P. 1
Master

Master

|Views: 83|Likes:
Published by Codruta Jurca

More info:

Published by: Codruta Jurca on Sep 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/11/2013

pdf

text

original

1. Ce intelegeti prin pH?

- raportul dintre concentratia ionilor de H
+
si OH
-
- concentratia ionilor H
+
= OH
-
 solutie neutral
H
+
> OH
-
 solutie acida
H
+
= OH
-
 solutie bazica
Solutiile acide sau bazice pot provoca actiuni distructive asupra materialelor
de constructii  important sa se cunoasca concentratia ionilor de hidroniu
(pH)
pH = -log [H
3
+
O
+
]  hidroniu = con H
+
hidratat
sau
-log [H
+
]
scara pH 1…………7…………14
acid neutru basic
2. Clasificati produsele de balastiera si cele de cariera
Produse de balastiera:
- balast, pietris, nisip  agregate pentru mortare, betoane, constructii
drumuri (pat)
- trebuie spalate si sortate
- conditia esentiala este sa fie inerte si stabile la actiunea liantului, a
apei, aerului si inghetului
- functie de marimea granulei: 0...1mm  nisip fin
1...7mm  nisip grauntos
7...70mm  pietris natural nisipos
in 2-3 sorturi: 7…16; 16…31; 31…70
balast = nisip + pietris in amestec natural
>70mm  bolovanis
Produse de cariera
 utilizate cum au fost extrase sau prelucrate
- piatra bruta  zid de sprijin, fundatii
- prelucrate: - moloane  pe o fata si pe portiuni din fetele
aderente
pentru ziduri aparent cu rosturi drepte
- piatra de talie  pe toate fetele
- piatra naturala fasonata  placi  placaje, pavaje
- piatra naturala pentru drumuri  pavele, bordure
- piatra concasata: - beton de inalta rezistenta/mortar
- beton/mortar asfaltic
≤ 0.75 filer  mortar + beton asfaltic
0…3 nisip de concasare
3…8 spartura
8…40 split
3. Enumerati elementele grafice ale unei planse , subliniati pe cele
obligatorii.
Elemente grafice:
- indicator
- margini si chenar
- repere de centrare
- repere de orientare
- gradatie numerica de referinta
- sistem de coordinate.
4. Care sunt principalele elemente ale cotarii unui desen?
-dimensiuni de pana la 1 m→ cmbeton
-dimensiuni > 1m → in m cu 2 zecimale
→ mm sub forma de exponent
→ a.i. sa nu fie nevoie de calcul suplimentar
Elemente -cota-val numerica → la 1mm deasupra liniei
-linia de cota indica lungimea , unghiul
-linii ajutatoare – delimiteaza portiunea cotata
-linie de indicatii daca nu incape cota
-distanta dintre doua linii de cota min 7 mm
-prima linie de cota → cote partiale; cote generale
 Cota de nivel - simboluri triunghiulare
- in plan se incadreaza intr-un patrat
- cotare in m cu 2 zecimale
 Cotare panta → cu sageti paralele cu panta si orientate spre
sensul -urcare: rampe
- coborare:pante
→ in plan pe toata lungimea rampei
→ panta se coteaza sub forma de procent
5. Care sunt instrumentele topografice utilizate la trasarea sau
materializarea elementelor topografice pe teren?
→ planimetrie: teodolit, mira, tarus ( pt marcare) , jaloane (
semnalicare puncte), ruleta, panglici ( pt distante)
→ nivelment - pt terenuri plane: nivela, ruleta
-eclimetre pt terenuri in panta
→ tahimetrie(masuratori rapide, distante masurate optic):
tahimetru sau teodolit cu fire stadie , mira
6. Ce intelegeti prin scara numerica si exemplificati cateva din scarile uzuale la care sunt
reprezentate planurile topografice?
Scara planului sau a hartii reprezinta raportul dintre distanta pe
orizontala d de pe harta si omoloaga ei in realitate ( d si D au aceeasi unitate
de masura).
Scari topo: 1:2000 ; 1:5000 ; 1:10000
1:25000; 1:100000 ; 1:200000 ; 1:1000000
Scara sub forma unui raport : 1/N=S=d/D
1:N de cate ori D este micsorat in plan sau pe harta
Harti-scari mici < 1:10000
Planuri topo-scari mari >1:10000
-de baza → pt intocmirea pe intreg teritoriul
- speciale → cu un anumit scop
7. Ce intelegeti prin notiunea de panta a terenului si cum o puteti exprima din punct de
vedere matematic.
Panta= inclinarea terenului fata de planul de referinta (orizontal)(unghiul pe
care il face aliniamentul ales cu planul orizontal)

Φ = unghi de panta
p tan  ( )
 z
D
  
p%
 z
D
100  
 z  z
8. Explicati modul de citire a scarii numerice uzuale 1:500.
Unui 1 cm (mm,m) pe desen ii corespund 500 cm (mm,m) in
realitate (pe distante orizontale).
9. Enuntati teoremele de coliniaritate a centrelor instantanee de rotatie
T1. Pentru mecanisme alcatuite din 2 elemente:
Centrele instantanee si centrul de rotire relativa sunt coliniare.
T2. Pentru mecanisme alcatuite din 3 elemente:
Considerate doua cate doua centrele de rotire relativa respective sunt
coliniare.
10. Care este principiul lui d’Alambert?
In cazul unui sistem de puncte materiale aflat in echilibru lucrul
mecanic virtual al fortelor de legatura dintre puncte, corespunzator
oricarei deplasari virtuale, este nul.’’
 F
i
m
i
a
i
 
 

r
0  
11. Definiti tensiunea (efortul unitar). Ce tipuri de tensiuni cunoasteti ( functie de
directia lor de actiune in raport cu planul sectiunii)?
Tensiune = insumarea fortei interioare intr-un punct
σ = tensiuni normale pe planul sectiunii
τ = tensiuni tangentiale
12. Ce sunt eforturile sectionale. Scrieti relatiile de definire a acestora in functie de
tensiuni.
Eforturi sectionale = dau marimea globala a solicitarii mecanice intr-o sectiune.
N= ∫
A
∙σ ∙dA – efort axial T
y
= ∫
A
∙τ
xy
∙dA
Forte taietoare
σ = M
y
= ∫
A
∙σ ∙z∙dA τ = T
z
= ∫
A
∙τ
xz
∙dA
moment
M
z
= ∫
A
∙σ ∙y∙dA incovoietor M
t
= ∫
A

xy
∙z-τ
xz
∙y)dA – mom. de
torsiune
13. Definiti deplasarile si deformatiile. Clasificarea deformatiilor.
deplasari -- modificarea pozitiei unui element sub actiunea unei forte
aplicate
deformatii -- modificarea caracteristicilor geometrice ale unei sectiuni
deformatii -- elastice (reversibile)
-- plastice (ireversibile)
Deformatii - deplasari:

x
du
x
  

xy
du
x
dv
y
  
xy

y
dv
y
  
14. Definiti solicitarea simpla. Enumerati solicitarile simple.
Solicitarea simpla = solicitare in care tensiuni de acelasi tip nu prezinta suprapuneri de
efecte
a) solicitarea axiala
b) forfecare
c) incovoiere - pura
- cu lunecare
d) torsiune
15. Exprimati conditiile de rezistenta pentru solicitarile simple, precizand semnificatia
fizica a marimilor care intervin
T
y
-- forta taietoare

max
N
max
A
ef
R    
max
N
max
A
ef
R    
max
N
max
A
ef
R    solicitarea axiala
S
z
-- moment static al sectiunii z-z
b -- latimea sectiunii

max
T
y
S
z

 
b I
z

R
f
   
max
T
y
S
z

 
b I
z

R
f
   
max
T
y
S
z

 
b I
z

R
f
   forfecare pura
I
z
-- moment de inertie z-z

M
y
W
y
R  
MM
incovoiere

M
y
I
y
z  R  
MM

M
t
I
t
r  
M
I
t
-- moment de inertie polar
torsiune
W
t
-- modul de rezistenta polar

M
t
W
t

M
16. Scrieti formula lui Navier si precizati semnificatia fizica a termenilor. Reprezentati
grafic distributia tensiunilor normale pentru o sectiune oarecare si aratati unde apar
valorile extreme, respectiv nule.

y
M
y
I
y
z    
M
y
, M
z
-- solicitari la incovoiere
I
y
, I
z
-- momente de inertie

z
M
z
I
z
y    
17. Scrieti formula lui Juravschi si precizati semnificatia marimilor
care intervin.
;
;
S
y,
S
z
= mom. static al suprafetei ce luneca;
I
y
,Iz= mom. de inertie axial
b= latimea sectiunii;
T
z
,T
y
= efortul din forta taietoare;

xz
T
z
S
y

 
b I
y


xz xz

xy
T
y
S
z

b I
z


xy xy
18. Curbe caracteristice idealizate ( diagrame tensiune – deformatie specifica) pentru
materiale ductile si casante.
Material ductile → prezinta deformatii mari pana la rupere
→ rupere lenta , avertizata
→ comportarea este simplificata printr-o curba idealizata(curba PRANDTL)
σ
c
=tensiunea de curgere a mat.;
ε
c
=def. specifica a mat.
ε
u
=def. specifica ultima;
c= limita de curgere peste care avem remanente.
Material casant → rupere brusca, nu exista palier de curgere ( se intrerupe
continuitatea geometrica)
σ
r
= tensiunea de rupere a mat. ;
ε
r
= def. specifica la rupere.
19. Reprezentati distributia tensiunilor tangentiale pentru o sectiune dreptunghiulara
(bxh) si precizati unde ele sunt nule si valorile extreme.
pt. z = ± h/2 → τ = 0
pt. z =0 → τ
max
= (3T
z
)/(2bh) = (3/2)(T/A)
t
T
z
S
I b
T
z
b
1
2

h
2
4
z
2
÷
|

\
|
|
.

b
b h
3

,
12

= :=
S b
h
2
z ÷
|

\
|
|
.

h
2
z ÷
2
z +
|

\
|
|
|
.
b
1
2
h
2
4
z
2
÷
|

\
|
|
.

¸
(
(
¸
= := bb
t
6 T
z

b h
3

h
2
4
z ÷
|

\
|
|
.
:=
zz
20. Scrieti ecuatiile diferentiale ale axei deformate a grinzilor incovoiate si precizati
semnificatia termenilor. Enumerati metodele de calcul a deplasarilor bazate pe aceste
ecuatii.
(ecuatia dif. de ordinul 2 a fibrei medii def.)
w = sageata; EI=rigiditatea sectiunii la incovoiere (consid. EI const.)
Metode de calcul ale deplasarilor bazate pe aceste ecuatii:
1.integrarea directa a ecuatiei de gradul 2;
2.integrarea directa a ecuatiei de gradul 4;
3.metoda parametrilor initiali;
4.metoda grinzilor conjugate(Mohr).
2
x
w
d
d
2
M 
E I 

2
x
w
d
d
2
2
x
w
d
d
2
4
x
w
d
d
4
P x ( )
E I 

4
x
w
d
d
4
4
x
w
d
d
4
21. Incovoierea oblica: scrieti expresia tensiunilor normale totale intr-un punct,
precizati pozitia axei neuter.
;
;
;

σ = 0 → axa neutral → ecuatia axei neuter trece prin
centrul de greutate;
directia axei neutre
Daca schimbam coordonatele din y-z in n-η
z = η ∙cosβ +ξ ∙sinβ
y = η ∙sinβ -ξ ∙cosβ
M
z
M sin o ( ) · := MM
M M
y
,
2
M
z
,
2
+ :=
yy
tan o ( )
M
z
M
y
:=
MM
M
y
M cos o ( ) · :=
yy
o o
M
z
,
o
M
y
,
+ :=
M o
M
y
I
y
z ·
M
z
I
z
y · + :=
MM
o M
z cos o ( ) ·
I
y
y cos o ( ) ·
I
z
+
|

\
|
|
.
· := MM
z cos o ( ) ·
I
y
y sin o ( ) ·
Iz
+ 0 :=
z cos o ( ) ·
I
y
y sin o ( ) ·
Iz
+
cos o ( )
sin o ( )
I
z
I
y
·
y ÷
z
:=
cos o ( )
sin o ( )
I
z
I
y
·
cos o ( )
sin o ( )
I
z
I
y
·
tan | ( )
z ÷
y
:=
zz
tan | ( )
I
y
I
z
tan o ( ) · :=
II
o
M
I
cos o ( )
cos | ( )
· q · :=
MM
o
max
M
y
W
y
M
y
W
z
+
|

\
|
|
|
.
= M
cos o ( )
W
y
sin o ( )
W
z
+
|

\
|
|
.
· = o
max
M
y
W
y
M
y
W
z
+
|

\
|
|
|
.
= M
cos o ( )
W
y
sin o ( )
W
z
+
|

\
|
|
.
· = o
max
M
y
W
y
M
y
W
z
+
|

\
|
|
|
.
= M
cos o ( )
W
y
sin o ( )
W
z
+
|

\
|
|
.
· =
o
min
M
y
W
y
M
z
W
z
+
|

\
|
|
|
.
÷ M ÷
cos o ( )
W
y
sin o ( )
W
z
+
|

\
|
|
.
· = :=
MM
t t
xy
,
2
t
xz
,
2
+ :=
xy
t
xy
T
y
S
z
·
b I
z
·
:=
xy xy
t
xz
T
z
S
y
·
b I
y
·
:=
xz xz
22. Incovoierea oblica cu effort axial: precizati ce eforturi apar in
sectiune si scrieti expresia tensiunilor normale totale.
- forta N actioneaza cu excentricitatea e, fata de centrul de greutate
al sectiunii.
- reducand forta axiala N in centrul sectiunii se obtine un moment
M=N*e cu componentele M
y
=N*z
0
si M
z
=N*y
0
.
 N
A
M
y
z 
I
y

M
z
y 
I
z


N
A
Nz
0
 z 
I
y

Ny
0
 y 
I
z

23. Incovoierea simpla cu efort axial pentru o sectiune dreptunghiulara (bxh).
Scrieti expresia tensiunilor extreme si pozitia axei neutre functie de marimea
excentricitatii.
Presupunand bara de rigiditate mare cu neglijarea deplasarilor din incovoiere
se va putea aplica principiul suprapunerii efectelor astfel incat intr-un punct al
sectiunii de coordinate y, z avem:
tensiune normala
o
N
A
M
y
z
,
I
y
+
M
z
y
,
I
z
+ :=
MM
tensiuni tangentiale
t
xz
T
z
S
y

,
b
y
I
y

:=
xz xz
t
xy
T
y
S
z

,
b
z
I
z

:=
xy xy
din relatia tensiunilor normale
o
N
A
N z
o
z
,
I
y
+
N y
o
y
,
I
z
+ :=
zz
o
N
A
1
z
o
z
,
i
y
,
2
+
y
o
y
,
i
z
,
2
+

¸
(
(
(
¸
:=
z
1
z
o
z
,
i
y
,
2
+
y
o
y
,
i
z
,
2
+ 0 =
z
o
max
N
A
M
y
z
1

,
I
y
+
M
z
y
1

,
I
z
+ R
i
s = o
fibra de jos este intinsa, deci tensiunea normala maxima trebuie sa fie mai mica
decat rezistenta la intindere a otelului
o
min
N
A
M
y
z
2

,
I
y
÷
M
z
y
2

,
I
z
÷ R
c
s = o
fibra de sus este comprimata, deci tensiunea normala minima trebuie sa fie mai
mica decat rezistenta la compresiune a betonului
24. Definiti grinda pe mediu elastic. Ipoteze de calcul si consecintele lor.
Definitie: o grinda care reazema pe toata lungimea ei pe un mediu continuu si este
capabila sa se deformeze elastic impreuna cu acesta.
Ipoteze:
1. Ipoteza lui Winkler
p=k*w
p= reactiunea mediului elastic
w= deplasarea comuna a mediului si a grinzii
k= coef. de proportionalitate
-corespunde ca model o grinda asezata pe un sir de resorturi independente
-mediul se deformeaza doar in punctele de sub grinda ramanand nedeformat in afara fetei
de contact
2. Ipoteza materialului linear elastic
-grinda si mediul pe care reazema se comporta linear elastic
25. Definiti articulatia plastica si mecanismul de cedare.
Articulatia plastica – termen folosit pentru a descrie rotatiile intr-
o sectiune in care stadiul plastic a fost atins marcand aparitia
rotatiilor plastice.
Mecanism de cedare – apare atunci cand o structura isi pierde
proprietatiile de indeformabilitate, sistemul static transformandu-se
in mecanism (stadiul plastic a fost atins).
26. Scrieti formula lui Euler pentru sarcina critica si precizati semnificatia termenilor.
P
cr
= forta critica de flambaj
I= momentul d inertie al sectiunii
L= lungimea de flambaj
P
cr

2
E  I 
 
L
2

cr
27. Calculul de rezistenta la soc. Scrieti conditia de rezistenta si aratati
semnificatia termenilor. Care este valoarea minima a coeficientului dinamic?
σ
din,max
= ψ x σ
st,max
≤ R
R – rezistenta de calcul a materialului
σ
st,max
– tensiunea maxima calculata in ipoteza actiunii statice a fortei
impulsive P
ψ – multiplicatorul dynamic depinde de viteza corpului in momentul
impactului si deplasarea δ
st
- pentru cazul particular h=0 (aplicare brusca a fortei P asupra corpului) ψ =2
Nota: cand la aplicarea unei forte pe un element de constructie nu toata masa
acesteia se aplica prin soc, coeficientul dinamic ar urma sa se aplice numai
acelei parti din forta, care se aplica dinamic sau un coefficient 1< ψ <2
aplicat fortei totale.
 1 1
v
2
g 
st

  1 1
2h

st
   
vv
28. Precizati condiile pentru alegerea tipului de sectiune in cazul flambajului pentru a
avea sectiuni economice.
1. Este recomandabil ca sectiune sa aiba cat mai mult material departat de axele
principale => moment de inertie al sectiunii mai mare, raza de giratie mai mare;
2. Este recomandabila alegerea sectiunilor cu o axa imateriala
3. Dimensiunile sectiune trebuie sa urmeze profilul diagramei de moment (moment
mare=sectiune crescuta)
Coeficientul de flambaj:

f
L
f
i

N
cr

2
E  I 
L
f
2

29. Coincid axele neutre la incovoiere in domeniile elastic si plastic? Daca da, cand?
- pentru asigurarea echilibrului, au loc redistribuiri de tensiuni in sectiune
motiv pentru care axa neutral isi modifca pozitia fata de stadiile anterioare
(elastic, curgere).
Pozitia axei neutre NU coincide in domeniul elastic si plastic la incovoiere.
30. Care este rolul placutelor in cazul flambajului compus? Aratati deosebirile de calcul
dintre o sectiune cu doua axe materiale si o sectiune solidarizata cu placute.
Placutele = sunt dispuse pe toata inaltimea barei si au rolul de a solidariza
elementele departate si de a rigidiza sectiunea.
Particularitati de calcul pentru bare cu elemente solidarizate cu placute
- pe axa y-y lunecarile sunt neglijabile;
- pe axa z-z pot aparea lunecari, se tine cont de rigiditatea barelor;
- se folosesc pentru calculul la flambaj alte valori pentru curbele de
flambaj comparativ cu sectiunile unitare;
- se calculeaza deformatia unghiulara:
- se calculeaza rotirea nodului δ
1
si sageata consolei δ
2
- se calculeaza momentele de inertie:
- se calculeaza zveltetea ramurii intre 2 placute:
- apoi se calculeaza zveltetea transformata a sectiunii:
- se calculeaza tensiunile in sectiunea solidarizata;
31. Care sunt ipotezele fundamentale in calcul liniar elastic?
- materialele au un comportament perfect elastic si sunt putin
deformabile;
- se admite ipoteza proportionalitatii dintre incarcari si deplasari;
- deplasarile pot fi considerate infinit mici in comparatie cu
dimensiunile structurii;
- structura deformata e aproape la fel cu structura nedeformata;
- materialele asculta de legea lui Hooke;
- materialele sunt omogene, continue, izotrope si au un comportament
asemanator;
- calculul este efectuat cu incarcarile introduce pe structura
nedeformata.
32. Conditia de invariabilitate geometrica a unei structuri.
PLAN: b + r – 2n = g
SPATIU: b + r – 3n = g
g- grade de libertate
b – numarul barelor;
r- numarul legaturilor cu solul;
n- numarul nodurilor
Fixarea in:
- plan ( 3 grade de libertate trebuie sa fie suprimate)
- spatiu ( 6 grade de libertate trebuie sa fie suprimate)
33. Principiul lucrului mecanic virtual
Pentru ca un sistem de puncte materiale legate intre ele prin forte de lagatura fara frecare
sa fie in echilibru, lucrul mecanic al fortelor de legatura corespunzator oricarei deplasari
virtuale trebuie sa fie NUL.
 F
i
m
i
a
i
 
 

r
0  
34. Precizati care dintre elementele structurale: grinda dreapta sau arc, se comporta mai
bine sub actiunea incarcarilor gravitationale si de ce?
Arcul are o comportare superioara sub actiunea incarcarilor gravitationale
datorita formei care permite transformarea incarcarilor in impingeri laterale,
reducandu-se in mod substantial momentul incovoietor.
35. Care este rolul tirantilor intr-o structura?
Tirantul este un element structural de rigiditate nula care preia
numai incarcari axiale si are rolul de a limita deplasarile nodale in
structura sau pentru a prelua o parte in impingerile laterale in cazul
arcelor.
36. Care este semnificatia unei ecuatii de conditie in Metoda fortelor?
Se considera un cadru avand in alcatuire n noduri rigide care este de n ori
geometric nedeterminat.
- se considera concomitant cu fortele exterioare date si cu necunoscutele x
1
,
x
2
…x
i
…x
n
si trebuie sa se comporte identic cu structura static
nedeterminata, astfel este necesara refacerea continuitatii acolo unde ea a
fost suprimata.
- continuitatea este refacuta impunand conditiile deplasarilor totale Δ
1
,
Δ
2
…Δ
i
…Δ
n
dupa directille necunoscutelor x
1
, x
2
…x
i
…x
n
sa fie nule
- este o metoda generala de rezolvare a structurilor static nedeterminate
- din conditia de compatibilitate rezulta [δ
ij
]*{x
i
}+{Δ
if
}={0} reprezinta
deplasarea nula, absoluta sau relative pe directia necesara {x
i
}
Termenii:
δ
ii
=deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara x
i
produsa de o actiune=1
δ
ij
=deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara x
j
produsa de o actiune=1
Δ
if
= deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara x
i
produsa de o actiunile exterioare
Ecuatii de conditie:

ij
]*{x
i
}+{ Δ
if
}={0} conditia de compatibilitate sau Σ δ
ij
*x
j
+ Δ
if
=0
deplasarea nula absoluta
37. Care este semnificatia unei ecuatii de conditie Metoda deplasarilor?
Metoda deplasarilor: metoda generala de rezolvare a unei structuri static
nedeterminate avand ca necunoscute deplasarile independente ale nodurilor,
care se determina exprimand conditia de echilibru static pe directia acestora.
Ecuatia de echilibru: [S
ij
]*{y
i
}+{S
j
}={0}
Σ S
ij
*y
j
+S
j
=0
-reprezinta reactiunea nula-moment (y
i
-rotire de nod) sau forta (y
j
-translatie
de nod) din blocajul nodului i respectiv din blocajul gradului de libertate “i”
Termenii:
S
ii
=reactiunea momentului din blocajul nodului “i” produsa de o rotire y
i
=1 a
nodului “i”
S
ij
=reactiunea momentului din blocajul nodului “i” produsa de o rotire “j”
Se disting 2 grupe de termeni-liberi
a) S
if
=reactiunea moment din blocajul nodului ”i” produsa de actiuni
exterioare
b) S
i
=reactiunea forta din blocajul gradului de libertate ”i” produsa de
actiuni exterioare
38. Care este semnificatia coeficientilor necunoscutelor si a termenilor liberi dintr-o
ecuatie de conditie in Metoda fortelor?
Se considera un cadru avand in alcatuire n noduri rigide care este de n ori
geometric nedeterminat.
- se considera concomitant cu fortele exterioare date si cu necunoscutele x
1
,
x
2
…x
i
…x
n
si trebuie sa se comporte identic cu structura static
nedeterminata, astfel este necesara refacerea continuitatii acolo unde ea a
fost suprimata.
- continuitatea este refacuta impunand conditiile deplasarilor totale Δ
1
,
Δ
2
…Δ
i
…Δ
n
dupa directille necunoscutelor x
1
, x
2
…x
i
…x
n
sa fie nule
- este o metoda generala de rezolvare a structurilor static nedeterminate
- din conditia de compatibilitate rezulta [δ
ij
]*{x
i
}+{Δ
if
}={0} reprezinta
deplasarea nula, absoluta sau relative pe directia necesara {x
i
}
Termenii:
δ
ii
=deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara x
i
produsa de o actiune=1
δ
ij
=deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara x
j
produsa de o actiune=1
Δ
if
= deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara x
i
produsa de o actiunile exterioare
Ecuatii de conditie:

ij
]*{x
i
}+{ Δ
if
}={0} conditia de compatibilitate sau Σ δ
ij
*x
j
+ Δ
if
=0
deplasarea nula absoluta
39. Care este semnificatia coeficientilor necunoscutelor si a termenilor liberi dintr-o
ecuatie de conditie Metoda deplasarilor?
Metoda deplasarilor: metoda generala de rezolvare a unei structuri static
nedeterminate avand ca necunoscute deplasarile independente ale nodurilor,
care se determina exprimand conditia de echilibru static pe directia acestora.
Ecuatia de echilibru: [S
ij
]*{y
i
}+{S
j
}={0}
Σ S
ij
*y
j
+S
j
=0
-reprezinta reactiunea nula-moment (y
i
-rotire de nod) sau forta (y
j
-translatie
de nod) din blocajul nodului i respectiv din blocajul gradului de libertate “i”
Termenii:
S
ii
=reactiunea momentului din blocajul nodului “i” produsa de o rotire y
i
=1 a
nodului “i”
S
ij
=reactiunea momentului din blocajul nodului “i” produsa de o rotire “j”
Se disting 2 grupe de termeni-liberi
a) S
if
=reactiunea moment din blocajul nodului ”i” produsa de actiuni
exterioare
b) S
i
=reactiunea forta din blocajul gradului de libertate ”i” produsa de
actiuni exterioare
40. Care este conventia de semne pentru N, T, M?
41. Cum influenteaza variatia sectiunii diagrama M la o structura static nedeterminata?
Variatia sectiunii se face in functie de profilul diagramei de moment astfel incat creste
proportional cu cresterea momentului in diagrama.
42. Scrieti expresia deplasarii punctuale cand structura este incarcata cu forte, variatie de
temperature si cedari de reazame.
(Maxwell-Mohr)
- M
xf
, N
xf
, T
xf
– eforturi sectionale in punctele studiate
- m
xi
, n
xi
, t
xi
– eforturi pentru fortele unitare ce actioneaza in punctele studiate
- r
i
– reactiuni la fortele unitare
- Δ
ir
– deplasarea reazemului
- E – modulul de elasticitate a sectiunii
- I – momentul de inertie a sectiunii
- A – aria sectiunii
- G – modulul de rigiditate transversala
- I
t
– moment de inertie polar
- α – coefficient de dilatare
x
M
x
m
xi
·
E I ·
(
(
(
(
]
d x
N
x
n
xi
·
E A ·
(
(
(
(
]
d + x
k T
x
t
xi
·
GA ·
(
(
(
(
]
d + x
M
xt
m
xt
·
GI
t
·
(
(
(
(
]
d + o x
A
t
m
xi
·
h
(
(
(
(
]
d · + o x t
mxi
(
(
(
]
d · + r
i
A
ir
·
,
¿
÷
A
i
43. Enuntati teorema reciprocitatii lucrului mecanic si precizati cele 3 cazuri particulare.
Teorema reciprocitatii lucrului mecanic (Betti) – lucrul mecanic efectuat de un
sistem de forte P
j
care parcuge deplasarile unui sistem de forte P
i
este egal cu lucrul
mecanic al unui sistem de forte P
i
ce parcuge deplasarile sistemului de forte P
j
.
1. RECIPROCA DEPLASARILOR UNITARE
P
i

ij
 P
j

ji
 
2. RECIPROCA REACTIUNILOR UNITARE
R
ij

i
 R
ji

j
 
3. RECIPROCA DINTRE O DEPLASARE UNITARA SI O REACTIUNE UNITARA
P
i

ij
 R
ij

i
  0 
44. Ce este un cadru cu noduri deplasabile si care este ipoteza care permite clasificarea
in cadre cu noduri fixe si cadre cu noduri deplasabile?
Cadru cu noduri deplasabile = cadru in care deplasarile nodale
laterale sunt impiedicate in proportie mai mica de 80%.
Ipoteza ce permite clasificarea = ipoteza indeformabilitatii
barelor conform careia barele nu isi modifica lungimea in urma
deformarii.
Cadrele cu noduri deplasabile = rotiri de noduri, deplasari de
noduri.
45. Cum se obtine sistemul de baza in metoda fortelor si care este caracteristica lui
principala?
Sistemul de baza:
-necunoscute {x
i
} sunt rectiuni/eforturi din legaturi suplimentare in
numar de n
s
-se obtine suprimand n
s
legaturi care inlocuiesc cu {x
i
} rezultand o
structura static nedeterminata
Caracteristica principala a sistemului de baza = static determinat.
{x
i
}={x
1
}
{x
2
}
{x
3
}
{x
4
}
{x
5
}
x
1
,x
2
– reactiuni
x
3
,x
4
- eforturi
46. Cum se obtine sistemul de baza in Metoda deplasarilor si care este caracteristica lui
principala?
z=7+12-2*7=2
-necunoscute {y
i
} in numar de z sunt rotiri de nod si
deplasari pe directia gradelor de libertate;
-se obtin introducand un numar de blocaje de nod egal cu
numar de rotiri si deplasari pe directia gradelor de libertate
la deplasare rezultand un sistem geometric determinat;
Caracteristica sistemului de baza = static determinat.
{y
i
}={y
1
}
{y
2
}
{y
3
}
{y
c
, y
b
}
y
1
,y
2
,y
3
– rotiri de nod
y
c
,y
b
– translatii pe directile libere
47. In ce masura variatia de temperatura si cedarile de reazeme influenteaza
starea de eforturi intr-o structura static determinata?
In cazul cedarilor de reazeme intr-o structura static determinata vor aparea
grade de libertate aditionale transformand structura intr-un mecanism, iar
formarea acestuia conduce la colaps.
Variatiile de temperatura pot cauza alungirea sau contractii.
Prin contractii se realizeaza scurtarea lungimii barelor rezultand un moment
incovoietor mai mic.
Prin alungire se realizeaza o lungire a barelor rezultand cresterea solicitarilor
la moment incovoietor.
48. In ce situatie este indicat sa se foloseasca o grinda cu console si
articulatii in locul unei grinzi continue?
Grinda Gerber spre deosebire de o grinda continua prezinta avantajul de a fi
folosit in:
- cazul in care sunt posibile tasari de reazeme;
- cazul in care grinda este supusa la variatii semnificative de
temperatura;
- cazul in care nu este permisa transmiterea de momente in suportii
intermediari.
49. In ce consta procedeul de calcul in 2 etape al cadrelor cu noduri deplasabile?
Etapa 1
- rezolvarea cadrului cu noduri fixe incarcat cu forte
exterioare, variatii de temperatura, cedari de reazeme si
deplasari unitare (=1) pe directia pendulilor care asigura
blocarea gradelor de libertate.
- se determina eforturile sectionare M
xy
, N
xy
, T
xy
, m
xi
prin
metoda Cross.
Etapa 2
- necunoscutele sunt deplasarile de pe directiile pendulilor.
- daca sistemul de baza este incarcat cu forte exterioare si cu
valorile reale ale necunoscutelor z
i
el se comporta ca un
system real.
- reactiunile di penduli=0 (in sistemul real).
R
i
=0
R
i
=r
i1
*z
1
+ r
i2
*z
2
+..........+ r
in
*z
n
+ R
ij
=0
- suprapunem efectele M=M
xy
+∑m
xi
*z
i.
- se considera schema cadrului incarcatcu forte exterioare si
momentele incovoietoare de capat.
- conditia ca mecanismul obtinut sa fie in echilibru este ca
lucrul mecanic al fortelor la care corespund deplasarile sa fie
0.
50. Ce eforturi rezulta intr-un cadru cu noduri fixe incaracat cu forte axiale numai in
noduri.
Eforturile ce rezulta sunt:
-forta axiala
51. Ce este o linie de influenta a unui efort intr-o sectiune data?
O linie de influenta este o diagrama care arata variatia eforturilor
intr-o sectiune a unui element atunci cand o forta unitara mobila
parcurge linia de incarcare a elementului respectiv.
52. Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta.
Caracteristicile geotehnice utilizate pentru S.L.C.P. sunt:
- ɸ (unghi intern de frecare interna)
- C (coeziunea)
- Ɣ (greutatea volumica)
m
c
– coeficient al conditiilor de lucru = 0.9
53. Determinarea suprafetei in plan a fundatiilor izolate rigide.
Fundatiile izolate rigide(FIR) se folosesc pentru stalpi din beton armat
si stalpi metalici , la terenuri bune de fundare.
La FIR → fundatii tip bloc si cuzinet
;
L/B=1÷1.5
Pentru dimensiunile cuzinetului:
l
c
/L = b
c
/B = 0.4÷0.5 bloc cu o treapta
l
c
/L = b
c
/B = 0.5÷0.65 bloc cu > trepte
- incarcarea N transformata in presiune la
talpa cuzinetului < R
c
a blocului de beton
Det . H :
≥tan(ά )
adm
→ H; H≥40
≥tan(ά )
adm
Pentru H≥70 → blocul se realizeaza in trepte
- prima treapta ≥40 ; celelalte ≥30 cm
P
ef
N
A
N
B L 
 
ef ef
54. Alegerea adancimii de fundare
- mai mare decat H
inghet
+ 20 cm;
-
cel putin 20cm in terenul bun de fundare;
-
in functie de nivelul apelor subterane;
-
in functie de caracteristicile terenului si stratificatia
acestuia;
-
in functie de fundatiile cladirilor invecinate;
-
1.5-2m sub cota posibila de lunecare;
-
mai mare cu 40 cm decat subsolul incalzit;
-
mai mare cu 90 cm decat subsolul neincalzit;
55. Alcatuirea fundatiilor izolate pentru stalpi prefabricati de beton armat.
56. Fundatii izolate elastice excentrice cu grinda de contrabalansare.
K
gr
/K
st
≥10 grinda rigida fata de stalp → grinda de fundare
Din conditia de echilibru:
Σ M=0 →
P
ef
= R
1
/(L∙B)≤P
adm
57. Impingerea activa a pamantului in teoria Rankine.
Teoria lui Rankine = permite determinarea tensiunilor intr-un pamant
aflat in stare de impingere active sau pasiva in spatele unui zid de
sustinere => calcularea impingerilor asupra acestuia. Se determina
presiunea terenului in urm conditii:
1. pamantul se gaseste in starea de echilibru limita sau de rupere
2. starea de deformare este plana
3. nu exista frecare intre pamant si ecran
4. suprafata ecranului este plana
Pentru a obtine relatiile de calcul se foloseste metoda cercurilor lui Mohr.
Reprezentare grafica:
Formula:
58. Schematizarea structurii printr-un sistem cu un grad de libertate dinamica. Caracteristicile
inertiale si elastice ale schemei de calcul: coefficient de flexibilitate , coefficient de rigiditate.
Raspunsul dynamic al sistemului depinde de proprietatile initiale: - masa
Prop. Elastice: rigiditatea,
flexibilitatea.
1.caract. initiala: m=Q/g
2.caract. elastice: k=coefficient de rigiditate – forta care aplicata pe directia GDL al
masei , in sectiunea in care se concentreaza masa produce o deplasare unitara;
δ = coef. de flexibilitate
u = deplasarea produsa de o forta unitara pe directia GDL a masei in sectiunea in
care se concentreaza masa.
m(x)=variatia momentului incovoietor in lungul barei

0
l
x
m
2
x ( )
E I 





d
l
3
48 E  I 
 
E
k
48 E  I 
l
3

EE

l
3
3 E  I 

EE
k
3 E  I 
l
3

EE
caract. de amortizare : F
r
= c∙u’(t) ; c=constanta de amortizare
59. Modelul mechanic pentru sisteme cu 1 GLD. Schema de forte. Ecuatia diferentiala a vibratiilor
produse de o forta perturbatoare oarecare.
k= coef, de rigiditate; = forta care produce o deplasare
c= coef. de amortizare = forta care se opune miscarii
Schema fortelor
-aplicam d’Alambert
Forte aplicate: P(t)
Reactiuni: k∙u ; c∙u’
Forte de inertie: m∙u’’
Ecuatia de proiectie pe orizontala:
m∙u’’+c∙u’+k∙u=P(t) │ :m
u’’+(c/m)∙u’+(k/m)∙u=(1/m)∙P(t)
notam c/m=2β ; k/m=ώ
2

(1) u’’+2∙β ∙u’+ώ
2
∙u= (1/m)∙P(t) → ecuatia diferentiala
1)Daca β =0 → ecuatia diferentiala a vibratiilor fortate neamortizate
2)Daca P(t)=0 → relatia (1) : ecuatia deferentiala a vibratiilor libere
60. Vibratiile libere neamortizate ale sistemelor cu un grad de libertate dinamica. Caracteristici
dinamice propii.
u’’+2∙β ∙u’+ώ
2
∙u=(1/m)∙P(t)
β =0
P=0 → ώ ’’+ώ
2
∙u=0
Solutia:
u(t)= c
1
∙cosώ t+c
2
∙sinώ t ; c
1
,c
2
se determina din conditiile initiale
t=t
0
=0
u(0)= u
0
pozitia initiala
u’(0)= u’
0
vit. initiala
din t=0
u(0)=u
0
→ u
(0)
= c
1
∙cosώ ∙0 + c
2
∙sinώ ∙0=c
1
u’(t)= -c
1
∙ώ ∙sinώ t + c
2
∙ώ ∙cosώ t
u’(0)= -c
1
∙ώ ∙sinώ ∙0+c
2
∙ώ ∙cosώ ∙0 → u’(0)=c
2
∙ώ → c
2
=u’
0
/ώ (2)
din (1) si (2) → u(t)= u
0
∙cosώ t + (u’
0
/ώ )∙sinώ t
Facem transformarea : u
0
= A∙sinφ
u’
0
/ώ = A∙cosφ

forta initiala
u(t)= A∙sin(ώ ∙t+φ ); A=aplitudinea
ώ ∙t+φ =faza miscarii
Miscarea in cazul vibratiilor libere neamortizate este periodica , armonica, de amplitudine A si de
faza initiala φ .
u’(t)= A∙ώ ∙cos(ώ ∙t+φ )
u’’(t)= -A∙ώ
2
∙sin(ώ ∙t+φ )
Perioada T
u(t)= u(t+T)
T
2  

2  
m
k
  


k
m

kk
-frecventa ciclica(pulsatie)
-reprezinta numarul de vibratii in 2π
f = 1/T = frecventa fizica = numarul de vibratii intr-o secunda
f = 1/T = ώ /(2∙π )
Mz (sec
-1
)
ώ =2∙π ∙f
T,f,ώ = caract. dinamice proprii ale sistemului
f
1
2  
k
m
 
kk
61. Schematizarea structurii la un sistem cu un numar finit de grade de libertate. Matrice
de rigiditate. Matrice de flexibilitate.
Matricea de rigiditate – se asociaza cu metoda deplasarilor
 schema de calcul dinamic
6 nec  6 GDL statice
S.B. – schema de calcul static
se mai noteaza
R
u
r
11
r
21
r
12
r
22
|

\
|
|
|
¹
:=
uu
K
|

\
|
|
¹
:=
2x2 ( )
Matricea de flexibilitate
Ex:
δ
ij
i = ne arata masa in dreptui
careia il masuram pe δ
j = ne arata u
j
in dreptul caruia
actioneaza forta unitara
 matricea de flexibilitate
este simetrica (δ
ij
= δ
ji
)
Se calculeaza cu formula lui Maxwell-Mohr
F
o
11
o
21
o
31
o
12
o
22
o
32
o
13
o
23
o
33
|

\
|
|
|
|
|
¹
:=
oo
o
ii
x
m
i
,
2
E I ·
(
(
(
(
]
d :=
ii ii
o
ij
x
m
i
m
j
·
,
E I ·
(
(
(
(
]
d :=
ij
62. Modelul mecanic pentru sisteme cu numar finit de grade de libertate dinamica. Schema de forte.
Ecuatia diferentiala matriceala a miscarii.
63. Vibratii libere neamortizate pentru sisteme cu numar finit de grade de libertate. Moduri normale de
vibratie.
- ecuatia de mai sus admite o infinitate de solutii
- cautam solutiile care indeplinesc conditiile:
1. miscarile tuturor maselor sunt armonice
2. toate masele vibreaza cu aceeasi frecventa circulara (ω )
3. vibratia tuturor maselor este in faza (isi ating amplitudinile in acelasi moment al miscarii)
4. fiecare masa m
i
are amplitudinea ei proprie a
i

Sistem liniar si omogen in a
i
 admite intotdeauna solutia banala a
i
=0; u
i
=0 (stare de repaos).
Pentru a avea ca solutie de vibrare trebuie ca sistemul sa admita si solutia a
i
≠0, pentru aceasta este necesar
si suficient ca determinanta principala sa fie =0.
Ecuatia bipatratica in ω
se inlocuieste succesiv ω cu ω
j
in sistem
r
11
m
1
e
2
· ÷
r
21
r
12
r
22
m
2
e
2
· ÷
|

\
|
|
|
|
.
0 =
r
r
11
m
1
e
j
,
2
· ÷

¸
(
¸
a
j
· r
12
a
2j
· + 0 := r
11
m
1
e
j
,
2
· ÷

¸
(
¸
a
j
· r
12
a
2j
· + r
11
m
1
e
j
,
2
· ÷

¸
(
¸
a
j
· r
12
a
2j
· +
r
21
a
j
· r
22
m
2
e
j
,
2
· ÷

¸
(
¸
a
2j
· + 0 := r
21
a
j
· r
22
m
2
e
j
,
2
· ÷

¸
(
¸
a
2j
· + r
21
a
j
· r
22
m
2
e
j
,
2
· ÷

¸
(
¸
a
2j
· +
sistemul se determina dand lui a
ij
o valoare ≠0 si se determina restul de necunoscute
 in dinamica dam intotdeauna valoarea 1
Alegem a
ij
=1  celelalte a
ij
obtinute le notam cu:
Φ
ij
= i = masa
j = frecventa ω
j
Notam
Vibratiile care respecta conditiile impuse se numesc MNV-uri.
u
ij
u
j
u
2j
...
...
u
nj
|

\
|
|
|
|
|
|
|
.
:=
2j
64. Pentru calculul la voalare a unei grinzi metalice, unde se determina
tensiunile unitare?
Tensiunile unitare se determina pentru inima profilului metalic.
65. In functie de care parametri se face clasificarea unei grinzi metalice intr-una dintre
clasele de sectiune?
Pentru grinzile metalice exista 4 clase de sectiuni. Clasificarea ginzilor
metalice se face in functie de caracteristicile geometrice ale sectiunii si de
zveltetea elemntului din care rezulta c
w
=clasa inimii si c
f
=clasa talpii iar
clasa sectiunii se stabileste ca find cel mai nefavorabil comportament dintre
cele doua clase:
Caracteristici geometrice:
b= latimea profilului
h= inaltimea profilului
t
w
= grosimea inimii
t
f
=grosimea talpii
r= raza de record
Zveltetea:
zveltetea inimii
zveltetea talpii
S
i
d
t
w
S
t
b
1
t
f
66. In care zona se ia in considerare armature din placa de beton a unei grinzi mixte?
Armatura din plca de beton a unei grinzi mixte se dispune in zonele de
moment negativ(reazeme).
67. Care este rariunea asocierii betonului cu armature?
Betonul armat este un material de constructie care imbina rezistenta foarte buna a
betonului la compresiune cu armatura care suplineste deficientele acestuia la intindere.
Alte avantaje ale asocierii:
1. aderenta buna intre beton si armatura τ
a
=[1...7] Mpa.
2. cele doua materiale betonul si armatura nu se ataca reciproc datorita caracterului
bazic al hidratarii cimentului.
3. dilatarea termica a betonului si armaturii este aproximativ egala, in jur de 1*10
-5
.
4. betonul ofera protectie antifoc si anticoroziva armaturii.
68. Particularitatiile structurii betonului.
Betoane = întãrirea amestecurilor omogene de agregat, liant si apã în anumite proportii.
Agregatul = nisip si pietris, uneori si bolovani.
În compozitia betoanelor pot intra:
- materiale pulverulente (zguri, cenusi, tras etc.)
- adaosuri si aditivi care modificã unele dintre caracteristicile fizico-mecanice.
Stãri în care betoanele se pot afla :
- beton proaspãt - starea amestecului din momentul introducerii apei (momentul din care
pot începe reactiile de hidratare ale liantului), pânã la începerea prizei acestuia (amestecul
poate fi pus în operã);
- beton întãrit- începe odatã cu terminarea prizei (se produc fenomenele specifice fazei de
întãrire a liantului).
Structura betonului:
- o retea formatã din granulele de agregat, învelite într-un strat subtire de pastã
constituitã din granulele de ciment si apa strict necesarã hidratãrii acestora.
- dupa punerea in opera se produce sedimentarea granulelor, deasupra sedimentului
acumulându-se apa liberã si aerul care au fost incluse în structura betonului, la amestecare;
Structura betonului întãrit poate fi consideratã ca un sistem dispers, constituit dintr-o
matrice, în care se aflã dispersate granulele de pietris.
Aderenta se realizeazã atât prin ancorarea mecanicã granulelor de agregat, cât si prin
chemosorbtia componentelor cimentului hidratat, pe suprafata agregatului.
Betonul întãrit = material compozit cu structurã macro- eterogenã si caracter pseudosolid.
Stari de agregare:
- starea solidã, constituitã din granulele de agregat, din granulele de ciment (hidratate
superficial) si din formatiunile cristaline de hidratare a cimentului;
- starea lichidã, constituitã din apa legatã chimic, din apa legatã fizic (absorbitã în geluri si
adsorbitã pe faza solidã) si din apa liberã;
- starea gazoasã, constituitã din aerul inclus în structurã si din vaporii de apã aflati în pori.
69. Definiti clasa betonului.
Clasa betonului este data atat de valoriile medii de rezistenta dar si
de valoarea minima ( cu o probabilitate de 5%) numita valoare
caracteristica la compresiune.
-
se noteaza cu f
ck cyl/cub
-
f
ck,cyl
se determina pe cilindru de θ =150x300 la 28 de zile
pastrate in conditii standard de temperatura si umiditate
-
f
ck,cub
se determina pe cuburi cu latimea l=150mm la 28 de
zile pastrate in conditii standard de temperatura si umiditate
-
clasele de rezistenta sunt C8/10..........C100/115
70. Diagrama efort unitar – deformatie specifica pentru beton si armatura
E
c
=modulul de elasticitate = tgα
i
E
cm
=modulul de leasticitate mediu
E
cs
=modulul de elasticitate secant = tgβ
i
E
ct
=modulul de elasticitate tangent = tgγ
i
ε
c
=deformatie specifica limita a betonului (la elemente incovoiate aprox.
egal 2mm)
ε
w
=deformatie specifica ultima betonului (la elemente incovoiate aprox. egal
3.5mm)
- curba σ -ε la intindere si compresiune au aceeasi tg. Adica modulul de
elasticitate la compresiune este egal cu cel la intindere.
- conf Eurocod 2 limita de proportionalitate efort-deformatie specifice este
de 0.4 f
c.
- pe curba σ -ε se distinge modulu de elasticitate E
c
modulul secant E
es
si
modulul tangent E
ct
.
71. Care sunt indicii de compactare la lucrari de terasamente?
- gradul de umiditate;
- grosimea stratului ce urmeaza a fi compactat;
- numarul de treceri pe strat;
72. Care sunt utilajele de compactare folosite la lucrarile de terasamente?
- compactoare ce acţ ionează static: cu rulouri netede sau amprentate
- compactoare ce acţ ionează prin vibrare: cu vibratoare
- compactoare ce acţ ionează prin şoc: cu mai mecanic sau mai macara
73. Care sunt parametri vibrarii betonului si cum influenteaza acestia procesul de
compactare?
- frecventa vibratorului (Frecventele inalte pun in miscare pasta de ciment si
partile fine de agregat, frecventele mijlocii pun in miscare granulele de nisip iar
cele joase actioneaza asupra pietrisului)
- - amplitudinea vibratiilor (in stransa legatura cu frecventa vibratiilor,
granulele din beton preiau un impuls semnificativ motiv pentru la frecvente
necorespunzatoare granulele betonului primesc deplasari neregulate)
- acceleratia vibratiei
- forta de vibrare (forta de vibrare necesara este direct proportionala cu
marimea diferitelor clase si consistente)
- raza de actiune (direct proportionala cu forta de vibrare si durata unui ciclu de
vibrare)
- numarul de vibrari (influenteaza lucrabilitatea betonului)
- durata unei vibrari (depinde de consistenta betonului, de cantitatea de parti
fine si clasa betonului – duratele neadecvate de vibrare conduc la segregarea
betonului sau la vibrarea insuficienta)
74. Care sunt procedeele de turnare a betonului?
- prin cădere liberă cu ajutorul jgheaburilor
- prin pompare cu autopompa
- prin turnare cu bena manipulată de macara
75. Cum se face evacuarea apei din incinta sapaturilor, prin lucrari de epuismente
directe?
- cu ajutorul drenurilor de suprafaţă
- prin pompare
76. Ce reprezinta patrimoniul unei societati
comerciale?
Patrimoniu = Totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor cu
valoare economică, precum şi a bunurilor materiale la care
se referă aceste drepturi, care aparţin unei persoane (fizice
sau juridice);
Patrimoniu = totalitatea activelor + pasivelor
Active: lichiditati, mijloace fixe, bunuri de inventar,
creante;
Pasive= datorii, obligatiuni
77. Prezentati cateva proceduri de evaluare a constructiilor.
A. Metoda costurilor
1.1 metoda costurilor depreciate
1.2 metoda costurilor de reconstrucţ ie / reconstruire
1.3 metoda costurilor de inlocuire
1.4 metoda costurilor segregate
1.5 metoda costurilor folosind preţ urile barem
B. Metoda indicială - aplicaţii restrânse, la apartamente sau proiecte tip
1. Verificarea situaţ iei scriptice si a situatiei reale din teren (se efectueaza de catre specialistul in
evaluarea cladirilor, in acest caz inginer constructor)
2. Evaluarea propriu-zisă Se recomandă folosirea metodei costurilor de reconstrucţie sau segregate
pentru clădirile cu suprafeţe mari şi pentru care există planuri de execuţie.
- se determina valorile de inlocuire;
- se determina gradul de uzura fizica real estimat;
- se intocmeste raportul de evaluare preliminar
3. Prezentarea datelor evaluate şi descrierea mijloecelor fixe (clădiri şi construcţ ii speciale.)
4. Intocmirea memoriului de evaluare
C. Metoda comparatiilor de piata
D. Metoda actualizarii veniturilor
78. Care sunt sursele de finanare ale unui proiect?
a. fonduri proprii si cele imprumutate de la personae
apropiate;
b. creditul bancar;
c. emiterea de actiuni si obligatiuni – sursa importanta
de finantare dar destul de greu accesibila la inceput;
d. programe speciale de finantare – finantare prin
intermediul fondurilor europene sau prin intermediul
Guvernului Roman;
e. fondurile de capital – surse de capital specializate in
investitii;
f. leasing-ul – creditare pe termen mediu si lung, in
special pentru echipamente si dotari;
g. creditele de la furnizori si clienti;
h. factoringul / scontarea (Factoringul reprezinta
finantarea (scontarea) facturilor pentru
obtinerea rapida de numerar si se
caracterizeaza prin cesionarea facturilor cu
plata la termen.)
i. avans de la client
j. fonduri nerambursabile
79. Care este importanta aplicarii managementului
calitatii in organizatii?
Managementul calitatii este o strategie organizationala fundamentata pe ideea ca
performanta in atingerea unei calitati superioare este realizata doar prin implicarea cu
perseverenta a intregii organizatii in procese de imbunatatire permanenta.
Obiectivul este cresterea eficientei si eficacitatii in satisfacerea clientilor.
Importanta si avantajele managementului calitatii
- imbunatatire permanenta a proceselor tehnologice
- eliminarea efectelor nedorite ale proceselor de productie
- Examinarea modului prin care utilizatorii folosesc produsele in scopul imbunatatirii
produsului
- Extinderea preocuparilor manageriale dincolo de produs
- pastrarea pozitiei pe piata si castigarea de noi sectoare din piata;
- coordonarea si conducerea activitatilor in mod coordonat si planificat;
- sistematizarea productiei;
- cresterea increderii clientilor si a partenerilor de afaceri;
- managementul calitatii constituie o conditie importanta pentru patrunderea
bunurilor si serviciilor oferite pe piate externe;
- confera avantaje de ordin organizational;
80. Care sunt principalele surse de informare pentru
tehnologii noi?
1. Furnizorii de produse/servicii:
Inoveaza prin cercetare si dezvoltare continua cu scopul de a acapara noi segmente din
piata si pentru imbunatatirea produselor oferite in mod curent.
2. Alte sectoare ale industriei:
Prin dezvoltarea si lansarea pe piata de produse si servicii completare industriei
constructiilor.
3. Accesul la programe de cercetare si dezvoltare in
domeniul constructiilor
4. Training-uri de specialitate
5. Conferinte si workshop-uri ale asociatiilor de
specialitate
6. Publicatii de specialitate la nivel national si
international
7. Internet, forumuri de discutii

2. Clasificati produsele de balastiera si cele de cariera
Produse de balastiera: - balast, pietris, nisip drumuri (pat) - trebuie spalate si sortate - conditia esentiala este sa fie inerte si stabile la actiunea liantului, a apei, aerului si inghetului - functie de marimea granulei: 0...1mm 1...7mm 7...70mm nisip fin nisip grauntos pietris natural nisipos agregate pentru mortare, betoane, constructii

in 2-3 sorturi: 7…16; 16…31; 31…70 balast = nisip + pietris in amestec natural >70mm bolovanis

Produse de cariera utilizate cum au fost extrase sau prelucrate - piatra bruta - prelucrate: aderente pentru ziduri aparent cu rosturi drepte - piatra de talie pe toate fetele placi placaje, pavaje pavele, bordure zid de sprijin, fundatii - moloane pe o fata si pe portiuni din fetele

- piatra naturala fasonata

- piatra naturala pentru drumuri - piatra concasata:

- beton de inalta rezistenta/mortar - beton/mortar asfaltic

≤ 0.75 filer

mortar + beton asfaltic

0…3 nisip de concasare

3…8 spartura 8…40 split

3. Enumerati elementele grafice ale unei planse , subliniati pe cele
obligatorii.

Elemente grafice: - indicator - margini si chenar - repere de centrare - repere de orientare - gradatie numerica de referinta - sistem de coordinate.

simboluri triunghiulare .cotare in m cu 2 zecimale Cotare panta → cu sageti paralele cu panta si orientate spre sensul -urcare: rampe .i. Care sunt principalele elemente ale cotarii unui desen? -dimensiuni de pana la 1 m →cm beton -dimensiuni > 1m → in m cu 2 zecimale → mm sub forma de exponent → a. unghiul -linii ajutatoare – delimiteaza portiunea cotata -linie de indicatii daca nu incape cota -distanta dintre doua linii de cota min 7 mm -prima linie de cota → cote partiale. sa nu fie nevoie de calcul suplimentar Elemente -cota-val numerica → la 1mm deasupra liniei -linia de cota indica lungimea . cote generale Cota de nivel .in plan se incadreaza intr-un patrat .coborare:pante → in plan pe toata lungimea rampei → panta se coteaza sub forma de procent .4.

panglici ( pt distante) →nivelment . mira .pt terenuri plane: nivela. mira. jaloane ( semnalicare puncte). distante masurate optic): tahimetru sau teodolit cu fire stadie . ruleta. ruleta -eclimetre pt terenuri in panta →tahimetrie(masuratori rapide. Care sunt instrumentele topografice utilizate la trasarea sau materializarea elementelor topografice pe teren? → planimetrie: teodolit. tarus ( pt marcare) .5.

Ce intelegeti prin scara numerica si exemplificati cateva din scarile uzuale la care sunt reprezentate planurile topografice? Scara planului sau a hartii reprezinta raportul dintre distanta pe orizontala d de pe harta si omoloaga ei in realitate ( d si D au aceeasi unitate de masura). 1:5000 . 1:10000 1:25000.speciale → cu un anumit scop . 1:1000000 Scara sub forma unui raport : 1/N=S=d/D 1:N de cate ori D este micsorat in plan sau pe harta Harti-scari mici < 1:10000 Planuri topo-scari mari >1:10000 -de baza → pt intocmirea pe intreg teritoriul . Scari topo: 1:2000 .6. 1:100000 . 1:200000 .

Ce intelegeti prin notiunea de panta a terenului si cum o puteti exprima din punct de vedere matematic. Panta= inclinarea terenului fata de planul de referinta (orizontal)(unghiul pe care il face aliniamentul ales cu planul orizontal) p tan ( ) z D → p% z D 100 Φ= unghi de panta .7.

. Unui 1 cm (mm.m) in realitate (pe distante orizontale). Explicati modul de citire a scarii numerice uzuale 1:500.m) pe desen ii corespund 500 cm (mm.8.

Enuntati teoremele de coliniaritate a centrelor instantanee de rotatie T1.9. T2. Pentru mecanisme alcatuite din 2 elemente: Centrele instantanee si centrul de rotire relativa sunt coliniare. Pentru mecanisme alcatuite din 3 elemente: Considerate doua cate doua centrele de rotire relativa respective sunt coliniare. .

este nul. corespunzator oricarei deplasari virtuale.’’ F i m a i i r 0 .10. Care este principiul lui d’Alambert? In cazul unui sistem de puncte materiale aflat in echilibru lucrul mecanic virtual al fortelor de legatura dintre puncte.

Definiti tensiunea (efortul unitar). Ce tipuri de tensiuni cunoasteti ( functie de directia lor de actiune in raport cu planul sectiunii)? Tensiune = insumarea fortei interioare intr-un punct σ = tensiuni normale pe planul sectiunii τ = tensiuni tangentiale .11.

12. Scrieti relatiile de definire a acestora in functie de tensiuni. Eforturi sectionale = dau marimea globala a solicitarii mecanice intr-o sectiune. Ce sunt eforturile sectionale. de torsiune . N= ∫A ∙σ∙dA – efort axial σ= My= ∫A∙σ∙z∙dA Mz= ∫A∙σ∙y∙dA moment incovoietor τ= Ty= ∫A∙τxy∙dA Forte taietoare Tz= ∫A∙τxz∙dA Mt= ∫A(τxy∙z-τxz∙y)dA – mom.

Clasificarea deformatiilor. deplasari -.plastice (ireversibile) Deformatii .deplasari: du x x du xy dv y x dv y y .modificarea pozitiei unui element sub actiunea unei forte aplicate deformatii -.13. Definiti deplasarile si deformatiile.elastice (reversibile) -.modificarea caracteristicilor geometrice ale unei sectiuni deformatii -.

cu lunecare d) torsiune .14. Enumerati solicitarile simple.pura . Solicitarea simpla = solicitare in care tensiuni de acelasi tip nu prezinta suprapuneri de efecte a) solicitarea axiala b) forfecare c) incovoiere . Definiti solicitarea simpla.

precizand semnificatia fizica a marimilor care intervin N max max ef T -.moment de inertie polar torsiune W t -.moment de inertie z-z z y y W R M I incovoiere y z R y M I t t r It -.15.modul de rezistenta polar M t t W . Exprimati conditiile de rezistenta pentru solicitarile simple.moment static al sectiunii z-z z T S max y z z b I M R f forfecare pura b -.latimea sectiunii I -.forta taietoare A R solicitarea axiala y S -.

16. Scrieti formula lui Navier si precizati semnificatia fizica a termenilor. M y y I z y My.momente de inertie M z z I y z . respectiv nule. Mz -. Reprezentati grafic distributia tensiunilor normale pentru o sectiune oarecare si aratati unde apar valorile extreme.solicitari la incovoiere Iy. Iz -.

static al suprafetei ce luneca.Sz = mom. Sy.Iz= mom. de inertie axial b= latimea sectiunii. T S xz z y y T S y z z bI .17. xy bI . Scrieti formula lui Juravschi si precizati semnificatia marimilor care intervin. Tz. .Ty= efortul din forta taietoare. Iy.

c= limita de curgere peste care avem remanente. specifica a mat.. specifica ultima. avertizata → comportarea este simplificata printr-o curba idealizata(curba PRANDTL) σc=tensiunea de curgere a mat.18. Material casant → rupere brusca. . Curbe caracteristice idealizate ( diagrame tensiune – deformatie specifica) pentru materiale ductile si casante. nu exista palier de curgere ( se intrerupe continuitatea geometrica) σr= tensiunea de rupere a mat. εr= def. Material ductile → prezinta deformatii mari pana la rupere → rupere lenta . . specifica la rupere. εc=def. εu=def.

h S b h 2 z 3 z 2 2 z z b 1 2 h 2 T S 4 z 2 z T b z 1 2 b h 2 4 bh 3 z 2 Ib 12 6T bh h 2 4 z pt. z =0 → τmax = (3Tz)/(2bh) = (3/2)(T/A) .19. z = ± h/2 → τ = 0 pt. Reprezentati distributia tensiunilor tangentiale pentru o sectiune dreptunghiulara (bxh) si precizati unde ele sunt nule si valorile extreme.

20. Scrieti ecuatiile diferentiale ale axei deformate a grinzilor incovoiate si precizati semnificatia termenilor.) dx Metode de calcul ale deplasarilor bazate pe aceste ecuatii: 1. . EI const.integrarea directa a ecuatiei de gradul 4. EI=rigiditatea sectiunii la incovoiere (consid. 2.metoda parametrilor initiali. 3. Enumerati metodele de calcul a deplasarilor bazate pe aceste ecuatii. 4.) dx d 4 4 w P( x) EI w = sageata.metoda grinzilor conjugate(Mohr). d 2 2 w M EI (ecuatia dif. de ordinul 2 a fibrei medii def.integrarea directa a ecuatiei de gradul 2.

. M M y 2 y M 2 z . . precizati pozitia axei neuter. M tan ( ) M z z y M M M cos ( ) M sin ( ) M I Mz My y M z I z y y z → M z cos ( ) I y y cos ( ) I z σ = 0 → axa neutral → centrul de greutate. I cos ( ) z sin ( ) I y z cos ( ) I y y sin ( ) Iz 0 ecuatia axei neuter trece prin y z I tan ( ) y z tan ( ) z y I tan ( ) directia axei neutre Daca schimbam coordonatele din y-z in n-η z = η∙cosβ+ξ∙sinβ M cos ( ) y = η∙sinβ-ξ∙cosβ I cos ( ) cos ( ) W y M max y y M y z W W M sin ( ) W z M min y y M W 2 xz z z W 2 xy M cos ( ) W y sin ( ) W z T S xy T S xz y z z z y y bI bI . Incovoierea oblica: scrieti expresia tensiunilor normale totale intr-un punct.21.

.

22. Incovoierea oblica cu effort axial: precizati ce eforturi apar in sectiune si scrieti expresia tensiunilor normale totale.

- forta N actioneaza cu excentricitatea e, fata de centrul de greutate al sectiunii. - reducand forta axiala N in centrul sectiunii se obtine un moment M=N*e cu componentele My=N*z0 si Mz=N*y0.
N A M z
y y

M y
z

I

I

z

N A

Nz z
0

Ny y
0

I

y

I

z

23. Incovoierea simpla cu efort axial pentru o sectiune dreptunghiulara (bxh). Scrieti expresia tensiunilor extreme si pozitia axei neutre functie de marimea excentricitatii. Presupunand bara de rigiditate mare cu neglijarea deplasarilor din incovoiere se va putea aplica principiul suprapunerii efectelor astfel incat intr-un punct al sectiunii de coordinate y, z avem:
M z
y y

tensiune normala

N A

M y
z

I

I

z

tensiuni tangentiale

T S
xz

z y
xy

T S b I

y z z z

b I

y y

din relatia tensiunilor normale

N A

Nz z
o

Ny y
o

I

y

I

z

N A

z z 1
o y

y y
o z

i

2

i

2

z z 1
o y
N
max

y y
o z
M y I
z

i

2

i

2

0

M z I
y

y 1

z 1

A

R

i

fibra de jos este intinsa, deci tensiunea normala maxima trebuie sa fie mai mica decat rezistenta la intindere a otelului

N
min

M z I
y

y 2

M y I
z

z 2

A

R

c

fibra de sus este comprimata, deci tensiunea normala minima trebuie sa fie mai mica decat rezistenta la compresiune a betonului

24. Definiti grinda pe mediu elastic. Ipoteze de calcul si consecintele lor.
Definitie: o grinda care reazema pe toata lungimea ei pe un mediu continuu si este capabila sa se deformeze elastic impreuna cu acesta. Ipoteze: 1. Ipoteza lui Winkler p=k*w p= reactiunea mediului elastic w= deplasarea comuna a mediului si a grinzii k= coef. de proportionalitate -corespunde ca model o grinda asezata pe un sir de resorturi independente -mediul se deformeaza doar in punctele de sub grinda ramanand nedeformat in afara fetei de contact

2. Ipoteza materialului linear elastic -grinda si mediul pe care reazema se comporta linear elastic

25. Definiti articulatia plastica si mecanismul de cedare. Articulatia plastica – termen folosit pentru a descrie rotatiile intro sectiune in care stadiul plastic a fost atins marcand aparitia rotatiilor plastice.

Mecanism de cedare – apare atunci cand o structura isi pierde proprietatiile de indeformabilitate, sistemul static transformandu-se in mecanism (stadiul plastic a fost atins).

2 P EI 2 cr L Pcr= forta critica de flambaj I= momentul d inertie al sectiunii L= lungimea de flambaj . Scrieti formula lui Euler pentru sarcina critica si precizati semnificatia termenilor.26.

coeficientul dinamic ar urma sa se aplice numai acelei parti din forta. Calculul de rezistenta la soc.max ≤ R R – rezistenta de calcul a materialului σst.27. Scrieti conditia de rezistenta si aratati semnificatia termenilor. Care este valoarea minima a coeficientului dinamic? σdin.pentru cazul particular h=0 (aplicare brusca a fortei P asupra corpului) ψ=2 Nota: cand la aplicarea unei forte pe un element de constructie nu toata masa acesteia se aplica prin soc.max = ψ x σst. care se aplica dinamic sau un coefficient 1< ψ<2 aplicat fortei totale.max – tensiunea maxima calculata in ipoteza actiunii statice a fortei impulsive P ψ – multiplicatorul dynamic depinde de viteza corpului in momentul impactului si deplasarea δst 1 1 v g 2 1 st 1 2h st . .

28. Dimensiunile sectiune trebuie sa urmeze profilul diagramei de moment (moment mare=sectiune crescuta) Lf Coeficientul de flambaj: f i 2 Ncr Lf EI 2 . 2. Este recomandabil ca sectiune sa aiba cat mai mult material departat de axele principale => moment de inertie al sectiunii mai mare. raza de giratie mai mare. Precizati condiile pentru alegerea tipului de sectiune in cazul flambajului pentru a avea sectiuni economice. Este recomandabila alegerea sectiunilor cu o axa imateriala 3. 1.

29. Coincid axele neutre la incovoiere in domeniile elastic si plastic? Daca da. . Pozitia axei neutre NU coincide in domeniul elastic si plastic la incovoiere. curgere). cand? .pentru asigurarea echilibrului. au loc redistribuiri de tensiuni in sectiune motiv pentru care axa neutral isi modifca pozitia fata de stadiile anterioare (elastic.

Care este rolul placutelor in cazul flambajului compus? Aratati deosebirile de calcul dintre o sectiune cu doua axe materiale si o sectiune solidarizata cu placute. se tine cont de rigiditatea barelor. Particularitati de calcul pentru bare cu elemente solidarizate cu placute . . .pe axa z-z pot aparea lunecari.se folosesc pentru calculul la flambaj alte valori pentru curbele de flambaj comparativ cu sectiunile unitare. . Placutele = sunt dispuse pe toata inaltimea barei si au rolul de a solidariza elementele departate si de a rigidiza sectiunea.30.pe axa y-y lunecarile sunt neglijabile.se calculeaza rotirea nodului δ1 si sageata consolei δ2 .se calculeaza deformatia unghiulara: .

se calculeaza momentele de inertie: .se calculeaza zveltetea ramurii intre 2 placute: .apoi se calculeaza zveltetea transformata a sectiunii: . .se calculeaza tensiunile in sectiunea solidarizata..

. . .materialele sunt omogene. continue.deplasarile pot fi considerate infinit mici in comparatie cu dimensiunile structurii.se admite ipoteza proportionalitatii dintre incarcari si deplasari.materialele asculta de legea lui Hooke.structura deformata e aproape la fel cu structura nedeformata.31. izotrope si au un comportament asemanator. .materialele au un comportament perfect elastic si sunt putin deformabile. . . Care sunt ipotezele fundamentale in calcul liniar elastic? .calculul este efectuat cu incarcarile introduce pe structura nedeformata. .

32. r.numarul nodurilor Fixarea in: . PLAN: b + r – 2n = g SPATIU: b + r – 3n = g g.spatiu ( 6 grade de libertate trebuie sa fie suprimate) . n.numarul legaturilor cu solul.grade de libertate b – numarul barelor. Conditia de invariabilitate geometrica a unei structuri.plan ( 3 grade de libertate trebuie sa fie suprimate) .

Principiul lucrului mecanic virtual Pentru ca un sistem de puncte materiale legate intre ele prin forte de lagatura fara frecare sa fie in echilibru.33. F i m i a i r 0 . lucrul mecanic al fortelor de legatura corespunzator oricarei deplasari virtuale trebuie sa fie NUL.

se comporta mai bine sub actiunea incarcarilor gravitationale si de ce? Arcul are o comportare superioara sub actiunea incarcarilor gravitationale datorita formei care permite transformarea incarcarilor in impingeri laterale.34. . Precizati care dintre elementele structurale: grinda dreapta sau arc. reducandu-se in mod substantial momentul incovoietor.

Care este rolul tirantilor intr-o structura? Tirantul este un element structural de rigiditate nula care preia numai incarcari axiale si are rolul de a limita deplasarile nodale in structura sau pentru a prelua o parte in impingerile laterale in cazul arcelor. .35.

astfel este necesara refacerea continuitatii acolo unde ea a fost suprimata.din conditia de compatibilitate rezulta [δij]*{xi}+{Δif}={0} reprezinta deplasarea nula.continuitatea este refacuta impunand conditiile deplasarilor totale Δ1. x2…xi…xn si trebuie sa se comporte identic cu structura static nedeterminata.36.este o metoda generala de rezolvare a structurilor static nedeterminate . .se considera concomitant cu fortele exterioare date si cu necunoscutele x1. x2…xi…xn sa fie nule . . absoluta sau relative pe directia necesara {xi} Termenii: δii=deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara xi produsa de o actiune=1 δij=deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara xj produsa de o actiune=1 Δif= deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara xi produsa de o actiunile exterioare Ecuatii de conditie: [δij]*{xi}+{ Δ if}={0} conditia de compatibilitate sau Σ δij*xj+ Δ if=0 deplasarea nula absoluta . Δ2…Δi…Δn dupa directille necunoscutelor x1. Care este semnificatia unei ecuatii de conditie in Metoda fortelor? Se considera un cadru avand in alcatuire n noduri rigide care este de n ori geometric nedeterminat.

37. care se determina exprimand conditia de echilibru static pe directia acestora. Care este semnificatia unei ecuatii de conditie Metoda deplasarilor? Metoda deplasarilor: metoda generala de rezolvare a unei structuri static nedeterminate avand ca necunoscute deplasarile independente ale nodurilor. Ecuatia de echilibru: [Sij]*{yi}+{Sj}={0} Σ Sij*yj+Sj=0 -reprezinta reactiunea nula-moment (yi-rotire de nod) sau forta (yj-translatie de nod) din blocajul nodului i respectiv din blocajul gradului de libertate “i” Termenii: Sii=reactiunea momentului din blocajul nodului “i” produsa de o rotire yi=1 a nodului “i” Sij=reactiunea momentului din blocajul nodului “i” produsa de o rotire “j” Se disting 2 grupe de termeni-liberi a) Sif=reactiunea moment din blocajul nodului ”i” produsa de actiuni exterioare b) Si=reactiunea forta din blocajul gradului de libertate ”i” produsa de actiuni exterioare .

x2…xi…xn si trebuie sa se comporte identic cu structura static nedeterminata. x2…xi…xn sa fie nule . astfel este necesara refacerea continuitatii acolo unde ea a fost suprimata.este o metoda generala de rezolvare a structurilor static nedeterminate . . Care este semnificatia coeficientilor necunoscutelor si a termenilor liberi dintr-o ecuatie de conditie in Metoda fortelor? Se considera un cadru avand in alcatuire n noduri rigide care este de n ori geometric nedeterminat.38.continuitatea este refacuta impunand conditiile deplasarilor totale Δ1. Δ2…Δi…Δn dupa directille necunoscutelor x1.se considera concomitant cu fortele exterioare date si cu necunoscutele x1. absoluta sau relative pe directia necesara {xi} Termenii: δii=deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara xi produsa de o actiune=1 δij=deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara xj produsa de o actiune=1 Δif= deplasarea absoluta/relativa in sistemul de baza pe directia necesara xi produsa de o actiunile exterioare Ecuatii de conditie: [δij]*{xi}+{ Δ if}={0} conditia de compatibilitate sau Σ δij*xj+ Δ if=0 deplasarea nula absoluta .din conditia de compatibilitate rezulta [δij]*{xi}+{Δif}={0} reprezinta deplasarea nula. .

care se determina exprimand conditia de echilibru static pe directia acestora. Ecuatia de echilibru: [Sij]*{yi}+{Sj}={0} Σ Sij*yj+Sj=0 -reprezinta reactiunea nula-moment (yi-rotire de nod) sau forta (yj-translatie de nod) din blocajul nodului i respectiv din blocajul gradului de libertate “i” Termenii: Sii=reactiunea momentului din blocajul nodului “i” produsa de o rotire yi=1 a nodului “i” Sij=reactiunea momentului din blocajul nodului “i” produsa de o rotire “j” Se disting 2 grupe de termeni-liberi a) Sif=reactiunea moment din blocajul nodului ”i” produsa de actiuni exterioare b) Si=reactiunea forta din blocajul gradului de libertate ”i” produsa de actiuni exterioare . Care este semnificatia coeficientilor necunoscutelor si a termenilor liberi dintr-o ecuatie de conditie Metoda deplasarilor? Metoda deplasarilor: metoda generala de rezolvare a unei structuri static nedeterminate avand ca necunoscute deplasarile independente ale nodurilor.39.

T.40. M? . Care este conventia de semne pentru N.

.41. Cum influenteaza variatia sectiunii diagrama M la o structura static nedeterminata? Variatia sectiunii se face in functie de profilul diagramei de moment astfel incat creste proportional cu cresterea momentului in diagrama.

A – aria sectiunii . variatie de temperature si cedari de reazame. Scrieti expresia deplasarii punctuale cand structura este incarcata cu forte.ri – reactiuni la fortele unitare .It – moment de inertie polar . Txf – eforturi sectionale in punctele studiate .I – momentul de inertie a sectiunii . M m i x xi N n dx x xi kT t dx GA x xi M dx xt m t xt EI EA GI dx t m xi h dx t mxi dx r i ir (Maxwell-Mohr) .Mxf. txi – eforturi pentru fortele unitare ce actioneaza in punctele studiate .G – modulul de rigiditate transversala .Δir – deplasarea reazemului . nxi.E – modulul de elasticitate a sectiunii .mxi. Nxf.α – coefficient de dilatare .42.

43. Enuntati teorema reciprocitatii lucrului mecanic si precizati cele 3 cazuri particulare. Teorema reciprocitatii lucrului mecanic (Betti) – lucrul mecanic efectuat de un sistem de forte Pj care parcuge deplasarile unui sistem de forte Pi este egal cu lucrul mecanic al unui sistem de forte Pi ce parcuge deplasarile sistemului de forte Pj. RECIPROCA DINTRE O DEPLASARE UNITARA SI O REACTIUNE UNITARA Pi ij Rij i 0 . RECIPROCA DEPLASARILOR UNITARE Pi ij Pj ji 2. RECIPROCA REACTIUNILOR UNITARE Rij i Rji j 3. 1.

Ipoteza ce permite clasificarea = ipoteza indeformabilitatii barelor conform careia barele nu isi modifica lungimea in urma deformarii. Ce este un cadru cu noduri deplasabile si care este ipoteza care permite clasificarea in cadre cu noduri fixe si cadre cu noduri deplasabile? Cadru cu noduri deplasabile = cadru in care deplasarile nodale laterale sunt impiedicate in proportie mai mica de 80%. Cadrele cu noduri deplasabile = rotiri de noduri. deplasari de noduri. .44.

45. Cum se obtine sistemul de baza in metoda fortelor si care este caracteristica lui principala? Sistemul de baza: -necunoscute {xi} sunt rectiuni/eforturi din legaturi suplimentare in numar de ns -se obtine suprimand ns legaturi care inlocuiesc cu {xi} rezultand o structura static nedeterminata Caracteristica principala a sistemului de baza = static determinat.eforturi .x2 – reactiuni x3. {xi}={x1} {x2} {x3} {x4} {x5} x1.x4 .

y2.yb – translatii pe directile libere . yb} y1.46. {yi}={y1} {y2} {y3} {yc.y3 – rotiri de nod yc. Cum se obtine sistemul de baza in Metoda deplasarilor si care este caracteristica lui principala? z=7+12-2*7=2 Caracteristica sistemului de baza = static determinat.

iar formarea acestuia conduce la colaps. Variatiile de temperatura pot cauza alungirea sau contractii. In ce masura variatia de temperatura si cedarile de reazeme influenteaza starea de eforturi intr-o structura static determinata? In cazul cedarilor de reazeme intr-o structura static determinata vor aparea grade de libertate aditionale transformand structura intr-un mecanism.47. Prin contractii se realizeaza scurtarea lungimii barelor rezultand un moment incovoietor mai mic. Prin alungire se realizeaza o lungire a barelor rezultand cresterea solicitarilor la moment incovoietor. .

. In ce situatie este indicat sa se foloseasca o grinda cu console si articulatii in locul unei grinzi continue? Grinda Gerber spre deosebire de o grinda continua prezinta avantajul de a fi folosit in: .cazul in care grinda este supusa la variatii semnificative de temperatura. .48.cazul in care nu este permisa transmiterea de momente in suportii intermediari. .cazul in care sunt posibile tasari de reazeme.

daca sistemul de baza este incarcat cu forte exterioare si cu valorile reale ale necunoscutelor zi el se comporta ca un system real. mxi prin metoda Cross. .se determina eforturile sectionare Mxy..rezolvarea cadrului cu noduri fixe incarcat cu forte exterioare. variatii de temperatura.reactiunile di penduli=0 (in sistemul real). ...se considera schema cadrului incarcatcu forte exterioare si momentele incovoietoare de capat. cedari de reazeme si deplasari unitare (=1) pe directia pendulilor care asigura blocarea gradelor de libertate. ... Ri=0 Ri=ri1*z1+ ri2*z2+. In ce consta procedeul de calcul in 2 etape al cadrelor cu noduri deplasabile? Etapa 1 .. . Etapa 2 .conditia ca mecanismul obtinut sa fie in echilibru este ca lucrul mecanic al fortelor la care corespund deplasarile sa fie 0.suprapunem efectele M=Mxy+∑mxi*zi. ..+ rin*zn+ Rij=0 . .. Nxy.. Txy.necunoscutele sunt deplasarile de pe directiile pendulilor.49.

50. Ce eforturi rezulta intr-un cadru cu noduri fixe incaracat cu forte axiale numai in noduri. Eforturile ce rezulta sunt: -forta axiala .

.51. Ce este o linie de influenta a unui efort intr-o sectiune data? O linie de influenta este o diagrama care arata variatia eforturilor intr-o sectiune a unui element atunci cand o forta unitara mobila parcurge linia de incarcare a elementului respectiv.

C.ɸ (unghi intern de frecare interna) .P.L. Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta.9 . sunt: .Ɣ (greutatea volumica) mc – coeficient al conditiilor de lucru = 0. Caracteristicile geotehnice utilizate pentru S.C (coeziunea) .52.

.

5 bloc cu o treapta lc/L = bc/B = 0. Fundatiile izolate rigide(FIR) se folosesc pentru stalpi din beton armat si stalpi metalici .53.4÷0.incarcarea N transformata in presiune la talpa cuzinetului < Rc a blocului de beton Det .65 bloc cu > trepte . H : ≥tan(ά)adm → H.prima treapta ≥40 . ef L/B=1÷1. celelalte ≥30 cm . Determinarea suprafetei in plan a fundatiilor izolate rigide.5÷0. La FIR → fundatii tip bloc si cuzinet P N A N BL . la terenuri bune de fundare. H≥40 ≥tan(ά)adm Pentru H≥70 → blocul se realizeaza in trepte .5 Pentru dimensiunile cuzinetului: lc/L = bc/B = 0.

in functie de caracteristicile terenului si stratificatia acestuia. mai mare cu 90 cm decat subsolul neincalzit. - in functie de fundatiile cladirilor invecinate. Alegerea adancimii de fundare . - cel putin 20cm in terenul bun de fundare. in functie de nivelul apelor subterane.5-2m sub cota posibila de lunecare. . mai mare cu 40 cm decat subsolul incalzit. 1.54.mai mare decat Hinghet + 20 cm.

Alcatuirea fundatiilor izolate pentru stalpi prefabricati de beton armat.55. .

Fundatii izolate elastice excentrice cu grinda de contrabalansare. Kgr/Kst≥10 grinda rigida fata de stalp → grinda de fundare Din conditia de echilibru: ΣM=0 → Pef = R1/(L∙B)≤Padm .56.

Teoria lui Rankine = permite determinarea tensiunilor intr-un pamant aflat in stare de impingere active sau pasiva in spatele unui zid de sustinere => calcularea impingerilor asupra acestuia.57. Reprezentare grafica: Formula: . 3. Impingerea activa a pamantului in teoria Rankine. 4. 2. pamantul se gaseste in starea de echilibru limita sau de rupere starea de deformare este plana nu exista frecare intre pamant si ecran suprafata ecranului este plana Pentru a obtine relatiile de calcul se foloseste metoda cercurilor lui Mohr. Se determina presiunea terenului in urm conditii: 1.

flexibilitatea.masa Prop. l m ( x) EI 0 2 dx l 3 k 48 E I l 3 48 E I m(x)=variatia momentului incovoietor in lungul barei l 3 3EI k 3EI l 3 . Schematizarea structurii printr-un sistem cu un grad de libertate dinamica. in sectiunea in care se concentreaza masa produce o deplasare unitara. coefficient de rigiditate. initiala: m=Q/g 2.caract. Caracteristicile inertiale si elastice ale schemei de calcul: coefficient de flexibilitate .caract.58. Raspunsul dynamic al sistemului depinde de proprietatile initiale: . de flexibilitate u = deplasarea produsa de o forta unitara pe directia GDL a masei in sectiunea in care se concentreaza masa. elastice: k=coefficient de rigiditate – forta care aplicata pe directia GDL al masei . 1. Elastice: rigiditatea. δ= coef.

caract. de amortizare : Fr= c∙u’(t) . c=constanta de amortizare .

= forta care produce o deplasare c= coef. de rigiditate. c∙u’ Forte de inertie: m∙u’’ Ecuatia de proiectie pe orizontala: m∙u’’+c∙u’+k∙u=P(t) │:m u’’+(c/m)∙u’+(k/m)∙u=(1/m)∙P(t) notam c/m=2β. Ecuatia diferentiala a vibratiilor produse de o forta perturbatoare oarecare. de amortizare = forta care se opune miscarii Schema fortelor -aplicam d’Alambert Forte aplicate: P(t) Reactiuni: k∙u . Modelul mechanic pentru sisteme cu 1 GLD.59. k/m=ώ2 → (1) u’’+2∙β∙u’+ώ2∙u= (1/m)∙P(t) → ecuatia diferentiala 1)Daca β=0 → ecuatia diferentiala a vibratiilor fortate neamortizate 2)Daca P(t)=0 → relatia (1) : ecuatia deferentiala a vibratiilor libere . k= coef. Schema de forte.

u’’+2∙β∙u’+ώ2∙u=(1/m)∙P(t) β=0 P=0 → ώ’’+ώ2∙u=0 Solutia: u(t)= c1∙cosώt+c2∙sinώt . armonica.c2 se determina din conditiile initiale t=t0=0 u(0)= u0 pozitia initiala u’(0)= u’0 vit. c1. Caracteristici dinamice propii. de amplitudine A si de faza initiala φ. A=aplitudinea ώ∙t+φ=faza miscarii Miscarea in cazul vibratiilor libere neamortizate este periodica . Vibratiile libere neamortizate ale sistemelor cu un grad de libertate dinamica. u’(t)= A∙ώ∙cos(ώ∙t+φ) u’’(t)= -A∙ώ2∙sin(ώ∙t+φ) Perioada T u(t)= u(t+T) T 2 2 m k k m . initiala din t=0 u(0)=u0 → u(0)= c1∙cosώ∙0 + c2∙sinώ∙0=c1 u’(t)= -c1∙ώ∙sinώt + c2∙ώ∙cosώt u’(0)= -c1∙ώ∙sinώ∙0+c2∙ώ∙cosώ∙0 → u’(0)=c2∙ώ → c2=u’0/ώ (2) din (1) si (2) → u(t)= u0∙cosώt + (u’0/ώ)∙sinώt Facem transformarea : u0= A∙sinφ u’0/ώ= A∙cosφ → forta initiala u(t)= A∙sin(ώ∙t+φ).60.

-frecventa ciclica(pulsatie) -reprezinta numarul de vibratii in 2π f = 1/T = frecventa fizica = numarul de vibratii intr-o secunda f = 1/T = ώ/(2∙π) f 1 2 k m Mz (sec-1) ώ=2∙π∙f T.ώ = caract.f. dinamice proprii ale sistemului .

61. Matricea de rigiditate – se asociaza cu metoda deplasarilor r R u 11 21 r r 12 22 se mai noteaza K r ( 2x2 ) schema de calcul dinamic 6 nec 6 GDL statice S. Schematizarea structurii la un sistem cu un numar finit de grade de libertate. Matrice de rigiditate. – schema de calcul static . Matrice de flexibilitate.B.

Matricea de flexibilitate Ex: δij i = ne arata masa in dreptui careia il masuram pe δ j = ne arata uj in dreptul caruia actioneaza forta unitara matricea de flexibilitate 11 12 22 32 13 23 33 este simetrica (δij= δji) F 21 31 Se calculeaza cu formula lui Maxwell-Mohr m ii 2 i EI dx m m i ij j EI dx .

.62. Schema de forte. Ecuatia diferentiala matriceala a miscarii. Modelul mecanic pentru sisteme cu numar finit de grade de libertate dinamica.

ui=0 (stare de repaos). Pentru a avea ca solutie de vibrare trebuie ca sistemul sa admita si solutia a i≠0. pentru aceasta este necesar si suficient ca determinanta principala sa fie =0. Vibratii libere neamortizate pentru sisteme cu numar finit de grade de libertate. 2. 1.63. ecuatia de mai sus admite o infinitate de solutii cautam solutiile care indeplinesc conditiile: miscarile tuturor maselor sunt armonice toate masele vibreaza cu aceeasi frecventa circulara (ω) vibratia tuturor maselor este in faza (isi ating amplitudinile in acelasi moment al miscarii) fiecare masa mi are amplitudinea ei proprie ai Sistem liniar si omogen in ai admite intotdeauna solutia banala ai=0. r 11 m r 2 1 r r Ecuatia bipatratica in ω 12 21 22 m 2 0 2 se inlocuieste succesiv ω cu ωj in sistem r m 2 j 11 1 a j r 12 2j 2 a 0 r 21 j a r 22 m 2 j a 2j 0 . 4. 3. Moduri normale de vibratie.

. nj Vibratiile care respecta conditiile impuse se numesc MNV-uri. ....sistemul se determina dand lui aij o valoare ≠0 si se determina restul de necunoscute in dinamica dam intotdeauna valoarea 1 Alegem aij=1 celelalte aij obtinute le notam cu: Φij = i = masa j = frecventa ωj Notam j 2j ij ..

unde se determina tensiunile unitare? Tensiunile unitare se determina pentru inima profilului metalic. Pentru calculul la voalare a unei grinzi metalice.64. .

In functie de care parametri se face clasificarea unei grinzi metalice intr-una dintre clasele de sectiune? Pentru grinzile metalice exista 4 clase de sectiuni.65. Clasificarea ginzilor metalice se face in functie de caracteristicile geometrice ale sectiunii si de zveltetea elemntului din care rezulta cw=clasa inimii si cf=clasa talpii iar clasa sectiunii se stabileste ca find cel mai nefavorabil comportament dintre cele doua clase: Caracteristici geometrice: b= latimea profilului h= inaltimea profilului tw= grosimea inimii tf=grosimea talpii r= raza de record Zveltetea: d S i t w zveltetea inimii b S t 1 zveltetea talpii t f .

In care zona se ia in considerare armature din placa de beton a unei grinzi mixte? Armatura din plca de beton a unei grinzi mixte se dispune in zonele de moment negativ(reazeme).66. .

3. Care este rariunea asocierii betonului cu armature? Betonul armat este un material de constructie care imbina rezistenta foarte buna a betonului la compresiune cu armatura care suplineste deficientele acestuia la intindere.7] Mpa. 4. 2. aderenta buna intre beton si armatura τa=[1. dilatarea termica a betonului si armaturii este aproximativ egala. betonul ofera protectie antifoc si anticoroziva armaturii. Alte avantaje ale asocierii: 1...67. . cele doua materiale betonul si armatura nu se ataca reciproc datorita caracterului bazic al hidratarii cimentului. in jur de 1*10-5.

.începe odatã cu terminarea prizei (se produc fenomenele specifice fazei de întãrire a liantului). din apa legatã fizic (absorbitã în geluri si adsorbitã pe faza solidã) si din apa liberã. Structura betonului întãrit poate fi consideratã ca un sistem dispers.beton proaspãt . . uneori si bolovani. cenusi. constituitã din granulele de agregat.starea amestecului din momentul introducerii apei (momentul din care pot începe reactiile de hidratare ale liantului).starea lichidã.starea solidã. . liant si apã în anumite proportii. constituitã din aerul inclus în structurã si din vaporii de apã aflati în pori. Betonul întãrit = material compozit cu structurã macro. Stãri în care betoanele se pot afla : . cât si prin chemosorbtia componentelor cimentului hidratat.adaosuri si aditivi care modificã unele dintre caracteristicile fizico-mecanice. .materiale pulverulente (zguri. la amestecare.eterogenã si caracter pseudosolid. pânã la începerea prizei acestuia (amestecul poate fi pus în operã). Aderenta se realizeazã atât prin ancorarea mecanicã granulelor de agregat. pe suprafata agregatului. Agregatul = nisip si pietris.starea gazoasã. învelite într-un strat subtire de pastã constituitã din granulele de ciment si apa strict necesarã hidratãrii acestora.beton întãrit. constituit dintr-o matrice.Betoane = întãrirea amestecurilor omogene de agregat.) .dupa punerea in opera se produce sedimentarea granulelor. în care se aflã dispersate granulele de pietris. . constituitã din apa legatã chimic. Structura betonului: . Stari de agregare: . deasupra sedimentului acumulându-se apa liberã si aerul care au fost incluse în structura betonului. din granulele de ciment (hidratate superficial) si din formatiunile cristaline de hidratare a cimentului. În compozitia betoanelor pot intra: . tras etc.o retea formatã din granulele de agregat.

.. - - - se noteaza cu fck cyl/cub fck..cyl se determina pe cilindru de θ=150x300 la 28 de zile pastrate in conditii standard de temperatura si umiditate fck.C100/115 . Definiti clasa betonului.cub se determina pe cuburi cu latimea l=150mm la 28 de zile pastrate in conditii standard de temperatura si umiditate clasele de rezistenta sunt C8/10...... Clasa betonului este data atat de valoriile medii de rezistenta dar si de valoarea minima ( cu o probabilitate de 5%) numita valoare caracteristica la compresiune..69.

egal 3.conf Eurocod 2 limita de proportionalitate efort-deformatie specifice este de 0.pe curba σ-ε se distinge modulu de elasticitate Ec modulul secant Ees si modulul tangent Ect. Diagrama efort unitar – deformatie specifica pentru beton si armatura Ec=modulul de elasticitate = tgαi Ecm=modulul de leasticitate mediu Ecs=modulul de elasticitate secant = tgβi Ect=modulul de elasticitate tangent = tgγi εc=deformatie specifica limita a betonului (la elemente incovoiate aprox.70. Adica modulul de elasticitate la compresiune este egal cu cel la intindere. .4 fc. . .5mm) . egal 2mm) εw=deformatie specifica ultima betonului (la elemente incovoiate aprox.curba σ-ε la intindere si compresiune au aceeasi tg.

.

.gradul de umiditate.grosimea stratului ce urmeaza a fi compactat. .numarul de treceri pe strat. Care sunt indicii de compactare la lucrari de terasamente? .71. .

Care sunt utilajele de compactare folosite la lucrarile de terasamente? compactoare ce acţionează static: cu rulouri netede sau amprentate compactoare ce acţionează prin vibrare: cu vibratoare compactoare ce acţionează prin şoc: cu mai mecanic sau mai macara .72.

73.raza de actiune (direct proportionala cu forta de vibrare si durata unui ciclu de vibrare) .forta de vibrare (forta de vibrare necesara este direct proportionala cu marimea diferitelor clase si consistente) . granulele din beton preiau un impuls semnificativ motiv pentru la frecvente necorespunzatoare granulele betonului primesc deplasari neregulate) .durata unei vibrari (depinde de consistenta betonului. frecventele mijlocii pun in miscare granulele de nisip iar cele joase actioneaza asupra pietrisului) - .acceleratia vibratiei . Care sunt parametri vibrarii betonului si cum influenteaza acestia procesul de compactare? - frecventa vibratorului (Frecventele inalte pun in miscare pasta de ciment si partile fine de agregat.amplitudinea vibratiilor (in stransa legatura cu frecventa vibratiilor. de cantitatea de parti fine si clasa betonului – duratele neadecvate de vibrare conduc la segregarea betonului sau la vibrarea insuficienta) .numarul de vibrari (influenteaza lucrabilitatea betonului) .

74. Care sunt procedeele de turnare a betonului? prin cădere liberă cu ajutorul jgheaburilor prin pompare cu autopompa prin turnare cu bena manipulată de macara .

75. prin lucrari de epuismente directe? - cu ajutorul drenurilor de suprafaţă prin pompare . Cum se face evacuarea apei din incinta sapaturilor.

.

77. Prezentarea datelor evaluate şi descrierea mijloecelor fixe (clădiri şi construcţii speciale.1 metoda costurilor depreciate 1.aplicaţii restrânse. Metoda indicială . A.4 metoda costurilor segregate 1. in acest caz inginer constructor) 2.se determina gradul de uzura fizica real estimat. . Metoda costurilor 1. Metoda actualizarii veniturilor . Metoda comparatiilor de piata D. .2 metoda costurilor de reconstrucţie / reconstruire 1.5 metoda costurilor folosind preţurile barem B.) 4. Evaluarea propriu-zisă Se recomandă folosirea metodei costurilor de reconstrucţie sau segregate pentru clădirile cu suprafeţe mari şi pentru care există planuri de execuţie. Intocmirea memoriului de evaluare C.3 metoda costurilor de inlocuire 1.se intocmeste raportul de evaluare preliminar 3. . la apartamente sau proiecte tip 1. Verificarea situaţiei scriptice si a situatiei reale din teren (se efectueaza de catre specialistul in evaluarea cladirilor. Prezentati cateva proceduri de evaluare a constructiilor.se determina valorile de inlocuire.

.

Importanta si avantajele managementului calitatii . . .pastrarea pozitiei pe piata si castigarea de noi sectoare din piata.Managementul calitatii este o strategie organizationala fundamentata pe ideea ca performanta in atingerea unei calitati superioare este realizata doar prin implicarea cu perseverenta a intregii organizatii in procese de imbunatatire permanenta.sistematizarea productiei. . .confera avantaje de ordin organizational.eliminarea efectelor nedorite ale proceselor de productie . .coordonarea si conducerea activitatilor in mod coordonat si planificat.cresterea increderii clientilor si a partenerilor de afaceri.Extinderea preocuparilor manageriale dincolo de produs .Examinarea modului prin care utilizatorii folosesc produsele in scopul imbunatatirii produsului . Obiectivul este cresterea eficientei si eficacitatii in satisfacerea clientilor.managementul calitatii constituie o conditie importanta pentru patrunderea bunurilor si serviciilor oferite pe piate externe.imbunatatire permanenta a proceselor tehnologice . .

Inoveaza prin cercetare si dezvoltare continua cu scopul de a acapara noi segmente din piata si pentru imbunatatirea produselor oferite in mod curent. . Prin dezvoltarea si lansarea pe piata de produse si servicii completare industriei constructiilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->