 0 am dupa legea a . EFIMITA Zau? LEONIDA Zau .. frate. minte ce-ti mai trebuie? Apoi. de! Eu. toti intr-o egalitate. pardon sa te-ntreb si eu un lucru: ce procopseala ar fi si cu republica? LEONIDA (minunat de-usa intrebare) Ei! Bravos! ~-asta-i bunal Cum...EFIMITA (din asternut) Si zi asa cu Galibardi. ca n-a intrat zilele-n sac... cu mintea ca de femeie. ce procopseala? Vezi asta-i vorba: cap ei. . EFIMITA Parol? LEONIDA ParoL. Ei! mai da-mi inca unul ca el. rabda maine? Ca nu mai merge. nu mai plateste niminea bir . EFIMITA Pe langa pensie? LEONIDA Vezi bine. pana cand tot rabda azi. inchipuieste-ti dumneata numai un condei. (Cu tarie. s-a saturat poporul de tiranie.nu-mi trebuie mai mult.. .. zau. eu . (Cu regret:) Da' nu e! Da' 0 sa-mi zici ca cu incetul se face otetul. trebuie republica! EFIMITA Adica. ori ca mai rabda.. domnule. si pana maine seara. bobocule. Par egzamplu. stai sa-ti spui: mai intai si-ntai ca daca e republica.

. nu Ie vine lor la socoteaza sa nu mai plateasca niminea bir! E aproape de mintea omului: de unde ar mai manca ei lefurile cu lingura? EFIMITA Asa e... Doamne! Apoi daca-i asa.. el ce grije are? Pentru ee-l avem pe el? E datoria lui sa-ngrijeasca sa aiba oamenii lefurile la vreme . e dreptul meu. de ce nu se face mai curand republica... domnule.. domnule? Fireste. EFIMITA (erueindu-se de mirare) Maica Precista. LEONIDA Ce lucru? EFIMITA Daca n-o mai plati niminea bir. LEONIDA Si al treilea. soro? LEONIDA Hei! Te lasa reactionarii. (Dupii 0 pauzii de reflectiet) Ce bine ar fi! Unde da Dumnezeu . EFIMITA (eu toata aprobarea) Asa da.veche. EFIMITA Asa da . mie nu-mi dadea-n gand. soro. EFIMITA Cum lege de muraturi? LEONIDA Adicatele ca nimini sa nu mai aiba drept sa-si plateasca datoriile. da' . mai ales cand e republica.. dreptul e sfant: republica este garantiunea tuturor drepturilor. vezi. ca se face si lege de muraturi. (Reflectand mai ad/met) un lucru nu-nteleg eu. de unde or sa aiba cetatenii leafa? LEONIDA (in luptii eu somnul) Treaba statului.

~i se-ntoarce mai putin 'ingrijata sa se aseze iar la loc. 'in orchestra melodrama. privind cu nedomirire catre use si intrebtind cu neastiimpiir. republica! (Leonida incepe sa sforiiiei) Dormi.. cauta pintunerec chibriturile si aprinde lamp a. pauza. si 'inca 0 data.) A adormit.) EFIMITA (Se desteaptii ~i se ridica-n pat. cocoana sare din pat cat colo.) Cine stie ce-oi fi visatL..) Cine e? (Pauza. altele mai multe ~i striqate mai distincte.facandu-~i 0 cruce.. in orchestra melodrama 'misterioso'.. in orchestra melodrama 'misterioso'. dupii care s-aud 'in departure douii-trei detuniituri de pusca ~i chiote surde. Unul dupii miezul noptii sunii rar 'in oecinatate: patru biitiii pentru sferturi.. (Coana Efimiia se asaza pe 0 ureche ~i adoarme si ea. asemenea la fereastrii. apoi. Cateoa momente pauza.odata sa 0 mai vedem s-asta.) SCENAII (Coana Efimiia se asaza pe 0 ureche si adoarme ~i ea. soro? . apoi. alearqii repede la u~a si 0 incearcii dacii e bine incuiatii. (0 pauza.) . sare din pat. Cateoa momente pauzd. merge tremurtind la masa. altele mai multe ~i striqate mai distincte. (Leonida sforiiie-nainte. Cine e? . 0 saliiii de detuniituri ~i striqate inmuliiie. foarte . dupii care s-aud 'in departure douii-trei detuniituri de pusca si chiote surde. (Se culcii si aiipeste iar. Unul dupii miezul noptii suna rar 'in vecinatate: patru biitii! pentru sferturi. apoi 0 bataie mai grava pentru ceas. ~i 'inca 0 datii. apoi 0 bataie mai grava pentru ceas.) Cine e? (Pausii.

se impiedeca si cade peste patullui Leonida.) Leonido! (Pauza. si ascultii cu palpiiaiie ce se petrece iniiuntru. pusti. tipete. si chiote prelungite.emotionata. incearca 'inca 0 data usa. II incuie repede. . Leonido! LEONIDA (speriat) Unde-i foe? EFIMITA Seoal' ca-i revulutie. s-aud 0 noua salud. ca ~i cum ar fi prins pe cine va 'in el. stii eum este dumneata nevricoasa. domnule? EFIMITA Batalie la poarta. tunuri. ehiote. co ana Efimiia sare jos ~i riimtine inmarmuritii 'in picioare ascultiind.) Ce-o fi s-asta? (Deodatii. Leonido. se uitii apoi pe sub paturi ~i prin toate colturile.) Leonido! (Zgomotul se repeta. 0 alta salua ~i striqiite. batalie mare afaral LEONIDA A§! Verba sa fie! Ce te pomenesti vorbind. lueru mare. nu-i nimiea. cocoana se repede peste un scaun cu exasperare. zgomotul se repeta cu putere. merge 'in uarjul degetelor la dulapul de haine. de am sarit din somn! LEONIDA (luand-a cu binisorul) Mitule. se-nchinii si se urea iar 'inpat. stinge lampa. soro: pistoale.) Leonido!!! SCENAIII LEONIDA (sculimdu-se din somn spiiimiintat) Ai! Ce e? EFIMITA Leonido! Seoal' ca-i foe.

Cocoane Leonido. desteapta sunt eu acuma? LEONIDA Apoi de! Mitule. batalie mare! LEONIDA Bine. ai mai auzit ceva? EFIMITANu. sa vedem ce-ai sa mai zici.. LEONIDA Apoi de! Cum vine treaba asta. EFIMITA (a tins a) Bravos. revulutie.. ca dupa cum Ie spui dumneata... sa zic si eu cum zici. EFIMITA (cam 'in nedomirire) De. te credeam mai altfel. . Mitule.. bobocuIe! Nu m-asteptam ca tocmai dumneata sa te pronunti cu asa iluzii In contra mea. am auzit cum te-auz si m-auzi .. asta dumneata stii. (Stand la qtinduri si iar indoindu- . n-are de unde sa te mai apuce omul. vezi? Dar . Spune mataIe . De cand m-ai desteptat pe mine. sunt desteapta. stiu si eu? LEONIDA Apoi. nu stii dumneata ca n-are nimini voie sa descarce focuri In oras? E ordin de Ia politie ... stai.. sa zicem. s-o mai luam si pe partea ailalta.unde am vorbit toata seara de politica... imi pare raul.. nu te importa degeaba. Bine.. chiar revulutie sa fi fost. EFIMITA (aproape riisconuinsa) De! BobocuIe.. soro.. t -ei fi culcat si cu fata-n sus si ai visat cine stie ceo EFIMITA (impacientaiii) Leonido. una si cu una fac doua.

am a-u-zit. intra la 0 idee. EFIMITA Comedie.) SCENAIV EFIMITA Ai auzit? LEONIDA Ai auzit? (Amtindoi.se:) Da' bine. 'in orchestra melodrama. dupii care d-odatii se aud 'in departure chiote. am auzit. de curiozitate. a intrat la 0 idee? Fandacsia gata. de par egzamplu. 0 pauzii. ca iar visezi.. Mitule.. se ridica infiorati. din fandacsie cade In ipohondrie.) s- . 'in odaie intunerec. dintr-un nu-stiu-ce ori ceva. (Cocoana s-asaza p-o ureche. nu-i nimica .) LEONIDA (dupii 0 pauzii) Nu te mai culca cu fata-n sus. striqate ~i detuniituri. EFIMITA Noapte buna.. (inca nedomiritii oarecum. n-am par In cap! Glumesti cu omul! Se-ntampla . Zgomotul apropie. d-odata. Hai sa ne culcam: noapte buna. Omul. bunioara.. cum s-auz ce nu era? Ce-am auzit daca nu era nimica? LEONIDA Ei! Domnule. soro! (Minuniuuiu-se.. 0 ipohondrie trecatoare. si nimica misca.) Asa 0 fi! LEONIDA Bunioara si la dumneata acuma. (cu tonul unei teorii sigure:) ca fiinca de ce? 0 sa ma-ntrebi . stinge lamp a si se vara 'inpat. cum e nevricos.. Mitule. ei! si dupa aia. cate d-astea n-am citit eu. fireste. Pe urrna. soro.

. da' nu-ti spusei ca nu-i voie de la politie sa dai focuri In oras? (Zgomotul creste inainte.) EFIMITA E ipohondrie.) EFIMITA (aprinzand lamp a) E fandacsie.. revulutie ca revulutie. auzi? LEONIDA (asemenea) Auz. cine sa stea sa faca revulutie? . ce sa fie? Revulutie. Leonido! LEONIDA Bine. bobocule? LEONIDA (tremurtind) Nu-i lucru curat. Leonido? LEONIDA (eu spaima) Aprinde lampa .. domnule! Ce sa fie? EFIMITA Ce sa fie? Dumneata nu vezi. da' nu e. nu se poate sa fie revulutie .) (Zgomotul mai aproape. Cata vreme sunt ai nostri la putere.) LEONIDA E primejdie mare.. soro? (Zgomotul creste mereu. ne-voie.) EFIMITA (tremurtind) Voie.EFIMITA (sarind din pat) E idee. Mitulel (Zgomotul tot mai tare. (Sare ~i el din pat. batalie mare. frate.

fii desteapta!' (eu dezolare:) Si noi dormim.. . ea sta la panda ascutindu-si ghearele si asteptand momentul oportun pentru poftele ei antinationale .) A! EFIMITAEi! LEONIDA (pierdut) Nu e revulutie.. Natiune.. domnule! EFIMITA (asemenea) Cine strica. e reactiune. (Zgomot mare.) LEONIDA Unde mi-este gazeta? (nervos:) ca daca 0 fi sa fie revulutie. daca nu mi-ai citit gazeta de cu seara! (Zgomot tare. ia gazeta. Ca un strigoi In intunere.EFIMITA De! Intreaba-ma Auzi? sa te-ntreb . nu te speria . domnule. soro? LEONIDA (stiiptinindu-se ea sa-ifaea euraj) Nu te speria. EFIMITA (tremurtind si inceptuui sa pl/tnq«) Ce-i de facut..) 'Reactiunea a prins iar la limba. Unde mi-e gazeta? (Merge la masa. trebuie sa spuie la 'Ultime stiri'..) LEONIDA (prapadit) Si pe mine rna stiu toti reactionarii ca sunt republican.. 'i~iarunca oehii pe pagina a treia si dii un tipat. Mitule. ca sunt pentru natiune. asculta: (citeste tremurtind. soro.

iute! (Zgomotul si mai aproape.) EFIMITA (lngrozita. mor! A intrat In ulita noastra .) EFIMITA lute.) EFIMITA Soro. (Tremurii. saraciil (Zgomot si mai aproape.. apoi baricadeaza usa cu paturile ~i cu mobilele.. ~ifac douii Ieqiituri mari. 0 pauza. ca mor! LEONIDA Fa iute. (Amimdoi trag cearsafurile din paturi 'in mijlocul casii. sa ne darame casa.) EFIMITA .) LEONIDA (lucrtind) Mergem la gara prin dosul Cismegiului..) Si cum sunt eu deochiat. zgomot si apoi cateoa biitiii 'in usa d-afara. EFIMITA (indoindu-se de genunchi si inecandu-se) Nu-mi spune. golesc dulapul. LEONIDA Stinge lampa! (Cocoana sufli: iute 'in lamp a. oprindu-se din lucru ~i ascultitnd) Soro! Soro! Auzi dumneata? Zavragiii vin incoacel LEONIDA (asemenea) Auz. scrinul.(Salve si chiotefoarte apropiate. drept aicea vin. Amitndoi sunt trasniti. pune mana. soro. Leonida cade-n genunchi. si plecam pana-n ziua cu trenulla Ploiesti .. zgomotul este sub ferestre. Acolo nu mai mi-e frica: sunt intre ai mei! Republicani toti.. soro..

Safta. LEONIDA Dar daca or fi intrat In curte? (Batiiile 'in u~a se indesesc eu neriibdare. comedie! EFIMITA (eu uimire. . EFIMITA Sa lasam calabalacul si sa sarim pe fereastra ..) Sa ne ascundem In dulap ..) .(soptind) Sunt la u§a. Leonido. zgomotul se departeaza mereu. (Biitiiik: se repeta mai tare. Nu te misca. zgomotul si mai departe..) UN GLAS DE FEMEIE (d-afarii) Dar asta.. LEONIDA Atat mi-a fost!. plectmdu-se spre u~a s-aseulte) 'Ai? LEONIDA (oprind-o) St! Nu te misca! (Pumni tari 'in u~a.) GLASUL (d-afarii) Ei! Doamne! (Striqtmd:) Conita! EFIMITA (uimitii) E slujnica. (Chiotele si impuscaturile parte.) d-abia se mai audfoarte de- LEONIDA St! Parca s-a mai departat zavera! (Biitii! desperate 'in usa.. zgomotul s-a cam departat.

dtind 'in liituri barieada. ca-ncepe dobitoaea sa tipe si-i mai rau: ne da de golla zavragii! (Biitii! din toate puterile 'in usa.) LEONIDA (comprimitndu-si nare) Desehide! inima si eu un ton de suprema resig- EFIMITA (merqttnd 'in oarful degetelor la u~a. si eu glasul alterat) Haide. EFIMITA (stii un minut la indoiala. (Vrea sa mearqa la usa.. sa fae foeuI.GLASUL (d-afarii) Desehide. cocoana. desehide. cocoana. (0 pauza. Leonida si Efimiia ascultii uimiii. am venit sa fae foeuI. intreabii eu gura jumatate) Cine e? GLASUL (d-afarii) Eu.) Vai de mine! Nu-i buna asta! A patit boierii eeva! EFIMITA E Safta . nestiind ee sa creaza. .) LEONIDA (oprind-o) St! Nu desehide 0 data eu eapul! EFIMITA (nemaipuitind riibda ~i zmueindu-se) Trebuie sa desehiz. intra.. apoi se hotiiriiste ei. soro.

c-ascara a fost lasata secului.) SCENAV EFIMITA (miscata. a intrat la 0 idee? Fandacsia e gata. cum e nevricos. dintr-un nustiu-ce ori ceva. de curiozitate.(in odaie e intunerec. de par egzamplu. catra Leonida eu LEONIDA (imbarbiitat) Ei vezi? (Plin de triumful teoriei:) Tot yorba mea. era si Nae Ipingescu. a facut oamenii chef. Adineaori a trecut p-aici vreo cativa.. chiuia si tragea la pistoale . Safto? SAFFA (care a intrat eu un brat de lemne) Bine. domnule! Omul. eu tonul misterios) Ce-i afara. beat frant. Coana Efimiia tine piept Saftii la usa. obicei mitocanesc. secule! limba. intra la 0 idee. EFIMITA (insenintmdu-se si prinzttnd umor) A fost lasata. LEONIDA (nedomirit) Ce obicei? SAFFA Stii. ce sa fie! Da' pan-acuma n-am putut inchide ochii: toata noaptea a fost masa mare la bacanul din colt. ei! Si dupa aia. bunioara. ipistatul.. cocoana. acu d-abia s-a spart cheful. . se duceau acasa pe doua carari.

) (Amimdoi sunt foarte veseli.din fandacsie Vazusi? cade In ipohondrie. (Caire cocoana:) EFIMITA (cu chef) Ei! Soro! Parca ziceai ca nu e voie de Ia politie sa se dea cu pistoale In oras? LEONIDA (sigur) Apoi bine. bobocuIe. Safta riimime incremenitii vazand rasturnarea odaii.. EFIMITA Ei. apai cum Ie stii dumneata toate.) (Cortina) . mai rar cineva! (Aprinde lampa. nu vezi dumneata ca aici a fost chiar politia In persoana ..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->