Sunteți pe pagina 1din 62

I

Slope
Parte I Functii comenzi
1 Introducere 2 Meniul

................................................................................................................................... 1 ................................................................................................................................... 1
3

3 Meniul Fisier ................................................................................................................................... 1


Vizualizarea versiunii tipribile ..........................................................................................................................................................

4 Meniul Modific ................................................................................................................................... 3 5 Meniul Vizualizeaz ................................................................................................................................... 3 6 Meniul Instrumente ................................................................................................................................... 4 7 Meniul Input numeric ................................................................................................................................... 5
Caracteristici geotehnice .......................................................................................................................................................... 7 Piezometrice ......................................................................................................................................................... 8 Setri generale .......................................................................................................................................................... 8 Seism ......................................................................................................................................................... 9 Reteaua de centri .......................................................................................................................................................... 10 Profil puncte,.......................................................................................................................................................... 11 nivel freatic si strate Strat .......................................................................................................................................................... 11

8 Meniul Input ................................................................................................................................... 11 grafic


Terasrile .......................................................................................................................................................... Suprafat de .......................................................................................................................................................... form oarecare Introducere penetrometrie .......................................................................................................................................................... Introducere puncte .......................................................................................................................................................... 13 13 14 14

9 Meniul Calcul ................................................................................................................................... 15


Grafice Tensiuni .......................................................................................................................................................... Vizualizare factor de sigurant .......................................................................................................................................................... Metode de calcul .......................................................................................................................................................... Optiuni analiza .......................................................................................................................................................... Calcul automat .......................................................................................................................................................... 16 17 17 18 19

10 Meniul Export ................................................................................................................................... 20 11 Meniul Preferinte ................................................................................................................................... 21


Optiuni .......................................................................................................................................................... 21

12 Meniul Help ................................................................................................................................... 22 13 Bar instrumente Standard ................................................................................................................................... 22

Parte II Calcutation yield moment Parte III Coeficientilor seismici Parte IV Aplicatii
1 Conventii

23 25 26

................................................................................................................................... 26

2 Specificatii pentru desen ................................................................................................................................... 26 3 Inserare texte sau obiecte ................................................................................................................................... 27


Cerc Linie 2009 GeoStru Software .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 27 27

II

Slope
Poligon Rectangul Text .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 28 28 29

4 Sarcini Distribuite ................................................................................................................................... 29 5 Sarcini Concentrate ................................................................................................................................... 30 6 Lucrri de interventie ................................................................................................................................... 30


Ziduri .......................................................................................................................................................... Siruri de piloti .......................................................................................................................................................... Tirantii .......................................................................................................................................................... 32 32 33

7 Meniul Calcul ................................................................................................................................... 34 8 Sintez calcul ................................................................................................................................... 36 9 Altre comenzi ................................................................................................................................... 37 10 Aplicatie ................................................................................................................................... 37
38 41 42 Prima faz: inputul datelor .......................................................................................................................................................... A doua faza: verificare stabilitatii .......................................................................................................................................................... Taza a treia: printeaza si acces la utilitati ..........................................................................................................................................................

11 Prezenta corpurilor rigide ................................................................................................................................... 0

Parte V Setri

43

1 Setri optime computer ................................................................................................................................... 43 2 Posibile cauze de eroare ................................................................................................................................... 43


Sistem de referinta .......................................................................................................................................................... 43

Parte VI Indici teoretici Parte VII Documente de referint Parte VIII Editor texturi Parte IX Slope Rock Parte X Slope MRE
1 Normativa

44 44 44 44 46

1 Indici teoretici ................................................................................................................................... 45

................................................................................................................................... 47

2 Verificri interne ................................................................................................................................... 48 3 Verificri globale ................................................................................................................................... 52 4 Date generale ................................................................................................................................... 53 5 Date geometrice ................................................................................................................................... 54 6 Sarcini ................................................................................................................................... 55 7 Pozitie armturi ................................................................................................................................... 55 8 Materiale teren ................................................................................................................................... 56 9 Factori de sigurant ................................................................................................................................... 56 10 Analiz 11 Rezultate ................................................................................................................................... 57 ................................................................................................................................... 57
2009 GeoStru Software

III 12 Bibliografie ................................................................................................................................... 57

Parte XI Contact

59

2009 GeoStru Software

III

Slope

1
1.1

Functii comenzi
Introducere
Slope este un program pentru analiza taluzuriilor n pmnt cu metodele Echilibrului Limit (Fellenius, Bishop, Janbu, Bell, Sarma, Spencer, Morgenstern si Price) si metoda DEM (Elemente discrete). Permite analiza fie a suprafetelor de rupere circulare fie de form generic, n prezenta taluzului, seism si teren multistratificat. Cu adugarea modulului QSIM este posibil efectuarea analizei dinamice pentru o accelerogram a proiectului, importat sau generat de ctre programul n sine, care calculeaz viteza si miscarea maxim a masei potential instabile. Soft-ul prevede si introducerea lucrrilor de interventie cu ziduri, ancore, piloti, terenuri consolidate si terasamente n trepte. Se compune dintr-o fereastr de lucru, dimensionabil n functie de propriile exigente, n interiorul creia se vizualizeaz taluzul n diferitele faze de calcul. Caracteristicile geometrice ale taluzului, elementele conectate acestuia (sarcinile, lucrrile de sustinere, solicitrile seismice) si parametrii geotehnici ai terenului pot fi intodusi si modificati n interiorul zonei de lucru, din Meniu sau din partea lateral a zonei de lucru.

1.2

Meniul
Fisier
1

Modiffic

Vizualizeaz Instrumente

Input Numeric Input Grafic Calcul


15 11

Menu Export

20

Menu Preferinte Menu Ajutor


22

21

1.3

Meniul Fisier
Meniul Fisier cuprinde n principal toate functiile corespunztoare deschiderii si
2009 GeoStru Software

Functii comenzi

nchiderii proiectelor, gestionrii fisierelor arhivate si imprimantelor. Nou: D posibilitatea crerii unui nou proiect. Comanda este activabil si din bara de instrumente Standard. Deschide: Se deschide un proiect existent deja elaborat si arhivat n format.PEN. Comanda este activabil si din bara de instrumente Standard. Salveaz: Salveaz datele n cadrul proiectului curent. Comanda este activabil si din bara de instrumente Standard. Salveaz cu nume: Salveaz proiectul cu un alt nume. Import sectiuni din Trispace: Comanda d posibilitatea importului n programul Slope a sectiunilor topografice generate de programul Trispace produs de GeoStru. In acesta din urm este prezent optiunea Export care salveaz sectiunea n dosarul SecOut present n C:\PROGRAMMI\TRISPACE\numesectiune n format.exp, permite importul in Slope a sectiunii dorite sezione desiderata, fiind suficient alegerea comenzii si gsirea, n fereastra Deschide, parcursul specificat mai sus. Dup alegerea sectiunii de importat apare un tabel n care se afl: N (profil numr punct); Xv (Profil abscis punct); Yv (profil ordonat punct); In aceast faz se pot modifica valorile coordonatelor calculate de programul Trispace. Import sectiuni DXF : Permite importul n Slope a sectiunilor DXF; n generarea fisierului dxf este necesar ca profilul, stratele si taluzul s fie definiti ca entitate de tipul polilineie deschis pe strate diferite (unul pentru fiecare polilinie). Fiecare polilinie( fie ea profil sau strat) trebuie s fie desemnat de la stnga la dreapta sau primul punctul trebuie s fie in stnga iar ultimul in partea dreapt. Pentru importarea in Slope sectiunea in format dxf ste suficient alegerea comenzii si gsirea, in fereastra Deschide, a fisierului de importart atribuirea profilului si numelui fiecrei fsii a respectivului strat exact cum a fost vizualizat n fisierul DXF. Import sectiuni din Penetrometrie: D posibilitatea de import in Slope a sectiunilor ESP generate cu sopfturile ncercri Dinamice si Statice; la importare este suficient alegerea comenzii si gsirea, in fereastra Deschide, a fisierului de importat care a fost exportat din softurile Dinamic si Static. Export lucrri pentru alte softuri GeoStru :comanda d posibilitatea de a exporta din Slopeziduri si piloti inserati ca si lucrri de interventie, de stabilizare pentru MDC si Paratii produse de GeoStru. Fiecare zid sau pilot inserat n versant poate fi vizualizat de ctre aplicatia respectiv pentru urmtoarele verificri locale asupra lucrrii (zid sau taluz). Imprimante : Apare pe ecran tipul imprimantei de unde se poate alege.

Vizualizarea versiunii tipribile

2009 GeoStru Software

Slope

Proiecte Recente: Permite alegerea ultimilor trei documente deschise. Iesire: Iesire din program.

1.3.1

Vizualizarea versiunii tipribile


Vizualizeaz versiunea tipribil. Comanda este activabil si din bara de instrumente Standard . Programul, printr-o asemenea comand, permite tiprirea asa cum este vizualizat. De fiecare dat se alege comanda de vizalizare programul citeste dimensiunile foii de printat : fiecare modificare a setup-ului efectuat n pannell-ul imprimante. In fereastra de vizualizare a versiunii tipribile se gasesc optiunilei: Deplasare: Deplaseaz intregul desen in zona de printare data de dimensiunile foii. Printare: Printeaz forma curent. <Scara +>, <Scara ->: Permite mrirea sau reducerea in scar a dimensiunii desenului de printat. Scara de printat poate fi introdus direct in csuta adiacent, in timp ce in acea succesiv se introduce numrul de copii de printat . Iesire: Permite iesirea din optiunea Vizualizarea Versiunii Tipribile.

1.4

Meniul Modific
Meniul Modific cuprinde n principal toate functiile care privesc gestiunea fisierului n care se lucreaz. Anuleaz: anuleaz ultima comand efectuat n cursul introducerii datelor. Functia este activ pe mai multe nivele. Ref: reface ultima modificare anulat n cursul introducerii datelor. Functia este activ pe acelasi numr de nivele ca si comanda Anuleaz. Copiaz: copiaz n notite desenul continut de fisierului n care se lucreaz. Acest optiune este foarte util dc se doreste lipirea unui bitmap copiat n orice fisier al editorului (Word, Work, etc) pentru integrarea raportului de calcul cu imaginile corespondente diverselor faze de calcul al programului. Comanda este activabil si din bara de instrumente Standard.

1.5

Meniul Vizualizeaz
In meniul Vizualizeaz sunt prezente urmtoarele optiuni:

2009 GeoStru Software

Functii comenzi

Redeseneaz: Efectueaz redesenarea taluzului elimin eventualele erori. Comanda se poate active si din bara de instrumente Standard. Mutare: Pentru efectuarea unei panorame interactive, clic pentru a selecta si apoi mutati imaginea ntr-o nou locatie. Comanda se poate activa si din bara de instrumente Standard. Zoom: Metoda cea mai comun pentru modificarea vizualizrii const n utilizarea numeroaselor optiuni de zoom din program, care cresc si micsoreaz dimensiunile imaginii vizualizate n zona desenului. Zoom fereastr: Prin zoom fereastr este posibil zoom-ul rapid al uei arii, specificnd unghiurile care o definesc. Regiunea specificat prin unghiurile selectionate este centrat n noul mod de vizualizare n cazul n care nu corespunde exact raportului ferestrei supus la zoom. Comanda se poate activa si din bara de instrumente Standard. Zoom dinamic : Premite un zoom interactiv prin intermediul unei extensii a desenului. In timpul fazei de zoom dinamic mouse-ul ia forma unei lupe de mrire cu semnele (+) si (-). Tinnd apsat butonul de selctare n zona central a ferestrei si mutndu-l vertical sprte partea superioar a ferestrei, se aplic un factor de de 100%. In mod contrar, tinnd apsat butonul de selecare din centru ferestrei si mutndu-l vertical inspre partea inferioar, se aplic un factor de zoom de micsorarea a imaginii de 100%. In monentul cnd se elibereaz mouse-ul zoomul este intrerupt. Comanda se poate activa si din bara de instrumente Standard. Zoom Precedent: Activeaz vizualizarea precedent. Comanda se poate activa si din bara de instrumente Standard. Zoom Tot : Activeaz vizualizarea complet a poroiectului n interiorul zonei desenului. Not: Zoomul nu modific dimensiunile desenului ci numai dimensiunile de vizualizare n intetorul zonei desenului. Comanda este activabil si din bara de instrumente Standard.

1.6

Meniul Instrumente
Meniul Instrumente contine n principal functiile care se refer la foaia de lucru (gril, cursor, axa x, axa y , ecc.) si acelea pentru gestiunea introducerii imaginilor raster. Cuolori si texturi strate: a cestea se pot alege de ctre utilizator din meniul Input Numeric in Carateristici Geotehnice 7 (vezi Carateristici Geotehnice n meniul Input Numeric). Deplasare legend strate: comand care d posibilitatea de a deplasa legenda stratelor n pozitia aleas de ctre utilizator. E suficient pozitionarea n vecintatea legendei si tinnd apsat butonul stng al mouse-ul, se obtine deplasarea n noua pozitie. Deplasarea sectiunii: efectueaz deplasarea mai nti de-a lungul axei y si apoi x, a ntregii sectiuni (profil, straturi, taluz, etc) de calitatea specificat de ctre utilizator.

2009 GeoStru Software

Slope

Deplasare taluz in y: efectueaz deplasarea de-a lungul axei y a taluzului de calitatea specificat ce ctre utilizator. Oglindire: comand cu ajutorul creia se poate oglindi sistemul de referint (vezi si Conventii 26 ). Imagine raster: Programul d posibilitatea de a insera imagini raster cu reducerea scrii. Imaginii vizualizate pe foaia de lucru i se pot da dimensiunile reale cu ajutorul comenzii succesive Redefineste raster , trebuie zis c distanta msurat ntre dou puncte corespunde distantei reale. Redefinire raster: Scopul redefinirii este acela de a stabili un raport proportional ntre imaginea introdus si dimensiunile reale ale obiectului de desenat. Pentru a putea efectua redefinirea este necesar cunoasterea distantei reale in X dintre cele dou puncte initale si finale. Dup selectarea comenzii optiunii Raster vi se vor cere coordonatele Xi si Yi pentru pozitionarea vrfului din stnga jos a rasterului si valoarea DX corespondent distantei reale ntre punctele initiale si finale. Imagine va fi astfel redefinit n punctele X si Y in baza distantei DX mentinndu-si proportionalitatea; si dac comanda este activ, definirea imaginii e posibil de realizat cu ajutorul mouse-ul si a scrii gradate care este vizualizat pe foaia de lucru. Elimin raster: pentru a elimina imaginea introdus clic pe butonul drept al mouse-ului si selectati optiunea Elimin dup selectarea comenzii Ridefinire raster. Distanta: permite citirea distantei dintre dou puncte indicate cu mouse-ul apsat dintr-un punct n altul. Toleranta cursor: permite introducerea factorului de tolerant al cursorului sau raza n jurul creia are loc schimbarea de form n vecintatea obiectului de selectionat (puncte, teste, legend, etc).

1.7

Meniul Input numeric


In acest meniu se afl toate comenzile si optiunile care pot si/sau trebuie s fie introduse pe cale numeric: Setup general 8 Suprafat Cilindric: Alegere necesar pentru criteriul de verificare ce examineaz suprafetele potentiale de foraj de form circular cu metodele Echilibrului Limit. Acesat alegere impune desemnarea Retelei de centri 10 a crei pozitie si dimensiuni pot fi introduse numeric din pannel-ul lateral zonei de lucru sau din Inputul Grafic (Vezi Input Grafic). Suprafat de form generic: Alegere necesar pentru criteriul de verificare a suprafetelor potentiale de foraj de form general definit de ctre utilizator. Dac v amintiti, metodele Janbu, Bell, Sarma, Spencer, Morgenstern - Price si Elementele Discrete (DEM) dau posibilitatea examinrii suprafetelor de foraj de form general. Alegnd aceast optiune se activeaz comenzile de Input Numeric care privesc numrul

2009 GeoStru Software

Functii comenzi

suprafetelor de cercetat, coordonatele surafetelor si generarea automat a acestora plecnd de la o suprafat master. Inputul suprafewtelor generale poate fi realizat si cu ajutorul comenzii Input superafete oarecare (vezi Suprafat de form oarecare din meniul Input grafic) present n meniul Input grafic care d posibilitatea de introducere, modificare sau eliminare un punct al suprafetei. Puncte profil
11

: Permite introducerea coordonatelor profilului topografic. Acestea pot fi

coodronate relative. Puncte nivel freatic


11

: Permite introducerea coordonatelor nivelului freatic. La

introducere programul realizeaz si o valutare a presiunilor neutre ale apei la baza fsiei, considernd nnecate toate terenurile care se gsesc sub nivelul freatic. In faza introducerii parametrilor geotehnici ai statigrafiei (Caracteristici geotehnice), este necesar introducerea fie a greuttii volumice naturale fie cel saturat, considernd terenul permeabil. In cazul taluzului scufundat se face referire, dup cum a fost demonstrat n literatura de specialitate, la la echivalenta formulelor lui Fs si a ecuatiilor de rezolvare a problemei, in conditii normale, a celor in absenta pnzei freatice.

Piezometrie
Piezometriile sunt activate numai dac la se alege Vesiunea Professional. Este vorba despre o optiune de selectare n cazul n care se lucreaz cu nivele freatice in presiune nvecinate cu dou straturi impermeabile. Pentru acest caz, n fiecare strat unde sete localizat pnza freatic artezian, trebuie desemnat o piezometrie. Stratul n discutie trebuie, binenteles, s fie considerat Permeabil si va trebui s fie caracterizat prin greutatea volumic saturat. Nr. Piezometrii (vezi Piezometrice n Caracteristici geotehnice n meniul Input numeric) Piezometrica (vezi Piezometrice n Caracteristici geotehnice n meniul Input numeric) Puncte piezometrica (vezi Piezometrice n Caracteristici geotehnice n meniul Input numeric) Apatrine stratului Nr (vezi Piezometrice n Caracteristici geotehnice n meniul Input numeric) Lucrri de interventie 30

Stratigrafie
Caracteristice geotehnice Selectare Strat 11 Puncte Strat 11
7

Superafete form oarecare


nr. Suprafete (vezi Suprafat de form oarecare n meniul Input grafic) Suprafat (vezi Suprafat de form oarecare n meniul Input grafic) Puncte suprafat form oarecare (vezi Suprafat de form oarecare n meniul
2009 GeoStru Software

Slope

Input grafic)

1.7.1

Caracteristici geotehnice
Reuneste toate datele care se refer la caracterizarea geotehnic a taluzului. Parametrii geotehnici de inserat trebuie s fie atribiute plecnd de la stratificarea superioar (vedeti si Conventii). Strat: Nunrul stratului 1, 2, 3, 4, etc. DB: Baz de date de terenuri cu propriile caracteristici geotehnice. Greutate unitate volumic: Greutatea volumic a stratului in unitatea de msur specificat, in prezenta terenului scufundat in panza freatica introduceti greutatea saturat in casuta corespunztoare. Greutatea saturat: Greutatea unittii volumice a stratului in unitatea de msur specificat. Coeziunea: Coeziunea terenului in unitatea de msur specificat. In prezenta pnzei freatice, pentru analiza coeziunii nondrenate, trebuie introdusa o valoare nedrenat in csuta suuccesiv Coeziune nondrenat . Ungiul de rezistent la tiere al vrfului: Reprezint unghiul de rezistent al terenului in grade; in prezenta pnzei freatice introduceti parametrul eficace. Pentru analiza nedrenat introduceti zero. Unghiul de rezistent la tiere rezidual: Reprezint ungiul de rezistent a terenului in grade cat s-a deplasat surparea; un astfel de parametru este necesar metoda DEM pentru analiz cu redistribiurea tensiunilor. Modulul K: Modulul lui Winkler al terenului in unitatea de msur specificat, parametru necesar numai pentru analiza cu ajutorul metodei DEM. Permeabiliate: Specificati dac statul este permeabil sau impermeabil; in prezenta panzelor freatice invecinate trebuie ca stratul s fie definit ca permeabil stratul in care se gaseste pnza si desemnat piezometria respectiv (vezi Piezometrice 8 ). Texturi: Pozitionati-v pe aceast csut si dati click cu butonul drept al mouse-ului, astfel va fi vizualizat tabelul de culori din care se alege si se desemneaz culoare stratului corespondent. Ca alternativ, este posibil desemnarea retinelor care se afl n partea dreapt a ferestrei de dialog: alegeti cu un click al mouse-ului retina si tinnd apsat butonul mouse-ului, deplasati celula care reprezint stratul. Descriere: Pozitionati-v pe celul si scrieti un text; acesta va fi pozitionat in legenda stratelor.

2009 GeoStru Software

Functii comenzi

Parameri geottehnici de folosit. Unghiul de frecare


Este oferit posibilitatea de folosire in cadrul analizelor de stabilitate urmtoarele unghiuri de frecare: Mic: astfel de parametru este recomandat pentru nisipuri si pietrisuri de densitate ridicat (densitatea relativ > 70%) sau oricum in taluzuri in care nu se inregistreaza prbusirea; Rezidual: un astfel de parametru este recomandabil pentru verificarea taluzurilor in prbusire; Critic: un astfel de parametru se poate afla pe baza celui mic printr-o formul propus de ctre Terzaghi si este recomandabil pentru nisipuri si pietrisuri putin dense (densitatea relativ < 20%). Not: Parametrul K este necesar pentru metoda DEM (Metoda Elementelor Discrete).

1.7.1.1

Piezometrice Softul da posibilitatea examinrii taluzurilor cu mai multe niveluri freatice invecinate in straturi; pentru acest tip de panza freatic este necesar definirea piezometriei relative; specificand numrul de piezometrii prezente in cazul de examinat. Fiecare piezometrie va fi asociat unui strat permeabil in care exista panza freatica, de aceea este nevoie sa se atribuie fiecrei piezometrii stratul de apartenenta ( Piezometrica ... n Apartine stratului....n ). Pentru fiecare piezometrie este nevoie de definirea coordonatelor punctelor (Puncte piezometrie).

1.7.2

Setri generale
Alegnd aceast optiune din meniu apare fereastra Setup date generale in care se cer datele necesare calculului. Acestea sunt: Coeficientul de sigurant: introduceti un coeficientul de siguranta minim iar cu o astfel de dat in raportul de calcul vor fi vizualizate suprafetele examinate care au un factor de sigurant inferior sau superior aceluia minim satbilit de ctre utilizator. Zona sismic
9

Pasul de cutare al factorului de sigurant: reprezint pasul cu care se mreste automat raza suprafetei de foraj a unui anumit centru; valoarea recomandat 10 unitti.
2009 GeoStru Software

Slope

Nota: Programul examineaz numai suprafetele de foraj compatibile cu geometria taluzului si le exclude automat pe cele inadmisibile. Numrul de fsii: reprezint numrul de fsii utilizat pentru discretizarea corpului de analizat; utilizati minim 10 fsii. Pasul isoliniilor: isoliniile reprezint liniile care unesc pe reteaua de centri, punctele (centrele) care corespund aceluiasi factor de sigurant; pasul de reprezentare a isoliniilor este ales de ctre utilizator: pentru default este de 0,05. Adncimea temeliei: introducetin adncimea stratului cu roci de baz; o astfel de valoare reprezint o limt a adncimii investigate cu suprafetele de foraj: nu sunt luate in considerare suprafetele care se intind dincolo de temele. Taluzuri din pamnt / taluzuri din roc: Alegeti una dintre cele dou optiuni (pmnat sau roc) n functie de litologiile prezente. Pentru taluzurile din roc este aplicat modelul de calcul propus de Hoeck Bray. Amintim c acest model permite aplicarea uneia dintre metodele Echilibrului Limit asimilnd roca cu un teren cu parametrii de coeziune si unghi de rezistent fictivi, obtinuti n functie de litotip, de indicele de clasificare Barton si/sau Beniawsky si de rezistenta la compresiune monoaxial a rocii. Coeficienti partiali SLU: la sfarsitul unei verificri ba stabilittii dup starile limita ultime parametrii geotehnici caracteristici trebuiesc redusi cu un coeficient de siguranta partial.

1.7.2.1

Seism Zon non seismic; Zona 1, acceleratie seismic ag = 0,35g; Zona 2, acceleratie seismic ag = 0,25g; Zona 3, acceleratie seismic ag = 0,15g; Zona 4, acceleratie seismic ag = 0,05g. Se poate de asemenea selectiona zona de categoria I, II si III, corespunztoare gradelor de seismicitate 12, 9, 6. Aceste valori sunt folosite de ctre normativa italian si de ctre eurocoduri, dar utilizatorul are posibilitatea de a introduce el nsusi valoriale dorite. Coeficient actiune seismic orizontal Kx: coeficient multiplicativ al greuttii terenului instabil pentru definirea actiunii seismice orizontale; valoare initializat pe baza alegerii zonei seismice si a tipului profilului stratigrafic, sau definit de ctre utilizator.

2009 GeoStru Software

Functii comenzi

10

Coeficient actiune seismic vertical Ky: coeficient multiplicativ al greuttii terenului instabil pentru definirea actiunii seismice verticale; valoare initializat pe baza alegerii zonei seismice si a tipului profilului stratigrafic, sau definit de ctre utilizator. Incrementul presiunilor hidrostatice n %: pentru acele terenuri care sub actiunea unei sarcini ciclice pot manifesta o crescere a presiunilor interstiziale, cu successive pierderi de rezistent, se poate considera acest increment crescnd cu o cot definit de ctre utilizator presiunea hidrostatic (evaluat n conditii statice). Coeficientul de amplificare topografic: pentru structuri importante construite deasupra sau n apropierea taluzurilor cu nclinatie >15 si diferent de nivel mai mare de 30 m va trebui incrementat actiunea seismic a proiectului multiplicnd-o cu un coeficient de amplificare topografic ST. Categorie profil stratigrafic: Sol de tip A formatiuni litoide sau soluri omogene foarte S=1 rigide Sol de tip B depozite de nisip sau pietris foarte dense sau argile foarte consistente depozite de nisip si pietris de densitate medie sau argile cu consistenta medie profile de teren costituite din strate superficiale aluvionare S=1.25

Sol de tip C

S=1.25

Sol de tip E

S=1.25

depozite de terenuri granulare de la afnate


Sol de tip D pn la putin dense sau coezive de la slab S=1.35

pn la mediu consistente

1.7.3

Reteaua de centri
Numr celule retea de centri in lungul axei x (2-50) : desemnati numrul de centri al retelei in directia X. Numr celule retea de centri in lungul axei y (2-50): desemnati numrul de centri al retelei in directia Y. Abscisa stanga jos : desemnarea abscisei unghiului din stanga jos a retelei. Ordinata din stanga jos : desemnarea ordonata unghiului din stanga jos a retelei. Abscisa din dreapta sus : desemnarea abscizei unghiului din dreapta sus a retelei.

2009 GeoStru Software

11

Slope

Ordonata dreapta sus : desemnarea ordinatei unghiului din dreapta sus a retelei.

1.7.4

Profil puncte, nivel freatic si strate


Gestioneaz inputul numeric ale datelor geometrice cu referire la profilul topografic, la nivelul freatic si a discontinuittilor stratigrafice. Alegnd optiunile Profil puncte si Puncte nivel freatic apare in tabelul in care se vizualizeaz numerele de ordine al punctului introdus si coordonatele sale Xv siYv exprimate in m. Pentru optiunea Puncte strat este necesar selectarea mai intai a stratului de introdus in Strat n pe bara de instrumente sau in Selectioneaz strat in meniu, si dup aceea desemnati valorile coordonatelor. Pentru efectuarea modificrilor trebuie efectuat aceeasi procedur.

1.7.5

Strat
Pentru optiunea Puncte strat este necesar selectarea mai intai a stratului de introdus in Selecteaz Strat , si dupa aceea desemnati valorile coordonatelor. Pentru efectuarea modificrilor trebuie efectuat aceeasi procedur.

1.8

Meniul Input grafic


In acest meniu se afl toate comenzile si optiunile care pot /sau trebiue s fie introduse grafic:

Reteaua de centri
Insereaz retea de centri: Comand pentru introducerea retelei de centri a suprafetelor circulare de foraj analizate; pentru aceast potiune trebiuesc ndepliniti urmtorii pasi: 1. Selectionare Input grafic Introdu retea de centri. 2. Deplasare cu mouse-ul pe zona de lucru. 3. Pozitionare n zoina de introducere a retelei (unghiul stnga-sus) si clic pe butonul stng al mouse-ului. 4. Tinnd apsat mouse-ul deplasati-l ntr-o nou pozitie (unghiul dreapta-jos).

2009 GeoStru Software

Functii comenzi

12

5. Dati drunul butonului mouse-ului. Deplasarea retelei de centri: Optiune care d posibilitatea deplasrii ntr-o nou pozitie a retelei de centri introdus; pentru aceast optiune trebuiesc ndepliniti urmtorii pasi: 1. Selectare Deplaseaz retea de centri din Input grafic. 2. Deplasare cu mouse-ul pe retea. 3. Click pe un punct al retelei cu butonul stng al mouse-ului si tinndu-l apsat, deplasati-v n noua pozitie. 4. Dnd drumul mouse-ului confirmati noua pozitie. Eliminare retea: Elimin reteaua de centri introdus. Inseriare puncte
14

Corectare puncte: Pentru a corecta un punct selecteaz comanda Insereaz puncte pozitionandu-vctul de corectat, schimbnd deci coordonatele pe linia de Puncte a zonei de lucru si confirmati cu TRIMITE. Eliminare puncte: Pentru a elimina puncte din: taluz, nivel freatic si strate trebiuesc ndepliniti urmtorii pasi: 1. Selectionare din Input grafic eliminare puncte. 2. Alegeti punctele de eliminat Profil, Straturi sau Nivel pnz freatic. 3. Deplasare cu mouse-ul pe punctul de eliminat. 4. In momentul n care cursorul si schimb forma punctul de eliminat a fost selectat, va ajunge deci confirmarea alegerii cu mouse-ul. 5. La sfrsit apsati butonul drept al mouse-ului. Este posibil eliminarea mai multor puncte contemporan definind cu ajutorul mouse-ului o zon de selectionare n care sunt incluse punctele de eliminat. Input suprafete de orice form
13

Desemnarea cotei
Imposta come vertice quotato: Alegerea acestei comenzi permite cotarea oricrui punct (al profilului, al stratului, sau al taluzului) ales de ctre utilizator; este suficient un click pe punct de cotat. Selectarea comenzii vizualizeaz automat al punctului pentru cotare.

Sarcini
Sarcini distribuite
2009 GeoStru Software
29

13

Slope

Sarcini externe

30

Lucrri
Terasare
13

Lucrri de sustinere Gestiune ncercri


14

30

Optiuni grafice sondaje : este posibil desemnarea dimensiunii coloanei stratigrafice importate, cotarea reprezint vizualizarea sau nu a coloanei stratigrafice, fr nr. de lovituri si/sau a evolutiei rezistentelor.

1.8.1

Terasrile
Alegerea automat a comenzii const in efectuarea unei sistematizri a terasamentelor ca si lucrare de stabilizare; terasrile sunt create automat de ctre programul in baza urmtoarelor date de introdus: Abscisa inceputului terasamentului : Introduceti valoarea abscisei corespondente. Abscisa sfrsitului terasamentului : Introduceti valoarea abscisei corespondente. Inltime minim de foraj: Introduceti valoarea minim pentru inltimea terasamentelor. Inltime maxim de foraj: Introduceti valoarea maxim pentru inltimea terasamentelor.

1.8.2

Suprafat de form oarecare

Aceast optiune este selectionabil numai dac a fost alesa optiunea Suprafata de form generic din meniul Input grafic; se selezionata si se activeaza comenzile: Nr. Superafete: introduceti un numar de suprafete. Superafata: selectionati suprafata unde trebuiesc introduse punctele.

2009 GeoStru Software

Functii comenzi

14

Puncte suprafata oarecare: selectionand aceasta comanda, dupa selectionarea suprafetei, introduceti coordonatele punctelor in grila Puncte. Pentru introducerea cu mouse-ul, dupa selectionarea suprafetei de introdus, pozitionati-va pe zona de lucru; apasati si dati drumul mouse-ului, astfel primul punct va fi introdus. ; pentru a rectifica introducerea numerica in Barr Puncteintroduceti coordonata si tastati trimite. Pentru introducerea punctelor ulterioare faceti ca mai sus. Odata terminata introducerea punctelor, click pe butonul drept al mouse-ului. N.B. Suprafata de foraj trebuie sa taie taluzul si sa fie prelungita in afara. Genereaza suprafete: plecand de la o suprafata oarecare este posibila generarea altora prin rotirea suprafetelor de origine fata de un unghi ales de utilizator. cand se alege aceasta comanda apare fereastra de dialog in care sunt cerute urmatoarele datei: Numarul de ordine a suprafetei de referinta; 1. Nr. de suprafete de creat; 2. () Unghiul de rotatie a suprafetei de origine in crearea grupului; 3. Fata de punct: indicati punctele fata de care sa se faca rotatia. Modific punct: pentru a modifica punctele suprafetei procedati ca si in cazul introducerii punctelor si introduceti noile coordonate din bara de Puncte sau in grila de Puncte de Puncte Suprafete forma generala . Eliminare puncte: pentru eliminarea punctelor: 1. Selectionati din meniul Input grafic - Input superafete forma oarecare Elimina punct; 2. Deplasati-va pe punctul de eliminat; 3. In momentul in care cursorul isi schimba forma acesta a fost selectionat si ajunge sa confirmati cu un click; 4. La sfarsit click pe butonul drept al mouse-ului.

1.8.3

Introducere penetrometrie
Comanda permite importarea incercrilor penetrometrice statice si dinamice elaborate cu Dynamic si cu Incercri Statice, vizualiznd, in primul caz, graficul numrului de lovituri din coloana stratigrafic si rezistenta in vrf si stratigrafia in al doilea caz. Este suficiect, dup vizualizarea comenzii, sa se fac un click pe punctul de introducere si se vizualizeaz fereastra din care se selectioneaz fisierul de inserat (in format .edp format in care se export incercrile cu Dynamic si Static); graficul poate fi exportat cu butonul mouse-ului tinut dupa ce s-a clickat pe acesta.

1.8.4

Introducere puncte
Comand care permite inserea punctelor care definesc profilul taluzului, stratigrafia si

2009 GeoStru Software

15

Slope

nivelul freatic. Pentru introducerea punctelor Taluzului, Nivelului Freatic trebuie s se urmeze urmtorii pasi: 1. Selecxtionati din meniul Input grafic Introducere puncte. 2. Deplasati-v cu mouse-ul pe zona de lucru. 3. Apsati si degajati butonul mouse-ului, primul punct va fi introdus; pentru a-l corecta numeric in Puncte introduceti coordonata si tastati trimite. 4. Pentru introducerea punctelor urmtoare faceti aceleasi operatiuni ca la punctele 1-23. Odat terminat introducerea punctelor apsati butonul drept al mouse-ului. Pentru introducerea punctelor Strat trebuie sa se aleag mai intai comanda Selecteaza strat in meniul Input grafic si dup aceea, selectionati culoarea corespondent discontinuittii de introdus, procedati ca deasupra.

1.9

Meniul Calcul
In acest meniu sunt inserate toate comenzile si optiunile care se refer la calcule si la vizualizare rezultatelor: Optiuni de analiz
18

: Alegerea diverselor conditii de analiz dintre cele propuse .

Metod de calul: Alegerea metodei cu care s se efectueze calculul Fellenius, Bishop, Janbu etc. pentru a avea informatii ulterioare asupra metodelor de calcul vedeti aici 17 . Back Analysis: Realizeaz back analysis cu metoda lui Janbu. Acest tip de analiz se poate realiza numai pentyru terenuri omogene si pentru suprafete de foraj generice desemnate de ctre utilizator. Efectuarea calculului permite realizarea graficului n care se arat parametrii coeziunii si unghiul de rezistent la tiere n asa fel nc s factorul de sigurant s fie egal cu 1.

Tipul de calcul

19

Realizeaz anliza : Comand care s realizeaze calculul stabilittii cu metoda aleas de ctre utilizator. Recalculare: Comand care utilizeaz calculul factorului de sigurant realativ la suprafata de foraj circular deja examinat. Pentru utilizarea acestei optiuni trebuie urmati urmtorii pasi: 1. Alegerea comenzii Recalculeaz din meniul Calcul, sau faceti click cu mouse-ul pe bara Recalculeaz. 2. Introduceti coordonatele Xo, Yo centrului si valoarea razei suprafetei (pentru fiecare valoare introdus confirmati cu Trimite). 3. Confirmnd cu tasta Trimite programul realizeaz calculul si vizualizeaz
2009 GeoStru Software

Functii comenzi

16

factorul de sigurant si datele geometrice ale suprafetei examinate. Analiza Dinamic : Cu o asemenea comand este posibil calcularea n conditii dinamice. Pentru acest modul QSIM este necesar o prim analiz n conditii pseudostatice si, individuat suprafata de examinat sau aceea a factorului de sigurant cel mai mic gsit n program si abilitatrea comenzii. Deschiderea unei ferestre de dialog va da posibilitatea utilizatorului s importe o acelerogram a proiectului sau s o genereaze din program. Cu ajutorul comenzii Scansione programul activeaz calculul si valuteaz deplasrile si viteza de miscare a nteregii mase potential instabile. Deplasrile nule sunt asociate conditiilor de stabilitate si n prezenta activittii seismice care genereaz accelerograma, avnd n vedere: in principiu accelerarea la sol nu depseste niciodat accelerarea critic care altoieste miscarea. Din potriv, deplasrile mari sunt indicatative pentru depsirea acceleratiei si deci a maselor instabile in prezenta activittii seismice. Pentru teoria utilizat n generarea acelerogramei se poate consulta help-ul din interiorul modulului QSIM.

Visualizare factor de sigurant Grafice tensiuni


16

17

Pilotaje: la selectarea unei asemenea comenzi a selezione di tale comando se vizualizeaz o cartel n care, pentru fiecare suprafat analizat a programului, se defineste pozitia introducerii pilotului, sarcina limit orizontal si portiunea pilotului de unde se calculeaz reactia terenului rezistent, cu formarea unei balamale de plastic n punctul de intersectie a suprafetei de foraj cu pilotul. Rmne evident considerarea c asemenea informatii sunt restituite de ctre program numai n cazul n care, n definirea pilotajelor, sau n alegerea ca metod de stabilizare aceea a sarcinii limit a lui Broms sau T. Ito & T. Matsui. Visualizare isolinii: Selectarea acestei optiuni duce la vizualizarea pe reteaua de centri a curbelor care unesc punctele cu acelasi factor de sigurant (isolinii vezi Date Generale din meniul Input numeric). Visualeaz hart factori: Vizualizeaz pe reteaua de centri factorii de sigurant obtinuti pentru fiecare centru.

1.9.1

Grafice Tensiuni
Comand pentru vizualizarea eforturilor care actioneaz asupra suprafetei critice; alegerea acestei comenzi vizualizeaz o fereastr de dialog unde se pot vizualiza eforturile normale si tangentiale pe o suprafata si, in stanga ferestrei, toate eforturile pentru fsie. Toate rezultatele de deasupra apartin fiecrei suprafete examinate. Apsnd butonul drept al mouse-ului se activeaz urmtoarele comenzi: Export format: Copiaz in notite ori formatul bmp ori valorile numerice, deci poate fi lipit in Excel cu ajutorul comenzii alipire special. Printeaz : Printeaz graficul vizualizat pe imprimanta din sistem.

2009 GeoStru Software

17

Slope

Copiaz : Copiaz in notite graficul vizualizat; continutul poate fi alipit si in foaia de calcul. Iesire : Permite iesirea din meniu activnd butonul drept al mouse-ului.

1.9.2

Vizualizare factor de sigurant


Optiune de calcul selectionabil numai dac se activeaz optiunea care se refer la suprafetele de foraj circulare Superafat cilindric in Input grafic. Pentru utilizarea acestei optiuni urmati pasii: 1. Dup ce a-ti efectuat calculul automatic selectati in meniul calcul comanda Vizualizaez factor de sigurant. 2. Deplasati-v cu mouse-ul pe reteaua de centri. 3. Pe status bar (bara de culoare gri situat in partea de jos a zonei de lucru) este vizualizat factorul de sigurant corespondent pentru fiecare suprafat cu raza R c si centru (xc, yc). 4. Iesiti din comand cu ESC. N.B.: Suprafata interogat rmne memorizat pe ecran odat iesiti din comand, aceast suprafet putnd fi si printat.

1.9.3

Metode de calcul
Metoda lui Fellenius Optiune de calcul a metodelor Echilibrului limit. Alegnd aceast optiune calculul se aefectueaz cu metoda lui Fellenius (suprafete de foraj de form cirtcular). Pentru mai multe informatii consultati Teoria_Ro.rtf. Metoda lui Bishop Optiune de calcul a metodelor Echilibrului limit. Alegnd aceast optiune calculul se aefectueaz cu metoda lui Bishop (suprafete de foraj de form cirtcular). Pentru mai multe informatii consultati Teoria_Ro.rtf. Metoda lui Janbu semplificato Optiune de calcul a metodelor Echilibrului limit. Alegnd aceast optiune calculul se efectueaz cu metoda lui Janbu Simplificata (suprafetele de foraj de form generic). Pentru mai multe informatii consultati Teoria_Ro.rtf. Metoda lui Bell Optiune de calcul a metodelor Echilibrului limit. Alegnd aceast optiune calculul se
2009 GeoStru Software

Functii comenzi

18

efectueaz cu metoda lui Bell (suprafetele de foraj de form generic). Pentru mai multe informatii consultati Teoria_Ro.rtf. Metoda lui Spencer Optiune de calcul a metodelor Echilibrului limit. Alegnd aceast optiune calculul se efectueaz cu metoda lui Spencer (suprafetele de foraj de form generic). Pentru mai multe informatii consultati Teoria_Ro.rtf. Metoda lui Morgenstern si Price Optiune de calcul a metodelor Echilibrului limit. Alegnd aceast optiune calculul se efectueaz cu metoda lui Morgenstern si Price (suprafetele de foraj de form generic). Pentru mai multe informatii consultati Teoria_Ro.rtf. Metoda DEM Metodele au fost descrise pe larg in Teoria_Ro.rtf.

1.9.4

Optiuni analiza

Conditie drenat sau nedrenat : alegeti prima optiune pentru o analiz in termeni de tensiuni eficace, a doua in termeni de tensiune total. In ceea ce priveste programul in calcul va utiliza greutatea saturat si coeziunea nedrenat , daca a fost alesa analiza nedrenata, parametrii c si fi cu greutatea pe unitatea de volum natural, daca ins analiza e drenat. Conditii de excludere: Exclude din analiz acele suprafete a caror punctele de intersectie in amonte si si in aval se afla in acelasi segment de profil, sau oricum acelea pentru care intersectiile intra in distanta specificat ( Exclude suprafetele cu intersectia inferioara...). Calcul interval in amonte si in aval: O asemenea optiune este activ numai dac se alege calculul ingradit Interval in aval din meniul Calcul: aceasta permite examinarea doar a suprafetelor care din cauza ingrdirii, sunt tangente pe o retea care se roteste cu un Pas de variatie unghiular pn la Variatia maxim unghiular alese de catre utilizator. Fuctia lui Morgenstern si Price: Pentru analiza de stabilitate cu metoda lui Morgenstern si Price este posibil alegerea diverselor forme ale functiei caracteristice metodei (costant - trapezoida - sinusoidala). Parametrul lui Janbu: Pentru analiza cu metoda lui Janbu se poate desemna o valoare parametrului ales de catre utilizator. Metoda DEM: Cou ajutorul metodei DEM este posibil analiza de stabilitate cu redistribuirea tensiunilor (cand deja prabusirea s-a instalat) alegnd intre cele doua tipuri de comportament al trenului, ca acesta este fragil (terenuri dense) sau ductil (terenuri mai putin dense).
2009 GeoStru Software

19

Slope

1.9.5

Calcul automat
Efectueaz calculul factorului de sigurant critic automat. Daca optiunea care se refera la suprafete circulare de foraj Suprafata cilindrica in input grafic, vor fi examinte toate suprafetele admisibile definite de retea..

Calcul ingradit pentru un punct


Optiune de calcul selectionabila numai daca este activata optiunea care se refera la suprafetele de foraj circulare Suprafata cilindrica. Deci, odata desemnata o retea de centri, sunt examinte toate suprafetele admisibile care trec printr-un punct desemnat de catre utilizator. Pentru a folosi calculul ingradirii se procedeaza in felul urmator: 1. 2. 3. 4. Din meniul calcul se alege Calculul ingradit pentru un punct. Deplasati-va apoi cu mouse-ul pe zona de lucru. Cilck cu mouse-ul pe punctul de ingradire. Modificati, daca trebiue, coodronatele punctului vizualizate pe bara Ingradire si cilck pe butonul Aplic de pe acesata. Astfel se realizeaza calculul.

Calculul ingradit pentru doua puncte


Optiune de calcul selectionabila numai daca este activata optiunea care se refera la suprafetele de foraj circulare Suprafata cilindrica. In acest caz nu este nevoie de reteaua de centri deoarece calculul se realizeaza automat cu examinarea tuturor suprafetelor admisibile care trec prin doua puncte desemnate de catre utilizator si tangente pe o dreapta cu o inclinatie variabila intre 0 si 90 cu pasul de 1. Pentru utilizarea calculului ingradit procedati asa: 1. 2. 3. 4. Din meniul calcul se alege Calculul ingradit pentru doua puncte. Deplasati-va apoi cu mouse-ul pe zona de lucru. Cilck cu mouse-ul pe primul punctul de ingradire. Modificati, daca trebiue, coodronatele punctului vizualizate pe bara Ingradire si cilck pe butonul Aplic de pe acesata. Repetand operatiunile 3 si 4 pentru cel deal doilea punct se realizeaza calculul.

Programul nu realizeaza calculul daca nu gaseste suprafete compatibile cu descrierile facute .

Calculul ingradit pentru trei puncte


Optiune de calcul selectionabila numai daca este activata optiunea care se refera la suprafetele de foraj circulare Suprafata cilindrica. In acest caz nu este nevoie de reteaua de centri deoarece calculul se realizeaza automat cu examinarea tuturor suprafetelor admisibile care trec prin trei puncte desemnate de catre utilizator . Pentru utilizarea calculului ingradit procedati asa: 1. Din meniul calcul se alege Calculul ingradit pentru trei puncte.
2009 GeoStru Software

Functii comenzi

20

2. Deplasati-va apoi cu mouse-ul pe zona de lucru. 3. Cilck cu mouse-ul pe punctele de ingradire. 4. Pentru fiecare punct (1, 2 si 3) coordonatele sunt confirmate cu Aplica aflat pe bara Ingradire. Programul nu realizeaza calculul daca nu gaseste suprafete compatibile cu descrierile facute.

Calcul ingradit tangent pe o dreapta


Optiune de calcul selectionabila numai daca este activata optiunea care se refera la suprafetele de foraj circulare Suprafata cilindrica. Odata desemnata o retea si o dreapta, sunt examinte toate suprafetele admisibile tangente pe o dreapta definita de catre utilizator cu centrul pe reteaua data. Pentru folosirea calculului ingradit tangent pe o dreapta uramati pasii descrisi mai jos: 1. Din meniul calcul se alege Calculul ingradit tangent pe o dreapta. 2. Deplasati-va apoi cu mouse-ul pe zona de lucru. 3. Cilck cu mouse-ul pe punctul intern al taluzului si confirmati coordonate cu Aplica aflat pe bara Ingradire, selectand punctul 2 si confirmati coordonatele.

Interval in aval
Optiune de calcul selectionabila numai daca este activata optiunea care se refera la suprafetele de foraj circulare Suprafata cilindrica. Aceasta da posibilitatea examinarii tuturor suprafetelor a caror intersectie cu taluzul este in doua puncte, unul in aval si unul in amonte. Pentru folosirea acestui calcul urmati pasii descrisi mai jos: 1. Din meniul calcul se alege Interval in aval. 2. Deplasati-va apoi cu mouse-ul pe zona de lucru. 3. Alegeti coordonatele celor patru puncte care definesc cele doua segmente (punctele 1 si 2 pentru intervalul in aval, 3 si 4 pentru cel in amonte). Fiecare coordonata trebuie sa fie confirmata cu Aplica aflat pe bara Ingradire. 4. Alegeti comanda Realizeaza analiza. Programul nu realizeaza calculul daca nu gaseste suprafete compatibile cu descrierile facute.

1.10

Meniul Export
In Meniul export sunt grupate toate optiunile care privesc exportul rezultatelor analizelor efectuate. Esport n format RTF: Vizualizarea raportului de calcul, exportndu-l n format RTF (se poate citi si din Word, Vista).

2009 GeoStru Software

21

Slope

Esport DXF: Export in format DXF continutul ferestrei de lucru; pentru fisierul DXF generat se cere modul de salvare la alegerea utilizatorului. Esport in BMP: Export graficacontinut n foaia de lucru in format Bitmap; pentru fisierul BMP generat se cere modul de salvare la alegerea utilizatorului. Not: Toate fisierele exportate au acelasi nume al fisierului principal si extensii care le individualizeaz.

1.11

Meniul Preferinte
In Meniul preferinte se ofer posibilitatea utilizatorului de a personaliza bara de instrumente, culorile de fundal, si partametrii pentru exportul graficii. Optiuni
21

1.11.1 Optiuni
Din aceast fereastr de dialog se pot desemna urmtoarele proprietti:

Zona de lucru
Culori: se pot alege culorile de fundal si ale liniilor din zona de lucru; Retele: individualizeaz pozitia bmp-ului diferitelor retele litologice; Grafic: este posibil setarea grosimii liniilor din zona de lucru, toleranta cursorului si pasul grilei (grila poate fi activat sau dezactivat facnd dublu-click pe Bara de Stare)

Iesiri
Parametrii DXF: permite alegerea fisierului de export a documentelor DXF (Export DXF), mrimea textului n DXF si factorul de scar; Iesiri n format text: permite setarea marginilor paginilor de raportului de calcul, formatul tabelelor de output ale rezultatelor (celule, culori pentru borduri si fundal), precum si includerea datelor teoretice in relatia de calcul si antetul acesteia. Date societate: d posibilitatea introducerii datelor societtii pentru reproducerea n raportul de calcul. Salvare: permite setarea salvrii automate si timpul.

Date societate

2009 GeoStru Software

Functii comenzi

22

Date societate: d posibilitatea introducerii datelor societtii pentru reproducerea n raportul de calcul.

Salvare
Salvare: permite setarea salvrii automate si timpul.

1.12

Meniul Help
Indice: Vizualizeaz indicele ajutorulul n linie. Inregistrare: Vizualizeaz fereastra de nregistrare a programului. Informatii despre program: Vizualizeaz informatiile n sintez. Fereastra de pornire: Vizualizeaz fereastra de pornire.

1.13

Bar instrumente Standard


Bara instrumentelor d posibilitatea de efectuare a anumitor comenzi in mod rapid fr a intra n meniu. Cteva dintre aceste comenzi sunt: Nou Deschidere Salveaz Vizualizare nainte de printare Printare Copiaz Lipeste Undo Eliminare bitmap Esport n format RTF

2009 GeoStru Software

23

Slope

Esport in format DXF Zoom Fereastr Zoom Tot Zoom Precedent Zomm Dinamico Deplasare n timp real Raport de scar Ajutor

Calcutation yield moment


CALCULATION OF THE YIELD MOMENT FOR A STEEL TUBULAR SECTION. The section under examination is the following:

Reference diagram for the calculation of the section yield moment

The calculation of the yield moment has been made conjecturing, for steel, a rigid-plastic constitutive bound, with limit yield stress equal to fyd. The yield moment has been determined by interpolation on the section interaction curve. In order to construct the interaction curve of the section, the following procedure has been followed:

2009 GeoStru Software

Calcutation yield moment

24

1 Fixing the depth of the neutral axis (xc) - (starting from xc = 0); 2 Calculating the resultant in terms of normal stress (Nd); 3 Calculating the resultant moment (Md) as regards the geometrical barycentre of the section; 4 Memorizing the calculated point (Nd, Md); 5 Increasing xc, if xc is still lower than or equal to the diameter of the section, then back to step 1, otherwise the procedure is over. NB: In this way, the upper part of the interaction domain is constructed. In any case the lower part is identical, though hemisimmetrical. The generic point of the interaction domain has been calculated using the following formulas:

Nd = Ac _ s ( x c ) fyd - At _ s ( x c ) fyd M d = Ac _ s ( x c ) fyd dCs + At _ s ( x c ) fyd dTs

In the previous formulas, the symbols have the following meaning: - Ac_s Area of compressed steel; - Ac_s Traction steel area - Fcd Resistance calculation concrete; - Fyd Resistance calculation of steel

CALCULATION OF THE YIELD MOMENT FOR A STEEL TUBULAR SECTION IMMERSED INTO CONCRETE CIRCULAR SECTION. The previous formulation, used for the tubular section, can be extended to the case in which the tubular section is immersed into a concrete section. In this case, it is necessary to take into account the concrete contribution, according to the following diagram:

Diagram for the calculation with the reacting concrete As you can observe, the concrete type considered as a reactant is only compressed concrete.
2009 GeoStru Software

25

Slope

CALCULATING THE YIELD MOMENT FOR A CIRCULAR RC SECTION In this case too a constitutive bound of the rigid plastic materials is assumed, with limit strains equal to fcd and fyd for concrete and steel, respectively. The reference diagram is the following:

Reference diagram for calculating the yield moment of a RC section In this case, the value of the solicitations in correspondence of a preset depth of the neutral axis is the following: In the previous formulas, the symbols have the following meaning: - Ac_c Area of compressed concrete; - Asi+ Area of the i-th reinforcement bar situated above the neutral axis; - Asi- Area of the i-th reinforcement bar situated under the neutral axis; - Asi Area of the i-th reinforcement bar; - Fcd Resistance calculation concrete; - Fyd Resistance calculation of steel

Coeficientilor seismici
Valorile coeficientilor seismici orizontali si verticali pot fi asignate manual de ctre utilizator. De asemenea, pot fi calculate automat de software pe baza acceleratiei maxime la site.

2009 GeoStru Software

Aplicatii

26

4
4.1

Aplicatii
Conventii
Pentru utilizarea corect programul este nevoie s se respecte anumite reguli: 1. Sistemul de referint: taluzul trebuie s fie definit n cadranul pozitiv al unui sistem de referint Cartezian X,Y. 2. CotaY trebuie s fie cresctoare de la stnga la dreapta. 3. Sectiunile cu sisteme de referint diferit celui impus pot fi oglindite cu ajutorul comenzii Oglindire continut n meniul Instrumente. 4. Adncimea l temeliei definit n Setri generale din meniul Input numeric constituie o ngrdire a cutrii factorului de sigurant (nu vor fi luate n considerare suprafetele de foraj care taie axa gsit a adncimii). Caracteristicile geotehnice ale straturilor care constituie taluzul de examinat trebuie s fie atribuite n cepnd cu stratul superior la cel inferior. Introducerea parametrilor geotehnici trebiue s se fac din meniul Input numeric prin comanda Caracteristici geotehnice (vezi si Input Numeric).

4.2

Specificatii pentru desen


In Ajutor pentru Desen trebuie s fie introduse setup-ul general al proiectului: Tolerant cursor: distanta de sensibilitate a cursorului n vecintatea obiectului de selectat. O asemenea valoare, se ntelege, este exprimat n aceeasi unitate de msur ca si coordonatele punctelor. Vizualizare temelie - Vizualizare scar: d posibilitatea de alegere a vizualizrii liniei temeliei (limita ncercrii dat n Setup general-Meniu Input Numeric) si scara metric vertical. Gestiune legende: din pannel-ul lateral se poate alege vizualizarea sau nu a legendei stratigrafiei si ce parametri s fie vizualizati. Culori si texturi strate: in acest cmp al pannel-ului Ajutor desen se poate alege dispunerea legendei n functie de strate si personaliza stratigrafia. Gril: activabil din bara de straturi (bara inferioar zonei de lucru), vizualizarea unei grile, care nu se printeaz, de suport grafic. Snap: activeaz o gril invizibil care limiteaz miscarea cursorului la intervale specificate de utilizator cu ajutorul optiunilor Interval snap in x si Interval

2009 GeoStru Software

27

Slope

snap in y.

4.3

Inserare texte sau obiecte


Programul permite introducerea unui text sau a unui obiect grafic n zona de liucru: Test Linie
29

27

Rectangular Cerc
27

28

Poligon

28

4.3.1

Cerc
Pentru s electionarea comenzii Cerc din bara de instrumente Obiecte , pozitionati-v pe zona de lucru clickati pe primul punct de introducere, apoi, tinnd apsat butonul mouseului, pe al doilea punct de introducere al rectangulului cercului de introdus,.click cu butonul stng si apoi pe cel drept pentru terminarea introducerii. Cercul desenat apare in vizualizarea versiunii tipribile si in vrsiunea tipribil a elaborrii graficului. Modific cerc: Pentru modificxarea unui cerc trebuie selectionat mai intai cu ajutorul comenzii Selectioneaz din bara de instrumente Obiecte, deci purtandu-l cu mouse-ul pe un punct al rectangulului care il circumscrie, efectuati un click pe acesta si tineti apsat mouse-ul in timp ce duceti punctul rectangulului in noua pozitie. Pentru a iesi apsati tasta Esc a tastaturii. Elimin cerc: Pentru a lelimina cercul se selecteaz comanda Selectioneaz din bara de instrumente Obiecte si apsati butonul Canc al tastaturii.

4.3.2

Linie
Selectionati comnada Linie din bara de instrumente Obiecte , pozitionati-v pe zona de lucru si faceti un click in punctul de introducere, apoi deplasati, cu mouse-ul apasat, in cel de-al doilea punct, apoi click cu butonul stang, iar pentru a termina introducerea click pe butonul drept al mouse-ului. Linia introdus apare atat in fereastra de vizualizare a versiunii tiparibile cat si in versiunea tiparibila a graficului.
2009 GeoStru Software

Aplicatii

28

Modificare linie: Pentru modificarea unuei linii trebuie sa selectati mai intai comanda Selectioneaza din bara de instrumente Obiecte, deci pozitionati-v in interiorul zonei de lucru pe capatul liniei care trebuie modificat si timand apasat butonul pozitionati-va pe npoua pozitie a liniei. Pentru a iesi din comanda apasati butonul Esc al tastaturii. Elimin linie: Pentru a elimina o linie introdus trebuie selectionat cu comanda Selectioneaza de pe bara de instrumente Obiecte si apasati butonul Canc al tastaurii.

4.3.3

Poligon
Selectionati comnada Poligon din bara de instrumente Obiecte, pozitionati-v pe zona de lucru si faceti un click in primul punct de introducere, apoi deplasati, cu mouse-ul apasat, in urmatoarele puncte, apoi click cu butonul stang, iar pentru a termina introducerea click pe butonul drept al mouse-ului. Poligonul introdus apare atat in fereastra de vizualizare a versiunii tiparibile cat si in versiunea tiparibila a graficului. Modificare poligon : Pentru modificarea unui poligon trebuie sa selectati mai intai comanda Selectioneaza din bara de instrumente Obiecte, deci pozitionati-v in interiorul zonei de lucru pe capatul pe un punct al poligonului care trebuie modificat care trebuie modificat si timand apasat butonul pozitionati-va pe poua pozitie a punctelor. Pentru a iesi din comanda apasati butonul Esc al tastaturii. Elimin poligon : Pentru a elimina un poligon introdus trebuie selectionat cu comanda Selectioneaza de pe bara de instrumente Obiecte si apasati butonul Canc al tastaurii.

4.3.4

Rectangul
Selectionati comnada Rectangul din bara de instrumente Obiecte, pozitionati-v pe zona de lucru si faceti un click in primul punct de introducere, apoi deplasati, cu mouse-ul apasat, in urmatoarele puncte, apoi click cu butonul stang, iar pentru a termina introducerea click pe butonul drept al mouse-ului. Rectangulul introdus apare atat in fereastra de vizualizare a versiunii tiparibile cat si in versiunea tiparibila a graficului. Modificare rectangul: Pentru modificarea unui rectangul trebuie sa selectati mai intai comanda Selectioneaza din bara de instrumente Obiecte, deci pozitionati-v in interiorul zonei de lucru pe capatul pe un punct al rectangulului care trebuie modificat care trebuie modificat si timand apasat butonul pozitionati-va pe npoua pozitie a punctelor. Pentru a iesi din comanda apasati butonul Esc al tastaturii. Elimin rectangul: Pentru a elimina un rectangul introdus trebuie selectionat cu comanda Selectioneaza de pe bara de instrumente Obiecte si apasati butonul Canc al tastaurii.

2009 GeoStru Software

29

Slope

4.3.5

Text
Selectionati comnada Text din bara de instrumente Obiecte , pozitionati-v pe zona de lucru si faceti un click in punctul de introducere, apoi deplasati, cu mouse-ul apasat, in dreapta jos pentru a defini dimensiunea casutei de text. Dati drumul butonului mouseului si scrieti textul in fereastra vizualizata. Textul introdus apare atat in fereastra de vizualizare a versiunii tiparibile cat si in versiunea tiparibila a graficului. Modificare text: Pentru modificarea unui text trebuie sa selectati mai intai comanda Selectioneaza din bara de instrumente Obiecte, deci pozitionati-v in interiorul zonei de lucru si click pe butonul drept al mouse-ului: astfel se vizualizeaza fereastra de editor si se poate insera noul text. Elimin text: Pentru a elimina un text introdus trebuie selectionat cu comanda Selectioneaza de pe bara de instrumente Obiectesi apasati butonul Canc al tastaurii.

4.4

Sarcini Distribuite
Pentru introducerea sarcinlor distribuite trebuiesc urmati acesti pasi: 1. Alegerea din meniul Input grafici Introducere sarcin distribuit. 2. Deplasarea cu mouse-ul pe zona de lucru si click pe butonul stng al mouse-ului pe punctul unde se vrea insetrat. 3. Din pannel-ului Sarcini, n zona sarcinilor distribuite: modificati, dac este necesar, coordonatele in Xi, Yi; introduceti lungimea sarcinii in L ; introduceti valoarea sarcinii, n unitatea de msur specificat, in Sarcin distribuit si click pe Aplic.

Modific sarcin distribuit: Deplasati-v cu mouse-ul pe punctul de introducere a sarcinii, n pannel-ul Sarcini Distribuitevor fi vizualizate caracteristicilor sarcinilor, modificati-le si apoi click pe Aplic. Eliminare Sarcin Distribuit: Deplasati-v cu mouse-ul n punctul de introducere a sarcinii, cnd acesta si schimb forma click pe butonul stng al mouse-ului, sarcina va fi eliminat. Scar sarcini: d posibilitatea definirii unei scri pentru vizualizarea sarcinilor concentrate si distribuite.

2009 GeoStru Software

Aplicatii

30

4.5

Sarcini Concentrate
Pentru introducerea sarcinilor concentrate: 1. Alegeti din meniu input grafic Inserare sarcin concentrat. 2. Deplasati-v cu mouse-ul pe zona de lucru si click pe butonul stng pe punctul de introducere. 3. In pannel-ul Sarcini: Modificati dac este necesar coordonatele in Xi, Yi care individualizeaz punctul de introdus. Introduceti valoarea sarcinii n unitatea de msur specificat in Fx, Fy si apsati Aplic.

Modific sarcin concentrat: Deplasati-v cu mouse-ul pe punctul de introducere al sarcinii n pannel-ul Sarcini unde vor fi vizualizate caracteristicile acesteia: modificati-le si apoi click pe Aplic. Eliminare sarcin concentrat: Deplasati-v cu mouse-ul pe punctul de inserare a sarcinii cnd cursorul si va schimba forma click pe butonul stng al mose-ului iar sarcina va fi eliminat. Scar sarcini: d posibilitatea definirii unei scri pentru vizualizarea sarcinilor concentrate si distribuite.

4.6

Lucrri de interventie
Ziduri de sustinere
Pentru a introduce ziduri de sustinere pe taluz: 1. Definti tipologiile in Ziduri
32

in pannel-ul Definitie Lucrri.

2. Din pannell-ul lateral Definitie Lucrri alegeti tipologia de introdus. 3. Selectionati Introduce: in care se poate vizualiza un zid de sustinere in care vrful de jos este evidentiat de o cruce. 4. Deplasati-v cu mouse-ul pe zona de lucru si click pe butonul stng al mouseului in punctul de introducere. 5. Pentru inserarea coordonatelor desemnati-le numeric in Stare lucrri care este vizualizat atunci cnd se alege comanda Modific.

2009 GeoStru Software

31

Slope

6. Click pe butonul Aplic. Pentru a le modifica pozitia alegeti din Definitie Lucrri comanda Modific (icona central) si pozitionati-v pe zidul de deplasat, desemnati o nou pozitie in Stare Lucrare vizualizat in partea inferioar a pannell-ului. Pentru eliminarea unui zid alegeti din pannell-ul Definitie Lucrri Elimin si pozitionativ pe zidul de elimint, confirmati cu butonul drept al mouse-ului.

Ancore
Pentru introducerea ancorelor pe taluz: 1. Definiti tipologiile in Ancore
33

din pannell-ul Definitie Lucrri.

2. Din pannell-ul lateral Definitie Lucrri alegeti tipologia de introdus. 3. Selectionati Inserare: unde se vizualizeaz o ancor. 4. Deplasati-v pe zona de lucru si introduceti ancora. 5. Pentru introducerea numeric a coordonatelor desemnati-le in Stare Lucrarecare este vizualizat atunci cnd se alege comanda Modific. 6. Click pe Aplic. Pentru a modifica pozitia lor alegeti din pannell-ul Definitie Lucrri comanda Modific (icona central) si pozitionati-v pe zidul de mutat, desemnnd noua pozitie in Stare Lucrare vizualizat n partea inferioar a pannell-ului. Pentru eliminarea unei ancore alegeti din pannell-ul Definitie Lucrri Anuleaz si apoi pozitionbati-v pe ancora de eliminat, confirmnd cu butonul stng al mouse-ului.

Piloti
Pentru inserarea pilotilor: 1. Definiti tipologiile in Piloti
32

in pannell-ul Definitie Lucrri.

2. Din pannell-ul lateral Definitie Lucrri alegeti tipologia de inserat. 3. Selectati Introducere : icona in care se vizualizeaz un pilot a crui vrf este evidentiat de o cruce. 4. Deplasati-v pe zona de lucru si introduceti pilotarea. 5. Pentru a introduce coordonatele desemnate numeric in Stare Lucrare care se vizualizeaz cnd se alege comanda Modific. 6. Apsati butonul Aplic. Pentru a le modifica pozitia alegeti din pannell-ul Definitie Lucrri comanda Modific
2009 GeoStru Software

Aplicatii

32

(icona central) si pozitionati-v pe zidul de deplasat, desemnati o nou pozitie in Stare Lucrare vizualiznd partea inferoiar a pannell-ului. Pentru eliminarea unui pilotaj alegeti din pannell-ul Definitie Lucrri Elimin si pozitionati-v pe pilotul de eliminat, confirmati apoi cu butonul stng al mouse-ului.

4.6.1

Ziduri

In aceasta faza este posibila definirea diverselor tipologii de ziduri de sustinere de introdus pe profilul taluzului. Pentru definirea unui nou tip de ziduri mergeti in Nou , desemnati datele geometrice si greutatea specifica cerute. Pentru a modifica o tipologie existenta selectionati una din lista cu ajutorul butonului Urmatorul si efectuati modificarile dorite. In introducerea datelor este prevazuta optiunea de considerare sau nu a flexibilitatii lucrarii (Deformabil (0), nedeformabil (1) ); sunt considerate rigide lucrarile in beton armat, in timp ce lucrarile ca si gabionul si peretii de balast se considera flexibili. In prezenta lucrarilor flexibile trebuie desemnate tensiunile tangentiale ale lucrarii in unitatea de masura specificata, in acest caz, in calculul Fs vor fi considerate si suprafetele de foraj care taie lucrarea si rezistenta opusa de catre aceasta in timpul forajului. Daca lucrarea de foraj introdusa este de tip rigid aceleasi suprafete vor fi excluse automat din din calcul si se considera, ca si efect stabilizant, greutatea acesteia. N.B.: Odata cu introducerea unui zid pe taluz programul modifica automat profilul taluzului adaptandu-l la geometria zidului; daca utilizatorul doreste modificarea automata a taluzului trebuie sa dezactiveze optiunea din stanga jos a ferestrei de dialog.

4.6.2

Siruri de piloti
Selectarea comenzii vizualizeaza datele: N: numrul de ordine al pilotajului; Descriere: textul de identificare a pilotajului la alegerea utilizatorului; Lungimea : introduceti lungimea pilotului; Diametru : introduceti diametrul pilotului; Inclinatie : introduceti unghiul de inclinare axului pilotului fata de orizontal; Interaxul: introduceti interaxul transversal al pilotilor;

2009 GeoStru Software

33

Slope

Tensiunea tangentiala : introduceti valoarea tensiunii tangentiale rezistent la sectiunea pilotului; un astfel de parametru este luat in considerare numai daca se alege ca metod de stabilizare aceea tensiunii tangentiale (vezi puntul succesiv); Metod de stabilizare : alegeti intre doua optiuni propuse de modalitatea cu care intervine asupra stabilitatii taluzului; fie prin metoda tensiunii tangentiala , cu care pilotul, daca este interceptat, opune o rezistenta egala cu forta taierii rezistente a sectiunii, sau metoda sarcinii limita , cu care este considerat, ca efort rezistent, sarcina limita orizontala relativ la intersectia intre piloti si terenul lateral in miscare, in functie de diametru si de interaxa intre piloti. Pentru consideratiile asupra valutarii reactiei terenului cu metoda Broms se face trimitere la bibliografie. My: Momentul de ruptur al sectiunilor. Programul execut calculul lui My automat, pentru diametre ale pilotului si armturilor predefinite, ce pot fi selectionate din meniul ce poate fi vizualizat dup apsarea butonului <My>. Valoarea momentului de ruptur este necesar n momentul alegerii metodei sarcinii limit ca mecanism de rezistent a pilotului pe stabilitatea versantului. Pentru acesta din urm este posibil desemnarea unui factor de sigurant care va fi aplicat de ctre program evalurii rezistentei opus de pilot alunecrii.

4.6.3

Tirantii
Selectionarea acestei comenzi vizualizeaza o fereastra de dialog in care se cer urmatoarele date: Nr: num progresiv al tipologiei Descriere: descrierea lucrrii Nr. Serie/Pas: tipologia poate fi constituit din unul sau mai multe ancoraje: n primul caz introduceti 1; n cazul unei serii de ancoraje se pot introduce numrul si pasul, separate de caracterul / . n acest ultim caz programul va genera o serie de n ancoraje cu aceleasi caracteristici. Ex.:10/0.5 este echivalentul unei serii de 10 ancoraje cu un pas de distantiere de 0.5 m intre ele Celelalte mrimi sunt necesare pentru a defini geometria elementului structural. Tipologiile prevzute sunt: Ancoraj activ, Ancoraj pasiv, Tintuiri (Nailing). Pentru fiecare dintre acestea trebuie desemnat rezistenta ultim a lucrrii. Note importante Chiar dac se dispune o serie se asigneaz ntotdeauna rezistenta ultim a unui singur element, ancoraj sau cui. Note despre lucrri: Pentru lucrrile active componenta rezistent a lucrrii de-a lungul planului de alunecare

2009 GeoStru Software

Aplicatii

34

se sustrage de la fortele motrice (Driving Forces). Pentru lucrrile pasive componenta rezistent a lucrrii de-a lungul planului de alunecare se nsumeaz fortelor rezistente (Resisting Forces). Consolidare cu tehnica Soil-Nailing Tehnica ranforsrii terenurilor cu ajutorul cuielor numit soil-nailing const n introducerea ranforsrilor n interiorul masei de teren avnd functia de a absorbi eforturile pe care terenul singur nu le-ar putea suporta. Sistemul de ranforsri este de tip pasiv; terenul adiacent ranforsrii, n momentul amplasrii, este practic nesolicitat. Rezistenta: rezistenta la smulgere (pullout) a cuielor care se mobilizeaz pe interfata mortar-teren poate fi calculat cu ajutorul metodei lui Bustamante Cazul 1 Suprafata de foraj neinterceptata de catre tirant (nici lungimea nici fundatia): in acest caz nu este considerat nici o contributie de rezistenta; Cazul 2 Tirantul este interceptat pe lugimea sa libera, deci fundatia ramane ancorata in partea stabila: capacitatea tiranta este considerata 100% ca actiune rezistenta si se introduce la baza fasiei care il intercepteaza cu o forta egala cu cea a tirului. O asemenea forta este in mod succesiv descompusa in componentele normale si tangentiale, si aceasta ultima introdusa ca si contibut la rezistenta la forfecare asupra suprafetei de foraj. Cazul 3 Tirantul este interceptat pe fundatie, deci fundatia intra in fuziune doar cu lungimea rezistenta dincolo de suprafata de foraj.: tirajul, in asemenea caz, este considerat cu un procent definit in raport cu lungimea rezistenta si lungimea fundatiei. Actiunea este deci tratata ca in cazul anterior. Pentru Cazurile 2 si 3 tirajul se refera la o sectiune de adancime unitara (dimensiune ortogonal sectiunii taluzului) in functie interaxei longitudinale (este multiplicat cu interaxa).

4.7

Meniul Calcul
In acest meniu sunt inserate toate comenzile si optiunile care se refer la calcule si la vizualizare rezultatelor: Optiuni de analiz
18

: Alegerea diverselor conditii de analiz dintre cele propuse .

Metod de calul: Alegerea metodei cu care s se efectueze calculul Fellenius, Bishop, Janbu etc. pentru a avea informatii ulterioare asupra metodelor de calcul vedeti aici 17 .

2009 GeoStru Software

35

Slope

Back Analysis: Realizeaz back analysis cu metoda lui Janbu. Acest tip de analiz se poate realiza numai pentyru terenuri omogene si pentru suprafete de foraj generice desemnate de ctre utilizator. Efectuarea calculului permite realizarea graficului n care se arat parametrii coeziunii si unghiul de rezistent la tiere n asa fel nc s factorul de sigurant s fie egal cu 1.

Tipul de calcul

19

Realizeaz anliza : Comand care s realizeaze calculul stabilittii cu metoda aleas de ctre utilizator. Recalculare: Comand care utilizeaz calculul factorului de sigurant realativ la suprafata de foraj circular deja examinat. Pentru utilizarea acestei optiuni trebuie urmati urmtorii pasi: 1. Alegerea comenzii Recalculeaz din meniul Calcul, sau faceti click cu mouse-ul pe bara Recalculeaz. 2. Introduceti coordonatele Xo, Yo centrului si valoarea razei suprafetei (pentru fiecare valoare introdus confirmati cu Trimite). 3. Confirmnd cu tasta Trimite programul realizeaz calculul si vizualizeaz factorul de sigurant si datele geometrice ale suprafetei examinate. Analiza Dinamic : Cu o asemenea comand este posibil calcularea n conditii dinamice. Pentru acest modul QSIM este necesar o prim analiz n conditii pseudostatice si, individuat suprafata de examinat sau aceea a factorului de sigurant cel mai mic gsit n program si abilitatrea comenzii. Deschiderea unei ferestre de dialog va da posibilitatea utilizatorului s importe o acelerogram a proiectului sau s o genereaze din program. Cu ajutorul comenzii Scansione programul activeaz calculul si valuteaz deplasrile si viteza de miscare a nteregii mase potential instabile. Deplasrile nule sunt asociate conditiilor de stabilitate si n prezenta activittii seismice care genereaz accelerograma, avnd n vedere: in principiu accelerarea la sol nu depseste niciodat accelerarea critic care altoieste miscarea. Din potriv, deplasrile mari sunt indicatative pentru depsirea acceleratiei si deci a maselor instabile in prezenta activittii seismice. Pentru teoria utilizat n generarea acelerogramei se poate consulta help-ul din interiorul modulului QSIM.

Visualizare factor de sigurant Grafice tensiuni


16

17

Pilotaje: la selectarea unei asemenea comenzi a selezione di tale comando se vizualizeaz o cartel n care, pentru fiecare suprafat analizat a programului, se defineste pozitia introducerii pilotului, sarcina limit orizontal si portiunea pilotului de unde se calculeaz reactia terenului rezistent, cu formarea unei balamale de plastic n punctul de intersectie a suprafetei de foraj cu pilotul. Rmne evident considerarea c asemenea informatii sunt restituite de ctre program numai n cazul n care, n definirea pilotajelor, sau n alegerea ca metod de stabilizare aceea a sarcinii limit a lui Broms sau T. Ito & T. Matsui.

2009 GeoStru Software

Aplicatii

36

Visualizare isolinii: Selectarea acestei optiuni duce la vizualizarea pe reteaua de centri a curbelor care unesc punctele cu acelasi factor de sigurant (isolinii vezi Date Generale din meniul Input numeric). Visualeaz hart factori: Vizualizeaz pe reteaua de centri factorii de sigurant obtinuti pentru fiecare centru.

4.8

Sintez calcul
La calculul efectuat se poate activa pannell-ul sintez calcul in care sunt calculate, in form sintetic, rezultatele calculului: numrul de suprafete calculate, factorul de sigurant minim si maxim. Recalculeaz: Comand care realizeaz calculul factorului de sigurant relativ a unei suprafete de foraj circular deja examinat. Pentru utilizarea acestei optiuni trebuie s: 1. Alegeti suprafata de recalculat cu comanda Vizualizare factor de sigurant din meniul Calcol, click ESC pentru a confirma pozitia suprafetei. 2. Introduceti coordonatele Xc, Yc ale centrului si valoarea razei suprasfetei (la fiewcare valoare introdus dati confirmarea cu Trimite). 3. Confirmnd cu tasta Recalculeaz programul face calculul si vizualizeaz factorul de sigurant si datele geometrice ale suprafetei examinate. Intervale de vizualizare: O asemenea comand d posibilitatea de mprtire n culori suprafetele al crui factor de sigurant se afl n intervalele date de ctre utilizator. Discretizarea intervalelor poate fi fcut si automat dac se alege optiunea prezent n pannell-ul din dreapta jos. Utilizatorul poate personaliza intervalele alegnd limitele inferioar si superioar (ex. 01,3) si culoarea corespondent. Alegerea personalizat a intervalelor va fi efectuat dup deselectarea optiunii Alegere automat a intervalelor de vizualizare, selectnd Alegerea interval: n pannell-ul vizualizat.Dup executarea calculului, pentru vizualizarea suprafetelor cu diferitele culori trebuie s fie clickati pe bara de strate (barara gri din partea inferioar zonei de lucru) pe Cuolori superafete. Vizualizare retea de centrii: Selectionarea acestei optiuni permite vizualizarea retelei de centrii aleas de ctre utilizator. Vizualizare hart factori: Selectionarea acestei optiuni permite vizualizarea pe reteaua de centrii a factorilor de sigurant relativi fiecrui centru. Vizualizare hart culori: Selectionarea acestei optiuni permite vizualizarea hrtii de factori n culori; aceast optiune este util pentru a stabili dac reteaua de centrii verific toate posibilele suprafete de alunecare compatibile cu pozitia acesteia si cu geometria taluzului. Prezenta benzilor de culoare bine definite este un indice al pozitionrii corecte a retelei; n caz contrar, dispersiile puternice de culoare ndrum utilizatorul spre alegerea unei alte retele.

2009 GeoStru Software

37

Slope

Vizualizare isolinii : Vizualizeaz pe reteaua de centri curbele care unesc punctele cu acelasi factor de sigurant.

4.9

Altre comenzi
Altre comenzi activabile din bara de strat si cu ajutorul butonului drept al mouse-ului
Programul dispune de anumite comande care se activeaz si se deszactiveaz cu un dublu click pe bara de strat: Snap : Activeaz snap-ul grilei. Gril : Vizualizeaz grila cu msura definit n Optiuni din meniul Preferinte. Vizualizeaz fsii: Vizualizeaz discretizarea n fsii n timpul calculului. Vizualizeaz raze: Visualizeaz n raze suprafetele se foraj cilindrice n timpul calculului. Culori suprafete :Vizualizeaz un meniu n care este posibil alegerea vizualizrii: 1. suprafetele cu factor de sigurant minim; 2. numrul de suprafete de vizualizat cu factorul de sigurant cel mai sczut; 3. toate suprafetele calculate; 4. suprafetele a cror factor de sigurant se ncadreaz n intervalul ales. Seism: Vizualizeaz dac analiza se manifest n conditii seismice. Cu butonul drept al mouse-ului este vizualizat un meniu n care pot fi vizualizate urmtoarele comenzi: Redeseneaz : Efectueaz redesenarea eliminnd eventualii pixeli rspnditi de conenzile modific. Calcul automat: Efectueaz optiunea de calcul automatic perzent n meniul Calcul.

4.10

Aplicatie
Acesta reprezint o introducere practic la Slope V.8.00. Aici vor fi descrise sumar fazele operative necesare pentru a verifica stabilitatea unui versant in pmnt. Acesta const n trei faze:
2009 GeoStru Software

Aplicatii

38

Introducerea datelor 1. 2. 3. 4. 5.

38

Introducerea profilului topografic al taluzului. Introducerea parametrilor geotehnici ai terenului. Inttroducerea nivelului pnzei freatice. Introducerea sarcinilor externe. Introducerea lucrrilor de stabilitate a taluzului.
41

Verificarea stabilittii

1. Verificarea stabilittii globale utiliznd metodele echilibrului limit pentru suprafetele circulare . 2. Verificarea stabilittii globale cu metodele echilibrului limit pentru suprafete de form general. Printare si utilitti 1. 2. 3. 4.
42

Salvarea si redeschiderea proiectelor. Printare rezultate verificare. Printare desen. Modificare output-ul grafic al desenului (grosimea si culoarea penitelor).

4.10.1 Prima faz: inputul datelor


Se vrea realizarea unei noi verificari a stabilitatii. 1. Din menui se selecteaza Nou din fisier, sau se da click pe Nou din Bara de instrumente: va fi astfel deschisa fereastra de lucru in interiorul careia va fi introdus taluzul de verificat. 2. Din meniu se selecteaza din Input numeric comanda Setri generale, deci introduceti toate datele cerute; in aceasta faza ; in aceasta faza vor fi introduse date importante ca: Parametri generali Coeficient de sigurant Pas cutare factor de sigurant Numr de fsii Reprezint pasul cu care este incrementat automat raza suprafetei de alunecare fat de un centru determinat; valoare consiliat 10. Reprezint numrul de fsii utilizate pentru discretizarea corpului n alunecare de examinat ; utilizati minim 10 fasii. Se refer la ordonata minim sub care nu se realizeaz cercetri de suprafete critice.

Adncime BedRock

2009 GeoStru Software

39

Slope

Taluzuri de pmnt/ Taluz de roci

Prin intermediul acestei operatiuni este posibil analizarea taluzurilor din pmnt folosind legea Mohr Coulomb si a taluzurilor din roci folosind legea lui Hoeck si Bray.

Nota: Programul examineaza numai suprafetele de foraj compatibile cu geometria taluzului si exclude automat cele care nu sunt admisibile. Seism coeficient multiplicativ al greuttii terenului instabil pentru definirea actiunii seismice orizontale; valoare initializat pe baza alegerii zonei seismice si a tipului de profil stratigrafic sau definit de ctre utilizator. coeficient multiplicativ al greuttii terenului instabil pentru definirea actiunii seismice verticale; valoare initializat pe baza alegerii zonei seismice si a tipului de profil stratigrafic sau definit de ctre utilizator. pentru acele terenuri care sub actiunea unei sarcini ciclice pot manifesta o crescere a presiunilor interstiziale, cu successive pierderi de rezistent, se poate considera acest increment crescnd cu o cot definit de ctre utilizator presiunea hidrostatic (evaluat n conditii statice).

Coeficient seismic orizontal kh

Coeficient seismic vertical kv

Incrementul presiunilor hidrostatice n %

Coeficientii partiali SLU La sfrsitul unei verificri folosind strile limit ultime, cum este sugerat de Ordonanta 3274 (cu ulteriore modificri si completri), de Eurocoduri si de Textul Unic pentru constructii, parametrii geotehnici caracteristici trebuie redusi cu un coeficient de sigurant partial. 3. Dupa introducerea datelor cerute in fereastra precedenta, este necesara desemnarea profilului topografic al taluzului; aceasta se poate face in diferite moduri: a. Importand sectiunea din programul Trispace produs de GeoStru. In acesta fiind prezenta optiunea Export care salveaza sectiunea de examinat in dosarul SezOut presenta in C:\PROGRAMMI\TRISPACEnunesectiune cu format.exp, astfel pentru importarea in Stabilitatea Taluzurilor sectiunea dorita este suficient sa alegeti comnada si sa gasiti, in fereastra Deschide, calea descrisa mai sus. Dupa ce ati ales sectiunea apare un tabel in care se pot vizualiza: N (numr punct profil); Xv (abscisa punct profil); Yv (ordonata punct profil); In aceasta faza se pot modifica numeric coordonatele calculate de programul
2009 GeoStru Software

Aplicatii

40

Trispace. b. Importul de sectiuni DXF. In generarea fisierului dxf este nevoie ca profilul, statele si nivelul freatc sa fie definiti ca si entitate de tipul polilinie deschisa pe straturi diferite (unul pentru fiecare polilinie). Pentru importul in Slope al profilului in format dxf este suficient sa se aleaga comanda si sa se gaseasca , in fereastra Deschide fisierul de importat si sa se atribuie sprofilului si fiecarui strat numele respectivului layer. c. Definti punctele profilului direct din program. Pentru aceasta se poate alege comanda Puncte profil in meniul Input numeric sau se face un click cu mouse-ul pe casuta respectuva din bara de instrumente; in primul caz apare o grila in care se introduc punctele numerotate cu coordonatele X si Y, iar in al doilea caz ajunge pozitionarea pe zona de lucru si clickarea butonului stang al mouse-ului punctele de introdus, ajutandu-va de vizualizarea coordonatelor cu bara de instrumente numerice care apare si sa confirmati apoi cu butonul drept al mouse-ului. 4. Dupa introducerea datelor topografice, trebuie sa se desemneaze caracteristicile geotehnice ale fiecarui strat. Pentru a o putea face selectionati comanda Caracteristici geotehnice din meniul Input numeric, sau click pe bara de instrumente. In ambele cazuri apare o grila unde trebuiesc introdusi parametrii ceruti; penultima coloana a grilei este rezervata alegerii culorilor sau texturilor pentru retinele straturilor. Pentru desemnarea stratificarii trebuie selectionat stratul cu ajutorul comenzii Selectioneaza strat din meniul Input numeric, sau din bara de instrumente; pentru fiecare strat programul desemneaza o culoare . Va amintiti ca pentru o folosire corecta a programului este nevoie ca desemnarea stratificarii sa se faca de sus in jos: stratul 1 va fi primul strat sub profil. Pentru desemnarea coordonatelor stratului se aplica consideratiile punctului c al pasului precedent. Daca se doreste modificarea anumitor coordonate ale stratului trebuie selectat stratul si aleasa optiunea Puncte strat din meniul Input numeric, sau efectuarea unui click pe bara de instrumente. Pozitionati-va pe punctul de corectat (cursorul isi schimba forma) si introduceti noiile coordonate sau deplasti-le in noua pozitie cu butonul mouse-ului apasat. Pentru vizualizarea pe foaia de lucru a retinei atribuite sete suficienta alegerea optiunii Retine din meniul instrumente. N.B.: Reusita detinelor este secundara introducerii corecte a acestora- de sus in jos In presenta panzei freatice desemnarea profilului acesteia se poate face selectand comanda Puncte nivel freatic in Input numeric sau cu un click pe bara de instrumente. Procedura de desemnare si de evantala modificare are aceeasi faze ca si cele pentru straturi. 5. Introducerea suprasarcinilor externe este subordonata aceleia de alegere a tipului de suprasarcina. In acest exemplu luam in considerare introducerea unei sarcini
2009 GeoStru Software

41

Slope

distribuite, luand in considerare faptul ca procedura este similara aceleia a altelor sarcini. Pentru introducerea sarciniii distribuite alegeti optiunea Sarcini distribuite din meniul Input grafic sau click pe butonul corespunzator. In cazul ambelor procedee bara POS. X,Y pentru desemnarea lungimii sarcinii si a intensitatii sale, cu atat mai mult pozitia.

6. Introducerea lucrarilor de interventie pentru stabilizarea taluzului se prevad urmatoarele tipologii de ziduri de sustinere: ziduri de sustinere, piloti si tiranti. In acest exemplu este ilustrata introducerea unui zid de sustinere, pentru care este prevazuta o faza initiala de definire a zidului. In meniul Definire lucrri alegeti optiunea Ziduri: selectarea acrestei comenzi duce la aparitia ferestrei Tipologia...n..in care vor fi introduse datele geometrice ale zidului de introdus. Este recomandabila definirea diverselor tipologii ale zidului (cu dimensiuni si caracteristici diferite) si salvati- le pentru a le face disponibile succesiv. Dup faza de definire a lucrarii se trece la introducerea acesteia: se alege comanda Ziduri de sustinere in Input grafic; apare un meniu in care se poate selectiona tipologia si apare comanda Introdu zid. Pozitionandu-va pe zona de lucru in punctul de introdus, zidul este calculat pe profilul taluzului si acesta este modelat in functie de datele geometrice ale zidului. In faza de introducere functiile modific si elimin pot fi activate si prin tastele de alegere rapida.

4.10.2 A doua faza: verificare stabilitatii


1. Pentru verificarea stabilitatii cu metodele echilibrului limita pentru suprafete circulare trebuie mai intai sa alegeti optiunmea Superafata cilindrica din meniul Input grafic. 2. Dupoa care este necesara alegerea uneia dintre metodele disponibile. 3. In urmatoarea faza se stabileste daca sa se realizeze calculul automat sau restrans propus in meniul Calcul. In acest tutorial definim o retea de centri si realizam calculul automat din meniul calcul. Definirea retelei de centri poate fi facuta automat, din meniul Input numeric cu comanda Retea de centri, sau grafic cu tastele de alegere de pe bara de instrumente. In acest ultim caz trebuie sa se alega prima iconita de la dreapta (introducere retea) pentru ca apoi sa va mutati in zona de lucru, tinand apasat butonul mouse-ului, si faceti click pe punctul de introducere si se deplaseaza pana la definirea unghiului opus al retelei. Pentru a deplasa reteaua sau eventual pentru a o elimina, click pe iconita a doua si a

2009 GeoStru Software

Aplicatii

42

treia. In acest piunct alegeti Calcul automat din meniul Calcul, iar programul va examina toate suprafetele admisibile si razele care variaza pana la un minim -determint la introducerea profilului- si un maxim- obtinut prin marirea cu o valoare stabilita. 4. Dorind verificarea stabilitatii pentru o suprafata de foraj de forma generala trebuie sa se alega optiunea Suprafata de forma generica din meniul Input grafic. In cadrul aceluiasi meniu alegeti comanda Introducere suprafete de forma generica: si apare un meniu in care sunt srelectionate comenzile Introduce punct, Modifica punct si Elimina punct. Selectarea primei comenzi da posibilitatea definirii unui porofil al suprafetei de foraj direct pe video in zona de lucru sau introducand coordonatele in bara de instrumente Numerici. Pentru a modifica si elimina un punct se poate proceda in mod pentru profil/sau strate. Pentru alegerea metodei de calcul trebuie sa se intre in meniul Calcul si sa se alega una din metodele abiliate pentru realizarea calculului pentru suprafete de foraj de foram generica. (Janbu, Bell, Spencer, Morgenstern-Price e DEM). Etapa urmatoare este selectionarea comenzii Calcul automati in acelasi meniu.

4.10.3 Taza a treia: printeaza si acces la utilitati


In aceasta faza se precizeaza cum se pot exporta rezultatele si cum se poate face salvarea proiectului curent. 1. Salvarea se poate realiza cu ajutorul comenzii Salveaza cu nume din meniul fisier, proiectul va fi salvat dupa calea indicata de utilizator. Pentru a redeschide proiectul ajunge alegerea comenzii Deschide. 2. Printarea rezultatelor poate fi efectuata numai dupa exportul in format RTF, sau dupa selectarea comenzii Exporta in format RTF din meniul Exporta, sau dupa ce a-ti efectuat un click pe iconita corespondenta. Exportul lucrarii se realizeaza intr-un editor intern din care este posibil sa se printeze. Printarea se face din meniul Fisier selectand comanda Printeaza proiect. 3. Pentru grafice se pot adopta urmatoarele solutii: Desenele pot fi printate in Vizualizarea versiunii tiparibile sau din programele Cad care realizeaza exportul in format DXF sau BMP din meniul Exporta, mai ales extensiile mentionante. Pentru modificarea aspectului desenului, utilizatorul va alege din menuil Preferinte comanda Optiuni; de unde se poate selectiona culoarea ferestrei de lucru, al textului si a liniilor si eventual modifica parametrii de export in format DXF din Parametri DXF.

2009 GeoStru Software

43

Slope

5
5.1

Setri
Setri optime computer
Setrile optime ale programului sunt: Sistem operativ: WINDOWS 95-98-2000-NT- Me - Xp - Vista. Zon desktop 1024 pe 768 pixel recomandat, oricum nu inferioar la 800x600.

5.2

Posibile cauze de eroare


Softul are ncorporat un sistem de control a congruentei datelor de input. Vezi si Conventii 43 .

5.2.1

Sistem de referinta
Se considera un cadran pozitiv al unui sistem de referinta cartezian.

Conventii
Pentru folosirea in maniera corecta a programului este necesara respectarea anumitor reguli: 1. Sisttemul de referinta: taluzul trebuie sa fie defini in cadranul pozitiv al unui sistem de referinta cartezian X,Y. 2. Cota Y trebuie sa fie crescatoare de la stanga la dreapta. 3. Sectiunile date respectiv la sistemele de referinta diferite de cel impus pot fi oglindite cu ajutorul comenzii Oglindire din meniul Instrumente. 4. Distanta intre ordonata Y minima a punctelor profilului si adancimea temeliei constituie o ingustare a cercatarii factorului de siguranta (nu sunt luate in considerare suprafetele de foraj care il taie). 5. Caracteristicile geotehnice ale stratelor care constituie taluzul trebuie sa fie desemnate incepand cu stratul superior in jos. Introducerea parametrilor numerici trebuie sa fie realizata din meniul Input numeric cu ajutorul comenzii Caracteristici Geotehnice (vezi si Input Numeric). N.B.: Determinarea sistemului de referinta este importanta la rezultatele
2009 GeoStru Software

Setri

44

calculului.

Indici teoretici
Teoria_Ro.rtf

Documente de referint
STAS Eurocodice 7 Proiectare geotehnic Parte 1: Reguli generale. Eurocodice 8 Indicatii pentru proiectele de rezistenta seismic a structurilor - Partea 5: Fundatii, structuri, structuri de sustinere si aspecte eotehnice.

Editor texturi
In optiunea Caracteristici geotehnice din meniul Input numeric, va fi deschis fereastra de lucru Stratigrafie, n care vor fi reunite toate datele legate de caracterizarea geotehnic a taluzului la dreapta crora se poate vizualiza lista texturilor folosite n mod curent. Texturile sunt instalate separat din fisierul Texturi oferit de GeoStru. Sunt externe programului, pot fi modificate sau completate actionnd asupra fisierului lor de instalare. Se pot modifica si din interiorul programului, deschiznd un editor intern de texturi fcnd dublu click pe textura de modificat. N.B.: Dac lista texturilor este goal trebuie instalat fisierul sau setat corect parcursul, fcnd click pe Preferinte, Optiuni si selectionnd comanda Texturi.

Slope Rock
Pentru versantii cu roci, n mod diferit fat de cei n pmnt, criteriul de ruptur a lui Mohr-Coulomb nu poate fi folosit pentru a defini rezistenta materialului; Mai mult, cu aceast metod, se poate descrie o procedur care const n aplicarea metodelor clasice

2009 GeoStru Software

45

Slope

ale Echilibrului Limit si n versanti cu roci.

9.1

Indici teoretici
Metoda lui Hoeck si Brown
Pentru versantii cu roci, n mod diferit fat de cei n pmnt, criteriul de ruptur a lui Mohr-Coulomb nu poate fi folosit pentru a defini rezistenta materialului; Mai mult, cu aceast metod, se poate descrie o procedur care const n aplicarea metodelor clasice ale Echilibrului Limit si n versanti cu roci. Pentru aceasta trebuie definite: unghiurile de rezistent la tiere si coeziunea, ce strbat suprafata de foraj conform urmtoarelor formule: :

unde: sc este rezistenta la compresiunea monoaxial a rocii; A, B, T costanti in functie de litotip si de calitatea rocii (Tab. 1); N efort normal la baza fsiei. Constantele A, B si T sunt determinate n funxctie de clasificarea rocii dup Bieniawski (indice RMR) si dup Barton (indice Q). Intre cele dou sisteme de clasifiucare, pe baza a 111 de exemple analizate, s-a gsit urmtoarea corelatie: RMR = 9 lnQ + 44 Litotip Calitatea rocii RMR =100 Q = 500 RMR = 85 Q = 100 RMR = 65 Calcare Dolomii Marne A = 0.816 B = 0.658 T = -0.140 A = 0.651 B = 0.679 T = -0.028 A = 0.369 Argilii Siltiti Scisti A = 0.918 B = 0.677 T = -0.099 A = 0.739 B = 0.692 T = -0.020 A = 0.427 A = 1.044 B = 0.692 T = -0.067 A = 0.848 B = 0.702 T = -0.013 A = 0.501 Arenii Quarzii Andesii Basalii Rioliti A = 1.086 B = 0.696 T = -0.059 A = 0.883 B = 0.705 T = -0.012 A = 0.525 Anfibolii Gneis Granii A = 1.220 B = 0.705 T = -0.040 A = 0.998 B = 0.712 T = -0.008 A = 0.603

2009 GeoStru Software

Slope Rock

46

Q = 10 RMR = 44 Q=1 RMR = 3 Q = 0.1 RMR = 3 Q = 0.01

B = 0.669 T = -0.006 A = 0.198 B = 0.662 T = -0.0007 A = 0.115 B = 0.646 T = -0.0002 A = 0.042 B = 0.534 T=0

B = 0.683 T = -0.004 A = 0.234 B = 0.675 T = -0.0005 A = 0.129 B = 0.655 T = -0.0002 A = 0.050 B = 0.539 T=0

B = 0.695 T = -0.003 A = 0.280 B = 0.688 T = -0.0003 A = 0.162 B = 0.672 T = -0.0001 A = 0.061 B = 0.546 T=0

B = 0.698 T = -0.002 A = 0.295 B = 0.691 T = -0.003 A = 0.172 B = 0.676 T = -0.0001 A = 0.065 B = 0.548 T=0

B = 0.707 T = -0.002 A = 0.346 B = 0.700 T = -0.0002 A = 0.203 B = 0.686 T = -0.0001 A = 0.078 B = 0.556 T=0

10

Slope MRE
M.R.E. (Mechanically Stabilized Earth) este un produs software pentru dimensionarea si verificarea pmnturilor armate, fie cu elemente metalice fie cu geomembrane. Se pot defini mai multe tipologii de pmnturi armate n acelasi fisier si se pot executa, concomitent, toate analizele de verificare si de proiect pentru mai multe combinatii de sarcin. Programul permite un mod facil de realizare a input-ului prin intermediul unei serii de instrumente specifice precum generarea automat a pozitiei armturilor si un database integrat de geogriduri. Analiza de verificare si de proiect poate fi efectuat n timpul fazei de input astfel nct se poate stabili care dintre conditii este mai dezavantajoas. NORMATIVE Norme tehnice pentru constructii (D.M. 2007) Eurocod British Standard 8006 STAS TIPOLOGII DE ARMTUR Fsii sau bare metalice; Fsii sau folii de geotextile (geomembrane); Griduri; Programul dispune de un database cu principalele elemente de armtur prezente pe piat; Database-ul poate fi modificat de ctre utilizator. PROIECT Se pot determina: lungimi efective si de ndoire, dimensionarea sectiunii rezistente. VERIFICRI Pull out/Alunecare; Interne Tieback and Compound;

2009 GeoStru Software

47

Slope

Stabilitate global: Alunecare, Rsturnare si Sarcin limit. VIZUALIZARE Diagrama presiunilor pe lucrare; Diagrama tensiunilor n armturi; Diagrama presiunilor n fundatie; Pan de ruptur. Programul ofer un raport de calcul detaliat, bogat n continut teoretic.

10.1

Normativa
Pentru fazele de calcul, geotehnic si structural, utilizatorul poate alege s lucreze dup urmtoarele norme: Text unic Ministerul Infrastructurilor si Transporturilor Norme Tehnice pentru Constructii. Eurocod 2 Proiectarea structurilor din beton. Partea 1-1: Reguli generale. Eurocod 7 Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale. Eurocod 8 Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea 5: Fundatii, structuri de sustinere si aspecte geotehnice D.M. 11 Martie 1988 "Norme tehnice privind cercetrile asupra terenurilor si rocilor, stabilitatea taluzurilor naturale si a povrnisurilor, criteriile generale si reglementrile pentru proiectarea si testarea lucrrilor de sustinere si pmnturilor lucrrilor de fundatie." D.M. 9 Ianuarie 1996 "Norme tehnice pentru calculul, executia si testarea structurilor din beton armat, normal si precomprimat si pentru structurile metalice." D.M. 16 Ianuarie 1996 "Norme tehnice pentru constructii n zone seismice." STAS 3300; 10107/0-90
2009 GeoStru Software

Slope MRE

48

Teren de fundare, calculul si alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.

BS 8006 Normele internationale British Standard 8006, pentru care sunt analizabile starea limit ultim si starea limit de serviciu ale structurii; ambele sunt definite de factori de sarcin si coeficienti partiali.

10.2

Verificri interne
VERIFICRILE INTERNE EFECTUATE SUNT: Pull out Alunecare Rezistent la tractiune Att pentru Pull out ct si pentru alunecare sunt dimensionate lungimi efective ce dezvolt forte de frecare ce contrasteaz forta de tractiune indus n armturi , operatiune ce se efectueaz garantnd un factor de sigurant desemnat. Verificarea rezistentei la tractiune const n dimensionarea sectiunii n armtur astfel nct tensiunile induse sunt inferioare celei admisibile. DISTANTA DINTRE FSII Se ia n considerare distanta dintre fsiile de armtur pe vertical si pe orizontal, ca n Fig. 1. Acest criteriu nu este luat n considerare dac armarea este realizat cu plase metalice sau cu folii de geotextile, a cror spatiere este fix. Spatierea verical poate varia orientativ de la 0.2 la 1 m iar cea orizontal este cuprins aproximativ ntre 0.8 si 1 m. n analiz se face referire la un segment de lungime unitar, cruia i se asociaz diagrama presiunilor orizontale.

2009 GeoStru Software

49

Slope

FORTE DE TRACTIUNE N ARMTURI Se determin fortele de tractiune n diversele arturi, date de suprafata diagramei de presiuni relative fiecrei fsii. Pentru diagrama triunghiular relativ la terasament, forta din fsie este dat de suprafata elementului trapez ab d si este transformat n presiunea medie qi la ad ncimea fsiei Zi cu ajutorul relatiei: qi = gziKa Presiunea qi actioneaz pe o suprafat definit de spatierea armturilor hs si corespunde unei forte de tractiune n armtur egal cu: Ti = qiA= gziKa(hs) Pentru echilibru suma fortelor de tractiune trebuie s fie egal cu componenta orizontal a fortelor agente. S Ti= Pah

2009 GeoStru Software

Slope MRE

50

CALCULUL LUNGIMILOR EFECTIVE LE Se calculeaz lungimile fsiilor Le care apar n Figura 3, necesare pentru a dezvolta o fort de frecare Fr = Ti. Pe baza acestor lungimi si a dimensiunilor panei lui Rankine, se poate determina lungimea global Lo a fsiilor de utilizat. n general, pentru toat nltimea zidului se folosesc fsii de aceeasi lungime. Lungimea de ancorare depinde de coeficientul de frecare f = tan(d) dintre sol si armtur . Dac fsia este suficient de aspr d=j, n timp ce pentru metale netede d este cuprins orientativ ntre 20 si 25.

2009 GeoStru Software

51

Slope

Fig 3 Pentru fsii de dimensiuni b x Le sau pentru folii de geotextile de ltime unitar si lungime Le, ambele fete dezvolt frecare; pentru bare circulare, frecarea rezistent este dezvoltat de-a lungul perimetrului. n orice caz, frecarea este dat de produsul dintre f si presiunea normal a armturii calculat ca po = g zi unde zi este distanta medie de la suprafata terenului la armtur. Pentru fsii:

Pentru bare:

Pentru folii:

Dac n formulele precedente semnul = fost substituit cu semnul egal, coeficientul de sigurant FS este egal cu 1. Daca se consider FS > 1, valoarea lui Le rezult obligatoriu mai mare dect cea dat de aceste formule. Factorul de sigurant unic (FS) este combinatie a: Fs mbinare, Fs chimic, Fs biologic, Fs daune ambientale

2009 GeoStru Software

Slope MRE

52

REZISTENTA LA TRACTIUNE Fiind cunoscute fortele de tractiune din armturi (Ti) se determin sectiunea arm turilor b x t. Pentru bare sau fsii din metal ce au efortul admisibil egal cu: fa = fy/FS se consider: sau

n cazul geotextilelor se pune problema rezistentei testurii care variaz n functie de productor; se alege o testur pentru care: Ltime fsie b x rezistent per unitate de ltime

= Ti

LUNGIME NDOIRE Aceast lungime are minim un metru.

TIEBACK & COMPOUND n afar de verificrile interne la alunecare si Pull out se poate verifica lucrarea si la potentiale suprafete de ruptur. Verificrile efectuate sunt: Tieback & Compound Tieback Permite obtinerea unei repartitii omogene a tensiunilor n armturi. Compound Garanteaz stabilitatea tranzlational si rotational a ntregului complex. Analiza este coordonat cu metodele echilibrului limit fie pentru suprafete circulare fie pentru cele generice.

10.3

Verificri globale
Stabilitatea lucrrii este verificat per total considernd-o un corp rigid. Este asigurat cnd este verificat siguranta la: Rsturnare Alunecare Sarcin limit Stabilitate global VERIFICARE LA RSTURNARE

2009 GeoStru Software

53

Slope

Rsturnarea este reprezentat de posibila rotatie a lucrrii fat de punctul aval. Actiunea care determin rsturnarea este dat de componenta orizontal a mpingerii pmntului plus eventuale actiuni externe; Actiunea stabilizant este dat de componenta vertical a mpingerii pmntului, de greutatea proprie a lucrrii. Actiunea stabilizant reprezentat de actiunea mpingerii pasive a pmntului nu este luat n considerare. n termeni analitici, verificarea la rsturnare se exprim cu conditia ca momentul stabilizator (Ms) s nu fie inferior momentului indus de fortele de rsturnare (Mr), fat de centrul de rotatie. Siguranta acestui echilibru trebuie asigurat cu coeficientul de sigurant necesar. n termeni analitici se exprim cu: N*f>Fs*T Fs grad de sigurant variaz n functie de normativ. VERIFICARE LA SARCIN LIMIT Se efectueaz comparnd tensiunea normal maxim pe terasament cu tensiunea limit de ruptur a terenului. Se consider verificat aceast conditie dac raportul dintre tensiunea limit si tensiunea maxim este superior unui factor de sigurant fixat anterior. VERIFICAREA LA STABILITATEA GLOBAL Const n verificarea rotatiei unui cilindru de teren care contine fie lucrarea, fie pana de mpingere. Verificarea este realizat dup indicatiile detaliate din programul Slope
1

10.4

Date generale
COD Numele tipologiei: necesar pentru a fi indentificat. DESCRIERE Descrierea lucrrii. LIST ARMTURI Arhiv tipologie armturi este un database de materiale care poate fi personalizat de catre utilizator, fiind suficient seletionarea List Armturi si apsarea butonului drept al mouse-ului pentru a aduga sau a sterge o armtur. Datele cerute variaz n functie de tip: bar, fsie sau folie. Pentru fiecare trebuie desemnat, pe lng identificatorii geometrici, rezistenta admisibil (fa) a materialului. NORMATIVUL DE PROIECTARE Este posibil alegerea diverselor normative: Echilibru Limit: aplic teoria echilibrului limit cu o singur combinatie de sarcin si un factor de sigurant global pentru diferitele verificri.

2009 GeoStru Software

Slope MRE

54

Norme Tehnice (Text Unic): se pot considera mai multe combinatii de sarcin cu factori de combinatie diferiti si coeficienti de sigurant partiali la parametrii geotehnici. BS 8006: normele internationale British Standard 8006 pentru care se pot analiza starea limit ultim si starea limit de serviciu ale structurii; ambele sunt definite de factori de sarcin si coeficienti partiali. EC8: eurocodurile prevd, dup cum s-a amintit mai sus, analiza la starea limit ultim si de serviciu Pe baza Normativului ales programul genereaz combinatii de sarcin de analizat si se poate alege executarea calculului cu criteriul de verificare sau de proiectare. SEISM Pe baza acceleratiei maxime la sol programul calculeaz coeficientul de mpingere orizontal si vertical. Acesti coeficienti pot fi modificati de ctre utilizator.

10.5

Date geometrice

Profilul pmntului armat este definit de coordonate X, Y fat de un sistem local ce are ca origine punctul din partea de jos. Profilul nu trebuie nchis. n figur vrfurile/nodurile pmntului armat sunt: 1,2,3,4,5.

Pentru fundatie se pot seta: adncimea planului de fundare si nclinare; acestea au efect doar asupra calculului.

2009 GeoStru Software

55

Slope

10.6

Sarcini
Sunt identificate prin intermediul: Descriere: numele va fi vizualizat n combinatiile de sarcin. Punct de introducere X si Y fat de sistemul local n care a fost definit pmntul armat. Lungimi Lx, Ly: definesc ltimea fsiei de sarcin. Q: entitatea suprasarcinii

10.7

Pozitie armturi
POZITIE ARMTURI Fiecare armtur este caracterizat de: Coordonate de introducere x, y "plecnd de jos" Tipul deriv din lista armturi Lungimile de: ndoire (LRIP) Frontal (Lf) Total (LT) Pentru tipologiile bare sau fsii trebuie desemnate si interaxele.

GENERAZIONE AUTOMATICA Pentru a facilita pozitionarea armturilor se poate folosi generarea automat desemnnd: Pozitia initial (Yi) Pozitia final (Yf) Intervalul (h) Lungimea de ndoire (LRIP) Lungimea frontal (Lf) Lungimea total (LT)

2009 GeoStru Software

Slope MRE

56

10.8

Materiale teren
Se pot desemna trei materiale diferite:

MATERIAL ARMTUR Pe lng greutatea volumic, unghiul de rezistent la forfecare si coeziune, trebuie desemnat ungiul de frecare teren armtur. MATERIALE DE UMPLERE Pe lng greutatea volumic, unghiul de rezistent la forfecare si coeziune, trebuie desemnat ungiul de nclinare a mpingerii. MATERIALE FUNDATIE Solul de fundatie este caracterizat de: greutate volumic, unghiul de rezistent la forfecare si coeziune.

10.9

Factori de sigurant
FACTORI DE SIGURANT Factorii trebuiesc setati pe baza normativei alese. Verificri interne Factor de sigurant la Pull out

2009 GeoStru Software

57

Slope

10.10 Analiz
Selectionnd Combinatii de sarcin si apsnd butonul drept al mouse-ului se poate aduga, sterge sau regenera lista de combinatii. Cu ajutorul comenzii Efectueaz analiz sunt verificate combinatiile.

10.11 Rezultate

Sunt redate fie rezultatele verificrilor globale, fie ale celor interne, pentru fiecare combinatie de sarcin.

10.12 Bibliografie
[1] BOSCO G., MONGIOVI' L. << Analisi dei meccanismi dirottura per crollo e progetto degli interventi di protezione>>. AttiXVI Convegno Nazionale di Geotecnica, Vol. III Bologna pp.197-203, 1986. [2] CRAWFORD A. M. CURRAN J. H. << The influence of shearvelocity on the frictional resistance of rock discontinuities>> Int.J.Rock Mech. Min. Sci. & Geomech. Zbstr., Vol 18, pp. 505-515,1981. [3] CRAWFORD A. M. CURRAN J. H. << The influence of rateand displacement dependent shearresistance on the responseof rock splopes to seismic loads>>. Int. J. Rock Mech. Sci. &Geomech. Abstr., Vol. 19, pp. 1-8, 1982. [4] LEMBO FAZIO A. << Misure di protezione delle zoneinteressate da distacchi di blocchi rocciosi>>. Gruppo Nazionaledi Coordinamento per gli Studi di Ingegneria Geotecnica. Atti dellariunione del gruppo, 1985. [5] Cestelli Guidi C. (1980) Geotecnica e Tecnica delle fondazioni,vol. I, Hoepli, Milano. [6] Colombo P. (1971) << Osservazioni sul comportamento di pali agrande diametro >>RIG, vol. V n.3, pp.
2009 GeoStru Software

Slope MRE

58

163-172. [7] Lambe T. W. (1968) << The behaviour of foundations duringcostruction>>, JSMFD, ASCE, vol 94, SM 1, pp. 93-130. [8] Lancellotta R. (1994) Geotecnica, 2a ed., Zanichelli, Bologna. [9] Poulos H. G. , Davis E. H. (1980) Pile di Foundation Analysis anddesign, J. Wiley & Sons , New York. [10] Terzaghi K., Peck R. B. (1967) Soil Mechanics EngineeringPractice, J. Wiley & Sons , New York. [11] Viggiani C. (1983) Fondazioni, Ed. CUEM, Napoli. [12] Bowles (1991) Fondazioni Progetto e Analisi Joseph E. Bowles,Ed. McGraw-Hill. [13] La Tecnica Professionale (AGOSTO 1998) << Rivista edita dalcollegio Ingegneri Ferroviari Italiani >>. [14] Analisi di stabilita' dei pendii in condizioni sismiche T. crespellani, A. Ghinelli,, C. Madiai, G. Vannucchi. [15] Creep e rottura progressiva nei pendii naturali L. Suklje [16] Determinazione della superficie critica nell'analisi della stabilita' dei rilevati V. Fiorito. [17] Il progetto dei pendii ripidi rinforzati con geogriglie P. Rimoldi. [18] Effetti dell'acqua sulla stabilita' dei pendii F. Esu [19] Effetti terreno-struttura in un palo sollecitato da una frana F. Esu, B. Dell'Elia [20] Stochastic analysis of slope stability V. R. Greco. [21] Soil mechanics and foundations division (1968) M. Bell (asce) [22] The analysis of the stability of general slip surfaces N. R. Morgenstern and V. E. Price [23] Finite Element Procedures in Engineering Analisis BHATE, K. J. (1982), Prentice-Hill, Englewood Clifss, New Jersy.
2009 GeoStru Software

59

Slope

[24] BROMHEAD E. N. (1986) Stabilit dei pendii, pp. 1-16, 66-76, 109-123. [25] CHANG, C. S. (1992) Discrete Element Metod for Slope Stability Analisis, J. Geotech. Engrg, ASCE, 118(12), 1889-1905 [26] CHANG, C. S. e Mistra , A. (1990) Computer Simulation and Modelling of Mechanical Properties of Particulares, Jurnal of Computer & Geotechinics, 7(4), 269-287. [27] GRECO, V. R. e GULLA', G. (1985) Critical Slip Surface Search in Slope Stability Geotecnica, 83-91.

Analisis , A.G.I. (4), XVI Conv. Nazionale

11

Contact
GeoStru Software
Lungomare snc 89032 - Bianco (RC) - Italy Tel. +39 0964911624 Fax. +39 0964992341 Skype Nick: geostru_support_it-eng-spa Web: www.geostru.com E-mail: geostru@geostru.com

2009 GeoStru Software