Sunteți pe pagina 1din 2

Budismul Budismul sustine c totul este suferin in jurul oamenilor iar acestia trebuie sa se elibereze de ea.

Apare in India in secoleleVI-V i. Hr i este intemeiat de Buddha sau Siddartha si are la baza cele 4 adevruri sfinte:universalitatea suferintei, sursa suferintei sunt placerile, oamenii se pot elibera de suferinta prin nirvana, abtinerea de la fapte urte si minciun pentru atingerea nirvanei. Buddha propovduia o nou doctrin, mai mult o intelepciune, fr zei sau texte sacre, si mai putin o adevrata religie. Nu a pretins niciodata c ar fi Dumnezeu, si nici nu a fost privit ca atare de buditi. El a fost doar un om care a atins un nivel ridicat de cunoatere, intelegnd viata in mod profund. Nscut intr-o familie bogat, de copil se pare ca avea caliti iesite din comun. Tineretea a fost una obisnuita pentru un tnr nobil din epoca sa o viata ndestulat, studii, cstorie. In jurul vrstei de 30 de ani, cnd, se spune, urma s devin tat, are patru intlniri care ii rscolesc viata: cu un btrn, cu un om bolnav, cu un mort si cu un clugr care cerete pentru a se hrni. El descoper astfel btrneea, durerea, moartea si srcia. Dezgustat de existena sa plin de plceri dearte, alege sihstria. Legenda spune ca Bodhgaya este locul unde, asezat la poalele unui smochin, copacul care simbolizeaz cunoatere (bodhi), Buddha a primit iluminarea in urma unei meditaii prelungite. Timp de 40 ani, va cltori prin Valea Gangelui, explicndu-si doctrina, apelnd din cnd in cnd la amintirile din vietile sale anterioare, adunnd in jurul lui clugri si adepti laici, acceptnd chiar, spre sfritul vieii, la insistenele discipolului su, Ananda, si intrarea clugrielor in comunitate. Religia budist considera c omul trebuie s depeasc iluzia lumii in care trim i s incerce s obin iluminarea, accesul la nirvana, definit ca o stare de beatitudine venic, in care dorina, ignorana, timpul si suferinta nu mai exist. Cu nirvana ia sfarsit ciclul rencarnrilor successive. Karma este actiunea intentionat, adica fiecare gest, vorb sau fapt fcute contient si intenionat. Conform pricipiului cauz-efect, karma dintr-o via anterioar determin natura vietii prezente. Adepii budismului triesc n special n India, China sau Japonia. 1. Care sunt cele 4 adevruri sfinte n care cred buditii? 2. Ce este nirvana i cum se poate ajunge la ea? 3. Prezentai care sunt semnificaiile celor patru ntlniri ale lui Buddha: btrnul, omul bolnav, mortul si clugrul care cerete. 4. Ce semnific smochinul n credina budist? 5. Ce este karma i ce importan prezint ea? 6. Menionai alte trei religii monoteiste i precizai ariile de rspndire ale acestora. 7. Numii divinitile celor patru religii monoteiste i locaurile sfinte ale acestora. 8. Precizai dou asemnri i dou deosebiri ntre dou religii studiate de voi. 9. Precizai care este cartea sfnt pentru fiecare religie n parte. 10. Numii cetatea sfnt a arabilor.

Islamul
Legea Sharia ajunge la forma clasic (tradiional) in jurul anului 900, desi continu s se dezvolte si in urmtorii 1000 de ani. Legea islamic Sharia tradiional cuprinde printre altele: pentru adulter - pedeapsa cu moartea; pentru furt - tierea minii drepte; pentru consumul de alcool - 80 de lovituri de bici. Crima sau rnirea grav se pedepsete 'ochi pentru ochi'. Spre exemplu, dac o persoan atac o alt persoan si cea de a doua persoan isi pierde ochiul n atac, iar prima este gsit vinovat de un judector, cea de a doua persoan are dreptul s ii scoat acelai ochi primei persoane. Dac ins a doua persoan rneste mai mult pe prima persoan, ea este aspru pedepsit. Aceasta regul descurajeaz victimele de la a retalia in acest fel si de obicei se ajungea la o intelegere, acceptandu-se bani sau obiecte de valoare in schimb. Pentru alte crime mai putin serioase, criminalul trebuie sa plteasc o sum de bani victimei, s primeasc lovituri de bici sau s fie inchis o perioada de timp. Legea Sharia descrie si modul in care se desfaoar procesul. Reclamantul sau o rud a sa depun plngre. Prtul se consider nevinovat pn la dovedirea contrariului, are dreptul s nu spun nimic pn la proces si s fie reprezntat de un avocat. Un sistem de apeluri permite ca i cazul s fi transferat la curti superioare sau in cele din urma la conductorul rii. Mrturia unei femei valoreaza jumtate din cea a unui brbat, motivul principal fiind ca femeile din acea perioada erau mult mai putin educate dect brbaii. Incepnd cu secolul 19, Sharia este influenat puternic de sistemul legal occidental. Unele ri (Turcia) abandoneaz complet Sharia, pe cnd altele o adapteaz (interzicnd poligamia spre exemplu). Majoritatea specialitilor in Sharia cred c aceasta poate fi adaptat conditiilor lumii moderne fr a abandona spiritul legii islamice. Astfel de sisteme judiciare moderne bazate pe Sharia sunt folosite spre exemplu in Arabia Saudit si Iran. Un numr mic de autoriti locale in Africa continu inc s aplice Sharia traditional. Fapte si Lucruri Interzise in Religia Islamica Printre altele, religia islamica interzice: carnea de porc, carnea animalelor care au murit natural, buturile alcoolice, drogurile (in cazul in care nu sunt folosite ca medicament), vntoarea ca sport, cultivarea drogurilor si a tutunului, adulterul, prostitutia, divortul fr motiv sau amenintarea cu divortul, maltratarea sotiei, neascultarea printilor, dispreul, arogana, minciuna, superstiiile, vrjitoria, nelciunea, blestemele, invidia, specula, imprumutul cu dobnd, jocurile de noroc, sinuciderea, mita, risipa, brfa si indiferena in relatiile umane. Cele 10 porunci au o importanta la fel de mare in islam ca in iudaism sau crestinism - desi nu au aceeasi form. Multe lucruri nu sunt interzise in mod absolut; cnd musulmanul se afla intr-o situatie dificil si nu are de ales, unele lucruri devin permise. Spre exemplu, musulmanul are voie s mnnce carne de porc dac nu gseste altceva si moare de foame. Sau, desi imprumutul cu dobnd este interzis, musulmanul poate depozita sau chiar imprumuta bani de la banc pentru ca acest lucru este necasar in societatea occidentala si nu exista alternative care s nu foloseasca dobnda (aceasta presupune ca musulmanul depoziteaza banii la banc din necesitate, si nu cu scopul de se imbogi din dobnd).

Poligamia In timpul vieii profetului, rzboiul continuu a lsat un numr mare de femei vduve care nu mai puteau s se ntretin si s isi creasc copii. Considernd c este mai bine ca un brbat s aib mai multe neveste, dect o femeie s triasc singur si s nu aib posibilitatea de a se intretine, Coranul permite poligamia. Un brbat nu trebuie insa sa aib mai mult de patru neveste si trebuie sa fie capabil de a fi drept si just f de fiecare dintre ele. O femeie care va deveni a doua soie poate refuza sa se cstoreasca cu un brbat pe motivul c acesta are deja o soie. Poligamia nu este incurajat cu excepia situatiilor de mai sus, iar in zilele de astzi este foarte rar practicat si interzis prin lege in majoritatea rilor islamice. Comparai cele trei aspecte ale societii islamice prezentate mai sus cu ceea ce a caracterizat de-a lungul timpului societile cretine i prezentai-v prerile n aproximativ 10-15 rnduri.