Sunteți pe pagina 1din 7

Dreptul familiei curs 2 12 octombrie 2009

O alta conditie de fond a casatoriei este varsta matrimoniala. Raspunsul este ca in aceasta privinta Codul familiei a fost modificat prin Legea 288/2007. Potrivit acestui text, varsta minima de casatorie este de 18 ani. Pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai ori dupa caz a tutorelui, si cu autorizarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copiluli in a carei raza teritoriala isi are domiciliul. Daca unul din parinti este decedat sau daca se afla in imposibilitatea de a-si exprima vointa, incuviintarea celuilalt parinte este suficienta. Daca nu exista nici parinti, nici tutore, este necesara incuviintarea persoanei sau a autoritatii care a fost acreditata sa exercite drepturile parintesti. Din analiza acestei dispoziti legale rezulta ca legea instituie o varsta minima. In al doilea rand, legea nu instituie vreo diferenta de varsta care trebuie sa existe intre viitorii soti. Totusi, vom vedea ca o diferenta foarte mare de varsta, coroborata cu alte imprejurari de fapt, poate sa conduca la concluzia ca este vorba de o casatorie fictiva, al carei scop nu este de a intemeia o familie. De altfel, din analiza textului rezulta ca legiuitorul a instituit aceeasi varsta minima, atat pentru barbat, cat si pentru femeie, asigurand egalitatea intre acestia, spre deosebire de reglementarea anterioara, care facea deosebire intre barbat si femeie. Barbatul se putea casatori de la 18 ani, femeia de la 16 sau chiar de la 15, daca obtinea dispensa de varsta de la Presedintele Consiliului Judetean sau de la Primarul General al Municipiului Bucuresti. Egalitatea de tratamenteste asigurata intre barbat si femeie si in ceea ce priveste dispensa de varsta(si barbatul o poate primi de la 16 ani). In ceea ce priveste pe minor, exista cateva conditii speciale: 1. sa existe motive temeinice exista si in vechea reglementare pentru femeia minora. Motive temeinice = imprejurari de fapt care justifica incheierea casatoriei, cum ar fi: starea de graviditate a viitoarei sotii, starea de concubinaj notoriu si de lunga durata etc. 2. aviz medical care sa ateste aptitudinea viitorilor soti de a intemeia o familie 3. incuviintarea parintilor o solutie de noutate relativa, avand in vedere ca era o conditie traditionala in dr romanesc (C civ. 1864). In privinta acestui text exista cateva probleme, intrucat el a fost preluat din Noul cod civil, dar rupt din context, unde se corobora cu celelalte prevederi. Temeiul incuviintarii parintilor il constituie ocrotirea parinteasca. Dreptul de a consimti la casatoria propriului copil e un drept al parintelui. Natura juridica a incuviintarii este de act juridic unilateral care face parte din actegoria actelor permisive (autorizari). Ce se intampla daca parintii refuza sa incuviinteze casatoria copilului lor? Poate fi cenzurat acest refuz sau este un act discretionar, ce nu da copilului alta cale de a actiona? In opinia noastra, refuzul parintelui de a incuviinta casatoria poate fi cenzurat pe cale judecatoreasca, si aceasta deoarece incuviintarea a fost instituita de legiuitor pentru a ocroti interesul superior al copilului. Prin urmare, parintele nu poate sa refuze in mod abuziv, discretionar a incuviinta

casatoria. Exista insa si opinia contrara, pe care o veti gasi in cursul recomandat (Emese Florian). Dar, daca ar fi asa, ar insemna ca incuviintarea parintilor se transforma intr-o veritabila conditie de fond la incheierea casatoriei, iar refuzul un impediment. Or, ideea este ca parintele doar incuviinteaza. De aceea, consideram ca refuzul poate fi cenzurat. Este si solutia retinuta in NCC. Ce se intampla cand exista o neintelegere intre parinti? De lege lata, in cazul neintelegerii, cel interesat se poate adresa instantei competente sa solutioneze aceste probleme, instanta care este reglementata de Legea 272/2004 privind protectyia drepturilor copiilor. De lege ferenda, in doctrina s-a propus sa se adopte solutia Codului civil francez, in sensul ca ar fi suficient consimtamantul unuia dintre parinti. Cum se da incuviintarea in cazul in care parintii sunt divortati? La divort, in reglementarea actuala, copilul e incredintat unui parinte (scindarea puterii parintesti), acesta avand plenitudinea drepturilor parintesti decide cu privire la persoana si bunurile copilului. Celalalt parinte are doar dreptul de a veghea cum parintele caruia i s-a incredintat copilul isi exercita drepturile parintesti. In aceasta ipoteza, este necesara incuviintarea ambilor parinti? Exista argumente pentru ambele solutii posibile (1.e nevoie de acordul ambilor si 2.e suficient acordul celui care are copilul). Solutia pe care o preferam in doctrina este ca e suficient acordul parintelui caruia i-a fost incredintat copilul. Se mai pune problema in ce forma trebuie sa fie exprimata incuviintarea parintilor, fiindca legea nu prvede nimic. Retinem ca, in absenta oricarei precizari a legiuitorului, incuviintarea se poate da de parinte odata cu declaratia de casatorie, declaratie pe care o dau viitorii soti, iar in ceea ce priveste forma, poate fi vorba de un inscris sub semnatura privata, fie o declaratie in forma notariala. O ultima problema, pe care o vom dezvolta cand vom discuta despre defiintarea casatoriei, este aceea a sanctiunii atunci cand nu sunt respectate aleste coditii(privitoare la incuviintare). De lege lata, din cuprinsul art. 19 C fam rezulta ca sanctiunea este nulitatea absoluta. De discutat la seminar art. 272 C civ. in esenta are aceleasi solutii ca reglementarea din L288/2007

O alta conditie de fond a casatotriei este comunicarea reciproca a starii sanatatii art. 10 C fam. Casatoria nu se va putea incheia daca sotii nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii. In primul rand, aceasta conditie este legata de cealalata conditie, formala, de prezentare a certificatelor medicale. Comunicarea reciproca a starii sanatatii inseamna o discutie intre cei doi, in care fiecare sa-si comunice eventualele probleme medicale. Nerespectarea acestei conditii nu are o sanctiune directa, dar poate atrage anularea casatoriei pentru viciul de consimtamant al dolului prin reticenta. In practica judiciara s-a decis ca pentru anularea casatoriei in acest mod trebuie indeplinite urmaroarele conditii: a)unul dintre viitorii soti sa sufere de o boala grava(epilepsie, impotenta maladiva, infertilitate); b)aceasta boala si gravitatea ei sa fie cunoscuta de sotul in cauza(adica sa nu se creada sanatos, cand de fapt nu este); c)sotul bolnav nu a comuicat in mod deliberat celuilalt sot, astfel incat celalalt sot nu ar fi incheiat casatoria daca ar fi fost informat.

Consimtamantul la casatorie este tot o conditie a casatoriei. Casatoria nu se poate incheia decat in mod liber, prin consimtamantul celor doi soti. Consimtamantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a)trebuie sa existe avand in vedere procedura specifica a incheierii casatoriei, cazul de lipsa consimtamantului sunt foarte rare. De exemplu, printr-o eroare la constatarea casatoriei de catre ofiterul de stare civila: cei doi s-au prezentat la ofiterul de stare civila si unul din ei a zis nu, dar ofiterul de stare civila, din nebagare de seama, a declarat incheiata casatoria. b)trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant art. 9 C fam prevede ca este oprit sa se casatoreasca cel care este vremelnic lipsit de facultatile sale mintale(lipsa pasagera a discernamantului betie, hipnoza etc.) c)sa nu fie viciat - viciile de consimtamant in materia casatoriei sunt eroarea, dolul si violenta(leziunea nu este viciu de consimtamant in aceasta materie, fiindca apare in cazul actelor patrimoniale, iar casatoria e un act de stare civila). - eroarea: art. 21 C fam prevede ca este viciu de consimtamant eroarea fizica cu privire la identitatea viitorului sot. Deci, campul de aplicare al acestui viciu de consimtamant este foarte restrans in materia casatoriei. Sunt legislatii care confera erorii acelasi statul ca in dreptul comun. - dolul: are un camp de aplicare mai larg, in aceasta materie aplicand regulile de drept comun, cu unele nuantari. In primul rand, vom face deosebirea intre dolul principal, care poarta asupra unor elemnte determinante la incheierea casatoriei, si dolul incident. Cate mici minciuni nu se spun? Dolul tine de esenta casatoriei. Fiecare dintre viitorii soti doreste sa capteze afectiunea celuilalt. :P :P N-o sa constituie dol viciu de consimtamant informatiile cu privire la starea materiala sau cu privire la cea sociala. - violenta: in conditiile dreptului comun, cu precizarea ca este dificil de realizat violenta in forma ei fizica, in conditiile in care casatoria se realizeaza in fata ofiterului de stare civila, dar nu este exclusa violenta psihica. Totusi, temerea reverentioasa nu constituie violenta ca viciu de consimtamant(teama respectuasa fata de parinti: daca te mariti cu x, te dexmostenesc) d)trebuie sa fie dat cu scopul intemeierii unei familii e)trebuie sa fie actual sa existe chiar in momentul incheierii casatoriei.

Condtitiile de fond negative = impedimentele la casatorie = imprejurari de fapt sau de drept care impiedica incheierea casatoriei. Ca natura juridica, impedimentele la casatorie sunt incapacitati speciale, limite legale ale incheierii casatoriei. Clasificare: 1.Din punctul de vedere al sanctiunii incalcarii lor: impedimente dirimante a caror incalcare atrage nulitatea casatoriei si impedimente prohibitive incalcarea atrage sanctiuni pentru ofiterul de stare civila care a celebrat casatoria, dar nu atrage nulitatea casatoriei.

2. Din punctul de vedere al opozabilitatii lor = in pribvinta persoanei in privinta carora exista impedimente impedimente absolute = interzic casatoria unei persoane cu orice alta persoana si relative = opresc casatoria unei persoane cu o alta persoana determinata. A nu se confunda aceste clasificari!

1.Existenta a unei casatorii nedesfacute a unuia dintre soti. Art. 5 C fam prevede ca este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita. Textul consacra principiul monogamiei, a carui incalcare este si infractiunea de bigamie. impediment dirimant si absolut. Daca prima casatorie nu a fost valabil incheiata(e lovita de nulitate) si persoana se casatoreste a doua oara, nu exista bigamie, desi aparent persoana se afla in doua casatorii. Nu exista bigamie nici daca dupa incheierea celei de-a doua casatorii, prima casatorie este declarata nula. Daca prima casatorie se desface prin divort, ca sa nu fie bigamie, a doua casatorie trebuie sa fie incheiata dupa ramanerea definitava a hotararii de divort. Daca prima casatorie inceteaza dupa decesul unuia dintre soti, a doua casatorie trebuie incheiata dupa moartea celuilalt sot. Daca moartea a fost declarata prin hotarare judecatoreasca, in raport cu data acestei hotarari apreciem valabilitatea (starea de bigamie) a celei de-a doua casatorii. Art. 22 C fam in cazul in care sotul unei pers declarata moarta s-a recasatorit, iar hotararea declarativa de moarte este anulata, casatoria ce-a noua este considerata valabila, iar cea veche este declarata desfacuta pe data hotararii declarativa de moarte.

2.Rudenia art. 6 c fam interzice casatoria intre rudele in linie drepata la nesfarsit si rudele in linie colaterala pana la gradul al 4-lea. Totusi, pentru motive temeinie, casatoria intre rudele de gradul al 4-lea(var/verisoara) poate fi incuviintata de Presedintele Consiliului Judetean/PGMB. Rudenia in linie dreapta este ascendenta(parinti, bunici) si descendenta(copii, nepoti). Rudenia colaterala fratii gradul 2, unchi-nepoata/matusa nepot gradul 3, var-verisoara gradul 4. (nu exista gradul 1 pe linie colaterala). Rudenia este un impediment dirimant si absolut. Trebuie sa retinem ca este impediment atat rudenia din casatorie, cat si rudenia din afara casatoriei, fiindca fundamentul acestui impediment(de ordin eugenic, biologic) se regaseste in ambele situatii. In ceea ce priveste rudenia din afara casatoriei, aceasta constituie impediment daca este de notorietate si se reflecta intr-o posesie de stat evidenta. Acest impediment este valabil si in cazul adoptiei cu efecte depline art. 50 din Legea 273/2004 (reg jur al adoptiei). In primul rand, se mentine impedimentul la casatorie intre cel adoptat si familia sa fireasca(adoptatul nu se poate casatori cu rudele lui biologice). Se creaza impedimentul la casatorie intre adoptat si rudele adoptatorului in aceleasi conditii(linie directa si colaterala).

3.Adoptia este de asemena un impediment distinct de rudenie art. 7 C fam opreste casatoria intre: a)adoptator si ascendentii lui, pe de o parte si adoptat ori descendentii acestuia pe de alta parte; b)intre copiii adoptatorului, pe de o parte, si cel adoptat sau copii acestuia, pe de alta parte; c)intre adoptatii de aceeasi persoana. Acest impediment se refera la adoptiile cu efecte restranse reglementate de C fam pana la intrarea in viguare a OUG 25/1997, care a dat o noua reglementare si a abrogat textele din C fam. Acest impediment se poate aplica adoptiile cu ef restranse de pana la aceasta OUG. Impedimentul este relativ, dirimant numai pentru persoanele de la litera a) si prohibitiv pentru b) si c). Pt motive temeinice, pentru persoanele de la b) si c) se poate incuviinta casatoria in aceleasi conditii ca si pentru rudele de gradul al 4-lea.

4.Tutela art. 8 din Codul familiei interzisa casatoria intre tutore si persoana aflata sub tutela sa. Este un impediment prohibitiv si relativ.

5.Alienatie/debilitatea mintala art. 9 C fam teza II Impedimentul este dirimant si absolut. Din interpretarea textului ca alienatul/debilul nu se poate casatori indiferent daca este sau nu pus sub interdictie, deoarece legea nu distinge. In al doilea rand, a/d nu se poate casatori nici macar intr-un moment de luciditate. Notiunile de alienat si debil mintal sunt juridice, neexistand boala psihica denumita asa. Ideea este ca atunci cand se pune problema anularii casatoriei, in practica se dispune expertiza psihiatrica(mijloc de proba indispensabil), pe baza expertizei se stabileste diagnosticul, si este rolul judecatorului de a stabili absenta discernamantului, faptul ce ne intereseaza din punct de vedere juridic. Ne intereseaza ca acea persoana de regula nu are discernamant. Poate avea momente de luciditate pasagera. Facem deosebirea intre aceasta ipoteza si cea a persoanei vremelnic lipsta de discernamant.

Conditiile de forma ale incheierii casatoriei art. 11-18 C fam. Trebuie sa avem in vedere si o modificare prin Legea 23/1999, reglementare prin care se asigura concordanta cu prevederile Conventiei ONU cu privire la incheierea si inregistrarea casatoriei. Sunt formalitati: a)anterioare incheierii casatoriei 1.declaratia de casatorie formular completat de viitorii soti, prin care declara intentia lor de a se casatori, declara ca au luat la cunostinta reciproc de starea sanatatii lor si declaratia cu privire la numele pe care s-au hotarat sa-l poarte.

Aceasta declaratie se face personal de catre viitorii soti, se semneaza in fata ofiterului de stare civila, se depune la serviciul public de evidenta a persoanelor sau la primaria competenta unde urmeaza sa se incheie casatoria. Posibilitati pentru nume: 1 fiecare si-l pastreaza, 2 hotarasc pentru numele unuia dintre ei, 3 numele lor reunite. Nu sunt permise combinatii de nume. Solutia este rationala. Dar ar fi o problema in ceea ce priveste aceasta limitare. In aceasta materie, CEDO a avut ocazia sa se pronunte intr-o cauza impotriva Elvetiei 20 februarie 1994, cand Curtea a constatat ca un text din legislatia Elvetiei avea cam aceleasi prevederi ca cele din Codul familiei de la noi. Dar petitionarul dorea neaparat sa-si adauge numele sotiei la numele sau, fiind o persoana cunoscuta in mediul academic (motivatia serioasa), sotia pastrandu-si propriul nume. Aceasta posibilitate nu era prevazuta in legislatia elvetiana. CEDO a spus ca nu avem text expres care sa vorbeasca de dreptul la nume, dar numele este strans legat de dreptul la viata privata, care e reglementat in Conventie, iar nesocotindu-i dreptul la nume, i se nesocoteste si dreptul la viata privata. NCC consacra posibilitatea ca un sot sa-si pastreze numele de dinaintea casatoriei, iar celalalt sa ia numele lor comune. 2.casatoria se incheie in termen de 10 zile de la declaratie incluse atat ziua in care s-a facut declaratia, cat si ziua casatoriei. Exceptional, se poate incheia casatoria si mai devreme de cele 10 zile(ex. viitoarea sotie trebuie sa nasca in acel interval, viitorul sot are o permisie mai scurta de 10 zile); se poate amana dupa cele 10 zile, dar numai pana la expirarea certificatului medical (14 zile). Cele 10 zile dau ocazia persoanelor interesate sa ia cunostinta de faptul ca se intentioneaza incheierea unei casatorii si sa le dea timp sa invoce opozitii la casatorie. Opozitia este faptul ca o persoana aduce la cunostinta of stare civila existenta unui impediment la casatorie sau neindeplinirea unei conditii legale. Caracteristicile principale ale opozitiei sunt urmatoarele: se face in termen de 10 zile, se face in scris, este insotita de dovezi. Daca este vadit neintemeiata, osc o respinge si continua procedura (celebreaza casatoria), daca are indoieli amana incheierea casatoria, daca e intemeiata va refuza incheierea casatoriei, intocmind un proces-verbal in acest sens. Potrivit art. 10 din Legea 23/1997 cu privire la actele de stare civila, persoana indreptatita se poate adresa judecatorului pe raza caruia domiciliaza pentru a pronunta o hotarare privind refuzul osc de a celebra casatoria.

b)privind celebrarea casatoriei art. 11, 12 C fam Se incheie in fata ofiterului de stare civila. Competenta osc este analizata in doctrina: ratione materiae, rationae personae si ratione loci. Retinem ca este lovita de nulitate absoluta casatoria incheiata de o persoana care nu are calitatea de osc; exceptia e: error communis facit ius casatoria e valabila daca a fost celebrata de o persoana care a indeplinit functia de osc in mod public, creand aparenta ca are intr-adevar aceasta atributie. In al doilea rand, casatoria se incheie intr-un anumit loc: la sediul serviciului de evidenta a persoanelor sau la sediul primariei. In mod exceptional se poate incheia in afara acestor locuri, daca exista motive temeinice( ex.: imposibilitatea unui viitor sot de a se deplasa).

In al treilea rand, casatoria se incheie in prezenta viitorilor soti si in prezenta a doi martori. Conditia martorilor a fost introdusa prin L 23/1997. In al patrulea rand, trebuie respectata publicitatea casatoriei. In afara unei publicitati reale a casatoriei (prezenta la serviciul de evidenta a populatiei/primarie) se vorbeste si de asa-zisa publicitate virtuala, care presupuen ca trebuie asigurate conditiile pentru o publicitate virtuala a casatoriei (chiar daca nu asista nimeni, oricine doreste sa poata asista la incheierea casatoriei usile deschise). Solemnitatea casatoriei este alcatuita de toate aceste elemente, spre deosebire de dreptul comun, unde un act solemn presupune forma autentica de act notarial. Momentul incheierii casatoriei este momentul in care osc constata existenta consimtamantului viitorilor soti si ii declara casatoriti. NCC consacra expres aceasta dispozitie, caci de lege lata ea nu este clar formulata.

c)ulterioare incheierii casatoriei Eliberarea actului de casatorie si semnarea actului de catre cei doi soti, de catre doi martori si de catre osc. Actul de casatorie se semneaza cu numele pe care au decis sa-l poarte dupa casatorie. Semnificatia acestor formalitati este de preconstituire a probei casatoriei, proba care se realizeaza in conditiile art. 18 si a Legii actelor de stare civila.