Sunteți pe pagina 1din 53

Manevre interioare

Reglaj scaun sofer


Fata spate Pe verticala In plan sagital Reglaj lateral

Reglarea oglinzilor
Laterale: In oglinzile laterale nu trebuie sa vezi usile din fata ( decat daca te apleci usor si atunci vezi daca ele sunt inchise), trebuie sa vezi putin aripile spate ca sa ai puncte de reper cand te uiti in oglinzi si trebuie sa se vada doar un pic pt ca unghiul mort sa fie cat mai mic. In cazul in care vezi putin din aripile laterale spate ...nu trebuie sa vezi in jos, inclusiv asfaltul, trebuie sa vezi traficul cat se poate de mult pe banda laterala si cat mai departe in spate. Singura data cand ti-ar trebui sa zicem sa fie mai in jos sunt atunci cand parchezi si vrei sa vezi bordura. Deasemeni trebuie ca imaginile s nu cuprind poriuni de cer. Aceste oglinzi deformeaz perspectiva imaginii, n sensul c obiectele din imagine sunt mai aproape de ct par. n schimb, imaginile nu neal cnd este vorba s le folosim pentru manevre n imediata apropiere a unor obstacole. Imaginile din oglinzile exterioare nu pot s arate tot ce se afl n stnga ori n dreapta. Ele informeaz dac se poate schimba direcia de mers, fr a stnjeni deplasarea eventual a unor vehicule care vin din urm, pe banda din stnga sau din dreapta. Cnd autoturismul a nceput modificarea direciei, imaginile din oglinzile retrovizoare se schimb spre alt direcie i devin nefolositoare. Deci nainte de a vira conductorul se va asigura n oglinda exterioar i va ntoarce un moment capul pentru a vedea dac lng autoturism nu circul alt vehicul. Controlezi distanta fata de linia de marcaj din stinga si fata de limita laterala dreapta prin oglinzile retrovizoare. Interioara: Oglinda interioar se va nclina pentru a cuprinde imaginea spaiului de drum care se poate observa prin geamul din spate (lunet). La asigurare n mers, imaginea din oglinda interioar nu este util, fiindc vehiculul care se vede n oglind i care circul chiar n spate nu creeaz probleme. Conductorul lui va pstra o distan potrivit cu viteza pe care o impune vehiculul din fa. Suplimentare: Se pot atasa pe masina 2 oglinjoare mai mici, una la fiecare oglinda laterala. Pe masina de scoala sunt fixate in asa fel incat sa-l ajute pe instructor sa stie cam ce vad elevii in oglinda propriu-zisa Utilizare: Ideea este ca in momentul in care stai pe scaun, in pozitie normala si iti arunci ochii in toate cele 3 oglinzi sa vezi ceea ce trebuie sa vezi in fiecare, nu sa trebuiasca sa ai o anumita pozitie pentru fiecare in parte. 'Teoria' spune ca procentul ar trebui sa fie cam 40/60 (urmarirea traficului spate/fata).

Portiera:
Te asiguri in oglinda stanga si deschizi usa (cu stanga mai comod, sau cu mina opusa portierei, pentru asigurare suplimentara) apoi impingi portiera (eventual nu o deschizi din prima larg). 1

Reglajul la faruri
E util pentru momentele in care masina e incarcata, fie cu persoane fie cu obiecte/bagaje. Aceasta incarcare determina lasarea pe puntea spate a masinii si logic, ridicarea de bot cu tot cu fasciculele de la faruri

Comenzi de baza
Comanda ambreiajului:
Ambreiajul se calca doar la - plecarea de pe loc, - la schimbarea vitezelor - atunci cand intentionezi sa opresti Orice debreiere (calcare a pedalei de ambreiaj) trebuie sa se execute brusc si total (pana la podea), iar mentinerea ambreiajului in zona critica (de cuplare) trebuie limitata la un minim necesar. La pornire - cand se elibereaza pedala (ambreiajul cupleaza), motorul are nevoie de un spor de putere, pe care in obtinem accelerand usor continuu, tot timpul pornirii pentru ca motorul s nu tind a se opri, i nici mcar a-i micora turaia din cauza efortului de pornire. Motorul fiind accelerat, conductorul ridic progresiv piciorul de pe pedal, astfel, autoturismul pornete lin. Eliberatul usor trebuie sa il faci atunci cand ai plecat de pe loc. In plus, pastram piciorul in ambreaj macar 3-4 m dupa plecarea de pe loc. - nu dai drumul repede la ambreiaj pt ca ti se opreste motorul. Eliberarea brusca a pedalei de ambreiaj va duce la o cuplare dura si eventual la spectaculoasele efecte numite popular "scartait de roti". Ambreiajul se elibereaza incet incet la pornirea de pe loc pentru invingerea inertiei. - masina se face sa stea pe loc atunci cand luam piciorul din frana neridicind mai mult decat trebuia piciorul de pe ambreaj si negrabindu-ne la apasarea acceleratiei Cand schimbi vitezele - din prima viteza in a doua, din a 2a in a 3a si tot asa poti sa dai drumul mai repede la ambreiaj pentru exploatarea inertiei. - Unii reusesc sa schimbe vitezele fara sa apese ambreiajul. Se face un mic artificiu: se aduce turatia motorului la un nivel la care acesta nu lucreaza nici ca propulsor si nici nu intra in frana de motor. Numai la aceasta turatie poti misca usor trenul mobil (adica poti scoate usor din viteze). La diferente de turatie trenul mobil este foarte greu de deplasat si fortarea lui duce la distrugeri ale pinioanelor sau chiar la spargerea cutiei. In mers si la oprire - s reinem o consecin grav: apasnd fr rost pedala, ceea ce se ntmpl unor nceptori, nu se mai poate regla viteza cu pedala de acceleraie. Astfel, conductorul poate rmne fr controlul reducerii vitezei, cnd frna nu este eficace, ori nu este acionat prompt n caz de nevoie. Elibernd complet pedala, ambreiajul se cupleaz rigid i devine iari o legtur sigur, permanent ntre motor i schimbtor. - n deplasare foarte nceat, de manevrare a autoturismului n treapta 1 ori mararier, conductorul regleaz viteza, oprete sau pornete, apsnd sau respectiv elibernd pedala ambreiajului, n limite mici, undeva la mijlocul cursei acesteia. Se decupleaz ori se cupleaz astfel motorul la transmisie i roi, pentru o micare fin controlat a autoturismului. Concomitent se regleaz o turaie potrivit cu pedala de 2

acceleraie. Acest reglaj al vitezei nu este permis n treaptele 2 5. Este greit i poate fi foarte periculos s se apese fr rost pedala ambreiajului, n parcurs, fiindc turaia roilor propulsoare rmne liber de comanda cu pedala de acceleraie. Nu funcioneaz frna de motor. Cand accelerezi nu mai apesi ambreiajul, deloc Mult mai usor se conduce masina cu ambreiaj hidraulic, pentru ca pedala se misca foarte usor spre deosebire de cel cu cablu, si astfel e mai usor sa "simti" ambreiajul, adica mai exact sa lucrezi precis cu pedala.

Turarea
Desi in cazul majoritatii autovehiculelor se poate pleca de pe loc si cu motorul la turatia "de relanti", aceasta manevra solicita un control fin al pedalei de ambreiaj. Pe de alta parte ridicand turatia motorului prea mult in timpul eliberarii pedalei de ambreiaj va conduce la o uzura prematura. Trebuie sa specificam, ca turatia depinde de tipul motorului si de imprejurari. Majoritatea motoarelor pornesc masina de pe loc fara probleme la 1000-1200 rpm, pentru un incepator cred ca ar fi cel mai indicat 1500 - nu pleci tare nu pleci incet....e, sa zicem, ideal. Sa nu mai vorbim de motoarele diesel de capacitate mare care au relantiul pe la 600-650, pleaca cu 800 si rareori ating 2000 in timpul mersului.Turatia de 2000 rpm pe langa uzura discului de ambreiaj duce la plecari involuntare "in tromba", adica o masina condusa de un incepator poate sa "sara" si sa loveasca masina din fata. Nu se poate recomanda observarea turometrului n timpul conducerii fiindc s-ar neglija concentrarea ateniei la mprejurrile din parcurs, ceea ce ar deveni o greeal grav. Toat diversitatea situaiilor care cuprinde i schimbrile de treapt, trebuie s se rezolve cu dou turaii sintetice: turaie mare i turaie mic. Ele se pot determina practic fr a consulta mereu indicaia turometrului - o obsesie nepotrivit. Folosirea raional a motorului cere fr dubiu s se foloseasc turaie mare la sarcini mari i turaie mic la sarcini mici. Practica de a folosi turaie mic n momentele cnd se cere putere mare este foarte duntoare motorului. Poate este o comoditate satisfcut de ignorarea schimbrii la timp a unei trepte inferioare. Pentru exerciii, turaia mare este circa 2000 rot/min iar turaia mic este circa 1000 rot/min. Potrivit acestei concluzii, pornirea de pe loc cere mobilizarea motorului pentru a furniza putere mare, cnd este necesar inevitabil s alegem turaia mare. O turaie mare nu are rost dac deplasarea se bazeaz mai mult pe energia de micare ctigat de autoturism, cnd trebuie schimbat n turaie mic, ajutndu-ne de o trept superioar.

Comanda schimbatorului de viteze:


Pentru mers nainte se introduce schimbtorul n treapta 1. E bine sa nu se foloseasca alt treapt de demultiplicare n momentul pornirii. n treapta 1, roile propulsoare aplic fora de propulsie cea mai mare. Pentru mers napoi, schimbtorul se introduce n mararier. Pornire se mai face si cu a doua.......iarna cand a nins si vrei sa iesi din zapada . La schimbarea ntr-o treapt inferioar conductorul face urmtoarea succesiune de comenzi, a) - Imobilizeaz volanul cu mna stng. b) - Apas complet pedala ambreiajului. c) - Cu mna dreapt scoate maneta schimbtorului din treapta "veche". d) - Conduce maneta spre treapta inferioar pe care a ales-o e) - Apas puin pedala de acceleraie, mrind astfel turaia motorului. f) - Introduce maneta schimbtorului n treapta inferioar. g) - Ridic piciorul de pe pedala ambreiajului, motorul fiind accelerat. h) - Cnd dorete propulsarea, va continua s apese pedala de acceleraie. Cnd dorete frnarea, va reduce accelerarea. 3

Cu oarecare greutate, construcia schimbtoarelor poate permite manipularea f fr comanda e. Totui, nainte de g nu poate lipsi comanda e. Corespondenta treapta viteza Trebuie sa intre in treapta 1, daca mergi cu o viteza care e prea mica pentru a 2-a. Cheia e sa nu schimbi brusc, ci cu o mica ezitare la punctul mort. Mai poti sa faci ceva: impingi foarte usor schimbatorul spre treapta 1, si astepti 1-2 secunde inainte de a-l misca mai hotarat, o sa observi ca apropape ca intra singur in viteza. Insa nu stiu daca aceasta metoda e o.k. din punctul de vedere al uzurii. Viteza o schimbi numai daca ai terminat cu schimbarea directiei de mers. Viteza a II-a o dai dupa 5-6 m de mers drept, apoi te duci in a III-a dupa un demaraj suficient. La crestere, viteza I merge pana la 20 a IIa la 40 a III-a la 50. Treapta trebuie sa corespunda vitezei cu care rulezi. In general e bine sa nu depasim cu mai mult de 10 % viteza maxima admisa de constructor pentru treapta respective. Trebuie sa asculti tot timpul motorul ptr a conduce "frumos"(doar sa-l asculti,nici nu e nevoie sa te uiti la turometru):daca face prea urat,schimbi in treapta superioara,daca "dardaie" dand sa se opreasca,schimbi in treapta inferioara! In general orice masina te smuceste daca vrei sa schimbi in viteza superioara cand ai turatia motorului prea mica. Daca ai viteza mare, vrei sa retrogradezi si esti intr-o treapta superioara franezi, in functie de cat franezi (adica la viteza la care ajungi dupa ce ai franat) ii dai treapta respectiva. Poti s-o faci si fara frana doar cand ai eliberat acceleratia (intrand in frana de motor) si n-ai mai apasat-o un timp suficient astfel incat viteza a scazut.Retrogradezi cand turatia s-a miscorat astfel incat sa fie buna pt noua treapta, altfel faci frana de motor. Cand retrogradezi, apesi si un pic acceleratia dar doar un pic ca sa nu mai fie acel mic "soc" al retrogradarii. Trebuie sa accelerezi pana la 1500 -2000 de ture (in functie de masina), preferabil numai cu cateva momente inainte ca ambreiajul sa cupleze. Daca se intampla sa bagi a 3-a in loc de a 5-a la vreo 120 la ora calci imediat ambreiajul, altfel se tureza motorul si poate ceda cureaua de distributie iar motorul se face tocanita...

Frinarea:
1) - Conductorul se va asigura i va semnaliza ieirea din rnd, n timp ce autoturismul se ndreapt spre un sector unde este permis oprirea. 2) - Va ridica piciorul drept de pe pedala de acceleraie. Eliberarea brusc a pedalei poate avea ca efect un moment de frnare brutal. 3) - Va apsa pedala frnei, pn la oprire din mers dac se impune oprirea. Astfel, att frna de serviciu, ct i frna de motor lucreaz concomitent. Este o msur preventiv i o obligaie profesional. 4) - In timpul opririi, fora de comand a frnei este controlat cu piciorul drept, pentru o frnare lin, pn ce autoturismul se oprete exact n locul dorit. Conductorul ncepe frnarea din timp (ca sa nu fie nevoie sa franeze brusc) urmrind mai nti eficitatea frnrii. El frneaz apoi mai puternic, i n ultima faz, mergnd ncet, poate hotr cu uurin, locul i momentul opririi. Se maid a drumul la pedala spre sfarsitul franarii, conductorul o mai elibereaz pentru a stopa linitit autoturismul ca sa nu dea in nas. Aderenta dintre fonta si ferodoul frinelor creste pe masura ce viteza scade, de aceea spre sfirsitul frinarii actionarea pedalei de frina trebuie sa diminue. Daca pe o scara de la 1 la 10 ar fi cat de tare se tine pedala apasata, franarea lina ar trebui sa fie ceva de genul 5-5-5-5-5-4-3-2-1-1 (cu conditia sa nu te infigi in spatele celui din fatza ta, sau in niste pietoni fara noroc pe lume... de asta, trebuie sa franezi din timp). 5) Aproape de oprire din mers, cnd scade turaia motorului, efectul frnei de motor dispare iar conductorul trebuie s apese pedala ambreiajului pentru a nu se opri motorul odat cu autoturismul i cu roile propulsoare. Aceast comand este, s zicem, auxiliar cci nu are scopul de a frna ori de a opri din mers. 6) - Dup oprire, schimbtorul va fi mutat la punctul mort. Pe timpul opririlor la intersecii, pedala frnei se va apsa continuu, pentru a nu nainta autoturismul peste ali participani la trafic, n cazul unei 4

tamponri din spate, ori n cazul drumului cu declivitate. 7) - Conductorul elibereaz pedala ambreiajului, i plaseaz piciorul stng alturi de pedal, n stnga ei. Aceast faz decurge astfel numai dac este sigur c o vreme, autoturismul nu va trebui s porneasc de pe loc, de exemplu, la oprirea la semafor, dar dac n momentele urmtoare va trebui s plece, cum este cazul autoturismului oprit pentru a acorda prioritate altor participani la trafic, nu se mai slbete pedala ambreiajului, se introduce schimbtorul n treapta 1, i se ateapt clipa eliberrii drumului, innd pedala ambreiajului apsat. Tehnica de oprire artat trebuie schimbat la punctul 3, dac n momentul apsrii pedalei frnei, motorul merge cu turaie mic 3 b) - Nu se poate profita de efectul frnei de motor dac frnarea ncepe la o turaie mic a motorului. n acest caz se va apsa pedala ambreiajului, concomitent cu pedala frnei. Dac nu se va comanda decuplarea ambreiajului, frna de serviciu va fora oprirea motorului, iar acesta se va opri trepidnd, odat cu autoturismul. Totui, dac se frneaz n acest mod defectuos dar se asigur astfel evitarea unui pericol neateptat, nendemnarea conductorului ar putea conta mai puin ca greeal. Cand opresti nu conteaza in ce treapta de viteza e masina: usor apesi frana apoi ambreiajul la podea si scoti pe liber. La orice oprire sunt deci 2 situatii: 1. ai viteza mica si deci daca pui frana ajunge imediat la relanti e normal sa apresi ambreiajul si apoi frana 2. ai viteza mai mare (esti intr-a 3-a, a 4-a sa zicem si vrei sa opresti) e normal sa nu apesi din prima ambreiajul; apesi frana si apoi cand masina tinde sa ajunga la relanti apesi si ambeiajul. Ma rog, mai e si a treia varianta cand sunt situatii in care sa zicem ca o scoti din viteza si o lasi sa curga si la final o ajuti cu un pic de frana (sa zicem ca te apropii de un semafor si il vezi rosu) Ideal e intai frana si dupa aia ambreiaj. Franarea este mult mai eficienta atunci cand nu apesi ambreiajul. Acesta trebuie apasat numai dupa ce masina a redus considerabil din viteza de deplasare, ca sa nu se opreasca motorul. Apesi frana scade viteza considerabil dupa care poti sa apesi ambreiajul pt oprire sau dupa caz ...la schimbarea treptei de viteza. Nu este recomandat ca sa apesi pe ambreiaj atunci cand esti in treapta a 3 si sa franezi dupa aceea. Pe timp de iarna e de preferat sa treci din 3 in 2 sa faci frana de motor si apoi oprire cu ambreiaj la podea si frana. Ca sa faci asta trebuie sa iei piciorul de pe acceleratie mai din timp ca sa scada viteza masini si apoi treci din 3 in 2. Daca esti invatata sa apesi ambreiajul si apoi frana la fiecare mica franare e nasol; e nasol pt tine pt ca trebuie sa te dezveti si pt masina ca uzura e mai mare. In general,cand schimbi 4-3 franezi in prealabil pana la aprox 40 la ora (sau alt reper:turatia motorului sa fie usor sub 2000 rpm,la motor pe benzina >cifrele sunt orientative) Inca un lucru:daca esti cu a-5-a si vrei sa incetinesti mult/opresti,nu e nevoie sa schimbi 5-4-3-2(-1),ci pur si simplu franezi,debreiezi si opresti sau dupa ce ai franat bagi in treapta 2. In treapta I nu e recomandat sa bagi cat timp masina e in miscare, deci nu schimbi niciodata 2-1 in mers (ma rog,exista o singura situatie cand e nevoie si de asa ceva,si anume pe unele pante foarte abrupte). Asta o zic pentru ca am vazut incepatori care schimbau 5-4-3-2-1 inainte de a opri (!!!!) si nu se sesizau la schimbarea 2-1 ca ceva e in neregula din faptul ca maneta nu prea vrea sa intre si nici macar dupa socul resimtit in masina la ridicarea ambreiajului! O frana de motor incorect pusa prin schimbarea intr-o treapta inferioara fara franare (cand apar socuri in masina+turarea excesiva a motorului), pe langa faptul ca e incomoda, poate duce chiar la avarii la ambreiaj(distrugerea placii de presiune) si uzura excesiva la motor(din supraturare). Sa nu incerci niciodata o frana de motor de tip 5-1 sau 4-1 ca omori masina. Sunt 2 metode prin care se obtine frana de motor: 1. metoda ridicarii piciorului de pe acceleratie 5

2. metoda retrogradarii Poti si sa iei piciorul de pe acceleratie putin si abia apoi sa retrogradezi ca sa nu fie foarte mult supraturat motorul (ca sa nu mai vorbim ca atunci cand retrogradezi mai tii un pic piciorul pe ambreiaj acolo unde cupleaza ca sa nu simiti smucitura specifica retrogradarii). Iar ca frana de motor sa fie eficienta,trebuie sa ridici rapid ambreiajul,ca daca adormi cu el patinat nu prea mai ai nici un efect de frana,ba dimpotriva,masina merge aproape pe liber... Frana de motor e recomandata pentru - iarna - pe sectoare de drum unde e aderenta scazuta: umezeala, criblura, piatra cubica. - la munte la coborarea pantelor...asta pt a nu uza si incalzi elementele franei de picior. Frina de motor actioneaza numai pe rotile motoare

Manevrarea volanului
In primul rand nu trebuie sa incordezi muschi mainilor si sa nu strangi volanul in pumni foarte tare. Volanul revine singur dupa efectuarea virajelor tu trebuie doar sa il ajuti putin sa revina in linie dreapta fara sa-l strangi in pumn. Nu as recomanda condusul cu o singura mana. In linie mai mult sau mai putin dreapta merge, dar la viraje stranse daca iti aluneca mana de pe volan, ai sanse mari sa busesti masina. Niciodata nu bagi mana in volan ci il rotesti cu mana in fata, altfel poti sa-ti prinzi degetele intre spite si nu-l mai poti manevra efficient in caz de necessitate. Cand virezi stanga incepi cu mana dreapta, cand virezi dreapta incepi cu mana stanga. Cand te apropii de un viraj spre dreapta, mana stanga se muta de la ora 9 sau 10 unde o tii, la ora 7, dreapta ramane pe pozitie la ora 2 sau 3 (dupa ce ai schimbat viteza daca e nevoie), iar cand intri in viraj, rotesti volanul cu stanga, iar dreapta aluneca in sus pe volan, astfel ca atunci cand mana stanga ajunge cu volanul la ora 12, dreapta e la ora 1 si preia rotirea volanului, in timp ce stanga aluneca inapoi la ora 7 ca sa fie la locul potrivit in caz ca mai trebuie rotit volanul dupa ce mana dreapta a ajuns jos cu el. Fiecare mana ramane pe jumatatea ei de volan, astfel sigur nu se incurca. E bine sa ai volanul sub control, chiar daca de fapt il lasi sa revina singur la sfirsitul virajului; cea mai simpla solutie e sa tii degetele intinse si podul palmei lipite pe volan, lasandu-l sa-ti invarta mana. Insa chestia cu podul palmei e de evitat la intrarea in curba si la manevre de parcare pentru ca iti mai transpira uneori palma si poate aluneca. La drum lung sa nu te gandesti sa faci asa ceva, mainile trebuie sa stea pe volan neaparat.

Controlul directiei de mers


Unghiul jos stinga al parbrizului centreaza marcajul lontgitudinal, iar acesta trebuie sa se afle in jumatatea/ treimea interioara a oglinzii retrovizoare laterale stingi. Pe dreapta la viraje, tii bordura marcajul de delimitare a partii carosabile in unghiul din dreapta jos al parbrizului. Pozitia la volan: tii picioarele desfacute si relaxate. Sa mergi drept la inceput, pentru multi chiar e o problema serioasa. Motivul este ca tin mana prea stransa si prea fixa pe volan si nu il lasa sa se pozitioneze singur pe mijloc iar masina oricat de buna ar fi, nu va merge drept daca nu e lasata. Volanul il tii relaxat, nu de parca ti l-ar lua cineva cu de-a sila. Trece ceva timp pana isi da cineva seama cum sa tina mana pe volan fara sa il stranga dar sa-l si aiba sub control in acelasi timp. In mers micile devieri ale masinii se corecteaza permanent prin miscari permanente imperceptibile ale volanului (preferabil), nu prin miscari rare si ample care conduc la viraje inutile pe sosele.

Folosirea luminilor
Luminile de avarie se folosesc in urmatoarele situatii: 1)cand vehiculul este avariat si se afla in imposibilitatea de a se deplasa 2)cand acesta se deplaseaza se deplaseaza foarte lent si este un pericol pentru ceilalti participanti la trafic 3)cand se blocheaza circulatia pe sensul de deplasare,la apropierea de acel obstacol

Manevre de baza
Pornirea de pe loc:
- Deschizi usa si intri in masina asezi scaunul, oglinzile (calci ambreiajul si iti potrivesti scaunul in functie de cum ajungi la ambreiaj: sa poti sa calci ambreiajul pana la podea si sa nu te intinzi pt asta dar nici sa nu dai cu ghenunchii de volan iar la oglinzile exterioare se poate ca peste noapte sa fi dat cineva peste ele) pui centura de siguranta verifici ca masina sa fie cu frana de mana trasa si scoasa din viteza (daca nu, calci ambreiajul si scoti maneta schimbatorului de viteze la punctul mort) - Pui contactul si astepti pana se sting becurile de bord (cind se sting inseamna ca poti da la cheie) in afara de 3, martorul de benzina, ulei si cel care iti arata ca este trasa frana de mana (un cerc cu semnul exclamarii); farurile se deschid pe faza de intilnire (daca e intuneric) - Asigurare fata spate Semnalizare la stinga/ dreapta Acordarea prioritatii daca e necesar - Apasarea totala (la podea) a ambreiajului (debraiere) si actionare frina de serviciu dai cheie la motor Cuplarea manetei schimbatorului de viteza in treapta I - Eliberare totala frina de mina asigurare din nou - Se ridica in acelasi timp stangul de pe ambreiaj treptat nu brusc si, in timp ce piciorul se ridica, dreptul se muta de pe frana pe acceleratie apasind-o usor eliberare totala ambreiaj (ambreiere) dupa minim 3-4 m de la plecarea de pe loc, cand masina s-a pus in miscare si continui sa accelerezi Legat de aceasta sunt 2 metode: 1) Turezi putin si apoi ridici usor ambr si masina pleaca un pic sportiv 2) Ridici usor ambr pana simti ca tremura motorul si apoi accelerezi usor dupa care continui sa ridici usor ambr pana la capat - Oprirea semnalizarii Precautii Pn porneste motorul, maneta schimbtorului va fi pus la punctul mort, pentru ca rotirea arborelui motor, comandat cu cheia de contact, s nu propulseze involuntar autoturismul la nceperea funcionrii motorului (aceasta este o prim msur preventiv). Dac maneta nu va fi pus la punctul mort, i motorul pornete imediat dup rsucirea cheii n contact, autoturismul va fi propulsat necontrolat, ceea ce poate deveni extrem de grav, numai din cauza uitrii manetei schimbtorului n una dintre trepte. In plus, din acelai motiv, se va apsa complet pedala ambreiajului, ceea ce va decupla transmisia nc ntr-un ansamblu al ei (a doua msur preventiv, de siguran), pentru cazul c din greeal schimbtorul a rmas "n vitez". Cu piciorul drept se va apsa pedala frnei (a treia msur preventiv). Se rotete complet cheia n contact la poziia "funcionarea electromtorului" dac la bord s-a stins semnalul galben sau rou privind pauza de iniiere a ordinatorului de funcionare. Imediat dup pornirea motorului, cheia se elibereaz din mn. Ea i revine automat la poziia "contact pentru funcionarea motorului". Ideea e ca, daca ai scos la punctul mort si e trasa frana de mana nu trebuie sa tii calcat ambreiajul si frana dar examinatorul va aprecia ca le tii calcate pt ca sunt 2 masuri de precautie cind pui contactul si ulterior cind dai la cheie. 7

Potrivit modelului constructiv al autoturismului i/sau reglajelor lui, la pornirea motorului ar putea fi necesar apsarea pedalei de acceleraie. n plus fa de cele artate mai sus, pentru acest caz trebuie, de la nceput, tras frna de mn. Astfel, cu piciorul drept se va apsa pedala de acceleraie n locul pedalei frnei. De asemenea, pornirea motorului rece poate fi o problem specific modelului constructiv sau o problem datorat strii tehnice.

Pornirea n ramp
- Motorul pornit, schimbatorul la punctul mort, frina de serviciu apasata - Asigurare Semnalizare - Ambreiaj la podea Viteza I - Activare frina de ajutor fara asigurarea ei (mina dreapta tine apasat butonul de blocare) - Eliberare pedala frina de serviciu se trece si se apasa pedala de acceleratie pentru turatia 2000 eliberare lenta ambreiaj pina ce se incepe cuplarea partiala si turatia scade putin (ambreiajul se mentine in pozitia respectiva si pedala acceleratiei idem) - Eliberare frina de ajutor pedala ambreiajului in aceeasi pozitie sau se mai elibereaza foarte putin pentru optimizarea propulsiei apoi se elibereaza complet cu grija pedala ambreiajului accelerare Una dintre mprejurrile care fac necesar stpnirea acestei probe este urmtoarea: Presupunem c autoturismul se afl oprit n ramp, ateptnd ntr-un ir de vehicule, lumina verde a semaforului. Condiia impus este ca aprinzndu-se lampa verde, comenzile pornirii de pe loc s nu permit micarea autoturismului spre spate, nici mcar 1-2 centimetri. In mod normal autoturismul este oprit, motorul funcioneaz i schimbtorul este la punctul mort. Se poate mentine ambreiajul decuplat si masina in viteza pentru cazul in care cablul de frana de mana cedeaza atunci cand ridici piciorul din frana de picior (mai ai o sansa si anume: sa ridici brusc ambreiajul iar masina sa fie asigurata in viteza ) Conductorul ateapt momentul pornirii, tinand tot timpul pedala de frana apasata, ori facind imobilizarea cu frana de mana, pentru a nu lsa autoturismul s mearg napoi, pe pant. Plecand de la asta, sunt mai multe moduri de a pleca din rampa (de fapt 3, dar al doilea nu se recomanda deoarece masina ori tot o sa se dea in spate ori o sa moara motorul; Bine, la oricare din variante e posibil sa moara dar la asta mai ales. Cu timpul, se poate face si a doua) Comenzile necesare pentru pornire n ramp sunt: 1) - Conductorul se asigur. n unele mprejurri trebuie s semnalizeze. 2) - Apas pedala ambreiajului i introduce schimbtorul n treapta 1. Piciorul drept ramine pe frina de serviciu. 3) - La pornirea de pe loc trebuie apsat pedala acceleraiei cu piciorul drept, pentru a mobiliza motorul s dezvolte putere. Nu poti pleca de pe loc daca ai un drum in rampa doar cu ambreiajul ca nu are forta iti trebuie si putina acceleratie ca altfel iti moare motorul. - Metode de plecare - A) Plecarea din rampa cu frana de mana (se pare ca e cea mai buna pt incepatori): a. se trage mai nti maneta frnei de mn, innd-o n poziia frnat, fr a o asigura (se ine butonul siguranei apsat continuu, ct timp se ine maneta tras) b. se elibereaz apoi pedala frnei, iar autoturismul rmne frnat, deoarece conductorul ine maneta frnei de mn tras, cu mna dreapt; piciorul stang il tii in continuare pe ambreiaj ca altfel moare motorul c. se apas pedala acceleraiei pentru ca motorul s funcioneze n turaie (circa 2000 rot/min). d. se elibereaz pedala ambreiajului, cte puin, pn ce turaia motorului scade ntru ctva, pentru c acum trebuie s nceap propulsarea, dar autoturismul este frnat cu frna de mn. Pedala ambreiajului se menine de acum, pentru un timp, n aceast poziie, unde ambreiajul cupleaz parial motorul la transmisie. Pedala acceleraiei rmne mereu apsat. 8

e. se elibereaz complet frna de mn, fr nici un reglaj, dup care mna dreapt se pune pe volan. Autoturismul pornete din loc, progresiv. Pedala ambreiajului rmne nc n aceiai poziie, sau se mai elibereaz foarte puin, dac pornirea este prea nceat. Dezavantaje la plecarea cu frina de ajutor: -daca o tragi prea tare si nu o mai poti elibera, va asigura ca atunci cand in sfarsit reusesti sa eliberezi frana, se va opri motorul. Desigur exista o solutie foarte simpla: tragi frana de mana tinand butonul apasat, si atunci nu se blocheaza. Numai ca in situatii de stres mai uiti chestia asta. - B) Jocul de picioare. In acelasi timp stangul se ridica de pe ambreiaj si dreptul se muta de pe frana pe aceeleratie. Ca masina sa nu se duca la vale in spate, trebuie ca pana sa apuce piciorul drept sa se ridice de pe frana tu sa fii ajuns cu stangul sa-l ridici in punctul in care prinde. Metoda asta e destul de grea pt ca necesita sincronizare. Doar prin practica stii punctul in care prinde ambreiajul si tu, in momentul in care cel din fata ta pleaca, sa-l ridici EXACT acolo (nu mai sus sa-ti moara motorul si nici mai jos pt ca atunci cand ridici piciorul de pe frana, masina sa o ia la vale). Daca nu te misti prea repede risti sa te duci un pic in spate si/sau eventual sa turezi motorul. Daca n-ai ridicat in punctul corect risti sa iti moara motorul (ca incepator, intotdeauna ai tendinta sa ridici piciorul mai sus decat ar trebui, de aici si desele "morti" ale motorului). Eu zic ca e mai grav ca incepator/cursant al scolii de soferi sa iti moara motorul in panta. Te precipiti cand iti moare pe un dum drept dar atunci cand esti in rampa. Daca nu ai dubla comanda, dupa ce ti s-a oprit si incerci sa o pornesti sin nou si sa pleci in sfarsit, precipitat cum esti sigur risti sa intri in cel din spate. - C) A treia metoda este asemanatoare cu a doua; de fapt e a doua un pic modificata. Plecam din aceeasi pozitie, dreptul ramane pe frana si stangul il ridicam pana cand simtim ca tremura putin masina stand pe loc (in acel moment ambreiajul a prins) dupa aceea il ti acolo si apoi fara nici o problema mutam pe dreptul de pe frana pe acceleratie; dupa ce accelerezi un pic, dai drumul de tot la ambreiaj. E mai usor sa ridici din ambreiaj cu frana apasata si dupa aceea sa treci pe acceleratie, decat sa te misti foarte repede. Pe rampele foarte abrupte e mai usor sa pleci cu frana de mana, pentru ca ai piciorul drept liber si poti sa accelerezi cat e nevoie inca de la inceput. Dar in situatiile obisnuite din trafic e mult mai simplu cu frana de serviciu (de picior). 4) - Dup ce autoturismul capt o micare sigur, ctignd o oarecare energie de micare se elibereaz complet, cu grij, pedala ambreiajului i se aeaz piciorul n stnga, alturi. Apoi se accelereaz mai mult turaia motorului, mrind valoarea vitezei autoturismului. In prima faza trebuiesc invatate manevrele asa cum sunt ele cerute la examen (metoda A). 1. In cazul in care nu se va folosi frana de mana la plecare in rampa, asa cum se cere la examen, examinatoul o sa puncteze cu puncte gresite. 2. aceasta manevra nu este conceputa aiurea ...chiar daca se rezolvaaltfel ...necazul este atunci cand nu se poate rezolva corect. 3. se sta in coloana si e de urcat o rampa... cum se procedeaza ????...daca mentii motorul turat tot timpul si ambreiajul patinat....in scurt timp vei savura mirosul de ferodou incins...si o schimbare de ambreiaj...ce costuri ..??? 4. in cazul in care iti moare motorul ce faci ....cum repornesti motorul...???? 5. chiar daca instructorul iti permite aceasta manevra sa o executi cum vrei tu ...incearca sa o executi cum este scrisa la carte. Una este ca sa conduci pentru a promova examenul si alta este ca stii sa faci ceva mai avansat. Nu incercati sa va expuneti exminatorului trucurile pe care voi le puteti face cu masina... El nu va ramane impresionat de acele calitati intrucat el este cu tine in masina pentru prima data si nu va cunoaste asa cum va cunoaste instructorul capacitatile. Examinatorul nu apreciza plecarea cu scart, demarajul, viteza marita, fandarile spectaculoase pentru a evita un alt participant la trafic sau o nenorocita de groapa ce apare pe 9

carosabil, franarile bruste, iesirea fortata in intersectie, chiar daca tu ai avea intentia ca sa te opresti, mersul cu spatele in viteza si am putea enumera multe. In cazul in care examiatorul iti va cere sa faci plecarea din rampa fara frana de mana atunci asa o vei executa. Nu uita examinatorul vrea sa observe daca tu ca elev in scoala ai dobandit cele necesare respectiv ...cunostintele, priceperile si deprinderile pentru a avea dreptul ca sa conduci pe drumurile publice. Daca examinatorul te pune sa opresti masina de tot (inclusiv motorul) in rampa, atunci mi se pare evident ca vrea sa verifice daca brachezi rotile si apoi cum efectuezi pornirea de pe loc in rampa cu frana de mana, fara sa utilizezi pedala. Pe examinator il intereseaza sa vada ca masina nu cade in spate, motorul nu se opreste dar nici nu se ambaleaza.

Pornirea in rampa cu spatele


Metoda turometrului: tii frana, lasi usor ambreiajul, iar cand acul turometrului coboara putin , tii ambreiajul, te intorci in spate si muti piciorul drept de pe frana pe acceleratie.

Reducerea vitezei se poate face: - luand putin piciorul de pe acceleratie - introducand intr-o treapta inferioara (frana de motor) = apasare a ambreiajul la podea schimbare a vitezei intr-o treapta inferioara, eliberare usor ambreiaj - prin frinare directa: apasand pe pedala de frana

Oprire temporara:
- Ridicarea piciorului drept de pe acceleratie si trecerea lui pe frina Apasare frina de serviciu La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la podea cu piciorul sting - Frina se apasa usor pana te opresti, se schimba intr-a I-a, si apoi se sta cu ambreiajul apasat: in felul asta la semafor se pleaca mai repede nemaipierzind timpul cu bagatul in viteza. Stopurile prelungi uzeaza insa prematur ambreiajul, in acest mod - Se poate sta si cu masina scoasa din viteza si cu piciorul pe frana, adica scoti la punctul mort si apoi doar apesi pe frana lasind masina sa curga pana la punctual de oprire, controlul fiind din frana. Eventual actionezi apoi frana de ajutor. La pornire normal...ambreiaj, viteza 1, se elibereaza frina de serviciu sau se coboara frana de ajutor etc, etc. (Uneori pare mai bine asa decat sa o tii in viteza pana te opresti de tot. De principiu totusi nu se lasa maneta pe liber niciodata cand esti in miscare. Greseala e ca poate apare ceva neprevazut si o sa creasca spatiul de franare). La viteze mici(sub 20 la ora) nu prea mai conteaza chestia asta

Oprirea totala:
- Asigurare spate Semnalizare la dreapta - Ridicarea piciorului drept de pe acceleratie si trecerea lui pe frina Apasare frina de serviciu - La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la podea cu piciorul sting si se aduce maneta schimbatorului de viteza in punctul mort - PT INCEPATORI REGULA: cand opriti ambreiajul apasati si frana de servicu pana se opreste masina, apoi scoateti din viteza verificati inca odata ca maneta sa fie pe liber miscand-o stinga-dreapta si dupa aceea ridicati usor ambreiajul ramanand cu piciorul pe frana. 10

Se opreste semnalizarea

In primul rand, cand tragi pe dreapta trebuie sa stii daca acolo ai voie sa opresti sau nu (adica ai intalnit un semn de oprirea interzisa sau celelalte situatii in care oprirea este interzisa). Atentie, nu opresti in dreptul unui copac sau echivalent, nu opresti acolo unde presupune pericol sau stinjenirea altora. Trebuie sa te asiguri intai si sa dai semnal dreapta inainte sa faci manevra de oprire pe dreapta (da, chiar daca esti pe banda 1 si opresti trebuie sa te asiguri intai ca poate un biciclist sau un scuterist destept trece si el p-acolo) Pina opresti motorul de tot (adica de cand ai apasat ambreiajul + frana si ai oprit, pana ai rasucit cheia de oprire motor) nu uita sa ramai cu piciorul pe ambreiaj. Apoi pt siguranta o bagi intr-a intaia dupa ce ai oprit pana opresti motorul. Incorect este daca ridici piciorul de pe ambreiaj in viteza fiind si, deci se opreste motorul inainte de a-l opri tu Oprirea in sine: indiferent in ce viteza esti, dupa ce opresti motorul tragi frana de mana. Chiar daca e motorul oprit, trebuie sa apesi ambreiajul sa schimbi vitezele (in cazul de fata, sa bagi a-ntaia). Atunci cand e in viteza si la relanti (adica masina nu se misca dar motorul merge - ca sa ma exprim simplu) iti moare motorul. Daca e ambreiajul calcat nu mai moare. Ce faceti daca opriti la semafor si uitati sa scoateti din viteza si din greseala ridicati pedala de ambreiaj? Daca frana e apasata se opreste motorul ( no problem), daca nu, e posibil ca masina sa se deplaseze ,daca nu ai experienta si te sperii poti apasa acceleratia din greseala In viata de zi cu zi mai toata lumea se da 10 cm mai in spate la plecarea din rampa. De aceea va recomand sa nu va opriti prea aproape de cel din fata cand va opriti pe o rampa (intervine conduita preventiva: daca ala e varza si nu stie sa plece din rampa si intra in voi?). La fel, o sa vezi ca cei din spatele tau nu se opresc chiar in spatele tau.

Virajele
Schimbarea directiei de mers ( Viraje la stinga <==> dreapta) - Asigurarea din spate si lateral: stinga <==> dreapta - Semnalizare la: stinga <==> dreapta - Lateralizare: Apropierea de linia mediana (axul drumului) <==> ocuparea benzii sau rindului din dreapta - Reducerea vitezei prin frinare si trecerea intr-o treapta inferioara de viteza (I - II) - Marirea atentiei o Urmarirea semnificatiei indicatoarelor si marcajelor in zona de preselectie pentru a cunoaste daca manevra este permisa si posibila o Daca intersectia este dirijata, se respecta semnificatia semnalelor agentului de circulatie, semaforului electric sau indicatoarelor de reglementare a prioritatii o Daca intersectia este nedirijata se acorda prioritate de dreapta o Asigurare la stinga si la dreapta inainte de a intra in intersectie - Efectuarea virajului la stinga <==> dreapta cu viteza redusa ocolind centrul imaginar al intersectiei <==> la distanta de 50 60 cm de bordura sau acostament , dupa acordarea prioritatii de trecere tuturor vehiculelor si pietonilor - Readucerea vehicolului pe directia de mers inainte si si ocuparea unei pozitii de mers pe partea dreapta - Se opreste semnalizarea In general virajele se fac in treapta 2 cu viteza mica fara sa accelerezi, astfel - putind demara dupa curba (nu ridici complet piciorul de pe ambreiaj de la bun inceput ci in timp ce accelerezi usor asadar in timp ce dreptul apasa celalalt se ridica - concomitent sau poate stangul mai sta un pic .in fct de curba) sau 11

la nevoie; poti merge si incet fara sa subturezi motorul daca e sa cedezi prioritate. Cu ambreiajul nu prea se intampla nimic, franezi inainte de curba atat cat sa obtii o viteza care sa-ti permita sa iei virajul in conditii de siguranta pastrand banda pe care te afli, schimbi intr-o treapta inferioara, in functie si de cat de larga e curba (viteza a II-a la viraje strinse sau in unghi drept, viteza II/ III la viraje largi si cu vizibilitatea buna). Cand pornesti de pe loc, pleci cu viteza I dupa care schimbi a doua si iei virajul cu a doua fara sa accelerezi prea tare. Dupa finalizarea virajelor, cind ai intrat in linie dreapta apesi usor acceleratia si revi in treapta 3. Se mai foloseste viteza a II-a indiferent de raza curbei acolo unde rampa e peste 7-8% si cere viteza mica. Nu in ultimul rand modalitatea depinde si de masina (daca e mai mare , mai mica , incarcata...etc) si de cum e plaja treptelor de viteza. In viraj nu se intra niciodata cu masina scoasa din viteza ptr ca daca e nevoie sa te folosesti de acceleratie urgent, s-ar putea sa te impotmolesti pina ajungi sa bagi in viteza si merge altfel masina cind iei virajul cu a 2-a cu ambreiajul ridicat. La trecerea de pe o banda pe alta mentii viteza de mers sau accelerezi. Ai grija sa nu faci aceasta trecere in zona de preselectie. Nu se recomand reducerea vitezei pe parcursul curbei. Vom recurge la frn numai n cazul apariiei unei surprize. Pentru stabilitate i confort de-alungul curbei se recomand accelerarea motorului, cel puin att ct este necesar pentru propulsare n vitez constant. Pn a intra n curb, vom reduce valoarea vitezei, att ct este necesar pentru a merge confortabil n curb. Apoi, vom schimba o treapt potrivit mersului confortabil i curburii drumului. Dar, n aceeai clip n care ncepem modificarea direciei cu volanul, va trebui s accelerm uor, fie c am schimbat o treapt inferioar, fie c am decis s folosim aceeai treapt.

Depasirea
- Atentie: depasirea se face intotdeauna cu retrogradare (si daca vezi ca esti in situatie limita.....mai retogradezi o data, chiar daca ai retrogradat cand ai intrat in depasire) - Asigurarea din spate in oglinda retrovizoare - Semnalizare la stinga (50 100 m) - Asigurare din fata - Intarea in depasire numai daca cel din fata a inteles intentia noastra (nu mareste viteza, circula cit mai mult pe partea dreapta) accelerare - In timpul depasirii se pastreaza un interval liber lateral suficient (de latimea unei portiere deschise) - La iesirea din depasire se semnalizeaza intentia de revenire ( semnalizare dreapta ), revenirea pe banda, anterior de cel depasit, facindu-se cind manevra nu mai constituie un pericol pentru acesta La depasire retogradezi ca sa ai un surplus de putere, pentru a avea demarajul necesar. PUTERE maxima=VITEZA maxima; CUPLU maxim=ACCELERATIE (DEMARAJ) maxima! La depasire ai nevoie de acceleratie. Problema nu e de viteza in sine,ci de cum obtii cat mai repede viteza respectiva. Retrogradezi in functie de viteza pe care o ai si e de preferat ca turatia in treapta in treapta inferioara sa iti cada in jurul turatiei de cuplu maxim.chestia asta e cu atat mai valabila cu cat masina e mai incarcata. Deci numai pentru a prinde viteza mai mare se trece intr-o treapta inf. dupa care se revine in treapta superioara. Normal ca motorul se va supratura dar iti va da si un cuplu mare. Daca motorul e supraturat poti schimba in treapta superioara daca din sens opus nu vine nimeni, dar e recomandat sa termini depasirea si apoi sa schimbi, motorul poate merge mai turat o perioada de timp. Daca din sens opus vine un vehicol in in nici un caz nu schimbi in treapta superioara ......in cel mai bun caz, chiar retrogradezi. Nu schimbi viteza atunci cind faci depasirea propriuzisa sau direct pe calea ferata ori in viraje, ca daca 12

nu-ti mai intra ai imbulinat-o. Cind vrem sa scoatem de la motor tot ce poate in domeniu accelerare, treptele se schimba in functie de momentul in care cuplul scade iar in treapta in care trecem motorul sa poata accelera la maxim. Pina nu il vezi pe cel depasit in oglinda retrovizoare interioara si nu te asiguri ca ramine acolo, nu consideri revenirea pe banda incheiata. Cand ai masina plina mai bine stai in banca ta si o lasi mai moale cu depasirile.

Intoarcerea
- Manevre comune initiale o Asigurare fata spate o Semnalizare la stinga o Acordarea prioritatii o Pornirea de pe loc in treapta I cu viteza redusa, virindu-se la maxim volanul spre stinga inainte de a porni de pe loc - Prin ocolire (daca spatiul permite) o Readucerea autovehiculului pe directia inainte si pe dreapta linga bordura si acostament o Se opreste semnalizarea - Prin manevrare inainte si inapoi (3 miscari) o - Cea mai utilizata manevra o Se vireaza stinga dupa semnalizarea opririi, oprire semnalizarea virajului si asigurare o La sfirsitul deplasarii inainte cu fata, cu putin inainte ca rotile sa atinga bordura se opreste o Se scoate maneta schimbatorului de viteza din treapta I si se introduce in marche arierre si se contravireaza dreapta pina la blocare, ulterior o Dupa o noua asigurare dreapta stinga ne punem in miscare o Cind am trecut cu scaunul de axul drumului, oprim imediat ce am ajuns cu scaunul la jumatatea distantei dintre acest ax si bordura sau acostament si contraviram stinga o Se scoate maneta schimbatorului de viteze din marche arriere si se trece in treapta I o Dupa o noua asigurare dreapta stinga se pune masina in miscare si se trece la efectuarea virajului pentru inscrierea autovehiculului pe traiectoria dorita , pe partea dreapta a drumului, cit mai aproape de bordura sau acostament o Se opreste semnalizarea si se demareaza in vederea reintrarii in trafic - Alta 1: Inainte de a opri se merge usor spre axul drumului si se vireaza apoi dreapta pina la bordura. De aici se bracheaza rotile la stinga si se merge in marsarier. Ulterior se vireaza dreapta maxim si se porneste pe directia inainte indreptind rotile dupa incadrarea pe sensul de mers. - Alta 2: Din mers se vireaza stinga pina la bordura contralaterala si de aici fluid, se merge la dreapta pina asezam masina perpendicular pe bordura din dreapta. De aici se merge in marsarier din nou pina la bordure contralaterala si apoi din nou se merge la dreapta pentru incadrare pe sens.

Mersul inapoi
- Asigurarea fata spate - Semnalizarea directiei si aprinderea suplimentara de lampi pentru mersul inapoi - Acordarea prioritatii - Pornirea de pe loc in marche arierre cu pedala ambreiajului in pozitia II: ambreiaj patinat pentru ca autovehicolul sa mearga cu viteza redusa (4-5 km/ h) fara smuncituri - La terminare se opreste semnalizarea 13

La mersul cu spatele, stanga se tine pe volan la ora 12 si dreapta pe tetiera scaunului din dreapta. Din cind in cind poti controla distanta fata de bordura/ acostament in oglinda retrovizoare laterala. Te uiti din cand in cand prin luneta (dar nu prin oglinda retrovizoare din masina ci direct prin luneta). Atentie la momentul intoarcerii de cuprindere cu bratul drept al tetierei ...nu misca volanul catre stanga... Atentie ca oglinda exterioara te pacaleste,deformeaza distantele si chiar paralelismul in oglinda exterioara dreapta bordura trebuie sa se vada putin inclinata fata de marginea masinii astfel incat distanta dintre oglinda si marginea masinii sa descreasca spre spate. Reperul pe care ti-l iei prin luneta trebuie sa fie cit mai indepartat, avind grija ca in timp ce mergi inapoi reperul respectiv sa ramana in aceeasi pozitie pe luneta. Pentru a corecta fin traiectoria se face astfel: Cand vrea sa apropie autoturismul de tusa, conducatorul roteste foarte putin volanul spre dreapta; mana stanga care tine volanul, ajunge de la pozitia "ora 12", la pozitia "ora 1" de pe cadranul volanului. Continua drumul astfel, asteptand efectul corectiei. Daca vrea sa se departeze de tusa, roteste putin volanul spre stanga, pana mana stanga ajunge de la pozitia "ora 12" la pozitia "ora 11". Atentie: se pot gasi repere,dar sa nu va asteptati sa functioneze perfect de fiecare data.

Manevre compuse
Garare
- Pe dreapta o Se opreste autovehicolul paralel cu axul drumului si rotile drepte, la distanta de 1,5 2 m de masina de reper lateral si se depaseste cu 1 2 m masina reper o Semnalizare intentie de garare cu semnalizator dreapta o Acordare prioritate o Se introduce maneta schimbatorului de viteze in marche arierre o Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare pentru mersul inapoi o Se porneste cu viteza redusa si pedala ambreiajului in pozitia II (ambreiajul patinat) o Cind coltul lunetei este in acelasi plan cu laterala dinspre noi a masinii reper se roteste volanul cu rapiditate, total dreapta (2 ture) o Cind autovehicolul este paralel cu masina reper (perpendicular pe bordura) si distanta intre masini este 80 100 cm se contravireaza 2 ture, dupa care se continua deplasarea pina cind bara de protectie a intrat in spatiul delimitat o Pe stinga Procesul este asemanator, numai ca masina se aseaza la axul drumului

Parcare laterala paralela cu bordura


- Semnalizare dreapta sau stinga pentru oprire (depinde pe ce parte a drumului parcam) - Se depaseste locul unde urmeaza sa se faca parcarea cu jumatate lungime de masina, asigurindu-se o distanta laterala de aproximativ 60 70 cm - Semnalizare dreapta (sau stinga la parcarea pe stinga) 14

- Asigurare - Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare mersului inapoi - Acordare prioritate - Se incepe deplasarea spre spate cu viteza redusa si ambreiajul patinat - Cind in coltul lunetei dispare coltul masinii reper se roteste volanul cel puti o tura (cel mai sigur) dreapta sau cand coltul celeilalte masini ajunge la mijlocul geamului lateral dreapta spate dai complet dreapta. - Se continua deplasarea pt a pozitiona auto la 45 grade fata de bordura (sau pina cind tangentiala la oglinda laterala dreapta atinge coltul- laanterna de pozitie, stop spate ale masinii de reper sau ca echivalent: apare cel de-al doilea far al masinii din spate in oglinda stanga). Oprim auto si rotim de volan ca rotile sa fie drepte ( sau se roteste volanul total stinga la unele masini) si continuam sa ne asiguram in oglinzi la traficul pietonal. Daca am lasat rotile drepte continuam astfel pina vedem in oglinda retrovizoare laterala dreapta suprapunerea minerului partierei spate pe limita bordurii si ulterior rotim pina la refuz stinga volanul - Se continua deplasarea cu spatele pina cind bara de protectie a masinii noastre este paralela cu bara de protectie a masinii reper (este paralela cu bordura) E important sa urmaresti cu atentie coltul din fatza al masinii, pentru ca va trece la centimetri de cealalta masina, si daca faci o miscare putin mai repede decat ar trebui, gata ai si lovit-o. Acordam prioritatile cuvenite numai la manevra de deplasare pt a pozitiona auto la 45 grade. Dupa ce a fost executata aceasta manevra nu mai avem treaba cu traficul pe banda de circulatie si ne asiguram la traficul pietonal si la deplasarea cu spatele, etc in oglinzile masinii... Avariile se pot folosii in situatia in care prin manevra pe care o faci ,se pune in pericol siguranta circulatiei. Nu va chinuiti sa parcati daca nu aveti spatiu de parcare 1,5 lungimea masinii pe care doriti sa o parcati. Atunci cand parchezi (prin parcare laterala sau nu) trebuie sa-ti lasi o anumita distanta fata de cel din fata ca sa poti sa iesi (daca nu faci parcare laterala adica nu ai pe nimeni in spate ci doar in fata si atunci trebuie sa faci acelasi lucru pt ca in spatele tau poate sa parcheze unu care sa nu-ti lase loc deloc in spate si deci trebuie sa te folosesti doar de spatiul lasat de tine in fata). Spatiul ideal pe care trebuie sa-l lasi este atunci cand ii vezi rotile celui din fata. Pentru a nu-l lovi pe cel din spate in cazul de fata,cu mers inapoi se poate face astfel: - duci imaginar,pe asfalt,o perpendiculara pe bordura care sa treaca fix pe sub bara fata a masinii din spate(poti s-o duci cu creta,sa vezi cum stau lucrurile).Cand esti fix cu spatele masinii la linie,linia asta intersecteaza chederul inferior geamului stanga spate(ma rog,impropriu spus "intersecteaza,ca dreptele astea sunt necoplanare,e vorba de intersectia "virtuala" in imaginea pe care o vezi tu) intr-un anumit punct pe care il determini astfel. Bineinteles ca nu te vei duce fix pana vezi linia aia imaginara ca intersecteaza chederul in punctul determinat,ci mai lasi putin,ptr siguranta. - sau mai era un reper,la Logan: e "de rau" atunci cand marginea inferioara a lunetei depaseste marginea inferioara a parbrizului celui din spate.Adica atunci and nu-i mai vezi deloc capota celui din spate urmeaza sa-l atingi,dar si asta depinde de masina din spate,dar in general merge. - mai e o solutie:senzori de parcare pentru mers inapoi.

Iesirea din parcare


- iei dreapta/stanga de volan din momentul in care "stalpul B", adica locul de intalnire a usii din fatza cu cea din spate, a trecut de coltul celeilalte masini. - daca vehiculul pe langa care treci are coltul in dreptul rotii tale din spate, atunci nu este nici un pericol de a o atinge, indiferent de distanta dintre masini. - oglinzile laterale? Cand vezi ca distanta scade periculos tot ce ai de facut este sa indrepti volanul...

15

Manevrarea schimbatorului la parcare:


Conductorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se ndeprteaz de acestea, sunt obligai s acioneze frna de ajutor, s opreasc funcionarea motorului i s cupleze ntr-o treapt de vitez inferioar sau n cea de parcare dac autovehiculul are transmisie automat. Este indicat ca masina sa fie asigurata pe timpul parcarii (stationarii) cu frana de mana si treapta 1. n ceea ce privete avantajul fixrii treptei 1, la imobilizarea autoturismului staionat, s avem n vedere c n treapta a 5-a este uor a mpinge maina, pe cnd n treapta 1 este necesar fora cea mai mare de tractare pentru schimbarea poziiei autoturismului. Ca regula generala, cand parchezi masina, tragi frana de ajutor si pui intr-o treapta inferioara sau in marsarier in functie de inclinarea terenului. Pe rampa, adica pe deal in sus pui in viteza 1, iar pe panta, adica pe deal in jos pui in marsarier. n cazul imobilizrii involuntare a autovehiculului n pant sau n ramp, conductorul trebuie s bracheze roile directoare (adic s le lase virate i cu volanul blocat). In caz de iarna poti sa ai surpriza nepalacuta ca atunci cand tragi frana de mana si dimineta vrei sa pleci ...frana de mana nu se mai elibereaza de pe roti...Motivul ...condensul ...are mari efecte...Este indicat ca pe timp de iarna la anumite masini sa nu cuplezi frana de mana...poate sa inghete ...cablul sau chiar sabotii (placutele) ...In cazul in care simtiti aceata situatie ...faceti manevra inainte ....inapoi...pana la deblocare...Sabotii de frana nu sunt pozitionati pe orizontala ...iar manevra de mers inapoi poate sa-i deblocheze.In cazul placutelor de frana ...puteti folosi ceva alcool pentru deblocare...numai la rotiole din spate...cu conditia sa nu fie blocat cablul...(hmmm...mecanica asta) n amenajrile pentru parcare, dac nu se afl pe un drum public (sau n pant), putem s nu tragem frna de mn, dei aceasta este o frn special pentru parcare, i nu are alt rol

La trecerea de nivel la calea ferata


Anterior de aceasta calci ambreiajul. Daca trecerea e foarte denivelata sau nu este vizibilitate, opresti inainte de a intra pe sine si pleci cu a 1-a, iar daca se poate trece cu ceva viteza, atunci incetinesti, retrogradezi si inainte de a trece efectiv sinele eliberezi ambreiajul si incepi sa accelerezi. In ambele cazuri ideea e (mai ales la inceput, pana te obisnuiesti cu masina) ca manevra de pornire respectiv eliberarea ambreiajului sa nu se intample PE trecere, ci inaintea acesteia, ca in cazul in care se opreste motorul, sa n-o faca pe sine. Trecerea cailor ferate proeminente sau a santurilor transversale se face piezis fara a depasi axa drumului nu perpendicular, de catre autoturisme, in timp ce camioanele trec drept pentru a nu solicita sasiul la torsiuni mari si a determina un balans care ar pune incarcatura in pericol.

Schimbarea benzilor
Circulatia se face pe banda 1, iar in functie de viteza si intensitatea traficului folosim benzile 2,3.... cu obligatia de a reveni pe banda 1 cand aceasta este libera.Banda din stanga o folosim pentru depasire sau pentru virajul stanga. Mai este un caz specificat in lege pe un drum cu 3 benzi pe sens cand veh de pe banda 1 si veh de pe banda 3 vor sa intre simultan pe banda din mijloc are prioritate veh care vine din stanga de pe banda 3. In rest cel care schimba banda este obligat sa acorde prioritate celor care circula pe acea banda Eu cand stiu ca trei sa schimb banda ma asigur sa vad daca VINE cineva de pe banda aia. Ca sa vina cineva evident trebuie sa aibe viteza mai mare decat a mea. Daca vad ca vine, il las sa treaca si ma bag. In cazul in care e cineva care merge cu viteza constanta, accelerez, dau semnal si ma bag imdiat. Apoi mai e cazul in care e plina banda si tu trebuie sa te inscrii sa faci virajul. In cazul asta de obicei se gaseste cineva sa te lase, daca unu sau 2 au probleme de comportament cineva tot te va lasa. Singurul caz in care cel din banda inferioara trebuie sa-ti acorde prioritate este cazul in care si tu si el vreti sa schimbati banda, in acelasi timp. Atunci, el trebuie sa te lase pe tine sa reintri pe banda 1 si apoi el sa 16

treaca pe banda 2. In afara oraselor , unde astia circula cu super-viteze, e o problema sa te incadrezi pe banda 2 ca sa faci un viraj .Asta presupune incetinirea vitezei, incadrare, asigurare, iar ei nu se mai pot juca cat e drumul de lat, fiind stanjeniti si claxoneza 50 de metri inainte si dupa ce tu ai facut deja virajul... Asta cu mersul pe banda I si cand intalnesti un obstacol, incerci sa opresti apoi te bagi pe banda 2: cineva cu experianta vede din timp ca toti din fata lui semnalizeaza si se baga pe banda a doua; aia nu se baga de nebuni, inseamna ca ocolesc un obstacol asa ca si tu dai semnal din timp si incerci sa te bagi din timp pe a doua astfel, in momentul in care ajungi in dreptul obstacolului tu sa fii demult pe banda 2. Daca esti singur trebuie sa vezi soseaua nu numai la 50m in fata ta ci sa vezi si mai departe; asa ca vezi din timp obsacolul si treci pe banda 2 din timp, nu stai pana ajungi in spatele lui, opresti si ii astepti pe banda 2 sa treaca si apoi te bagi si tu. Si inca ceva: asta cu mersul pe pe banda I si ferirea pietonilor e relativa pt ca 1. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 1 trebuie sa ai grija de pietoni obstacole dar esti mai ferit de cei care fac depasiri si intra pe contrasens. 2. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 2 (sau ma rog, ultima banda) nu prea mai ai cum sa-ti sara pietoni sau sa fie obstacole dar esti mai expus depasirilor riscante a celor care vin din sens invers 3. Daca drumul are o banda pe sens esti expus a tuturor pericolelor de mai sus Daca esti pe banda 1 si intradevar n-ai loc sa treci printre unul care se baga pe banda dintr-o straduta laterala si cei care trec pe banda 2, ii dai claxoane pana se da un pic inapoi si apoi treci.

Plecarea rapida de la semafor (cateva idei pentru a economisi timp):


- la semafor e mai bine sa folosesti frana de serviciu si schimbatorul de viteze scos pe liber (eventual daca culoarea la semafor e pe cale sa se schimbe, in timp ce incetinesti si opresti duci mana la schimbator si imediat ce s-au oprit rotile, pui in viteza 1) - urmaresti si tu semaforul de la pietoni si cand se pune rosu la ei o bagi intr-a I-a ca sa fi pregatit cand se pune verde (asta daca esti primul la semafor ca daca esti mai in spate o sa ai timp sa o bagi in viteza) -cand se apropie ultima masina careia trebuie sa-i acorzi prioritate, incepi sa ridici din ambreiaj, iar cand a trecut, nu mai ai mult de ridicat, accelerezi si ai plecat. - ca sa pleci cu scartit de roti apesi ambreiajul pui a 1-a si in loc sa lasi usor ambreiajul si sa apesi usor acceleratia bagi mai tare in acceleratie

Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu?


Un sens giratoriu nu este altceva decat un drum cu prioritate care incepe in A si se termina tot in A, si in care din dreapta patrund drumuri secundare! Prioritate au cei care se afla deja in sensul giratoriu. Cel care urmeaza sa patrunda intr-un sens giratoriu trebuie doar sa le acorde prioritate celor care vin din stanga lui. Semnalizarea este obligatorie numai la schimbarea benzi sau la iesirea de pe acest drum. Daca pastrez banda in giratoriu voi semnaliza dreapta la iesire obligatoriu, restul sunt recomandari. NU se semnalizeaza obligatoriu deci intrarea in sensul giratoriu (la fel cum nu se semnalizeaza in curbe). S.g. este un drum cu sens unic, asadar nu se poate patrunde in el decat spre dreapta. De principiu NU este obligatorie semnalizarea stanga atata timp cat se urmeaza s.g., ci doar dreapta la iesirea din el! ns daca nu iesi pe prima strada la dreapta atunci trebuie sa te apropii de centrul sensului giratoriu, urmand sa revii pe banda 1 inainte de strada ta. Intrnd n intersecia cu sens giratoriu, cei care vireaz pe prima strad la dreapta semnalizeaz numai la dreapta iar cei care vor vira pe alt drum semnalizeaz la stnga, se duc spre partea dreapt a centrului interseciei i apoi semnalizeaz la dreapta orientndu-se spre drumul pe care l urmresc. Ideea e urmatoarea: intri cam in linie dreapta in sensul giratoriu si nu executi viraj, deci la intrare nu ar fi problema dac nu semnalizezi. Dar daca intri pe banda 1 a sensului giratoriu si apoi te duci pe 2 sau pe 3, semnalizezi stanga, firesc. (sau intri pe 2 dar te duci pe 3). 17

Care ar fi aadar avantajele semnalizrii: Rostul semnalizarii stanga in timpul mersului prin sensul giratoriu ar fi sa arate celor din spate i eventual chiar celor din fa care vor s intre n giratoriu ca nu o iei pe urmatoarea iesire la dreapta din intersecie ci mai mergi, pentru ca ceilai sa nu aiba probleme cu tine. In sensul giratoriu cu trei benzi se acorda prioritate la schimbarea benzii: Unul circula pe banda a doua in giratoriu, celalalt circula pe banda intai in giratoriu. Cel de pe banda a doua face dreapta, cel de pe banda intai isi continua deplasarea in sensul giratoriu. Nu se pune problema de prioritate de dreapta... e ca si cum pe un drum drept, cel din stanga ta trage dreapta: corect e sa semnalizeze dreapta... sa astepte sa poate intra pe banda intai si apoi sa faca dreapta.

Intoarcerea la linia de tramvai simpla


Va asigurati daca manevra este permisa...ATENTIE la indicatoare si marcaje. Incadrare corespunzatoare, banda 2 sau banda 3 dupa caz, semnalizarea intentiei de a schimba directia de mers deci semnal stanga. Asigurare in oglinda retrovizoare si inceperea franarii lente pana la oprirea auto. Nu intrati pe linia de tramvai. Asigurati-va in oglinda laterala stanga pentru a observa traficul (tramvai in circulatie sau bezmetici intrati in depasire pe linia de tramvai), si acordati-le prioritate. Observati si traficul din sensul opus (nu uitati sa acordati prioritatea de dreapta). Daca totul este ok puteti incepe manevra de intoarcere. Puteti selecta oricare intre benzile libere. Elegant ar fi sa ne incadram pe banda 3, iar pe urma sa selectam banda dorita pentru a circula in directia stabilita.

Intoarcerea la linia de tramvai protejata


Observarea indicatoarelor si a marcajelor. Se poate executa doar la intersectie si si se executa precum o intoarcere in intersectie. ATENTIE executati manevra imediat dupa trecerea de pietoni acordand prioritatile cuvenite.

Intoarcerea la scuar
Fie o executi din banda 3 imediat ce incepe scuarul, iar incadrarea o faci pe banda 1 daca e libera 2 sau 3 dupa caz, fie exista marcaje ce te indruma ca sa executi manevra catre sfarsitul scuarului (cum ar fi normal). Nu uita in cazul in care executi manevra de intoarcere la scuar sa te opresti sa te asiguri si sa acorzi prioritatile cuvenite.

Urcarea coborirea pantelor


De obicei se urca o panta cu a 2-a sau a 3-a...da daca e f inclinata cu 1-a. Cind cobori o panta abrupta aplici regula cu in aceeasi viteza ca la urcare, coborind in frana de motor. Cind cobori in treapta a II-a mai intai franezi pana pe la 10 km/h si apoi schimbi in treapta respectiva, ulterior din cand in cand mai pisti putin frana, fara sa apesi ambreiajul. Nu e nici o problema daca se mai ambaleaza motorul, isi revine daca actionezi usor frana. E de preferat sa nu schimbi viteza in rampa, dar daca o faci se face tot in functie de turatie, doar ca va fi o turatie mai mare decat pe plan orizontal. - in general pe rampa (ca si atunci cand masina este incarcata) trebuie sa ai o turatie mai ridicata, pentru a permite motorului sa dezvolte o putere suficienta ptr invingerea fortelor care se opun deplasarii. - daca stii sa "ataci" rampa si nu e excesiv de lunga/inclinata poti sa o urci si cu a-4-a: totul e sa ai demaraj la intrarea pe rampa.Mai exact trebuie sa ai turatie mare in zona de cuplu maxim la intrare - deci vezi ca urmeaza rampa si iti faci demaraj accelerand. Se pot astfel urca rampe ce-I drept nu foarte lungi astfel si cu a 5-a. - daca ai intrat cu o treapta nepotrivita si vezi ca scade turatia sub o anumit valoare sau simti ca nu mai 18

trage dai treapta inferioara. Important este sa schimbi rapid, ca daca adormi schimband treapta inferioara masina pierde rapid din viteza si te trezesti ca-i subturata si in treapta inferioara si motorul tinde sa se opreasca/inaintezi cu viteza melcului. La retrogradare pe rampa apesi acceleratia putin inainte de cuplarea ambreiajului chiar destul de ferm. (cu exceptia cazului in care cu adevarat vrei frana de motor, cand evident nu vei mai apasa acceleratia la ridicarea ambreiajului, ba chiar vei apasa frana/functie de situatie/cat de mult vrei sa reduci viteza) - schimbarea "in sus" se face la o turatie mai ridicata decat pe teren drept. La urcarea pantelor usurinta de pinde si de tipul constructiv: Cele mai bune cataratoare sunt masinile cu tractiunea pe toate cele 4 roti si motorul pe spate > cele cu motorul si tractiunea pe spate > motor pe fata + tractiune pe spate > motor + tractiunea pe fata (la care urcarea se poate face cel mai bine mergind cu spatele inainte. La cele cu tractiunea pe spate este exact invers, deoarece usurind greutatea repartizata pe spate datorita inclinarii masinii, aderenta scade si se poate produce patinare) La urcarea pantelor folosirea treptelor de viteza inferioare are avantajele urmatoare: - consum redus de benzina - uzura mai mica la motor evitind fortarea la turatii joase - zgomot mai mic, trepidatii reduse - posibilitatea de a face un demaraj mai puternic in caz de nevoie rezerva mare de putere disponibila Cum se urca o rampa alunecoasa: trebuie sa ai oarecare avant la baza rampei si sa eviti sa opresti in rampa ptr ca s-ar putea sa nu mai pornesti. Iarna, daca nu ai cauciucuri de iarna eventual tractiune 4x4 nu te aventurezi. Daca totusi poti sa urci nu brusca comenzile, nu accelera prea puternic si schimba in treapta inferioara. Sa zicem ca avem de urcat/coborat o rampa/panta pavata cu piatra cubica si plina de gropi si denivelari.Cum e mai bine sa se procedeze pentru a "menaja" cat mai mult masina? Incet de tot. Chiar si in vieza 1 daca e foarte prost drumul, numai sa ai grija sa nu o turezi prea tare, ca intr-a 1-a sare foarte usor turatia, iar daca e lunga rampa, poate sa se cam incalzeasca. Dar cred ca poti sa urci in a 2-a. La coborare strict pe frana de motor, e foarte important sa nu franezi in groapa.

Urcarea/ coborirea bordurilor


Cu viteza foarte mica, si nu se urca cu ambele roti din fata in acelasi timp, find mai bine sa vii sub un unghi si sa urci pe diagonala bordurile astfel ca rotile sa o faca pe rind. Iti trebuie putin avant, o viteza cam de 3-4 km/h este de-ajuns pentruca bordurile sa poata fi urcate cu ajutorul inertiei masinii. Vii in viteza dar faci mai mult rau masinii, sau turezi pe loc cu roata langa bordura,cu ambreiajul patinat (care cam dauneaza) ? Trebuie sa ai asadar initial macar 50 cm intre roata cu care vrei sa urci si bordura. Coborarea poti sa o faci la fel, pe diagonala, cu franarea ca la gropi, optional poti frana daca ai viteza f mica si in momentul in care coboara roata.

Circulatia in coloana
1. In coloana nu mentineti masina in viteza si nu mentineti apasat ambreiajul. 2. Mentineti o distanta apreciabila fata de cel ce se afla in fata voastra. ( in caz de nevoie sa puteti vira si sa treceti in siguranta, fara alte manevre pe o alta banda, nu veti savura noxele celui din fata si evitati o supraincalzire a motorului) 3. Evitati a va pozitiona cu automobilul catre axul drumului ca sa vedeti ce se intampla in fata ( daca fiecarea ar fura cate 25 cm din banda ca sa vada ce e in fata ...atunci va dati seama ce se intampla). 19

4. Pastrati-va calmul. 5. In cazul in care cel dintr-o banda alaturata semnalizeaza intentia de a parasi banda (a schimba directia de mers), permiteti acest lucru chiar daca aveti prioritate. 6. Plecarea de pe loc trebuie facuta lin si fara bruscari ( evitati consumul de carburant uzura ambreiajului si oprirea in siguranta), trebuie doar sa tineti minte sa tineti ambreiajul pe loc cand masina incepe sa se miste si sa-i dati drumul dupa cateva secunde cand vedeti ca s-a pus in miscare. 7. Puteti rula si in treapta 1 de viteza cu ambreiajul ridicat si viteza redusa. Chestia asta merge fara acceleratie si chiar si in panta usoara, pe orice masina. Turatia motorului trebuie sa fie un pic mai mare decat cea de relanti. Ambreiajul il apasati si il mai ridicati mai mergeti iar apasati etc., asta nu e uzura foarte mare, dar sa mergeti incontinuu cu el apasat la jumate nu e bine deloc! 8. In cazul in care coloana este mare si se deplaseaza foarte greu si incet puteti opri motorul si introduce maneta schimbatorului in viteza 1 9. Nu uitati ...NU CLAXONATI !!! SI NU INJURATI !!!

Folosirea luminilor
Faza de drum se schimba cu cea de intilnire cind lumina tinde sa ajunga la portbagajul celui din fata ta.

Anticiparea si conducerea preventiva


Conducerea preventiva reprezinta comportamentul rutier al conducatorului de vehicul si al pietonilor care asigura evitarea producerii unui accident, prin anticiparea situatiilor care pot genera accidente, prin evitarea actiunilor incorecte ale partenerilor de drum si de adaptare a modului de deplasare la conditiile atmosferice , de vizibilitate, de drum si de trafic. Deasemeni implica alegerea celei mai bune solutii pentru iesirea cu minimum de consecinte dintr-un accident care nu a putut fi evitat in nici un fel. Dupa toate acestea trebuie sa tinem seama si de profilul psihologic al individului. nceptorul se deprinde s-i creeze situaii favorabile concentrrii ateniei, raportndu-se totodat la prevederile regulamentare. Cond preventiva urmareste 1. Caracteristici de comportament (trsturi de personalitate, tipuri de conductori auto, obiective urmrite la formarea conductorilor auto) 2. Adaptarea modului de deplasare in funcie de condiiile specifice 3. Identific situaiile periculoase d.p.d.v. al pierderii aderenei i vizibilitii 4. Contientizeaz existena factorilor de risc Elementele conducerii preventive cunotine teoretice i practice: normele de circulaie rutier/ conduit preventiv, tehnicile de conducere n siguran, efectele negative asupra conducerii generate de starea psihic prevederea: capacitatea conducatorului de a anticipa situaii care ar putea deveni periculoase - imediata (deduci in timpul conducerii); - indepartata (inainte de a pleca la durm) vigilena: capacitatea conducatorului de a observa si de a fi atent permanent la tot ce se intampla in jurul lui. - drum (stare, semnalizare, geometrie) - ceilali participani la trafic - autovehiculul pe care l conduce (aparatura de bord, zgomote) judecata: capacitatea conducatorului de a analiza situatiile din trafic si de a gasi cele mai bune solutii la problemele care se ivesc pe parcurs. - prompta ; 20

- rapida ; - selectiva ndemnarea: capacitatea conducatorului de a executa in mod corect, in siguranta si rapid manevrele autovehiculului

Timpul de reacie
In condiii normale este 1,5 secunde. La un conductor auto nceptor creste la peste 3 secunde Depinde de: starea psihica/ emoionala vrsta , starea de sntate consumul de alcool, medicamente, droguri oboseala, lipsa somnului complexitatea si numrul de stimuli < Tr este mai mare in cazul stimulilor neateptai < Tr este mai mare cu cat informaia este mai ampla si mai complexa

Tehnica de rezolvare a problemelor de trafic cuprinde 5 etape:

sesizarea = capacitatea de a privi, vedea, observa i culege informaii formarea ipotezei Se face n mod activ (se caut, se urmrete,se detecteaz informaii) sau pasiv (ateapt s vad ce se ntmpl) Metode de a sesiza de a detecta pericole: privete n faa vehiculului regula celor 15 secunde pstreaz imaginea global a situaiei menine ochii mobili pstreaz o soluie de rezerv se asigur c este vizibil identificarea = capacitatea de a nelege semnificaia informaiilor sesizate i legtura acestora cu propria persoan ca participant la trafic Dac este atent i corect, conductorul auto poate observa i identifica orice situaie din trafic. Tehnicile de identificare rapid a obiectelor i fenomenelor, precum i nelegerea raporturilor lor cauzale se capt prin educaie i experien. prevederea = anticiparea mental a evoluiei evenimentelor i elaborarea, pe aceast baz a variantelor comportamentale corespunztoare situaiei date Presupune cunotine teoretice i un registru amplu de soluii corespunztoare diverselor probleme decizia = procesul psihic care determin alegerea unei variante comportamentale ca soluie concret a problemei de trafic execuia = punerea n practic a soluiei decise acionarea comenzilor Situaii periculoase Variaii de aderen Scderea vizibilitii Oboseala Obinuina

Accidentul de circulaie (definiie, legturi de cauzalitate)..... (paragraf de completat)


Cauzele principale ale accidentelor auto sunt in ordinea importantei urmatoarele: - imprudenta - lipsa de experienta 21

conditia fizica necorespunzatoare a conducatorului auto drumuri sau puncte periculoase starea tehnica deficienta a masinii semnalizarea stradala insuficienta sau gresita. Frecventa maxima a accidentelor este in amurg. In primele 15-20 minute de mers se produc cele mai multe accidente. Securitatea pasiva a masinii devine mai slaba pe masura ce masina imbatrineste. Coliziunea frontala are cele mai grave consecinte, a se evita pe cat posibil patrunderea pe contrasens pentru ca se aduna vitezele celor doua masini. Obiective urmrite n adaptarea modului de deplasare (paragraf de completat n continuare)

Golden Rules
Cand ma urc la volan sunt calm si stapan pe mine. Las orgoliile puerile si conduc bine si sigur. Conduc numai pe ceea ce vad, nu pe presupuneri sau banuieli, . Privesc in toate oglinzile si in unghiurile moarte la fiecare plecare de pe loc. Merg cu viteza potrivita dupa vizibilitatea pe care o am. Viteza mea mi permite s vad toate semnele de circulatie, marcajele si semafoarele. Mereu pot opri in siguranta. Privesc mult in fata masinii si baleiez cu privirea mult dincolo de marginile laterale ale drumului. Stiu permanent ce se intampla in spatele si in lateralele masinii mele. Iau curbele cu viteza adecvata pentru a putea vedea orice obstacol apare si a putea opri in siguranta. Iau curbele corect, pe sensul meu de mers. Trec prin intersectii cu viteza redusa si privesc in dreapta si in stanga dupa orice obiect ce ar putea intersecta traiectoria mea. La virajele de pe stradutele inguste ma asigur la perfectie, elimin orice risc Cand merg cu spatele ma asigur la perfectie si merg incet. Dozez franarea, dupa necesitati. Intuitia imi da cele mai bune solutii mereu Imi propun s mi perfectionez mereu capacitatea de a anticipa traficul E greit s ai senzaia c permanent ai lucrurile sub control. Poi s fii tu supertare, tot se ntmpl s ai momente de scdere sau pierdere a aderenei. Iar dac vrei s sari capra nici un sistem nu poate s te mpiedice, ele nu snt fcute s corecteze erorile umane ci doar s amelioreze efectele lor. Principii: 1. Indicatoarele sunt niste bucati de tabla. Zebra e o vopsea data pe asfalt. Semafoarele sunt niste becuri colorate ca alea de pom. Sa ne gandim la acest lucru. Indicatoarele si semafoarele, in sine, nu-ti ofera nimic. Doar conventiile dintre oameni, privitoare la acestea, ne fac sa calatorim intr-o oarecare siguranta cand ne ghidam dupa conventiile respective, stranse in articole de lege. Conveniile ns nu sunt inviolabile iar sigurana noastr cere s anticipm pe ct posibil nclcarea lor de ctre celali. 2. Desi pare aproape indestructibila, masina e o tabla destul de ordinara, conceputa sa fie slaba, sa se deformeze la impact, sa absoarba socurile.Orice lovitura a masinii de un corp dur, chiar si la 20 de km pe ora inseamna daune importante. Deci bani aruncati, nervi, timp fara masina, carnet suspendat. 3. Masina are o tona cel putin. Un om are pana in 100 si ceva de kg. In fine, majoritatea. A atinge oasele si carnea unui om cu o tabla de o tona, chiar si cat numai ai pornit masina, inseamna poate chiar a-i lasa probleme de sanatate pe viata. Nu pleca de pe loc niciodata, nici in ambuteiaje cand te misti doar 2 metri, fara sa te uiti in oglinzi si in unghiurile moarte. 4. Ideea N-ARE CE SA VINA e paguboasa. Are ce sa vina de peste tot. Si cand esti pe sens unic poate sa vina cineva din sens opus care ori nu a vazut semnul ori nu e interesat de el, poate sa apara ceva de oriunde. Nu te uita de cateva ori si o sa te convingi. 5. Esti langa casa, te-ai relaxat. Gresit. Poti sa te relaxezi cat de cat numai dupa ce masina este incuiata si te-ai indepartat de ea. Multe probleme pot aparea in locurile pe care le cunosti la perfectie. Pe langa bloc, pe stradutele pe care ai copilarit, etc. Stii fiecare piatra, stii semnele pe de rost, stii toate unghiurile, 22

poti merge cu ochii inchisi. Dar, surpriza: pentru unii locul e nou! Nici cand ai oprit masina nu te-ai relaxat, caci trebuie atentie, dupa cum stim, si la deschiderea portierei. Nu e bine sa o deschizi peste un scuterist sau sa-i dai cu ea in cap unui copil cand trece ma-sa pe langa tine cu el de manuta. Mai in gluma, mai in serios : Cand stii ca ti-a intrat in sange sa te asiguri si sa mergi preventiv? - Cand constati ca atunci cand mergi pe jos, prin aglomeratie sau locuri speciale, cum ar fi scari intortocheate, colturi, mergi ca si cum ai fi cu masina. La fiecare schimbare de directie arunci ochii intr-o parte si peste umar, cand faci "depasiri" te asiguri si mai bine, te uiti mult inainte sa vezi pe ce culoare sa o iei, te uiti unde trebuie sa ajungi cand ai de facut un "viraj", nu dai coltul ca orbetele ci usor, uitandu-te daca nu vine careva in fuga si sa dea peste tine, etc.

nainte sa va urcati la volan


- Actele ...uitati-va bine sa le aveti la voi. - De fiecare data cind se foloseste masina este bine sa aruncam o privire la cauciucuri. - Daca avem un drum de facut trebuie sa ne stabilim traseul , sa ne asiguram ca autovehiculul este in stare buna de functionare , ca este dotat cu tot ce ar avea nevoie , si nu in ultimul rand : sa ne odihnim foarte bine inainte de a pleca undeva , fie si pana in oras. - Este recomandabil la vreme de noapte sa nu pleci singur - Atentie la parasolare fiindca pot masca anumite indicatoare. Nu se recomanda agatarea de parbriz sau de geamul din spate de jucarii miscatoare sau fixe deoarece distrag atentia, impiedica vizibilitatea la depasire si dezobisnuiesc conducatorul auto de uitatul in oglinzile retrovizoare. - Se recomanda bavete de cauciuc inapoia rotilor pentru a reduce stropirea celor din spate - Nu se recomanda bagaje pe acoperis: scad stabiliatatea masinii ridicind centrul de greutate si cresc consumul de combustibil. - In portbagaj, bagajele cele mai grele se pun cit mai jos. Nu se pun toate greutatile si nici 2 persoane grele pe aceeasi parte a masinii. - Portiera este reper dimensional pentru distanta laterala de siguranta fata de alt autovehicul Ce face un om experimentat cind se aseaza prima data la volanul unei masini pe care nu o cunoaste ? - Intri in masina, asezi scaunul in pozitia corecta astfel incat cand intinzi mana stanga si o asezi pe partea superioara a volanului sa stea pe volan incheietura mainii. ncerci jocul volanului. Te uiti in toate oglinzile si le pozitionezi pentru tine. Te uiti la pedale si executi de cateva ori miscarea de ridicare a piciorului de pe acceleratie si mutarea pe frana. Dupa ce consideri ca ti-au intrat in obisnuita miscarile functie de distanta dintre pedalele respectivei masini, treci la etapa urmatoare. - Te uiti la schimbator, vezi daca te pricepi care sunt vitezele, daca nu, intrebi. Dupa ce ai aflat, tot cu masina fara motorul pornit, apesi ambreiajul si schimbi in toate vitezele de mai multe ori, ca si cand ai merge. Asta fiindca fiecare masina are chichitele ei si te poti trezi ca ai pornit si nu-ti intra intr-o viteza. Deci apesi ambreiajul si 1-2-3-4-5, 4-3-2-1- punctul mort. - Dupa ce ai vazut cum e cu vitezele, pornesti masina. Cu schimbtorul in punctul mort te joci putin cu acceleratia, de cateva ori, urci la 2000 de ture, lasi la 0 iar urci si tot asa, sa fii obisnuit cu acceleratia. - Apoi pornesti. Cum ai pornit, mergi o bucata scurta si dupa ce ai o oarecare viteza, sa zicem un 30km/h ciupesti frana sa vezi cum reactioneaza. Repeti de cateva ori aceasta miscare pana simti frana. - Si apoi drum bun!

Plecarea corecta de pe loc:


a) b) c) d) intorci capul in partea dreapta, cu coada ochiului acoperi unghiul mort urmatoarea oprire a privirii, din miscarea capului, este in oglinda din dreapta urmatoarea oprire a privirii este in oglinda din interior apoi oglinda din stanga 23

e)

apoi unghiul mort din stanga Deci, la fiecare plecare de pe loc se face aceasta rotatie a privirii. Dupa un timp, rotatia completa a privirii prin unghiurile moarte si oglinzi intra in reflex, nu mai necesita niciun efort. Si merita! Acest obicei ajuta mai ales in cazul mersului prin locurile foarte aglomerate unde e o adevarata nebunie si intr-o zi iti aceast deprindere i poate salva masina sau viata ori sanatatea unui pieton/motociclist/biciclist si pe tine te poate scapa de parnaie si probleme de constiinta. Atentie la cazurile speciale, cand sa zicem masina este intr-o curba, sa spunem la dreapta, poti fi pe trotuar, orientat cu botul masinii pe directia de mers si sa vrei sa iesi in strada, iar in spate se face o strada, sau o bretea care vine din dreapta. O simpla privire in unghiul mort din stanga nu asigura vizibilitatea necesara ca sa-i vedem pe cei care vin repede din spate. Intoarcem capul mult, ne uitam si prin luneta si ne asiguram ca am vazut cat trebuie. Pot aparea si alte cazuri, de aceea la volan se mai si gandeste functie de locul in care suntem.

Reducerea "unghiului mort"


Oglinzile trebuie reglate cat mai spre exterior pentru reducerea la maxim unghiului mort. Fiti foarte atenti cand schimbati banda,depasiti,etc la motociclisti aflati in unghiul mort! Pe aia nici nu trebuie sa-i acrosezi,e suficient sa le tai calea si sa-i dezechilibrezi si ajung in sant. Daca in oglinzi mai devreme ai vazut o masina si peste 20 de sec n-o mai vezi te mai asiguri o data ca poate e in unghiul mort. O chestiune esentiala, folosita in oras dar si pe autostrada: uitat in oglinda retrovizoare, in cele laterale si peste umar (treci pe banda din stanga te uiti peste umarul stang,, si vrei la dreapta, ibidem) In felul asta acoperi unghiul mort. Ptr reducerea unghiului mort nu stiu o solutie mai buna decat o asigurare temeinica , asa cum a mai zis cineva : sa dai si cu ochii peste umeri in functie de manevra pe care vrei sa o faci. Exista masini cu dotari Super- , extra-, etc.....care au senzori ce te avertizeaza de distante si unele in functie de distantele dintre masina ta si alte obiecte/masini din jur. Insa ceea ce ne putem permite : o secunda , timp in care aruncam o privire peste umeri , este suficienta. Exista oglinzi panoramice care se pun peste sau in locul retrovizorului central dar utilizarea lor este obositoare pentru sofer.

Variatiile de aderenta
Localizare: - acolo unde drumul este mai tocit/ lustruit: viraje, intersectii, zone cu trafic intens, zone de frinare, etc - acolo unde drumul este acoperit cu praf: durmuri de tara, linga santiere, pe marginile mai putin umblate - acolo unde sunt raspinditi lubrefianti: statii de autobus, linga cai ferate sau statii de utilaje agricole, etc. - pe drumuri umede (ploaie, etc)

Condiii:
Pornirea de pe loc / demaraj: plecare cu treapta a II-a pt. a micora puterea n roi; Patinarea pe carosabil acoperit cu polei, mzg, ghea: nu se accelereaz

Acvaplanarea
Pierderea controlului direciei datorit vitezei mari pe carosabil ud ce conduce la ruperea aderenei 24

datorit pierderii contactului dintre roat i sol. Evitarea se face prin reducerea vitezei i folosirea anvelopelor fr grad mare de uzur. Deasemeni se folosete frna de motor i se manevreaz uor direcia. Mersul debreiat - reduce aderenta rotilor

Ocolirea unor obstacole neprevzute aprute brusc


Atentie la - grupurile de persoane (inclusive cele de pe refugiile de tramvai): copii care tisnesc printre picioarele adultilor sau adulti care fac un pas inapoi ferindu-se de gesturile altora - turmele de cai din care pot tisni minji care sa taie soseaua - turmele mari in care daca intram ne putem distruge masina: mai bine asteptam 2-3 minute pina traverseaza soseaua - nu e bine sa te bazezi numai pe semnalizare cind faci o manevra, invariabil trebuie sa te asiguri correct Soselele cu circulatie redusa prezinta risc mai mare pentru - copii - animale nepazite/ speriate/ neobisnuite cu autovehicolele - pasari domestice care traverseaza soseaua in zbor la sol sau in mers Ocolirea unor obstacole aprute brusc Manevrele brute conduc la derapaj i rsturnarea autovehiculului Este necesar intervenia controlat, orice manevr presupune i redresarea acesteia Frnarea se face scurt pentru a evita blocarea roilor, apoi se ocolete

Virajele
Taierea virajelor duce masina pe sensul opus. Suprafata transversala maturate de masina in curbe este mai mare decit cea in linie dreapta, astfel ca masinii ii trebuie la viraje o largime mai mare de drum. In viraje daca rotile din spate dau o deriva mai mare decit cele din fata masina supravireaza, iar daca cele din fata produc o deriva mai mare atunci subvireaza. Deriva se poate transforma in derapaj sau invers, in functie de gradul de aderenta al drumului. Fara pasageri in spate masina subvireaza, iar cu pasageri poate supravira (se poate compensa marind presiunea in pneurile din spate la supraincarcari) Suprainnaltarea mediana a soselei (bombamentul) constituie un avantaj in cazul virajelor la dreapta (reduce riscul de derapare) si un dezavantaj (creste riscul) in cazul celor la stinga. Apare o oarecare compensare datorita faptului ca virajul la stinga se face cu o raza mai mare, la dreapta fiind mai strins. Atentie la viraje pe drumurile cu o singura banda pe sens, mai ales la cele lipsite de vizibilitate: cel din fata poate taia virajul incalcind marcajul lontgitudinal median, iar spre acostament latimea poate fi redusa de o gramada de pietris sau de un grup de persoane. Tehnica efecturii virajului o reducerea vit. nainte de curba o adaptarea vit. la gradul de dificultate al curbei o pstrarea vizibilitii o pstrarea unei rezerve de putere pt. o buna stabilitate o rotirea uoar a volanului n direcia de deplasare a punii o evitarea frnrii brute, a bruscrii direciei i folosirea lanurilor antiderapante o meninem uor i constant pedala de acceleraie pe tot parcursul curbei, urmrind astfel s nu intervin cumva frna de motor i accelerm uor cand ajungem in varful curbei

Viteza
25

Viteza corecta este aceea care iti permite sa procesezi toate informatiile de care ai nevoie pe segmentul de drum si in situatia in care esti. Intr-o zona necunoscuta mergi mai incet si te uiti dupa indicatoare If vizibilitate < 50 m nu depasesti si reduci viteza. Este preferabila reducerea vitezei in panta, pe poduri/ viaducte Este bine sa conduci astfel incit sa poti opri pina unde vezi soseaua libera. Regula de fier: Nu accelerezi decat in masura in care portiunea pe care ai vizibilitate e acoperita de capacitatea de a frana pentru viteza respectiva. Mai bine ajungi 10 minute mai tirziu decit niciodata. Exemplul 1: Mergi pe banda 2, intr-o coloana de cateva masini, pe banda 1 e un troleibuz care se apropie de statie, iar in fata lui vezi ca e liber. Iti faci socoteala ca dupa troleibuz o sa intri imediat in banda 1 si o sa iei toata coloana, caci e libera deh, vezi ca e liber.Deci pui semnalul, doar esti un conducator ok, si dupa troleibuz intri accelerand. Buf! BUBA. Ce s-a intamplat? Un imbecil mergea pe contrasens. E drept, incet, dar mergea. Exemplul 2: Mergi pe banda 2, 1 e mai libera. Un tip din fata ta se baga pe 1 si ii trage forje. Ce, tu esti mai prost? O iei dupa el si blana, blana, blana, blana, pe langa prostii care abia se taraie pe banda 2.Dupa curba POC, iar BUBA. Pe banda 1 era oprit un camion de la lucrari publice, semnalizat doar cu un popic aflat la 3 metri de el.

Manevrele
Trebuie sa ai in minte cind faci manevre cele 4 principii: asigurare, semnalizare, prioritate si incadrarea in timp si spatiu. In mers nu te bazezi pe semnalizare numai, ci asociezi asigurarea temeinica. Nu e bine sa mergi pe muche de cutit niciodata: nu conduci la limita posibilului in curbe, intersectii si mai ales in depasiri. Trebuie sa-ti arunci ochii si sa vezi lucrurile cu mult inainte. Trebuie sa gandesti nitel fazele dinainte, dar sa le gandesti bine.. apoi sa cunosti cat de cat masina, cat poti sa te bagi cu ea. Sa stii bine dimensiunile, sa-i dai blana pe niste stradute libere cand ai ocazia si sa vezi cum se comporta la 3-5 mii de ture, apoi fa niste franari sa vezi si cu alea cum e si cat te tin. Te ajuta mult chestiile astea sa-ti faci niste repere despre ce poti si ce nu poti sa faci. E bine sa invatam sa nu ne uitam "sub nas" in timpul mersului ci mult inainte, ca sa putem anticipa ce se va intampla. Nu te obisnui ns ca in mers pe drumurile mai lungi sa te uiti pierdut in fata si sa te doara in fund de ce se intampla in spate. Asta te poate costa viata. Chiar daca banda ta e libera cat vezi cu ochii, sa te uiti frecvent in oglinzi. Sa stii tot ce se intampla in spatele tau si creierul tau sa analizeze aceste informatii functie de traficul de pe sensul opus si de pe strazile care dau pe sensul tau de mers. Exemple 1) Tu poate mergi linistit cu 80-90, ai banda libera cat vezi cu ochii, te gandesti departe si din spate vine unul cu 200, din sens opus vine un tir, el se vrea sa se bage in fata ta la mustata, tu habar n-ai ce se intampla si te agata. Daca l-ai fi vazut venind te pregateai, poate te trageai putin dreapta si scapati amandoi. 2) Vii pe banda 1 si urmeaza sa faci la dreapta peste 100-200 de metri. In fata ta pe banda nu e nimic. Esti primul, esti smecher in sfarsit. Asa ca ii dai in goarna sa castigi 3 secunde. Treci pe langa un autobuz care merge linistit pe banda 2. N-ai nicio treaba, interesul tau e sa treci de intersectie repede. Te apropii de intersectie, esti un meserias si te uiti dupa locul unde vei face la dreapta, sa stii ce si cum, si deodata ZDRANG! Te trezesti in copac. Soseaua avea 3 benzi si o domnisoara super cu un Tuareg nou-nout luat 26

de prietenul ei arab a venit brusc de pe banda 3, prin fata autobuzului si te-a ciufulit. Rau de tot. Ce trebuia sa faci? Sa nu treci ca vantul prin dreptul autobuzului care iti obtura vederea asupra benzii 3, iar cand treceai de el intai te uitai daca nu vine tare ceva de acolo din banda 3 si pe urma te uitai in dreapta. 3) Mergi pe 2, pe 1 nu e nimic, urmeaza sa faci la dreapta, pui semnal sa schimbi banda pe 1 si linistit ca nu e nimic intri direct in banda, adica adanc, nu gradat. De pe 2 sau chiar 3, de undeva mult din spate vine un X6 intra direct pe 1 cu 110 la ora si te spulbera. 4) Sa zicem ca vii pe banda 2. Pe banda 1, mai in departare, vezi o masina oprita cu avariile, care blocheaza banda. Dupa acea masina, la o oarecare distanta, tu vrei sa faci dreapta. Vezi ca dupa masina oprita cu avariile nu mai e niciun obstacol, asa ca iti faci socoteala sa intri imediat, la 1 metru in fata ei. Pui semnalul in apropierea ei, te asiguri, cand stii precis ca nu mai are loc nimeni sa intre printre voi, pac intri in banda 1. SI POC: Imbecilul cu avariile puse a plecat deodata de pe loc. Daca lasai 10 metri dupa ce treceai de el si intrai in banda 1 cand il vedeai in oglinda scapai. Merita sa faci asta, chiar daca uneori o sa se intample sa pierzi o pozitie, ca o sa se bage altul imediat pe banda 1. Nu-i bai. Intri la sigur dupa 2 secunde. Cnd ai n faa ta un trailer care ncetinete i bag semnal: - spre stnga: nainte de a vira pe banda inferioar ca s-l devansezi, casc ochii i vezi dac nu cumva n dreapta se desprinde vreun drum !. Se poate ntmpla ca trailerul s se angajeze la stnga pentru a vira optim spre dreapta, uneori fr s se mai complice n timpul manevrei cu schimbarea semnalului de la stnga la dreapta. Atenie mare: virajul la stnga se produce mai lent dect cel spre dreapta, iar remorca v va mpiedica s vedei la nceput cum cabina face rondou spre dreapta ! Ignorarea unei astfel de posibiliti se poate termina tragic, virnd spre banda inferioar pentru devansare luai din plin accelerare n bot cabina trailerului.... - valabil este i reciproca, fericit vezi cum nenea cu trailerul se duce de pe benzile superioare pe banda 1 i tu calci acceleraia, pentru a vedea cu groaz cum cabina apare cu un hocus-pocus drept n faa ta, angajat perpendicular pe direcia ta de nnaintare Este recomandata la mersul cu spatele pe linga semnalizezarea directiei pe care te vei incadra, sa se bage avariile, ca masura suplimentara de avertizare pentru ceilalti parteneri de trafic.Se considera ca luminile albe nu se vad ziua la lumina puternica si asa pui si avariile.

Oprirea
Atit inainte cit si dupa oprire este necesara asigurarea (evitam lovirile din spate). La oprire, daca nu pastram o distanta corespunzatoare fata de cel din fata , nu putem iesi de pe banda la necesitate. Mereu atentie la cel din spate cand pui frana. De multe e greu sa mentii un echilibru intre atentia pe care trebuie sa o acorzi celor din fata si aceea orientate spre pericolele care pot veni din spate, dar cu experienta devine mai usor. Daca va pregatiti sa virati la stanga si va opriti langa axul drumului nu va opriti cu rotile directionate spre stanga, volanul se invarte numai la plecare pentru ca daca Doamne fereste intra cineva in voi din spate, sa nu va impinga pe contrasens. Mentineti o distanta suplimentara in momentele cand nu va uitati in fatza, si aceste momente sa fie cat mai scurte. La imobilizarea pe carosabil dupa aprinderea luminilor de avarie se adauga dupa coborirea din masina triunghiurile reflectorizante la distante variabile, mai aproape daca e vizibilitate buna sau mai departe daca e vizibilitate proasta. Reparatiile la masina nu se fac pe carosabil ci pe un drum lateral sau cimp. Oprirea motorului in timpul mersului e o prostie. Ti se blocheaza volanul si daca faci ditamai accidentul iti iese pe nas farama insesizabila de economie de carburant. Sau si daca o prastie de masina careia nu i se blocheaza volanul, poate ai nevoie sa accelerezi intr-o secunda sa scapi de unul care iti taie 27

calea. Si nu poti si o iei in plin.

Frinarea
I) Franarea in 3 etape - avertizarea celui din spate - franare de reducere semnificativa a vitezei, - franare usoara, pentru oprire fina si sigura 1. Lasam pana la masina din fata o distanta suficienta pentru siguranta. Nu trebuie sa mergi in fundul masinii din fata ca sa mergi tare. Poti sa ai aceeasi viteza, fie si 80 sau mai mult, si daca stai putin mai in spate. Abia ai vizibilitate mai buna in fata, si poti anticipa mai bine ce se va intampla si nici nu vei fi suprins de o franare puternica a celui din fata. 2. Cand vedem ca urmeaza sa franam se recomanda: a) privim in oglinda din interior, pentru a vedea ce distanta este intre masina noastra si urmatoarea din spate b) incepem franarea din timp, in primul moment foarte usor, practic important este doar sa se aprinda becurile de frana, sa vada cel din spate ca franam. Atat de usoara sa fie aceasta apasare, incat masina practic nici nu isi va incetini miscarea. c) pe portiunea urmatoare, dupa ce soferul din spate a observat ca franam, incepem franarea mai puternica. Este perioada cu cea mai tare franare, cand reducem semnificativ viteza masinii. d) pe ultima portiune, cand ne apropiem de masina din fata, viteza trebuie sa fie deja foarte mica, incat daca la cativa metri de masina din fata dam peste o portiune de mazga sau gheata tot sa putem opri in siguranta e) pe ultimii centimetri, cand masina se misca foarte usor, urmeaza manevra de finete care ne recomanda ca meseriasi: cand masina e gata gata sa se opreasca NU ii punem capac la frana, apasand pana la fund si oprind masina cu o smucitura (cum fac majoritatea amatorilor), ci exact invers: ridicam piciorul de pe frana, si masina se va opri firesc, fara nicio smucitura. Abia dupa ce s-a oprit complet masina, reapasam frana si o tinem apasata pana cand pornim iar. II) Despre frna de motor: 1. Dac micorez turaia motorului, beneficiez de frn de motor. Frn mai puternic dac sunt ntr-o treapt inferioar i slab dac sunt ntr-o treapt superioar. 2. Dac piciorul drept prsete pedala acceleraiei i ncep s aps pedala frnei, lucreaz n plus i sistemul de frnare. Acest sistem este foarte eficace numai dac aderena este bun. 3. Dac merg pe un drum alunecos, sunt mereu cu grij deosebit i, merg cu vitez de valoare mic. Treapta a 3-a este deja cam mult i se poate folosi numai pe un segment de drum care nu are nici o ameninare. De ce? Fiindc frna de motor n treapta 3 nu este destul de eficace. Voi merge cu motorul accelerat, fie n treapta 3, fie n treapta 2. Motorul s fie accelerat astfel ca reducndu-i turaia, frna de motor s foloseasc i s nu fiu nevoit a apsa puternic pedala frnei, provocnd astfel blocarea roilor. Ceea ce ar duce la derapare, pierderea controlului volanului i oprirea motorului, adic lipsa frnei de motor. Pe un drum alunecos, dotarea cu ABS m scutete de blocarea roilor, de derapare, de pierderea complet a controlului volanului dar, nu mbuntete aciunea frnei. Lungimea drumului i timpul pn la oprire nu se scurteaz. Nu in intervalul de timp cat schimbi viteza se blocheaza rotile, daca franezi constant, ci imediat dupa ce ai retrogradat, daca ambreizi brusc. Cred ca toti ati observat ca atunci cand retrogradezi, daca ridici brusc piciorul de pe ambreiaj, fara sprit de acceleratie, sau fara sa se foloseasca ambreiajul dublu, masina va "da in nas". Acela e momentul cand, daca franarea e foarte aproape de limita de aderenta, frana de motor va bloca rotile, pentru foarte putin timp. 4. n orice situaie i pe orice fel de drum voi merge cu o vitez care s permit msuri sigure i 28

imediate. oferul cu mult experien spune c nu garanteaz imposibilitatea de a i se ntmpla evenimente neplcute. Aceast convingere m determin s fiu mult mai circumspect n timpul conducerii. 5. Adaug c n cteva cazuri extreme, pe drum alunecos, am vrut s nlocuiesc efectul dotrii cu ABS, apsnd sacadat pedala frnei. Am fost mulumit de rezultat dar niciodat nu eram ntr-o situaie critic. Am schimbat de multe ori n treapta inferioar pe timpul frnrii i am avut rezultate bune. Dac vreau s schimb ns, din treapta 3 direct n treapta 1, mi trebuie un exerciiu. n timpul ct maneta trece din treapta 3 spre treapta 1, eliberez scurt timp pedala ambreiajului accelernd motorul. Exista probleme in a aprecia distantele la frinare...O distanta sigura in mers (se numeste distanta de siguranta) fata de cel din fata pentru ca spatiul de franare sa fie si el sigur... ar fi de 2 secunde la viteaza de mers. In calculul ei intra atat factori psihologici (oboseala, viteza de reactie, etc.) cat si fizici (viteza, carosabilul (natura lui si umezeala de pe el), pneurile (materialul, uzura lor), etc) incat nu iti poate da nimeni o formula absolut sigura! La frinarea de urgenta cu totii auzim sfaturi ca: pompati frana ca sa mentineti controlul directiei, daca vine cineva spre tine (pe contrasens) mai bine sari santzul, etc. insa in practica cei mai multi soferi nu au prezenta de spirit necesara, si nu fac altceva decat sa calce frana cu toata puterea si sa inchida ochii. III) Diverse Cum intra unul in fata noastra luam piciorul de pe acceleratie (si suntem si gata de frana), si refacem astfel distanta de siguranta. Pentru a evita situatia neplacuta de a frana brusc pe trecerea de pietoni, - la presemnalizarea trecerii ridici piciorul de pe acceleratie si il tii deasupra franei si, daca vezi pietoni franezi din timp usor si calm ca sa aiba timp si cei din spate. Observa bine trecerea si intentia pietonilor si daca sunt in apropierea trecerii este mai bine sa opresti. Ii inviti apoi elegant sa traverseze dupa care i-ti poti continua drumul. Fii cu atentie la frana de motor insa: in asemenea conditii franezi dar din spate nu exista nici un indiciu asupra franei tale (nu se aprind stopurile)... - cand nu ai presemnalizare si vezi trecerea, iti inchipui ca ai presemnalizare si faci la fel. Cand te apropii serios de trecere, si la fel vezi ca nu ai pe nimeni (0,5 m), accelerezi usor, si schimbi viteza a III-a. - pentru pietonii care iti ies dintre masinile de transport marfa arunci o privire scurta pe sub rotile masinii si daca vezi ceva picioare e clar ca ar putea sa-ti iasa in fata.

Intersectiile
Ca sa nu ramii blocat in intersectie la semafoarele cu cronometru la ultimele 2 secunde de verde poti sa opresti...indiferent daca ai masini in spatele tau si mai ales daca e o intersectie mare...si nu ai timp sa treci sau nu ai unde sa te duci...sau daca nu poti trece in siguranta... Cind insa nu mai poti opri in conditii de siguranta cand se face galben mai bine e sa treci de interesectie decat sa risti sa te trezesti cu cineva in .... dos. Daca tu ai 50 la ora, in fata e semaforul pe verde si esti la mai putin de 15 metri de el si se face galben, poti eventual calca acceleratia, nu frana, si treci de intersectie (altfel risti la fel, sa te trezesti pocnita in spate pentru ca o masina opreste in medie de la 50 km/h in approx 10-15 metri, dar asta presupune franare de urgentza, caz in care e posibil ca cel din spate sa nu reactioneze destul de rapid...). Exista si posibilitatea ca sa se lanseze un meseriash perpendicular pe tine dar redusa, mare atentie insa la masinile cu drept de circulatie prioritar cum ar fi Salvarea. Cand treci pe verde sa nu ai impresia ca nu se poate intampla nimic. Nu trece cu muzica la maxim si cu ochii numai inainte, caci daca te izbeste camionul de pompieri care alearga la o interventie ai cam terminat-o cu soferia si cu viata. S-a intamplat de multe ori. Sau poate vine cineva pe rosu. Prin intersectie se trece uitandu-te in toate partile in timp ce treci cu viteza mica, nu cu blana ca ai vrut sa prinzi verde. Chiar daca ai forjat-o sa prinzi un verde, exact cand intri in intersectie ai redus viteza si ai baleiat cu privirea cat mai mult in stanga si in dreapta dupa lucruri ce ar putea intersecta traiectoria masinii tale. Te uiti mai ales dupa unele masini care sunt oprite in centrul acesteia ca sa-ti dea prioritate 29

de dreapta daca nu sunt alte vehicule care trec. Exemple: - s zicem c eti pe banda 3 din 3, ai voie nainte i la stnga, tu mergi inainte, cel din faa ta nu a dat din timp semnal c va face stnga i te-ai blocat pentru cteva secunde. Normal, ncetineti ct timp cel din fa ia virajul, iar apoi, nervos, n spume c ai pierdut 2 secunde extraordinar de preioase pentru tine, dai un pri de sare turometrul la 4000. Tocmai cnd, cel de pe banda 2, vznd c eti blocat pre de o secund pune semnalul stnga i face i el viraj, cci tocmai i zisese nevast-sa GICULE, AI UITAT C TRECEM PE LA PIA? De acord, manevra lui nu este regulamentar, dar dac tu ai fi mers linitit, constant, ai fi accelerat treptat i nu cu pri, ar fi trecut i el i nici tu nu peai nimic. Dar pentru c ai fcut spume aiurea, POC! - Exemplul este valabil i atunci cnd, n situaia de mai sus, te apuc nervii i n loc s atepi 1 secund s i se elibereze banda te arunci pe banda 2 s nu pierzi timp, i din nervi, din neasigurare perfect, o frigi. i poate mai ru accidentezi pe cineva care merge pe 2 roi, c i-ai aruncat ochii n fug la asigurare i ai srit. - Eram pe banda 2 din 2, in fata mea unul a dat semnal stanga sa intre in benzinarie. Asigurat in oglinzi, dat semnal dreapta, trecut pe banda 1, l-am depasit, am dat semnal stanga din nou, MA ASIGUR si cand sa schimb banda ... idiotul se razgandise si o forja tare inainte sa recupereze terenul. Cati dintre voi faceti asta ? Stiind ca ala avea semnal pus stanga si era liber in fata lui, sa stea linistiti ca nu are cine sa vina pe banda 2 ? - Iar pe partea dreapta e si mai de belea, poate ca exact cand schimbi de pe 3 pe 2 cu o asigurare doar in oglinda sa apara exact atunci unul care schimba de pe 1 pe 2 sau un vehicul pe doua roti. n acele intersectii in care ai voie la dreapta pe galben/ verde intermittent: - acorzi prioritate tuturor pietonilor si autovehiculelor care au drept de circulatie - m-am obisnuit sa verific secundele semaforului ptr pietoni, deci nu doar culoarea, trecerea si trotuarul de langa tine ci si secundele, sunt pietoni care tasnesc de pe langa vreun chiosc de ziare cand secundarul arata 2-3 secunde de rosu si nu-i foarte placut sa te trezesti cu ei asa. - eu ii invat pe elevi sa nu treaca daca becul nu arde (ma refer la virajul dreapta) si sa astepte verdele general. Stim cu totii cat de mult astepti ca sa intri dintr-o intersectie cu indicatoare pe un drum cu prioritate. - Dimpotriva soferii care se afla pe drumul cu prioritate sunt relaxati si numai semnalizeaza la apropierea de respectiva intersectie virajul catre drumul fara prioritate sau cazul celor fara experienta la apropierea de respectiva intersectie uita semnalul pus. - De multe ori suntem tentati sa ne luam dupa semnal si sa intram sau nu pe drumul cu prioritate fara sa luam in calcul ca unul poate sa nu semnalizeze sau sa uite semnalul pus. Pentru siguranta in acest caz trebuie urmarita mai degraba viteza de deplasare a celui aflat pe drumul cu prioritate fiindca e clar ca cel care vrea sa vireze va incetini chiar daca nu are semnalul pus dar in ultima clipa il pune ( fara folos) iar cel care nu vrea sa vireze dar are semnalul pus nu va reduce viteza. E bine s stai o clip n plus s gogonezi ochii n intersecie, dac soarele se afl n partea spre care vrei s virezi. Pentru c lumina i bate direct n ochi cnd te asiguri n direcia respectiv, poi scpa amnunte eseniale (din acelea care ignorate se las cu Buuuum !) Cand avem de facut un viraj sa ne uitam mult dincolo de el pe drumul pe care intram, ca sa pricepem unde trebuie sa ne plasam ca sa fie mai bine. Cnd ne apropiem de o intersectie semaforizata ne uitam la semafor inca de la distant si functie de culoarea lui, ne grabim sau dozam viteza din ridicarea piciorului de pe acceleratie. Ne uitam in oglinzi sa stim ce si cum e prin spate si pe langa noi, ne lamurim unde e mai bine sa fim plasati cand vom ajunge la intersectie si, procedand astfel de multe ori vom reusi sa avem un mers uniform si in timp ce noi inca vom avea viteza se va face verde si prin schimbarea inspirata si din timp a benzii vom ajunge chiar inaintea celor care s-au grabit degeaba si au stat pe loc la rosu. Despre un obicei prost si foarte raspandit 30

- Dupa o vreme, se instaleaza un obicei prost de tot, care cuprinde doua greseli. Fara indoiala o sa-l recunoasteti si daca va plasati la o intersectie de strazi o sa observati ca este o eroare frecventa. In momentul cand conducatorul auto ajunge la o intersectie de drumuri si se asigura pentru a da prioritate inainte de a executa virajul, lasa masina sa se miste putin. - Deci sa zicem ca respectivul face dreapta: sta cu capul intors spre stanga, si masina este aproape oprita, dar inca se mai misca nitel. Si conducatorul auto o lasa asa si deplasandu-se usor pe directia pe care urmeaza sa se inscrie sta cu capul intors in partea opusa. Apoi mai face o greseala si mai grava: cand vede ca din stanga nu mai vine nimic, elibereaza ambreiajul si viteza automobilului creste putin, in timp ce capul lui este inca in miscarea de intoarcere si nu are privirea atintita in locul de deplasare al masinii. - Deci doua greseli grave, care pot produce un accident, la un moment dat. Un pieton sau biciclist, un copil sau un caine pot aparea dintr-o parte ca sa treaca prin fata masinii si il luam sub roti sau pe capota direct. - Corect se face astfel: iti stabilesti locul unde ai maxima vizibilitate pentru asigurare opresti masina complet, adica ingheti rotile intorci capul pentru asigurare in momentul cand vezi clar poti face virajul intorci capul pe directia pe care urmezi sa te deplasezi si pleci in directia respectiva daca e liber cand deja ai terminat virajul, masina e dreapta si ai fotografiat ce este in fata, arunci o privire in oglinzi pentru a vedea exact ce s-a schimbat in spatele tau in secundele cat tu ai executat virajul. Fiindca poate veni cineva foarte repede si este bine sa stii cat mai din timp. Un caz deosebit apare n locuri aglomerate, unde sunt numai dou benzi pe sens, fr band de stocare pentru vehiculele care vireaz la stnga. La semnalul verde, circulaia pe direcia nainte din ambele sensuri i pietonii care opresc circulaia spre dreapta a vehiculelor ar putea obliga vehiculele care vireaz la stnga s nainteze n intersecie pentru a nu o bloca i s execute apoi virajul prin dreapta centrului. Se poate tolera acest traseu numai n mprejurri nepotrivite virajului prin stnga centrului.

Depasirile
Depasirile trebuie sa dureze cit mai putin. Ele se incep cu o viteza deja superioara celui din fata. Aceasta se poate obtine raminind putin in urma si apoi demarind pentru a putea depasi. Aprecierea justa a vitezei masinii din fata este foarte grea si orice greseala este foarte periculoasa. Aprecierea se face de obicei observind viteza cu care creste imaginea ei, dar de la distante mari este imposibil. La 500-600 m chiar daca aceasta merge cu 100 km/ h face impresia ca sta pe loc. Cel mai bine asadar este sa depasesti cind soseaua din fata este libera. Chiar in acest caz, depasind un camion sau o caruta, in momentul cel mai critic acestea ne pot taia drumul spre a intra intr-o curte sau drum de cimp. De aceea este bine sa privim partea stinga a soselei si daca vedem ca exista vreun podet, fintina, curte, etc.., este bine sa n depasim decit dupa ce trecem de ele. In caz de erori, cei care sunt depasiti trebuie sa realizeze greseala celuilalt si sa reduca viteza deplasindu-se cit mai mult spre dreapta.(de exemplu cnd cel care depete dup ce intr pe band n faa ta frneaz brusc, astfel c e bine de principiu s ai grija sa te dai usor in dreapta si sa reduci viteza luand piciorul de pe acceleratie cand respectivul a trecut de tine.) Depasirile camioanelor / autobuzelor: - sunt mult mai periculoase deoarece: - din cauza latimii mari a acestora nu se poate vedea daca in fata lor merg sau nu alte vehicole - soferii camioanelor/ autobuzelor din cauza latimii mari ale platformelor nu vad nici macar jumatate din latimea drumului din spate, astfel ca nu remarca masinile care intra in depasire si, din cauza trepidatiilor cabinei nu vad clar in oglinzile retrovizoare. Deasemeni zgomotul caroseriaei si al motorului acopera claxoanele celorlalti participanti la trafic. - inainte de a depasi in aceste cazuri, este bine sa rulam la o distanta mai mare in spatele lor, circa 31

100 m mergind putin spre stinga deoarece: - se vede daca din sensul opus vine vreun vehicol - avem mai multe sanse sa fim remarcati de conducatorul camionului/ autobuzului - evitam surpriza neplacuta a triplarii din spate - evitam surpriza unei frinari bruste a celui din fata - cei din spatele nostru realizeaza mai devreme intentia noastra - evitam stropirea parbrizului cu noroi - putem vedea pe sub camion/ autobuz daca in fata acestora exista vreun vehicul/ pieton care traverseaza drumul - trecerea spre stinga trebuie facuta progresiv si cu atentie, nu brusc - trecerea pe linga camioanele/ autobuzele stationate se face cu piciorul pe frina, nu pe acceleratie

Rampa/panta
In serpentine atit la urcare cit mai ales la coborire trebuie sa privim nu numai virajul din fata noastra, ci si drumul pe 100 m dincolo de cotitura care adeseori este vizibil. Virfurile de rampa prezinta 2 pericole - lipsa de vizibilitate - scaderea aderentei dupa trecerea culmii cu viteza mare (risc crescut in caz de necessitate viraj sau frina) Frinarile in panta trebuiesc executate mai devreme (distanta de frinare fiind mai lunga), deoarece datorita inclinarii soselei aderenta este redusa.

Conducerea de noapte si oboseala la volan


Conducerea de noapte
Avantaje ale conducerii de noapte sosele mai libere uzura mai mica a motorului (praf mai putin, temperature uleiului mai mica in special vara) cauciucurilor (in special vara) frinelor (lipsa aglomeratiei) consum mai mic de combustibil

Dezavantaje: - in cazul iluminarii cu lumina farurilor sectorul de drum vizibil este subtantial mai redus decat in timpul zilei - perceperea distantelor si a vitezei de deplasare a unui alt autovehicul se face cu dificultate. - lipsa de vizibilitate laterala - orbirea de catre farurile celor din sens opus - accentuarea gradului de miopie - oboseala. Aceasta duce la scaderea capacitatii de concentrare si la marirea timpului de reactie. In intervalul 03:00 - 07:00 este probabil sa existe un maxim al acesteia, precum si in perioada in care in mod normal dormiti (ex: somnul de dupa-amiaza). Alcoolul si oboseala reprezinta o combinatie de factori care pot duce la accident rutier. - riscul crescut de adormire la volan - sunt greu de vazut: - pietonii imbracati in haine inchise la culoare 32

- platformele vehiculelor incarcate cu busteni sau bare lungi de depasesc spatele acestora, daca limitele incarcaturii nu sunt semnalizate luminos - varsta. Scaderea acuitatii vizuale pe timp de noapte incepe de la varsta de 20 ani. Cu trecerea vremii cantitatea de lumina care va strabate corneea, scade. Cu fiecare aproximativ 15 ani aceasta cantitate este injumatatita, astfel incat la 60 ani aveti nevoie de 3 ori mai multa lumina decat la 20, pentru a percepe aceleasi detalii. - parbrizul si farurile vara se acopera de insecte strivite - soferii fara experienta si incepatorii sunt mai predispusi accidentelor in aceasta perioada. Mediul ambiant Soselele de culoare mai deschisa (beton) permit o viteza mai mare (grad de vizibilitate superior, conduc la oboseala mai mica a ochilor si permit revenirea vederii dupa orbirea cu farurile celor din sens opus, mai rapid) Iluminarea cu lumina galbena menajeaza ochii, orbirea remanenta este mai redusa. Ce e de facut: - Pregatiti-va corespunzator de drum: - dormiti pentru a evita ca oboseala sa se instaleze in timpul calatoriei, evitati consumul de alcool. - Pregatiti-va autovehiculul: - parbrizul si luneta trebuie sa fie curate si fara zgirieturi. Din cind in cind in mers, chiar dac ai senzatia ca nu e necesar, e bine sa opresti sa stergi parbrizul, luneta, farurile si mai ales ochelarii. Un parbriz usor bombat reduce gradul de orbire. - nu folositi surse de iluminat in masina (lanterna, brichete, etc.) care pot cauza orbirea temporara. Luminile tabloului de bord trebuie sa fie cit mai reduse si sa nu se reflecte in parbriz. - reglajul farurilor: conducatorul trebuie sa se convinga personal ca faza de intilnire nu orbeste ducindu-se la 30 m inaintea masinii pentru a constata ca farurile il lumineaza de la pamint numai pina la genunchi. (mai ales la camioane, unde deseori reglajul se face in mod gresit fara incarcatura) - nu se circula cu faza de intilnire defecta. Nu se circula fara luminile din stinga functionale (autovehicolul poate fi confundat cu o motocicleta si acrosat) - este utila o oglinda retrovizoare cenusie spre a evita orbirea de la farurile celor din urma. - farurile de ceata montate inclusive in spate scad riscul de lovire din spate. - Conduceti preventiv - In timpul calatoriei pastrati-va o viteza la care puteti fi sigur ca aveti timp de reactie. Orientati-va de unde incepeti sa distingeti obiectele si intrebati-va daca aveti timp de reactie in acel interval. Conduceti cu viteza care va permite sa opriti pina acolo unde vedeti. - Nu mergeti pe principiul ca 'toate sunt iluminate sau reflectorizante'. Multe mijloace auto agricole nu au ca lumina decat farurile, si aici includem tractoarele si combinele. De asemenea biciclistii si pietonii pot fi dificil de vazut deci pregatiti-va si pentru aceasta eventualitate. De fapt puteti intalni pietoni care traverseaza si pe autostrada asa ca nu trebuie sa fiti surprinsi - Nu priviti fix intr-un punct: obisnuiti-va cu o miscare triunghiulara a ochilor: coltul din dreapta, drept inainte, apoi un punct chiar langa masina ce se apropie de pe contrasens, apoi pe linia ce desparte cele doua sensuri de mers, la jumatatea distantei dintre masina dumneavoastra si cea de pe sens opus. - Uneori pentru a reduce solicitarea, este preferabil sa tii trena altei masini care circula cu viteza convenabila si serveste drept paravan. Preferabil (avind in vedere ca autoturismele au geamurile din spate largi), este preferabil sa ne postam in spatele uni autocamion rapid. Dezavantajul este insa ca inghitim praful de la acesta (nu si pe soselele umede, pe acestea insa apare pericolul stropirii cu noroi) - Folosirea luminilor: - Fazele se schimba de la 200 m distanta intre vehicule le care vin din sensuri opuse (odata cu scaderea vitezei la limita de siguranta si marirea atentiei, tinind cit mai bine dreapta) si de la 100 m daca circula pe acelasi sens (limina sa nu depaseasca portbagajul celui din fata). 33

- Comutati pe luminile de drum dupa ce ati trecut de vehiculul de pe contrasens si in nici un caz in fata acestuia la cativa metri, pe motiv ca 'ati trecut'. - Semnalizarea cu farurile se poate folosesi si la intersectii. - Cum va feriti de farurile celor care vin de pe sens opus pe timp de noapte - Nu priviti la farurile celui din fata ci spre inainte la linia pe care o urmati sau, tinand ochii putin mai spre partea dreapta a drumului (adica daca drumul este marcat, sa incerci sa te orientezi pe banda ta privind axa din dreapta ) efectul de orbire este astfel mai putin pronuntat. Se poate insa ca intr-o curba sa incerci sa privesti spre inainte, si apoi sa te trezesti ca iti vine unul din fata si iti taie curba cu razele de lumina. - Daca ati fost 'orbit' de un vehicul de pe contrasens, reduceti viteza pana cand considerati ca acuitatea vizuala v-a revenit la normal, insa daca este atat de orbitoare lumina celor din fata nu va ramane decat sa opriti - Atentie marita - in zonele rurale: - uitati-va dupa animale, pietoni (care pot fi chiar in stare de ebrietate) sau biciclisti, mai mult sau mai putin semnalizati. - Depasirile: - masinile de pe sensul contrar par mai aproape decit in realitate - este bine ca dupa ce semnalizam depasirea sa facem avertizare cu citeva schimbari de faza rapid si insistent, dar nu de la o distanta prea mare ci atunci cind trecem spre stinga (manevra utila in special la depasirea camioanelor/ autobuzelor) - Virajele - se pot intilni vehicule care stationeaza fara a fi marcate cu elemente reflectorizante la distantele utile. - virajele complet vizibile ziua noaptea nu se vad decit partial, din cauza faptului ca lumina farurilor bate numai pe directia inainte - anticiparea adaptarii vitezei la curba respective este mult mai dificila - virajele la stinga se vor lua cu faza de drum (ne facem remarcati mai devreme fara a-i orbi pe altii) si cele la dreapta cu faza de intilnire (evitam orbirea celorlalti). Se poate intra cu lumina de intalnire si la stinga. Asta va va permite sa observati luminile altor participanti la trafic mai din timp. - farurile de ceata (cimp larg ce lumineaza bine lateral) sau cele suplimentare orientate paralel cu rotile directoare amelioreaza vizibilitatea in curbe - Panta/ rampa - fundurile de vai si virfurile de rampa sunt locuri unde vizibilitatea dispare aproape complet - se trece pe faza de intilnire cu mult timp inainte de a ajunge la virful de rampa (soferii de camioane fiind mai sus vor fi orbiti cu mult inaintea noastra, altfel) - atentie mare la vehicolele/ pietonii/ animalele/ obstacolelel de dupa virfurile de rampa - Trecerile de nivel cu calea ferata - lipsa de vizibilitate la barierele plasate in curbe - pericolul ca bariera sa fie deschisa gresit este mai mare - un sofer orbit de luminile farurilor vede mult mai greu bariera - Ce nu este indicat sa faceti: - Exista o conceptie conform careia ochelarii de condus noaptea, cu lentile portocalii sau roz, favorizeaza vederea pe timp de noapte. Nimic mai gresit; desi pot face imaginile percepute mai placute, acestia au un dezavantaj major: reduc vizibilitatea soferului in zonele mai intunecate, astfel incat timpul pe care il aveti la dispozitie la aparitia unui obstacol va fi mai scazut. A nu se confunda insa cu ochelarii cu lentile perfect transparente si acoperite cu un strat AR (Anti Reflex) care au doua avantaje: minimizeaza reflexia din lentile si maresc indicele de transmitere a luminii catre ochi. Acestia doar minimizeaza aberatiile optice inerente lentilelor oftalmologice. - Nu folositi excesiv faza de drum. Dincolo de faptul ca aceasta constituie o abatere de la Regulament, nu veti face decat sa provocati alti conducatori sa procedeze la fel, reducandu-va astfel spatiul de reactie. 34

- Nu considerati distanta pana la o masina dupa luminile sale! Acestea variaza de la model la model si nu pot constitui un reper. Din experienta, nu o data s-a intamplat ca ceea ce consideram "lumina de intalnire" a unei masini, aflata departe, sa fie "lumina de pozitie" a unui aiurit, aflat foarte aproape.

Oboseala la volan
Trebuie sa ne gandim la doua situatii diferite: la drum lung, respectiv dupa o zi lunga de serviciu in drum spre casa in oras. La drum lung o solutie temporara e sa deschizi un pic geamul sa intre aer proaspat, tragi pe dreapta in prima parcare si cobori, faci cativa pasi, iti intinzi bratele si picioarele, si daca simti ca ti-ai revenit un pic, continui drumul, daca nu, si situatia o permite, dormi putin, chiar si 5-10 minute ajuta. Poti opri la o statie de benzina/ popas/ fintina ca sa te stropesti/ speli pe fata cu apa rece. Poti sa-ti masezi ceafa urechile si ochii repetat, apasat cu ambele miini. Insa toate acestea nu se pot face in traficul aglomerat din oras. Oboseala este la fel de periculoasa pentru soferi ca starea de ebrietate. Multi soferi fie nu cunosc, fie nu tin seama de cateva semne ce te "anunta" ca esti obosit, ca devii somnolent, ca poti adormi la volan si ca este cazul sa te opresti in cea mai apropiata zona sigura sa dormi 20 de minute sau macar sa iei o pauza si sa bei o cafea, un ceai negru, o ciocolata (trebuie tinut insa cont de faptul ca sunt necesare cam 30 de minute pentru ca efectele cafeinei sa se faca simtite) si sa faci putina miscare. Semne care ar trebui sa-i atraga atentia unui sofer experimentat (si sa nu fie ignorate): ai dificultati in a-ti fixa privirea clipesti des ai ochii impaienjeniti casti des iti fug gandurile in alta parte nu-ti amintesti ultimii km parcursi iti "cade capul" te sprijini cu umarul de usa/geam nu mai esti atent la drum nu mai poti "tine banda" bine, calci frecvent linia de demarcare te apropii prea mult de vehiculul din fata sau de marginea drumului Gandeste-te din timp daca nivelul de oboseala resimtit iti permite sa mai continui drumul sau nu! Gaseste un loc unde poti atipi. Cea mai buna solutie impotriva oboselii la volan este o scurta repriza de somn de aproximativ 15 minute. Se considera ca acest interval de 15 minute este ideal pentru a te odihni si totusi nu suficient pentru a cadea intr-un somn profund din care iti va fi mult mai greu sa te trezesti. Noaptea e bine sa lupti contra somnului stind de vorba cu un pasager. Deasemeni, reglajul spatarului cit mai aproape de verticala scade riscul de adormire (mult mai mare cu spatarul lasat in spate). O doza de bautura energizanta sau o cafea elimina efectele oboselii pentru un interval de 90 de minute dupa ce a fost absorbita. Dar nu uita ca aceasta masura este doar de scurta durata si te va ajuta eventual sa ajungi in siguranta la un loc mai bun unde poti sa dormi mai multe ore. Majoritatea soferilor care simt oboseala in timpul condusului incearca sa se mentina treji prin deschiderea geamurilor sau a radioului. Energizantele si produsele de genul acesta au un pacat: in timp ce oboseala "naturala" se instaleaza treptat, cand trece efectul energizantului ramai brusc in "pana de curent". Cateva sfaturi pentru a evita oboseala la volan - Evit drumurile, manevrele, devierile de la traseu inutile - Pe cat posibil, fa schimb din cand in cand cu cineva la volan. Planifica-ti traseul dinainte si include opriri din timp in timp; - Incearca sa gasesti rute care iti mentin atentia treaza mai degraba decat drumuri plictisitoare de tipul autostrazilor; - Inainte de a urca la volan pentru o perioada mai lunga de timp, asigura-te ca ai baut multa apa si ai mancat ceva frugal - deshidratarea te poate face letargic (letargica) - Confortul la volan este esential. Daca faci cu schimbul la condus, schimba-ti pozitia scaunului ori de 35

cate ori preiei volanul; - Mentine interiorul masinii aerisit si nu purta haine prea groase sau prea stramte care ar putea sa-ti diminueze din libertatea miscarii. - Dupa fiecare doua ore de condus, fa o pauza de aproximativ 15 minute; - Evita sa conduci mai mult de opt ore pe zi; - Dormi aproximativ 11 ore intre intervalele de condus; - Evita sa conduci dimineata devreme pentru lungi perioade de timp daca nu ai dormit bine sau chiar deloc ori seara dupa o zi plina la serviciu. Majoritatea accidentelor au loc intre 2 si 6 dimineata si intre 2 si 4 dupa amiaza, atunci cand corpul da randament minim. In concluzie prima forma de oboseala ce poate sa se observe la volan este o nereusita sau o reusita mai greoaie la o anumita miscare sau gest.

Tips & Tricks


Aprecierea distantelor in fata
Eu am rezolvat problema asta simplu: m'am dat jos din masina in diferite etape sa'mi fac o idee cum vedeam de la volan si unde era masina. chit ca se uitau unii ciudat la mine, eu stateam si masuram si imi faceam repere, asa reusesc acum sa trec si la o palma de obstacol si nu odata sau din nimiereala, pur si simplu am invatzat dinstantele. nu trei sa faci asta decat de cateva ori iar apoi scapi de probleme. Un tip de inceput: cand nu mai vezi un reper sau obstacol, pentru ca te'ai apropiat prea mult de el, nu inseamna ca'l si lovesti (ba ai sa fii surprins cat spatiu mai e). incearca sa te apropii de un zid cu masina, da'i pana crezi ca te lovesti de el, iar cand crezi ca nu mai merge da'te jos si vezi cat de aproape esti. s'ar putea sa ai surprize.. apoi incearca cu un obstacol mai jos decat capota ta, poate fi si o sticla de plastic, tot asa, incearca sa te apropii cat mai mult de ea, dar fara sa o atingi. daca la faza cu zidul ai reusit sa opresti la o palma, acum sigur vei fi surprins. Insa eu fac altfel:nu ma dau deloc jos din masina ca altii;am reusit sa ma pot intinde pana la scoate capul pe geamul din dreapta,in timp ce controlez in continuare ambreiajul fara mari probleme. Senzorii sunt buni,de exemplu,pentru invatarea distantelor!Pai il auzi ca piuie si stii ca mai ai 30 cm;asa te prinzi mai repede singur de cum sta treaba,nu trebuie sa te mai dai jos de cinshpe ori din masina.Apoi poti renunta la ei.

Circulaia n mediul urban respectiv rural


Factori de risc urbani trafic intens numr mare de intersecii starea necorespunztoare a drumurilor Insuficiena locurilor de parcare pietonii Msuri de conduit preventiv urban alegerea judicioas a traseelor evitarea deplasrii n orele de vrf asigurarea la circulaia n intersecii adaptarea vitezei de deplasare la condiiile de trafic folosirea mijloacelor de transport n comun Factori de risc rurali drumuri deteriorate semnalizarea necorespunztoare a mijloacelor de transport prezena, pe carosabil, a pietonilor, copiilor, animalelor 36

obstacole nesemnalizate transporturi de ncrcturi agabaritice Msuri de conduit preventiv rural sporirea ateniei pstrarea distanei laterale fa de animale, grupuri de copii i pietoni avertizare sonor i optic din timp adaptarea vitezei de deplasare

Conducerea pe ceata
Ziua pericolul de accident este mai mare ca noaptea, din cauza aglomeratiei si din cauza faptului ca lumea tinde in generala sa mearga cu viteze mai mari. Cea mai buna solutie ar fi sa trageti pe dreapta, sa aprindeti avariile si pozitiile pentru a face masina cat mai vizibila si sa asteptati ca ceata sa se ridice. Ceata poate veni in valuri. Aceasta poate trece rapid de la densitatea la care nu poti vedea la 10 m in fata la o vizibilitate aparenta de 100 m si inapoi, in interval foarte scurt. Evident, cu cat viteza dumneavoastra de deplasare este mai mica cu atat aveti posibilitatea si timpul necesar sa evitati eventualele probleme aparute. Cand intrati in ceata, verificati-va oglinzile retrovizoare si apasati usor pedala de frana. Aceasta miscare este menita sa-i avertizeze pe conducatorii auto care vin din spate asupra intentiei dumneavoastra de a reduce viteza. Folositi faza de intalnire si eventual farurile de ceata! Daca in mod normal folosirea fazei mari la apropierea de alte vehicule este o contraventie, in acest caz este total nerecomandat; tot ce veti obtine va fi un halou de lumina prin care nu veti mai vedea nimic! Verificati-va din cand in cand viteza! Involuntar, multi conducatori auto cresc viteza odata cu adaptarea la noile conditii. Incercati sa observati distanta la care obiectele 'ies' din ceata si ganditi-va ca aceea va fi distanta dumneavoastra de franare maxima. Folositi stergatoarele de parbriz si dezaburirea. Fiti foarte atenti! Alti conducatori s-ar putea sa nu foloseasca luminile proprii. In cazul in care parcati pe langa drumul principal, asigurati-va ca ati scos masina complet de pe drum.

Conducerea pe ploaie
Atenie la nervozitatea mrit a participanilor la trafic! este mai grea deoarece - scade vizibilitatea (vederea este stinjenita de picaturile de apa de pe parbriz) in special noaptea (se intuneca marcat culoarea soselei, gradul de iluminare al farurilor este scazut de picaturile de apa si noroi, asfaltul ud reflecta luminile masinilor de pe contrasens) - aderenta cauciucurilor pe sosea scade - mai putin pe soselele de beton aspru si curat (-20 %) - pe soselelele asfaltate (-50 %) - pe soselelel gudronate ( sub 50 %) - cel mai mult pe dungile vopsite pe asfalt sau la inceputul ploii cind se formeaza din praf si apa mizga (sub 2/3 ) Cu cit soseaua este mai murdara (praf, frunze, ulei) cu atit aderenta este mai mica. - Pe soselele ude aderenta pneurilor tocite complet scade cu 50% dar creste pe soselele uscate - Patinarea (in mers sau pe loc) - tipuri - fara blocare rotilor doar la viteze mici autovehicolul urmeaza traiectoria imprimata de conducator - cu rotile din fata blocate traiectorie indiferenta de bracaj/ viteza/ sosea pe directia 37

inainte - acvaplanarea la viteze relativ mari pe ploaie foarte puternica sau la balti mari, fara a putea pastra controlul directiei/ acceleratiei/ frinei - la blocarea rotilor din fata cu patinare pe directia inainte trebuie sa slabim putin frina, pentru ca rotile reincepind sa se invirteasca sa putem relua controlul directiei - daca rotile din fata ramin blocate si ne indreptam spre trotuar/ bordura, se indreapta directia pentru ca lovitura sa nu se produca din flancul rotilor, ceea c ear cauza distrugeri mai mari - Derapajul (numai in mers) - deviatie laterala inafara traiectoriei dorite produsa in genral de rotile din spate - cauze - drum alunecos - blocarea rotilor din spate - depasirea vitezei limita in viraje - miscarea ampla si brusca a volanului la inceputul unui viraj sau chiar pe linie dreapta - patinarea/ suprainvirtirea rotilor motrice - inclinarea laterala a soselei pe drum alunecos - dezumflarea brusca a unui pneu - mai rapid cu rotile din spate blocate decit cu ele patinind prin suprainvirtire - Depasirile pe soseaua uda - Se pornesc stergatoarele de parbriza inainte de a ne apropia de masina din fata - Se merge la distanta de masina din fata pentru a nu fi stropiti - Trecerea se face cit mai spre stinga inainte de a incepe depasirea - Incrucisarile cu alte masini - Se pornesc in prealabil stergatoarele de parbriz - ploaia torentiala - Cand ploua cu galeata si nu mai vezi nimic in fata , nu mai conduci . Lasi totul si tragi pe dreapta . - Atentie la geamuri, se pot aburi rapid.

Condusul masinii pe timp de iarna


Faceti verificarea de iarna la masina. Alegeti o solutie de buna calitate pentru parbriz. Sunt unele produse pe baza de metanol. Metanolul e toxic, mai bine a se evita. De asemenea se poate ca detergentul folosit de producator sa fie inadecvat si produsul sa lase urme. La inceputul iernii se vor turna in broaste cateva picaturi de fluid special de degivraj, sau macar glicerina (de la farmacie). Bateria sa fie in buna stare, incarcata si cu contactele cu cablajul greu curatate, nesulfatate si unse. Pentru iarna, prima recomandare este CAUCIUCURI DE ZAPADA. Nu all seasons ci de zapada. Tractiunea e de 2-3 ori mai buna decat cu cele normale. Asadar o investitie in sigurantanu strica. Macar pe rotile motoare. Este indicat ca sa avem la noi indiferent de sezon (mai ales masini mai vechi) o mica trusa de scule, buji de rezerva, bobina de inductie, fise, sufa de remorcare, cabluri electrice pentru pornire, un spray pt deblocarea piulitelor, manusi de protectie, lanturi anitderapante, o rezerva de combustibil, antigel, o toporisca, becuri de rezerva inclusive pentru farurile de ceata, deasemeni o laanterna eficienta (daca trebuiesc facute cumva noaptea reparatii sau montare de lanturi antiderapante) O lopata cu coada scurtata in porbagaj, un saculet cu 3-4 kg de nisip si un razuitor nu sunt de loc timpenii. Ochelari de soare - sa nu lipseasca. Iarna, unghiul de incidenta al soarelui la orizont e mult mai mic. O sosea uda intr-o zi cu soare iarna e CRIMINALA pentru ochi!! NU vezi decat reflectarea soarelui pe 38

umezeala si e fffff suparator. Daca plecati inafara orasului sa aveti ceva mai mult combustibil decat aveti nevoie sa ajungeti la destinatie. Este preferabil sa aveti rezervorul cit mai plin. Realizati asigurarea posibilitatii de a fi vazuti de ceilalti participanti la trafic, (curatati tot autoturismul de zapada). Nu uitati sa aprindeti farurile pe faza scurta si in oras (si daca e cazul proiectoarele si lumina de ceata) nu ca sa vedeticat SA FITI VAZUTI ! In general e bine ca inainte de pornire inchidem sau verificam toti consumatorii sa fie inchisi, respectiv aeroterma, dezaburire, faruri, stergatoare si radioul. Nu aprindeti farurile. Pentru pornire, rotile trebuie sa fie pe directia inainte, altfel masina nu pleaca. Pleci de pe loc usor, daca patineaza o idee buna este sa plecati de pe loc in treapta a 2-a a cutiei de viteze. Asta va imprima un moment mai scazut asupra rotilor, ceea ce va face ca tendinta de derapare sa fie mai scazuta. Necesita insa o corelare mai mare intre cele doua pedale: ambreiaj si acceleratie. Atentie la chiciura depusa pe pneuri, faruri sau parbriz (reduce aderenta/ iluminarea/ vizibilitatea), Atentie in diminetile umede de Noiembrie -samd. Afara pot fi +3 +5 grade. La sol temperatura poate fi sub limita de inghet si te trezesti cu capcane de gheata, aluneci si nu stii de ce. Zapada este: afinata, batuta, troienita, semitopita (lapovita) Prima zapada este cea mai periculoasa. In cazul in care nu a fost aruncat nisip, drumul devine alunecos. Un alt pericol este acela al dezghetului-inghetului peste noapte, ceea ce duce la formarea unui strat subtire de gheata pe suprafata drumului. Atentie la cauciucurile din dreapta, caci se infunda mai usor cu zapada afinata. Gheata este si mai problematica. Cu cat este mai subtire cu atat este mai greu de vazut. Gheata va persista si in zilele mai insorite de iarna, in zonele umbrite de copaci sau cladiri. De asemenea, dupa o noapte cu temperaturi scazute sub 0, asteptati-va sa intalniti portiuni de gheata. Un dezavantaj este ca amestecul de apa si sare este foarte coroziv pentru elementele metalice expuse ale masinii. Solutia este de a o spala de indata ce vremea o va permite, insistand pe partea inferioara a ei. Lasa distanta putin mai mare inte voi si cel din fata. Nu opriti in panta sau pe sosea bombata daca drumul este alunecos. Nu rulati debreiat sau cu viteza scoasa la punctul mort Pe ninsoare abundenta folositi faza scurta si/ sau farurile de ceata. Din cind in cind e bine sa stergem gheata depusa pe faruri sau lama stergatorului de parbriz. Pe timpul iernii indiferent de ce masina conduceti nu trebuie sa bruscti comenzile masinii. Reduceti viteza indiferent de situatie, circulati cu o viteza redusa chiar daca legea va permite ca sa circulati cu o vitaza mai mare pe acel sector de drum. Daca motorul se ambaleaza mai mult decit este normal inseamna ca rotile incep sa patineze si acceleratia trebuie redusa. In general este bine sa nu ambalati motorul prea mult inainte de a ambreia. Este avantajos sa urmam urmele lasate de altii.Atentie insa, zapada batatorita formeaza fagasuri (sleauri) care deviza directia. Pe de alta parte pe marginea soselei apar brazde de zapada afinata care la atingerea lor in viteza pot devia brusc masina inafara (pot fura volanul chiar). Un fenomen similar se intimpla acolo unde exista noroi pe marginile soselei. La mersul prin noroi/ zapada este de evitat oprirea, deoarece plecarea de pe loc poate fi dificila. La zapezi si noroaie mari, pentru ca rotile motoare sa aiba aderenta cit mai buna: - Pe zapada un cauciuc mai desumflat are aderenta mai buna. presiune trebuie sa fie mai mica cu 0,2 bar. Exemplu in loc de 2,2 bar sa fie 2,0 bar. Daca pui anvelove de iarna presiunea trebuie sa fie mai mica cu 0,2 bar. - Daca zapada afinata are peste 20 cm sunt necesare pneuri speciale sau lanturi la rotile motrice, acestea trebuind sa aiba cel putin 8 bratari transversale. Lanturile improvizate pot duce la ruperea organelor de transmisie. Daca sunt folosite numai pe zapada, lanturile nu produc deteriorari cauciucurilor. - Se repartizeaza in caz de impotmolire pe rotile motoare o greutate mai mare (nu se descarca in nici un caz masina fiiindca astfel scade aderenta) 39

Nu e bine sa folositi frana de serviciu ci, mai degraba, cea de motor (evita alunecarea) deoarece cu frana de serviciu rotile se pot bloca sau poti pierde controlul. Se recomanda teste de frana si acceleratie cat este liber. Recomand oricui este la inceput sa incerce sa vada cat il tin franele, cat poate accelera, ajuta enorm. De fapt este necesar indiferent de experienta, ca in momentul in care nu esti sigur de ce e pe jos, cum prinzi ocazia si ai liber in spate sa incerci frana. Abia atunci iti dai seama cat trebuie sa tii distanta. NU frana in curbe daca pe jos e polei/zapada, te duci de coada de nu te vezi ABS nu-ti mareste distanta de franare decat in putine cazuri:anume cand esti in zapada afanata,cand daca rotile s-ar bloca,s-ar afunda in zapada si spatiul de franare ar fi mai mi,insa ABS_ul nu le permite sa se blocheze. Pe gheata insa,ABS-ul micsoreaza distanta de franare-ca daca blochezi rotile pe gheata te duci sanie si spatiul de franare e mult mai mare decat daca ai avea ABS. Daca vehiculul derapeaza, nu franati. Ridicati usor piciorul de pe acceleratie si rotiti volanul in sensul in care derapeaza FATA masinii. Manevra asta va va perimite obtinerea controlului masinii. Rotiti volanul usor si nu prin miscari bruste. Pe polei: - se porneste in viteza II sau chiar III cu mare finete - accelerarile se fac foarte lin - frina se foloseste cit mai rar - nu se ruleaza debreiat - volanul se manevreaza la minim - claxonul se foloseste cit mai des pentru a nu fi nevoiti sa frinam - scadem presiunea la pneuri cu 10 % - lanturile nu ofera aderenta prea mare, trebuie sa aiba minim 10 bratari (zale cit mai mic si mai multe preferabil) si sa fie bine intinse. Le putem intinde scazind presiunea la 0,5 atmosfere si umflind rotile ulterior ca mai sus. Cele mai bune rezultate se folosesc cu pneuri speciale cu cuie cu virf de wolfram, dar acestea sunt foarte scumpe si cam distrug carosabilul. Se pot folosi sprayuri careacopera banda de rulare un strat aderent de sticla pisata (o sprayere poate rezista pina la 200 km). - daca sunteti obligati sa frinati, cautati sa treceti pe marginea drumului unde este zapada afinata. - poleiul ca aderenta este de mai multe feluri. Aderenta scade uscat si grunturos > uscat neted circulat > uscat neted neumblat > umed circulat (poleiul umed neted udat de o ploaie rece ca gheata). Poleiul care incepe sa se topeasca din loc in loc este absolut criminal. Ce faceti cand va impotmoliti in zapada? Daca masina se impotmoleste, imediat ce s-a oprit nu ambalati motorul, caci odata cu patinarea rotilor sub ele se sapa fagase agravind situatia. Angajati-o in tangaj inapoi inainte (marsarier 1-3 m inapoi, apoi inaintare) pina treceti de pasajul dificil. Rotile directoare se tin daca tractiunea este pe spate indreptate direct spre linia fagaselor. Daca tractiunea este pe fata se pot braca usor spre zona care pare mai convenabila. Fagasele se desfunda eliberind zapada din fata rotilor cu ajutorul lopetii si ulterior li se creste aderenta. Daca masina se impotmoleste complet: - impingem cu miinile masina cu motorul pornit - inainte ca rotile sa fi sapat santuri prea adinci prin patinare, marim aderenta asezind in drumul rotilor motoare crengi, pamint, pietris, saci, covorasele din masina, nisip scinduri, etc. (se poate in caz de necesitate curata pamint de sub caroserie) - se despotmoleste cu lopata - se poate tracta. Cablul se prinde in diagonala de bratul inferior al suspensiei fata si masina tractoare se aseaza la o distanta de maxim 2-3 m. Uneori noaptea in timpul manevrelor pe noroaie sau zapezi mari, pentru a sti in care pozitie volanul tine rotile directoare drepte, este bine sa marcam spita din stinga cu o bratara. 40

In caz ca am ramas blocati intre nametii pe un drum pustiu, iar situatia se inrautateste, ninsoare viscol etc, lipsa de semnal la telefonul mobil putem sa aprindem la o distanta apreciabila de masina covorasele interioare de cauciuc si chiar roata de rezerva. Astfel vom avea o sursa de caldura si am putea fi reperati (cauciucul ars degaja un fum negru si dens ce atrage atentia). Putem chiar sa aprindem si roata de rezerva. Incalzirea motorului iarna Depinde de masina. La cele noi 20-30 de secunde sunt de ajuns, iar cele vechi... nu prea reusesti sa pleci cu ele pana nu se incalzesc putin, cel mai important e insa sa nu incalzesti motorul turandu-l excesiv, ci doar la relanti. Ca regula generala: pornesti motorul, stergi sau cureti de gheata geamurile si astepti pana ai vizibilitate cat de cat buna (dezaburire, etc), si pleci, in timpul acesta si motorul se incalzeste suficient. Consumul va creste oricum, pentru ca motorul rece consuma mult mai mult decat cel cald (unii zic, ca inainte de a atinge 60-70 de grade, poate consuma cu 80%mai mult.

Conducerea in inundatii
Daca locuiti in zone predispuse inundatiilor, parcati masina intr-o zona mai inalta, cand mass-media anunta asemenea fenomene. Dincolo de posibilitatea distrugerii masinii daca este lasata in apa, considerati riscul ca aceasta sa constituie un pericol daca este dusa de apa. Nu plecati in calatorie decat daca e absolut necesar. Considerati rute ocolitoare ale zonelor cu inundatii. Nu treceti prin zonele inundate decat daca sunteti siguri de adancimea apei. Conduceti incet si fara schimbari bruste de directie. Marind viteza, riscati sa formati un val care sa umezeasca partile electrice sensibile ale motorului. Folositi motorul usor turat chiar prin folosirea usoara a ambreiajului. Evitati ca apa sa intre in sistemul de evacuare, deoarece asta ar putea opri motorul. Vehiculele moderne sunt echipate cu toba catalitica. Rolul acesteia este de a asigura o reducere a emisiilor poluante. Intreg sistemul functioneaza la temperaturi ridicate. Toba poate crapa daca este scufundata in apa. Inlocuirea acesteia este costisitoare. Priza de aer la autovehiculele moderne este situata in stanga-jos in compartimentul motorului. Patrunderea unei mici cantitati de apa in acest sistem poate duce la deteriorari considerabile. Toate motoarele sunt afectate, dar cu preponderenta motoarele Diesel si cele cu turbo-alimentare. Ganditi-va la ceilalti! Pastrati-va o viteza mica de deplasare, evitati sa-i stropiti pe ceilalti participanti la trafic sau pe pietoni. Daca masina dumneavoastra s-a oprit si nu porneste dupa un numar rezonabil de incercari, abandonatio si cautati un loc sigur de adapost. Atentie pe unde calcati! Uneori 20 -30 cm de apa miscandu-se rapid va pot ingreuna mersul pe propriile picioare. De indata ce ati iesit din zona inundata, testati-va franele. Daca acestea nu raspund corespunzator, strabateti cativa zeci de metri cu piciorul usor apasat pe pedala de acceleratie. Manevra aceasta va duce la uscarea rapida a sistemului placute de frana - discuri de frana. Daca autoturismul dumneavoastra a stat in apa sau apa a patruns in interior, indiferent de perioada, faceti o vizita la un atelier service in cel mai scurt timp posibil.

Vintul puternic, grindina, fulgerele/ trasnetele


Daca vintul lateral este violent masina poate executa deviatii periculoase. Daca pe marginile drumului sunt pomi sau cladiri atunci rafalelel vin aleator dintr-o parte sau alta, provocind devieri si mai mari. Cele mai sensibile masini sunt cele cu motorul pe spate. Vintul puternic din fata mascheaza avertizarile sonore ale autovehicolelor din spate. Vintul cald puternic din spate impiedica racirea motorului (desi orice vint din spate tinde sa scada consumul de 41

combustibil) Grindina impune gasirea unui adapost (copac/ gang). Daca nu gasim adapost acoperim capota si acoperisul cu presurile si pernele masinii. Fulgerele si trasnetele (daca va surprinde pe drum o furtuna violenta cu multe descarcari): se coboara antena radio pentru a evita distrugerile aparatului. Nu opriti daca scade vizibilitatea marcat, linga copaci sau stilpi care pot cadea din cauza vijeliei. In rest puteti sta linistiti inauntrul autovehicolelor, caroseria va protejeaza de descarcari electrice chiar daca acestea lovesc masina.

Trickuri pentru iesirea din alte terenuri grele:


O mentiune: transmisiile hidraulice se comporta mult mai bine pe terenuri grele. Alte tipuri de teren: - Soselele neasfaltate: este bine sa evitam sa mergem pe marginea drumului deoarece putem sa prindem cuie in cauciucuri. De preferat daca drumul este uscat sa mergem cu viteza mica, sub 40 km/h, astfel risul de perforare de catre cuie al rotilor (in special din spate) fiind mult mai mic. Daca soseaua este noroioasa nu prea are importanta cu ce viteza mergem, in acest caz. - Mersul pe cimp si aratura: periculos din cauza prafului. Mai ales daca se merge vara pe cimp in coloana, filtrul de aer se curata zilnic. - Iarba: rotile strivind iarba patineaza usor. Soselele neumblate cu iarba pot ascunde obstacole neplacute in care masina se poate propti - Noroiul: tangajul te poate scoate - Nisipul: Nu intrati in nisip decat daca aveti garda la sol mare...altfel nu va va trebui mult ca sa va impotmoliti. Cand se intampla asa ceva sa desumflii rotile. Ai nevoie si de un compresor pentru a le reumfla cand iesi de acolo! Ia la tine o lopatica (nu, nu de plastic) si niste scanduri pe care sa le bagi sub rotile din spate. De unul singur, e cam greu, dar cheama pe altii sa te ajute (sa impinga) si dupa ce ai pus mashina in miscare, gandeste-te ca esti pe gheata: evita manevrele bruste si nu opri masina... mai ales nu accelera brusc, ca te afunzi iar in nisip. Cu a 2-a si cu motorul usor accelerat iese...Si cu joc la ambreiaj bine controlat sa nu scapi in extrema cealalta...in loc sa te misti...sapi - Pietrisul: poti iesi bagind presurile sub roti - Padurea defrisata: nu se recomanda mersul prin aceste zone deoarece se pot produce accidente grave persoanelor din masina si deteriorari importante ale sasiului - Trecere prin vad: se face incet cu 1-2 km/ h, se evita apele adinci (preferabil nu peste 1/ 2 m), se urmareste sa fie teren ferm (pietris sau nisip), preferabil sa se scoata cureaua de la ventilator inainte de a intra in riu pentru a nu antrena apa in motor. Nu se trec apele morciloase, se evita oprirea in timpul traversarii (apa in miscare spala pamintul sub roti si masina se impotmoleste) - Apele inghetate: pot fi trecute daca gheata are cel putin 10 cm (se face un control forind 3-4 gauri in gheata mai inti spre mal si apoi pina dincolo de firul apei)

Tractarea
Nu este indicat sa pornesti o masina noua,cu calculator tractata sau impinsa

Evitarea agresivitatii
Nu fiti un sofer agresiv! Estimati-va realist durata calatoriei. Luati in calcul starea vremii, prezenta unor probleme in trafic, faptul ca nu veti putea merge cu 120 km/h in oras. Daca totusi ati intarziat, nu va faceti probleme. Respirati adanc si resemnati-va! Tineti minte: "Mai bine mai tarziu decat niciodata"! Fiti un bun exemplu. Cu atat mai mult daca in autovehiculul dumneavoastra sunt si copii sau tineri. Aduceti-va aminte ca si dumneavoastra ati apreciat de-a lungul timpului politetea la volan. Acordati-le celorlalti conducatori prezumtia de nevinovatie. Nu luati tot ce se intampla ca pe ceva personal. Ceilalti conducatori pot avea intr-adevar un motiv intemeiat sa depaseasca viteza legala, sau nu cunosc zona, sau pur si simplu se gandesc la alt ceva decat la trafic. 42

Nu faceti uz nejustificat de faruri si/sau claxon. De la un nivel incolo, efectul va fi altul decat cel scontat, producand iritare. Puneti-va in locul celuilalt. Ganditi-va daca manevra pe care o fac este sigura si pentru el, daca o pot efectua fara sa-l incomodez sau ginditi-va ce ati spune dumneavoastra daca rolurile ar fi schimbate. Cedati prioritatea acolo unde trebuie. Permiteti masinilor de politie, pompieri, ambulanta sa va depaseasca. Dincolo de amenzile destul de mari care se dau pentru nerespectarea regimului acestora, ganditi-va la aspectele umanitare unde fiecare secunda conteaza! Daca intalniti un sofer agresiv Daca un autovehicul din spate va face semne disperate sa va dati 'la o parte', cel mai bun sfat este sa puneti semnal dreapta si treceti pe banda adiacenta, avand in vedere sa nu stanjeniti traficul de pe banda respectiva. Civilizatia rutiera a atins cote atat de 'inalte' incat sunteti somat sa schimbati banda chiar daca nu aveti nici o alta banda libera. Dupa ce 'agitatul' a trecut, nu aruncati priviri suparate in directia lui. In general, evitati contactul vizual cu acesta. Psihologic s-a constatat ca aceasta este perceput ca o ofensa. Daca 'agitatul' a petrecut ceva mai mult timp de 1 - 3 s in spatele dumneavoastra, cand sunteti depasit pot aparea tot felul de sicane din partea acestuia: puteti fi presat usor spre bordura sau sa treaca in fata dvs si sa urmeze o frana brusca... Trickuri diverse Daca s-au defectat stergatoarele frecati gemul cu un mar ras, un cartof sau cu un sapun de ras si apoi stergeti parbrizul cu o hirtie uda. Noapte la o pana, daca nu aveti lumina, aprindeti faza de intilnire si rugati 2 persoane sa tina batiste albe sau ziare la m de faruri, veti avea astfel suficienta lumina pentru depanare. Pentru orientarea in cimp, bisectoarea unghiului dintre dreapta ce prelungeste centrul cu limba mica si dreapta dintre centru si ora 1, la ceasul tinut orizontal cu limba orara indreptata spre soare, indica sudul.

Reducerea uzurii
Alimentezi imediat ce vezi ca se aprinde pe bord becul rosu care semnalizeaza lipsa de carburant, altfel arzi pompa de injectie (nu astepti sa dispara tot carburantul din rezervor.) Nu este recomandata intoarcerea volanului in timp ce masina este oprita din considerente de uzura, este bine sa fie intr-o oarecare inertie oricat de mica. Daca ai masina fara servo, faci "bracarile" in sens invers din miscare pe ultimul metru, asta ca sa-ti vina mai usor (si uzezi si pneurile mai putin,etc) Uzura cauciucurilor este mult mai mare cind se ruleaza accelerind pina la fund, frinind puternic sau luind virajele cu scirtiituri de roti (mai ales pe drumurile sinuoase). Stergatoarele nu se poarnesc pe uscat fiindca se zgirie parbrizul si se distrug cauciucurile. Motorul trebuie nclzit nainte de a pleca la drum. Nu se recomand obiceiul de a pleca la drum cu motorul rece, fiindc uzura este mare. Dar constructorul mainii afirm c motorul poate funciona fr a fi nclzit, i zice astfel pentru c, n caz de nevoie, se poate porni la drum, cu maina construit de el, fr o nclzire prealabil. Nu este cazul transmisiei care nu cere neaprat nclzire. Cind se circula la temperaturi mari ale mediului ambiant, oprirea motorului se face dupa cel putin 2 minute de mers pe loc la relanti, pentru a-i da acestuia timp sa se raceasca (altfel, dupa oprire lichidul de racire nemaicirculind, in primele momente motorul se infierbinta mai mult decit ar trebui) Printre cauzele distrugerii cutiei de viteze se pot numara: introducerea in viteze atunci cand ansamblul ambreiaj - placa de presiune nu este in totalitate eliberat (pedala ne-apasata pana la capat, cablul de ambreiaj cu o cursa prea mica, etc.). Sunetul care apare in acele momente este inconfundabil si nu cred ca nu l-ati auzit in timpul scolii de soferi niciodata! De asemenea ati realizat, probabil, ca este ceva grav dupa reactia instructorului. 43

La denivelari sau gropi conteaza 3 chestii: - in primul rand diametrul gropii - daca are sub 20 de centimetri nu sunt probleme deloc, indiferent de groapa, chiar e indicat sa ai viteza mai mare. Daca are diametrul mai mare si roata are timp sa cada in ea, conteaza marginile si adancimea - daca nu e adanca poti trece linistita, daca e adanca, conteaza cat de abrupte sunt marginile. Cel mai nasol caz este ala in care e groapa adanca si marginile abrupte, acolo risti sa rupi masina. - in general cele mai multe gropi sunt cele peste care poti sa treci lejer cu viteza, dar apoi sunt si cele in care'ti rupi masina - cel mai bine le memorezi pe astea. Decat sa franezi la viteze mari mai bine treci cu toata viteza peste groapa, produci mult mai putine pagube . - cand te apropii cu viteza de o groapa mare franezi cat poti inainte. In cazul in care te surprinde vreo groapa sau bumper, whatever in cazul in care franezi brusc sa eliberezi complet frana inainte ca rotile sa intre in groapa cu o secunda pentru ca amortizoarele sa poata absorbi socul. Altfel amortizoarele sunt deja comprimate si nu mai pot absorbi. Risti sa le faci praf si nu numai atat. E bine sa apesi si ambreiajul cind treci peste groapa, urmind a-l elibera ulterior. Daca masina fiind oprita si motorul merge se porneste inca o data motorul (cuplezi electromotorul cand motorul functioneaza) se uzeaza danturile delor doua roti dintate de cuplaj. Asta nu ar trebui sa se poata intampla, pentru ca butucul de contact are un mecanism care nu iti permite sa dai de doua ori la demaror fara a invarti cheia mai intai spre inapoi, intrerupand contactul. Bineinteles, se intampla ca acest mecanism sa nu functioneze... Unii soferi la semafor noaptea trec de la faza scurta la pozitii, iar atunci cand se pregatesc sa plece aprind din nou faza scurta ca sa nu consume bateria. In stationare vara, intr-o curte sau loc pazit, pentru a evita supraincalzirea caroseriei lasati geamurile intredeschise.

Ce nu-i place ambreiajului


> Eliberarea brusca a pedalei de ambreiaj cind maneta de viteze se afla intr-una din viteze. Astfel, transmisia primeste dintr-o data tot cuplul maxim, iar motorul se opreste fiind infrinat de forta de inertie a masinii. O astfel de manevra poate distruge diverse componente ale transmisiei (axe planetare, disc de ambreiaj etc). Pedala de ambreiaj poate fi eliberata brusc doar daca maneta de viteze se afla la punctul mort, in acest caz neexistind pericolul unor defectiuni. > Eliberarea prea lenta a pedalei si in acelasi timp accelerarea puternica a motorului duce la patinarea (cuplarea incompleta) a discului de ambreiaj. Materialul de frictiune (ferodourile) de pe ambele fete ale discului se incing foarte tare, iar arcurile din componenta discului de ambreiaj si care amortizeaza socurile transmisiei se decalesc si nu mai functioneaza corect. > Mentinerea timp indelungat a piciorului pe pedala de ambreiaj (in special la stop, in asteptarea culorii verzi a semaforului) duce la suprasolicitarea rulmentului de presiune si uzura rapida a acestuia. > Sprijinirea piciorului pe pedala de ambreiaj in timpul mersului determina o ambreiere incompleta si duce in timp la uzura prematura a ferodourilor si a rulmentului de presiune. > Aceleasi uzuri apar si in cazul in care sistemul de actionare a ambreiajului (cursa pedalei de ambreiaj) este incorect reglata (pedala actioneaza prea sus). > Fortarea repetata a ambreiajului, fie la urcarea unor pante abrupte, fie la mersul indelungat prin zapada mare sau nisip, fie la tractarea unui alt autoturism sau a unei rulote (apare miros de ars). Suprasolicitarea ambreiajului in astfel de situatii produce uzura saibelor de ferodou, decalirea arcurilor de presiune, deformarea discului de ambreiaj din cauza diferentelor mari de temperatura etc. > Plecarea de pe loc, folosind o treapta superioara de viteza fata de cea indicata. > Trecerea brusca dintr-o treapta superioara de viteza intr-una inferioara, prin eliberarea brusca a pedalei de ambreiaj, poate duce la distrugerea unor piese ale transmisiei. Altele > Nu il apasa inutil la viraje

44

Cauciucuri de vara/ iarna


Daca soferul sta bine (~binisor) la capitolul $$$, cele mai bune gume sunt cele de iarna. De ce ? Deoarece sunt facute dintr-un cauciuc mai moale care are o foarte buna aderenta pe uscat si o aderenta superioara fata de celelalte pe ud, zapada etc. Problema este ca, datorita moliciunii acestor anvelope, gradul de uzura este mult mai mare, se tocesc repede si trebuiesc schimbate mult mai des. De asemenea sunt suscceptibile sa se incalzeazca vara mai accentuat ca celelalte. La o masina sport, pe autostrada sunt mai indicate cele de vara (vara) deoarece fuge mai bine, se aseaza altfel pe drum etc. Dar pentru o masina normala cu un sofer obisnuit (care are o viteza medie de croaziera de 120-130 km/h) sunt cea mai convenabila optiune. Dar atentie si la costuri !!. Daca "punga" e mai subtire atunci vin all seasons. Care oricum sunt un compromis. Aderenta e mai slaba pe uscat fata de cele de vara dar mai buna pe zapada. Cel mai bun comportament l-au avut pe asfalt ud.

Consumul de combustibil
Saptaminal verifici presiunea la pneuri, altfel daca acestea se moaie, ajungi sa consumi mai mult combustibil decit ar fi cazul. Viteza economica pentru autovehicole este aproximativ din viteza maxima. Consum mai redus se obtine ruland cu viteza constanta la o turatie a motorului apropiata de cuplul maxim. - Nu are rost la o circulatie normala intr-un oras, sa accelerezi puternic ca sa pleci in tromba de la un semafor, sa accelerezi in gol la aceleasi semafoare, sa mergi cu viteza mare si sa pui frana brusca cand ajungi la celalalt semafor ori sa ai reprize accentuate in trepte inferioare de viteza - toate conduc la crestera consumului in localitati. Orice frinare in plus creste consumul, un bun sofer folosind cit mai putin frinele. - Se recomanda o pornire usoara de pe loc si cand ajungi la o distanta de unde poti sa vezi lumina urmatorului semafor si sa apreciezi daca poti intra in intersectie sau nu, in cazul in care nu poti intra in intersectie, sa iei piciorul de pe acceleratie si, fara a schimba intr-o treapta inferioara sa opresti lin (cat permite treapta respectiva de viteza) actionand frana de serviciu in ultima parte a opririi Consumul este influentat si de numarul de consumatori auxiliari - aer conditionat, lumini, sistemele de racire a motorului, sisteme acustice foarte puternice (pentru a obtine puteri acustice mari in tensiuni electrice mici - 12 V, se folosesc curenti mari). Cu viteza la punctul mort, computerul gestioneaza injectia de motorina in acelasi fel ca turatia de la relanti, consumindu-se cca 1-1,7 l la %. In frina de motor, computerul taie injectia total, consumul fiind 0.

Doamne singure
Situatiile neplacute: ce aveti de facut daca acestea apar. Noi le-am grupat in patru categorii: Calatoria Considerati totdeauna o idee buna sa aveti o harta cu dumneavoastra. Planificati-va din timp calatoria si asigurati-va ca aveti destul combustibil. Asigurati-va ca cineva va cunoaste drumul pe care il veti urma (macar cu aproximatie!) si timpul aproximativ de sosire. Inchideti usile pe dinauntru! Cand un alt autovehicul va semnalizeaza din spate cu farurile si banda intai este libera, nu va incapatanati sa circulati pe banda a doua. S-a constatat ca acest comportament irita, deci asigurati-va, 45

semnalizati si schimbati banda de mers. Un sfat bun este acela de a avea un telefon mobil; chiar daca vorbitul la telefon este interzis in timpul mersului in absenta unui dispozitiv tip "maini libere", acesta va poate salva din multe situatii dificile. O situatie deosebita se iveste atunci cand mergeti sa platiti la statiile de alimentare. Foarte multa lume lasa 'la vedere' mobilul, poseta, cartea de credit, banii pe locul pasagerului din dreapta sau copilul pe locul din spate!. Ganditi-va la consecinte... Mutati masina de langa pompa si incuiati-o cat timp platiti! Sunt urmarita Speram ca asta nu vi se va intampla vreodata! Dar cum ideea multora de 'amuzant' este aceea de a enerva pe ceilalti participanti la trafic ar fi bine sa stim cum ne comportam in aceste conditii: Reduceti viteza, dar nu opriti. Nu va indreptati spre casa, ci spre un loc bine luminat (statie de alimentare, etc.) unde sunati din claxon si semnalizati cu farurile. Asta ar trebui sa-i puna pe fuga pe urmaritori. Daca sunteti fortata sa opriti, inchideti toate ferestrele si usile. Nu va dati jos din masina. Nu loviti si nu impingeti cealalta masina deoarece manevra aceasta poate avea consecinte greu de estimat. Opriti cu rotile inspre drum pentru a putea pleca cat mai repede. Ramaneti calma si increzatoare in fortele proprii si plecati de indata ce puteti. Probleme cu masina In primul rand, daca asa ceva se intampla, luati legatura cat de repede posibil cu cineva capabil sa va ajute. Nu faceti autostopul. Cat timp asteptati va recomandam sa asteptati langa masina sau pe locul pasagerului cu usa soferului intredeschisa; asta va crea impresia ca sunteti insotita si ca asteptati pe cineva. Daca se ofera cineva sa va ajute, inchideti usile masinii si purtati dialogul cu acesta prin geamul intredeschis. O persoana dornica sa ajute cu adevarat va raspunde intrebarilor dumneavoastra si va intelege situatia. Daca dintr-un motiv sau altul nu aveti incredere in persoana respectiva, pretextati ca politia/baietii de la service/prietenul dumneavoastra trebuie sa soseasca. Parcarea Parcati in zonele luminate. Nu lasati banii, portofelul, telefonul mobil, poseta, sacosele si alte lucruri de valoare la vedere. Nu lasati partea detasabila a casetofonului sau CD-ului in unitate. Dupa parcare, dati 1-2 m cu spatele pentru a putea pleca usor. Lasati-va un spatiu fata de masinile parcate suficient pentru deschiderea usilor. Intr-o parcare cu plata parcati cat mai aproape de iesire sau de persoana care taxeaza. Luati-va un reper pentru a va putea gasi autovehiculul usor la intoarcere. Daca este posibil, intoarceti-va la masina intr-un grup. Cheile trebuie sa fie la indemana si pana plecati din parcare, blocati-va usile pe dinauntru. Sfaturile anterioare ar trebui sa asigure unei doamne sau domnisoare singure o calatorie lipsita de probleme!

Limbajul nonverbal al soferilor


Alternare consecutiva rapida faza lunga/faza scurta
Nu tineti cont 100% de semnalele cu farurile, puteti sa o patiti. Reactia cea mai indicata ar fi in majoritatea cazurilor: "Bine ca m-a vazut, acum sa vad ce face el..." 1. Daca esti pe drum drept si intalnesti pe cineva venind din sens opus care semnalizeaza astfel, in general este atentionare de radar, dar poate uneori atentiona si cu privire la alte chestii neprevazute -blocaj in 46

urma unui accident de ex, deci presupune sa circuli cu atentie... Semnal cu farurile, urmat de doua degete intinse orizontal si de o miscare a mainii spre stanga insemna: radar pe partea stanga in a doua localitate O varianta la semnalizarea de "Atentie Politie/ radar", dupa alternarea faza de drum/ intilnire faci cu palma in jos de 2-3 ori, semn ca lumea trebuie sa incetineasca 2. Cel din spate poate da uneori flashuri cand i se pare ca nu mergeti destul de repede si vrea sa va depaseasca sau sa va faca sa accelerati. 3. Daca intentionezi sa schimbi banda sau directia de mers, cel care are prioritate si semnalizeaza astfel, isi manifesta acordul de a te lasa sa efectuezi manevra (e util in caz ca nu-ti dai seama daca chiar nu mai accelereaza, incetineste sau opreste). In leg cu flashurile: 1 flash inseamna ca il lasi sa treaca/sa se bage mai multe inseamna da-te la o parte Atentie la alternarea fazei de drum cu cea de intalnire daca mergeti in strainatate. Daca la noi in intersectie au mesajul de "du-te", in unele tari inseamna "vezi ca ma duc eu". De obicei insa, pentru atentionari de genul asta se foloseste...

Claxonul
1. Este utilizat pentru a transmite mesajul contrar celui despre care scriam mai sus la cazul 2, deci exprima ideea: "Nu te baga, e dreptul meu!" In mod exceptional, poate totusi fi folosit la permisiunea de trecere, pentru a atrage atentia celuilalt sofer in caz ca nu a observat/reactionat la mesajul luminos, caz in care e insotit de gestul ce indica permisiunea de a trece. 2. Daca esti la semafor si in fata ta se afla cel putin o masina, claxonul tau prompt (prelung si/sau viguros) in secunda schimbarii culorii semaforului in verde exprima mesajul: "Hai moshcaitzilor, miscati-va rapid. In functie de gabaritul masinii, conotatia poate fi si "Acu' te imping de la spate!" 3. Intr-o oarecare masura legat de punctul anterior, exprima invective in diferite grade de vulgaritate 4. Mai multe claxoane combinate, prelungi, notifica prezenta unui convoi mortuar cu masini si eventual si persoane mergand pe jos in coloana. Il folosesc si nuntasii care se deplaseaza dupa mireasa, la biserica etc, si, datorita distantelor lungi merg cu masinile impodobite cu flori, baloane samd. 5. Oare e cazul sa scriu si ca in principiu claxonul atentioneaza ca te paste un pericol iminent?

Avarii
1. Puse in functiune timp de cateva secunde, arata multumirea ta pentru cel din spate care ti-a permis sa intri pe banda/pe drum in fata lui. 2. Mai pot fi folosite, fara prea mult efect, cu mesajul: Stinge odata boule faza lunga ca ma orbesti in oglinda! 3. Combinate cu pozitionarea automobilului intr-un loc cu oprire/stationare interzisa, exprima mesajul: "Eu aici vreau sa opresc ca am o treaba si e cel mai apropiat loc, nu am chef sa caut altul, asa ca voi descurcati-va si evitati-ma..." 4. Se mai folosesc si pe autostrada cand vezi un blocaj sau ceva obstacol in fata, pentru a-l avertiza pe cel din spate ca vei frana puternic. Unele masini pornesc automat luminile de avarie la franare de urgenta. Atunci cand mergi la drum intins si deci ai viteza si dintr-un motiv sau altul toate masinile din fata ta se opresc, pana sa te opresti, dai drumu la avarii (oricat de aproape sau departe este cel din spatele tau). In felul asta ii zici: "nu pun frana doar sa reduc viteza ci o sa ma opresc pe loc". 5. Sensul de baza: "Am o problema cu masina, aveti grija ca merg incet sau cine stie ce s-ar putea intampla daca va tineti pe langa mine..." 6. Majoritatea soferilor le folosesc ca sa comunice si ca e posibil sa dea inapoi...

Luminile de semnalizare
O semnalizare de 1-2 secunde spre dreapta inseamna in functie de situatie: "poti sa ma depasesti" sau 47

"depaseste-ma" Gest cu mana Arata permisiunea -fie pentru pietoni de a traversa, fie pentru o masina care doreste sa treaca prin fata ta. Am remarcat ca se efectueaza in general cu palma deschisa orientata catre directia de destinatie (de ex pt un pieton care e in dreapta si vrea sa traverseze in stanga ta, semnul se face cu mana dreapta pe directia de deplasare -de la dreapta spre stanga). Gest cu aratatorul sau mana E un semn intrebator efectuat cu aratatorul sau taisul palmei care ii arata celuilalt sofer unde ai vrea sa ajungi (in fata lui, de regula) si care ii cere confirmarea permisiunii de intercalare. O varianta este si gestul cu palma deschisa catre celalalt sofer, ca un salut, care continua/se reia si dupa efectuarea manevrei, ca semn de multumire. Gest afirmativ cu capul Este confirmarea la cererea/intrebarea de mai sus adresata de un alt sofer. Gest cu degetul mijlociu Inutil sa insist asupra vulgaritatii sale... De obicei cel care il face este chiar cel vinovat care a "comis-o", eventual ti-a taiat fata sau a facut alta chestie neregulamentara, dar care tot el e "cu gura mare"... Pentru cei care parcheaza Daca va gasiti stergatoarele de parbriz ridicate, inseamna ca fie ati blocat alta masina care incerca sa iasa, fie obstructionati trecerea pietonilor...

EXERCITII DE PERFECTIONARE pentru incepatori


- a) Urmatorul exercitiu se face cel mai bine pe drumurile cu multe curbe si cu o circulatie relativ relaxata: Dupa ce te asiguri in oglinzi sa stii ca nu pui pe nimeni in pericol, renunti sa te mai uiti in apropierea masinii in fata si te uiti foarte departe sa vezi drumul pe o distanta cat mai mare in fata, iar in latime sa vezi mai mult decat drumul, sa stii si pe troatuare sau zonele adiacente drumului ce se intampla. O haita de caini aflata la 10 metri de marginea drumului e un motiv bun sa mai iei piciorul de pe acceleratie si sa te asiguri bine de tot sa stii ce manevre de evitare iti poti perminte. Niste copii care se joaca pe trotuar si se alearga, la fel. Sa urmaresti atunci cand faci acest exercitiu, in curbe sa pastreze perfect banda ta, sa nu ciupesti din alta. Mai ales in conditiile strazilor din Romania este important sa stii in ce locuri ating rotile pamantul. Uneori, din cauza unor lucrari se circula pe o banda ingustata, care e la alt nivel fata de cea de alaturi unde se executa decopertarea, sau ai parte de gropi in locuri sau/si momente in care nu poti sa le eviti complet si vrei sa o iei cu roata chiar pe langa ele. Pentru a sti exact unde calca rotile se face un exercitiu in doua etape: 1) Gaseste un loc mai necirculat, cu asfalt uscat (o curte de scoala, seara, cand nu mai sunt copii sau la sfarsitul saptamanii, un trotuar dintr-o zona mai necirculata, etc.). Sa ai in portbagaj cateva bidoane de 5 litri de apa. Opresti masina cu rotile drepte, te duci in fata masinii si cu apa din bidoane formezi niste balti cat mai mari, in fata masinii. Apoi treci prin balti, tot cu rotile drepte, ca sa ramana pe asfalt urmele rotilor. Mergi tot inainte, apoi intorci masina, o pozitionezi in fata urmelor si te relaxezi uitandu-te la ele 48

ca sa ti se intipareasca in minte. Cand consideri ca ai terminat cu aceasta etapa, treci la urmatoarea. 2) Pui jos un paharel de plastic, sau ceva asemanator si mergand incet la inceput incerci sa il calci cu una din roti, apoi cu cealalta. Trebuie sa ajungi ca de fiecare data sa calci ce obiect vrei. - b) n timpul conducerii, privim periferic pasagerul din dreapta. Daca atunci cand sunt schimbate vitezele el are o cat de mica miscare involuntara a trunchiului, sau chiar si numai a capului inainte-inapoi, nu este bine. Schimbarea vitezelor trebuie sa fie atat de buna incat pasagerul sa nu simta nimic, daca nu ar auzi motorul sa nu-si dea seama cand ati schimbat 4 viteze si deja aveti 70-80 pe ora. Accelerarea sa fie atat de gradata si schimbarea atat de buna incat sa nu se simta nimic in timpul accelerarii. La franare la fel. Franarea sa se faca atat de gradat incat pasagerul sa nu simta niciun disconfort. - c) In legatura cu frana: e bine sa se invete omul inca de la inceput sa nu franeze lasand calcaiul fix pe podeaua masinii si mutand doar varful de pe acceleratie pe frana, ci ridicand complet piciorul de pe podea si acceleratie si punandu-l pe frana. Explicatia e urmatoarea: la masina pe care o conduci foarte des te inveti cu o anumita distanta intre acceleratie si frana, dar daca schimbi masina si faci la fel, adica franezi tinand calcaiul pe podea si miscand doar varful piciorului poti sa te poticnesti cu marginea pantofului in marginea pedalei de frana si pur si simplu sa nu franezi exact cand e neaparata nevoie! Daca te inveti sa ridici piciorul si sa il pui pe frana nu poti gresi chiar daca schimbi foarte des masinile.

Manual de conducere avansata (BMW)


Pregatirea de plecare
1) Eliberarea interiorului: - toate obiectele libere sau care tind sa devina libere trebuiesc indepartate. Cautati sub banchete in primul rind acolo unde este tendinta lor naturala de a ajunge, la decelerari obiectele respective se vor incurca intre picioarele voastre si pedalier. Nu puneti niciodata obiecte pe polita de sub luneta, ele pod deveni proiectile, uneori letale. - Este recomandabila indepartatrea presului de sub bancheta conducatorului, deoarece poate interfera cu pedalierul sau te poti incurca in el 2) Nu depasiti in general presiunile recomandate de producator pentru umflarea pneurilor. In mers datorita incalzirii aerului, presiunea tinde sa creasca. 3) Pozitia in scaun - soferul nu trebuie sa fie un obiect liber in interior.Pentru a controla ferm masina, pozitia pe bancheta trebuie sa se faca de o asemnea maniera astfel incit sa permita membrelor maximul de mobilitate si de forta asupra dispozitivelor de conducere. Trebuie sa stati IN scaun si nu PE scaun. Pentru aceasta folositiva picioarele pentru a va impinge in acesta si leganati-va fundul pentru a va cuibari mai bine in pozitia optima. Evident, totul trebuie facut astfel incit sa ajungeti cu picioarele eficient la pedalier. - Bratele trebuie sa fie usor indoite, cind tineti miinile pe volan preferabil aplicate la orele 9 si 3 - daca acesta este prea departe, veti avea tendinta de a va indeparta de spatar, ceea ce va duce la virajele strinse la tendinta de a folosi volanul ca punct de sprijin. Pentru a va verifica pozitia, cu mina stinga la ora 9 puneti mina dreapta imediat deasupra. Pozitia corecta presupune sa nu va indepartati de scaun pentru aceasta manevra. - volanul nu trebuie sa fie nici prea aproape. Pentru a va verifica pozitia, cu miinile in pozitia 9-3 rotiti volanul dreapta-stinga fara a va lua miinile de pe el. Daca in timpul manevrei coatele va lovesc parte asezata a corpului, atunci sunteti prea aproape. - unele persoane cum sunt cele scunde nu vor putea niciodata adopta o pozitie absolut corecta, exceptind modificarea interiorului masinii cum ar fi lungirea pedalierului. O alternativa este un compromis acceptabil intre pozitionarea optima fata de pedalier, bratele usor inclinate si vizibilitatea peste tabloul de bord. 49

4) Oglinzile si dispozitivele de control - verificati reglajul oglinzilor inainte de pornire - aruncati un ochi la martorii de bord inainte de plecare - in trafic monitorizati permanent oglinzile si, mai ales cind sunteti pe un drum drept aruncati cite o privire la dispozitivele de control aflate pe bord. 5) Centurile de siguranta - verificati pozitionare lor corecta pe corp 6) Actionarea volanului - se face obligatoriu cu ambele mini, altfel nu se pot obtine miscari line si cu acuratete. - nu stringeti volanul prea ferm, deoarece pe linga faptul ca aceasta va bloca circulatia singelui, finetea miscarilor va scadea. Daca se poate, puneti-va degetele mari pe spite. - la actionare, mai degraba decit sa impingeti in sus, trageti in jos de volan. Niciodata sa nu va incrucisati antebratele. Daca actionarea volanului impune, deplasati-va miinile inainte de efectuarea unui viraj la orele 1 si 7 (viraj dreapta) respective 11 si 5. O alta solutie este sa lasati mina opusa sensului de virare sa alunece pe volan in timp ce acesta este actionat de cealalta mina, pina ce miinile ajung in pozitii opuse, moment in care stringeti mina libera si continuati cu ea cursa volanului. Puteti de asemenea folosi mina pentru o rotatie integrala a volanului.

Virajele
1) linia de deplasare corecta la viraje implica folosirea latimii intregului spatiu disponibil si urmeaza drumul intre extremele laterale pe raza maxima ale virajului (extrema opusa sensului de virare), tangent la limita interna (in sensul virajului) a caii de rulare intr-un punct numit Apex. Acest drum este cel mai sigur si in general cel mai rapid. 2) Inainte de a incepe vrajul viteza trebuie sa scada. a. Actionarea frinei de serviciu este mai eficienta decit retrogradarea si folosirea ambreiajului. Daca se foloseste frina de serviciu, frinarea trebuie sa se termine in linie dreapta, cu putin inainte de a initia virarea. b. La retrogradare, schimbarea vitezei trebuie sa se faca in linie dreapta si ambreierea trebuie sa se termine inainte de initierea virajului 3) Actionarea volanului trebuie sa se faca fluid, cu o miscare lina, Odata ajuns la apex rotatia trebuie sa se faca in sens invers. Volanul trebuie miscat minimul necesar, nici mai mult, nici mai putin. 4) Accelerarea incepe numai dupa orientarea spre Apexul. In nici un caz nu initiati procedura in timpul intrarii propriuzise in viraj, altfel masina se poate deplasa inafara caii de rulare sau pe contrasens. 5) Studiati iesirea din viraj din timp,pentru a va putea adapta eficient la ceea ce va asteapta cind atingeti extrema cealalta a caii de rulare.

Controlul virajului
1) Elemente de fizica a. Aria suprafatei de contact cu calea de rulare a rotilor este aceeasi indiferent de tipul de anvelopa folosit si depinde de greutatea masinii. Anvelopele mai late schimba doar forma acestei suprafete, facindo mai lata dar mai scurta (ceea ce creste forta de tractiune unghiulara, poate). Aderenta (care la urma urmei determina capaiatatea de accelerare, frinare si virare), depinde de factori ca suprafata de rulare, compozitia anvelopei, dimensiunea si forma suprafetei de contact, greutatea masinii, presiunea de umflare, virsta anvelopei, gradul de uzura,etc. b. Limita de aderenta si deci de tractiune este aceeasi in toate directiile si este egala pentru frinare, acelerare, virare.O consecinta este faptul ca atunci cind se face mai mult de o actiune (de exemplu se combina acccelerarea cu virarea), desi per ansamblu aderenta/tractiunea totala ramin aceleasi, tractiunea/aderenta pe fiecare miscare in parte sunt mai mici. Asadar frinarea la maximul de aderenta, in caz de virare presupune pierderea aderentei. Deasemeni, nu poti accelera cind utilizezi la maxim aderenta 50

pentru procesul de virare. Dupa atingerea Apexului in viraj insa, incheind virarea cu o raza mai mare, exista rezerva de tractiune pentru accelerare. c. Limita de viteza care poate fi atinsa intr-un viraj fara pierderea aderentei, este cu atit mai mare cu cit raza de virare este mai mare. d. Aderenta/ tractiunea cresc cu greutatea. La frinare greutatea se transfera pe rotile din fata, la eliberarea frinei transferul se face pe puntea spate.La accelerare greutatea se transfera pe puntea spate. 2) Unghiul de alunecare a. Unghiul de alunecare: in viraje, rezultanta fortelor face ca deplasarea rotilor sa ia o directie sub un anumit unghi cu directia teoretica imprimata de rotatia volanului, numit unghi de alunecare. Pe masura ce rotile pierd aderenta sau forta de tractiune laterala scade, acest unghi se reduce. Zgomotul facut de cauciucuri creste sau scade proportional cu acest unghi, ceea ce poate fi eventual un indicator al pierderii aderentei. La unghiuri mari, rotile pierd oarecum aderenta si aluneca in lateral, dar se pastreaza intr-o oarecare masura tractiunea (se spune ca se face un drift ). b. Daca unghiul de alunecare al rotilor din fata este mai mic decit al celor din spate, se spune ca masina este subdirijata. Soferul simte ca si cum masina nu ar vrea sa se lase condusa pe directie si trebuie ori sa adauge forta volanului, ori sa reduca acceleratia, ori amindoua. Viteza prea mare de intrare in viraj face ca maina sa fie subdirijata. c. Cind situatia este in sens invers, se spune ca masina este supradirijata si partea din fata a masinii descrie o traiectorie de virare cu raza mai mica decit cea intentionata., spunindu-se ca masina incepe sa se dezlipeasca (spatele masinii intra pe traiectoria de virare inaintea partii din fata si tinde sa rotesca). Eliberarea brusca a acceleratiei face ca odata cu transferul greutatii pe puntea fata, sa se piarda o parte din aderenta la puntea spate si astfel sa creasca unghiul de alunecare pe spate. d. Ideal este ca unghiul de alunecare sa fie egal fata-spate. Un sofer experimentat cind sesiseaza iminenta de derapaj, slabeste cursiv acceleratia adaugind in acelasi timp parcimonios forta volanului. 3) Controlul derapajului a. Daca se pierde in derapaj controlul alunecarii, se apasa imediat cu stingul pe ambreiaj si dreptul pe frina. Cu putin noroc, masina se va roti violent disipindu-si viteza pe carosabil si oprindu-se pe partea interioara a virajului cu fata orientata aproximativ spre directia initiala de mers. Nu eliberati cumva frinele mai inainte de a se opri masina complet, deoarece riscati ca maina sa faca un salt inainte revenind in zona circulata. Daca veti reusi sa apasati ambreiajul primul, aveti sansa de a va opri cu motorul mergind, ceea ce va va creste posibilitattea de a va reinscrie rapid in trafic. b. Daca nu se pierde integral controlul alunecarii, ideala este o combinatie de slabire cursiva a acceleratiei+eliberare ambreiaj+contravirare. Pe suprafetele alunecoase (gheata/ polei) contravirarea in directia in care doresti fata masinii sa se angajeze se face mai amplu. Aceasta va induce un balans al spatelui spre iesirea din derapajul initial cu orientarea spre derapare in directie inversa. Intre timp se contravireaza din nou, in directie opusa, s.a.m.d., pina cind masina incetineste si balansul dintr-o parte in alta se reduce, capatindu-se astfel controlul masinii. Pe suprafetele uscate la viteze mari contravirarea se face insa la minim, doar atit cit sa se corecteze derapajul initial. Altfel masina nu mai poate fi stapinita. 4) Conducerea inafara carosabilului (atentie, cele de mai jos presupun ca nu exista santuri marginale sau obstacole laterale) a. Atit timp cit se iese acidental inafara carosabilului pastrind un oarecare control al masinii, nu se incearca in nici un caz revenirea rapida la drum sau evitarea iesirii inafara drumului prin: eliberarea brusca a acceleratiei sau actionarea fortata a volanului (veti pierde total controlul, masina cel mai probabil se va roti si veti ajunge pe interiorul virajului/ pe contrasens). Daca nu aveti controlul masinii, oricum sunteti doar un simplu spectator fara a putea interveni. Cel mai frecvent, iesirea in peisaj risca sa se produca spre sfirsitul virajului. b. Daca iesiti doar cu rotile laterale inafara, nu se intimpla mare lucru, singura actiune pe care trebuie sa o faceti fiind aceia de a nu forta revenirea rapida inainte de a recapata controlul. Oricum aceasta revenire trebuie sa o faceti gradual. c. Daca iesiti afara cu toate 4 rotile, tipul de conducere necesita o ajustare. Eliberati controlat si cursiv acceleratia si reduceti actionarea volanului, ceea ce va creste raza de viraj si va va ajuta la recistigarea 51

controlului. Deabea dupa ce masina a incetinit si ati recistigat complet controlul, va puteti gindi la revenirea pe carosabil. In tot cazul nu eliberati rapid acceleratia si nu fortati volanul. 5) Punctul de initiere al frinarii a. Ideal este acela care incetineste masina suficient astfel incit sa permita traiectoria optima de-a lungul virajului si accelerarea cit mai rapida dupa iesirea din viraj. Acest punct depinde numai de sofer, de masina si de starea carosabilului. Cu cit viteza de intrare in viraj este mai mare, cu atit acest punct vine mai devreme si cu cit experienta soferului creste cu atit capaciatatea de a mentine viteze mari in viraj creste si deci frinarea poate fi aminata. In general exceptind mersul in rampa, aproape toate conditiile care schimba carosabilul cresc distanta de frinare. b. Daca nu puteti frina suficient pentru a lua virajul, nu incercati sa fortati inscrierea pe traiectorie deoarece veti pierde controlul masinii. Oricum veti iesi inafara dar fara sa aveti in tot acest timp controlul. Continuati sa frinati in timp ce iesiti drept inainte inafara carosabilului, aceasta va incetini masina si va va ajuta sa opriti la timp pentru a evita lovirea de un obstacol sau sa o puteti dirija pentru ocolirea acestuia. Exceptia evident este reprezentata de un obstacol pe directia inainte, ceea ce face preferabila intrarea in miscarea de rotatie, in timp ce iesiti inafara. 6) In conducerea pe ploaie, cel mai mult scade tractiunea laterala (sub 20 % din cea initiala) , mai putin forta de frinare (in jur de 50 %) si mai putin capacitatea de accelerare (se pastreaza pina la 70 %). Viteza trebuie redusa, iar daca suprafata este foarte alunecoasa nu se apasa pe acceleratie pina se intra in linia dreapta si se vireaza cu raza mai mare, pe exteriorul curbei. In general, de-a lungul traiectoriei optime datorita frictiunii ramin cauciuc pe asfalt si uneori diverse lichide, ceea ce face calea de rulare mai alunecoasa in aceasta zona. Se poate evita aceasta mergind pe exteriorul curbei dar atentie, la un moment dat tot veti intersecta zona in care veti risca sa pierdeti tractiunea.

Pregatirea virajelor
1) Retrogradarea a. Se face si pentru a obtine forta necesara accelerarii la iesirea din viraj. Se face depricipiu atit timp cit masina mai este in linie dreapta. Daca se face concomitent frinarea si retrogradarea, masina risca la ambreiere sa se dezechilibreze (sa se cabreze) la intrarea in viraj. Pentru a evita aceasta, motorului ii trebuie crescuta turatia cu scurt timp inainte de eliberarea pedalei de ambreiaj. Pentru aceasta, se pot opera in acelasi timp frina si acceleratia cu piciorul drept (cu bombeul respectiv calciiul), dupa debreiere. Ambreierea se face imediat dupa eliberarea acceleratiei cind turatia a inceput sa scada, dar inainte de a ajunge la relanti. Daca se accelereaza prea mult sau se ambreiaza prea rapid masina dupa retrogradare accelereaza. Daca turatia motorului va fi prea mica sau ambreierea se face prea tirziu, masina se va cabra, efectul fiind cel al unei frinari suplimentare. Atentie insa, manevra de frinare si retrogradare concomitenta creste distanta de frinare. b. Dubla debreiere: se poate face pentru a reduce uzura. Implica i. Frinare continua pe parcursul i-viii ii. Debreiere iii. Deplasarea schimbatorului in pozitie neutrala iv. Ambreiere v. Piscarea acceleratiei vi. Debreiere vii. Deplasarea schimbatorului in pozitia dorita viii. Ambreiere 2) Tehnica frinarii in viraj: nu se recomanda decit conducatorilor auto foarte experimentati. Poate aduce anumite avantaje in ceea ce priveste viteza, discutabile insa. Implica eliberarea incompleta a frinelor odata cu intrarea in viraj. Pe masura ce volanul se roteste, frinele se elibereaza din ce in ce mai mult. Din momentul in care masina este pozitionata spre Apexul virajului, se apasa usor pe acceleratie. Daca nu se accelereaza la timp insa, frinarea in aceste conditii implica riscul aparitiei unei miscari de rotatie a spatelui masinii spre exteriorul curbei si derapajul. Tranzitia intre frinarea propriuzisa, eliberarea 52

frinelor, actionarea volanului si accelerare trebuie sa se faca foarte fin. 3) Traiectoria optima de virare a. Este o linie teoretica dintr-o extrema intr-alta ale arcului extern tangenta la centrul geometric (Apex geometric) al arcului intern ale virajului, ce ofera raza cea mai mare de virare si deci viteza maxima posibila in interiorul virajului. Cu toate acestea datorita necesitatii de a frina la iesirea si intrarea in viraj, nu ofera si timpul cel mai scurt per ansamblu. b. Solutia pentru optimizarea timpului o constituie o traiectorie tangenta tardiv la arcul intern (Apex tradiv), intr-un punct situat dupa Apexul geometric. In acest caz intrarea in viraj se face dupa o traiectorie cu raza mai mica ceea ce necesita o frinare initiala suplimentara, insa ulterior raza virajului devine mult mai mare decit cea teoretica permitind accelerarea imediat dupa orientarea spre Apexul tardiv (pina la Apex se accelereaza usor, ulterior dupa trecerea de acesta mai cu forta). Accelerarea, prin transferul posterior de greutate ofera aderenta suplimentara rotilor din spate, stabilizind tendinta de rotatie si oferind o capacitate de virare suplimentara. c. Apexul precoce (situat inaintea Apexului geometric): implica raza cea mai mica de virare la sfirsitul virajului, ceea ce conduce la necesitatea frinarii suplimentare in viraj (posibila intr-o oarecare masura datorita razei mari de virare la intrarea in viraj), la imposibilitatea accelerarii in cadrul acestuia datorita riscului crescut de a intra pe contrasens sau de a iesi inafara carosabilului. Reprezinta tendinta naturala cea mai frecventa (gresita insa). Are totusi calitatea de a putea fi folosit in virajele si mai ales in succesiunile de viraje care implica necesitatea unor viteze mici sau foarte mici, oferind un timp mai surt de parcurgere per ansamblu decit tehnica Apexului tardiv. Deasemenea ofera posibilitate de frinare suplimentara in caz ca intrarea in viraj se face cu o viteza prea mare, minimalizind in acest caz riscul de iesire inafara carosabilului. In principiu totusi, in cazul unui traseu pe un drum necunoscut, nu se recomanda in nici un caz tehnica Apexului precoce si mai ales nu se recomanda atingerea Apexului pina ce soferul nu vede unde duce si ce se afla pe drum in directia spre care vireaza. d. Alegerea traiectoriei si vitezei optime, implica intrarea cu viteza mica in viraj, pentru a putea accelera ulterior in siguranta. O viteza initiala prea mare implica transferul atentiei si a manevrabilitatii spre necesitatea de a a controla masina pentru a evita iesirea inafara carosabilului sau pe contrasens. Cnd bunul sim d rateuri... Claxonul este pentru unii cea mai importanta pedala. Sa ne gandim de cate ori ne scot din sarite istericele si nevrozatii care claxoneaza prea des si aiurea! Claxonul este pentru a preintampina un pericol. Si cand chiar are rost, nu cand lucrurile deja se petrec. Excesul de claxon este semnul soferului slab, nervos, care nu gaseste solutii reale. TI-TIIIIII! Deci: Nu claxona pentru ca te-ai enervat. Chiar daca ai dreptate. Nu claxona pentru ca s-a facut verde si cel din fata nu pleaca in prima jumatate de secunda. Chiar daca, in extremis, ajungi sa pierzi un semafor, parca e mai bine sa fii domn/doamna. Nu claxona pietonul sa treaca pe trecere. Nici sa treaca mai repede, nici in semn ca il lasi. Asteapta si nu te tigani. Nu claxona ca sa ii faci semn celui din spate sa te lase sa intri pe banda in fata lui. Ai rabdare, foloseste semnalizarea si frana daca nu te lasa. Nu claxonul si acceleratia. Nu claxona niciodata, dar niciodata incepatorii! Daca esti mai sofer gaseste solutii sa eviti accidentele, sa te strecori pe unde se poate si sa-ti vezi de treaba. Incepatorul nu va conduce mai bine ca il claxonezi tu si-l injuri. Nu claxona niciodata cand mergi prin aglomeratie pietonii de langa tine, daca vezi ca nu au auzit masina. Eventual scoate din viteza si ambaleaza usor, cat sa auda lumea ca e o masina. Dar nu exagera si nu uita Si mai bine, scoate capul pe geam si spune-i omului: Numai putin, va rog. Multumesc.

53