1.

Caractere juridice ale transmisiunii mostenirii

Transmisiune pentru cauza de moarte(mortis causa) , in sensul ca are loc si opereaza numai la moartea persoanei fizice sau pe data aratata in hotararea judecatoreasca de declararea a mortii. Desi in cazul incetarii existentei unei persoane juridice are loc o transmisiune universala(sau cu titlu universal) a partrimoniului acesteia, material este guvernata nu de regulile dreptului succesoral, ci de norme legale speciale care reglementeaza aceasta incetare. Tot astfel, actele de transmisiune intre vii sunt conduse de obligatiile contractuale si extracontractuale, nu de regulile transmisiunii succesorale. Transmisiunea universala are ca obiect intreg patrimoniul persoanei decedate, respectiv dreptrurile si obligatiile cu caracter patrimonial ale acesteia si bunurile asupra carora poarta, se transmit catre succesori ca o universalitate juridica, nu izolat. Transmisiune indivizibila in sensul ca presupune cu necesitate acceptarea sau repudierea in intregime a mostenirii de catre succesibil. Caracterul indivizibil al transmisiunii succesorale justifica,intre altele, dreptul de acrescamant in persoana mostenitorilor acceptati a partii ce s-ar fi cuvenit mostenitorilor care au renuntat la mostenire. Regula indivizibilitatii transmisiunii succesorale subzista chiar si in cazul pluralitatii de mostenitori,pana la efectuarea impartelii mostenirii. Transmisiune unitara, in sensul ca in principiu intreaga mostenire ,atat drepturile cat si obligatiile defunctului se transmit catre mostenitori, indiferent de natura si originea lor, caracterul unitar al transmisiunii face ca succesiunea legala sa coexiste cu cea testamentara a aceluiasi de cujus.

2. data deschiderii succesiunii

Art. 651 Succesiunea se deschide prin moarte momentul deschiderii succesiunii este momentul incetarii din viata a celui ce lasa mostenirea. In cazul declararii judecatoresti a mortii unei personae, deschiderea succesiunii are loc pe data prevazuta in hotararea judecatoreasca. Declararea judecatoreasca a disparitiei unei persoane fizice nu are efect deschiderea succesiunii, fiindca disparutul este reputat ca fiind in viata. Dovada mortii si a datei cand aceasta a avut loc se face prin certificatul de deces, iar in cazul cand persoana in cauza a fost declarata moarta pe cale judecatoreasca, dovada mortii se face prin hotararea declarativa de moarte.

In cazul comorientilor , data deschiderii succesiunii este aceeasi pentru toti, iar mostenirea va fi deferita mostenitorilor acestora, aflati in viata, la acea data. Importanta datei deschiderii succesiunii: Momentul deschiderii succesiunii prezinta interes din mai multe puncte de vedere : In raport de aceasta data se vor stabili persoanele chemate la mostenire si daca mostenitorii au capacitatea de a succede; - De la aceasta data curge,in principiu, termenul de 6 luni pentru acceptarea sau renuntarea la succesiune; - Acest moment marcheaza data pana la care retroactiveaza acceptarea sau repudierea succesiunii; - In raport de data mortii, in cazul pluralitatii de succesori, se va stabili momentul pana la care retroactiveaza efectele impartelii; - Compunerea si starea masei succesorale se discuta in raport de data mortii; In raport de aceasta data se va stabili legea aplicabila mostenirii. -

3. Locul deschiderii mostenirii

Art. 95 C. Civil Domiciliul unei succesiuni este domiciliul cel din urma al defunctului. Art. 14 C. Procedura Civila instituie o competent exceptional in materie de mostenire, in considerarea ultimului domiciliu al defunctului, iar art. 1. Din Dec. nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala instituie competent de a dezbate succesiunea in favoarea notariatului de stat in raza caruia defunctul a avut cel din urma domiciliu. In ceea ce priveste locul deschiderii succesiunii minorilor si interzisilor judecatoresti, trebuie sa tinem seama de reglementarile in materie. Domiciliul copilului minor este la parintii sai. Cand unul dintre parinti este decazut din drepturile parintesti, domiciliul minorului este la parintele in sarcina caruia cade ocrotirea. Daca ambii parinti sunt decazuti din drepturile parintesti,sunt pusi sub interdictie sau sunt declarati morti, domiciliul copilului minor va fi la tutore. Domiciliul persoanei pusa sub interdictie este la tutorele sau.

Cand cel ce lasa mostenirea nu a avut domiclilu in tara sau domiciliul sau nu este cunoscut, locul deschiderii succesiunii este acela unde se afla bunurile de cea mai mare importanta ale acestuia, iar daca nu are bunuri, acolo unde s-a inregistrat moartea sa. Consecinte ale importantei locului deschiderii mostenirii a) La instant celui din urma domiciliu al defunctului se judeca cererile privind validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare, cererile privitoare la mostenire si cele privitoare la pretentiile mostenitorilor ce au unul contra altuia, precum si cererile legatarilor si creditorilor defunctului impotriva mostenitorilor sau executorului testamentar, b) Tot instanta de la cel din urma domicilu al defunctului este competent sa judece actiunea in anularea certificatului de mostenitor si de ridicare ori de modificare a masurilor conservatorii, luate cu privire la bunurile mostenirii; c) Competenta de a dezbate succesiunea apartine notariatului in raza caruia defunctul a avut ultimul sau domiciliu. d) Organul administratiei publice locale de la ultimul domiciliu al defunctului si procurorul pot cere deschiderea procedurii succesorale notariale, daca printre bunurile mostenirii se afla si imobile. In schimb cererile facute de mostenitori sau cele indreptate impotriva mostenitorilor dupa efectuarea partajului succesoral sunt de competent instantei domiciliului paratului, potrivit art. 5 C. Proc. Civila.

4. conditiile generale pentru a putea mostenii

Indiferent ca este vorba de mostenire legala sau testamentara, sunt enumerate de Codul civil (art.654): pentru a putea mostenii, o persoana trebuie sa intruneasca in mod cumulativ urmatoarele conditii: sa aiba capacitate succesorala, sa nu fie nedemna (conditie ceruta doar la mostenirea legala), sa aiba vocatie sau chemare succesorala. 1. Capacitate succesorala : Potrivit legii au capacitatea de a deveni succesori toate persoanele care insista in momentul mortii celui despre a carui succesiune este vorba. 2. Chemare sau vocatie succesorala : Au vocatie rudele defunctului, sotul supravietuitor si statul. Rudenia poate fi in linie dreapta sau in linie colaterala. Capacitatea succesorala Potrivit art. 654 C.Civil Pentru a putea succeed trebuie neaparat ca persoana ce succeed sa existe la momentul deschiderii succesiuni. Copilul neconceput este considerat ca exista.Copilul nascut mort este considerat ca nu exista

a) Pentru a putea mosteni persoana trebuie sa fie in viata la data deschiderii succesiunii,cel ce nu era in viata la data deschiderii succesiunii nu are capacitatea de a mostenii, b) Nu poate mosteni nici copilul care nu era conceput la data deschiderii succesiunii c) Nu poate mosteni nici chiar copilul conceput la data deschiderii succesiunii,daca acesta sa nascut mort. Persoanele concepute : infans conceptus pro nato habetur, quoties de commodis eyus agitur Prezumtia instituita de lege in materie de filiatie a copilului fata de tata este de aplicare generala,fiindca daca legea civila ar fi inteles sa o aplice restrictive, ar fi spus-o expres, ceea ce nu a facut. Un copil care s-a nascut mai inainte de implinirea a 300 de zile de la moartea lui de cujus, este presupus conceput inainte de deschiderea succesiunii. Comorientii : Art. 21 din Dec. 31/1954 In cazul in care mai multe persoane au murit in aceleasi imprejurare, fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata

5. Vocatia succesorala Vocatia succesorala legala concreta

Rudele cu vocatie succesorala generala nu sunt chemate toate impreuna si deodata la mostenire . Daca toate rudele cu vocatie generala ar fi chemate impreuna si deodata la mostenire averile succesorale s-ar faramita in parti de o valoare neinsemnata, iar institutia mostenirii nu si-ar mai putea indeplini rosturile ei social-economice, pe alta parte nu s-ar mai tine seama de caracterul diferit al legaturilor de afectiune dintre cel care lasa mostenirea si rudele sale. Pentru a se evita asemenea consecinte, in cadrul devolutiunii legale a mostenirii, legiuitorul a instituit o anumita ordine de chemare concreta la mostenire a rudelor defunctului. Prin urmare, pentru ca o persoana sa fie efectiv chemata la mostenire in temeiul legii, deci sa aiba vocatie legala concreta, nu este suficient sa faca parte din categoria mostenitorilor legali cu vocatie generala, ci trebuie sa mai fie indeplinita o conditie negativa si anume: sa nu fie inlaturata de la mostenire de o persoana in rang preferabil, deci care are si vocatie concreta, utila. Pentru stabilirea ordinii de preferinta intre rudele defunctului cu vocatie generala, legea foloseste doua criterii tehnico-juridice: clasa de mostenitori si gradul de rudenie. Cu ajutorul acestor criterii, legea determina vocatia concreta la mostenire a rudelor defunctului.

Pentru ca o persoana juridica sau fizica ori statul sa aiba dreptul de a culege in tot sau in parte, mostenirea lasata de o persoana fizica decedata, nu este suficient ca persoana ce pretinde mostenirea sa aiba capacitate succesorala, ci mai este necesar ca ea sa aiba chemare la mostenire, fie in virtutea legii, fie in virtutea testamentului lasat de defunct. Legea confera vocatie la mostenire rudelor defunctului inclusiv rudenia rezultata din adoptie, sotului supravietuitor al defunctului si statului. Vocatia succesorala testamentara poate sa apartina, in principiu, oricarei persoane cu capacitate succesorala, deasemenea, testamentul lasat de defunct recunoscut de lege cu anumite limitari, ca temei al vocatiei la mostenire.

Vocatia succesorala generala si concreta

Vocatia are un dublu inteles: in sensul ei general, ea desemneaza vocatia potentiala (eventuala) a unor persoane de a culege mostenirea lasata de o alta persoana. In acest sens se analizeaza vocatia succesorala legala a rudelor in linie dreapta fara limita in grad sau limitarea vocatiei succesorale legale a rudelor pe linie colaterala pana la gradul IV inclusiv ori principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale. Dar notiunea de vocatie are si un sens concret (vocatie utila, concreta), determinate prin devolutiunea succesorala cu ajutorul careia se selecteaza, dintre persoanele cu vocatie succesorala generala persoanele care vor culege efectiv mostenirea lasata de defunct. Deci, vocatia succesorala concreta presupune doua conditii: -una pozitiva (vocatia succesorala generala) -una negativa (persoana in cauza sa nu fie inlaturata de la mostenire de un alt succesibil chemat de lege in rang preferabil sau de un legatar); Vocatia succesorala generala si cea concreta nu se confunda cu aptitudinea general-abstracta a unei persoane de a se bucura in continutul capacitatii sale de folosinta, de dreptul la mostenire, garantat prin Constitutie art.42. Dreptul de mostenire, ca o aptitudine abstracta, devine potential prin intermediul vocatiei succesorale generale si efectiv prin vocatia concreta la mostenire.

In privinta legatarilor (desemnati prin testament) dreptul la mostenire se infiinteaza numai ca aptitudinie general-abstracta si ca vocatie succesorala concreta. Notiunea de vocatie succesorala generala este inaplicabila in materia mostenirii testamentare, deoarece legea nu confera nimanui, in mod special, o asemenea vocatie, dar nici nu limiteaza cercul persoanelor care pot deveni legatari prin testament. Institutia mostenirii este conceputa in cadrul devolutiunii legale ca mostenire de familie si numai in cazul mostenirii vacante, masa succesorala este culeasa de stat. Asa fiind, in dreptul nostru sunt chemate la mostenire in temeiul legii si, deci, au vocatie succesorala legala persoanele care sunt in legatura de familie cu defunctul, adica rudele defunctului din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie si, alaturi de acestea, sotul supravietuitor al defunctului. Intrucat legatura de rudenie poate fi indepartata, astfel incat chemarea la mostenire nu ar mai avea acoperire in sentimente reale de afectiune reciproca intre aceste rude si defunct, legea a limitat pe linie colaterala vocatia succesorala legala la gradul IV inclusiv ( art. 676 C.civ., astfel cum a fost modificat prin art. 4 al legii asupra impozitului progresiv pe succesiune din 1921 prin desfiintarea dreptului la mostenire ab intestat de la al patrulea grad in sus si art.6 din legea 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor). In linie dreapta, ascendenta, descendenta, legea nu prevede nici o limitare, caci aici legile firii impun , fara ajutorul omului, limitarea necesara. Prin urmare, rudele in linie dreapta, descendenta (fiu, nepot, stranepot, etc.) si ascendenta ( parintii, bunicii, strabunicii, etc.), au vocatie succesorala in mod nelimitat in grad. In schimb, rudele colaterale au vocatie succesorala numai pana la gradul IV inclusiv. Deci, au vocatie succesorala legala pe linie colaterala fratii si surorile defunctului, rude de gradul II, descendentii lor pana la gradul IV inclusiv (nepoti, stranepoti de frate-sora, care sunt rude de gradul III, respective de gradul IV cu defunctul, unchii si matusile defunctului care sunt rude colaterale de gradul IV si fratii si surorile defunctului (rude colaterale tot de gradul II). Vocatia succesorala a acestor rude care sunt chemate la mostenire este numai generala, potentiala, vizand posibilitatea de principiu a acestor persoane de a mosteni, prin efectul legii, patrimoniul persoanei decedate. Vocatia lor concreta de a culege efectiv aceasta mostenire este determinata prin devolutiunea succesorala legala, legea instituind o anumita ordine de chemare legala la mostenire. Aceasta vocatie succesorala legala generala este, de regula reciproca.

Principiul reciprocitatii vocatiei legale generale la mostenire

Avand in vedere ca transmiterea mostenirii este o transmitere pentru mortis causa, pripiul vocatiei succesorale nu vizeaza statul si nici persoanele juridice. Principiul reciprocitatii vocatiei succesorale guverneaza insa fara a fi prevazut expres de lege materia mostenirii legale intre persoane fizice. In virtutea acestui principiu, daca o persoana are vocatie succesorala legala generala la mostenirea lasata de o alta persoana, atunci si aceasta din urma are aceeasi vocatie in raport cu prima sensul pozitiv al principiului. In concret, vocatia lor depinde de ordinea in care va surveni decesul uneia dintre ele. De exemplu, daca copilul are vocatie succesorala la mostenirea lasata de parinti, atunci si parintii au vocatie la mostenirea lasata de copil. Acest principiu are si un sens negativ: daca o persoana nu are vocatie la mostenirea altei persoane, atunci nici aceasta din urma nu are la prima. Insa acest principiu are si exceptii: este cazul constatarii nulitatii casatoriei sau a anularii ei prin hotarare judecatoreasca intervenita dupa decesul sotilor sau a unuia dintre ei, constatandu-se ca unul dintre ei a fost de buna credinta si unul de rea credinta la incheierea casatoriei lor. In acest caz, daca sotul supravietuitor a fost de rea credinta, el nu va mosteni, in schimb daca sotul de buna credinta a supravietuit celuilalt, el va avea vocatie succesorala (art.23 C.fam). Daca ambii soti au fost de buna credinta sau de rea credinta, principiul reciprocitatii vocatiei succesorale in sens pozitiv si in sens negativ se restabileste.

9,10,11. Reprezentarea succesorala

Reprezentarea succesorala Reprezentarea succesorala - este un beneficiu al legii in virtutea caruia un mostenitor legal (sau mai multi) de un grad mai indepartat numit reprezentant urca in gradul, locul si drepturile ascendentului sau numit reprezentat care decedat la deschiderea mostenirii pentru a culege partea care i s-ar fi cuvenit acestuia din mostenire daca s-ar fi aflat in viata.

Reprezentarea succesorala este admisa in privinta descendentiilor copiilor defunctului si in privinta descendentilor din frati si surori. Conditii: 1) cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii - legea prevede ca ca nu se prezinta decat persoanele moarte , deci o persoana in viata data deschiderii mostenirii nu poate fi reprezentata. 2) locul celui reprezentat sa fie util - reprezentarea se adminte numai in cazul in care cel reprezentat, daca ar fi fost in viata la data deschiderii mostenirii, ar fi avut vocatie concreta la mostenire adica ar fi putut mosteni. Deci singurul motiv pentru care nu poate mosteni este ca nu mai este in viata. 3) Reprezentatul sa indeplineasca toate conditiile necesare pentru a culege mostenirea lasata de defunct. a. sa aiba capacitate succesorala b. sa aiba vocatie succesorala proprie c. sa nu fie nedemn fata de defunct, sa nu fi renuntat la mostenirea acestuia si sa nu fi fost exheredat. Reprezentarea este adminsa : a) in toate cazurile - deci nu numai cand unul sau mai multi descendenti ai unui copil decedat al defunctului vin la mostenire in concurs cu unul sau mai multi descendenti in viata ai defunctului de grad mai apropiat si cand fara beneficiul reprezentarii nici nu ar putea mosteni, dar si atunci cand descendentii copilului sau copiilor decedati ai defunctului sunt de acelasi grad. b) reprezentarea este admisa la infinit stranepotii au dreptul la mostenire. - inseamna ca nu numai nepotii, dar si

c) pentru ca in toate cazurile in care reprezentarea este admisa impartirea sa se face pe tulpini, ea opereaza de drept si imperativ, vointa descendentilor putand influenta regulile reprezentarii numai prin renuntarea la mostenire,dar nu si prin acceptarea ei cu efecte partiale sau sub conditie.

12. Clasa I de mostenitori legali

Clasa I de mostenitori legali: descendentii defunctului Potrivit art.669 C.Civ, prin descendenti intelegem copii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la infinit, fara deosebire de sex si indeferent daca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite. Fac parte din clasa I de mostenitori legali si copii defunctului sau a urmasilor lui din afara casatoriei, cu singura conditie ca filiatia sa fie stabilita potrivit legii. Alaturi de copiii din casatorie si din afara casatoriei, din clasa I de mostenitori legali fac parte si copii adoptati. Impartirea mostenirii intre descendenti Daca la mostenire sunt chemati doi sau mai multi descendenti de gradul I (copii defunctului), cota parte de mostenire ce se cuvine fiecaruia se stabileste in mod egal, in functie de numarul lor. Tot astfel se procedeaza daca la mostenire sunt chemati, in nume propriu, descendenti de grad subsecvent ( care nu beneficieaza de reprezentare). In schimb, daca descendenti de gradul II si urmatoarele vin la mostenire prin reprezentare, impartirea se face pe tulpini si subtulpini. Iar descendentii mai indepartati in grad cei care nu beneficiaza de reprezentare sunt exclusi de la mostenire.

Caracterele juridice ale dreptului la mostenire ale descendentilor Descendentii pot veni la mostenire, in nume propriu sau prin reprezentare. Ei sunt mostenitori rezervatari, astfel incat liberalitatile facute de defunct (donatii si legate) prin care se aduce atingerea rezervei lor sunt supuse reductiunii. Deasemenea ei sunt mostenitori sezinari, avand posibilitatea juridica de a intra in stapanirea mostenirii fara atestarea prealabila a calitati de mostenitor.

13. Clasa a II a de mostenitori legali Clasa a II a de mostenitori legali Daca defunctul nu are descendenti sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire, legea cheama rudele care fac parte din clasa a II a de mostenitori :

1) Ascendentii privilegiati 2) Colaterali privilegiati. Ascendentii privilegiati sunt parintii tatal si mama defunctului, din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie.

1.Vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei Este reclamata de raporturile de rudenie statornicite intre copil si tatal sau prin stabilirea filiatiei, de principiul egalitatii intre sexe si de principiul recoprocitatii vocatiei succesorale legale, precum si de art.106 Codul Familiei. 2. Problema vocatiei succesorale a parintilor firesti in cazul adoptiei. In cazul adoptiei cu efecte depline, parinti firesti ai celui adoptat, indiferent ca sunt din casatorie sau din afara casatoriei, pierd orice vocatie succesorala la mostenirea lasata de cel adoptat, fiindca inceateaza raporturile de rudenie dintre ei. 3.Vocatia succesorala a adoptatorului Deoarece in cazul adoptiei cu efecte depline adoptatul devine ruda cu adoptatorul ( si rudele acestuia) ca si un copil firesc, iar raporturile cu parintii si alte rude firesti inceteaza, nimeni nu a pus la indoiala vocatia succesorala a adoptatorului la mostenirea lasata de cel adoptat. Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati si colaterali privilegiati a) daca la mostenirea sunt chemati numai ascendentii privilegiati ai defunctului (neexistand colaterali privilegiati si sot supravietuitor) mostenirea se imparte intotdeauna in mod egal. b) daca ascendentii privilegiati vin la mostenire in concurs cu colaterali privilegiati, partea ascendenitlor se stabileste astfel : daca a exista un singur parinte, el va primi din mostenire, revenind colateralilor privilegiati ; iar daca traiesc ambii parinti, ei vor culege o jumatate de mostenire (cate fiecare), cealalta juamtate revenind colateralilor privilegiati si in acest caz indiferent de numarul lor . c) daca alaturi de clasa de a II a de mostenitori, este chemat la mostenire si sotul supravietuitor al defunctului, mai intai se stabileste cota ce se cuvine acestuia si restul se imparte intre mostenitorii din clasa a II a. Caracterele Juridice Ascendentii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare si nu sunt obligati la raportul donatiilor. In schimb ca si descendetii, ei sunt mostenitori rezervatari si sezinari.

Colaterali privilegiati Colaterali privilegiati sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la gradul IV inclusiv (nepotii si stranepoti de frate-sora) precum si cei din adoptie cu efecte depline. Impartirea mostenirii intre colateralii privilegiati se face astfel : intreaga mostenire daca vin singuri la mostenire ; sau din mostenire daca vin in concurs cu unul, respectiv doi sau mai multi ascendenti privilegiati, tinandu-se seama, daca este cazul, si de cota parte din mostenire ce se defalca mai intai sotului supravietuitor al defunctului care concureaza cu acesta clasa de mostenitori legali. daca descendenti din frati si surori vin la mostenire prin reprezentare, chiar daca sunt de grad egal, impartirea se face pe tulpini si subtulpini.

Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor privilegiati Frati si surorile defunctului pot veni la mosternire numai in nume propriu, in schimb descendentii lor, asa cum am vazut, pot beneficia si de reprezentarea succesorala. Colatarelii privilegiati nu sunt mostenitori rezervatari, nici sezinari si nu sunt obligati la raportul donatiilor.

14. Clasa a III a de mostenitori legali Clasa a III a de mostenitori legali Ascendenti ordinari

Daca defunctul nu are mostenitori din primele doua clase sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire, legea cheama la mostenire pe ascendentii ordinari care pot fi din casatorie, din afara casatoriei sau in cazul adoptiei cu efecete depline din rudenia civila rezultat al adoptiei.

Impartirea mosteniri intre ascendentii ordinari se face in ordinea gradelor de rudenie si aplica principiul egalitatii. Daca la mostenire este chemat si sotul supravietuitor al defunctului, se stabileste mai intai cote ce se cuvine acestuia.

Caracterele juridice Ascendenti ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu. Nu sunt mostenitori rezervatari dar in schimb, fiind rude in linie directa cu defunctul. sunt mostenitori sezinari.

Clasa a IV a de mostenitori legali Colaterali ordinari Daca defunctul nu are mostenitori din primele trei clase sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire, legea cheama la mostenire pe colateralii ordinari care nu sunt frati sau surori ori descendenti ai acestora. Impartirea mosteniri intre ascendentii ordinari se face in ordinea gradelor de rudenie si se aplica principiul egalitatii. Daca la mosternire este chemat si sotul supravietuitor al defunctului, se stabileste mai intai cota ce se cuvine acestuia. Caracterele juridice Colateralii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu sunt mostenitori rezervatari, nici sezinari si nici obligati la raportul donatiilor.

Clasa a IV a de mostenitori legali Colaterali ordinari Daca defunctul nu are mostenitori din primele trei clase sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire, legea cheama la mostenire pe colateralii ordinari care nu sunt frati sau surori ori descendenti ai acestora. Impartirea mosteniri intre ascendentii ordinari se face in ordinea gradelor de rudenie si se aplica principiul egalitatii. Daca la mosternire este chemat si sotul supravietuitor al defunctului, se stabileste mai intai cota ce se cuvine acestuia. Caracterele juridice Colateralii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu sunt mostenitori rezervatari, nici sezinari si nici obligati la raportul donatiilor.

20. testament notiune, caractere, cuprins Testamentul este un act juridic civil, unilateral, personal si revocabil, prin care o persoana dispune pentru timpul incetarii sale din viata. Caractere juridice: - Este un act juridic; prin urmare el trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute de lege pentru validitatea actelor juridice civile. In testament pot fi cuprinse diverse alte acte jurdice, cum ar fi: recunoasterea unui copil din afara casatoriei, partajul de ascendent, dezmosteniri. Validitatea testamentului ca act juridic, nu influenteaza validitatea actelor pe care le cuprinde, spre exemplu un testament autentic, nul, pentru ca doua persoane au testat prin acelasi act (testament conjunctiv), nu va afecta validitatea unei eventuale recunoasteri a paternitatii, pe care o contine. Prin urmare, testamentul poate fi privit ca o forma, in care sa fie cuprinse diverse alte acte juridice. Validitatea testamentului trebuie analizata privind indeplinirea conditiilor de forma si fond, la momentul intocmirii sale. a) Testamentul este un act juridic - deci trebuie sa indeplineasca cerintele esentiale ale oricarui act juridic privind valabilitatea vointei exprimate, capacitatea, cauza si obiectul, ca si cerintele special cerute pentru testament (capacitate si forma); b) Testamentul este un act juridic de vointa unilaterala el exprima o singura vointa, acea a testatorului, vointa care, in virtutea legii, creeaza drepturi si obligatii, fara a fi necesara acceeptarea sa din partea legatarilor; c) Testamentul este un act personal - ceea ce inseamna ca nu poate fi facut prin mandatar; d) Testamentul este un act juridic pentru cauza de moarte(mortis causa) - efectele sale nu se produc in timpul vietii testatorului, ci in viitor, dupa moartea sa, in consecinta, testatorul ramane proprietarul bunurilor ce formeaza obiectul legatelor, iar legatarii nu dobandesc in timpul vietii testatorului niciun drept asupra lor; e) Testamentul este un act juridic esentialmente revocabil - ceea ce inseamna ca el poate fi revocat de catre testator oricand pana la moartea sa, orice clauza prin care testatorul ar renunta la dreptul de a revoca testamentul este nula, deosebindu-se in aceasta privinta de donatie, care este in principiu irevocabila; f) Testamentul este un act solemn in sensul ca forma sa este determinate prin lege, insa poate fi incheiat si in alte forme. Cuprinsul testamentului Alaturi de legate sau chiar fara a cuprinde legate, testamentul poate contine si alte manifestari de vointa a defunctului, cum ar fi: - Exheredari; - Numirea de executor testamentar;

Sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali, de natura patrimoniala (legate) sau de alta natura; Revocarea totala sau partiala, a unui testament anterior sau a unei dispozitii testamentare anterioare, ori retractarea revocarii anterioare; Partajul de ascendent; Recunoasterea de catre mama a copilului trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti sau de catre tata a copilului din afara casatoriei; Alte dispozitii de ultima vointa.

21. testament clasificare A. 1. 2. 3. Testamente ordinare Testamentul olograf; Testamentul autentic; Testamentul mistic.

B. Testamentele privilegiate 1. Testamentul militarilor 2. testamentul maritim 3. testamentul facut in timp de boala contagioasa. C. Testamente speciale: 1. testamentul privind sumele de bani depuse la cec. 2. testamentul cetatenilor romani facut in strainatate.

22. testamentul olograf Testamentul olograf este acel testament scris, datat si semnat de mana testatorului. In afara formei scrise, testamentul olograf trebuie sa indeplineasca si conditiile de mentiuni obligatorii privind data intocmirii si semnatura.

Scrierea trebuie executata de mana testatorului in orice limba cunoscuta, pe orice suport, cu orice fel de caractere. Un testament olograf, dactilografiat, nu este valabil pentru ca nu indeplineste conditia scrierii de mana testatorului. Semnatura trebuie executata de mana testatorului, nefiind esential locul unde este aplicata, cu conditia sa reiasa ca prin acea semnatura, testatorul isi insuseste intreg continutul actului. Data trebuie scrisa tot de mana testatorului, poate fi aplicata oriunde si in orice forma. Pot exista situatii in care testamentul cuprinde o scriere straina. In aceasta situatie, testamentul ramane valabil daca scrierea straina nu are legatura cu dispozitiile testamentare. Insa daca vizeaza dispozitii testamentare, testamentul ramane valabil doar daca se dovedeste ca testatorul a avut cunostinta de acestea. Testamentul olograf prezinta o serie de dezavantaje: - Posibilitatea de a fi usor distrus sau ascuns; - Riscul sa nu indeplineasca toate conditiile prevazute de lege. Insa si o serie de avantaje: - Poate fi intocmit de orice persoana care poate sa scrie; - Nu costa nimic. In practica, atunci cand un testament olograf este prezentat notarului, acesta dispune efectuarea unei expertize grafoscopice in vederea stabilirii veridicitatii scrierii.

23. testamentul autentic Testamentul autentic este acel testament intocmit in fata notarului public si autentificat de acesta. Prin autentificare se certifica identitatea persoanei testatorului, faptul ca dispozitiile cuprinse in testament reprezinta vointa defunctului si data intocmirii. Avantajul acestei forme de testament, consta in aceea ca se inscriu intr-un registru special, fiind imposibila distrugerea sau sustragerea lui. Dezavantajul consta in aceea ca presupune niste costuri suplimentare.

24. testamentul mistic Testamentul mistic este o forma de testament foarte putin folosita in prezent si consta in aceea ca testamentul olograf este strans si sigilat, prezentat judecatoriei, care realizeaza o suprascriere prin care se certifica identitatea persoanei si data prezentarii. Testamentul mistic prezinta dezavantele ambelor forme de testament anterioare (cost suplimentar, posibilitatea sa fie distrus sau ascuns) si practic nici un avantaj.

25. testamente privilegiate Testamentul militarilor, militarii aflati in stare de razboi sau asediu pot sa testeze in fata comandantului unitatii din care fac parte ori in lipsa acestuia in fata unui ofiter superior, in ambele cazuri asistati de 2 martori. Testamentul maritim poate fi intocmit de catre marinari in fata comandantului navei, deasemenea asistat de 2 martori. Testamentul intocmit pe timp de boala contagioasa este facut in fata unui membru al consiliului local, deasemenea asistati de 2 martori.

26. legate notiune, clasificare Legatul este un act juridic civil cuprins intr-un testament, prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care vor primi din mostenire toate bunurile, o parte din ele sau anumite bunuri. Desemnarea legatarului trebuie practic sa indeplineasca 2 conditii: - Sa fie facuta in cuprinsul unui testament; - Sa fie facuta persoanal de catre testator. Pentru ca legatul produce efecte numai daca este cuprins in una din formele testamentare admise de lege. Desemnarea legatarului trebuie sa fie facuta astfel incat din ea sa rezulte vointa testatorului, fie direct prin indicarea numelui, fie indirect prin indicarea unor elemente suficiente prin care ulterior sa poate fi identificata persoana legatarului. Clasificarea Dupa obiect: 1. Legate universale. Confera vocatie uneia sau mai multor persoane la intreg patrimoniul succesoral; 2. Legat cu titlu universal. Confera vocatie uneia sau mai multor persoane la o fractiune din patrimoniul succesoral. Codul civil consacra mai multe feluri de legate cu titlu universal: - Legatul unei fractiuni din mostenire;

- Legatul bunurilor mobile; - Legatul bunurilor imobile; - Legatul unei fractiuni din bunurile mobile sau imobile; 3. Legatul cu titlu particular. Care confera vocatie la un anumit bun sau bunuri individual determinate si corporale. Obiect al legatului cu titlu particular, poate fi si un bun viitor, care urmeaza sa intre in patrimoniul defunctului dupa momentul intocmirii testamentului, conditia fiind sa fie inainte de decesul testatorului. Dupa modalitati: Ca orice act juridic, si legatul poate fi afectat de modalitati. 1. Legatul pur si simplu. Produce efecte la deschiderea succesiunii; 2. Legatul cu termen. Produce efecte nu la deschiderea succesiuni; 3. Legatul sub conditie. Produce efecte la momentul indeplinirii conditiei sau pana la momentul indeplinirii conditiei. 4. Legatul cu sarcina. Este o obligatie impusa de testator legatarului, care dupa acceptarea legatului, este tinut s-o execute.

Drepturile succesorale ale sotuluisupravietuitor al defunctului

Pentru a avea dreptul la mostenire sotul supravietuitor trebuie sa indeplineasca in afara conditiilor generale ale dreptului la mostenirea legala, o conditie speciala( in locul rudeniei defunctului) : sa aiba calitatea de sot la data deschiderii mostenirii. Enumerarea drepturilor succesorale ale sotului supravietuitor: A. Un drept de mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legli sau in lipsa rudelor din cele patru clase B. Un drept de mostenire special asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice, precum si asupra darurilor de nunta. C. Un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit. A. Dreptul de mostenire al sotului supravietuitor in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legli sau in lipsa rudelor din cele patru clase Catimea dreptului la mostenire al sotului supravietuitor: a) in concurs cu descendentii defunctului (clasa I), indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul la din mostenire

b) in concurs cu ascendentii privilegiati, indiferent de numarul lor, care vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati, de asemenea indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul la 1/3 din mostenire c) daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati, in ambele cazuri indiferent de numarul lor, el culege din mostenire d) in concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari, in ambele cazuri indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor are dreptul, invariabil, la din mostenire e) in lipsa rudelor din cele patru clase, sotul supravietuitor culege intreaga masa succesorala lasata de sotul decedat. Daca sotul supravietuitor vine la mostenire impreuna cu rudele defuncutului, stabilirea cotei ce i se cuvine se face cu intaietate fata de stabilirea cotelor mostenitorilor cu care concureaza. In toate cazurile, se tine seama numai de rudele impreuna cu care el vine la succesiune, deci care mostenesc efectiv, adica nu sunt renuntatori, nedemni sau exheredati. In legatura cu drepturile sotului supravietuitor in concurs cu diferitele clase de mostenitori legali se pun doua probleme speciale referitoare la : a) ipoteza existentei a doua sau mai multe persoane care pretind drepturi succesorale in calitate de soti supravietuitori In caz de bigamie, mostenirea lasa de defunctul bigam sau cota-parte din aceasta mostenire prevazut de lege in favoarea sotului supravietuitor in concurs cu diferitele clase de mostenitori legli, se imparte in mod egal intre sotul din casatoria valabila si sotul inocent din casatoria nula, ei fiind, deopotriva, de buna-credinta. b) problema concursului sotului supravietuitor cu doua clase (subclase) de mostenitori legali se pune numai in caz de exheredare a unor mostenitori legali rezervatari. Daca au fost exheredati parintii defunctului, ei culeg totusi rezerva in calitate de mostenitori legali rezervatari, astfel incat la stabilirea cotei cuvenite sotului supravietuitor trebuie sa se tina seama si de prezenta lor. Rezulta ca sotul supravietuitor va primi numai 1/3 din mostenire, desi ascendentii privilegiati au fost exheredati. Imputarea cotei sotului supravietuitor asupra masei succesorale si micsorarea, in mod corespunzator, a partilor cuvenite tuturor celorlalti mostenitori. Cota-parte din mostenire recunoscuta sotului supravietuitor modifica (micsoreaza) implicit, dar inevitabil, partile cuvenite rudelor defunctului cu care vine in concurs. Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al sotului supravietuitor: Sotul supravietuitor poate veni la mostenire numai in nume propriu si nu este mostenitor sezinar, in schimb este mostenitor rezervatar, iar daca vine la mostenire in concurs cu descendentii defunctului este obligat si la raportul donatiilor primite de la sotul decedat.

B. Dreptul de mostenire special al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice, precum si asupra darurilor de nunta a) Mobilierul si obiectele apartinand gospodariei casnice Pentru ca sotul supravietuitor sa nu fie privat de unele bunuri pe care le-a folosit impreuna cu sotul decedat, modifincadu-i-se, fara o temeinica justificare, conditiile sale de viata, leagea 319/1944 ii recunoaste in afara de partea sa succesorala din celelalte bunuri care i se cuvine in concurs cu diferitele clase de mostenitori legali un drept special de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice. Dar pentru ca sotul supravietuitor, care intruneste conditiile de mai sus aratate, sa culeaga aceste bunuri, trebuie sa fie indeplinite doua conditii speciale: - Sotul supravietuitor sa nu vina la mostenire in concurs cu descendentii defunctului - Sotul decedat sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin liberalitati intre vii (donatii) sau pentru cauza de moarte (legate facute prin testament) In cazul casatoriei putative din cauza bigamiei, stabilirea drepturilor sotilor supravietuitori asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice urmeaza a se face in functie de afectiunea lor concreta folosintei comune in cadrul gospodariei casnice. Prin urmare, sotul supravietuitor din casatoria valabila cu defunctul va culege, daca este cazul, bunurile din aceasta categorie pe care le-a folosit in cadrul gospodariei comune cu defunctul, iar sotul supravietuitor de buna-credinta din casatoria nula, dar putativa, va culege si el pe cele din gospodaria comuna cu defunctul, fara a se lua in considerare valoarea bunurilor in cauza Notiunea de mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice. Prin mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice se inteleg bunurile care serveau la mobilarea locuintei sotilor (mobilierul, televizorul, radioul, covoarele etc.) si obiectele care prin natura lor sunt destinate a servi in cadrul gospodariei casnice (obiectele de menaj, masina de gatit si de spalat rufe, frigiderul, aspiratorul etc.) si care au fost afectate, in concret, folosintei comune a sotilor, corespunzator nivelului de trai al sotilor, chiar daca nu satisfac o necesitate, ci numai o comoditate sau o placere comuna a sotilor. Daca asemenea bunuri au fost aduse in gospodaria casnica si au fost folosite de soti ca atare, nu intereseaza provenienta bunurilor. In conceptia instantei supreme este lipsita de relevanta si multitudinea bunurilor, chiar daca unele sunt de acelasi fel, neinteresand posibilitatea folosirii lor concomitente. Avand in vedere criteriile aratate, nu intra in categoria mobilelor si obiectelor gospodaxriei casnice: - bunurile care, potrivit cu natura lor, nu pot si nu au fost folosite in cadrul gospodariei casnice propriu-zise, cum ar fi: automobilul, motocicleta, pianul etc.; bunurile necesare exercitarii profesiunii sau meseriei defunctului si care, in relatiile patrimoniale dintre soti, constituie bunuri proprii; obiectele care prin valoarea lor deosebita depasesc intelesul obisnuit al notiunii de bunuri casnice.

bunurile care nu au fost afectate folosintei comune in cadrul gospodariei casnice, cum sunt: cele procurate in alt scop (de exemplu pentru a face investitii sau pentru a fi donate); cele procurate dupa data intreruperii in fapt a convietuirii lor; obiectele de uz personal si exclusiv al defunctului bunurile apartinand gospodariei taranesti (animale de munca si productie precum si uneltele specifice gospodariei taranesti)

b) Darurile de nunta Aplicarea regimului juridic al mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice.

Deosebiri In afara de notiunea insasi a darurilor de nunta, in literatura de specialitate se mai fac inca doua precizari de amanunt pentru darurile de nunta: - Darurile facute numai defunctului se contopesc in patrimoniul lui si fac obiectul mostenirii de drept comun, impreuna cu celelalte bunuri ale sale. Daca aceste bunuri fac parte dintre cele afectate gospodariei casnice, sotul supravietuitor le culege, ca atare, in virtutea dreptului special de mostenire. - Darurile de nunta facute de sotului predecedat de catre sotul supravietuitor se dobandesc de acesta din urma C.Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor Sotul supravietuitor are, din momentul deschiderii mostenirii, in afara de celelalte drepturi succesorale si indiferent de mostenitorii cu care vine in concurs, un drept de abitatie asupra casei in care a locuit, daca aceasta face parte din mostenire si el nu are alta locuinta proprie. Conditii: - la data deschiderii mostenirii a locuit in casa care formeaza obiectul dreptului de abitatie - nu are o locuinta proprie - casa face parte din mostenire - in total sau in parte - fiind proprietatea exculsiva sau comuna a defunctului - nu devine prin mostenire proprietarul exclusiv al locuintei - defunctul nu a dispus altfel Caractere juridice: a) Este un drept real avand ca obiect casa de locuit b) Este un drept temporar care dureaza pana la executarea iesirii din indiviziune, dar cel putin un an de la deschiderea mostenirii sau pana la recasatorirea sotului supravietuitor

c) Este un drept strict personal, deci inalienabil, neputand fi cedat sau grevat in favoarea altei persoane. d) Este un drep conferit de lege sotului supravietuitor cu titlu gratuit, in sensul ca, pe timpul cat se bucura de acest drept, nu este obligat sa plateasca chirie mostenitorului care a dobandit proprietatea casei. Dupa incetarea dreptului de abitatie, sotul supravietuitor va continua folosinta in calitate de proprietar daca prin imparteala locuinta a cazut in lotul sau sau de coproprietar, daca nu s-a facut imparteala si dreptul de abitatie a incetat inainte de imparteala (prin recasatorire), platind chirie daca foloseste mai mult decat cota sa parte din dreptul de proprietate asupra locuintei. Iar daca sotul supravietuitor, la incetarea dreptului de abitatie, nu va avea calitatea de proprietar sau coproprietar, fiind ca nu a avut si nici nu a dobandit prin mostenire aceasta calitate, proprietatea exclusiva a defunctului fiind dobandita numai de comostenitori sau fiindca la partaj locuinta a cazut in lotul acestora, el va putea fi evacuat in conditiile dreptului comun.