Sunteți pe pagina 1din 342

ACADEMIA

REIPUBLICAE

'~

'•., -

.

POPULARIS

FLORA

ROMANICAE

REIPUBLICAE POPULAR[S ROMANICAE

RE D A CTO R E

ACAD. TRAIAN

PRI NC IPALI

SAVULESC U

1

-

ACADEMIA

REPUBLICII POPULARE

=.

. LICEUL "MIHAI W-:- , "7

"

' JL'

6 1 BL I0 1 E ,

-

N ~. I "mblr SfI~CI3'

--

--

r rl~ crt .n. "Kltar lum:1

I

"

".""".~.':

S e

ROMÂNE

,. '_:A-iULIA

:'

-

, <

,-,

a.

--~

GruPfl

FLORA

REPUBLICII

POPULARE-

ROMÂNE

1

1

.JIi.\.MM~e~~A~-t

BIBLIOl\ECA

~ 'l. {b

'nreg. N,

:;.,

CUVÂNT

îNAINTE

DE

TRAI AN

ACADEMICIAN

SĂVULESCU

R. P. R.

ACADEMIEI

PREŞEDINTELE

e i naturale,

ROMÂNE

terit oriu lui

n oastre

a bogăţiilor

POPULARE

Pentru

REPUBLICII

FLORA

şi

ţării

c unoaşt erea

al Guver-

R. şi

avân d spr ijinul P. M.

P. R., urmând îndemnul

Academia R.

şi

pentru atingerea

de

o ser i e d e

PRIN C IP A L

REDACTOR

nului,

a hotărît să înto cmească

bază

lu crări

P. R.

Fauna R.

R .

P.

Flor a R.

'fR.

Printre

acestea

acestui scop.

se

ACADEMI CIA N

şi

SĂVULESCU

enumără

deosebit

primul volum ,

un

din care

P. R. ,

R.

Flora

AL PRIMULUI VOLUAl DIN FLORA R .P. R

prezintă

publicăm

COLECTIVUL DE

s pont a n,

a plant e l o r ca re

REDACŢIE

inter es practic subspontan sau

AL.

ALEXANDRESCU,

trăiesc

L .

(Responsabil);

1. NYARADY

şi ştiinţific. Cunoaşterea exactă

Academician E.

R. va înlesni o mai

R. P.

suut cultivate pe teritoriul la

GRINTE SCU , M.

GH.

C. GEORGESCU,

bună

BUlA, C.

AL.

BELDIE,

GUŞULEAC,

cu

I

E. TOPA.

folosire a lor . d e reli e f , sol

1. PRODA~,

1. MORARIU,

1. GR INTESCU,

şi climatică,

răspântie geografică

Ţara noastr ă, aşezată

(pe ste

o floră bogată

prezintă

şi climăla distanţe.mici,

fanero-

variaţiuni

Dintre numeroasele specii de plante

foarte

I 3.600 de specii)

felurită.

şi

avea intre-

multe pot

noi,

la

sau spermatofite), care

(antofite

I I

game

trăiesc

,

tanante, medicinale.

textile, tinctoriaIe,

plante

directe:

industriale Multe spec ii

bninţări

naturale

servesc

în

şi

fâneţ elor şi păşunilor

com poziţia

intră

extinderea

introducer ea

fi f o l os ite pentru de

altele

vitelor,

pot

I

drept

şi

hrană

in legăt ură

noua

c u

tarlalelor cu ierburi în regiunea

stepă ~i silvostepă,

.

rezervelor

socialiste. planului de transformare

agriculturii

baza

la

1- agrotehnică

ce

Cunoaşterea

stă

a naturii

pentru realizarea

flori stice este

necesară

Docuceaev-Cos tî cev-Viliams.

spe-

complexului

introdu cerea

Cunoaşterea

a perdele-

şi

de

pentru plantarea

ciilor forestiere este

păduri şi

fâşiilor

necesară

Graminee

speciilor de

în

lor d e

şi

stepă şi silvostepă. Cunoaşter ea

protecţie

pentru introducerea 'asolamentelor

pe d e o parte

I Leguminoase

este

necesară

st ructurii

parte, p e ntru

de

iar

furajere,

l'

câmp

de

p e

îmbunătăţirea

altă -

şi

Din plantele

luarea lor in

astfel

solurilor

cultură.

posibilă

sărăturoase, făcând

productivitate

soiuri,

noi

prin

cu

pot

crea

sporită,

se

selecţiune

plante

sălbatice

intemp eri i (gel',

la boal e, insecte

rezistente

mai

secetă). Fiecărei

şi

desvol-

de

naturale

i se

trebue p e ntru

în

introduse

condiţiile

cunoască

cultură

bine dirija transformarea l o r in

mai

a putea

fructificar e,

de

-tare

ale

şi

de

mediului

raport

hrană

cu

necesităţilor

şi corespunzător

condiţiunile

sau cultivate servesc drept gazde pentru

. nnnt.anA

Ha

U

•. 1

;

nlont _~

_

~

VIII

FLORA

R.P.R .

l o r , a distribuirii l or pe teritoriul ţării, a

Iitmului d e d es v o ltare şi a raportului l or c u paraziţii ce l e atacă,

mijloace l e pract i ce de co mbatere , făr ă a fi siliţi să r ecu r gem la tratamente

in -

c bimi ce, adesea f oa rt e cos tisitoar e. Printr e p l antele

troduse (adventive) mai de curând sau mai demult pe te~itoriul ţării noa-

co ndiţiunilor eco l ogice de viaţ ă, a

ne indic ă

spontane

şi unele

gră dini şi liv ez i ,

producând pie r-

deri import ante In recoltă. Lupta cu buruienil e nu se poate duce cu succes

dacă nu se c uno sc bine co ndiţiunil e 101' de viaţă, or i g in ea şi tendinţa l or de răs ­

pândire , întovărăşirile 101' c u a lt e plante, aşa elim Se Intâlnesc In natură sa u cum Bunt provocate prin folosirea unei agrotehnic e n eco respunzătoar e .

Mult e plante par c mi , case, torilor.

st r e, f o art e multe p ă trund I n lanuril e plant e l o r c ulti vate, In

co ncur â nd In f o l os ir ea s paţiului şi hran e i pe ce l e f o l ositoare,

spontane a u valoare decorativă şi pot fi in trod us e în

pentru

împodo bir ea Bpaţiu lui d e l ocu i t

, şi d e r ec r eaţie al mun c i-

grădini

Din cele arătate rezultă că flora

ţării n oastre e ste

un

iz vor de

b ogăţie

n at urală in epu izabi lă, o mar e rez ervă d e materii prime pentru indu st rie ş i pentru satisfacerea necesităţilor de hrană mereu crescânde ale omului , iar

st udiul ei complet este o

pe teritoriul ţării noastre răspunde de asemenea d e a Be orienta ju st în spaţ iul în ca r e tr ă ieşte, d e

ne ces it ăţ ii ş i dorinţ e i omului

datorie rămasă neîmplinită în trecut.

de

Cunoaşterea pl a ntelor

a şti care li sunt prietenii pe ca r e treb u e să ş i-i ap r op i e ş i care ii s un t

ca r e trebue lupt e. St udiul plant e lor pune p e ce i ca r e lşi dau ostenea l a l e cunoască mai de a proape, In contact cu ce le mai interesant e probleme ale vieţii pe pământ

ca : orig in ea şi transformarea fiinţelor vieţu itcare, r apor turil e dintre acest ea '

cu

duşmanii

co ntradi c ţiile dintre plante

care'

le in l e snesc desvo lt a r ea progresivă necontenit, evo luţia 10 1'. Intr'un cuvânt ,

ce l ui care cau tă să cu n oască lume a pl antelo r , d i a l ectica naturii i se impun e

şi a l te

vânjos e l emente l e ce-l

şi mediul exter ' i ol' , co ntradi cţ iile l o r proprii,

concepţ ii mi ste ri oase

cu .tă ri e d e l ege, f er indu-I de credinţ e d eşa rt e,

interpr etă ri

fal se care l- au împiedecat înfrunte

Incon jur ă, d a r pe ca re este dator le înl ăt ur e, ca să stăpânească lib e r fo rţ e le

n a turii şi l a' nevoie, Studiul pl a nt e l o r

cunoscând u-I e, l e tran s f o rm e in f o l os ul societăţii.

prezintă şi un d eosebit inte r es educat iv.

EI d esvo ltă spi-

ritul de obBervaţ ie, c ultiv ă sensibilitatea pentru nuanţe şi raporturil e de ca uzalitate , atât de manifeste la fiinţele vieţuitoare, Varietatea înfăţişării

plant e lor , istoria fiecăreia dintre e l e , educă şi d esvo ltă g ustul , im ag in aţia, voinţa. Sp ectacolul activităţii constante a fiinţelor vieţuitoare proclamă cu

tărie legea mun cii, a Bforţării, a luptei, prin cipii care stârnesc energii noi,

înt ă r esc Bentiment ul de responsabilitate şi d e libertat e . Pr in studiu l anima-

l e l o r şi plantel o r ,

viaţa nu mai apare ca ceva separat de re a litatea fizic ă,

.

,

CUVANT

lNA INTi;

IX

dau caracterizarea cea mai

clară pentru cun oaşterea f enome n e l o r naturii.

comp l e tă, gene raliza rea şi Bintetizarea cea mai

Tovar ăş ul I. V . Sta l in ca racterizează metoda diale ctică marxist ă

cu datele

istor i ei naturii , ne In l esnesc cuno aş terea exact ă a fenomenelor şi ne pun In

mână cea mai put e rni că şi mai sigur ă armă pentru stăpânirea şi transformarea

naturii.

prin următoarele patru trăsături fundamentaie, care, confruntate

1. Consid e rar ea na turii

ca un întreg unitar şi închegat, în care ob i ecte l e

unele de altele , depind unele de altele şise

şi fenomenele sunt legate organ ic

determină recipro c.

2. . CoIisid e rai'ea naturii în sta r e d e 'continu ă mişcare şitransformare,' In-

noire ş i desv o l tare, und e întotdeauna ceva apar e ,şi se d esvo lt ă , ceva se

descomp un e şi pier e.

naturii drept o desvoltare

iar

aces tea din'urmă Se pr'o du c s ub form a unui salt dela o stare l a alta,

4. Considera!'ea ob iectelor şi fenome nelor naturii drept obiecte şi fenomene

cărora le sunt in e r e nt e contradicţiile in terne, ca re co nstitue baza « lupt ei»

ce este vechi

şi ceea ce este n o u , între ceea ce moare şi ceea ce se naşte.

faptel o r, apoi p ăşeşte mai de-

parte Ia desvăluirea legăturiloI' dintre faptele constatat e" nu numai pentru

a l e exp lica, ci şi p e ntru a le dirija co nform int erese l or practice. Nat ur a, dacă

es t e cu nosc ut ă, devin e docil ă, d e vine pla stic ă, putând fi as tf e l stăpâ nită şi

m o d e l at-ă după vo i a şi nev o ia n oastră.

*

in

3. C~nsiderarea proceselor de desvo ltare

a

' care transformări le mi ci , ca ntit ative, du c la

transf o rm ă ri ca li tative ,

co ntradi cto r i i

ale

d esvo ltării; lupt a dintre ceea

tendinţe lor

Cunoaşt erea naturii I n cepe c u constatarea

R.P .R. a pr eoc upa t pe

botanişt ii pr o fes io nişti şi ama t o ri

evoluat dela studiile empirice

moderne, spr iji n i te pe o pr egăt ire adânc ită într'un domeniu restrâns. m.r, ca în o ri ce ţară din ' lume, s tudiul ştiinţific al -plantelor a f os t premers

de început, până la diversitatea disciplinel or

fl o risti cea o

Invent arierea şi c un oaşţerea p l antelor din flora

de

m ult ă vreme,

iar st udiile

de cunoaşte rea l or

de căt re p o p o r. Botani c a popu lară s'a n ăsc ut odată cu

popo rul, fi e voluat c u el şi intr'insa se resfrâng trecutul , istoria , ind e l et niciril e ,

suferinţele ş i bu c uriil e lu i , C un oş tinţele p o p

o rului de s pr e lucrurile şi Intâm :

plările din n atur ă Se sp rijin ă p e o milenară ob servaţie, p e o repetată verif i -

c ar e prin experienţă. P o p o rul n os tru c uno aşte t e meinic plantel e şi vegetaţia '

. in mijlocul că r e ia vieţui eş t e şi a şt iut In toate tim puril e l e fo loseaBcă

pentru nevoil e sale trupe ş ti, să descopere In e l e i zvo r de in sp iraţie p entru arta

sa şi să afle mângâi e r e p e ntru necazurile

cr uţ at in cursu!'

d e

ca re nu a f os t

~

-'-

_

~!

~

1

!

_

J

.

= 1 ,.0_

n

,

_

L

o_

~

L

l

!

~

_

_

Y

_

e

1\1'\"

. 1

.

x

J/' LQ H A " fi . P. R.

t utu ro r p r o vin c iil o r , nwlte au in să

anumi t ţinu t. Dar cuno a şter ea co·

morii folklorului românesc in legătură cu pla nte le est e dep ar te de a fi com ·

cuprinsul

C e l e mai num e r oase numiri s unt co mun e

c ara c t e r r eg i o nal , sa u c hiar s p ec ifi c unui

pletă . Vor tr e blli n eap ărat intr~prinse studii s i s t e m at i ce p e Intr e g

ţă rii, p e ntru a S e scoate la ive al ă te z a urul d e numiri c u c ar e p o p o rul a botez a t

c

onf o rm g raiului şi firii lui , plant e l e i n m ijl oc ul că ro ra tră ieşte. Ac est e s t udii

s

unt util e nu num a i p e ntru b ot ani ş ti , c i şi p e n tr u lin g vi ş ti ş i i sto ri c i .

F ă ră a f ace un s tudiu am ănun ţit a l i s tori e i d esvoltării b

totuşi, în

ce l e

c e

urm ea z ă, e tap e l e

ota ni c ei la n o i ,

ac e st e i

vom indi ca

mai import a nt e

al e

ştiinţe in ţal'a noastră,

,

Intre anii 1694 şi 1699, stolnicul Constantin Cantacuzino a intocmit o hartă

 

a

Munt e ni e i,

p e

ca r e

a p u bli ca t -o

I ntr ' o e di ţie g rec easc ă in

anul

1700 ş i intr ' un a it a lie n e a scă in 1718. Pe l â n gă dif e rite

fi

c e,

a ce ast ă hart ă c uprind e şi re pr eze ntar e a pădurilor.

e lemente

g e ogr a-

Dimitri e Cant emir în a sa D escri er ea Moldo pei (1715) des cri e cu măiestrie ve ge ta ţi a sp o ntan ă ş i c ultiv ată care acope r ea mpuril e ş i d e aluril e Moldov e i şi

re prezintă p e hart ă- a d o ua

sc hiţ ă

geo b o tani că

r

o

m

â

n

e

asc ă- păduril e

şi

r

ă

s

­

pândirea 101'. In dec ursul veacului al XVIII-lea , ţara noastră a fost străbătută

d e diferiţi că lă tori stră ini: g e rm a nul K ra m e r (1720-1726), veneţianul

Franc esc o

1780) , cun oscutul profeso r din P avia L . S p a I l a n z a ni (1786), Fel i c e

lingvi s ti c e, de agri c ul- privitoare la flora spon-

Car o n i ( cca 1800) ş . a.

tură, min e ralogie , e t c., tran s mit in

Gri se lini

(1774---1 777) , D ome ni c o

S e stini

(1779-

, c ar e p e l ângă inf o r maţ ii

lucrările l o r şi date

tană şi cultivat ă . Lu crările ac e s t or a s un t indi caţiuni de inc e puturile pătrund erii

e l e m ente l o r ca pi t ali s t e stră in e în econo mia ţă rii, di n p e ri oa d a feudală. In anul

p o s- din Muntenia, folosind

tum ă in limba greac ă, indi că 300 d e s p ec ii d e pl a nt e

nomencla:t,ura binară. A ceastă lu c r a r e c uprind e ce a mai completă listă'de plant e apărută ,până'la 'acea dată in Munteni a. In Transi lvani a, interesul pentru

cunoaşterea plsmţ eio r se d eştea p tă incă din _veac ul a l XVII-le a , c â nd se Se mna -

1830 ,

d oc torul

C o n s t a n t in ac h i

C a r a c a ş,

intr' o

lucrare

leaz ă e rbarii ,' m a nu sc ri se

p,ădiJ;e.'In: ,aI)l!1 1816, J. Bau

desd'r,ip:t!v ă :a , -Transilvani e i ,

adaug ă ş i , (ll patrul e a vo lum.

şi ' c hi a r " p,ubli ca ţii, i n ' ce a

in

mai m a re part e

pr ă­ m g,a r t e n ' .din Sighişoara publică o floră

tr e i vo lum e ; i a r , mai târziu , in anul 1846,

In B a n at, dup ă indi ca ţiile fl o ri s ti c e al e căl ă to ­

 

ril or

itali~ni ~e spre c ar e a m amin t i t , ex pl o r a r ea tem eini că a pr o vin

c i e i în ce pe

c

am p e la,

1815 ; : fiind

făcu tă d e că tre bot ani st

ul

P.

K i t a i b e l.

C e v a mai

t

â rziu ,

R ' o' c h e ,' l

cercetea ză fl o ra

aceste i pr ov incii şi d esc rie un num ă r d e

s

a

p ec ii , n o i. , P e la in c eputul v e a c ului

Banatul ş i

t r ec ut

şir lung d e b otanişti g e rmani flora şi v e g e taţia provin c i e i.

n e - a

, d es pr e

un

c utr e i e r a t

Cel

n e-a t ri m i s d ate

m a i d e se am ă

din t

r e aceş ti ce r cetă t o ri a f ost

H eu f f e .l,

car e

, .'

CUVANT l NAlN'f E

Xl

In Ţar a R om ân ească şi M o ld ova, d orinţa pentru st udii s up e ri oa r e în c epu se

sfârş itul seco l u lui a l XVIII-l ea . D o vad ă f ac ce r e ril e

la c urt ea împăr ătesei E ca t e rina

se manif es t e in că d e l a

bo i e ril o r pre zen ţi i n a nul 177 0 in d elegaţie

a

II -a a Ru s i e i , p e n t ru înfiinţ a re a un o r A c ad e mii d e e pi st imiV(Ştiinţ e, tr a d. n : ) ,

eşte şuguri şi limbi. In t r e a nii 17 8 8 şi 1795 , m e di c ul B. H ac q u e t - a

intr e prin s o că l ă t o ri e in pă r ţ il e d e N o rd al e Carp aţ il o r. A fă e ut o

ge n e rală a vegeta ţi e i

d esc ri e r e

P e l a inc e pu -

M o ld ove i ş i a d at o lis t ă d e câteva pl a nt e.

t

ul seco lului

t r ec ut ,-

d o i b o t a ni ş ti p o l o n ez i ,

W i t t m a n

Z a \V a d z

k i,

au explorat din punct de v ed er e fl ori sti c Bucovina , iar do ctorul H e r b i

c h

a intr e prin s num e r o a se e x c ur s iuni intr e a nii 1836 şi 18 5 0. In a nul 18 5 9, a pu -

b li ca t o per a sa d e sea mă as upr a

Soc i e t a te a

rului Czihak , c u din

ş i do cto -

U o r e i Bu co vin e i. In 1 833 a lu a t

fiinţă la Ia şi

d e M e di c i ş i Natu ra li ş ti , din ini ţ iativ a d octo rului

s prijinul ge n e r a lului Ki s el e v .

Z otta

Pr eoc up ă rile a ceste i S oc ie tă ţi ,

car e făcea u

part e ca m e mbri cor esp o ndenţi mulţi o ameni d e ştiinţ'ă din

Ru s ia, s e î ndr e pt a u în

sebire in direcţia studiil Gr bot anice .

toa t e dir ecţiunil e ştiinţe lo r n at ural e, d a r

1 u I i u

E d e 1,

m a i c u d eo-

primind din partea

Soc ie tă ţii în să rc in a rea să în tre prind ă s tudii a s upr a fl o rei M o ld o v e i , dup ă

num e r o a se e x c ur s iuni , publi că în anul 18 35 o lu c r a re

co mplet ă. U n a n m a i

t

ârziu ,

C

z i h a k

enum ără din

Moldova 1116 sp ecii de

pl ante.

In

1837 ,

1.

H.

L e

v e

i Il e,

p a rti c ip ân d la e x c ur s ia ştiinţifică din

Ru s ia M e ridi o nal ă

 

Crime e a, d e

s ub

dir ecţ iun ea p rinţului D e mid o v , fa ce o b se rv a ţi uni int e r es ant e

as upra v eg etaţiei din Ţ a ra R omâ n ea scă ş i Mo ld o va. Printr e pr ec ur so rii b o t a-

nişti care după E de I au s tudiat t emei ni c fl ora Mold ov ei ,

G u e b har d t , care a r ecoltat foarte multe plante aflate în prezent răzle­

m enţionăm pe D,

vit

e 'in erbarele din P a ri s şiViena, dar cea mai mare parte sunt in posesitmea

Co

nser v at orului erbarului « De Candoll e»

din Gen

ev a .

In

1862 ,

C z i h 'a k

S z a b o

publi că o lu c r a r e

pri v it oa

r e la plant e l e alimentar e,

m e dicin a l e

şi'tinctoriale pe care le foloseşte poporul român. In 1856, A na s t as

F ă 't u a infiin ţ at la Ia ş i o Grădină B o tani c ă in c ar e se cultivau apro ~ p e

e

2.5 00 de s pe c ii d e plant e. I'n 1877 , A.

c u c apit o l e d e o r ga n og r a fi e, hi

ă t u a publi ca t uri Traiat'de'botani că

F

s tol og i e , fizi o l o gi e, t a x o n o mie şi geogr~ii~~ ' '

Mai înt â i · în , M o ldov a

a

in c epu't st udiul şi inv e nt a ri e rea fl o r e i , mai'c â nd '--

Soc ie t

R

o

ă ţii

mân e

a

d e

scă

jVl e d ' ici

o dat

ă

'şi

c u

des voltar e a In timp

şi întărire a tr e p t at ă a bur g heziei.

ce î n M o ld ov a se manif es t a

în

jurul

Na turali şti o vi g ur o a să ac ti v it a t e

fl or is ti că, in Ţar a

infiin ţ area Ş coa le i N a ţ io na le d e M e di cin ă şi Farma c i e din Bu c ur e şti - 1856 _

rcetăril e b o tani ce cap ă tă

un t e mp o m ai viu, t o t

ca urmare a d es v o ltă rii f o r-

a ţie i capit a li s t e. U .

H of

f ma n n ,

prof e sor d e b o tani c ă, înt e m eiaz ă in allii

1 8? 2 -186 4 Gr ă din a B ota ni că din

Bu c ur eş ti şi publi că o listă d e plante ' d e

prlO p ă r ţ Il e munt o a se a le C a rp a ţil o r d e S u d . N u pu te m să s tr ă b a t e m

:)('.P ~ t.P +.1 1)1 T\1I 1"; rJl" i l'l t .f'l1'; !) h('lt ~ nif"t:I; " ('IYYlnnQ {,lti r~

~

C/ /S f;l Tr\;nt,1'"O"\

nn

c u mint ea

n

n

f n Cl n

l

Xli

FLORA

H.p.R.

ietorul ,revistelor de popularizare « Minunile Naturii~ (1852), «Isis sau Na · tura » (1855-1859), « Natura » (1861 - 1863). Indemânatec traducător, Ba ·

l' a s c h a tipărit cât,eva manual e, printre care unul de Botanică Silvică,

cel dintăi in acest fel. Flora D o brogei a inceput fie cercetată cam pe la

mijlocul secolului trecut. Botanistul K o c h a publicat o serie de note, iar botanistul ungur J an k a a descris prin 1877 numeroase sp ecii noi din Dobro :

gea, dintre care unel e endemisme local e . T o t cam la această dată, Dobrogea ŞI Muntenia au f os t străbătute de fraţii Sin ten i s deA 1 e s s i şi Se h a ar -

s c h m i d t, iar rezultatele cercetărilor acestor botanişti au fost folosite de

în anii 1879 -1881, privitoal ' e la plantele

cunoscute până atunci în România. In Transilvania, după apariţia op.erei

lui Bau m gal' ten, flora acestei

cu multă râvnă. Sibiul, centru eco n om ic important (industrie şi comerţ), a

devenit centru pentru studiile botanice, iar in fruntea botaniştilor sibieni

se găs,eau F, Se hur şi M. Fus s. F. Se hur, în valoroasa sa lu ?rare

asupra plantelor din Transilvania, apărută în anul 1866, enumără nu mal pu- ţin de 4129 d e specii, înafară d e numer oase varietăţi şi forme. A descris multe specii noi, care in bună parte nu au rezistat revizuirilor critice de mai târziu· Fus s, unul dintre Intemeietorii S ocietăţii de Ştiinţe Naturale din Sibiu,

a studiat flora fanerogamă a Tran s ilvaniei şi a publi c at

de un puternic discernământ critic. In anul 1859, celebrul botanist vienez

K e l' ner v. Mar i I au n într eprind e o excursiune în munţii Bihorului.

Rezultatele le publică mai târziu, iar In cunoscuta sa lucrare asupra biologiei

şi geografiei plant ,elor din ţările dunăr e ne, des c r'e cu multă măiestrie vegetaţia Bihorului, regiune neexplorată încă până l a el. Incă în a doua jumătate a

către K

ani t z în lucrar ea ap ăr ută

părţi d e ţară a început a fi studIată

o lucrare str~bătută

secolu lui trecut, un număr însemnat de botanişti unguri şi saşi

(J a n k a,

fraW

Wo 1 f f,

Si m o n k 'a i ,

Bar t h ,

S c hur,

FI' e y

n ,

FI' o n ,i u 8,

R

ii meI' , C 's ă t o,

B l' a s sai ,

Bie I z,

C z e t z,

E meI'

i c h, :,E r c s e i,

J

o 6

B l' a n d s h , ' Gri e s eba c h ;

HeI' z'o g,

S 'c hen k,

. K o v,ac s,

L

u r ' t

z,

Lan d o z,S tur ' ş. a.)

cercetează flora munţilor şi Podişului

Transilvaniei. ' In Bucovina, după H e r b i c b cercetările botanice nu lâncezesc, pentru·

în 'anul

ştiinţific'al autorului.

1872

K nap p

publică o lucrare remarcabilă prin spiritul critic

In Ţara Românească şi Moldova, mai al es după războiul de independenţă,

un impuls de creaţiuni original e Se marchează m a i cu seamă în jurul celor

două Universităţi din laşi şi Bucur eş ti. D octr in e l e transformiste ce-şi făceau

c urs şi mai ales curentul darwinist, au s târnit un int e res fă ră seamăn pentru ştiinţele natural e in to a t e ţările din lum e , r e simţit puternic şi la noi. , «Revista ştiinţifică» pentru v ulgarizarea cunoştinţelor de Ştiinţe natu-

""

,

.

-

_:

ro

_

~

n

t

X n

Q

IZ

'"

11

11=1

CUVÂNT

INA INTE

XliI

a publicat numeroase arti col e d e Botanică

Ş t efă nes c u ,

scrise d e

Aur eli a n ,

' G r,

B r â n d z ă

ş i alţii , pr ec um şi intere s ante notiţe informa

-

tive despre miş ca rea ştiinţifică din străin ătate, dând imp ortanţă problemel o l'

de evoluţionism. In revista « Contemporanul» apărută la

s'au discutat cu mu ltă libertate şi înţ e lege re ideile ca re sco rmoniseră adânc in cenuşa dogmelor finali ste, tiranic stăpâne până atunci, mai mult, prin intol e-

laşi (1881-1891) ,

ranţă, decât prin logică şi tăria dovezilor.

Numel 'oş i tin e ri roie sc l a s tudii în

s trăin ătate şi se intorc in ţară tem e ini c

pregătiţi şi ,cu dorinţa vie să folosească cele înv ăţ ate pentru ţară şi poporUl

lor.

Unii dintre aceştia au fost de sc hiz ăto ri de drumuri şi au a dus contribuţii

va

l oroase pentru progresul ştiinţei l a n o i . Printre aceştia c ităm pe D. Voi n o v ,

P .

B u j o .-,

E.

Rac o vi ţ ă,

G 1'.

An tip a,

D.

B r

â n d z ă,

G.

Gre ce s c u ,

 

doctor V.

B a b e ş,

d octor

I.

Ca n tac

uzi n o

iar

mai

târziu E m.

C.

1' , e o dor e s cu,

M.

B l'

â n d z ă,

Al.

P o P o vi ci

C.

ş. a .

P.

B u j o

r,

D,

V oi n o v,

E.

Ra c o

vi ţ ă,

E m.

T e o d o r e seu

au participat efectiv la luptele cla sei muncitoar e

' fiind membri ai mişcării socialiste.

T oţi a u

Ha e c k e 1 din Jena.

fo st

împotriva exploatatorilor ,

co laboratori l a {( Contempo -

a

ranuh şi la a lt e reviste progre s iste din ţară şi străinătate. G r . An tip a

fost elevul lui E.

Doctorul

D.

B r â n d z ă

înzestrat

d e la

n at ură observaţie, de recunoaşte!e şi d e de sc riere a plantelor

de

in modul cel mai exa?t,

c u un deosebit

dar

a devenit în scurtă vreme nu numai un maestru de frunt e in problemele

floristice, c i şi o autoritate b ota nic ă apreciată atât în ţar ă , cât ş i In străinătate.

I ntreprinzând numeroas e excursii şi făcând schimb cu specialiştii de peste graniţă, a agonisit un bogat material şia alcătuit un erbar universal, cuprin- zând colecţii rare , unice. D. B l' â n d z ă este ctitoru l celor dintâi aşeză­ minte botanice din ţara noa stră. El a c r eat c atedra de botani că , a zidit Insti -

tutul Botanic dela Cotroceni şi a Infiinţat Grădina Botanică de pe lângă

Facultatea de Ştiinţe din Bu cureşti,cu toat e piedecile pe care le-a întâmpinat dela oficialităţile timpului. După câte v a note privitoare l a flora şi vegetaţia României, D. B r â n d z ă, ţinând seamă de tot ce se publi ca se privitor la

flora ţării noastre, publică în anii 1879 -1883 opera cea mai de valoare , Prodro;nul Florei Române în care enumără 2.100 de specii de plante. Obsel'- vaţiile c ritice ş i des c rierile s unt redat e în această lu c rare într'o limbă şi Intr'un ' sti l cu adevărat ştiinţific. B l' â n d z ă trebue considerat c u dr e pt cuvânt ca intemeietol ' ul terminol og i e i botanic e în limba româneas că . Intr e- prinzând numeroase excursii In Dobrogea, întocmeşte manuscrisul pentru 1u· crarea Flora Dobrogei. Manuscrisul , ingrij it redactat, a fost publicat de Acade- mia Română după moa rte a lui B l' â n d z ă , In anul 1898. Flora Dobrogei

a doctorului B r â n d z ă c uprind e enumeraţia şi des cr ierea a 1176 de specii,

determinarea

J.

~

!

_

'

:1::1 ,

CI;

ll'rilnT'

nhpl

rlir.otomice

nentru

XIV

FLOl\A

1I

dintâi ca rt e românească pentru d ete rmin area plantelor in li mba româ n ă,

cea dint â i lucrare critică as upr a provinciei dintre Dunăre .nealterată valoarea până În prezent.

şi mare, p ăstrându -şi

a

fost dJ·. D. Gre c e s c u, prof eso r de b otanică l a Facultatea de Medicină

din Bu cureşti. Pa si onat e xcur sioni st, a strâns un b ogat material d e e rb a r , din ca r e a Intocmit Erbarul Flor e i R om.ânir.iJ, i ar Plin scb i mb cu b ota niştii

străini a Intocmit Erbarul european. Aceste erbare,

mului război mondial, au fost fără per eche în ceea ce priveşte acurateţea

cu ca re

o

lu crare

la iveală in anu l 1898 ope ra sa ca pital ă, Conspectul Florei Români e i,

c u o val o are intrinsecă permanent ă , neîntr ecută In pr opo rţii şi import a nţă

de nicio

lu c rare similară publi cată înaintea sa u dup ă apari ţia e i. Ea a fo s t

folosită in lu crările fl orist i ce şi sistematice ge n e r a l e apărute după anul 1 900:

As c heI' s o n et G l' a e·b n e l', Synop. der Mitteleurop. Flora; E n g l e ",

Cont emporan .de profesorat şi de ce rcetare cu do c t or ul

B l' â n d z ă

distruse In timp ul ulti -

au f ost a lcătu it e,

modul c um au f ost cata l ogat , e şi conse rvate. Dup ă

Gre c e s c u

d

ă

se ri e d e note privitoare la flo r ă publicate în tinereţe, D.

DtIS

PIlanzenreich ,

Flora U. R. S. S., etc

Conspectul Flo rei României cu -

prinde enum e raţia a 3 .000 de specii şi vari etăţi amănunţit studiate şi contro- late, insoţite de sinonimii l e cele mai importante, cu indicaţiiprecise de durat!!

de vi aţă, habit şi numiri popu la re. D .

a încercat o clasificar e originală a p lan telor, sp rijinită p e c rit e rii excl usiv morfo l ogice şi tot e l tratează In mod origina l as p ect ul fit ogeogra1ic. al ţăJ:ii,

pune

ţ inând seama de fa c t o rii geografici botărît or i în rep a rti ţ ia s pe c iilor ,şi a

Intovărăşirilor l or . Gre c e s c u a mai studiat amănu nţit fl o ra Ceahl ăului

şi Bucegilor, plante din Macedonia. In anul 1875 ia fiinţă Societatea Rom ână

d e Geografi e, in a l căre i buletin, botani ştii au publ i cat

câ nd dincoace de

în Transilvania se desfăşura o act ivitate b ota-

nică dintre cele mai serioase, tot ca un r ezultat al desvoltării formaţiunii ca- pitalist e. Alături d e botaniştii saş i şi unguri , FIor i a n Por c i u s din Năsăud a participat la prop ăş irea cunoşt in ţelor b otan ic e de din coace şi de dincolo de ,Carpaţi. A procurat mult materia l m ono grafiştilor co ntemporani ,

a descris specii noi , a reu şit să Inlăture mult e co nfuziuni şi n ,e dum er iri pri -

vitoare la spe c iil e cr iti ce sa u g reşit înţel ese . In Transilvania se acumula se

mult

ceea

ce fusese

Si m o n k a i. Intr'o lucrare apărută in anul 1886, Enumeratio Florae

Gre c e s o. u

este ce l dint â i român ca r e

bazele

fitog eogralie i

român eşti, dă cea dint â i zonar e a veg etaţiei.

lucrările l or. In timpul

se strădu iau p e ntru

Carpaţi, B l' â n d z ă şi Gr e o. e s c u

cunoaşterea fl o r ei şi vegetaţiei,

material.

Se

necesitatea

unei

revizuiri

criti ce

a

tot

simţea

anterior.

publicat

Botanistul care a infăptuit această operă a

fost

Transilpanicae pasculosae cr iti ca,

Si m o n k a i IămUl'eşte haos ul pe care

îl

c re ase S c hur prin f ă r â,miţir ea ş i mărunţirea spec iil o r ş i r ezo lv ă mul ţu-

,

.

• •

('O

!

-

_

1.

!

_

r

Quercus).

A

descris

CUVAN'l' îNA IN'l'J:":

numeroase

specii

noi,

unele

dintre

ele

xv

end em isme

cara cteristi ce .

In Bu cov in a, după câteva contribuţiuni mai mărunte ale diferiţilor bo-

tanişti,C. Hur m uza c h i a dat l a iveală o intreg ire a cunoaşterii fl or ei

Bu co vin ei.

P r o c o P i a n u

a ce lei dint ăi hărţi d e vegetaţie a teritoriului care

blica Populară Română.

Un botanist bu co vin ean remarcabi l

P r o c o p o vi ci

prin

activi tatea sa

a publicar ea in 190 2

fo st

căruia li dator i m

reprez int ă astăzi R ep u -

In 1891 , din

iniţiativa doctorului

C.

1 str at

i a lu at fiinţă Societat ea

Română de Ştiinţe, care avea şio Secţiune de Ştiinţenaturale. In această

secţiune s'a u făcut numeroase comun icări d e botanică. In 18 98, Prof. P a x

din

la

lucrare rămâne intâ i a oară ce l e

Br es l au

tip ăreşt e vo l umul

din

1

din

monumentala sa lu c r are

un e l e lip s uri

privitoar e

această

răspăndir ea plant e l or

Carpaţ i. Deşi c u

ş i e r o ri,

totuşi o operă de 'mare valoare, in ca re s'au desbătut pentru

mai a l;zătoare probleme

de geobota ni că a l e Carpaţi lo r. Dup ă

apariţiaConspectului Florei României a lui Gr e c e s c u şi a operei de geo-

botanică a lui P a x

, in ce r c uril e universitare din

Ia ş i şi Bu c ur eşt i se simţea

un viu Indemn pentru adânc ir ea st udiilor d e f1orist ică, sistematică şi geo- botanică. Col ecţiile de e rbar al e , In s titu t ului d e Botan ică din Buc ur est i se imbogăţesc . fn anul 1 901, M. VI ă des c u începe publi ce un SLud'iu mono grafic asupra cripto gamelor vascul are din România. V I ă des c u . 8

e ditat cea dintâi publicaţie periodică românească din ţa ra n o astră « Buletinul

'Herbarului h i stitutului Botan ic din Bucureşti», din ca re au apărut numai

dou ă volum e .şi o fa scicul ă din volumu l III: In atmosfera d e l ucru moştenit ă d e l a B l' â n d ' z ă, un mănunchiu d e tineri s'a u co n sac rat cu pasiune studiilor specia l e . Din această co h ortă au făcut parte E m . C . Te o dor e s c u , M. V I'ă de s il u, Zac h. C. Pa n ţu , Si m. Rad i a n, 1. Con sta n t i-

n'e,s c u

r~ptă timp d e 40 ' de ani in do m e niul fl or istic şi s i stemat ic al plantelor supe-

P anţ u a

asupra

pub li cat d o u ă st udii m o nogr af i ce , unul asup ra Orchidaceelor şi a ltul

fl ora Bucu reştilor şi impreju-

rimilor, o contr ibuţie l a fl o ra Ceahlăulu i şi a lt a privitoare l a fl o ra

Pa n ţ u

Cea mai valoroasă, cea mai cunoscută lu c rar e a lui P anţ u es te aceea

intitulată Plantel e , cunOSClile de p o porul român. Dup ă 1900, dincoa ce şi din -

co l o de Carp~ţi, st udiil e monografice se înmu lţesc şi prin e l e se adânceşte şi ~e lărgeşte dm ce în ce ma i m ult c uno aşte r ea pr ec isă şi criti că a flor e i ţăr ii noastre. Menţionăm ,cele lllai importante monografii apărute după această

dată, care_privesc direct fl ora Rom ânie i:

ş,. a . Dintre aceştia,

Pa n ţu

a

desvoltat o activitate neintre-

co l a borar e,

Bu ceg ilor .

Delt e i Dunării.

rIOare. Pe lângă o se ri e de

n ote sc ri se s ingur sau în

o cont ribuţi e la

Gera nia ceelor din Rom â nia,

s'a ocupat de

asemenea c u cunoaşterea florei

Achillea (P r .n d.a n);

Acel'

(S i _

lI"n

,

lp

:

-Tl

_

,.

,4

:~

,,

,

_

XVI

Io' LOltA

It.P.R .

r il d y) ; Astrantia (1.

(W i t

(S z a b 6) j

Gri n ţes cu) ; Biscutella

H r u b y);

(J il "

Campanula

(B orb il s) j Cephalarw

(B o l' ~ a);

o r k a);

a § e k,

S ăv u les c u,

Centaurea

Capsella

(Wa g Il e 1',

P l' o dan) j

Cerastium

Chenopodiacee (B e c k); Chenopodium (M li r 1', A e II e n); Cllscuta (B ula) ;

Cyperacee (D e gen, Sol a col u); Crucitere (H a y e k) ; Elatine (M o e s z) ;

Erysimum

Fraxinus (B orz a); Fumana (J a n c hen); Gentiana (B orb It s, We t t -

Sol a col u, S ă v u -

1 e seu,

gyel, Nyârâdy,

Jurinea (N y It r It d y); Knautia (S z a b 6); Koelena

(Gr i n ţes cu); Linum(J It vor k a); Melica (Papp)i Mentha (B orb â s,

T rau t m a n n,

B orz a, S 06, Bea u verd); Onosma (J â vo rka); Orchidacee (P anţ u);

Orobanche

(Wolff, Nyârâdy, Hormusacbi); Quercus (Simonkai, Schwarz, Borza, Georgescu, Cretzoiu); Rosa (Degen, Kel-

Potentilla

(D o m I n); Lanx

(J il v o l' k a);

Equisetum

(P o p); Ellphrasia

Hieracium

(W e t t s t e i n) ;

(Z a h n,

Le 11-

s t e i n); Geraniacee

(P anţ li);

Hesperis

Prodan,

Graminee (D e gen,

(B orb â s);

N y il l' il d y) j

Bernatsky);. Iris (Prodan);

Melampyrum

K .

H .

(R ee hin ger,

fiI.) j

T o p i t

z,

P rod a n);

(B e c k) j

Phlomis

(R e c iI ing e r

1e r, P rod

a.n) i Syringa (B orz a) i Taraxacum (H a n d e I-M a z z e t t 1);

Tilia (Wa g ner) ; Thymus (B orb il s, L y k a, K. Re ehi n g e )" ,

NyltrltdY)j Veronica (Keller); Verbascum(Solacolu); Viola(Bek:

k e r,

. In anul 1901 a luat fiinţă Societatea Naturaliştilor din România iar in punlicaţiunile acesteia s'au tipărit numeroase studii botanice. In. anul 1900

B I It t t n y,

Git y e r,

C.

G h.

C.

Gri n ţes cu).

P.

Diferiţi arbori

E n eul e seu) .

(F e k e teşI

G e o r g e seu,

se infiinţează la Iaşi revista «Analele Ştiinţifice ale Umversltăţn», de ase-

menea cu numeroase studii

g infiinţat revista « Natura », cu multe şi variate articole d~ popularl.zar e. La

Iaşi, «Revista Ştiinţifică Gh. Adamachi» a publicat ~rtICole de ~mteză ŞI

uneori chiar articole cu caracter de originalitate in domemul botamceI. Această revistă a fost întemeiată in anul 1900 de către profesorii dela Facultatea de

Ştiinţe din Iaşi, la indemnul şi din iniţiativa lui P.

valoroase de Botanică. In anul 1905,

i nes c u

G h.

Ţ

1-

ţ

e

i

c a

şi G.

G.

L o n

dela Universitatea din Bucureşti au

P o n i.

. Către sfârşitul secolului trecut ŞI inceputul secolulUI acestUIa, m perIOada

d e creştere activă a capitalismului la noi, incep să apară reviste cu caracter

"

CUVANT I NA I NT E

XVll

P a II i s a publicat un studiu as upra plantelor din Delta Dunării, in care a

stu diat asociaţiile cele mai imp o rl ante şi bi o lcgia l o r.

intr'o lu c rare de mari

noaSe in toată Ungaria şidatele acestor auto ri sunt dint re cele mai preţioase,

ş i p en tru

anul 1913, f ost a A cadem i e R o mână in ce p e editeze (< Bul e tinul Secţiun ii

Ştiinţifice », « M e m o riile S ec ţiunii Ş t iinţific e », precum şi co lec ţia «St udii şi

nu numai pentru Tran s il va nia,

F e k e t eş i B 1 il t t n y,

prop o r~ii, se oc up ă d e răspândir ea plant e l o r lem-

ci

to ată fl o ra Carpaţil o r. D e a bia in '

Cercetări >}, în care s'au tipărit numer c ase lucrări care

priv e sc p ă mântul,

clima, fauna şi fl ora ţării. După anu l 1918 se des prind din trupul vi guros al bota nicei ramuri n oi: fitoge neti ca, fit osociol ogia, fit opat ologia, citol egia, p al eo - botanica, microbi o l o gia, i s t o ri og rafia b ot ani că, iar b ut anica ·agr ic o Iă, b o tan i ca si lvic ă, b o tani ca farma ce uti că a j ung tr e pt at la o insemnată d esvo llare. Fi-

ati n ge

un inalt nivel prin ori gin alitatea :ucrărilor publ ica t e şi prin at ragerea unui

ziologia v ege tal ă, prin străd uinţ a Pr e f.

E m.

C .

Te o d o r e s c u,

număr în semnat de tin eri care au cont inuat

opera

frumoasă a mo es t;l'ulu i

l or. G ~ neraţia de b o tanişti de după 1918 este r e pr e z e ntată prin specia liş ti

care s'a u consacrat diferi te lor ramuri ale bi ologiei vegeta le t eo r eti ce şi apli- cate, dar împrejur ăl il e vitr e ge d e care e ra z ăgăz uit ă d es v o llar ea ştiinţ e i nu le-a lngăduit să ajung ă l a c r earea un o r o pere de sint eză, ca r e nu p o t f i r ez ul- tatul muncii unui s : ngur o m. O activitate imp o rtantă s'a d es făşurat mai ales

: n jurul catedrei

d e Bot an·că S is t e matic ă d e pe lângă Facultat ea d e Ştiinţe

din Cluj. Aici a apărut revi s ta (< Bul e tinul Grădinii şi Muz e ului B o t a ni c din Cluj », «Flora R o man iao Ex s i ccata » c are a fost di str,buită in dif sr ite t ă ri din lume, şi s'au intreprins num e r o ase cercetă ri in d omeniu l sis temati c~i fl o ris-

publică Conspectus Florae Romaniae,

În care sunt enumerate 3637 d e sp ec ii (inclusiv bibrizi) la care, l a fiecare

specie sunt indi cate s ub s p ec iil e, vari e tăţi le

tice. In anul 1947, AI. B o rz a

formel e . A c tivitate v ie în ce

şi

priveşte studiile de si stemat ică şi f1 o ri s tică , precum şi cele de ge o b o tanică ,

. se observă în jurul catedrel o r de B o tanică din centre l e un iversitare din Cluj ,

Iaşi ş i Bu c ur eşt i , pr ecum şi în jurul cate dr e l o r de B o tani că s ilvică, agr icolă,

farmaceutică dela Fa cultăţile d e s p ecia litate.

In acest timp

apar lu crăr i d e fl o ri s tică şi g eo b o tanică. Printre ace s tea

menţionăm: vegetaţia lemnoasă din R" mânia (E n c u 1 e s cu), fl

piei Ardel ene

(P l' o dan),

v ege taţia Muntelui PentelEU

or a Câm-

e l' b ă n e s c u),

practic,

cum sunt {( Viaţa Agricolă », «Revista Pădurilor », în care s'au

flora şi veg e taţia ju d e ţului I aş i (R ă văr u ţ), fl o ra şi vegetaţia munţilor·

publicat

adesea

lucrări de Botanică, unele cu caracter original.

~n. 1908,

Codru şi Muma din Mu nţ ii Apus e ni (A. Pau că), veg et aţia h a l o fită din

P

a x tipăreşte

al

doilea

volum

din lucrarea sa

asupra răspândlfl1 plan-

România

(E.

Ţ o pa),

Conspectul fl orei

Dobrogei

(P l' o dan),

stud iul

telor in Carpaţi, in

care se ocupă şi d e răspândirea plantelor

cultivate

.buruienilor

(S ă v u 1e s

c u,

P l' o dan,

Z a iI ari ade),

vegetaţia Deltei

şi face o împărţire a Carpaţilor in districte f1oristice. H a y e k,

in 1916,

D1)nării (P anţ u , Sol

a co l u,

v u 1e s cu),

studiul

tinoavelor

din

Intr'o lucrare de sinteză asupra vegetaţiei fostei Austro-Ungarii, caracteri-

!

J

=~

L!:

.3_

u

:

:I~

c

:1

RO,mânia

(S o la c o 1 u,

. P? p) ~_ ~iJra judeţului Vla şca (M o l' ari u), flora

XVIII

fLORA

H.P.R.

Clujului (N y il. r il. d y), plantele vasculare din Cheile Turzii

păşunile din Transilvania (S a . f t a), flora şi vegetaţia dela Băile Sărate Turda

(N y il. r il. d y),

(T o dor), vegetaţia

stâncilor

din

Transilvania

şi Banat

(Z 61 Y om y),

'f

vegetaţi a lemnoasă din Bucegi şi studiul făgetel or (B e I d i el, pădurile dintre

Comana şi Dunăre (G e o r g e s cu), contribuţiuni

la fl o ra D o brogei

(Z a-

hari a de), vegetaţia din C heil e Bic a zului

O lucrare fl o ristică de mare int.eres practic,

(Guş u leac)

atât

a.

ş. pent. u inc e păt o ri cât

şi pentru b ot aniştii fo rmaţi, este: Flora

pentru determinarea şi descrierea

plantelor ce cresc în

Remânia de J.

P r o d a n.

Această lu crare a apărut in

prima ediţie în anul 1923 şi in a d o ua ediţie în anul 1939. Lucrar e a cuprinde

două v o lume c u dia

dic o tomice la genuri şi specii. Ea este comp letată cu un al

d o ilea volum care

pen-

cuprinde consideraţiuni fit c gecgrafice şi ec o l o gice. O lucrare imp o rtantă

tru flcra ţării n o ~stre este şi cunoscuta flo ră magh iară publicată de

gn o ze ale familiil o r, genuril o r şi speciilor şi cu chei

S. J Il vor k a in anul 1925. Această lucrare este fericit întregită printr'o '

CUVAN'l' iNA IN'l'E

XIX

struirea socialismului la noi, este alcătuit din aproape toţi botaniştiisistema-

ticieni astăzi In viaţă. Materia a fost distribuită pe persoane

în modul următor:

Pteridophyta (G. Gri n ţes c u, 1. Gri n ţes cu), Gymnosperme, Fagacee (B e I d i el, Betulacee (G e.o r g e s cu), Salicacee, Ulmacee, MJ racee, (B el d i el, Ranunculacee (G. Gri n ţes c u, N y il. l' Il d y),

CarYJ phyllacee (G u Şu lea c, P l' o d r n), P vlygonacee (G. Gri n ţe- s c u, 1. P rod an), BBrberidacee, Elaeagnacee (B e I d i el, Franke- niacee, Thymelaeacee, R osacee lemn oase (B u ia), Lauracee, OBn othe- racee (C s ii ros), Magnoliacee, Solanacee (G h işa), Guttifere (G u Şu- lea c), Violacee (G. Gri n ţes cu), Myrtacee, Malvacee (M o rar i u), Euphorbiacee (P l' o dan), Anacardiacee, Acanthacee, Rubiacee (A. Pau că), Cistacee, Saxifragacee (R ăvăr u ţ), Resedacee, Linacee

e l' b ă nes cu),

T o dor), Nimphaeacee, Cerath o phyllacee, Droseracee o pa), Tamari-

cacee, Liliacee (Z a har iad el, Crucifere (N y It l' Il d y), . T, liac ee, Aceracee

Lythracee (T o dor), Umbelifere (1. Gri n t e s c u

.

,

ic o n cgrafie care ne redă atât aspectul g e neral al plant e l o r , cât şi analiza

(B

e I d i e l, Valerianacee

(C s ii l' os),

R osa,

Alchemilla şi alte

R. , sacee

diferitel o r organe . In fl o ra lui J il. vor k a sunt descrise şi ic o nografiate

(B

u ia),

Scrophulariacee (G h işa), Papaveracee, Aristcl ochiacee, Papilio-

multe plante de pe teritoriul ţării noastre. D eşi, cum se constată din cele arătate mai sus, în epoca de după primul

nacee (N y ă r il. d y), Centaurea (P ro dan), !ridacee (P rod an), Cempo- site (N y Il l' il. d y), P0tentilla (G u Ş u lea c), Boraginee (G u Ş u l ea c),

domeniul fl o risticei, sistematicei şi geob o tanic e i

a sporit, dEşi numărul botaniştilor bine pregătiţi a crescut, manifestând

dorinţa de adâncire a studi il or care privesc flora şi vegetaţia ţării n o astre, totuşi rezultatele obţinute nu au fost la inălţimea sforţărilor izolate ale spe-

cialiştilor, iar p osibilitatea editării unei opac de sinteză de mari proporţii

nu Se Intreved ea inainte de eliberarea poporului nostru de sub ju gul fascist şi de sub apăsarea asupririi capitaliste. Iz o larea ştiinţei de practică, lipsa de legătură dintre botaniştii noştri şi cei din U. R. S. S., greutatea de a cu- noaşte măreţele rezultate obţinute in domeniul b o tanicei teoretice şi apli-

cate In U. R. S. S. au fost cauze care au împiedecat d e sv o l tarea şi Infl o rirea

cauze au determinat şi st a gnarea

ştiinţei solurilor, care deşi lşi avea. origina i n ştiinţa sov ietică, când a fost despărţită de aceasta, a pierdut c ontactul cu pr a ctic a, cu pr odl'.cţia. Totuşi, In perioada Infloririi ştiinţei geologiee la noi, mai ales în timpul lui M u r g o ci, ea a adus reale foloase ştiinţelor geobotanice d i n ţara no astră. N oil e condiţ.ii

create după 23 August 1944 pentru desv o ltarea ştiinţei in R o mânia şi mai ales Indemnul şisprijinul pe care le-au căpătat oamenii de ştiinţă odată cu instau-

au determinat strân-

război mondial activitatea în

ştiinţei b o tanic e i In ţara n o astră. Aceleaşi

rarea regimului de democraţie populară In R. P. R.,

,

gerea forţelor risipite intr'un mare mănunchiu, In care, alături de b ot anişti

m:ai In vârstă şi cu mai multă experienţă, lucrează cu avânt num e r oaSe ele -

mente tinere. Editare~ marii opere Flora R. P. R. a d3venit nu numai posibilă,

(Guşuleac), Orchidacee (A. Paucă), Primulacee (Todor), pro-

bleme d e nomenclatură (A le x a n d r e s cu), Graminacee (S ă v u les c u) ş. a. Orice lucrare de botanică sistematică se ba~ează in primul rând pe stu diul planteler in situ din ţara respectivă, iar în al doilea rând, po studiul plantelOl'

conservate în erbar. Pentru Flora R. P. R. s'a folosit erbarul muzeului Betanic din Cluj. După distrugerea erbarului Institutului Botanic din Bucuresti In timpul bombardamentului din ultimul război mondial, erbarul din Cluj este in momentul de faţă cel mai impertant din ţara noastră. Erbarul .Institutului Botanic din Bucureşti cuprindea o serie de erbare importante, cum sunt erbarele Grecescu, D. Brândză (in parte), Florian Porcius, Pauţu, Procopianu Pr c cop o vici, M. Brândză, M. VIădescu ş. a.

Numai o neînsemnată parte din acest erbar a putut fi salvată şi ea se află In posesiunea Institutului B~tanic din Bucureşti. Pentru alcătuirea FlofP.i R. P. R. au mai fost foi ode erbarele Institutului de Cercetări Silvice din Bucureşti, al Institutului Botanic din Iaşi şi al S o cie tăţii de Ştiinţe Na-

plantele lui Baumgarten şi erbaru l

lui Fuss). S'au fol esit de asemenea următoarele exsiccate, binecunoscute:

Flora Romaniae exsiccata, Intocmită la Institutul Betanic din Cluj, dela 1921

la 1947; Flora exsiccataAustro -Hungari ca, Intocmită de Mvzeul Botanic din Vi e na Intre 1888 şi 1913; Flora Hungarica exsiccata, Int ocmită d e S e cţiunea

Labiate

.

,

turale din Sibiu

(unde se găsesc o part e din

·Botanică a Muzeului Naţior.al din Budapesta;' Herbarium Normale editat de

-

-