Fisa de autor Tudor Arghezi Nume si prenume: Tudor Arghezi Date biografice: - data si locul nasterii : 21 mai 1880,

Bucuresti - studii : a fost elev al scolii primare ,,Petreche Poenaru - activitati reprezentative : publica in ziarul ,,Liga Ortodoxa - data mortii : 14 iulie 1967 (Bucuresti) Personalitatea scriitorului : poet, nuvelist, autor de povestiri, jurnalist, eseist, romancier Opera lui Tudor Arghezi

Cuvinte potrivite, poezii, 1927 Icoane de lemn, tablete, 1929 Poarta neagr, tablete, 1930

Tablete din ara de Kuty, povestiri swiftiene, 1933

Ochii Maicii Domnului, 1934 Crticica de sear, poezii, 1935

Cimitirul Buna-Vestire, roman parabolic, 1934

Versuri, 1936

Ce-ai cu mine vntule?, 1937

Lina, roman, 1942

Eminescu, studiu critic, 1943

Versuri alese, 1946 Bilete de papagal, 1946

Prisaca, 1948, poeme pentru copii

1907-Peizaje, 1955

Pagini din trecut, publicistic, 1955

Cntare omului, 1955

Frunze, 1961 Poeme noi, 1963 Cadene, 1964 Silabe, 1965 Rzlee, 1965 Versuri lungi, 1965 Ritmuri, 1966

Litanii, 1967 Noaptea, 1967.

Referinte si aprecieri critice:

1. Primii ani
1880 Epitaful scris de Tudor Arghezi (Ion N. Teodorescu) si daltuit pe lespedea mormantului sau din Martisor ne certifica ziua exacta a nasteri si obarsia sa olteneasca " Nascut in Bucuresti, la 21 mai 1880,cu origini parintesti in Gorj " Tatal poetului , Nae Teodorescu, s-a nascut la 7 ianuarie 1859, in craiova. Despre mama sa, Maria, al carei nume se afla consemnat in certificatu de nastere al poetului, -certificar controversat si chiar contestat de unii istorici si critici literari, datorita unor date eronate-, nu exista nici un alt document ofocial care sa-i certifice numele care sa contina minime date biografice 1887 - 1891 Este elev al Scolii primare "Petrache Poeteanu" situata in apropiere de Piata Amzei. Numele primului sau dascal, parintele Nicolae Abramescu, revine ca o delicata amintire, ori de cate ori Tudor Arghezi, il evoca in scrierile sale. 1891 - 1896 Urmeaza cursurile Gimnaziului "Cantemir-Voda ", situatia familiala obligandu-l sa locuiasca la internatul "Sfantul Sava", din Bucuresti De la varsta de 11 ani este nevoiit sa se intretina singur, dand meditatii. Vacantele nu si le iroseste , isi gaseste diferite indeletniciri ce ii vor completa sursele de existenta

2. Debutul literar

1896 Anul debutului literar.La 25 iulie, publica in ziarul "Liga ortodoxa", condus de Alexandru Macedonski, proza Din ziua de azi, iar in nr. 9, din 30 iulie, poezia Tatal meu , semnata Ion N. Teodoreanu. In acelasi ziar si in "Suplimentul literar'' al acestuia va mai publica inca 15 poezi, unele semnate Ion Theo. La cenaclul lui Alexandru Macedonski, pe care-l frecventa de cateva luni, il cunoaste si se imprieteneste cu Grigore Pisculescu (Gala Galaction), elev la liceul "Sfantul Sava", prietenie care va dura peste deceni, pana la moarte Tot din acest an,dateaza amintirile primelor intalniri cu pictorul Stefan Luchian, I.L. Caragiale si G. Ibraileanu. In decembrie intrerupe colaborarea la "Liga Ortodoxa" ,deoarece Alexandru Macedonski "intervenea cu pana" in manuscrisele tanarului poet. 1897 - 1899 Incepand cu primul numar al "Revistei moderne" (20 iulie 1897) reapare semnatura lui Ion Theo, sub poezia Clara noapte, urmata de alte pozii . La 1 februarie 1898 apare primul numar al revistei "Viata noua" care reuneste in paginile sale semnaturile unor tineri scriitori talentati: Mihail Sadoveanu, Grigore Pisculescu, N .D.Cocea si Ion N. Theodorescu. In numarul 6, din 19 aprilie, apare pentru prima data pseudonimul Ion Th. Arghezzi, cu care semneaza poemul in proza Senar, (In anul 1956, prin actul nr. 75108, de schimbare a numelui, aceste pseudonim, ortografiat, intre timp, Arghezi, depaseste aria literaturii, devenind, pentru poet si familia sa, nume oficial).

3. Perioada monahala
1900 La inceputul lui februarie (5),pleaca la manastirea Cernica, pentru a se calugari iulie 10. Dupa un noviciat de 4 luni este tuns si invesmantat in haina monarhala,primind numele de Iosif septembrie 8. Este hirotonisit diacon de catre Mitropolitul Primat, in Catedrala Mitropolitana. noiembrie 23. Mitropolitul Iosif Gheorgian il aduce in Bucuresti la secretariatul Mitropoliei, tanarul calugar-poet bucurandu-se de protectia si pretuirea sa. Il recomanda "Rreferent de conferentiar pentru religie comparata la Scoala de ofiteri" .

4. Pribegia

1905 La 30 ianuarie se naste, la Paris, Eliazar-Loatar, fiul nelegitim al lui Tudor Arghezi si al Contantinei Zissu. Mama copilului, profesoara este nevoita sa-si ascunda maternitatea. Il lasa in grija unei doici si revine in tara. Ingrijorat de soarta copilului, ramas "pe brat strain", Tudor Arghezi se hotaraste sa mearga in Franta, pentru a-i reglementa situatia. Abia in ultimile zile ale luni noiembrie paraseste Bucurestiul, cu destinatia Paris, impreuna cu mama sa. Dupa implinirea unor formalitati greoaie si costisitoare, in cele din urma reuseste sa clarifice situatia copilului, plecand toti 3 spre Zurich, unde drumurile se vor desparti - Maria Theodorescu intorcandu-se in tara,cu Eliazar, iar Tudor Argehzi indreptandu-se spre Fribourg. 1910 Dupa o absenta de 6 ani, oadata cu publicarea poemului Ruga de seara, in nr. 1 al revistei "Viata sociala", de sub conducerea lui N.D.Cocea, numele lui Tudor Arghezi reapare in

presa romaneasca. La sfarsitul anului , se reintoarce in tara, chemat pentru reglementarea sericiului militar. In carnetul sau de drum noteaza: "J'y suis depuis decembre 1910" .

5. Activitatea publicistica si literara.

1911 - 1912 Coalboreaza la o serie de reviste, primare ca "Facla", "Viara sociala', "Rampa", "Viata romaneasca", cu articole in care sunt dezbatute probleme ale vietii literare sociale si politice. 1913 Ca prim poet redactor al ziaruli "Seara", care apartinea lui Bodan-Pitesti, in articole de fond ale ziarului Tudor Arghezi militeaza pentru neutralitatea Romaniei . 1915 Scoate revista "Cronica", impreuna cu Gala Galaction, directorul literar, afirmadu-si aceleasi convingeri . 1916 La 5 noiembrie se casatoreste cu Paraschiva Burda, pe care o cunoscuse in anul 1911, dupa intoarcerea in tara. In timpui primului razboi mondial ramane in Bucuresti, sub ocupatia trupelor germane. Colaboreaza la "Gazeta Bucurestilor", o anexa a gazetei germane "Bukarester Tageblatt".

6. Intemnitarea
1919 In urma procesului ziaristilor, invinuit de tradare si colaboritionism, Tudor Arghezi este condamnat la 5 ani de recluziune si intemnitat la Vacaresti, impreuna cu Ioan Slavici, S. Grossman, D. Karnabatt si Dem. Theodorescu. Cei cinci ziaristi condamnati au fost gratiati prin decretul regal nr. 51392 din 31 decembrie 1919 Colaborarile de la revista "Hiena" (1919-1921), insipirate din parioada petrecuta in inchisoare, vor intra alaturi de alte proze si versuri, in volumele Flori de mucigai si Poarta neagra.

7. Maturitatea

1922 - 1924 Este chemat sa conduca revista "Cugetul romanesc". Lucreaza timp de 2 ani in redactia revistei. Aici publica poeme si proze cu o tematica variata. In 1923 isi asuma conducerea ziarului "Natiunea", pe care il scie singur, aproape in intregime. Tot in aceasta perioada colaboreaza la mai toate publicatiile din tara "Viata romaneasca", "Adevarul literar si artistic" , "Lumea", "Gandirea", "Lamura"' , "Rampa", "Cuvantu", "Contimporanul" si altele . La 10 decembrie se naste al doilea copil, Iosif Barutu . 1926 Cumpara un teren de 17.250 mp pe dealul Martisorului, in vecinatatea inchisori vacaresti, pe care incepe sa sadeasca pomi fructiferi si vita de vie. Constructia casei si anexelor gospodaresti, inclusiv tipografia , s-a prelungit timp de cincisprezece ani, in functie de disponibilitatile financiare, devenind o adevarata "fortificare" a unei famili strans inchegate. 1927 La varsta de 47 de ani, dupa exact 31 de ani de la debut si dupa aproape 20 de ani de ,,arghezianism" in poezie publicistica, Tudor Arghezi tipareste primul sau volum de versuri, Cuvinte potrivite. Critica literara, prin reprezentantzi ei de marca- Eugen Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, G. Calinescu, M. Ralea, Serban Cioculescu, Tudor Vianu, Perpessicius- saluta aparitia volumului ca pe un eveniment de maxima insemnatate pentru lirica romaneasca . 1928 La 2 februarie apare revista ,,Bilete de papagal", sub directia lui Tudor Arghezi, deschisa tuturor scriitorilor consacrati, dar si tinerelor talente. Seria intai a ,,Biletelor de papagal", cu aparitria zilnica se incheie cu nr 460, din 9 august 1929. 1929 Apare volumul icoane de lemn. 1930 La 15 iunie, reapare, pastrandu-si frormatul ,revista "Bilete de papagal", pentru o scurta perioada de timp, pana in 5 octombrie. In luna decembrie publica volumul Poarta neagra. Incepe colaborarea si la "Magazinul", "Radio si radiofonia" (fiind unul din susinatori postului de radio romanesc) , "Tiparnita literara". Familia Arghezi se instaleaza la Martisor. 1931 Publica un nou volum de vresuri, flori de mucigai, Nemultumit de portretele realizate de Iser si de Pallady, propuse de editura, fiind inzestrat cu talent pentru desen, schiteaza in fata oglinzi autoportretul, devenit intre timp celebru,care insoteste volumul. Apare al 3 lea volum de proza, cartea cu jucari, ilustrat de Lucia Denetride Balacescu. Revistelor enumerate anterior,li se adauga colaborarile la "Realitatea ilustrata", "Miscarea", "Progresul social", "Secolul", "Dimineata", "Arta". 1933 Apare volumul Tablete din arta de Kuty. Incepe traducerea comediilor Moliere. Colaboreaza la saptamanalul "Vremea". 1934 Publica poemul in proza Ochii Maicii Domnului si , in colaborare cu prof. Popescu-Rebus, editeaza volumul Cuvinte potrivite.....si incrucisate. Initiaza colectia "Biblioteca Martisor", din care publica volumul Poezii. Primeste Premiul National de Poezie , impreuna cu George Bacovia. 1935 Apare o noua carte de versuri, a treia, intitulata Carticica de seara. 1936 Apare Cimitirul Buna-Vestire, "cel mai frumos roman fantastic din literatura noastra" (Pompiliu Constantinescu). Editura Fundatiilor inaugureaza colectia "Editii definitive. Scriitori

romani contemporani" cu volumul Tudor Arghezi, Versuri,care cuprinde totate poeziile publicate in Cuuvinte potrivite. Flori de mucigai, si Carticica de seara, la care se adauga ciclul inedit Martisoare. Va fi reeditata, cu adaugari , in 1940 si 1943. Reeditarea prevazuta pentru anul 1928,cu noile adaugiri, este anulata ,in urma campaniei la care este supusa opera lui Tudor Arghezi . 1937 Apare noua serie a revistei "Bilete de papagal" (seria a 3-a), cu un alt format si o alta prezentare grafica. Dupa aparitia a 33 de numere (iunie 1937-februarie 1938), revista este interzisa. Publica volumul de poeme in proza, Ce-ai cu mine,vantule? Ilustrati de Lucia Demetriade-Balacescu. 1939 Publica un nou volum de versuri, Hore. Se inbolnaveste foarte grav.Consultat de toate somitatile medicale nu i se acorda nici o sansa. Este vindecat, in mod miraculos, de doctorul Grigoriu-Arges. Reia colaborarea la revistele literare. 1942 Apare romanul Lina,subintitulat poem.

8. Arestul

1943 Colaboreaza la revistele "Vremea" si "Duminica". In zilele de 27 februarie si 6 martie conferentiaza la Ateneul Roman despre M. Eminescu. Textul va fi editat , in luna iunie, la Editura "Vremea" , in colectia "Cartea cu vieti ilustrate". Din aprilie pana in finele lunii septembrie , sub egida lui Coco, la rubrica "Bilete de papagal", publica zilnic,in ziarul "Informatia zilei" , cate o tableta. Joi, 30 septembrie, in numarul 624, datat vineri, 1 octombrie este publicat cunoscutul pamflet antifascist Baroane. Ii atrage arestarea si internarea in lagarul de detinuti politici de la Targu-Jiu. Aici va scrie piesa Seringa. La 20 decembrie 1943 este eliberat.

9. Revenirea
1944 Sambata 16 decembrie 1944, Tudor Areghezi scoate ultima serie (a patra) a ziarului "Bilete de papagal" (48 de numere), in format de ziar, pana joi 15 februarie 1945.

10. Activitate creativa si publicistica

1946 Apar doua volume din tabletele publicate in ziare si reviste: Bilete de papagal si Manual de morala practica. I se decerneaza Premiul National pentru Literatura si Meritul cultural. Este sarbatorit impreuna cu Gala Galaction pentru implinirea a 50 de ani de activitate. 1947 La Editura de Stat ii apare volumul: Una suta una poeme. De fapt,in sumar au ramas o suta poeme, poezia Aci, la noi, fiind eliminata de cenzura. Intre anii 1037-1947, Tudor Arghezi si-a injghebat o mica tipografie compusa dintr-o masina plana nr. 12, un Boston, un tighel, o masina de taiat hartie si alte ustensile necesare. In aceasta mica tipografie intentioneaza sa-si publice intreaga opera. Aici s-a tiparit o singura carte: Drumul cu povesti. Tipografia va fi confiscata in 1948. 1948 Aparitia articolului Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei, semnat de Sorin Toma , determina eliminarea din viata literara a numelui si a creatiei lui Tudor Arghezi. Familia intreaga a trecut prin momente grele,dar forta morala a scriitorului nu a slabit nici o clipa ,creind celor din jur echilibrul si linistea necesare. Singurul contact oficial cu literatura raman traducerile, care vor asigura,alaturi de fructele gradini din Martisor, existenta zilnica. Talmaceste din limba rusa Suflete moarte de Gogol, Povestiri de S. Saltikov-Scedrin, Moloh de Kuprin si Fabule de Krilov, iar in limba franceza In floarea vietii de Anatole France. 1954 Dupa o lunga absenta, reintra in literatura cu volumul de versuri pentru copii Prisaca Reincep colaborarile la principalele reviste literare si in presa centrala. 1955 Publica volumul de versuri 1907-Peisaje si culegerea de publicistica literara Pagini din trecut La implinirea varstei de 75 de ani, este ales membru al Academiei. 1956 Apare Cantare Omului. Acest volum, impreuna cu 1907-Peisaje, reprezinta rodul anilor in care pana poetului n-a putut strapunge zidul tacerii. 1957 Ii apar Stihuri pestrite, pamflete in versuri si fabule, si volumul de note de calatorie Din drum... 1958 Apar volumele Lume veche, lume noua, publicistica, versurile pentru copii, Cartea mea frumoasa, cu desene de Mitzura Arghezi. 1959 Publica editia bibliografica Versuri, care cuprinde aproape intreaga lirica argheziana. 1960 Apar volumele Tablete de cronicar, culegere de articole , si Versuri. Academia si Uniunea Scriitorilor il sarbatoresc la implinirea varstei de 80 de ani. 1961 Publica volumul de versuri Frunze- inauguranrand seria anuala a plachetelor de versuri inedite- si volumul de tablete "Cu bastonul prin Bucuresti". 1962 Apare primul volum din editia de autor, Scrieri. 1963 Este prezent in librari cu placheta Poeme noi. Apar volumele 2,3 si 4 din Scrieri . 1964 Publica placheta Cadente si volumul 5 .

1965 La implinirea varstei de 85 de ani, Tudor Arghezi este sarbatorit pe plan national. Universitatea din Viena ii decerneaza premiul "Gottfried von herder". Este ales membru al Academiei Sarbe de Stiinte si Litere. In acest an apar: placheta Silabe, Cuvinte potrivite, editie bibliografica in 85 de exemplare, nepusa in comert precum si volumele 6,7,8,9,10,11 Scrieri.

11. Sfarsit

1966 Publica placheta Ritmuri, volumul razlete, culegere de proze si Scrieri,volumul 12. In revista "Arges" publica, lunar, un articol, sub acelasi generic de neinlocuit-"Bilete de papagal". La 29 iulie , Paraschiva, sotia poetului,se stinge din viata. Este acceptata donatia prin care Tudor Arghezi isi exprima dorinta ca ansamblul de la Martisor,asa cum arata dupa aproape cincizeci de ani de stradanie, sa fie transformat in muzeu. Casa memoriala "Tudor ArgheziMartisor" isi va deschide portile in anul 1974. 1967 Publica placheta Noaptea, versuri inchinate Pareschivei si Scrieri, volumele 13,14,15 si 16. Apare volumul litmanii, o selectie de versuri si poeme in proza in memoria Paraschivei. La 14 lulie , la orele noua seara, Tudor Arghezi se stinge din viata. Este inhumat in gradina casei din Martisor, alaturi de Paraschiva,"sotia, sora si prietena de-o viata".

12. Postum
1968 - 2000 Apar postum: volumul Teatru, plachetele de poezii inedite Frunzele tale, Crengi, Calatorie de vis , Deslusiri precum si editia Scrieri de la volumul 17 la 45 2000 In colectia "Opere Fundamentale", Fundatia pentru Stiinta si Arta si Editura Univers Enciclopedic incep publicarea operei lui Tudor Arghezi. Au aparut volumele Versuri I si Versuri II, care cuprind lirica argheziana in integralitate. 2003 - 2004 Editura Academiei Romane si Editura Univers Enciclopedic continua publicarea creatiei argheziene in colectia "Oprere Fundamentale". Vad lumina Tiparului Volumele : Opere III, Publicistica (1896-1913) Opere IV, Publicistica (1914-1918), Opere V, Publicistica (1919-iulie 1928) si Opere VI , Publicistica (1928-1930). - sursa : tudorarghezi.eu Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880 - d. 14 iulie 1967) s-a nascut la Bucuresti. Numele sau adevarat este Ion N. Theodorescu: pseudonimul sau, arghezi, provenind, explica insusi poetul, din argesis-vechiul nume al argesului. alti critici vorbesc despre unirea numelor a doi mari sfinti eretici, arie si Geza. 1880, 21 mai- Vede lumina zilei, la Bucuresti, Ion N. Theodorescu. 1891 - 1896- Cursurile liceului sf. sava. 1896 - Debut literar sub influenta "magistrului" alexandru Macedonski, in "Liga ortodoxa", semnand Ion Theo. 1900 - 1904 - Poetul e cativa ani calugar la Cernica. In romanele sale marturiseste ca nu era foarte atras de cariera de calugar, caci autorul ciclului Psalmilor era un eretic si nu un spirit mistic. Recurge la acest refugiu mai mult din comoditate, unul din unchii sai fiind un inalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. In romanul Cimitirul Buna Vestire va parodia cu sarcasm toata aceasta lume. 1905 - 1910Calatorie in strainatate. Putin timp la Paris, apoi la Manastirea Cordelierilor, unde e asaltat sa devina catolic. Plictisit de insistente, se muta la Geneva, unde scrie poezii, asista la cursurile Universitatii si, ca sa-si castige existenta, lucreaza intr-un atelier dinti de aur, inele si capace de ceasornice. In 1909, viziteaza Italia. 1912 - 1916 - Revine in Romania. La "Facla", "Viata romaneasca", "Teatru", "Rampa" publica versuri, pamflete, articole polemice s.a. 1918 - 1919- In timpul realizarii Romaniei Mari, e inchis doi ani, impreuna cu 11 ziaristi si scriitori (intre care si Ioan slavici), la penitenciarul Vacaresti, acuzat de tradare, pentru ca se pronuntase pentru neutralitatea Romaniei. 1927 - apare cu mare intarziere prima sa carte de poezii "Cuvinte potrivite". 1928 - sub directia sa, apare ziarul "Bilete de papagal". 1929 - Prima sa carte in proza "Icoane de lemn". 1931 - Placheta de versuri "Flori de mucigai" legata, ca si "Poarta neagra", de anii de detentie. Tot acum, pentru copii, publica volumul in proza "Cartea cu jucarii", inaugurand o directie secundara in creatia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele stiute de scolari: "Cantec de adormit Mitzura", "Buruieni", "Martisoare", "Prisaca", "Zdreanta" s.a. Manualele scolare cuprind multe creatii destinate copiilor. 1934 - Romanul "Ochii maicii Domnului" (dragostea materna si devotamentul filial). 1935 - "Versuri de seara" 1936 - "Cimitirul BunaVestire", roman 1939 - "Hore", volum de versuri 1942 - Romanul "Lina", de fapt lung poem in proza 1943 - sub genericul "Bilete de papagal" (ziarul "Informatia zilei") publica indeosebi pamflete usturatoare, pentru care e cercetat de politie. La 30 septembrie, apare exceptionalul pamflet "Baroane", atacand pe ambasadorul german von Kilinger. Ziarul e imediat confiscat,

scriitorul e inchis la Bucuresti si in lagarul de la Tg. Jiu. 1944 - Iese din lagar. 1948 - apare in ziarul PCR scanteia in patru episoade articolul celebrul articol al lui sorin Toma intitulat "Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei", in care, printre altele, acuzind pestilentialul poetic al lui Tudor arghezi, autorul sanctioneaz un "urat mirositor vocabular". articolul se incheie cu o veritabila amenintare cu moartea. scriitorul va fi interzis imediat dupa publicarea acestuia si se retrage din viata publica in casuta lui de la Martisor unde supravietuieste din vanzarea cireselor! Tudor arghezi in ultimii ani ai vietii1952 - 1967- Poetul este "reabilitat" treptat, la sugestia lui Gheorghiu Dej, este distins cu premii si titluri, ales membru al academiei Romane, sarbatorit ca poet national la 80 si 85 de ani. s-a bucurat de mari avantaje in regimul comunist, ca si Mihail sadoveanu, colaborand cu autoritatile si scriind poezii sociale pe placul acestora. Publica poemul "1907 - peizaje", "Cantare omului", "stihuri pestrite", "Poeme noi", "Cu bastonul prin Bucuresti". 1966 - se stinge, rapusa de cancer, sotia sa de o viata, Paraschiva. 1967 - Moare si el, fiind inmormantat, alaturi de Paraschiva, in gradina casei din str. Martisor. Funeralii nationale. Casa e astazi muzeu, intretinut de fiica sa Mitzura. La varsta de 16 ani debuteaza in Liga ortodoxa a lui alexandru Macedonski, sub semanatura Ion Theo. Pana in 1910 -cand a inceput sa conduca sau sa editeze el insusi reviste si ziare cum sunt: "Cronica", "Cuget romanesc", "Natiunea", "Bilete de papagal"- publica la mai multe periodice ale vremii: "Revista moderna", "Viata noua", "Facla", "Viata romaneasca", etc.. In anul 1927 ii apare volumul de versuri - cu titlu semnificativ - Cuvinte potrivite. Dupa aceasta data, Tudor arghezi va publica mai multe volume de versuri, romane, nenumarate articole. Va impune in literatura romana ca specie literara ?tableta. Pentru activitatea literatura remarcabila primeste in anul 1946 Premiul National de poezie. In anul 1955 este ales membru al academiei Romane, e distins cu numeroase titluri si premii, in anul 1965 primeste Premiul International Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder); este sarbatorit cu prilejul zilelor de nastere la 80 si, respectiv, 85 de ani ca poet national. OPERA LUI TUDOR ARGHEZI CUVINTE POTRIVITE Testament Cantec de adormit Mitura cand era mica Iinviere Din drum Melancolie Muntele maslinilor Tarziu de toamna Seara Marini Mahniri Psalm Psalm Intoarcere in tarana Descantec Lumina lina Poarta cemita Inscriptie pe o casa de tara Creion Niciodata toamna... Heruvim bolnav Cantare Belsug Ex libris Fiara marii Pia Psalm Binecuvantare

Poate ca este ceasul Nehotarare Doliu Inscriptie pe Biblie Arheologie Dor dur Prinful Evolutii Creion Jignire / 50 Inscriptie pe un portret Agate negre Oseminte pierdute Satan Epitaf Voda-Tepes Intre doua nopti Caligula Inscriptie pe o use Vino-mi tot tu... Biserica din gropi Despartire Psalmul de taina Intampinare Heruvic Inchinaciune Potirul mistic Tu nu esti fnimusetea... Portret SfarsituI toamnei Ruga de vecernie Blesteme Miez de noapte Duhovniceasca Buna vestire Lingoare Ruga de seara Stihuri De-a v-ati-ascuns... Incertitudine

ALTE CUVINTE POTRIVITE Epigraf Suis Inscriptie Psalm Inscripjie pe un cutit Cei doi orbi FLORI DE MUCIGAI Flori de mucigai Pui de gai... Cina Streche Galere Lapopice Ion Ion Tinca Uciga-L toaca

Fatalaul Candori Cantec mut Mortii Satra Convoiul Rada Nostalgii Ceasul de-apoi

VERSURI DE SEARA Cuvant De Pasti Cantec din frunza Ploaie Miere si ceara Har/131 Vaca lui Dumnezeu Domnita Zabava Cantec din fluier Transfigurare Baraganul Logodna SAPTE CANTECE CU GURA NCHISA Durerea mea Mai mult pamant Singure vin

BURUENI Iarba treaza Nu v-am sadit In perdea Om de pamant O lacusta Denie Dacica Doi copii s-au dus HORE Abece Hora lui Esop Hora de baeti Hora in gradina Hora-in batatura

POEME Inscriptie Soim si fata Ziua alba Ziua cenusie Catunul Cand s-ar opri secunda Ogorpustiu (spital)

Francois Villon Ma uit la flori Psalm Marturie pe vioara si arcus Noi mostenim Au trecut De la Jii, in drum Cainele sufletului Clopotele Rugaciune Transfigurare Inscriptie pe ararat Apocalips Omule CANTAREOMULUI Umbra Nici o silaba-ntreaga Nascocitorul Sa ti-o sarut A, E, I, O, U STIHURI NOI (1946-1955) Creion 1907 PEISAJE Cuvant inainte Duduia STIHURI PESTRITE Fabula fabulelor Prefata la Fabule de Kralov Balada maestrilor Cuiul Gura lumii Trisca VERSURI PENTRU COPII Facerea lumii TARA PITICILOR Prefata COLINDA DE CRACIUN Drumul cu povesti PRISACA Stupul lor Talharul pedepsit Fetica Zdreanta Gari-Gari ADDENDA Pe ploaie Oras medieval Psalm

- sursa ArtZone