Sunteți pe pagina 1din 22

1

CURSUL NR 3/03.03.2004


INTERPRETAREA LOGIC


Reprezint tipul de interpretare ce se realizeaza dupa anumite
reguli rationale denumite argumente. Argumentele sunt in mod
traditional procedee si maxime de interpretare utilizate de interpretii
dreptului.
Cele mai frecvent utilizate sunt:
Argumentul - a pari (prin analogie)
- a fortiori (cine poate mai mult poate si mai putin)
- per a contrario
- reductio ad absurdum
- ab eodem
ArgumentuI a pari - ''de analogie'' - se refera la faptul ca unde
exista aceleasi ratiuni (motive) trebuie aplicata acceasi lege,
respectiv aceeasi solutie.
Ex. Copilul din casatorie care si-a pierdut calitatea de fiu prin
tagada paternitatii are dreptul ca in termen de 1 an de zile sa
introduca actiune in stabilirea paternitatii. Este logic - deci folosind
argumentul de analogie - ca si copilului din afara casatoriei care se
afla in aceeasi situatie sa ii se recunoasca acest drept.

ArgumentuI a fortiori - ''cine poate mai mult poate si mai putin''
- determina extinderea aplicarii unei norme de la un caz reglementat
de lege sau de la un principiu, la un caz nereglementat in mod
expres.
Ex. Legea civila relgementeaza posibilitatea dobandirii prin
posesie indelungata a unui drept de proprietate. Logic este ca si un
dezmembramant al dreptului de propietate sa fie dobandit prin
uzucapiune. ( idem, dreptul de uzufruct sau abitatie)

ArgumentuI per a contrario - ''cand se afirma ceva se neaga
contrariul'' - stabileste ca daca o prevedere legala reglementeaza un
anumit aspect, se intelege ca ea neaga aspectul contrar si vice
versa.
Ex. Legea civila, dispune ca nu se poate deroga prin conventii
particulare de la legile de ordine publica. Per a contrario, se poate
2
deroga prin conventii particulare de la legile care nu sunt de ordine
publica, de aici rezultand principiul de drept al libertatii contractuale.

ArgumentuI reducerii Ia absurd - ''reductio ad absrurdum'' -
evidentiaza faptul ca numai o anumita solutie este posibila in mod
rational, solutia contrara fiind absurda si deci inacceptabila.

ArgumentuI ad eodem - ''al formei echivalente'' - exprima
situatia in care desi o forma prescrisa de lege nu a fost observata
(indeplinita), aceasta nerespectare este acoperita (corectata) daca a
fost folosita o alta forma echivalenta. Ca regula generala , dreptul
considera ca fiind echivalente formele care folosesc atingerii aceluiasi
scop.
Ex. Un testament olograf pentru a fi valabil trebuie scris, datat si
semnat in intregime de mna testatorului. Daca data este aratata ca
fiind "ziua de Craciun a anului 2003, testamentul este incorect, dar
cum ziua de Craciun cade invariabil in 25.12., prin argumentarea ab
eodem, vom avea o datare completa, cu zi, luna, an si deci
testamentul va fi valabil.
Exceptii.
Unele argumente desi legale, nu sunt recomandabile in
argumentarea juridica:
- argumentul ad hominem- care se refera la calitatile,
speciallitatea unei persoane; ex: X are dreptate intrucat este
un mare specialist in dreptul civil;
- argumentul ad ignoratiam care se bazeaza pe imposibilitatea
de a se dovedi contrariul; ex: daca nu s-a dovedit X, atunci
este posibil non X;
- arg. Ad populum se intemeiaza pe faptul ca intr-o situatie
exista un acord al majoritatii;
- arg. Ad misericordiam care urmareste sa trezeasca anumite
sentimente:compasiune, ingaduinta, simpatie etc
- arg. Ex silentio, are la baza rationamentul de tipul daca X nu a
fost negat de nimeni inseamna ca el este afirmat.







3
DREPTUL CIVIL
NOTIUNI INTRODUCTIVE


Dreptul civil reprezinta cea mai importanta ramura a dreptului
privat in toate sistemele de drept, intrucat are ca domeniu acele acte
pe care le poate realiza orice cetatean, indiferent de profesiunea sa.
Celelalte ramuri de drept ale dreptului privat se ocupa numai de
anumite raporturi juridice speciale.
Spunem ca dreptul civil este dreptul comun in materie deoarece
ori de cate ori o ramura de drept nu contine norme proprii de
reglementare a unei relatii sociale, se va aplica norma
corespunzatoare din dreptul civil.
Deseori rolul de drept comun este consacrat prin lege. Astfel,
codul comercial dispune in art. 1: n comert se aplica legea de fata.
Unde ea nu dispune se aplica Codul civil.
Normele dreptului civil sunt cuprinse in Codul Civil si alte legi,
care impreuna constituie izvoarele dreptului civil.
Totodata ele sunt organizate in institutii de drept civil care
reprezinta grupe de norme ce reglementeaza anumite subdiviziuni
ale obiectului dreptului civil.
nstitutiile pe care le vom studia pe durata acestui semestru
scolar sunt: raportul juridic, bunurile, actul juridic, prescriptia
extinctiva, drepturile reale, obligatiile civile, contractele civile, dreptul
de proprietate intelectuala.


Definitia dreptuIui civiI : Acea ramura a dreptului care
reglementeaza raporturi juridice patrimoniale si nepatrimoniale
stabilite intre persoane fizice si/sau persoane juridice aflate pe pozitii
de egalitate juridica.










4
Succinte repere istorice

n dreptul romanesc primele legiuiri scrise cu caracter de coduri
sunt:
- Pravila lui Vasile Lupu pentru Moldova ce dateaz din anul
1646.
- Pravila cea Mare a lui Matei Basarab pentru Muntenia emisa in
anul 1652.
Codul civil romanesc, a fost promulgat in anul 1864 si a intrat in
vigoare la 1.12.1865 purtand denumirea de odicele civile.
Acest Cod Civl a fost inspirat in cea mai mare parte din codul
civil francez de la 1804 (denumit si codul napoleonian) precum si de
alte legiuiri din talia si Belgia, prelund insa si insemnate dispozitii
nationale precum cele din codul Caragea si codul lui Calimach.
Desi a suferit numeroase modificari de-alungul timpului, valoarea
codului civil este incontestabila , dispozitiile sale fiind aplicate si
astazi la 140 ani de la promulgare. Chiar daca organismul legislativ al
Romaniei analizeaza in prezent un proiect de modificare al codului
Civil, per ansamblu aceste modificari completeaza prevederile
existente pentru armonizarea legislatiei interne la cerintele Uniunii
Europene.
Ca structura, codul civil este alcatuit din 1914 articole impartite in
trei carti, intitulate: despre persoane, despre bunuri si respectiv
despre diferitele moduri prin care se dobandeste proprietatea.

PrincipiiIe dreptuIui civiI.

Dupacriteriul structurii sale interioare, dreptul rezida din principii
de drept si norme juridice. Cuvantul principiu evoca intotdeauna o
regula generala mai importanta decat altele. n drept, intalnim
1. principii fundamentaIe cu aplicatie la intreaga legislatie,
precum : principiul democratiei, al egalitatii in fata legii, al legalitatii, al
separatiei puterilor in stat;
2. principii generaIe aIe dreptuIui civiI, care reprezint idei
directoare aplicabile tuturor institutiilor dreptului civil, precum:
principiul proprietatii, al egalitatii in fata legii civile, al mbinrii
intereselor personale cu cele generale, al ocrotirii drepturilor
subiective, al bunei credinte.
PrincipiuI Proprietatii, inscris si in Constitu[ia din 1991,
stabileste ca proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si
a dispune de un lucru al sau in mod exclusiv si absolut, in limitele
5
legii, precum si imprejurarea ca nimeni nu poate fi silit a ceda
proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si
primind o dreapta si prealabila despagubire. De curnd, prin
modificarea Constitutiei, acest principiu a dobndit valoare de drept
fundamental al omului, fiind consacrat astfel in terminis .
PrincipiuI Bunei Credinte presupune c partile unui raport
juridic civil trebuie sa se comporte cu onestitate, sa fie animate de o
intentie sincera si loiala; buna credinta prezumndu-se
(presupunndu-se a exista a priori, pana la dovada contrara). Cicero
defineste buna credinta ca fiind sinceritatea in cuvinte (veritas) si
fidelitatea in angajamente.

RoIuI dreptuIui civiI este pe de o parte cel enuntat - de "drept
comun in materie"- precum si acela de garantie a formarii unei
constiintei juridice corecte, de garantie a aplicarii corecte a legii si a
perfectionarii legislatiei. n concluzie putem spune ca dreptul civil
contribuie fundamental la ocrotirea valorii omului.





CursuI nr. 4/10.03.2004


RAPORTUL JURIDIC CIVIL



Notiune.

Dintre toate raporturile sociale ce pot lua nastere intre oameni
(priviti ca indivizi), pe langa cele de prietenie, colegialitate, de familie,
numai acele raporturi ce sunt reglementate de lege sunt raporturi
juridice.

Definitie, raporturile personale nepatrimoniale si cele
patrimoniale reglementate de norme de drept civil sunt raporturi
juridice civile.


6

CaractereIe juridice alte raporturilor juridice civile.

1. raportul juridic civil este un raport sociaI, adica intre indivizi,
iar nu intre om si lucruri.
2. raprotul juridic civil are un caracter dubIu voIitionaI, in sensul
ca pe de o parte este expresia vointei legiuitorului, (pein aceea ca
este reglementat), iar pe de alta parte el se naste prin vointa partilor
implicate (a subiectilor de drept)
3. de esenta raporturilor juridice civile este pozitia de egaIitate
juridica pe care se afla partile.

Structura raportuIui juridic civiI
cuprinde trei elemente distincte ce trebuie indeplinite cumulativ:

a. Subiectii, sau partile raportului, adica persoanele intre care se
leaga raportul jjuridc
b. ContinutuI raportului, adica drepturile si obligatiile ce leaga
cele doua parti ale raportului
c. ObiectuI raportului, adica actiunile sau inactiunile (prestatiile)
la care este indreptatit subiectul activ si de care este tinut subiectul
pasiv.


I. SUBIETII RAPORTULUI JURIDIC CIVIL.

Prin subiect al raportului juridic civil se intelege calitatea de a fi
titular al drepturilor si obligatiilor ce alcatuiesc continutul raporturi
juridicec.
Subiect activ este persoana care dobandeste sau exercita
drepturi subiective civile, iar subiectul pasiv este acea persoana
creia i incumba obligatia civila. Ei se mai numesc si creditor,
respectiv debitor.
n mod obisnuit, in raporturile juridice civile sunt doi subiecti, unul
activ si unul pasiv, dar exista si raporturi in care mai multe persoane
au calitatea de subiect activ sau pasiv.
Deasemenea in ceea ce priveste determinarea subiectilor, de
regula acestia sunt individualizati de la bun inceput, prin insasi
incheierea actului juridic ce da nastere raportului respectiv. Sunt insa
si situatii in care subiectul pasiv nu este cunoscut de la inceput, el
fiind determinat ulterior. (Ex. in raporturile juridice absolute de
7
proprietate, prin savarsirea unei fapte ce aduce atingere dreptului
absolut, al proprietarului, faptasul devine subiect pasiv, obligat la
reparatie).

CAPACITATEA CIVILA

Pentru a fi subiect de drept civil, titularul trebuie sa aiba
capacitate civila.Aceasta este de doua tipuri, de folosinta si de
exercitiu.
1. Capacitatea civiIa de foIosinta, este aptitudinea generala si
abstracta a persoanei, de a avea drepturi si obligatii civile. Aceasta
se dobandeste la nasterea persoanei fizice si inceteaza odata cu
decesul acesteia. Exceptie, in ceea ce priveste dobandirea drepturilor
sale, capacitatea civila de folosinta se dobandeste de la momentul
conceptiei, cu conditia de a se naste viu (nu viabil).
n ce priveste capacitatea persoanelor juridice, aceasta ia
nastere la momentul infiintarii, (semnarii actelor constitutive de catre
asociati) si se stinge la desfiintarea sa. Exceptie, in ce le priveste,
perssoanele juridice nu au o capacitate de folosinta generala (orice
drept si orice obligatie) ci una subordonata scopului sau prestabilit
prin actele de infiintare. ( este vorba de principiul specialitatii
capacitatii de folosinta a pers. juridice).

2.Capaciatatea civiIa de exercitiu, este aptitudinea persoanelor
fizice de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii civile prin
incheierea de acte juridice proprii.
Daca toate persoanele au dobndit la nastere capacitatea de
folosinta, pentru a avea si capacitate de exercitiu trebuie indeplinite si
alte cerinte, precum: vointa constienta, si discernamant(cunoasterea
consecintelor faptelor sale).
Capacitatea de exercitiu, in principiu se dobandeste la implinirea
vrstei de 18 ani. (majoratul conform legislatiei romne)
Prin exeptie, - minorii casatoriti, dobndesc capacitate de
exercitiu la momentul incheierii casatoriei (fetele se pot casatori la
vrsta 16 ani, iar cu dispensa chiar de la 15 ani).
Pana la implinirea varstei de 14 ani minorii sunt complet lipsiti de
capacitate de exercitiu, fiind prezumati de lege a nu avea
discernamant. Actele juridice ce ii privesc sunt incheiate in numele
minorului incapabil de parinti sau ocrotitorii legali.
8
La implinirea varstei de 14 ani, minorii dobandesc o capacitate
de exercitiu restrns , ce le permite sa incheie acte singuri dar cu
incuviintarea prealabila a parintilor sau tutorilor.
Persoanele juridice dobandesc capacitatea de exercitiu la
momentul inregistrarii la organele competente, moment la care
dobandesc si personalitate juridica, actele sale fiind incheiate de
persoanele fizice incredintate cu conducerea lor potrivit actelor
constitutive.


CURSUL NR. 6/25.03.2004


II. CON]INUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL - reprezint
totalitatea drepturilor subiective i a obliga[iilor civile pe care le au
pr[ile lui.
DreptuI subiectiv civiI
A. - definiJie - Lnsemna posibilitatea recunoscuta de legea
civil subiectului activ -persoana fizic sau juridic - Ln virtutea creia
aceasta poate, Ln limitele dreptului i ale moralei, s aib o anumit
conduit, s pretind o conduit corespunztoare de la subiectul
pasiv i s cear concursul fortei coercitive a statului, Ln caz de
nevoie.
. - clasificare - dup mai multe criterii:
1. dup opozabiIIitate: drepturi sub. civile
a. absoIute, in virtutea crora titularul su poate avea o
anumit conduit, f r a face apel la altcineva pentru a i-l
realiza
b. reIative, n virtutea crora titularul poste pretinde subiectului
pasiv o conduit determinat , fr care dreptul nu se
poate realiza.

9
2. dup con|inut: clasificm drepturile
a. patrimoniaIe - al cror con[inut poate fi exprimat bnete,
pecuniar. Sunt patrimoniale
O dreptuI reaI - jus in re - ce ofer titularului
posibilitatea de a exercita prerogativele
asupra unui bun fr concursul altcuiva;
O dreptuI de crean| - jus in personam - in
temeiul cruia creditorul poate pretinde
debitorului s dea, s fac sau s nu fac
ceva.
b. nepatrimoniaIe - al cror con[inut nu poate fi exprimat n
bani. Sunt astfel de drepturi, cele ce privesc
existen[a i integritatea persoanelor,
identificarea lor, precum i cele ce decurg din
crea[ia intelectual (i.e. izvorsc din opera
literar, artistic sau tiin[ific);
3. dup certitudine: clasificm drepturi
O pure i simple, ce confer siguran[ maxim,
nici existen[a i nici executarea lor nu depind
de vreo mprejurare viitoare;
O afectate de modalit[i, ce depind de o
mprejurare viitoare cert (termenul) sau
incert (condi[ia, sarcina)




10

ObIiga|ia civiI
A. - definitie - este ndatorirea subiectului pasiv al raprtului
juridic civil de a avea o anumit conduit, corespunztoare dreptului
subiectiv corelativ, conduit care poate consta n a da, a face sau a
nu face ceva, i care la nevoie, poate fi impus prin for[a coercitiv a
statului.
. - clasificare - dup mai multe criterii:
1. dup obiectuI lor subclasificm in dou categorii
a. obIiga|ii de a da (a transmite un drept), a face (a executa o
prestatie) a nu face (a se ab[ine de la a aduce atingere unui drept -
sit. drepturilor absolute- sau a se ab[ine de la a face ceva ce ar fi
putut face dac nu se obliga la ab[inere - insit. drepturilor relative)
b. obIiga|ii de rezuItat - ndatorirea debitorului de a ob[ine un
rezultat anume determinat - i obliga[ii de diligen[ - ndatorirea
debitorului de a depune toat struin[a spre a ob[ine un anumit
rezultat, fr ns a se obliga la nsui rezultatul acela.
2. dupa opozabiIitate distingem: obliga[ii
a. obinuite, ce incumb numai debitorului care s-a obligat.
b. opozabiIe i ter|iIor, acelea care sunt strns legate de un
bun astfel nct creditorul nu-si poate realiza dreptul fr
concursul actualului titular al drepturlui real asupra acelui
bun, titular care este tinut de indeplinirea unei obligatii
nascuta anterior fara participarea sa.(scriptae in rem)
c. reaIe, care trebuie ndeplinite de proprietarii unor anumite
bunuri indiferent cine ar fi acestia (propter rem)


11
3. dup sanctiune distingem: obligatii
a. perfecte , asigurate printr-o actiune in justitie
b. imperfecte, a cror executare nu se poate obtine pe cale
silita, dar odata executata nu se mai restituie.

III. OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC
reprezint actiunea la care este Lndreptatit subiectul activ i cea
de care este tinut subiectul pasiv, Ln alte cuvinte, conduita prtilor.
n raporturile patrimoniale, conduita partilor se refer adesea la
lucruri, denumite juridic bunuri, care devin astfel obiecte derivate ale
raportului j.c.

BUNURILE
A. defini|ie - Bunurile reprezint o valoare economic ce este util
pentru satisfacerea nevoii materiale sau spirituale a
omului i este susceptibil de apropriere (nsuire,
atribuire) sub forma dreptului patrimonial.
B. cIasificare , dup 10 criterii:
1. dup natura i calificarea legii
O mobile - ce se pot transporta de la un loc la altul fie prin
mijloace proprii sau purtate,
O imobile - nemictoarele, terenurile, constructiile,
recoltele prinse de radacini, animalele afectate muncii,
mobilele fixate perpetuu, etc.
2. dup regimul juridic,
O aflate in circuitul civil, adica pot face obiectul actelor
juridice de dobandire sau instrainare
12
O scoase din circuitul civil, nu pot fi tranzactionate fiind deci
inalienabile.
3. dupa modul de determinare
O res certa, b. individual determinate, ce se individualizeaz
prin nsuiri proprii, specifice,
O res genera, b. ce se determina prin insusirile speciei sau
categoriei din care fac parte. ndividualizarea are loc de
obicei prin cntrire, msurare, numrare, etc.
4. inlocuirea unora cu altele
O fungibile, b. care in executarea unei obligatii pot fi
inlocuite cu altele fra a afecta valabilitatea platii (res
genera)
O nefungibile, nu pot fi inlocuite (res certa)
5. dupa cum se consuma sau nu la prima intrebuintare
O consumptibile, la prima intrebuintare sau instrainare isi
consuma substanta, - banii, carburant etc
O neconsumptibile - permit folosirea repetata, masini,
terenuri, constructiile.
6. dupa cum produc sau nu fructe
O frugifere ce pot produce periodic, fara consumarea
substantei sale alte bunuri ori produse, numite fructe.
Fructele sunt in drept, naturale - produse fara ajutorul
omului, industriale - dobndite prin cultur, si civile -
chiriile, dobnzile, arendele, rentele.
O nefrugifere, nu pot genera alte bunuri fara a-si consuma
substanta (productele) piatra, lemnul, nisipul din albie.

13

7. dupa cum pot fi impartite
O divizibile, care poate fi impartit fara sa.- si schimbe prin
aceasta destinatia sa economica (stofa)
O indivizibile, nu poate fi impartit (auto)
8. dupa corelatia dintre ele
O principale ce pot fi folosite independent, fara a servi la
intrebuintarea altui bun
O accesorii, care sunt destinate a servi la intrebuintarea
unui bun principal. (accesoriul se preda cu principalul)
9. dupa modul de percepere
O b. corporale, care au o existen[ materiala, fiind usor de
perceput cu simturile omului
O b incorporale, au o existenta ideala, abstracta, percepute
cu ochii mintii- drepturile patrimoniale.
10. dupa cum pot fi, sau nu, supuse urmaririi silite
O sesizabile - pot forma obiectul executarii sillite a
debitorului
O insesizabile nu pot forma obiectul executarii sillite a
debitorului (dreptul la via[)


CURSUL NR. 731.03.2004


ACTUL JURIDIC CIVIL


Pentru existenta unui raport juridic civil concret, sunt necesare cele
doua premise : subiectele si norma de drept civil, plus o imprejurare
14
(act sau fapt juridic concret) de care legea civila sa conditioneze, sa
lege nasterea unui astfel de raport juridic, adica in alte cuvinte, un
izvor al raportului juridic civil concret.

Dupa legatura lor cu vointa umana sunt izvoare ale r.j.c.c.
urmatoarele:
- actiunile omenesti, care pot fi savarsite cu intentia de a produce
efecte juridice si ne referim la acteIe juridice, precum si actiuni
omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, dar care
efecte se produc in puterea legii, si ne referim la fapteIe juridice
- faptele naturale, imprejurari ce se produc independent de vointa
omului si de care legea leaga nasterea de r.j.c.c. exemplu : nasterea,
moartea, cutremurul (forta major), inundatiile etc.

ACTUL JURIDIC CIVIL

definitie
!rin act juridic civil se intelege o manifestare de vointa facuta cu
intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a naste, modifica
sau stinge un raport juridic civil concret.

CIasificarea acteIor juridice civiIe

1. dupa nr. partiIor distingem intre
a. acte unilaterale ce sunt rezultatul vointei unui singure parti, ex.
Testamentul, ofeta, acceptarea si renuntarea la succesiune;
b. acte bilaterale, ce reprezinta vointa concordanta a doua parti, ex.
contractul civil;
c. acte multilaterale, sunt rodul acordului de vointa a trei sau mai
multe persoane.

2. dupa scopuI urmarit Ia incheierea Ior distingem intre:
a. act cu titIu oneros, care in schimbul folosului patrimonial procurat
de o parte celeilalte pr[i, se urmareste obtinerea unui alt folos
patrimonial (V_C).
Actele cu titlu oneros se subclasific n acte comutative - cele la care
se cunoaste intinderea obliga[iilor nc de la momentul incheierii lor
(vanzarea-cumprarea) - precum si acte aleatorii, la care nu se
cunoaste intinderea obligatiilor la momentul incheierii (renta viagera,
jocul, prinsoarea)
15
b. act cu titIu gratuit, cel prin care se procura un folos patrimonial
fara a se urmari obtinerea altui folos (donatia, comodatul, legatul)


3.dupa efecte
a. act constitutiv, ce da nastere la un drept subiectiv civil care n-a
existat anterior. (amanetul, gajul, ipoteca)
b. act translativ, ce are ca efect stramuntarea unui drept subiectiv
civil dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu (V_C)
c. act declarativ ce are ca efect consolidarea sau definitivarea unui
drept preexistent. (partajul)

4. dupa moduI de formare
a. act consensual, ce ia nastere prin simpla manifestare de vointa
b. act solemn, pentru a carui incheiere manifestarea de vointa trebuie
sa imbrace o anumita forma prescrisa de lege (forma autentica
obligatorie la instrainarea de terenuri);
c. act real, ce nu se poate incheia valabil decat daca manifestarea de
vointa este insotita de predarea materiala a bunului (imprumutul,
depozitul, contractul de transport)

5. dupa moduI de executare
a. acte cu executare dintr-o data, presupun o singura prestatie din
partea debitorului (V_C)
b. acte cu executare succesiva, presupun mai multe prestatii
esalonate in timp (contractul de inchiriere, de renta viagera, de
munca)

6. dupa importanta Ior.
a. acte j. de conservare, ce au ca efect prentnmpinarea pierderii
unui drept subiectiv civil (somatia)
b. acte de administrare, prin care se realizeaz o normal punere in
valoare a unui bun (inchirierea)
c. acte de dispozitie, prin care se realizeaza iesirea din patrimoniu a
unui bun (drept) sau grevarea unui bun cu o sarcin reala (ipoteca).






16

CONDITIILE ACTULUI JURIDIC - elementele din care este alcatuit.

1. CAPACITATEA CIVILA - reprezinta conditia de fond si esentiala a
actului j.c. ce consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a
deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor
juridice.

2. CONSIMTMNTUL - reprezinta hotararea de a incheia un act
juridic civil, manifestata in exterior. (vointa exteriorizata)
Pentru a fi valabil exprimat consim[mntul trebuie sa indeplineasca
anumite conditii.
1. sa provina de la o persoana cu discernamant.
2. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, (nu jocandi
causa)
3. sa fie exteriorizat
4. sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant

ViciiIe de consimtmnt sunt conditii negative impuse de
caracterul constient, liber al actului juridic civil.

1. Eroarea - reprezint falsa reprezentare a realitatii la incheierea
unui act juridic civil .
Efectul juridic al erorii viciu de consim[mnt este
nulitatea actului- care poate fi, fie absoluta , fie relativa
(vezi infra, nulitatea actului juridic civil).
Eroarea poate cdea fie asupra naturii actului ce se
incheie, fie asupra calitatilor esentiale ale obiectului actului,
fie asupra persoanei cocontractante, fie asupra situatiei
faptice avute in vedere (eroare de fapt), fie asupra
existentei sau continutului unei norme de drept (eroare de
drept).
2. DoIuI - const n inducerea in eroare a unei persoane, prin
mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa
incheie un act juridic (eroarea provocata)
3. VioIenta, consta in amenintarea cu un ru, care ii produce o
temere ce o determina sa incheie un act juridic pe care
altfel nu l-ar fi incheiat. Violenta este viciu de consimtamant
si atrage nulitatea actului si atunci cand este fizica -
amenintarea priveste integritatea fizica sau bunurile unei
persoane, dar si cand este morala - cand raul se refer la
17
onoarea, cinstea sau sentimentele persoanei. Retinem,
violenta trebuie sa fie nelegitima, injusta, nu legitima,
amenintarea cu darea in judecata a debitorului rau platnic)

4. Leziunea - consta in disproportia vadita de valoare intre doua
prestatii si are un domeniu de aplicare concret, speciallizat,
restrans la actele pe care le incheie minorii cu capacitate
restransa de exercitiu (14-18 ani) si numai daca actele sunt
lezionare pentru minorii ce le-au incheiat fara incuviintarea
ocrotitorului legal, daca sunt de administrare si comutative
(se cunostea intinderea efectelor lor de la data incheierii
actului)

3. OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL

consta in conduita partilor stabilita prin acel act juridic civil
Pentru a fi valabil, obiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
-sa existe,
- sa fie in circuitul cvil
- sa fie determinat ori determinabil
- sa fie posibil
- sa fie licit si moral.

4. CAUZA (SCOPUL) A.J.C.

reprezinta obectivul urmarit la incheierea unui asemenea act.
n structura cauzei juridice intra doua elemente:
- scopul imediat - causa proxima - (scopul obligatiei) , element
abstract si invariabil, este stabilit in concret in functie de principalele
categorii de acte juridice - prefigurarea mintala a contraprestatiei (
existenta in contractele sinalagmatice), intentia de a gratifica (in
aclete cu titlu gratuit), ex: riscul in contractele aleatorii.
- scopul mediat - causa remota - elem. concret si variabil, (scopul
actului juridic) se refera la motivul determinant al incheierii actului
juridic si se refera la insusirile unui obiect sau calitaitle unei persoane.
Acest scop trebuie sa indeplineasca anumite conditii de valliditate:
- sa existe,
- sa fie real
- sa fie licit si moral

18
5. FORMA A. J. C.

reprezinta modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa.

Forma unui a. j. c. poate fi ceruta fie
a. ad validitatem - pentru valliditatea insasi a conventiei (altfel nu
exista a. j. c.- efectul nerespectarii este nulitatea absoluta ) ex.
donatia, testamentul.
b. ad probationem - care consta in necesitatea intocmirii unui inscris
are sa probeze actul juridic. Nerespectarea sa atrage
imposibilitatea probarii. Este obligatoriei pentru conventiile ce
depasesc suma de 250 lei, conform art. 1191cod civil. Ex.
tranzactia, inchirieirea.
c. pentru opozabilitate fata de terti, cand actul juridic trebuie urmat
de indeplinirea unui formalitati necesare pentru a face opozabil
actul, chiar si persoanelor care n-au participat la incheierea lui.
(ex. publicitatea imobiliara - intabularea, inregistrara inventiilor).


CURSUL NR. 8/7.4.04

EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL

Prin efecte ale actului juridic civil intelegem drepturile si obligatiile pe
care le-au generat, modificat, sau stins un astfel de act juridic.
Cum efectele sunt specifice fiecarui tip de act juridic in parte,- ex.
efectele c.de v.-c. sunt transferul proprietatii si plata pretului, efectul
imprumutului este restituirea imprumutului,- acestea nu pot forma
obiectul unui studiu in general. Pentru aceste motive, vom analiza in
termeni generali, comuni tuturor tipurilor de acte juridice, aspecte
legate de modul in care se produc efectele si fata de cine. Acestea se
numesc principiiIe efecteIor actuIui juidic civiI.

1. PrincipiuI fortei obIigatorii pacta sunt servanda -arata ca actul
juridic civil legal incheiat se impune autorilor sai intocmai ca legea.
Uneori, prin exceptie, efectele pot fi mai restranse sau mai extinse.

2. PrincipiuI irevocabiIitatii, interzice ca actului juridic sinalagmatic
sa i se puna capat prin manifestarea de vointa a unei singure parti,
sau actului juridic unilateral prin vointa manifestata in sens contrar a
19
autorului sau. Exceptii: donatiile intre soti, testamentul,oferta ce n-a
ajuns inca la destinatar, etc.

3. PrincipiuI reIativit|ii stabilete c actul juridic nu poate produce
efecte dect fa[ de pr[ile ce s-au obligat, neputnd nici s profite
nici s duneze altora. Exceptie veritabil de la regul este stipula[ia
pentru altul (contractul ncheiat in favoarea unui ter[).


NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

Sunt situatii insa cand aceste efecte nu se pot produce din pricina
unor impedimente imputabile partilor.
Aceste impedimente sunt imprejurari nascute anterior sau
concomitent incheierii actului juridic pentru care legea aplica
sanctiunea nuIitatii actuIui, fie total fie partial.
Dupa cum imprejurarea sanctionata se refera la nesocotirea unei
norme de interes general sau particular, nulitatea este absoluta,
respectiv relativa. mportanta deosebirii intre nulitatea relativa si cea
absoluta rezida in cauzele de nulitate si in regimul juridic aplicabil
celor doua forme.



Astfel, sunt cauze de nulitate
a. absoIuta: - lipsa capacitatii de folosinta a pers. fizice si
nesocotirea principiului specialitatii capacitatii de
folosinta a persoanelor juridice, precum si
nerespectarea unei capacita[i speciale obligatorii
- lipsa totala a consimtamantului,
- nevalabilitatea obiectului s.j.c.
- lipsa cauzei, sau vicierea ei (ilegala, imorala)
- nerespectarea formei ceruta ad validitatem;
- incalcarea ordinii publice
- frauda la lege.
b. reIativa - viciile de consimtamant
- lipsa discernamantului la mom. incheierii actului
- nerespecatare regullilor speciale privind
capacitatea de exercitiu -vezi etapele dobandirii
acesteia.

20
RegimuI juridic aI nuIitatiIor inseamna regulile carora le este
supusa nulitatea.
a. NuIitatea absoIuta - poate fi invocata de orice persoana are
interes ( o anumita legatura cu actul),
- este imprescriptibila extinctiv,
- nu poate fi acoperita prin confirmare (adica
pentru a se produce totusi efectele dorite
trebuie incheiat un nou act juridic)
b. NuIitatea reIativa - poate fi invocata doar de persoana al carei
interes legitim a fost incalcat prin
ncheierea actului ce se doreste anulat,
- actiunea in anulare este prescriiptibila
extinctiv
- poate fi acoperita prin confirmare, ratificare,
expresa sau tacita.
EfecteIe nuIitatii sunt guvernate de trei principii generaIe:

1. PrincipiuI retroactivitatii, ce stabileste ca nulitatea produce
efecte si pentru viitor dar si pentru trecut, adica se considera ca actul
juridic nici nu a fost vreodata incheiat.

2. PrincipiuI repunerii in situatia anterioara - restitutio in integrum -
adica partile sunt obligate ca tot ce au executat in baza actului anulat
sa restituie.

3. PrincipiuI anuIarii actuIui subsecvent ca urmare a anuIarii
actuIui principaI, priveste relatiile partilor cu tertii si are drept temei
regula de aur ca nimeni nu poate transmite mai mult decat are ''nemo
plus iuris al alium transffere potest quam ipse habet''.

Deci, definite:
NuIitatea actuIui juridic civiI reprezinta sanctiunea de drept civiI
care Iipseste actuI de efecteIe contrarii normeIor juridice
edictate pentru incheierea sa vaIabiIa.







21
PRESCRIPTIA EXTINCTIVA

inseamna stingerea dreptului la actiune (actiunea de chemare in
judecata) neexercitat in termenul prevazut de lege si are drept efect
transformarea unei obligatii din perfecta (garantata de instanta de
judecata) in imperfecta (executabila doar pe taram natural prin
bunavointa debitorului). Sediul materiei il reprezinta legea speciala D.
167/1958.
Termenul de prescriptie este intervalul de timp in care trebuie
exercitat dreptul la actiune.
Termenul incepe sa curga de la momentul nasterii dreptului la
actiune si ia sfarsit la implinirea sa.
Sunt supuse termeneIor de prescriptie extinctiva, toate drepturile
declarate de lege ca fiind prescriptibile atat
in sfera drepturilor patrimoniaIe,
- drepturile de creanta indiferent de izvorul lor
- dreptul de proprietate asupra mobilelor,
cat si in sfera celor nepatrimoniaIe
- actiunea in anulabilitatea unui act juridic (de regula in
termen de 3 ani), anularea unui casatorii, tagada paternitatii,
stabilirea paternitatii,
n timpul derularii sale, termenul poate fi suspendat, cand din motive
temeinice, un timp nu mai curge, urmand ca la finele cauzei de
suspendare sa se reia, sau poate fi chiar intrerupt, situatie in care de
la momentul intervenirii cauzei va incepe sa curga un nou termen de
aceeasi calitate.

CauzeIe de suspendare sunt:
- forta majora
- participarea la fortele armate ale Romaniei ce sunt pe picior
de razboi
- reclamatia administrativa
- raporturile de casatorie,
- lipsa bilantului socotelilor intre ocrotit si ocrotitor.
- lipsa ocrotitorului legal alaturi de cei lipsiti de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate restransa,

CauzeIe de intrerupere sunt:
- recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie
- cererea de chemare in judecata
- efectuarea de catre debitor a unui act incepator de executare.
22

PATRIMONIUL

reprezinta ansamblul drepturilor si obligatiilor, apreciate in bani, care
apartine unui persoane fizice sau juridice, in alte cuvinte, o
universalitate juridica distincta de drepturile pe care le contine.
Patrimoniul este alcatuit dinr-un activ patrimonial (drepturile) si un
pasiv patrimonial (toate obligatiile patrimoniale)

Caractere juridice:

- este o universaIitate juridica, abstracta, neafectata de modificarile
ce intervin.
- apartine numai persoaneIor fizice sau juridice, oricare dintre
acestea avand obligatoriu un patrimoniu, ce se stinge la deces,
transformandu-se intr-o masa de bunuri ce vor reveni mostenitorilor
defunctului.
- este inseparabiI de persoana.
- este unic, dar poate fi format din grupe distincte de bunuri cu regim
juridic diferit, fara asi pierde unicitatea.


FunctiiIe patrimoniuIui

- constituie gajuI generaI aI creditoriIor chirografari (acei creditori
care nu au garantata creanta lor printr-o garantie reala (gaj, ipoteca.
privilegiu)
- permite subrogatia reaIa cu titIu universaI, adica se permite
inlocuirea unui bun cu altul (locul bunului va fi luat de pretul incasat
prin contr. de v.-c.)
- permite transmisiunea universaIa sau cu titIu universaI (singurul
mod prevazut in legislatia romana, prin care se pot transmite
obligatiile). Transmisiunea universala se regaseste la transmiterea
intregului patrimoniu (activ Pasiv) nefragmentat la un singur
mostenitor, iar cea cu titlu universal presupune transmiterea
fractionata la mai multi mostenitori (dar atentie fiecare va primi o
fractie si din activ si din pasiv, de ex. 1/2 din masa succesorala = 1/2
din drepturi si 1/2 din obligatii)


Next: Dreptul de proprietate.