COLEGIUL TEHNIC PAUL DIMO GALATI

Circuitele centralelor termoelectrice

Profesor indrumator: Stanciu Gabriela

Absolvent : Oprea Marius-Cornel clasa a XIII-a B

ARGUMENT

Caracteristicile ciclului abur-apa sunt definite precum urmeaza: -temperatura apei la intrarea in economizorul cazanului; -temperatura si presiunea aburului la intrarea in turbine; -temperatura si presiunea aburului la iesirea din corpul de inalta presiune al turbinei (inainte de supraincalzirea intermediara in cazan) -temperatura si presiunea aburuluidupa supraincalzirea intermediara in cazan (la intrarea in corpul de medie presiune al turbinei) -eventual,caracteristicile aburului inainte si dupa a doua supraincalzire intermediara. Numarul prizelor este fixat in asa fel sa se realizeze un compromis intre obtinerea unui randament optim,care ar duce la cresterea numarului de prize si a pretului de cost al instalatiei,care creste o data cu numarul prizelor. Preincalzirea apei de alimentare a cazanului se imparte in asa fel incat ridicarea temperaturii sale sa fie cam aceeasi in timpul trecerii sale prin fiecare preincalzitor (20-30C). Degazorul,singurul preincalzitor prin amestec al circuitului regenerativ ,este alimentat cu abur de prizele 4 sau 5, cateodata de priza 3.Numarul prizelor variaza de la 5 la 6,pentru puteri de 50 de MW, la 7,8 si chiar 9 pentru puterile mari (250 la 600 MW) Preincalzitoarele se impart in doua grupe : a) preincalzitoarele alimentate de prize a caror presiune de abur este mai mica decat presiunea prizei destinate incalzirii degazorului ;aceste preincalzitoare sunt numite de joasa presiune(J.P).Ele sunt strabatute de apa care vine de la condensatorul turbinei si este refulata in degazor de catre pompele de condensat.Presiunea de refulare permite,tinand seama de

presiunea bitului de apa condensata corespunzator sarcinii nominale. Condensatul de la preincalzitoarele de J.P. este evacuat in cascada pana la condensator sau,cateodata este reinjectat in circuitul apei de o pompa de condensat secundar ; b) preincalzitoarele alimentate de prize al caror abur este la o presiune superioara presiunii aburului de la priza degazorului.Aceste preincalzitoare se numesc de inalta presiune (I.P.).Ele sunt strabatute de apa refulata de catre pompele de alimentare la o presiune superioara celei existente in tamburul cazanului . Condensatul preincalzitoarelor de I.P. este evacuat in cascada in degazor cu sau fara pompa intermediara. Observatie : Pentru a obtine o buna functionare a pompelor de alimentare ,este necesar ca presiunea apei la aspiratia pompelor sa fie suficienta,de ordinul a 5 pana la 6 bari ,ceea ce necesita : a) fie de a se monta rezervorul de alimentare la inaltime rezultand : in unele cazuri , dificultati de introducere a condensatului de la preincalzitoarele de I.P. la degazor o ridicare a presiunii la refularea pompei de condensat sau necesitatea de a se instala pompe suplimentare pentru a mari presiunea apei dupa refularea pompei de condensat ; b) fie in cazul cand rezervorul este la mica inaltime ,instalarea unor pompe auxiliare,antrenate de catre motoarele pompelor de alimentare si o refuleaza la o presiune convenabila in aspiratul pompei de alimentare

CUPRINS

Cap.1 : Instalatie de preincalzire a apei de alimentare la blocurile de 50MW-E.D.F. pag 3 Cap.2 : Vaporizatoare Inlocuirea pierderilor din circuitul apaabur Tipul de vaporizatoare folositepag 13 CAP. 3 : CONSTRUCTIA PREINCALZITOARELORpag25 NORME DE PROTECTIE A MUNCII IN CADRUL CIRCUITELOR CENTRALELOR TERMOELECTRICE..pag 33 Bibliografie .pag 36

Cap.1 : Instalatie de preincalzire a apei de alimentare la blocurile de 50MW-E.D.F.

Caracteristicile acestor blocuri : Aburul la intrarea in turbina : -presiune ..80 la 90 bari -temperatura..500 la 520C -fara supraincalzirea intermediara a aburului : -numarul prizelor : 5 pana la 6 (aburul extras este saturat la prizele 1-2-3) Figura 24 reprezinta circuitul regenerativ al blocurilor de 50MW din centrala Nantes-Chevire.Circuitul regenerativ are sase prize : Debitul aburului I.P. stinge 185 tone/ora/admisia turbinei. Presiunea aburului I.P. este de 87 bari. Temperatura aburului supraincalzit este de 520C. Degazorul este alimentat cu abur de la priza 3. Temperatura apei de alimentare la intrarea in economizor este de 232C. Schema indica caracteristicile aburului pentru fiecare priza.

Instalatia de preincalzire regenerativa a apei de alimentare de la turbinele VPT-50-3 montate in R.S.Romania

Turbina de 50MW de tip VPT-50-3 sunt montate in trei centrale de termoficare din R.S.Romania :CET Brazi,CET Bucuresti Sud si CET Borzesti. La aceste centrale a fost adoptata pentru legatura intre cazane si turbine schema cu bara colectoare de abur. Turbinele sunt de tip condensatie si prize reglabile,fara supraincalzire intermediara,parametrii aburului la intrarea in turbina fiind urmatorii : -temperatura aburului supraincalzit este de 560C. -presiunea aburului supraincalzit : 130 ata Turbinele au doua prize reglabile la urmatoarele presiuni : -priza industriala : 10 16 ata ; -priza de termoficare : 0,5 2,5 ata
5

In figura 25 au fost indicate caracteristicile aburului la prizele fixe si reglabile pentru urmatorul regim de functionare al turbinei : 50 MW 115 t/h livrare de abur la priza industriala ; 86 t/h livrare de abur la priza de termoficare. Circuitul regenerativ cuprinde sapte trepte de preincalzire,dintre care cinci preincalzitoare sunt alimentate din prizele fixe ale turbinei,iar doua(preincalzitorul 2 J.P. si 5 I.P.)sunt alimentate in paralel cu consumatorii termici de la prizele reglabile. Degazoarele de 6 ata sunt alimentate de la priza reglabila industriala. Condensatul preincalzitoarelor I.P.(7 si 6)este evacuat in cascada pana la preincalzitorul 5.Din acest preincalzitor condensul poate urma doua cai : a) poate fi trimis la degazoarele de 6 ata b) poate continua cascada prin evacuare in preincalzitorul urmator PJP Condensatul preincalzitoarelor de J.P. si 3 este dirijat tot in cascada pana la P.J.P.2,de unde poate fi trimis in continuare la condensator sau preluat de o pompa de condensat secundar si reintrodus in circuit intre P.J.P. 2 si P.J.P. 3 Condensatul PJP este evacuat direct la condensator (prin sifon). Temperatura apei de alimentare la intrarea in economizor variaza de la 212C(50 MW pura condensatie)la circa 242C(pentru debitul maxim 370 t/h la intrarea in turbina )

Instalatia de preincalzire a apei de alimentare la blocurile de 115 MW EDF

Caracteristicile acestor blocuri sunt apropiate de urmatoarele valori : Abur I.P. la admisia turbinei : -presiune 124 bari ; -temperatura 542C ; Abur supraincalzit intermediar : -temperatura 542C. Sunt sapte prize.Aburul extras de la priza 6 este desupraincalzit intr-un preincalzitor 6 bis , ridicand temperatura apei ce iese din preincalzitorul 7.Temperatura apei de alimentare la intrarea in cazan este de 246C
6

Degazorul este alimentat cu abur de la prizele 4 sau 5 . Figura 26 da schema grupurilor de 115 MW ale centralei din Ambes,cu caracteristicile diferitelor prize ;degazorul primeste abur de la priza 4.Pompele de alimentare sunt echipate cu pompe auxiliare . Condensatul din preincalzitorul 7 este dirijat catre preincalzitorul 6.Condensatul din preincalzitoarele 7 si 6 se adauga la condensatul din preincalzitorul 5 si intreaga cantitate este trimisa direct la degazor. Condensatul din preincalzitoarele 3 si 2 se evacueaza in cascada pana lapreincalzitorul 1.Tot condensatul acestor preincalzitoare este trimis direct intre condensator si aspiratia pompei de condensat. Figura 27 reprezinta variante adoptata pentru evacuarea condensatului din preincalzitoarele unui grup apartinand centralei Nantes-Chevire.Condensatul de la preincalzitoarele I.P. 7-6-5 este reunit preincalzitorul 5 si trimis de o pompa de condensat secundara in degazor .Se intampla la fel cu condensatul din preincalzitoarele 3 si 2 , care se evacueaza in cascada in preincalzitorul 1.Intreaga cantitate de condensat este refulata de o pompa de condensat secundar incercuita apei condensate la iesirea preincalzitorului 1. In figura 28 este prezentata schema circuitului regenerativ la blocurile centralei din Montereau.Degazorul este alimentat cu abur din priza 5. Evacuarea condensatului din preincalzitoarele de 1.P. si J.P. se face fara pompa de condensat secundar. Pompele de alimentare nu sunt echipate cu pompe de prealimentare (Buster).

Instalatia de preincalzire a apei de alimentare la blocurile de 200 MW-L.M.Z.,montate la centrala electrica Borzesti
Blocurile de 200 MW montate la centrala electrica Borzesti sunt blocuri de condensatie cu supraincalzire intermediara.Aburul produs de cazan are urmatoarele caracteristici : abur supraincalzit la intrare in turbina : 130 ata ; 565C abur dupa supraincalzirea intermediara -21,3ata -565 C Turbina are sapte prize fixe pentru preincalzirea apei de alimentare pana la 242C.De la aceste prize sunt alimentate preincalzitoarele de J.P.,degazoarele de 6 ata si trei preincalzitoare de I.P.
7

In circuitul regenerativ sun incluse si recuperatoarele de caldura (racitoarele) de la ejectorii de baza si cele care utilizeaza caldura de la etansarile cu labirinti ale turbinei . Condensatul preincalzitorului 3 de J.P. este evacuat intr-un racitor,unde este racit cu o parte din condensatul de baza prelevat incainte de preincalzitor. Degazoarele de 6 ata sunt alimentate cu abur din priza 5. Antrenarea pompelor de alimentare se face cu motoare electrice (3 x 4000 kw),asigurandu-se pe bloc o rezerva de debit de 50% (o pompa de 40 t/h). Caracteristicile aburului la prize sunt indicate in figura 29 (datele corespund regimului de functionare la putere nominala cu parametrii nominali si temperatura apei de racire de +10C). Fiecare preincalzitor de I.P. este prevazut cu desupraincalzitor si cu racitor de condensat. Condensatul preincalzitorului 1 este evacuat direct la condensator. Condensatul preincalzitoarelor 3 si 4 de J.P. este evacuat in cascada in preincalzitorul 2 de J.P.din preincalzitorul 2 de J.P. condensatul este preluat de o pompa de condensat secundar (cu debit de 80 m/h) si introdus in linia de condensat de baza dupa preincalzitorul respectiv. Sunt instalate doua pompe de condensat secundar,dintre care una este de rezerva. Condensatul de la preincalzitoarele de I.P. se scurge in cascada in P.I.P. 5 si de aici in degazor.La sarcini mici ,evacuarea condensatului se comuta automat in P.J.P.4.

Instalatia de preincalzire a apei de alimentare la blocurile de 250 MW E.D.F.

Parametrii aburului sunt mai ridicati decat la grupurile 125 MW si 50 MW si anume : - presiunea aburului I.P. -163 bari ; - temperatura aburului I.P. -565C(supraincalzire) Aburul este supraincalzit intermediar la temperatura aburului I.P. : 565C Puterea mare a pompei de alimentare necesita sa se prevada antrenarea ei,fie de catre turbina principala,fie de catre o turbina auxiliara .
8

Preincalzirea apei de alimentare se face cu sapte sau opt prize,folosind cat mai mult posibil cantitatea de caldura corespunzatoare desupraincalzirii aburului de prelevare. Figura 30 ne da schema circuitului regenerativ al unui grup de 250 MW din centrala Vaires-sur-Marne ;circuitul are sapte prize. Priza nr.4 alimenteaza degazorul. Preincalzitoarele I.P. 7-6-5 evacueaza condensatul lor in cascada pana la degazor,fara pompa de condensat secundar. Condensatul preincalzitoarelor 3-2-1 este trimis intr-un recuperator de caldura (RPI) , care foloseste o mare parte din caldura inmagazinata de condensat pentru a incepe preincalzirea apei ce vine de la condensatorul principal.Condensatul racit este trimis inapoi tot la condensator. Pompele de alimentare sunt antrenate de o turbina cu abur alimentata cu abur supraincalzit sau supraincalzit intermediar.Aburul de evacuare este trimis la priza 3 sau la condensatorul turbinei principale. Temperatura apei la iesirea din preincalzitorul 7 este ridicata in preincalzitorul de I.P.6.bis,folosindu-se caldura furnizata de supraincalzirea aburului de la priza 6. Figura 31 da schema circuitului regenerativ al unui bloc de 250MW instalat in centrala din Champagne-sur-Oise.Caldura furnizata de supraincalzirea aburului de la prizele 3 pana la 7 este folosita pentru a ridica,in conditii avantajoase din punct de vedere economic temperatura apei de alimentare. Condensatul din preincalzitorul 7 este evacuat in preincalzitorul 6.Condensatul provenit de la aceste doua preincalzitoare este refulat cu o pompa de condensat secundar in circuitul apei de alimentare la iesirea din preincalzitorul 6. Condensatul din preincalzitoarele 5-4-3-2-1 este evacuat in cascada,pana la condensatorul turbinei. Degazorul este alimentat cu abur de la priza 5. Pentru a se folosi desupraincalzirea,aburul de la prizele 5 si 6 este utilizat in primul rand in preincalzitoarele de I.P.5.bis si 6 bis,care sunt parcurse fiecare de catre o parte din apa care vine de la preincalzitorul 7.Aceste doua circuite de apa de alimentare se amesteca la iesirea din preincalzitoarele respective. Condensatul din preincalzitoarele de I.P.6 si 7 este evacuat in cascada pana la degazor ,fara pompa de condensat secundar.

Condensatul din preincalzitorul de J.P.4 este trimis in preincalzitorul J.P.3,iar tot condensatul provenind din cele doua preincalzitoare este refulat in circuitul de apa de alimentare la iesirea din preincalzitorul J.P. cu o pompa de condensat secundar Aceeasi schema este folosita si la preincalzitoarele de J.P.2 si J.P.1 al caror condensat este refulat in circuitul apei de alimentare la iesirea din preincalzitorul 1. Pompa de alimentare care asigura debitul nominal de apa de alimentare este antrenata de catre turbina principala.

Instalatia de preincalzire a apei de alimentare la blocurile de 315MW-CET Craiova

Turbinele blocurilor de 315MW montate la CET Craiova sunt de tipul cu condensatie si supraincalzire intermediara.Ele sunt realizate pe un singur ax,din urmatoarele corpuri :un corp I.P.,un corp M.P.si doua corpuri identice in dublu flux de joasa presiune. Turbina are sapte prize fixe pentru preincalzirea apei de alimentare si anume : doua din corpul J.P. ; una din esaparea corpului de M.P ; trei din corpul de M.P. una din esaparea corpului de I.P. Din priza realizata la esaparea corpului de M.P. este alimentata si turbopompa de alimentare.Aburul supraincalzit si supraincalzit intermediar are urmatoarele caracteristici : abur supraincalzit la intrarea in turbina 186 ata - 535C abur supraincalzit intermediarla intrarea in corpul de M.P.44,6 -535C Temperatura apei de alimentare dupa ultimul preincalzitor regenerativ 263C. Instalatia de preincalzire a apei de alimentare cuprinde urmatoarele elemente principale : - trei preincalzitoare de J.P.parcurse in serie de condensatul principal.Racitoarele de condensat sunt montate in interiorul preincalzitoarelor respective.Preincalzitoarele de J.P. se pot izola si
10

baipasa individual,atat pe partea de apa,cat si pe partea de condensat ; - un degazor alimentat din priza 4 a corpului M.P. - doua linii de preincalzitoare de I.P.,fiecare formata din patru preincalzitoare ; Si aceste preincalzitoare sunt prevazute cu racitoare de condensat. Ultimul preincalzitor de I.P.este un preincalzitor al aburului prelevat la priza 6. Preincalzitoarele de I.P.nu se izoleaza individual de partea de apa de alimentare,schema permitand numai izolarea completa a uneia dintre linii. Condensatul preincalzitoarelor de I.P. este evacuat in cascada pana la degazor.La sarcini reduse,condensatul din preincalzitorul 5 de I.P. se evacueaza direct cu preincalzitorul 3 de J.P. Condensatul preincalzitoarelor de J.P. este de asemenea evacuat in cascada pana la condensator.Schema permite insa ca,in cazuri speciale,evacuarea condensatului din fiecare preincalzitor de J.P. sa se faca individual,direct in condensator. Blocul este deservit de trei pompe de alimentare,dintre care o turbopompa care asigura debitul nominal de apa de alimentare si doua electropompe care asigura fiecare numai 50% din debitul nominal de alimentare Inainte de a intra in preincalzitoarele de J.P.,condensatul principal,refulat de pompele de condensat treapta ,strabate urmatoarele schimbatoare de caldura : racitorul aburului de la labirinti ; racitorii de apa demineralizata pentru racirea statorului ; racirii de hidrogen. In continoare,condensatul principal este trecut prin instalatia de tratare a condensatului si apoi este preluat de pompele de condensat treapta a -a si introdus in preincalzitoarele de J.P.

Instalatia de preincalzire a apei de alimentare la blocurile de 500 si 600 MW

Blocurile de 600MW sunt in functiune in Franta din anii 19671968. Cand presiunea aburului de inalta presiune este subcritica,ciclul necesita supraincalzire intermediara.
11

Cand presiunea aburului I.P. este supracritica,pot fi luate in considerare doua supraincalziri intermediare Costul constructiei limiteaza preincalzirea apei la 250C cu opt prize,cu toate ca din punct de vedere al randamentului termic al ciclului,preincalzirea optima este de 300C. In aceasta problema a determinarii ciclului optim,intervine de asemenea si alegerea sistemului de antrenare a pompelor de alimentare,datorita puterii ridicate a acestora de ordinul : 10 MW pentru ciclurile subcritice ; 17 MW pentru ciclurile supracritice. Puterea maxima a motoarelor electrice cu pornire directa este de 4 MW si a celor legate la retea prin dispozitive de cuplare este de 17 MW. Pentru sistemul de antrenare a pompelor de alimentare se pot lua in considerare mai multe solutii si anume : cu motoare electrice ; de la turbina principala,prin intermediul unui reductor si a unui dispozitiv de cuplare ; - cu o turbina auxiliara,alimentata cu abur de M.P. extras din turbina inainte sau dupa supraincalzirea intermediara a aburului.Evacuarea de la turbina auxiliara se face prin priza 4 Aceasta poate fi alimentata si cu abur de J.P. extras din turbina principala,aburul de evacuare fiind atunci trimis la condensator. Aburul se distinde in doua turbine,I si I,distincte si de aceeasi putere :225 MW.Fiecare turbina actioneaza un alternator. Fiecare turbina are : un corp inalta presiune,I.P.1 sau I.P.1 ; un corp medie presiune,M.P.1 sau M.P.1 ; o parte de joasa presiune. Aburul de mai inalta presiune (240 bari - 565C) este destins in corpul de inalta presiune I.P.1 al turbinei (admisia A) La iesirea din corpul de inalta presiune 1,aburul este trimis inapoi in cazan,unde este trecut prin supraincalzirea intermediara pana la 565C,presiunea fiind de 65 bari. De la supraincalzirea intermediara aburul este trimis la admisia A a corpului I.P.1 a turbinei .El se destinde de acest corp si,dupa destindere,se intoarce din nou in cazan,unde este supus unei a doua supraincalziri intermediare de 565C,presiunea fiind acum de 20,5 bari.

12

Dupa cea de-a doua supraincalzire intermediara,aburul este dirijat spre turbinele si ,unde se imparte intre corpurile M.P.1 si M.P.1. La fiecare dintre aceste doua turbine,la iesirea din corpul de medie presiune,aburulse imparte intre cele trei corpuri de joasa presiune.La iesire din aceste trei corpuri,aburul este dirijat spre condensator. Preincalzitorul I.P.9 primeste aburul de la priza amplasata la iesirea din primul corp al turbinei I Priza de abur pentru preincalzitorul I.P.8 este luata din corpul de I.P.al turbinei I Celelalte sapte prize sunt de medie saujoasa presiune. Turbina auxiliara care actioneaza pompa de alimentare este alimentata cu abur de la o priza de medie presiune :aburul de la esaparea acesteia este trimis la condensatorul turbinelor principale.Puterea turbinei auxiliare este de 16000 kW Aceasta unitate este una dintre cele mai puternice din lume. Turbina este realizata pe o singura axa. La admiterea in turbine,aburul are urmatoarele caracteristici:presiune 163 bari,temperatura 565C. O prima destindere are loc intr-un corp de inalta presiune :la iesirea din corpul de inalta presiune ,aburul este trimis inapoi in cazan .pentru a fi supraincalzit intermediary la 565C Aburul continua apoi destinderea intr-un corp de medie presiune,dupa aceea in trei ansambluri de joasa presiune care functioneaza in paralel,fiecare ansamblu fiind compus din doua corpuri de joasa presiune. La iesirea din corpurile de joasa presiune,aburul este indepartat spre condensator. Turbina are sapte prize,dintre care prize I.P. si trei prize J.P. Priza 4 alimenteaza degazorul. Condensatul din preincalzitoarele J.P. si J.P.2 este evacuat in cascada pana la preincalzitorul de J.P.3.Intreg condensatul din preincalzitorul 3 este apoi introdus in circuitul apei de alimentare,la iesirea din preincalzitorul respective. Condensatul di preincalzitoarele I.P.7 si I.P.6 este trimis in cascada in preincalzitorul I.P.5,de unde impreuna cu condensatul din preincalzitorul I.P.5 este trimis in degazor. La iesirea din preincalzitorul I.P.7,apa de alimentare trece prin preincalzitorul I.P.5 bis si apoi intra in economizorul cazanului.
13

Priza 3 alimenteaza preincalzitorul J.P.3 si turbina (TPA)cuplata cu pompa de alimentare (PA).Aceasta refuleaza apa de alimentare la economizor prin preincalzitoarele I.P.5 I.P.6- I.P.7 si I.P.5 bis,un rezervor de apa este racordat la circuitul apei de alimentare.

Rezerva de apa in circuitul instalatiei de preincalzire a apei de alimentare

Volumul apei continute in condensator este relativ mic,de ordinul a 10 -20 m.Rezervorul de alimentare are o capacitate mai mare,de aproximativ 80 100m pentru a putea face fata cu rapiditate fluctuatiilor de debit ale cazanului.Totusi,nivelul sau nu trebuie sa varieze decat intr-o anumita masura,in scopul de a se mentine o inaltime corespunzatoare a apei in aspiratia pompelor de alimentare. Pentru a se putea indeplini ultima conditie,s-ar putea mari si mai mult volumul rezervorului de alimentare,dar in acest caz constructia sa devine mult prea scumpa,pe de o parte,din cauza dimensiunilor si,pe de alta parte,dincauza ca rezervorul trebuie sa fie astfel construit incat sa suporte presiunea aburului de la priza care alimenteaza degazorul.Pentru a reduce aceste cheltuiele se amplaseaza pe circuit,imtr-un punct unde presiune este mai putin ridicata,un rezervor care in mod normal contine 100 pana la 200tone de apa.Aceasta rezerva permite sa se mentina in anumite limite determinate nivelul apei,in cazan,in condensator si in preincalzitoare. Ea permite,de asemenea,sa se compenseze pierderile din circuitul apa-abur :pierderile accidentale de apa si pierderile de apa rezultate din purje. Aceste rezervoare,numite rezervoare tampon,pot fi plasate in urmatorul mod : in serie,in circuitul apei,laiesirea din condensator si inaintea aspiratiei pompelor de condensate ; in derivatie,pe circuit. Preaplinul circuitului este preluat din refularea pompei de condensat si trimis in rezervoarele tampon.
14

Apa de adaos introdusa din aceste rezervoare in circuit este trimisa in condensator,unde se degazeaza inainte de a intra in circuitul apei de alimentare. Rezervoarele port fi construite cu o aerisire direct in atmosfera sau,pentru a reduce continutul de oxigen in apa,sunt mentionate sub vid sau sub o slaba presiune de abur.

Cap.2 : Vaporizatoare Inlocuirea pierderilor din circuitul apa-abur Tipul de vaporizatoare folosite
In ansamblul circuitului apa abur pierderile sunt de aproximativ 0,5 la 1% din debitul de abur:Aceste pierderi trebuie sa fie compensate cu apa de adaos introdusa in circuit. Tinand seama de presiunea aburului produs de catre cazanele de abur moderne,este indispensabil ca apa de adaos sa fie cat se poate de curata. Apa de adaos spoate obtine : fie prin vaporizarea apei dedurizate ; fie prin instalatii de demineralizare totala. Tendinta actuala este de a se folosi instalatii de demineralizare care prezinta avantajul de a putea produce apa tratata chiar daca blocul nu functioneaza mai ales la primele porniri. Instalatiile de vaporizare sunt dimensionate in general pentru un debit de 10 pana la 12t/h,cand blocul este in plina sarcina. Cantitatea de caldura necesara vaporizarii este furnizata de o priza de abur J.P.(nr.3 sau 4). Apa dedurizata venind la vaporizator este vaporizata,iar aburul este trimis in preincalzitoarele de joasa presiune nr.3 sau 4, unde se condenseaza.In acest fel se recupereaza cantitatea de caldura ce provine din condensarea aburului. Vaporizarea apei se poate face in doua feluri: - prin simpla incalzire; - prin incalzirea apei,careia in continuare i se ridica presiunea si este expandata.

15

Vaporizarea prin simpla incalzire a apei Instalatia cuprinde :

Fig.36 Vaporizarea prin simpla incalzire a apei a) Un vaporizator, V construit dintr-un fascicul tubular care primeste apa ce trebuie vaporizata.In exterior teviile fascicului sunt incalzite de aburul care vine,in general, de la priza 3 b )Un ansamblu separator degazor- spalator D care primeste pe de o parte, aburul produs in vaporizator si pe de alta parte apa dedurizata inaintea introduceri ei in vaporizator.In timpul treceri sale prin acest ansamblu, aburul este spalat de apa dedurizata, apoi degazat. c) Un supra incalzitor P unde apa dedurizata este preincalzita inaintea tratari ei cu o parte din aburul ce vine de la degazor- spalator. Condesatul din preincalzitorul P este trimis in condesatorul C
16

d) Un caondensator C, intercalat in circuitul de apa intre preincalzitoarele de joasa tensiune 2 si 3, unde aburul care nu a fost trimis catre preincalzitorul R se condenseaza. e) Un recuperator Rd, unde purja vaporizatorului cedeaza o anumita parte din caldura sa pentru o prima preincalzire a apei dedurizata inainte de introducerea sa in preincalzitorului P.La iesirea din recuperatorul Rd , apa de purja este trimisa la canal.Debitul purjei vaporizatorului este de ordinul 10% din debitul de apa vaporizata. Figura 36 nu reprezinta decat o singura instalatie de vaporizare. In general instalatiile de vaporizare sunt compuse din doua ansamblari de vaporizare fiecare avand un debit unitar de 5 pana la 6 t/h. In anumite cazuri, pentru a imbunatati calitatea apei produse, vaporizatoarele pot functiona in cascada, aburul produs de primul vaporizator fiind folosit pentru preincalzirea celui de al doilea. Cand vaporizatoarele nu lucreaza, condensatorul vaporizatorului poate fi folosit drept preincalzitor alimentat de la o priza de abur. Vaporizarea prin incalzirea si expandarea apei Instalatia cuprinde : a) Un vaporizator, V. b) Un preincalzitor de apa dedurizata, R1, acesta este incalzit de aburul ce vine de la vaporizatorul V. Apa condensata din preincalzitor este trimisa la condensatorul C al instalatiei de vaporizare. c) Un degazor D, al apei dedurizate, incalzit de asemenea de aburul produs in vaporizatorul V . La iesirea din degazorul D, apa este trimisa in vaporizator. d) O pompa de recirculatie, cu debit mare, de ordinul de 55 t/h care aspira apa continuta in vaporizator. Pompa ridica presiunea apei de la 1 la aproximativ 1,5 bar, pentru a o trimite in preincalzitorul P2, care primeste abur de la priza 3 . La iesirea din preincalzitorul P2, apa preincalzita este trimisa la vaporizatorul V. Presiunea in vaporizator este foarte apropiata de aceea a arborelui saturat, corespunzatoare temperaturii
17

apei la aspiratia pompei de recirculatie. Apa ajungand deci in vaporizator cu o presiune superioara celei existente in recipientul respectiv, expandeaza si se vaporizeaza partial. Debitul de abur produs este de aproximativ cinci tone pe ora. O purja cu un debit de aproximativ 10% din debitul vaporizatorului este realizata din refularea pompei de recirculatie.

Transformatoare de abur
Manipularea pacurii, pe de o parte, si arderea ea, pe de alta parte, necesita preincalzirea acestui combustibil. Preincalzitoarele de pacura sunt incalzite cu abur . Circuitele de transport sunt incalzite prin conducte, care urmeaza acelasi traseu si sunt parcuse de abur. Aburul de incalzire ar putea fi prelevat de la cazan sau de la o priza de abur. Purjele de la preincalzitoare si din conductele de abur de incalzire ar putea fi reinjectate in circuitul apei de alimentare, dar aceasta solutie nu poate fi aplicata.

fig. 38 Transformator de abur Intr-adevar in cazul scaparilor de pacura, fie in conductele de abur de incalzire, fie in preincalzitoare, acest combustibil ar fi introdus in circuitul de alimentare al apei odata cu
18

condensatorul returnat sau cu drenajele respective. Ar rezulta o infectare grava a intregului circuit si in special a cazanului. Este deci necesara prevederea unei instalatii intermediare denumite transformator de abur. Transformatorul de abur este un vaporizator care furnizeaza aburul necesar pentru incalzirea pacurii. Caldura necesara pentru vaporizarea apei in transformator este furnizata de aburul prelevat de la cazan sau de la o priza.. In aceste conditii este evident ca atat aburul prelevat de la priza cat si condensatul rezultat, nu sunt in contact direct cu circuitul de pacura. Figura 38 da o schema simplificata a unui tip de transformator de abur. Aburul de incalzire este prelevat de la priza 5. Apa din transformator provenind din condensarea aburului de incalzire, este trimisa la degazorul din circuitul apei de alimentare. Apa provenita din circuitele de incalzire a pacurii( condensat returnat, drenaj ) este colectata intr-un rezervor . Apa din acest rezervor este reluata de o pompa si trimisa in transformatorul de abur, unde se vaporizeaza din nou. Debitul de abur necesar pentru incalzirea gospodariei de pacura este de ordinul a 10-15 t/h, iar presiunea aburului in transformator este de circa 7 bari.

19

Circuitele de apa ale centralelor nucleare

Circuitele principale ale unei centrale nucleare Reactoarele nucleare pot fi utilizate in prezent pentru a produce energie electrica.

fig. 39 Schema simplificata a circuitelor unei centrale nucleare Instalatia de recuperare a energiei calorice eliberata de reactor are doua scopuri : -sa raceasca pila, functie principala care trebuie sa fie asigurata totdeauna (chiard aca turboalternatorul centralei nu este in functiune) atat timp cat activitatea sa nu este nula. -Sa foloseasca cantitatea de caldura produsa de pila intr-o instalatie care produce electricitate . Reactorul este racit cu ajutorul cu ajutorul unui gaz (aer sau bioxid de carbon). Gazul cald care iesa din pila este trimis intr-un generator de abur, unde caldura sa este folosita pentru a incalzi si vaporiza apa (fig. ) Aburul care provine de la generatorul de abur alimenteaza un turboalternator. Generatorul de abur are un rol analog cu cel al cazanului din centralele care folosesc caldura de ardere a unui
20

combustibil clasic.Caracteristicile generatururlui de abur sunt in schimb foarte diferite fata de cele ale unui cazan : a) temperatura gazului de racire a pilei este scazuta,200 pana la 400C, de unde rezulta ca temperatura si presiunea aburului ce provine de la generatorul de apa sunt de asemenea putin ridicate ; b )atunci cand fluidul de racire al pilei circula in circuit inchis,de exemplu in cazul cand fluidul este bioxidul de carbon,este necesar ca la intrare temperatura gazului sa fie destul de joasa(85-125C),pentru ca trecand prin pila temperatura sa sa nu atinga o valoare incompatibila cu buna functioanare a instalatiei Aceasta conditie limiteaza temperatura aburului produs de generator.Preincalzirea apei de alimentare nu necesita asadar o instalatie mare de preincalzire(doua preincalzitoare de J.P.cel mult). In caz de oprire sau de functionare la sarcina redusa a turbinii,aburul ce vine de la generator poate fi trimis,in totalitate sau partial,in condensatorul turbinii. Circuitele de racire alea reactorului G1 din centrala Marcoule Racirea pilei G1 este asigurata de catre aerul care iese din pila cu temperatura de 220

21

Fig. 40 Centrala din Marcoule-schema simplificata a circuitelor de racire alea pilei G1 Aerul este racit intr-un generator de abur. Apa de racire circula in schimbatot la o presiune de circa 29 de bari, pentru ca sa nu se vaporizeze. Circulatia ei este asigurata de o pompa de circa 750 m/h (fig.40) Apa calda este expandata in cascada in trei fierbatoare : - in fierbatorul nr. 1 presiunea este de 5,4 bari, iar aburul produs, zis de inalta presiune, este de 157C ; in firbatorul nr. 2 apa de la fierbatorul nr. 1 este expandata la 1.56 bari, iar aburul produs, numit de joasa presiune este la 105C ; - in fierbatorul nr. 3 apa de la fierbatorul nr. 2 este expandata la 0,31 bari, iar aburul produs, numit de joasa presiune, este la 70C ; Aburul saturat care provine de la cele trei fierbatoare este folosit intr-un turboalternator de 5750 kw.

22

Un acumulator de apa calda constituie o rezerva de putere de 5750 pana la 8000 kw pentru cazul unei avarii in reteaua de alimentare cu energie electrica a pilei.

Circuitele de racire ale reactoarelor G2 si G3 din centrala Marcoule

Circuitele de racire ale acestor pile sunt mai complexe decat cele ale pilei G1. Racirea lor este asigurata printr-o circulatie de bioxid de carbon in circuit inchis. Bioxidul de carbon este vehiculat de catre turbosuflante la presiunea de 15 bari. Instalatia este compusa(fig )din 4 elemente identice,cuprinzand fiecare : a) un economizor AB La ieshirea din economizor o parte din apa este dirijata catre un fierbator V,unde expandeaza shi vaporizeaza.Aburul produs la 81C shi 0,49bari alimenteaza circuitul de abur de joasa presiune.Cealalta parte a apei este trimisa in zona de medie presiune a generatorului de abur ; b) o zona de medie presiune cuprinzand : -un tambur-separator in care se introduce apa care vine din 23conomizer ; -un vaporizator CD,care trimite aburul saturat pe care-l produce in tamburul separator,E; -un supraincalzitor FG,care supraincalzeste aburul saturat care vine de la tamburul-separator E.Supraincalzitorul primeste caldura de la un element HJ,parcurs de catre aburul saturat de inalta presiune ; c) o zona de inalta presiune,cuprinzand : -un tambur-separator K,care primeste o parte din apa calda din circuitul vaporizator de medie presiune prelevata cu ajutorul unei pompe de alimentare,P1 ; -un vaporizator principal LM,al carui abur saturat este trimis in tamburul-separator K ; -un vaporizator auxiliar HJ,pentru supraincalzirea aburului de medie presiune ; -un supraincalzitor RK,care primeste aburul saturat de la tamburul-separator K, si ii ridica temperatura pana la 315C,la presiune a de 10,5bari.
23

Aburul produs de zonele I.P.-M.P.si J.P.este trimis la diferite etaje ale turbinei.Turbogrupul are o putere de 40MW. Turbinele turbosuflantelor,care vehiculeaza bioxidul de carbon,sunt alimentate cu abur de medie presiune. In caz de oprire a turboalternatorului sau de functionare la sarcina redusa,aburul ce vine de la generator este trimis intrun expandor-de supraincalzitorS sau intr-o instalatie auxiliara de racire de avarie. Apa colectata in condensatorul turboalternatorului este trimisa de o pompa P2 intr-un rezervor de alimentare U. Ea este reluata de rezorvorul din alimentare de o pomap P3,care trece printr-un vas de amestec Z,unde apa aceasta se amesteca cu apa care vine de la fierbatorul V,prin intermediul pompei P4 ;temperatura amestecului este reglata la 41C,pentru a se obtine la pila o temperatura constanta a bioxidului de carbon.Reglarea temperaturii se obtine actionand asupra unui racitor legat in derivatie pe circuitul dintre fierbatorul V shi vasul de amestec. Debitul de abur dat de generator este urmatorul :

24

Fig.41 Centrala din Marcoule. Schema simplificata a circuitelor de racire ale pilelor G2 si G3 - abur I.P. 172 t/h -10,5 bari- 315grade C - abur M.P 68 t/h- 2,55 bari -171 grade C - abur J.P 12 t/h -0,498 bar -81 grade C Circuitele de racire ale reactoarelor centralei din Chinon Centrala cuprinde in prezent doua etape denumite E.D.F. 1 si E.D.F. 2 Reactoarele sunt racite cu bioxid de carbon care circula in circuit inchis.

25

Generatoarele de abur produc abur supraincalzit de joasa presiune si inalta presiune cu urmatoarele caracteristici : E.D.F. 1 ( zone in paralel 120 elemente) abur I.P. : 21,5 b -345 grade C -290 t/h abur J.P. : 4,4 b -216 grade C-105 t/h Puterea grupului turboalternator este de 82 MW E.D.F. 2 -4 zone cu 24 elemente abur I.P. : 32 b 340 grade C- 4 x 173 t/h abur J.P. : 8, 7 b 340 grade C -4 x 94 t/h Etapa cuprinde doua turboalternatoare de 115 MW fiecare. Turbinele au doua prize pentru preincalzire apei de alimentare. Expandoarele desupraincalzire permit sa se utilizeze o parte din aburul nefolosit in turbine pentru a raci pilele aflate in rezerva sau oprite. Fig 42 da schema circuitelor E.D.F. 1

CAP. 3 : CONSTRUCTIA PREINCALZITOARELOR

. Schimbul de caldura intr-un preincalzitor tubular In preincalzitoarele tubulare apa de alimentare circula in interiorul tevilor. La fel si in diferitele racitoare (racitoare de hidrogen , racitoare de ulei). Aburul de incalzire folosit in preincalzitoare circula la exteriorul tevilor ; la fel circula si fluidul de racire in diferitele racitoare. Schimbul termic se face in modul urmator : - prin convectie intre abur ( sau fluidul ce urmeaza a fi racit) si suprafata exterioara a tevilor ; - prin conductibilitate in interiorul metalului tevilor; - prin convectie intre apa si suprafata interioara a tevilor Cantitatea de caldura transmisa prin conductibilitate depinde :
26

- de suprafata de schimb (numarul, lungimea si diametrul tevilor) ; - de grosimea metalului tevilor ; - de natura metalului - de diferenta de temperatura intre suprafata exterioara si suprafata interioara a metalului. Cantitatea de caldura transmisa prin convectie depinde : - de suprafata de schimb ( numarul, lungimea si diametrul tevilor) ; - de starea suprafetei (tevi mai mult sau mai putin netede) ; - de natura fluidului : apa, ulei, hidrogen, abur saturat, abur supraincalzit ; - de viteza fluidului ; - de diferenta de temperatura intre fluid si suprafata metalului. Suprafata preincalzitoarelor creste o data cu cresterea temperaturii de supraincalzire a aburului extras. Suprafata necesara racirii condensatului creste ca urmare a scurgerii acestuia in cascada. Pentru a mentine suprafata de schimb a unui preincalzitor, trebuie sa evacuam condensatul pentru a evita inecarea in condensat a suprafetei exterioare a tevilor.De asemenea, trebuie evacuate catre condensatorul turbinei, gazelle necondensabile care s-ar putea aduna in preincalzitor.

27

Tevile preincalzitoarelor orizontale sunt dispuse ca si cele ale condensatorului turbinei(fig.43, system Ginabat)

Tolele sicanelor din preincalzitoarele verticale sunt montate astfel incat sa dirijeze apa condensate catre peretii preincalzitorului(fig. 44) 20. In schimbatoarele instalatiilor de preincalzire a apei circulatia fluidelor se face totdeauna in contracurent, pentru a ridica la maximum temperatura apei de alimenatare. Reducerea diferentei dintre temperaturile fluidelor este limitata pentru a nu se ajunge la suprafete de schimb prea mari care ar necesita preincalzitoare foarte voluminoase si costisitoare. Se admite o temperatura a apei la iesirea din preincalzitor egala sau superioara cu 2 grade C (depinzand de marimea supraincalzirii aburului extras) fata de temperatura aburului saturat corespunzatoare presiunii prizei preincalzitorului respectiv.Temperatua condensatului la iesirea din preincalzitoare este mai mare cu circa 5 grade C decat temperature apei la intrare in preincalzitor.

Amplasarea preincalzitoarelor
28

Am mai spus ca tevile ce constituie preincalzitoarele sunt fixate de o parte si de alta in placi tubulare.Atat din punct de vedere al constructiei cat si pentru siguranta functionarii, exista tendinta de a reduce la minimum numarul racordurilor la placile tubulare sau mai exact a reduce numarul tevilor. Pentru a obtine aceeasi suprafat de schimb, trebuie asadar sa marim lungimea tevilor. Din aceasta cauza preincalzitoarele sunt lungi( aproximativ 10 m). Diametrul lor este de circa 1 m. Reducerea diametrului fasciculului, ca urmare a reducerii numarului de tevi,este un element care usureaza constructia mantalei preincalzitorului, element ce trebuie sa reziste la presiunea aburului extras. Preincalzitoarele pot fi orizontale sau verticale : 1.Preincalzitoarele orizontale se pot amplasa cu usurinta sub turbina sau la nivelele intermediare ale blocului.Scurgerea condensatului in aceste preincalzitoare este favorizata de inaltimea lor redusa.Atat accesul la aceste preincalzitoare cat si deschiderea si demontarea lor, sunt operatii usoare.In schimb, preincalzitoarele de acest tip ocupa un spatiu important la sol si , in plus, trebuie prevazut in plan spatiul necesar pentru demontarea fasciculelor tubulare. 2.Preincalzitoarele verticale necesita un spatiu foarte mic la sol, dar pentru ridicarea fasciculului tubular al acestora, este necesar sa se prevada un spatiu corespunzator in inaltime. Preincalzitoarele de J.P. trebuie sa fie plasate cat mai aproape de turbina pentru a se reduce lungimea conductelor de la prizele de J.P. , de diametru mare, din cauza volumului specific(mare) al aburului prelevat de la aceste prize, se vor reduce astfel si pierderile de presiune in aceste conducte. Presiunea aburului de priza de la preincalzitoarele de I.P. este mai ridicata, volumul specific este mai scazut ; de aceea ele pot fi instalate mai departe de turbina.Daca aceste preincalzitoare sunt verticale,ele sunt amplasate in asa fel incat permit folosirea podului rulant din sala masinilor pentru demontare ; daca sunt orizontale,ele pot fi instalate la nivele

29

intermediare ale cazanului,intre pompele de alimenatare si economizor.

Constructia fasciculelor de tevi

In racitoarele de condensat diferentele de temperatura intre condensat si apa care circula in tevi sunt mici. Racitoarele pot fi realizate dintr-un fascicul de tevi racordate la doua placi tubulare fixate rigid de manta. In schimb, la preincalzitoarele care primesc aburul de la prize, diferentele de temperatura intre tevile strabatute de apa si mantaua in contact cu aburul sunt mari.Este deci necesara prevederea unui dispozitiv care sa permita o dilatare libera a tevilor in raport cu mantaua. Daca tevile sunt drepte (ceea ce permite eventuala lor inlocuire), trebuie fie ca acestea sa fie prevazute cu curbe de dilatare, fie ca sa existe o placa tubulara mobila. In general, se folosesc tevi in U sau in W, care sunt fixate la una sau doua placi de capat sau in colectoare care se dilata liber fata de manta.In acest caz este imposibila inlocuirea unei tevi defecte, si ca atare, singura masura este izolarea circuitului de apa prin obturarea ambelor extremitati. Pentru a evita riscul craparii tevilor, atat fabricarea cat si montarea lor, trebuie facuta cu deosebita grija. Peretii despartitori din interiorul placilor frontale determina modul de circulatie al apei in fasciculul tubular. Alti pereti despartitori si sicanele dirijeaza si prelungesc drumul aburului si condensatului in jurul fasciculelor de tevi, determinand o circulatie cat mai apropiata de cea in contracurent. Sicanele trebuie sa fie amplasate astfel incat sa se evite forfecarea tevilor din cauza vibratiilor. In dreptul intrarii aburului si a condensatului trebuie instalate deflectoare pentru a feri tevile de eroziuni.

Alegerea metalului pentru tevi

30

Factorii de rezistenta mecanica si rezistenta la coroziuni, stau la baza alegerii metalului pentru tevi. Cand temperatura apei nu depaseste 150 grade C, ca in cazul preincazitoarelor de J.P. , tevile sunt din cupru sau din alama.Diametrul lor exterior este, in general, de 16mm si grosimea lor de 1,2mm. Cand temperatura depaseste 150 grade C si presiunea este de 25- 30 bari, se folosesc de preferinta : - tevi din otel (cu diametrul exterior in general de 25 mm si grosimea de 2,5 mm) - tevi din aliaj cupru-nichel (cu diametrul exterior de 16 mm si grosimea de 1,8 mm) O anumita perioada de timp, de teama corodarii otelului, au fost preferate tevile din aliaj cupru-nichel Experienta a dovedit ca depunerile de cupru datorita coroziunilor tevilor din aliaj cupru- nichel sunt masive si mult mai periculoase.Pentru acest motiv E.D.F. a optat pentru folosirea tevilor de otel, in constructia preincalzitoarelor din centralele sale, atunci cand presiunea apei este mai mare de 59 bari sau cand temperatura apei depaseste 160 grade C. .In prezent se prevede extindereaacestei solutii si la tevile preincalzitoarelor de J.P. ,pentru a limita la maximum riscurile ce s-ar putea ivi la cazan datorita depunerilor de cupru.

31

Utilizarea tevilor din otel este obisnuita in Germania in ultimii 15 ani.In Statele Unite se folosesc adesea tevi din otel inoxidabil.Aceasta solutie nu este adoptata in Franta din cuaza pretului ridicat al otelului inoxidabil.Tevile din cupru si aliaj cupru-nichel sunt mandrinate in placile tubulare.Uneori, tevile din aliaj cupru-nichel sunt sudate de placi.Tevile din otel sunt sudate, ca si tevile de cazan, in colectoare situate in interiorul sau exteriorul mantalei. In acest caz,tevile strabat o placa care constituie capacul preincalzitorului.Pentru a se asigura etanseitatea, tevile sunt sudate de o parte si alta pe placa (fig 45)

Constructia mantalelor
Mantalele trebuie sa se poata dilata liber. Preincalzitoarele verticale au punctul lor fix la racordul conductelor, iar deplasarea lor, datorita dilatarii longitudinale, este permisa de un montaj pe role. Mantalele sunt de cele mai multe ori imbinate cu camerele de apa prin intermediul flanselor si al buloanelor.Grosimea mare a flanselor, deformarea garniturilor supuse unor variatii mari de temperatura fac ca etansarea perfecta a flanselor cu manta sa fie dificila. Aceste tip de imbinare este prevazut pentru a permite vizionarea fasciculului de tevi dar, in cele mai multe cazuri, este imposibila a se ajunge la tevile plasate in interiorul fasciculului.De aceea, tendinta actuala este de a se suda direct mantaua de camera de apa, asigurandu-se orificii de vizitare si luindu-se masurile necesare pentru a pute sectiona usor si apoi resuda virola. Colectoarele de abur, supuse la presiuni mai joase decat colectoarele de apa, pot fi prevazute cu curbe de dilatare la racordul cu mantaua.Conductele pentru evacuarea condensatului, intrucat au sectiuni mici, sunt de asemenea realizate cu curburi care le permit sa urmareasca deplasarea preincalzitoarelor. Mantaua unui preincalzitor se compune din urmatoarele parti : a) Puncte de racord cu diverse grupe de conducte, ca :
32

- circuitul apei - priza de abur - evacuarea condensatului - circuitul de aerisire - circuitul de golire b)Puncte de racord pentru aparatele de control, de reglaj si de protectie. Mantaua preincalzitoarelor de I.P. trebuie sa aiba o supapa cu un debit suficient pentru a evacua intreg debitul de apa in cazul spargerii unei tevi din fascicul.

Exemple de realizari de preincalzitoare

Figura 46 reprezinta un preincalzitor de J.P. orizontal. Figura 47 reprezinta o sectiune intr-o virola a unui preincalzitor de J.P. orizontal(lira de dilatare) Figura 48 reprezinta un preincalzitor de J.P. vertical, cu un fascicul pentru condensarea aburului si un fascicul pentru racirea condensatului. Figura reprezinta un preincalzitor de I.P. orizontal, al carui fascicul are trei zone: 1.zona pentru desupraincalzirea aburului ; 2. zona pentru condensarea aburului ; 3. zona pentru racirea condensatorului.

Fig. 47 Preincalzitor de J.P. orizontal Lira de dilatare

33

Figura are :

reprezinta un preincalzitor de I.P. vertical care

-un fascicul pentru desupraincalzirea aburului ; -un fascicul de condensare a aburului.

Aparate de reglare si de protectie

Dispozitivele de baipasare individuale ale preincalzitoarelor, folosite mult altadata, nu mai sunt folosite aproape de loc in prezent. Ele necesita un numar mare de vane, costisitoare iar sursele de incidente cresc datorita existentei acestor multiple sectionari. Tendinta actuala este de a prevedea un baipas pentru o linie de preincalzitoare. Pentru preincalzitoarele de I.P. se prevad de regula urmatoarele elemente : - un baipas automat al ansamblului preincalzitor de I.P. care serveste in acelasi timp ca supapa de siguranta pentru a limita presiunea apei, trimisa la cazan, la valoarea nominala ; - o supapa pe circuitul apei inainte de preincalzitoare pentru a reduce suprapresiunile eventuale in acest circuit. Fiecare preincalzitor trebuie sa poata fi izolat de partea de abur prin : - o clapeta de retinere, cu inchidere comandata de un servomotor, care are rolul de a impiedica orice intoarcere a aburului la turbina ; - o vana automata in amontele clapetei. Am vazut la paragraful II.7. ca preincalzitoarele trebuie prevazute cu doua indicatoare de nivel. Aceste indicatoare trebuie sa fie independente, unul corespunzand unui nivel inalt si celalalt unui nivel foarte inalt .

34

NORME DE PROTECTIE A MUNCII IN CADRUL CIRCUITELOR CENTRALELOR TERMOELECTRICE

PE 102/1986 Ministerul energiei electrice Avand in vedere prevederile art.2 din Statutul privind functionarea SEN si disciplina lucratorilor din acest sistem,aprobat prin decretu nr.202/1974,in temeiul Decretuluinr.649/1969, modificat si completat prin Decretul nr 380/1983,privind organizarea si functionare MEE,emite urmatorul

ORDIN
1. Se aproba Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de conexiuni si distributie cu tensiuni pana la 1000 V c.a. in unitatile energetice,indicativ PE 102/86 ,care intra in vigoare la data de 1 iunie 1986.Pe aceeasi data isi inceteaza aplicabilitatea editia anterioara a acestui normativ,avand indicativul PE 102/1969 si Ordinul MEE de aprobare nr.6/69. 2. Institutul de Cercetari si Modernizari Energetice va lua masuripentru multiplicarea si difuzarea normativului mentionat lapct.1 in nr. de exempla rerezultatdin ancheta de tiraj,pana la data de 31 mai 1986. 3. Directiile de minister,centralele industriale,trusturile antrepriza generala si institutele de proiectare vor aduce la indeplinire prezentul Ordin. Adj. Al ministrului Ing.Valeriu Popa

35

CUPRINS
1. Generalitati: 1.1. Domeniu de aplicare 2.Gradul de protectie minim admis pt tablouri de distributie si bare de distributie in diferite categorii de incaperi sau spatii.

1.1 Domeniu de aplicarer Prezentul normativ se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor tehnologice electrice de conexiuni si distributie,fixe si definitive,a caror tensiune nu depaseste 1000 V si cu frecventa nominala de 50 Hz,din unitatile energetice,si anume:din centrale electrice si termice,statii de transformare si conexiuni si instalatii electrice de distributie publica. Proiectare si executarea instalatiilor aferente constructiilor din unitatile energetice indicate la pct.1.1.1. se vor realiza in conformitate cu Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V la consumatori(I 7). Prezentul normativ nu se aplica la realizarea instalatiilor electrice in medii cu pericol de explozie,pt care se vor folosi prevederile din prescriptiile specifice(anexa 1). Prezentul normativ se plica la instalatiile noi.Instalatiile electrice care la dataintrarii in vigoare a prezentului normativ sunt executate sau in curs de executie,in conformitate cu conditiile anterioare ale acestei prescriptii,pot fi mentinute in situatia existenta.Adaptarea la prezentul normativ se realizeazadin initiativa beneficiarului. Extinderea instalatiilor aflate in functiune sau inlocuirea unor elemente din acestea se va efectua de regula,conform prezentului normativ.In cazulunor dificultati de realizare,justificate prin proiect,extinderea se admitesa se faca dupa vechile prescriptii. In afara prevederilor din prezentul normativ la amenajarea instalatiilor electrice mentionate la pct.1.1.1. trebuie sa se tina
36

Generalitati

seama de prevederile prescriptiilor energetice conexe in vigoare,prevazute la anexa 1. Echipamentele si materialele electrice utilizate la realizarea instalatiilorelectrice trebuie sa corespunda standardelor de fabricatie in vigoare si sa fie omologate. .2.Marcarile panourilor trebuie sa fie vizibile: a) la instalatiile electrice exterioare , cel putin din locurile de unde se face manevrarea aparatelor de conectare de la fata locului; b) la instalatiile electrice interioare , atunci cand usile tabloului sunt inchise , cat si atunci cand sunt deschise. Toate circuitele din tablourile instalatiilor de conexiuni si distributie trebuie prevazute cu inscriptii vizbile si neechivoce , in care sa se indice destinatia fiecarui circuit.Inscriptiile trebuie facute pe partea din fata a tablourilor , iar , in cazul deservirii acestora din ambele parti , inscriptiile trebuie facute si pe partea din spate. Sistemele de bare colectoare , precum si derivatiile acestora vor fi marcate dupa cum urmeaza: a) faza L1 in culoarea rosu inchis ; b) faza L2 in culoarea galben; c) faza L3 in culoarea albastru inchis; d) bara neutru N in culoarea negru; e) barele de legare la pamant in culoare negru; f) bara de nul de lucru si de protectie PEN in culoarea verde-galben; Izolatia conductoarelor de nul de protectie (PE) sau a conductoarelor (comune) de nul de lucru si de protectie (PEN) trebuie sa fie de culoare verde-galben; Barele neizolate PEN si PE vor fi marcate cu benzi transversale verzi si galbene;

37

Bibliografie
1. Popa Teodor, Muatescu Virgil, Marinu Liliana, 1981,Instalaii termoenergetice,Manual pentru licee clasa a XII, Bucureti , EDP. 2. Vian, s.,Ghica, c.,Panduru, v.,2000,Tehnologii industriale, Bucureti, Editura ASE, 3.Ionescu, Tr.G.,Pop, G.,1998,Ingineria sistemelor de distribuie a energiei electrice, Bucureti, Editura Tehnic, 4.Leca, A.,1996,Principii de management energetic, Bucureti, Editura Tehnic, 5.Mrginean, D.D., 1992,Energetica lumii vii, Bucureti, Editura Edimpex-Sperana, 6.****Prescripia tehnic pentru proiectarea, executarea, montarea, repararea, instalarea, exploatarea i verificarea cazanelor de abur i cazanelor de ap fierbinte1985- C1-Colecia ISCIR 7.****Prescripia tehnic pentru verificarea reparaiilor instalaiilor mecanice sub presiune i instalailor de ridicat i pentru aplicarea plcii de timbru la instalaiile mecanice sub presiune CR 3-82 Colecia ISCIR 8.****Prescripia tehnic pentru autorizarea personalului de deservire a instalaiilor mecanice sub presiune i a instalaiilor de ridicat CR5-94 Colecia ISCIR 9.Iacobescu, Gh., Iordnescu, I., Potolea, E., Balaurescu, D., Tudose, M.,1977, Utilajul i tehnologia instalaiilor din centralele i reelele electrice, Bucureti,Editura Didactic i Pedagogic. 10.****Regulament de exploatare i ntreinere a instalaiilor de termoficare din CET1973Oficiul de documentare energetic-PE210-72 11.**** Regulament de exploatare a circuitului de rcire-1995- Regia autonom de electricitate RENEL-PE219-1/95 Adrese utile internet: www.eximprod.ro, www.universulenergiei.com www.google.ro etc

38