Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

901. * Insuficiena metabolic a esutului cerebral apare dup oprirea irigaiei cerebrale din: a. primele 10 minute; b. primul minut; c. prima secund; d. primele 10 secunde; e. primele 5 minute;

September 21, 2011

902. Infarctele cerebrale lacunare sunt de obicei datorate: a. cardioembolismului; b. malformaiilor arteriovenoase mari; c. lipohialinozei induse de hipertensiune; d. tumorilor cerebrale maligne; e. aterosclerozei arterelor penetrante mici cerebrale; 903. Complicaiile principale ale arteriografiei cerebrale invazive sunt: a. infarctul mezenteric; b. producerea unui accident vascular cerebral; c. trombembolismul pulmonar; d. reaciile alergice la substana de contrast; e. insuficiena renal; 904. Cele mai frecvente localizri ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt: a. bulbul rahidian b. cortexul cerebral c. ganglionii bazali (putamen, talamus i substana alb adiacent) d. cerebelul profund e. puntea 905. Hemoragiile intracerebrale pontine se manifest clinic prin: a. hemianopsie b. tetraplegie c. pupile mici (1mm) care reacioneaz la lumin d. com profund e. hiposmie 906. Indicaiile toracocentezei diagnostice la pacienii cu revrsat pleural i insuficien cardiac sunt: a. revrsate pleurale bilaterale n cantiti comparabile b. revrsate pleurale unilaterale c. pacient febril d. pacient dispneic e. revrsat persistent n ciuda terapei diuretice 907. Urmtoarele afirmaii despre revrsatele secundare afeciunilor maligne sunt adevrate: a. citologia pleural negativ exclude diagnosticul b. aproximativ 75% sunt determinate de cancerul pulmonar, cancerul mamar i limfoame c. cei mai muli pacieni acuz durere toracic d. revrsatul pleural este un transsudat e. titrul glucozei n lichidul pleural poate fi sczut 908. Cauzele revrsatelor pleurale de tip exudat includ: a. ciroza hepatic b. neoplaziile c. sindromul Meigs d. lupusul eritematos sistemic

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

e. insuficiena cardiac congestiv

September 21, 2011

909. Pneumotoraxul n tensiune determin: a. hemopneumotorax b. hemitorace mrit, fr murmur vezicular c. paralizia unilateral a diafragmului d. scderea debitului cardiac e. fistul pleural 910. Urmtoarele afirmaii despre mediastinita cronic sunt adevrate: a. apare frecvent dup sternotomia median din chirurgia cardiac b. pacientul prezint un tablou septic c. mortalitatea depete 20% d. majoritatea cazurilor este dat de tuberculoz sau histoplasmoz e. pacienii cu mediastinit granulomatoas sunt de obicei asimptomatici

911. Anemia feripriva se caracterizeaza prin: a. feritina serica normala b. rezerve de fier la nivelul maduvei osoase reduse ( la coloratia cu albastru de Prusia) c. sideremie scazuta d. saturatia transferinei scazuta e. capacitate de legare a fierului crescuta

912. Diagnosticul diferential dintre anemiea feripriva si anemia din bolile cronice se bazeaza pe : a. feritina normala sau crescuta in anemia din bolile cronice b. sideremia crescuta in anemia din bolile cronice c. absenta hipocormiei si microcitozei din anemia din bolile cronice d. cresterea transferinei in anemia din bolile cronice e. rezerve medulare de fier normale sau crescute in anemia din bolile cronice

913. Printre cauzele anemiilor megaloblastice se numara: a. deficitul de acid folic b. tratamentul cu Hidroxiuree c. anemia congenitala diseritropoietica d. deficitul de vitamina B 12 e. anemia aplastica

914. * In anemia megaloblastica intalnim: a. macrocitoza b. reticulocitoza c. hiposegmentarea nucleului neutrofilului d. maduva hipocelulara e. metamielocite de dimensiuni reduse

915. Raspunsul la tratamentul cu cobalamina se caracterizeaza prin: a. ameliorarea rapida a starii generale b. normalizarea tardiva a morfologiei maduvei( dupa o luna) c. reticulocitoza dupa 5-7 zile d. corectarea anemiei in cateva zile e. persistenta macrocitozei luni de zile 916. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la apendicita acut sunt corecte: a. prima apendicectomie s-a realizat n sec. XX

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

b. c. d. e. incidena apendicitelor acute crete paralel cu dezvoltarea limfatic, avnd un apogeu n tineree obstrucia lumenului este factorul cauzator dominant frecvena obstruciei lumenului scade proporional cu severitatea procesului inflamator hipertrofia esutului limfoid este cauza frecvent a obstruciei apendiculare

September 21, 2011

917. *Apendicele retrocecal poate cauza durere n special n: a. flancul stng b. n epigastru c. suprapubian d. flancul drept i posterior e. testicul 918. * Semnul Rowsing n apendicita acut const n: a. durere n fosa iliac stng cand se exercit o presiune palpatoric la nivelul fosei iliace drepte b. durere n fosa iliac dreapt cand se exercit o presiune palpatoric la nivelul fosei iliace stngi c. durere epigastric cnd se exercit o presiune palpatoric la nivelul fosei iliace stngi d. durere hipogastric prin ntinderea muchiului obturator intern e. exercitarea unei presiuni asupra peritoneului fundului de sac Douglas prin tact rectal 919. Perforaia apendicular: a. ar putea fi suspectat n prezena febrei peste 37C b. ar putea fi suspectat n prezena creterii leucocitozei peste 10000/mmc c. apare cel mai frecvent n punctul proximal al obstruciei lumenului de-a lungul marginii mezenterice a apendicelui d. apare cel mai frecvent n punctul distal al obstruciei lumenului de-a lungul marginii antimezenterice a apendicelui e. este stpnit n majoritatea cazurilor, pacienii prezentnd un proces de aprare local

920. Apendicita la gravide: a. este cel mai frecvent incident de origine extragenital care necesit tratament chirurgical n timpul sarcinii b. incidena este de 1:100000 sarcini c. poate s apar n orice moment al sarcinii, dar este mai frecvent pe parcursul primelor dou trimestre d. cel mai semnificativ factor asociat morii materne i fetale este perforaia apendicular e. laparoscopia este indicat n cazuri echivoce, n special n sarcina avansat 921. * Pentru pacienii cu arsuri, una dintre afirmaiile privind profilaxia antitetanic este adevrat: a. Profilaxia antitetanic nu este necesar, arsurile nefiind tetanigene b. Profilaxia antitetanic se realizeaz prin rapel cu anatoxin tetanic la pacienii imunizati prealabil n decursul ultimilor 5 ani c. Profilaxia antitetanic se realizeaz prin rapel cu anatoxin tetanic la pacienii imunizati prealabil n decursul ultimilor 10 ani d. Profilaxia antitetanic se realizeaz cu ser hiperimun la pacienii imunizati prealabil n decursul ultimilor 5 ani e. Profilaxia antitetanic se realizeaz cu ser hiperimun la pacienii imunizati prealabil n decursul ultimilor 10ani 922. Calitatea ngrijirii pacienilor ari este msurat prin: a. Supravieuire b. Costul spitalizrii c. Funcionalitatea pe termen lung d. Implicarea echipei interdisciplinare e. Estetica pacientului 923. n cazul arsurilor, urmtoarele afirmaii despre escarotomii i fasciotomii sunt adevrate: a. Necesit obligatoriu cel puin anestezie local deoarece escarele arsurilor de grad III sunt foarte dureroase b. Nu pot fi facute la patul bolnavului, necesit pregtire preoperatorie complex i bloc operator bine echipat c. Incizia trebuie fcut pe linia median a feei mediale sau laterale a extremitii d. Incizia trebuie s traverseze articulaiile implicate e. Escarotomia i/sau fasciotomia sunt adeseori necesare n decursul primelor 6 ore postarsur

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

September 21, 2011

924. Excizia n plan suprafascial, utilizat n cazul pacienilor cu arsuri foarte profunde sau arsuri toat grosimea pe suprafee foarte mari, are urmtoarele avantaje: a. Determin un pat cu viabilitate cert b. Permite un timp operator mai lung c. Este necesar mai puin experien pentru a obine un pat optim d. Nu determin defecte estetice importante, n special la obezi e. Hemoragia intraoperatorie este mai mic dect la excizia tangenial 925. Urmtoarele afirmaii privind rspunsul fiziopatologic la arsur sunt adevrate: a. Pacienii ari, cu sau fr leziuni inhalatorii, manifest n mod obinuit un proces inflamator care implicm ntregul organism b. Cea mai frecvent cauz a sindromului de rspuns inflamator sistemic (SIRS) este reprezentat de hipovolemia arsului c. Pacientul ars rmne ntr-o stare hipermetabolic pn se produce acoperirea plgii d. Imediat dup producerea arsurii se activeaz cascada proteolitic, inclusiv a sistemelor coagulrii, fibrinolizei, ale kininelor i ale complementului e. Factorul activator plachetar este eliberat dup arsur i determin scderea permeabilitii capilare 926. Astmul bronic se caracterizeaz prin: a. crize episodice b. exacerbri acute, intercalate cu perioade asimptomatice c. dispnee exclusiv nocturn d. triada dispnee, tuse, wheezing, n formele tipice de boal e. pot exista episoade de evoluie cu obstrucie sever, care persist zile sau sptmni 927. Mecanismul inflamator din astm implic participarea esenial a urmtoarelor tipuri celulare: a. mastocite b. macrofage c. neutrofile d. eozinofile e. eritrocite 928. n astmul bronic, mediatorii reaciei inflamatorii imediate sunt: a. histamina b. bradikinina c. leucotriena A d. leucotriena B e. leucotriena C 929. Diagnosticul diferenial al episoadelor recurente de bronhospasm din astmul bronic include urmtoarele entiti patologice: a. tumorile carcinoide b. emboliile pulmonare recurente c. bronitele acute d. stenoza bronic e. bronitele cronice

930. Glucocorticoizii se folosesc n tratamentul astmului bronsic pentru efectul: a. bronhodilatator b. de reducere a inflamaiei cilor aeriene c. benefic n suferinele acute, cnd obstrucia sever a cilor aeriene nu cedeaz la alte tratamente d. benefic n suferinele cronice, cnd sub schema terapeutic anterioar au loc frecvente recurene ale simptomelor, de intensitate crescnd e. antitusiv

931. Care din urmatoarele afirmatii legate de investigatiile paraclinice din angina stabila sunt adevarate: a. Un traseu electrocardiografic normal exclude boala ischemica

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

b. c. d. e. Elemente asociate cu risc crescut la testul de efort sunt: subdenivelare ST peste 1mm, scor Duke < -11 Un test de efort normal nu exclude boala ischemica Scintigrama miocardica de stress poate evidentia zone de hipofixare ireversibile, semnificand miocard viabil In prezenta sindromului WPW se indica teste de efort farmacologice associate cu teste imagistice

September 21, 2011

932. Care din afirmatiile legate de tratamentul anginei pectorale sunt adevarate: a. Aspirina se recomanda la toti pacientii fara contraindicatii b. Betablocantele, ca terapie unica se evita in angina vasospastica c. IECA se recomanda la toti pacientii cu angina d. Blocantii canalelor de calciu de tip verapamil sunt prima optiune in angina vasospastica e. Statinele nu se recomanda ca tratament pentru imbunatatirea prognosticului

933. Care din urmatoarele afirmatii legate de angina instabila si infarctul miocardic fara supradenivelare de ST sunt adevarate: a. Mecanismul fiziopatologic este ocluzia incompleta al lumenului coronarian b. Modificarile electrocardiografice sunt supra sau subdenivelarea de ST si pozitivarea undei T c. Troponinele ramin crescute pina la 7 zile d. La ecocardiografie se pot evidentia tulburari de cinetica segmentara e. Pacientii cu risc intermediar pot fi supusi unui test de efort neinvaziv

934. Care din urmatoarele afirmatii legate de electrocardiograma in infarctul miocardic acut sunt adevarate: a. Cresterea amplitudinii undei T poate precede supradenivelarea ST b. Diagnosticul de STEMI se stabileste pe baza supradenivelarii de segment ST c. Subdenivelarea de ST in V1-V3 este sugestiva pentru ischemie miocardica d. Supradenivelarea in V7-V8 reprezinta infarct miocardic drept e. Reinfarctizarea se ia in considerare daca reapare supradenivelarea de ST sau unde Q noi patologice

935. Angioplastia coronariana in STEMI este indicata la pacienti cu: a. Durere anginoasa cu durata <12 ore si bloc major de ramura dreapta b. Soc cardiogen c. Fibrinoliza esuata, chiar si dupa 12 ore de la debutul simptomelor d. Ischemie in desfasurare la >12 ore de la debutul simptomelor e. Stabilitate hemodinamica si absenta simptomelor la peste 24 de ore de la debutul simptomelor

936. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la angioplastia coronariana in STEMI sunt corecte: a. Angioplastia facilitata utilizeaza terapia fibrinolitica si anticoagulanta inaintea PCI b. PCI facilitata se recomanda ca tratament in STEMI c. Esecul fibrinolizei se defineste ca scaderea ST > 70% la 60 minute de la debutul fibrinolizei d. Ca risc procedural al PCI pot fi implicate cresterea proteinei C reactive si insuficienta renala e. Diagnosticul de no-reflow se poate defini la un flux TIMI III si MBG 1

937. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanata emfizemului : a. La percutie exista hipersonoritate b. La auscultatie murmurul vezicular este diminuat cu prezenta de raluri fine ,de tonalitate inalta catre sfarsitul expirului c. Matitatea cardiaca este mult crescuta d. PO2 arteriala este de obicei de 70 mmHg e. P CO2 este crescuta

938. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanata bronsitica : a. Pacientul este de obicei un fumator b. Prezinta un trecut de tuse cronica si sputa de mai multi ani c. Pacientul este de obicei supraponderal si cianotic d. La percutie : submatitate sau matitate e. La auscultatie : raluri uscate

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

September 21, 2011

939. In tratamentul bronhopneumopatiei cronice obstructive sarea etilen diaminica a teofilinei ( aminofilina) : a. Este cea mai utilizata metilxantina b. Se poate administra oral sau parenteral c. Produce o scadere a capacitatii de efort d. Este necesara mentinerea unui nivel sangvin pana in 5 mg /dl e. Efecte secundare , precum insomnia si nervozitate apar destul de frecvent cand nivelurile sangvine sunt in limite terapeutice

940. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene sunt : a. Tahicardia supraventriculara multifocala b. Hemoragie digestiva superioara din varice esofagiene c. Insuficienta ventricul stang d. Embolia pulmonara e. Hemoragie gastro-intestinala prin ulcer de stres

941. In insuficienta respiratorie acuta din bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene se incearca intreruperea ventilatiei mecanice atunci cind : a. Pacientul nu este constient b. Raportul dintre frecventa respiratorie si volumul curent sa fie mai mare de 110 c. Raportul dintre frecventa respiratorie si volumul curent sa fie mai mic de 105 d. Capacitatea vitala sa fie mai mare de 10 ml/kg corp e. Volumul curent spontan sa fie mai mic de 3ml/kg corp 942. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la relaia fumat - cancer pulmonar sunt corecte? a. Exist o relaie doz efect ntre fumat i cancerul pulmonar b. Renunarea la fumat scade riscul la un nivel comparabil cu cel al nefumtorilor c. Fumtorii activi cu 2 pachete /zi au risc de 50-60 ori crescut fa de nefumtori d. Femeile sunt mai protejate n relaia doz efect la producerea cancerului pulmonar e. Riscul relativ este de 1,5 ori crescut n urma expunerii pasive la fumat 943. Contraindicaii majore ale interveniei chirurgicale n cancerul pulmonar: a. VEMS ntre 1,1 i 2,4 l b. Infarctul miocardic n ultimele 3 luni c. Infarctul miocardic n ultimele 6 luni d. Capacitate respiratorie maxim < 40% e. Aritmii majore necontrolate 944. Alegei afirmaiile corecte pentru cancerul pulmonar cu celule mici: a. Pacienii netratai supravieuiesc 6-17 sptamni b. Metastazele cerebrale sunt rare c. Pacienii cu remisiune complet necesit radioterapie profilactic cerebral d. Radioterapia este indicat pentru boala extins e. Tratamentul standard la boala n stadiul limitat este asocierea chimioterapiei cu radioterapia 945. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul pulmonar cu celule mici sunt corecte: a. Pacienii netratai supravieuiesc 2-4 luni b. Chimioterapia standard este vinorelbin + cisplatin c. Prognosticul bolii extinse tratate este 10-12 luni d. Chimioterapia cu transplant autolog este tratament standard e. Vindecarea este raportat de unele centre la boala limitat 1-5%

946. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la nodulul pulmonar solitar: a. Sunt maligne in proportie de 35% la tinerii < 35 de ani nefumatori b. Criteriu radiologic de benignitate : calcificari in ochi de bou sau bob de porumb

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

c. Supravegherea la nefumatori consta din radiografii pulmonare din 6 in 6 luni d. Nu trebuie rezecate daca stationeaza ca si dimensiuni cel putin 2 ani, la fumator > 35 de ani e. Lipsa calcificarilor impune rezectia nodulului cu examen histopatologic

September 21, 2011

947. Hemoragia in cancerul de colon este: a. foarte frecventa b. rara c. evidenta cu sange de culoare inchisa d. evidenta cu sange rosu proaspat e. oculta

948. Hemicolectomia dreapta se recomanda cand tumora neoplazica colica este localizata pe: a. cec b. flexura colica hepatica c. 1/3 proximala a colonului transvers d. 1/3 distala a colonului transvers e. flexura colica splenica

949. * Ce test este cel mai larg folosit in screeningul cancerului rectal? a. clisma baritata b. rectosigmoidoscopia c. ecografia endorectala d. computer tomografia abdominala e. testul Haemocult pentru depistarea sangerarilor oculte

950. Amputatia abdomino-perineala in cancerul de rect implica: a. ablatia rectului tumoral b. ablatia tesutului conjunctiv perirectal si a limfonodulilor regionali c. indepartarea aparatului sfincterian d. realizarea colostomei transverse e. realizarea colostomei terminale definitive iliace stangi

951. Prezenta caror afectiuni benigne ale colonului poate creste riscul aparitiei cancerului colic? a. colita ulcerativa b. boala Crohn c. diverticuloza colica d. tuberculoza peritoneala e. infectia cu Schistosoma japonicum 952. Factori favorizani ai apariiei neoplasmului de col uterin sunt: a. parteneri sexuali multipli b. un singur partener sexual dar cu multiple partenere c. debut la vrst tnar a activitii sexuale a femeii d. fumat e. status socio-economic precar 953. Urmtoarele afirmaii referitoare la neoplasmul de col uterin sunt adevrate: a. n cancerul microinvaziv colul poate s apar macroscopic normal b. macroscopic, leziunea devine vizibil n cancerul de col franc invaziv c. leziunea este ntotdeauna exofitic d. carcinomul pe col restant reprezint apariia neoplaziei cervicale la 3 ani sau mai mult de la histerectomie e. carcinomul de col concomitent histerectomiei reprezint apariia neoplaziei cervicale la sub 3 ani de la histerectomie

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

September 21, 2011

954. n cadrul tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin, histerectomia radical (limfadenocolpohisterectomia total largit) urmrete extirparea: a. uterului b. 1/3 craniale a vaginului c. 1/3 caudale a vaginului d. ligamentelor rotunde e. parametrelor 955. * Stabilirea diagnosticului de neoplasm al colului uterin stadiul 0 la o pacient cu vrsta peste 40 ani impune : a. histerectomie totala cu conservarea anexelor b. conizaia larg c. amputaia de col d. brahiterapie e. teleterapie

956. n tratamentul cancerului de col restant: a. doza administrat prin curieterapie se va diminua b. doza administrat prin curieterapie se va crete c. teleterapia nu sufer modificri eseniale d. doza administrat prin teleterapie se va diminua e. chirurgia are aceleai indicaii ca i n cancerul de col cu uter intact

957. *Dupa unii autori, descendentele unor bolnave cu cancer mamar au un risc de a face si ele acelasi tip de cancer mamar : a. de patru ori mai mic b. de doua ori mai mic c. riscul este acelasi ca in populatia generala d. de doua ori mai mare e. de patru ori mai mare

958. Factorii prognostici histopatologici in cancerul mamar sunt: a. ritmul de evolutie al tumorii apreciat prin anamneza b. catepsina D c. receptorii estrogenici si progesteronici (prezenta lor se coreleaza cu un prognostic mai bun) d. starea ganglionilor limfatici axilari e. volumul tumorii

959. * Pentru depistarea cancerului glandei mamare, ritmul recomandat al controalelor este: a. intre 40 si 49 de ani examen clinic anual si o mamografie la 2 ani b. peste 50 de ani o mamografie la 2 ani si examen clinic anual c. pana la 30 de ani se recomanda examen clinic anual efectuat de un medic specialist si o mamografie efectuata la primul examen d. intre 30 si 40 de ani o mamografie la 2 ani si examen clinic annual e. intre 30 si 40 de ani examen clinic efectuat de un medic specialist anual si mamografie anuala

960. In cazurile de cancer mamar chirurgia conservatoare are urmatoarele deziderate: a. obtinerea unui rezultat estetic bun b. evitarea chimioterapiei postoperatorii c. evitarea radioterapiei postoperatorii d. controlul local al bolii e. un tratament mai ieftin 961. * Care metod de diagnostic paraclinic ocupa primul loc ca importanta n cancerul mamar? a. scintigrafia cu tecnetiu b. tomografia computerizata

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

c. d. e. PET-CT (tomografia cu emisie de pozitroni) rezonanta magnetica cu substanta de contrast mamografia

September 21, 2011

962. La ascultaie n cardiomiopatia hipertrofic se poate decela: a. zgomot I normal sau ntrit b. zgomot II normal c. zgomot II dedublat fiziologic sau paradoxal d. zgomot IV prezent de regul e. zgomot III de galop ventricular 963. Pattern-ul hipertrofiei poate fi extrem de diferit la pacienii cu CMH, fiind descrise mai multe tipuri (tipuri Maron), cuexcepia: a. hipertrofie limitat la segmentul anterior al septului interventricular (tipul I) b. hipertrofie care afecteaz att segmental anterior, ct i pe cel posterior al septului interventricular (tipul II) c. hipertrofie ce implic septul interventricular i peretele liber anterolateral (tipul III) d. hipertrofie la nivelul altor regiuni, inclusiv apical (tipul IV) e. hipertrofie apical avnd o grosime de peste 30 mm (tipul V) Factorii de risc majori pentru moarte subit n CMH sunt: tahicardie ventricular susinut spontan antecedente familiale de moarte subit precoce grosimea parietala a ventriculului stang peste 30 mm ischemie miocardic fibrilaie atrial. Care dintre urmtoarele elemente electrocardiografice sunt asociate cu risc crescut de mortalitate la pacienii cu CMD? Scderea variabilitii frecvenei cardiace Prelungirea intervalului QT Bloc sino-atrial sau atrio-ventricular de grad I Fibrilaie atrial n prezena insuficienei cardiace cronice Inversiunea undei T n teritoriul anterior Electrocardiograma n cardiomiopatia restrictiv de cauz amiloidozic poate arta: complex QRS > 1mV n toate derivaiile membrelor complex QRS<0,5 mV n toate derivaiile membrelor sau <1mV n derivaiile precordiale pattern de pseudoinfarct (progresie lent unda R) deviaie axial stng cel mai adesea Q patologic, mai mare de 25 % din unda R, n toate derivaiile precordiale

964. a. b. c. d. e.

965. a. b. c. d. e.

966. a. b. c. d. e.

967. Urmtoarele afirmaii privind tratamentul cu glucocorticoizi n hepatita acut sunt adevrate: a. poate fi util la pacienii cu hepatit alcoolic sever i encefalopatie b. este rezervat pentru cazurile severe de boal cu indice de difereniere > 32 c. este indicat n cazurile uoare de boal d. nu este indicat e. este indicat n toate cazurile de bal indiferent de severitate 968. Urmtoarele medicamnete se folosesc pentru reducerea pruritului n ciroza biliar primitiv: a. Colestiramina b. Corticosteroizi pe termen lung c. rifampicina d. metrotrexat e. D - penicilamin

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

September 21, 2011

969. Urmtoarele afirmaii privind tratamentul medical al hemoragiilor acute de la nivelul varicelor esofagiene sunt adevrate: a. administrarea de vasopresin asociat cu nitroglicerin intravenoas este eficient b. administrarea de somatostatina sau octreotid ofer eficien mai sczut dect vasopresina, cu mai multe complicai c. ligaturarea endoscopic a varicelor trebuie efectuat cu tratament de prim linie d. tratamentul este numai endoscopic e. tratamentul cu balonas (sonda Sengstaken - Blakemore) este indicat n cazurile severe sau dac endoscopia nu este disponibil 970. Factorii care precipit apariia encefalopatiei hepatice sunt: a. hemoragia digestiv superioar b. fumatul c. dezechilibre electrolitice d. consum proteic abundent e. folosirea nejudicioas a medicamentelor deprimante ale SNC 971. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la peritonita bacterian spontatn (PBS) sunt adevrate: a. PBS reprezint infecia lichidului ascitic datorit paracentezei sau unor intervenii chirurgicale b. diagnosticul necesit efectuarea paracentezei c. majoritatea bacteriilor care contribuie la PBS provin din intestin d. pentru diagnosticul pozitiv celularitatea trebuie s fie < 250 elemente / mm3 e. n majoritatea cazurilor se pun n eviden bacilii enterici gram negativi

972. Fiziopatologia epilepsiei se caracterizeaza prin: a. cresterea activitatii neuronilor inhibitori GABA ergici b. cresterea excitabilitatii cortexului c. influxul ionilor de Ca in interiorul neuronului d. efluxul ionilor de K din neuron e. efluxul ionilor de Ca din neuron

973. In cadrul convulsiilor partiale: a. exista suferinta creierului in totalitate b. starea de constienta a bolnavului in timpul atacului este abolita c. starea de constienta in timpul atacului este pastrata d. sunt incluse convulsiile jacksoniene e. se datoreaza unor leziuni in cortexul occipital

974. Statusul epileptic: a. este o urgenta medicala b. durata depaseste obligatoriu cateva zile c. poate determina sechele neurologice permanente d. cea mai frecventa cauza in practica este hipertermia e. cea mai frecventa cauza intalnita in practica este sevrajul brusc al medicatiei anticonvulsivante

975. Sindromul West: a. este o forma de epilepsie caracteristica adolescentului b. apare pe un fond de leziuni cerebrale c. aspect clinic: opistotonus d. aspect clinic: flexia capului, trunchiului, membrelor e. aspect specific EEG: hipsaritmia

976. Medicatia antiepileptica: a. acidul valproic este singurul antiepileptic care actioneaza asupra tuturor tipurilor de epilepsii b. carbamazepina poate agrava crizele mioclonice c. doza anticonvulsivanta de Diazepam este de 0,3-0,5 mg/kg/doza

10

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

d. e. medicatia de prima alegere in statusul epileptic la copil este fenitoin pentru statusul convulsiv la nou-nascut se foloseste fenobarbitalul

September 21, 2011

977. n diabetul zaharat, fenomenul ,,Somogyi ,, se refer la: a. hiplogicemia nocturn b. hiperglicemia matinal c. hiperglicemia de rebound ce urmeaz unui episod de hipoglicemie d. hiplogicemia produs de efortul fizic e. dezvoltarea hiperglicemiei i cetozei 978. Rezistena la insulin poate fi determinat de: a. anticorpii antiinsulin b. secreie crescut de glucagon c. numr sczut de receptori de insulin d. transmiterea anormal a semnalului la nivel postreceptor e. hipersecreie de IGF 979. n diabetul zaharat non insulinodependent (DZNID tip 2) metforminul acioneaz prin: a. aciune similar cu a insulinei b. stimularea eliberrii de insulin din celulele beta c. inhibarea gluconeogenezei hepatice d. creterea dispoziiei glucozei la nivelul muchilori esutului adipos e. creterea masei de celule beta 980. Cetoacidoza diabetic are urmtoarele simptome i semne: a. greuri vrsturi b. convulsii c. dureri abdominale d. semne de depleie volemic e. respiraie Kussmaul 981. * Cele mai frecvente virusuri enteropatogene ntlnite n diareea acuta sunt urmatoarele cu excepia: a. rotavirusul b. adenovirusul enteric c. virusul Coxsackie d. parvovirusul e. Norwalk-like virusul 982. Factorii favorizani ai diareii la copil sunt: a. vrsta mic b. imunitatea dobndit precara c. malnutriia preexistent d. alimentaia natural e. alimentaia artificial n primul trimestru de via 983. Diareea cu E coli enterotoxigen se caracterizeaz prin: a. numeroase scaune apoase emise exploziv (aspect holeriform) b. vrsturi care preced diareea cu 8-12 ore c. context epidemiologic de diaree de iarn d. febr e. asociere variabil cu greuri, vrsturi sau dureri abdominale 984. nlocuirea pierderilor hidroelectrolitice n diareea acut fr deshidratare sever se va face pe cale oral n caz de:

11

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

a. b. c. d. e. sete vie mucoase uscate ochi ncercnai sindrom cardiovascular sau neurologic fontanele deprimate

September 21, 2011

985. Tratamentul antibiotic al diareii acute cu E coli enteropatogen sau invaziv se face cu urmtorii agenii antimicrobieni cu excepia: a. Ampicilina b. Vancomycine c. Acid nalidixic d. Norfloxacina e. Metronidazol

986. Care sunt mecanismele indirecte de producere a unei fracturi a. Prin incovoiere b. Prin torsiune c. Prin compresiune d. Prin smulgere e. Prin pulsiune

987. Care sunt semnele generale ale fracturilor a. Agitatie b. Anxietate c. Paloare d. Durere locala intensa e. Eritemul fetei

988. Care sunt caracteristicile clinico-radiologice ale procesului fiziologic de consolidare osoasa a. Aparitia unui manson care uneste capetele de fractura b. Reluarea functiei segmentului respectiv la 4 saptamani c. Reluarea functiei segmentului respectiv la 12 saptamani d. Aparitia unei densificari radiologice ale extremitatilor fragmentelor de fractura dupa aproximativ 10 zile de la data fracturii e. Aparitia unei largiri a traiectului de fractura la aproximativ 10 zile de la data fracturii

989. Care sunt criteriile de diagnostic a unei complicatii vasculare in cadrul unei fracturi a. Absenta pulsului periferic b. Atingerea nervoasa c. Anestezie regionala d. Tegumente hiperemice e. Flictene

990. Care este scopul tratamentului propriu-zis al fracturilor a. Reducerea pierderilor de sange in focar b. Reducerea fracturii c. Imobilizarea fracturii d. Refacerea estetica a segmentului e. Restaurarea functiei

991. Care din urmatoarele carateristici clinice ale hepatitelor acute virale sunt adevarate: a. Prodromul poate fi insotit de febra, mai frecvent intalnita in hepatitele acute A si E. b. Urina inchisa la culoare si scaunele deschise la culoare apar odata cu instalarea icterului. c. Poate sa apara splenomegalie si adenopatii cervicale. d. Tabloul colestatic sugereaza obstructie biliara extrahepatica.

12

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

e. Nu exista cazuri de hepatita acuta virala anicterica.

September 21, 2011

992. Urmatoarele afirmatii privind markerii serologici si virali in HBV sunt adevarate: a. Dupa infectarea cu HBV primul marker viral detectat in ser este AgHBs. b. Anticorpii anti HBc sunt protectori. c. IgM anti HBc este un marker calitativ al fazei replicative. d. Dupa ce AgHBs dispare, anticorpii (anti HBs) devin detectabili in ser si pot ramane detectabili un timp nedefinit. e. IgM anti HBc preced intotdeauna aparitia AgHBs.

993. Care din urmatoarele afirmatii privind hepatita virala C sunt corecte: a. Cel mai sensibil indicator al infectiei este reprezentat de identificarea Atc HCV. b. Utilizarea metodelor moleculare poate detecta ARN ul HCV la cateva zile de la expunerea la infectie. c. La pacientii imunodeprimati nivelul anticorpilor anti-HCV poate fi nedetectabil. d. Utilizarea imunglobulinelor este eficace in prevenirea hepatitei C postexpunere perinatal, dupa intepaturi cu ace sau expunere sexuala. e. Dupa infectia acuta cu HCV probabilitatea de a ramane infectat cronic este de 10-20%.

994. Alegeti raspunsurile corecte privind hepatitele virale: a. Hepatita acuta virala A poate prezenta recaderi la saptamani sau luni dupa insanatosirea aparenta. b. In convalescenta hepatitei acute B se poate dezvolta un sindrom asemanator bolii serului caracterizat prin artralgii, rash, angioedem. c. Elemente de prognostic nefavorabil in evolutia hepatitelor acute virale sunt reprezentate de simptome de encefalopatie hepatica. d. Afectarea hepatocelulara severa este sugerata de scaderea timpului de protrombina si nivel scazut al albuminei serice. e. Complicatiile rare ale hepatitei virale include pancreatita, miocardita si neuropatia periferica.

995. Alegeti raspunsurile corecte privind profilaxia hepatitei virale B: a. Imunizarea activa se recomanda atat pentru profilaxia preexpunere cat si postexpunere. b. In mod curent se recomanda folosirea de rutina a imunizarilor de rapel. c. Dupa imunizare cu vaccinul hepatitei B, AgHBs este singurul marker serologic care apare. d. La copiii nascuti din mame AgHBs pozitive se recomanda doar imunizare pasiva imediat dupa nastere cu imunglobuline specifice hepatitei B. e. Sarcina nu constituie o contraindicatie a vaccinarii. 996. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la etiologia herniilor inghinale sunt adevrate: a. Toate herniile indirecte sunt congenitale b. Activitatea fizic moderat este o cauz de apariie a herniei inghinale c. Ascita este un factor care favorizeaz apariia herniei inghinale d. Ortostatismul este un factor care favorizeaz apariia herniei inghinale e. Carcinomul de colon este frecvent o cauz a herniei inghinale

997. n tratamentul chirurgical cu proteze sintetice nerezorbabile al herniilor inghinale: a. Protezele se plaseaz n contact direct cu viscerele abdominale b. Politetrafluoretilena (Gore-Tex) se incorporeaz mai lent n esuturi dect polipropilena c. n caz de infecie a protezei, se va evita expunerea acesteia d. Intervalul liber dintre implantarea materialului protetic i infecie poate fi de luni sau ani e. Riscul de recidiv herniar este independent de riscul de infecie postoperatorie 998. Hernia ombilical la adult: a. Apare mai frecvent la sexul masculin b. Conduce destul de frecvent la strangularea intestinului subire c. Conduce destul de frecvent la strangularea epiploonului d. Intervenia chirurgical clasic descris pentru rezolvarea defectului este hernioplastia Bassini-Shouldice e. Intervenia chirurgical clasic descris pentru rezolvarea defectului este hernioplastia Mayo

13

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

September 21, 2011

999. Hernia postincizional (eventraia postoperatorie): a. Apare mai frecvent la pacienii obezi b. Este favorizat de infeciile postoperatorii c. Caracteristica principal a sindromului este disfuncia digestiv d. Poate conduce la pierderea dreptului la domiciliu a viscerelor abdominal e. Necesit evaluarea funciei respiratorii i a gazelor sanguine 1000. Care dintre afirmaiile legate de cura chirurgical a herniilor postincizionale este adevrat: a. Majoritatea herniilor postincizionale mari se trateaz prin nchiderea simpl a defectului b. Herniile postincizionale largi au tendin redus la recuren c. n cazul hernioplastiei Rives-Stoppa, se plaseaz o protez superficial de muchii drepi abdominali d. Marginile protezei trebuie extinse mult fa de marginile defectului aponevrotic e. Subombilical, nu se recomand efectuarea inciziilor de relaxare la nivelul aponevrozelor

1001. * Antigenul specific prostatic are valori normale cuprinse intre: a. 0-10 ng/ml b. 2-10 ng/ml c. 0-4 ng/ml d. 4-10 ng/ml e. 10-20 ng/ml

1002. Tratamentul minim invaziv in adenomul de prostata se poate realiza prin: a. electrovaporizare transuretrala b. dilatatie prostatica transuretrala cu balon c. termoterapie d. crioterapie e. TUNA ( transurethral needle ablation of the prostate )

1003. Factorii de risc principali ai cancerului de prostata sunt: a. varsta b. istoricul familial c. rasa d. vasectomia e. vitamina A

1004. * In clasificarea TNM a cancerului de prostata T 2a inseamna: a. tumora invadeaza veziculele seminale b. tumora invadeaza colul vezical, sfincterul extern, rectul c. tumora intereseaza o jumatate dintr-un lob prostatic sau mai putin d. tumora descoperita incidental histologic, interesand maximum 5% din tesutul rezecat e. extensie extracapsulara

1005. * Tratamentul de electie in cancerul de prostata in faza local avansata este: a. prostatectomia radicala b. crioterapia c. radioterapia d. HIFU e. chimioterapia

1006. * Fumatul determina cresteri de scurta durata a TA prin: a. descarcarea de serotonina inducand vasoconstrictie b. descarcarea de acetilcholina

14

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

c. d. e. eliberarea de norepinefrina din terminatiile nervoase adrenergice, mediata de nicotina eliberarea de norepinefrina din terminatiile nervoase adrenergice, mediata de serototina descarcarea de histamina

September 21, 2011

1007. Explorarile destinate depistarii etiologiei HTA, cand unele date sugereaza HTA secundara: a. urografia iv, angiografie renala b. examen Doppler al arterelor renale c. dozarea cortizolului seric d. cercetarea reninei urinare e. dozarea aldosteronului in plasma si urina pe 24 ore

1008. Interventia chirurgicala este indicate in anevrismul de aorta toracica cand dimensiunea acestuia este peste: a. 4 cm b. 5cm c. 6 cm d. 7cm e. Oricand este diagnosticat

1009. Preeclampsia este un sindrom specific sarcinii, care se caracterizeaza prin: a. HTA cu valori constant crescute b. Edeme generalizate c. Edem papilar d. Hematurie e. Proteinurie

1010. Medicamente de evitat in tratamentul encefalopatiei hipertensive: a. nitroprusiat b. metildopa c. diazoxid d. nicardipina e. clonidina

1011. * Pentru tireotoxicoza factitia pledeaza: a. tireoglobulina serica scazuta b. TSH scazut si FT4 scazut c. VSH net crescut si RIC scazuta d. TSH supresat e. tireoglobulina serica crescuta

1012. In ceea ce priveste hipotiroidismul urmatoarele sunt adevarate: a. in hipotiroidismul primar clinic manifest FT4 este scazut iar TSH-ul este crescut b. hipotiroidismul subclinic se caracterizeaza prinTSH plasmatic scazut cu FT4 normal c. in hipotiroidismul central TSH-ul este scazut sau normal, iar FT4 este scazut d. anticorpii anti-tiroperoxidaza (anti-TPO) sau anticorpii anti-tiroglobulinici crescuti au valoare diagnostic pentru tiroidita cronica autoimuna e. tratamentul cu amiodarona poate induce hipotiroidism

1013. Forma neurologica de cretinism endemic se caracterizeaza prin: a. retardare mintala severa b. ROT diminuate c. surdomutism d. maturatie osoasa normala e. TSH-ul mult crescut si T4 mult scazut

15

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

September 21, 2011

1014. In ceea ce priveste tratamentul hipertiroidismului, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a. antitiroidienele de sinteza (ATS) constituie tratamentul preferat in tireotoxicozele din tiroidita subacuta si din cea indolora b. agranulocitoza este cea mai severa reactie adversa la ATS c. tratamentul cu iod radioactiv are efecte negative asupra oftalmopatiei in boala Graves-Basedow d. tratamentul crizei tireotoxice presupune inhibitia secretiei de hormoni tiroidieni cu antitiroidiene de sinteza, urmata la o ora de administrare de iodura de sodiu, pentru inhibarea sintezei de hormoni tiroidieni e. doza initiala de carbimazol sau metimazol este de 5-10 mg/zi, doza care se creste, in mod gradual la 2-4 saptamani

1015. TSH-ul seric supresat poate fi prezent in: a. hipertiroidismul subclinic b. hipotiroidismul hipofizar c. hipotiroidismul primar d. boli netiroidiene severe e. hipertiroidismul hipofizar 1016. Sindormul Crigler Najjar tip 1 se caracterizeaz prin: a. deficit moderat de glucuroniltransferaza b. absena glucuroniltransferazei c. hiperbilirubinemiei predominent conjugat d. debut la vrsta adult e. icter nuclear i mortalitate infantil 1017. Tulburrile metabolismului bilirubinei survin prin urmtoarele mecanisme, cu excepia: a. captare hepatic sczut a bilirubinei b. supraproducie de bilirubin c. excreie crescut a bilirubinei n bil d. conjugare hepatic sczut a bilirubinei e. excreie sczut a bilirubinei n bil 1018. Urmtoarele medicamente pot prezenta cauze frecvente de hepatit toxic: a. aspirina b. izoniazida c. acetaminofenul d. ampicilina e. ageni anestezici halogenai 1019. Sindromul ductului biliar disprut poate apare n: a. rejecia transplantului de ficat b. la pacienii cu SIDA c. hepatita autoimun d. infecia cu virus hepatic A e. boala de iradiere 1020. Care afirmaii cu privire la conjugarea bilirubinei nu sunt adevrate: a. prin conjugare bilirubina este convertit ntr-un derivat hidrosolubil b. conjugarea are loc la nivelul reticului endoplasmic c. reacia de conjugare este o reacie n timp d. conjugarea bilirubinei se face predominent cu acid glucuronic e. bilirubina neconjugat este solubil n ap 1021. Care sunt cile majore prin care se transmite HIV: a. contacte sexuale b. digestiv

16

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

c. d. e. respirator parenteral vertical

September 21, 2011

1022. * Pneumonia cu Pneumocystis carinii este asociat cu un nivel al CD4: a. CD4 < 200/mm3 b. CD4 > 500/mm3 c. CD4 < 500 300/mm3 d. CD4 < 100/mm3 e. CD4 < 50/mm3 1023. Ce alte anomalii hematologice alturi de limfopenie pot apare n infecia HIV: a. trombocitopenie b. anemie c. neutropenie d. trombocitoz e. hipereozinofilie 1024. * Care este cel mai important factor de predicie al progresiei infeciei HIV: a. numrul limfocitelor CD4 b. reapariia antigenului p 24 c. ncrctura viral d. manifestrile generale, constituionale e. candidoza oral 1025. Transmiterea pe cale parenteral a infeciei HIV afecteaz n principal urmtoarele grupe de risc: a. homosexuali / bisexuali b. consumatorii de droguri pe cale i.v. c. hemofilicii d. recipienii de snge contaminat e. heterosexualii 1026. Factorii de risc materni pentru infecia bacterian neonatal sunt: a. ruptura prematur a membranelor amniotice b. infecia de tract urinar a mamei c. febra n timpul travaliului d. culturi vaginale pozitive pentru streptococ hemolitic de grup B e. anemia mamei 1027. Sepsisul neonatal cu debut precoce se caracterizeaz prin: a. debuteaz n primele trei zile de via b. debuteaz dup vrsta de 5 zile c. cel mai frecvent agent etiologic este stretococul hemolitic de grup B d. cel mai adesea se manifest ca o detres respiratorie e. se poate asocia cu meningit concomitent 1028. ocul septic se caracterizeaz prin: a. tulburri de perfuzie tisular b. timp de recolorare capilar ntrziat c. puls rapid i abia perceptibil d. hipotensiune arterial e. hipertensiune arterial

17

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

1029. Care din afirmaiile de mai jos despre meningita bacterian neonatal sunt corecte: a. n majoritatea cazurilor se asociaz sepsisului neonatal b. ventriculita este frecvent ,apare la 75% din cazuri c. hidrocefalia asociat este mai rar dect la adult d. convulsiile sunt rare e. .puncia lombar este indispensabil diagnosticului

September 21, 2011

1030. Care din afirmaiile de mai jos despre infecia cu VHB sunt corecte: a. transmiterea la nou nscut se realizeaz cel mai des n timpul travaliului prin contaminare cu snge matern b. hepatita acut cu VHB n primul trimestru de sarcin nu este riscant pentru ft c. vaccinarea antihepatit B se efectueaz la toi nou nscuii din ara noastr n prima zi de via d. la nou nscuii provenii din mama cu AgHBs pozitiv se va face imunizare cu imunglobulin specific antiVHB imediat postnatal concomitent cu vaccinarea e. naterea prin seciune cezarian crete riscul de infectare perinatal la nou nscuii cu mame cu serologie pozitiv

1031. Pielonefrita cronica se refera la: a. Infectie bacteriana a vezicii urinare b. Este de natura neinfectioasa c. Infectie bacteriana a rinichiului d. Nefrita interstitiala cronica e. Litiaza renala recidivanta.

1032. Care sunt circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare: a. Disfunctia neurogena a vezicii urinare b. Rasa c. Sarcina d. Refluxul vezico-ureteral e. Transplant renal.

1033. Simptomatologia de pielonefrita acuta se caracterizeaza prin: a. Se dezvolta rapid in decurs de ore b. Febra, frisoane c. Bradicardie d. Voma, diaree e. Hipotermie.

1034. Tratamentul antibiotic in cistitele acute necomplicate se face cu: a. Linezolid b. Trimetoprim-sulfametoxazol c. Aciclovir d. Norfloxacina e. Ofloxacina.

1035. Necroza papilara apare: a. Intotdeauna unilateral b. Cand infectia piramidelor renale se dezvolta in asociere cu boli vasculare renale sau obstructia tractului reno-urinar c. La pacientii cu diabet d. La pacientii cu siclemie e. La pacientii dializati.

1036. Rabdomioliza este sugerata de: a. Hiperfosfatemia b. Hipercalcemia c. Hiperkaliemia

18

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

d. e. Cresterea creatininkinazei Cresterea uricazei

September 21, 2011

1037. In insuficienta renala acuta apare in mod obisnuit: a. anemie b. alcaloza metabolica c. leucocitoza d. poliglobulie e. cresterea bilirubinei serice

1038. IRA prin ciclosporina are la baza: a. toxicitatea directa b. scadere a fluxului sangvin renal si aRFG c. depozite intratubulare d. excretie fractionate a sodiului scazuta e. infiltrat inflamator bogat interstitial

1039. Indicatiile absolute pentru dializa in IRA: a. presiune venos centrala intre 8-10 cm apa b. manifestari clinice ale sindromului uremic c. hiperpotasemia sau acidoza metabolica severa rezistenta la masurile conservatoare d. diureza:150-200ml/24h e. creatinina serica 4mg/dl

1040. Rezultatele investigatiilor paraclinice care sugereaza insuficienta renala cronica sunt: a. prezenta anemiei b. dovada radiologica a osteodistrofiei renale c. rinichi mici cicatriciali d. rinichi simetrici e. prezenta hipocalcemiei

1041. Aparitia neobisnuita a pericarditei la pacientii cu nsuficienta renala cronica severa corect dializati este de obicei datorata: a. infectiilor virale b. infarctului miocardic transmural c. bolilor sistemice d. solutiilor de dializa cu calciu redus e. alergiei la sistemele de dializa

1042. Un barbat de 40 de ani este diagnosticat cu leucemie acuta mieloida subtipul LAM 3 (leucemie acuta promielocitara). Cariotipul arata prezenta unei translocatii t(15;17). Barbatul prezinta, hematologic, pancitopenie, iar bilantul efectuat detecteaza timpi de coagulare normali, insa un nivel al D-Dimerilor usor crescut peste valoarea maxima a normalului, si o fibrinogenemie in limite normale. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de acest pacient sunt corecte? a. prognosticul acestui pacient este mai bun decat al mediei pacientilor cu leucemie acuta. b. boala acestui pacient are sanse sa raspunda extrem de bine la tratamentul care include o clasa noua de medicamente, inhibitoriii de tirozin-kinaze (TKI). c. boala acestui pacient are sanse sa raspunde bina la un tratament care include all-trans retinoic acid, ATRA,forma modificata a vitaminei A d. singura sansa realista de supravietuire pe termen lung a acestui pacient este transplantul medular allogenic un tratament de tip paleativ este cea mai realista optiune in cazul acestui pacient.

1043. * O pacienta de 44 de ani se adreseaza medicului pentru astenie, senzatie de balonare, stare de rau general, progresive in cursul ultimelor luni. Clinic retinem paloare si o splenomegalie giganta la 12 cm sub rebord, poliadenopatii centimetrice, iar paraclinic prezinta o hiperleucocitoza de 280.000/mmc (VN 4000-11.000/mmc), cu anemie cu Hb=9.1g/dl si trombocitoza de 517.000/mmc (VN150.000-400.000/mmc). Pe frotiu se remarca prezenta de forme imature de leucocite cu Neutrofile

19

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

September 21, 2011

a. b. c. d. e.

=38%, Neutrofile nesegmentate= 12%, metamielocite = 15%, promielocite =13%, blasti =12%, bazofile= 8%, Limfocite=2%. Biochimic retinem LDH crescute si hiperuricemie. Examinarea care duce la confirmaream diagnosticului cel mai probabil al acestei paciente este: electroforeza cu imunofixare punctia medulara biopsia ganglionara imunofenotiparea leucocitelor cariotipul pt cromozom Philadelphia (gena BCR-ABL)

1044. Un barbat de 48 de ani are un istoric de infectii repetate de sfera ORL, astenie progresiva si, recent, sindrom hemoragipar. Hematologic prezinta pancitopenie cu L= 1300, Hb= 7.1 g/dl si Tr= 15.000. In tabloul sangvin sunt prezente 65% limfocite, 20% neutrofile, 7% eozinofile si 8% mieloblasti. Urmatoarele sunt adevarate: a. urmatorul pas in diagnosticul acestui pacient il reprezinta medulograma (frotiu de maduva hematogena) b. diagnosticul cel mai probabil este de anemie aplastica c. diagnosticul cel mai probabil este de leucemie acuta mieloida d. diagnosticul cel mai probabil este de leucemie acuta limfoida e. cariotipul este cel mai util pas urmator in diagnostic

1045. In leucemia mieloida cronica: a. splenomegalia este frecventa b. in maduva hematogena numarul de mieloblasti depaseste 30% c. hematologic se regaseste frecvent trombocitopenie cu anemie. d. diagnosticul se face prin evidentierea in cariotip sau prin metode moleculare a unei mutatii cromosomiale e. frecvent se prezinta cu leucopenie si nu hiperleucocitoza

1046. * O pacienta de 37 de ani este investigata pentru dureri abdominale, ocazie cu care se constata o hiperleucocitoza de 57.000/mmc cu trombocitoza de 549.000 si anemie discreta cu Hb=11.3g/dl. Cariotipul descrie prezenta t(9;22) (cromsomul Philadelphia). a. pacienta are o leucemie mieloida cronica b. pacienta are o leucemie mieloida acuta c. pacienta are o mieloproliferare fara a se putea pe baza datelor de mai sus preciza natura ei d. una dintre posibilitatile diagnostice este de trombocitemie esentiala e. pe baza celor de mai sus nu se poate discerne intre benign si malign

1047. * Metoda aproape infailibila pentru diagnosticul litiazei veziculare este: a. Colecisto-colangiografia b. Scintigrama hepato-biliara c. Computer-tomofrafia d. Ecografia e. ERCP

1048. Colecistita cronica imbraca forma: a. Hiperplazica b. Catarala c. Sclero-atrofica d. Flegmonoasa e. Gangrenoasa

1049. Calculii pasabili au in general dimensiunile de: a. Pana la 2 mm b. Pana la 5 mm c. Peste 5 mm d. Peste 6 mm e. Pana la 4 mm

20

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

September 21, 2011

1050. Care dintre enunturile urmatoare referitoare la litiaza CBP sunt gresite: a. Litiaza caii biliare principale CBP nu se asociaza cu pancreatita acuta, b. Tabeluul clinic al litiazei CBP este caracterizat prin colici biliare urmate de subicter sau icter si de durere in bara. c. Tratamentul chirurgical al litiazei CBP nu este necesar d. La bolnavii cu risc crescut isi gaseste indicatia sfincterotomia endoscopica si extragerea calculiilor pe aceasta cale, e. Titrul amilazelor este crescut.

1051. Hepaticojejunostomia pe ansa exclusa in Y la Roux este indicata in: a. Dilatatiile pana la 15 mm diametru ale CBP b. La o dilatare a CBP cuprinsa intre 16-25 mm diametru c. In dilatatiile atone ale CBP de peste 25 mm diametru d. In lipsa dilatarii CBP e. In dilatatiile CBP de peste 25 mm insotite si de impietruirea coledociana 1052. Carnea se introduce n alimentaia sugarului la vrsta de: a. 2-3 luni b. 3-4 luni c. 5-6 luni d. 7-8 luni e. 9-10 luni 1053. * Necesarul de hidrai de carbon trebuie s asigure urmtoarea proporie din nevoile calorice ale copilului: a. 10-20% b. 20-30% c. 30-40% d. 40-50% e. 50-60% 1054. Hipovitaminoza K se ntlnete n urmtoarele situaii: a. leucopenie b. anemie c. sindroame de malabsorbie d. la nou-nscut, nainte de colonizarea intestinului cu flora saprofit e. dup terapie cu antibiotice cu spectru larg administrate per os 1055. Agenii antimicrobieni din laptele uman sunt: a. lizozimul b. IgA secretor c. oligozaharidele d. sodiul e. seleniul 1056. Conform clasificrii ESPGAN, urmtoarele formule de lapte praf sunt considerate formule speciale: a. formule junior b. formule de start c. formule delactozate d. formule hiperenergetice e. formule lipsite de acid fenil piruvic 1057. Dezavantejele diversificrii precoce a alimentaiei sunt: a. favorizeaz apariia enteropatiei induse de gluten b. favorizeaz obezitatea de aport c. nu ofer aport suplimentar de vitamine

21

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

d. e. nu ofer aport suplimentar de fier realizeaz o ncrctur osmotic mare pentru rinichi incomplet dezvoltai funcional

September 21, 2011

1058. In ocluziile mecanice: a. sunt ocluzii functionale b. obstructia presupune existenta unui obstacol intestinal asociat cu tulburari circulatorii intestinale c. sunt organice d. pot fi inalte cand obstacolul e localizat in etajul abdominal superior e. strangularea implica asocierea unui obstacol cu tulburari circulatorii intestinale

1059. Durerea in ocluziile intestinale: a. este mai putin violenta, cu evolutie progresiva, sub forma de colici de lupta in ocluziile prin obstructie b. in ocluziile spastice dinamice este surda, continua, putand dura ore sau chiar zile c. dupa o evolutie mai lunga sau mai scurta poate ceda cu ameliorarea semnelor generale d. este brusca, intensa, continua, sincopala in ocluziile prin strangulare e. este cel mai constant semn functional in ocluziile intestinale

1060. Radiografia abdominala simpla in ocluziile intestinale: a. aduce informatii utile diagnosticului in lipsa folosirii substantei de contrast b. aspectul imaginilor hidro-aerice nu depinde de localizarea ocluziei c. aspectul imaginilor hidro-aerice depinde de vechimea ocluziei d. pune in evidenta prezenta pneumoperitoneului e. imagini hidro-aerice rare, mari se intalnesc in ocluziile ileonului terminal

1061. In ocluzia intestinului subtire: a. debuteaza cu dureri, varsaturi b. distensia abdominala poate lipsi in ocluzia localizata la nivelul ileonului c. aspectul imaginilor hidro-aerice este in tuburi de orga d. varsaturile pot avea la debut aspect fecaloid e. distensia abdominala este centrala

1062. Invaginatia intestinala: a. mai frecventa la varstnici b. la tuseul rectal poate apare sange pe manusa c. clisma baritata este contraindicata d. la adulti cauzele cele mai frecvente sunt polipii intestinali, mioame, diverticuli Meckel si ascarizi e. localizarea cea mai frecventa la adulti este cea sigmoidiana 1063. Complicaiile sistemice ce pot aprea n cadrul pancreatitei acute sunt: a. ARDS (sindromul de detres respiratorie acut) b. insuficiena renal c. insuficiena cardio-vascular d. insuficienele metabolice e. hipercalcemia 1064. Revrsatele pleurale ce apar n cadrul pancreatitei acute au urmtoarele caracteristici: a. apar mai frecvent pe partea stng b. apar mai frecvent pe partea dreapt c. lichidul este serohematic cu coninut crescut de proteine d. conin enzime pancreatice e. au aspect purulent 1065. Semnele generale descrise n pancreatita acut grav sunt urmtoarele:

22

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

a. b. c. d. e. tahicardie > 100 bti/min hipotensiune cu tendin la colaps bradipnee dezorientare oligurie

September 21, 2011

1066. Chirurgia precoce (primele 12 zile) n cazul pancreatitei acute este indicat n urmtoarele situaii: a. de rutin n toate cazurile de pancreatit acut necrotic b. pancreatita acut asociat cu icter/sepsis biliar c. disfuncii multiple de organ persistente (MSOF multiple systemic organ failure) d. pancreatita acut edematoas e. infecia focarelor de necroz pancreatic

1067. Tratamentul antibiotic n cazul pancreatitei acute: a. se administreaz de rutin n toate cazurile de pancreatit acut b. sunt indicate antibiotice cu spectru larg i penetrabilitate bun n tesutul pancreatic c. aminoglicozidele au o penetrabilitate tisular pancreatic ridicat d. imipenemul realizeaz o concentraie pancreatic crescut e. n formele severe de pancreatit acut, durata tratamentului este de 7 zile 1068. Urmtorul agent patogen nu este asociat infeciei pulmonare pacienilor cu neutropenie sever: a. pseudomonas aeruginosa b. staphylococcus aureus c. aspergillus d. streptococcus pneumoniae e. enterobacteriaceae 1069. Urmtoarele reprezint cauze de cavitaie pulmonar noninfecioase: a. neoplasm bronhopulmonar b. infarct pulmonar c. pneumonie cu Pseudomonas Aeruginosa d. penumonie cu Staphylococcus Aureus e. granulomatoz Wegener 1070. Urmtorul nu este test de diagnostic pentru pneumonii: a. ultrasonografie abdominal b. radiografie pulmonar c. examen de sput d. bronhoscopie e. aspiraie transtraheal 1071. Profilaxia pneumoniilor prin vaccinare este disponibil pentru urmtorii patogeni: a. virusul gripal A b. streptococcus pneumoniae c. haemophylus influenzae d. pseudomonas aeruginosa e. pneumocystis carinii 1072. Agenii patogeni ntlnii mai frecvent n etiologia pneumoniilor pacienilor HIV + sunt: a. pneumocystis carinii b. chlamydia pneumoniae c. mycobacterium tuberculosis d. staphylococcus aureus e. moraxella catarrhalis

23

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

September 21, 2011

1073. * Care este metoda corect de calculare a termenului de natere lund n considerare prima zi a ultimei menstruaii: a. la prima zi a ultimei menstruaii se adaug 14 zile apoi 4o sptmni. b. la prima zi a ultimei menstruaii se adaug 9 luni calendaristice. c. La prima zi a ultimei menstruaii se adaug 265 zile. d. La prima zi a ultimei menstruaii se adaug 10 zile apoi 9 luni calendaristice. e. La prima zi a ultimei menstruaii se adaug 20 zile apoi se scad 3 luni calendaristice. 1074. * n luna a V-a uterul gravid se palpeaz : a. la jumtatea distanei pubo-ombilicale b. suprasimfizar, la cteva laturi de deget c. la cteva laturi de deget sub apendicele xifoid d. la nivelul cicatricei ombilicale e. la jumtatea distanei xifo-ombilicale 1075. Care dintre afirmaiile urmtoare sunt adevrate, n legtur cu situaia focarului de auscultaie maxim a btilor cordului fetal: a. n prezentaia cranian, de partea spatelui, pe linia spinoombilical, la unirea treimii superioare cu cele dou treimi inferioare b. n prezentaia pelvian, de partea spatelui, supraombilical i paraombilical (ntr-un punct situat pe prelungirea liniei spinoombilicale ce pleac din fosa opus spatelui ftului ) c. n sarcina gemelar decelm dou focare de auscultaie distincte, la o oarecare distan unul de altul d. n prezentaia cranian, de partea opus spatelui, pe linia spinoombilical, la unirea treimii superioare cu cele dou treimi inferioare e. n prezentaia pelvian, de partea opus spatelui, supraombilical i paraombilical (ntr-un punct situat pe prelungirea liniei spinoombilicale ce pleac din fosa de partea spatelui ftului ) 1076. Structurile de baz care vor fi identificate i msurate ecografic n trimestrele II i III de sarcin sunt: a. diametrul mediu al sacului gestaional b. diametrul biparietal c. lungimea femurului d. circumferina abdominal e. lungimea cranio-caudal a ftului 1077. n cadrul tahicardiilor paroxistice supraventriculare, sunt valabile afirmaiile: a. pentru rezolvarea crizei acute se poate administra isoprenalina b. pentru rezolvarea crizei acute se poate administra verapamil c. pentru prevenia reapariiei crizelor se poate administra propafenona d. flecainida nu este eficace n prevenia recidivelor e. ablaia cu radiofrecven este un tratament curativ 1078. Diagnosticul diferenial electrocardiografic al extrasistoliei ventriculare trebuie fcut cu: a. Sindromul WPW b. Sindromul LGL c. Blocurile de ramur intermitente d. Ritmul joncional e. Conducerile aberante n contextual fenomenului Ashmann

1079. Criterii majore de diagnostic al displaziei/cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept sunt: a. unde T negative n V1-V3 b. poteniale tardive prezente c. dilatarea VD d. unde epsilon e. atrializarea VD.

24

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

September 21, 2011

1080. Cardiostimularea permanenta n blocul atrioventricular dobndit se indic n: a. blocul de gradul II tip I asimptomatic la nivelul NAV b. blocul AV de gradul III asociat cu ritm ventricular bradicardic simptomatic c. blocul atrioventricular de gradul II asociat cu ritm ventricular bradicardic symptomatic. d. blocul de gradul I asimptomatic e. blocul de gradul II asymptomatic la nivel intra sau infrahisian

1081. Implantul de ICD este contraindicate n: a. A: Tahicardie ventricular fr sincop fracie de ejecie a ventriculului stng sub 35% b. B: Tahicardie ventricular n infarctul miocardic acut c. C: Tahicardie ventricular secundar medicaiei antiaritmice d. D: Sindrom de QT lung e. E: Sindrom Brugada 1082. Urmtoarele enunuri privind tumorile ovariene benigne sunt false: a. endometrioamele reprezint majoritatea chistelor ciocolatii b. chisturile foliculare provin din corpul galben c. chistele corpului galben nu pot mima o sarcin extrauterin d. n caz de ruptura poate apare colaps vascular e. hidatida Morgagni este un chist mic inflamator

1083. Sindromul Meig: a. reprezint asocierea dintre ascit, hidrotorax i cancer ovarian b. excizia tumorilor ovariene vindec afeciunea c. pe lng tratamentul chirurgical necesit tratament complementar d. se descrie i n cazul fibroamelor mici sub 6 cm e. reprezint asocierea dintre ascit, hidrotorax i fibrom ovarian

1084. Adenomioza: a. este caracteristic pentru fetele tinere naintea perioadei reproductive b. pacientele pot prezenta dismenoree c. peretele miometrial se subiaz cu diminuarea dimensiunilor uterului d. pacientele pot acuza sngerare uterin prelungit i flux menstrual abundent e. unele paciente pot fi asimptomatice 1085. Urmtoarele afirmaii privind miomectomia sunt false: a. mioamele sesile sunt uor de ndeprtat b. miomele subseroase pot fi ndeprtate histeroscopic c. miomele submucoase pediculate pot fi ndeprtate laparoscopic d. admnistrarea de analogi de GnRH preoperator poate fi util e. sngerarea ce acompaniaz miomectomia este mai redus comparativ cu cea din histerectomie

1086. Carcinomul vulvar in situ: a. se comport asemntor celui cervical b. modificrile sunt limitate la epiteliul vulvar c. boala Bowen i boala Paget sunt considerate componente ale complexului carcinom in situ vulvar d. vulvectomia simpl nu este suficient pentru tratament e. pentru tratament se poate utiliza laserul 1087. Care sunt factorii de aprare, implicaiile n patogeneya ulcerului, ce protejeaz mucoasa de agresiunile exo i endogene: a. mucusul gastric b. refluxul duodenal alcalin c. prostaglandinele

25

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

d. e. HCl pepsinogenul

September 21, 2011

1088. Care din urmtoarele medicamente utilizate n tratamentul ulcerului au aciune antisecretorie: a. sucralfatul b. inhibitori ai pompei protonice c. bismutul coloidal d. antagonistii receptorilor H2 e. misoprostolul 1089. n cadrul complicaiilor postoperatorii ale ulcerului peptic, sindromul de ans aferent se caracterizeaz prin: a. apare la pacienii cu rezecie gastric i anastomoz de tip Billroth I b. apare la pacienii cu rezecie gastric i gastrojejunostomie de tip Billroth II c. Distensie abdominal i durere la 20 min. Pn la 1 or de la ingestia de alimente d. tratamentul medicamentos este de elecie e. vrsturile bilioase calmeaz durerea 1090. Sindromul dumping tardiv se caracterizeaz prin urmtoarele: a. simptomele (ameeal, palpitaii, diaforez, confuzie) survin la un interval de 90 min. Pn la 3 ore dup mese b. este determinat de hipoglicemia determinatde eliberarea excesiv de insulin c. tratamentul este chirurgical d. se poate asocia cu sincope e. msurile dietetice i octreotidul amelioriaz simptomatologia 1091. * Examinarea diagnosticat cea mai precis pentru diagnosticul ulcerului duodenal este: a. examenul baritat al tractului digestiv superior b. ecografia c. endoscopia digestiv superioar d. computer tomografia e. determinarea anticorpilor mpotriva Helicobacter pylori

26