Sunteți pe pagina 1din 13

I

Schultz adaptat Te rog sa iei o poziie cat mai comoda, in asa fel incat minile si gatul sa fie sprijinite. E foarte bine asa... Inspira si expira uor si prelung, calm si relaxat. Cu fiecare inspiraie, inspiri calm si relaxare... cu fiecare expiraie elimini tensiune si incordare. Observa cu atenie expiraia...cu fiecare expiraie corpul tau devine din ce in ce mai relaxat, muchii se destind, se relaxeaz... Eti in ntregime linitit, relaxat, calm... calm si linitit... relaxat. Toi muchii sunt destini si odihnii, o linite plcuta si odihnitioare te cuprinde din ce in ce mai mult... Te rog sa observi cu atenie braul tau drept care este destins si relaxat... muchii braului drept se destind si orice urma de tensiune, de incordare, dispare. O senzaie plcuta de greutate iti cuprinde intreg braul drept. Braul tau drept devine greu incepand cu umrul, braul devine greu, antebraul devine greu, din ce in ce mai greu, ca de plumb... si palma devine grea, tot mai grea. O greutate plcuta si odihnitoare iti cuprinde braul drept de sus, de la umr, spre cot si antebra, pana in vrful degetelor. Braul este greu, foarte greu, relaxat si destins. Pe msura ce continui sa respiri destins si relaxat, senzaia plcuta de greutate si destindere iti cuprinde si braul stng. Te rog sa observi cu atenie braul tau stng care este destins si relaxat... muchii braului stng se destind si orice urma de tensiune, de incordare, dispare. O senzaie plcuta de greutate iti cuprinde intreg braul stng. Braul tau stng devine greu incepand cu umrul, braul devine greu, antebraul devine greu, din ce in ce mai greu, ca de plumb... si palma devine grea, tot mai grea. O greutate plcuta si odihnitoare iti cuprinde braul stng, de sus, de la umr, spre cot si antebra, pana in vrful degetelor. Braul stng este greu, foarte greu, relaxat si destins. Greutatea plcuta si odihnitoare iti cuprinde muchii frunii. Muchii frunii se destind, se relaxeaz si se ntind, asemenea unui arc aflat in repaos. Muchii frunii sunt eliberai de orice tesiune. ncordarea dispare si muchii frunii sunt in ntregime relaxai, destini. Senzaia de greutate coboar in jos, incet, incet, ctre pomei si maxilare, muchii fetei se destind. Orice urma de incordare dispare, se evapora. Muchii fetei se destins si se relaxeaz. Senzaia plcuta si odihnitoare de greutate iti suprinde muchii fetei si muchii gatului. Gatul este destins si relaxat, orice urma de tensiune dispare. Greutatea plcuta si odihnitoare coboar in jos, spre muchii pieptului si abdomen. Muchii pieptului si abdomenului sunt complet relaxai si destini. Cu fiecare expiraie, muchii se relaxeaz din ce in ce mai mult, din ce in ce mai mult... o stare plcuta de relaxare iti invaluie tot trunchiul... muchii sunt relaxai... destini, odihnii... Greutatea plcuta si relaxarea iti cuprind muchii spatelui. Privete cu uimire cum orice urma de tensiune dispare si muchii spatelui se relaxeaz din ce in ce mai mult... greutate plcuta si odihnitoare ti-a cuprins deja capul si braele, trunchiul si abdomenul. Te bucuri de starea plcuta de calm, relaxare si linite.

Senzaia plcuta de relaxare iti cuprinde muchii feselor, coapsele si picioarele, de sus de la solduri, inspre genunchi, gambe si pana in vrful degetelor. Piciorul drept devine greu incepand cu soldul drept, coapsa dreapta devine grea, gamba dreapta devine grea, din ce in ce mai grea, ca de plumb...si laba piciorului este grea acum...ca de plumb. Greutatea plcuta iti cuprinde muchii piciorului drept si orice urma de incordare se dizolva, dispare. Piciorul stng devine greu incepand cu soldul stng, coapsa stnga devine grea, gamba stnga devine grea, din ce in ce mai grea, ca de plumb...si laba piciorului este grea acum...ca de plumb. Greutatea plcuta iti cuprinde muchii piciorului stng si orice urma de incordare se dizolva, dispare. Picioarele sunt acum in intregime relaxate, destinse. O greutate plcuta si odihnitoare ti-a cuprins ambele picioare. Relaxarea plcuta si greutatea iti nvluie intreg corpul. Eti in intregime destins si relaxat. O stare plcuta de linite si echilibru te invaluie. Toi muchii tai sunt destini si odihnii, corpul este relaxat si linitit, echilibrat si calm. Simi o pace interioara, o greutate plcuta si linititoare, o odihna binefctoare, care ti-a cuprins corpul si mintea. Eti in intregime relaxat si cu desvrire calm. Foarte bine... Observa cum odat cu aceasta relaxare plcuta, o senzaie plcuta de cldura se furieaz in mana drepta, de sus de la umr si pana in vrful degetelor. Venele braului drept se dilata, asemenea unor albii lrgite ale rurilor. O cldura plcuta iti cuprinde braul drept si mana ca intr-o baie calda si odihnitoare. Linite, greutate, cldura... Observa cum cldura plcuta iti cuprinde acum braul stng. O cldura plcuta se furieaz in braul stng, de sus de la umr si pana in vrful degetelor. Venele braului stng se dilata, asemenea unor albii lrgite ale rurilor. O cldura plcuta iti cuprinde braul stng si mana ca intr-o baie calda si odihnitoare. Linite, greutate si cladura... Cldura plcuta iti cuprinde muchii frunii si muchii fetei. ntregul cap este inundat de o cldura plcuta si linititoare. Cldura coboar spre muchii gatului si piept, spre abdomen si spate. O senzaie plcuta si linititoare de cladura iti cuprinde incet, incet, intregul corp. Ea coboar treptat, treptat spre picioare. Piciorul drept este destins, relaxat. O cldura plcuta iti invaluie piciorul drept, de sus de la sold, cobornd spre coapse si genunchi, spre gambe si laba piciorului, pana in vrful degetelor. Venele piciorului se dilata sub cldura plcuta, iar sngele circula prin ele uor, calm si linitit, asemenea apelor ce curg linitite prin albia larga a unui rau de ses. Piciorul drept este in intregime relaxat. Piciorul stng este destins, relaxat. 0 cldura plcuta iti invaluie piciorul stng, de sus de la sold, cobornd spre coapse si genunchi, spre gambe si laba piciorului, pana in vrful degetelor. Venele piciorului se dilata sub cldura plcuta, iar sngele circula prin ele uor, calm si linitit, asemenea apelor ce curg linitite prin albia larga a unui rau de ses. Picorul stng este in intregime relaxat.

Inima bate linitita, egal si ritmic. Inima imprastie sngele cald in tot corpul tau. Observa cum sngele iti incalzeste umrul stng, iar o cldura plcuta se rspndete pana in vrful degetelor. Asemenea unui mecanism de ceas bine reglat, inima funcioneaz de la sine, imperceptibil, calm si relaxat. Ea bate egal, linitii si de la sine si de abia poi observa cum sngele pompat de ea iti incalzeste uor intregul corp. linite, relaxare calm si echilibru... Respiraia ta este linitita si rara. Respiri liber si de la sine. Aerul din jurul tau este curat si rcoros. Trupu tau respire calm si linitit. Observa cum aerul care iti intra in plmni aduce cu sine o stare de confort, asemenea aerului curat si pur de pe vrful munilor. Totul in jurul tau respira lin, un aer tonic si proaspt, ca de inaltimi. Abdomenul este foarte linitit si relaxat. Muchii abdomenului sunt destini si relaxai, orice tensiune dispare... plexul este cuprins de o cldura plcuta si odihnitoare. Orice tresrire dispare. Plexul este cald si relaxat. Linite, greutate, cldura si echilibru... linite si echilibru... relaxare... Capul tau este liber si uor... muchii fetei sunt in intregime relaxai, brbia este destinsa. Nici o cuta nu mai brzdeaz fata ta. Simi aerul rece cum iti impresoara tmplele. Creierul este limpede asemenea unui izvor de munte. Te simi linitit si capabil sa faci fata oricrei dificultii, sa te concentrezi asupra oricrei probleme, pentru ca intregul tau creier gndete limpede si corect. Capul este limepede si clar. Eti linitit si relaxat. ntreg corpul tau este in totalitate destins. Te simi cuprins de o linite si o pace interioara. Corpul tau funcioneaz ca de la sine, linitit relaxat, asemenea mecanismului unui ceas bine reglat. Mintea ta este relaxata, capabila sa fac fata oricrei dificulti. Te voi las un minut pentru a te bucura de starea de calm si relaxare... E foarte bine asa... In curnd, voi incepe sa numr de la 5 la 1, si cnd voi ajunge la 1 vei reveni complet aici si acum. Corpul tau a invatat acum despre starea de relaxare si de acum incolo, de fiecare data cnd vei avea nevoie, corpul tau va sti sa se relaxeze de 10 ori mai repede, de 10 ori mai bine. Relaxarea corpului tau va fi de 10 ori mai eficienta, de 10 ori mai odihnitoare. 5 - in ritmul tau... revii din ce in ce mai mult aici si acum 4- corpul isi recapt greutatea normala, minile nu mai sunt grele, picioarele nu mai sunt grele 3 - senzaia de greutate dispare, revii din ce in ce mai mult aici si acum 2 - devii din ce in ce mai alert, mai prezent, pstrnd starea de bine, calm si relaxare, fiind pregtit sa faci fata sarcinilor zilnice. 1 - bine ai revenit...

Itemi
Jeffrey Young i Gary Brown Chestionarul schemelor cognitive Young YSQ-S3 Instruciuni: Mai jos sunt nirate o serie de afirmaii pe care o persoan le poate face pentru a se descrie pe sine nsi. Citii cu atenie fiecare afirmaie i decidei ct de bine v descrie (hotri ct de bine se potrivete n cazul dumneavoastr). n cazul n care nu suntei sigur asupra unei afirmaii bazai-v rspunsul pe ceea ce simii c este mai potrivit pentru dumneavoastr i nu pe ceea ce credei c este adevrat. Alegei apoi calificativul potrivit pentru fiecare afirmaie, evalund gradul n care aceasta vi se potrivete. Marcai cu x" pe foaia de rspuns calificativul ales, n spaiul corespunztor fiecrei ntrebri. 1- Complet neadevrat n ceea ce m privete 2- In cea mai mare parte neadevrat n ceea ce m privete 3- Mai mult adevrat dect neadevrat 4- Destul de adevrat n ceea ce m privete 5- n cea mai mare parte adevrat n ceea ce m privete 6 - M descrie perfect 1. In general nu am avut pe cineva care s se ngrijeasc de mine, creia (cruia) s-i mprtesc din viaa mea, sau creia (cruia) s-i pese mult de tot de ceea ce se ntmpl cu mine. 2.M-am agat de cei apropiai mie pentru c m-am temut c m vor prsi. 3.Simt c oamenii vor profita de mine. 4.Nu-mi gsesc locul nicieri. 5. Nici o femeie/brbat pe care o/l doresc nu m poate iubi odat ce mi va vedea defectele. 6.Este important pentru mine s fiu plcut/ de aproape toat lumea pe care o tiu. 7.Chiar i cnd lucrurile par s mearg bine, eu cred c este doar temporar. 8.Dac fac o greeal, merit s fiu pedepsit/. 9.Aproape oricare dintre activitile mele de la coal sau de la serviciu nu este att de bine fcut ca a celorlali. 10.Nu m simt capabil/ s m descurc singur/ n fiecare zi a vieii mele. 11.Nu pot scpa de sentimentul c ceva ru este pe cale s se ntmple. 12.Nu am fost n stare s m despart de prinii mei n felul n care o fac ceilali de vrsta mea. 13.Cred c dac fac ceea ce cred, dau numai de necazuri. 14. M schimb n funcie de oamenii cu care sunt, pentru ca ei s m plac mai mult. 15.Dac uneori se ntmpl ceva bun, mi-e team c ceva ru va urma. 16.Dac nu fac tot ce pot, pot s m atept s pierd. 17.Sunt genul care de obicei sfrete prin a avea grij de cei apropiai mie. 18.Sunt prea contiincios (contiincioas) s art sentimente pozitive fa de ceilali (afeciune, preocupare). 19.Trebuie s fiu cel mai bun n tot ce fac; nu accept s fiu al doilea dintre cei mai buni. 20.Am probleme cnd trebuie s accept nu" ca rspuns cnd vreau ceva de la ceilali. 21. Nu m pot motiva cnd trebuie s ndeplinesc sarcini plictisitoare i de rutin. 22. ncerc s m adaptez. 23.Nu poi fi ntotdeauna atent; ceva ru va aprea ntotdeauna. 24.Nu exist nici o scuz dac fac o greal. 25.In general oamenii nu au fost lng mine ca s mi ofere cldur, sprijin i

dragoste. 26.Am atta nevoie de ceilali, nct m ngrijorez c i voi pierde. 27. Simt c nu trebuie s las garda jos n prezena altor oameni pentru c altfel m vor rni intenionat. 28.Sunt fundamental diferit/ de ceilali oameni. 29.Nici unul din cei pe care i doresc eu nu va putea s stea lng mine odat ce m va cunoate cu adevrat. 30. Stima mea se bazeaz mai ales pe felul cum m vd ceilali. 31.Orict de mult a munci, mi-e team c a putea s fiu falit/ financiar. 32. Oamenii care nu-i cunosc limitele ndeajuns ar trebui pedepsii ntr-un fel.

33.Sunt incompetent/ cnd este vorba de realizri. 34.M gndesc la mine ca la o persoan dependent cnd este vorba de viaa de zi cu zi. 35.Simt c un dezastru (natural, chimic, medical sau criminal) se poate ntmpla n orice moment. 36.Prinii mei i cu mine tindem s ne implicm n viaa i problemele celuilalt. 37.Simt c nu am alt posibilitate dect s ndeplinesc dorinele altora, altfel m vor respinge. 38.S am bani i s tiu lume bun m face s fiu mai valoros (valoroas). 39. M ngrijorez de faptul c o decizie greit poate duce la dezastru. 40. In general nu accept scuzele altora. Ei nu sunt doritori s accepte responsabiliti i s suporte consecinele.O persoan bun deoarece m gndesc la alii mai mult dect la mine. 42.Mi se pare jenant s-mi exprim sentimentele n faa altora. 43.Incerc s fac tot ce pot; nu m mulumesc cu suficient. 44.Sunt deosebit/ i nu trebuie s accept restricii puse de ceilali. 45.Dac nu mi pot atinge un scop devin repede frustrat/ i renun. 46.Petrec mult timp avnd grij de aspectul fizic, pentru ca oamenii s m valorifice. 47.Sunt obsedat/ des de deciziile minore deoarece consecinele unei greeli par serioase. 48.Dac nu mi fac treaba ar trebui s sufr consecinele. 49.Foarte mult timp din viaa mea nu am simit c sunt special/ pentru cineva. 50.M tem c oamenii de care m simt apropiat/ m vor prsi sau abandona. 51.Este doar o problem de timp ca cineva s ajung s m trdeze (s m nele). 52.Locul meu nu e aici; sunt singuratic/. 53.Nu merit dragostea, atenia i respeczul celorlali. 54. Realizrile sunt mai valoroase pentru mine dac oamenii le observ. 55.M simt mai bine pretinznd c lucrurile nu-mi vor merge bine. asta ca s nu m simt ru dac lucrurile chiar nu merg bine. 56.M gndesc des la greelile pe care le fac i sunt furios (furioas) pe mine. 57. Majoritatea celorlali sunt mai capabili dect mine n domeniile profesionale i n realizri. 58.Sunt mai puin capabil/ dect majoritatea oamenilor. 59.M tem c o s fiu atacat/. 60.Este foarte greu pentru mine i prinii mei s pstrm detalii intime despre cellalt tar s ne simim vinovai i nelai. 61. n relaii, las cealalt persoan s aib un cuvnt de spus. 62. Sunt att de preocupat/ s m adaptez, nct uneori uit cine sunt eu. 63. M concentrez mai ales asupra evenimentelor i situaiilor de via negative. 64. Cnd oamenii fac ceva ru am probleme s aplic expresia: Iart i uit". 65.Sunt att de preocupat/ s m ocup de oamenii de care mi pas, nct am puin timp pentru mine. 66.Mi se pare greu s art cldur i spontaneitate. 67.Trebuie s-mi ndeplinesc toate responsabilitile. 68.Detest s fiu constrns/ sau reinut/ din ceea ce vreau eu s fac. 69.Nu sacrific satisfacia imediat pentru obinerea unui scop ndeprtat. 70. Mi se pare greu s-mi fixez propriile scopuri tar s m gndesc la cum vor rspunde ceilali alegerilor mele. 71.Tind s fiu pesimist/. 72.Port pic chiar dac persoana s-a scuzat. 73.n cea mai mare parte a timpului nu am avut pe cineva care s m aculte

ntr-adevr, care s m neleag, sau care s investeasc n mine sentimente adevrate. 74.Cnd simt c cineva la care in se ndeprteaz de mine, devin disperat/. 75. Sunt destul de suspicios (suspicioas) n privina motivelor altora. 76.M simt strin/ de ceilali oameni. 77.Simt c nu pot fi iubit/. 78. Cnd m uit la deciziile din viaa mea mi dau seama c le-am tcut pe majoritatea cu gndul la aprobarea de ctre ceilali. 79. Oamenii apropiai mie m consider ngrijorat/. 80.M supr cnd cred c cineva a renunat prea repede. 81.Nu sunt att de talentat/ cum sunt ceilali la munc.

82.judecata mea nu poate fi bun n toate situaiile de zi cu zi. 83.M tem c o s-mi pierd toi banii i o s devin un(o) nevoia(). 84. Simt des c prinii mei triesc prin mine. nu mai am viaa mea proprie. 85. Jntotdeauna i las pe ceilali s ia decizii pentru mine, deci nu tiu ce vreau pentru mine. 86. Chiar dac nu mi place cineva, tot vreau ca el/ea s m plac. 87.Dac oamenii se entuziasmeaz de ceva, m simt inconfortabil i simt c i-a avertiza c ceva merge greit. 88.M enervez cnd oamenii se scuz i i nvinuiesc pe ceilali pentru problemele lor. 89.ntotdeauna am fost genul care a ascultat problemele altora. 90.M controlez att de mult, nct oamenii cred c nu am emoii. 91.Simt c exist o presiune constant asupra mea s ndeplinesc i s realizez diferite lucruri. 92. Simt c nu trebuie s urmez regulile normale i conveniile pe care ceilali le fac. 93.Nu m pot fora s fac lucruri care nu mi plac, chiar cnd tiu c este pentru binele meu. 94.Cnd nu primesc mult atenie din partea altora m simt puin important/. 95.Nu conteaz de ce fac o greeal; cnd fac ceva greit trebuie s pltesc. 96.Rar am avut o persoan care s m sftuiasc sau care s m ndrume cnd nu am tiut ce s fac. 97. Cteodat sunt att de ngrijorat/ c oamenii m prsesc, nct i ndeprtez eu de mine. 98.Oe obicei sunt vigilent/ fa de motivele pe care oamenii le au. 99.Jntotdeauna m simt n afara grupului. 100. Am prea multe defecte de neacceptat n foarte multe aspecte, pentru a m lsa cunoscut/ altora. 101. Caut recunoatere i admiraie atunci cnd mi spun prerea la o ntlnire sau ntrunire. 102. M lupt cu mine nsumi (nsmi) pentru lucrurile n care am euat. 103. Nu sunt att de inteligent/ ca i ceilali cnd este vorba de coal sau serviciu. 104. Nu am ncredere n capacitatea mea de a rezolva toate problemele care apar. 105.M tem c am o boal grav, dei nu a fost diagnosticat nimic grav de ctre doctor. 106.Simt des c nu am o identitate separat de a prinilor mei sau de a partenerului (partenerei) meu (mele). 107. Am o mulime de probleme cnd cer s-mi fie respectate drepturile i s-mi fie luate n seam sentimentele. 108. Complimentele i recompensele multe m fac s m simt valoros (valoroas). 109. Sunt o persoan rea care merit s fie pedepsit. 110.Ceilali oameni m cunosc ca fcnd prea mult pentru alii i nu destul pentru mine. 111.Oamenii m vd inflexibil/ din punct de vedere emoional. 112.Nu pot s-mi cer scuze pentru greelile mele. 113. Simt c ceea ce am de oferit are mai mare valoare dect contribuiile altora. 114. Rar am fost n stare s m bazez pe propriile mele hotrri.

EXERCIIU RELAXARE MUSCULAR PROGRESIV JACOBSON "Aseaza-te cal mai comod pe scaunul pe care stai. nchide ochii i concentreaza-te asupra respiraiei. Inspira si expira de trei ori profund... expirnd de fiecare dat ncetior, prelung. Te invit s iti concentrezi atenia asupra pumnului drept i s l ncordezi pentru aproximam 5 secunde. foarte bine.... 1. 2, 3, 4, 5. Acum relaxeaz pumnul i observa diferena dintre relaxare i tensiune. Observa senzaia de cldur, uurare, plcere, pe msur ce relaxezi pumnul, le invit s repei exerciul. ncordeaz pumnul.. ..Bine.. ..Relaxeaz.... ncordeaz acum ntreg braul drept pentru cinci secunde... (de acesta dat nu se mai numr cu voce tare 1. 2, 3. 4. 5). Foarte bine. Acum relaxeaz braul drept. Te rog s observi cldura, uurarea i plcerea care se produce pe msur ce relaxezi braul drept. ncordeaz braul stng....Bine...relaxeaz i observa cldura, uurarea, plcerea pe msur ce relaxezi ntregul bra stng... ncordeaz acum ambele brae ... Observa ncordarea din brae...(l. 2. 3. 4. 5,). Ioane bine. acum relaxeaz braele...repeta din nou aceast secven.... ncordeaz ambele brae...foarte bine: relaxeaz braele... i observa cldura, uurarea i plcerea care se produc n momentul n care relaxezi braele. ncordeaz acum braele i umerii de cteva ori... ncordeaz ... Foarte bine. acum relaxeaz braele i umerii. Braele i umerii snt relaxai. Observa cldura, uurarea i plcerea care se produc pe msur ce relaxezi braele i umerii. Braele i umerii se relaxeaz tot mai mult i mai mult... Te invit s te concentrezi asupra muchilor frunii. ncordeaz fruntea ca i cum te-ai ncrunta i ridica sprncenele...Menine ncordarea i apoi relaxeaz fruntea Observa cldura, uurarea, plcerea, care se produc pe msur ce ai relaxat fruntea...Tot mai mult. din ce n ce mai mult... n acest moment observa diferena dintre starea de ncordare i cea de relaxare...Bine...Diferena dintre starea de ncordare i cea de relaxare,... ncordeaz pleopele. concentreaza-te asupra senzaiei de ncordare din jurul ochilor i apoi relaxeaza-lc.tot mai mult i mai mult. Simi relaxarea plcut, uurarea i cldura ce fac pleopele s devin grele. Tot mai grele... Apleac uor capul pe spate, menine poziia... i apoi relaxeaz uor gtul i ceafa, aplecnd capul n fa...astfel nct brbia s ating pieptul...Bine...ntoarce uor capul spre stnga i spre drepata, .......................................................................................................................ncet i relaxeaz gtul, ceafa... Senzaia de relaxare te cuprinde tot mai mult... si mai mult... O senzaie de cldur, plcere i relaxare iti cuprinde palmele, braele, faa, ochii, gtul i ceafa...Bine... tot mai mult i mai mult. Braele, umerii capul, gtul sunt tot mai relaxate, din ce n ce mai relaxate. Senzaia de relaxare ptrunde mai jos i cuprinde toracele, abdomenul i picioarele. Inspira profund, menine-ti respiraia, ncordeaz uor toracele, apoi expira i relaxeaz toracele. Relaxeaz i observa senzaia de cldur, uurare, plcere,...Bine... Concentreaza-te asupra abdomenului. ncordeaz muchii trgnd abdomenul napoi....ca si cnd ai vrea s l aduci ct mai aproape de coloana vertebral Relaxeaz abdomenul. Concentreaza-te asupra diferenei dintre ncordare i relaxare te invit din nou s relaxezi abdomenul tot mai mult. din ce n ce mai mult.... ncordeaz acum coapsele, gambele i labele picioarelor....Concentreaza-te asupra ncordrii i apoi relaxeaz coapsele, gambele i labele picioarelor....Bine...picioarele sunt

tot mai relaxate, mai mult i mai mult...relaxate Lsa ncordarea s prseasc corpul tau...observa cldura, uurarea, plcerea ce sau instalat...Bine .... cldura, uurarea, plcerea. Imagineaza-ii acum c un val de relaxare cald, uoar i plcut strbate prin tot corpul tau. ncepnd din vrful capului i penetrnd fiecare muchi, peste tot... pn la picioare. Bucura-te de starea de calm. de destindere. n timp ce tensiunea a prsit corpul Corpul este n acest moment linitit, calm i relaxat. Am s te las n continuare s trieti o stare plcut de calm, destindere, de pace interioar. Revenire: Te invit s revii din cltoria ta aici. ncet, respirnd adine. 5...4...3...2... I ...deschiznd ochii simindu-te. calm. odihnit, relaxai... Mica braele, picioarele...eti alert i gata de continuarea programului tau z i l n i c " .

Te putem ajuta sa te pregteti pentru examenul 1ELTS cu materialul "Official IELTS Practice Materials 2"(DVD inclus) si "Top Tips for IELTS" (material disponibil in doua formate, att pentru modulul Academic, cat si pentru General Training, CD inclus), pe care le poti cumpra de la centrele British Council din Bucureti, Iai si Cluj. Official IELTS Practice materials 2 (DVD inclus) reprezint un material de pregtire pentru examenul IELTS, aprobat de ctre British Council, Cambridge ESOL si IELTS Australia. Acesta cuprinde: Teste pentru probele de Ascultare si Vorbire (identice pentru modulul Academic si General Training) o Teste diferite pentru probele de Citire si Scriere (att pentru modulul Academic, cat si pentru modulul General Training) Foaia de rspuns pentru probele de Ascultare, Citire si Scriere Exemple de rspunsuri pentru probele de Scriere si Vorbire, inclusiv comentarii ale examinatorilor IELTS. DVD-ul conine teste pentru proba de Ascultare, precum si 3 exemple de candidai ce susin proba orala. Materialul Top Tips for IELTS (CD inclus) este disponibil att pentru format Academic, precum si pentru General Training. Realizate de ctre examinatori IELTS cu o vasta experiena in ceea ce privete crearea materialelor pregtitoare, acestea sunt recomandate ca o componenta importanta in pregtirea examenului. Materialele ofer candidailor sfaturi si recomandri eseniale pentru fiecare proba a testului si includ: Exemple clare si explicaii Tehnici utile pentru recapitulare Sfaturi de folos pentru ziua examenului CD-ul conine un test complet IELTS, exemple de rspunsuri pentru proba de Scriere si un test video pentru proba de Vorbire Costul materialului "Official IELTS Practice Materials 2" este de 80 lei iar pentru "Top Tips for IELTS" de 70 lei Nou! Acum poti solicita sa iti trimitem prin curier materialele "Official IELTS Practice Materials 2" si "Top Tips for IELTS" direct la tine acas! lata ce sa faci ca sa primeti acas aceste materiale: PASUL 3 Achita taxa de 80 lei / 70 lei (in funcie de materialul dorit) in contul British Council, cu urmtoarele detalii: beneficiar: British Council deschis la: Citibank Europe pic - Dublin sucursala Romnia (Calea Victoriei nr.145, Sector 1, Bucureti) numr de cont: IBAN RO07 CITI 0000 0008 2601 2005

C.U.I. / C.F.: 9000 0000 26598 / 22.02.91


Te rugam sa menionezi pe ordinul de plata numele tau complet, iar la seciunea reprezentnd sa treci "Material IELTS". PASUL 2 Trimite dovada de plata pe adresa de e-mail contact@britishcouncil.ro. In acelai e-mail specifica si numele complet, adresa de corespondenta unde vei putea fi gasit/a intre orele 09.00-17.00, de luni pana vineri, precum si un numr de telefon. In cazul in care doreti sa achiziionezi "Top Tips for IELTS", te rugam sa ne spui pe care din cele doua materiale le doreti (cel pentru modulul Academic sau cel pentru modulul General Training). Expedierea materialului se va face in fiecare miercuri prin curierat rapid, urmnd ca tu sa achii curierului

contravaloarea aferenta expediiei. Materiale de pregtire in centrele noastre Bibliotecile British Council din Bucureti, Cluj si Iai ofer pentru imprumut o mare varietate de materiale pentru pregtire. Poi gsi o lista completa a materialelor de pregtire pentru IELTS din biblioteca @British (Bucureti) aici.

Cursuri de pregtire
British Council ofer cursuri de pregtire pentru testul IELTS Curs de 36 de ore (un trimestru), pentru dezvoltarea abilitaii de abordare a testelor si recomandri pentru examen.

Alte resurse oniine: sugestii si exerciii specifice pentru o abordare cu succes a testului IELTS pot fi gsite aici si accesnd website-ul IELTS de asemenea, citii sugestii utile pentru o abordare cat mai eficienta a testului.

SCORARE YSQ 1.Privaiune emoionala (ED) (7-30): 1.25.49.73.96 2.Abandon (AB) (8-30): 2. 26. 50. 74. 97 =r D

3.Neincredere/abuz (MA) (11-30): 3. 27. 51. 75. 98

4.Izolare sociala/instrainare (SI) (8-30): 4. 28. 52. 76. 99


i i i ' / r-

5.Deficienta/ruine (DS) (7-30): 5. 29. 53. 77. 100 6.Eec (FA) (8-30): 9. 33.57. 81. 103
i

* ^>
i i $
1,1,1

j2

7. Dependenta/incompetenta (DI) (8-30): 10. 34. 58. 82. 104

'

zr
\ 7 I '

8. Vulnerabilitate la rau si boala (VH) (6-30): 11. 35. 59, 83. 105 = O 9. Protectionism/personalitate atrofiata (EM) (9-30): 12. 36. 60. 84. 106
i 5 3 > ' ^

= 6

10. Subjugare (SB) (8-30): 13. 37. 61. 85. 107


4 2.

9
.

11. Sacrificiu de sine (SS) (18-30): 1 7. 41 .6 5. 89 .1 10 =

"

' ' ' ' ' *T 12.Inhibiie emoionala/autocontrol exagerat (FI) (10-30): 18. 42. 66. 90. 1 1 1 13.Standarde nereaiiste/exigenta(US) (.17-30): 19.43.67.91. 112 * '^
. 4 4 4 '

14. Revendicarea drepturilor personale/dominanta (FT) (14-30): 20. 44. 68. 92. 1 13 1 5. Lipsa de autocontrol si autodisciplina (IS) (1 2-30): 21. 45. 69. 93. 114 - o

16. Indezirabilitale sociala/nevoia de aprobare (AS) ',35-84): 6. 14. 22. 30. 38. 46. 54. 62. 70.78.86.94. 101. 108
1 l

'

'

<

, I i

17.Negativism/pasivitate (NP) (21-66): 7. 15. 23. 31. 39. 47. 55. 63. 71, 79. 87 18.Pedepsirea (PU) (36-84): 8. 16. 24. 32. 40. 48. 56. 64. 72. 80. 88. 95. 102. 109
i I I 2 ' 2I I I l I I 5 I

* /4 Z