Sunteți pe pagina 1din 2

Activitatea de marketing este supusa unor critici tot mai severe, unele intemeiate, dar majoritatea fara nici

o justificare.Potrivit criticilor sociale, unele practici de marketing dauneaza consumatorilor individuali, societatii in ansamblu, precum si altor firme. Impactul marketingului asupra consumatorilor individuali Consumatorii manifesta numeroase preocupari in legatura cu masura in care activitatea de marketing si firmele, in ansamblu, servesc intereselor lor. De regula, studiile demonstreaza ca ei, consumatorii, au o atitudine usor nefavorabila la adresa practicilor de marketing.in urma unui astfel de studiu s-a ajuns la concluzia ca acestia sunt foarte ingrijorati de produsele periculoase, cu preturi mari si de calitate inferioara, de publicitatea inselatoare si de alte cate probleme referitoare la activitatea de marketing. Organizatiile de protectie a consumatorului, agentiile guvernamentale si alte organisme au sustinut, in acuzatiile lor, ca marketingul dauneaza consumatorilor prin preturile mari care se practica, prin practicile inselatoare, prin nzarea sub presiune a bunurilor, prin produsele nesigure sau de calitate inferioara, prin uzura morala ificata si servirea necorespunzatoare a consumatorilor dezantajati. Preturile mari Multi critici sustin ca practicile de marketing sporesc costul bunurilor si determina cresterea preturilor intr-o masura mai mare decat daca acestea nu ar fi fost utilizate. Ei subliniaza in acest sens urmatorii trei factori: costurile mari de distributie, costurile mari de publicitate si promore si adaosurile comerciale excesive. Costurile mari de distributie Se acuza de cele mai multe ori faptul ca intermediarii avizi dupa castig cresc preturile peste loarea serviciilor pe care le presteaza. Criticii sustin ca numarul intermediarilor este prea mare si ca acestia sunt coordonati in mod ineficient, presteaza servicii de acelasi tip si de care nu este nevoie, practicand o conducere si o ificare necorespunzatoare. Ca urmare, distributia costa prea mult, iar consumatorii suporta aceste costuri excesive sub forma preturilor ridicate. Practicile inselatoare Uneori, operatorii de marketing sunt acuzati de practici inselatoare prin care consumatorii sunt determinati sa creada ca vor obtine o loare mai mare decat cea real oferita. Practicile inselatoare se pot imparti in trei categorii: preturi inselatoare, promore inselatoare si ambalare inselatoare. Preturile inselatoare se refera la practici de genul falsei promori a preturilor de fabrica" sau cu ridicata", ori a reducerii semnificative a unor preturi de catalog fictive. Promorea inselatoare include practici precum: exagerarea caracteristicilor sau performantelor unui produs, ademenirea clientului catre magazin pentru a cumpara o marfa cu pret redus, dar care s-a epuizat, sau organizarea unor concursuri fictive. Ambalarea inselatoare se refera la exagerarea calitatii continutului printr-o grafica ingenioasa, lipsa in greutate a continutului, utilizarea unor etichete inselatoare, sau prezentarea dimensiunilor in termeni neconformi cu realitatea. Vanzarea sub presiune Agentii de nzari sunt acuzati uneori de exercitarea unor presiuni asupra consumatorilor pentru a-i convinge sa cumpere bunuri pe care acestia nu intentioneaza sa le cumpere. Se afirma adeseori ca enciclopediile, asigurarile, proprietatile si bijuteriile se nd, nu se cumpara. Agentii de nzari sunt pregatiti sa intretina cu consumatorii discutii agreabile, dupa o anumita tehnica, pentru a-i determina sa cumpere. Efortul sustinut al nzatorilor se datoreaza comisioanelor si concursurilor prin care li se promit premii importante celor care nd cel mai mult. Slaba servire a clientilor dezantajati In sfarsit, marketingul a fost acuzat de servirea necorespunzatoare a consumatorilor deza-ntajati. Criticii sustin ca locuitorii saraci ai oraselor trebuie sa cumpere din magazine mai mici, care tin marfuri de calitate inferioara la preturi mai mari. Atentia acordata profiturilor in cadrul activitatii de marketing reflecta faptul ca acesti consumatori nu constituie segmente de piata viabile. Tinta preferata o reprezinta consumatorul cu venituri mari Falsele nevoi si materialismul exagerat Criticii au afirmat ca sistemul de marketing acorda o atentie prea mare posesiunilor materiale. Oamenii sunt judecati mai mult dupa ceea ce au decat dupa ceea ce sunt. Pentru a fi considerat un om realizat, trebuie sa ai o vila sau un apartament in zona rezidentiala, o masina scumpa, Imbracaminte si aparate electronice de ultima ora. Informatiile furnizate din S.U.A. ne fac sa credem ca aceasta dorinta exagerata pentru avere, posesiuni si situatie sociala pare sa fi atins punctul maxim in ultimii ani:Banii, banii, banii" este formula magica a zilelor noastre. Poluarea culturala Criticii afirma ca sistemul de marketing produce poluare culturala. Simturile noastre sunt permanent agresate prin publicitate. Reclamele intrerup emisiuni TV interesante. Pagini intregi de ziar sunt acoperite cu reclame. Mari panouri cu afise strica frumusetea peisajelor. Aceste aspecte incomode polueaza permanent mintile oamenilor cu mesaje care stimuleaza dorintele sexuale, de avere, de putere si de conditie sociala. Chiar daca majoritatea oamenilor nu considera publicitatea ca fiind exagerat de suparatoare (unii cred chiar ca reprezinta partea cea mai buna a programelor de televiziune), anumiti critici solicita efectuarea unor schimbari rapide. Impactul marketingului asupra altor firme Criticii afirma, de asemenea, ca practicile de marketing ale unei firme pot dauna altor firme si pot

reduce concurenta. Se ridica, in acest sens, trei probleme: preluarea altor firme concurente, practicile de marketing care ridica bariere la intrarea pe piata si practicile de concurenta neloiala.Criticii sustin ca firmele sunt afectate si concurenta este mai redusa atunci cand firmele se extind achizitionand companii concurente, mai putin cand acestea isi creeaza produse noi.

S-ar putea să vă placă și