R

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE

B-dul Libertatii Nr. 12, sector 5, Bucuresti www.mmediu.ro, tel/fax: 316.61.38

02.08.2007

Transcrierea prezentarii sustinute de ministrul mediului, Attila Korodi, in cadrul conferintei de presa referitoare la energiile regenerabile. Buna ziua, bine ati venit, va multumesc ca ati dat curs invitatiei noastre Marturisesc ca subiectul pentru care v-am invitat este unul la care am muncit destul de mult! Astazi va voi prezenta in premiera, date privind potentialul Romaniei in domeniul energiilor regenerabile (energii verzi), intr-un moment in care se lucreaza intens la Strategia Energetica Nationala pe care o realizeaza, cum bine stiti, Ministerul Economiei si Finantelor. De asemenea, tot astazi veti putea vedea pentru prima data doua harti este vorba despre harta eoliana si solara a Romaniei, precum si distributia potentialului nostru in aceste domenii, la nivel national. Hartile sunt intocmite si finalizate de Administratia Nationala a Meteorologiei. Doamnelor si domnilor, avem nevoie de energie sa ne incalzim, sa mancam, sa ne deplasam la distanta precum si sa producem bunuri de consum. A ne alimenta cu energie, fie ea termica sau electrica, reprezinta pentru fiecare cetatean un lucru natural! Probabil, cei mai multi dintre noi, gandesc acest aspect doar prin prisma costului pe care trebuie sa il suportam lunar si a posibilitatii buzunarului fiecaruia, astfel incat sa putem face fata la sfarsitul lunii, cand deschidem plicul din cutia postala. Cetatenii trebuie insa sa stie, ca dincolo de aceste posibilitati personale, sursele de energie care nu pot fi regenerate usor petrolul, gazele naturale, carbunele si uraniul - se consuma intr-un ritm foarte rapid. Agentia Internationala pentru Energie estimeaza ca resursele de petrol se vor epuiza in 40 de ani, cele de gaze naturale in 60 de ani, iar cele de carbune in 200 de ani. Asta inseamna ca in jurul anului 2030 Europa va fi nevoita sa importe 70% din necesarul de energie. Este si normal, cata vreme combustibilii fosili, reprezinta la ora actuala 80% din energia utilizata in intreaga lume! Ca sa va dau un exemplu concret a ceea ce se intampla astazi: in Uniunea Europeana, aproximativ 40% din consumul energiei unei gospodarii este risipit, din cauza functionarii in gol a aparaturii electrocasnice si a sistemelor de iluminat. Si am sa va mai dau un ordin de marime: daca cetatenii UE ar programa instalatiile de incalzire la o temperatura cu un grad mai mica, energia

economisita ar fi suficienta pentru a incalzi 1,7 milioane de locuinte timp de un an. In acelasi timp, trebuie sa va spun ca CE a stabilit noi standarde de eficienta energetica, pentru a reduce consumul de energie cu 20%. Nu este vorba de o rationalizare a consumului, ci pur si simplu de a consuma energie strict atunci CAND e nevoie si doar atat CAT e nevoie. Nu va veni nimeni, incepand de astazi sa ne stinga lumina in casa si nici sa opreasca aragazul, dar trebuie sa constientizam faptul ca un consum inteligent va reduce substantial facturile si, in acelasi timp, va prelungi durata de viata a resurselor. Fara discutie, dincolo de ceea ce face fiecare consumator in gospodaria sa, utilizarea formelor alternative de energie pare a fi o solutie importanta la nivel european si mondial, atat pentru mediu cat si pentru protejarea resurselor! Este si motivul pentru care ea constituie deja o parte consistenta a viitoarei strategii europene in domeniul energiei. Romania are si ea de facut eforturi in acest sens si de indeplinit cateva angajamente clare in domeniul energiilor regenerabile. Astfel, tara noastra s-a angajat ca: Pana in anul 2010, energia electrica provenita din surse verzi sa reprezinte 33% din consumul national, Pentru ca apoi, in anul 2015, procentul sa creasca la 35 % Iar in anul 2020 sa ajunga la 38 %. Acestea sunt angajamentele tarii noastre in materie de energii regenerabile, si am sa-mi permit sa afirm ca uitandu-ne pe potentialul pe care tara noastra il are in acest domeniu, TINTELE nu vor pune probleme Romaniei! Nu am sa ma mai lungesc cu vorba, si am sa intru in datele pe care specialistii nostri le-au colectat si analizat, rezultatele fiind urmatoarele: pentru tara noastra a fost identificat potential pentru 5 surse regenerabile de energie: energia eoliana, energia solar hidroenergia, biomasa i energia geotermal. Energia eolian Am sa incep cu energia eoliana! Uniunea Europeana se afla in fruntea regiunilor care utilizeaza acesta forma de energie. Cum functioneaza practic ea? Paletele se rotesc si actioneaza cu un motor conectat la un generator acesta transforma energia mecanica in energie electrica. Atat la sol cat si pe mare vantul are puterea de a genera energie. Cu alte cuvinte, zilele in care bate vantul mai tare sunt o binecuvantare pentru producerea de energie in acest mod! Germania este, de cativa ani, cel mai mare producator de energie eoliana, iar Spania are mari sanse de a prelua conducerea in domeniu! De retinut este faptul ca pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt interesante doar zonele n care viteza medie a vntului este cel puin egal cu 4m/s, la nivelul standard de 10 metri deasupra solului (la care, de altfel, se fac msurtorile n cadrul staiilor meteorologice). Cu excepia zonelor montane, unde conditiile meteorologice vitrege fac dificil instalarea i ntreinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare pragului de 4m/s, (redate pe harta in nuane de bleu) se regsesc n: Podiul Central Moldovenesc i n Dobrogea. Litoralul constituie de asemenea o zon interesant din punct de vedere energetic, deoarece aici viteza medie anual a vntului depete pragul de 4m/s. Spun ca litoralul este interesant, pentru ca aici, dincolo de viteza vantului

avem si o densitate mare a aerului care influenteaza pozitiv eficienta instalatiilor eoliene. Puteti observa ca harta este intocmita in tente de culoare inchisa si tente de culoare deschisa. Cele inchise evideniaz zonele cu viteze mai mari ale vntului (peste 8m/s), repartizate indeosebi pe vrfurile cele mai nalte ale Lanului Carpatic. Prin tentele de culoare deschisa sunt redate zonele cu cele mai reduse viteze medii ale vantului, respectiv sub 2m/s neinteresante din punct de vedere eolian. Pe baza evalurii i interpretrii datelor nregistrate, rezult c n Romnia se pot amplasa instalaii eoliene cu o putere total de pn la 14000 MW, ceea ce nseamn un aport de energie electric de aproape 23000 GWh/an. Pe baza evalurilor preliminare n zona litoralului, pe termen scurt i mediu, potenialul energetic eolian amenajabil este de circa 2000 MW, cu o cantitate medie de energie electric de 4500 GWh/an. Energia solara De la energia eoliana mergem spre cea solara! Imi permit sa redau acea vorba care spune ca Soarele este sursa de energie a viitorului! Durata de via a astrului solar este de 5 miliarde de ani, ceea ce conduce la concluzia c, pe scara noastr a timpului, el reprezint o energie inepuizabil i deci regenerabil. Disponibilitatea acestei energii depinde de ciclul zi-noapte, de latitudinea locului unde este captat, de anotimpuri i de gradul de innorare. Energia solara este utilizata in special pentru producerea de apa calda menajera din locuintele individuale. Potenialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie provenit din radiaia solar incident n plan orizontal care, n Romnia, este de circa 1100 kWh/m2-an. Daca am expolata la maximum intregul potential solar din tara noastra, am putea substitui in aceasta forma aproximativ 50% din volumul de ap cald menajer sau 15% din cota de energie termic pentru nclzirea curent. Studiile efectuate n 2004 arat c n condiiile meteo-solare din Romnia, un captator solar-termic funcioneaz, n condiii normale de siguran, pe perioada martie octombrie, cu un randament care variaz ntre 40% i 90%. HIDROENERGIA O alta energie regenerabila in care Romania are potential imens este energia hidro. Apa este una dintre cele mai pretioase resurse naturale. Apa este in acelasi timp si cea mai buna sursa pentru energie verde. In momentul de fata, potentialul hidroenergetic al Romaniei este exploatat in proportie de 48%. In cazul de fata vorbim de Sursa hidro de mare putere (cu o putere mai mare de 10 MW) care este exploatat n proporie de 100% din potenialul su maxim n rile industrializate, Si de Sursa hidro de mic putere (cu o putere inferioar 10 MW) care este constituit n parte de centralele pe firul apei, funcionarea lor depinznd n mare msur de debitul apei. n Romnia, potenialul hidroenergetic al rurilor principale este de circa 40000 GWh/an, care se poate obine n amenajri hidroenergetice de mare putere (> 10 MW/unitate hidro) sau de mic putere (< 10 MW/unitate hidro) Biomasa Biomasa este principalul combustibil rural fiind folosit mai ales pentru nclzirea spaiului i a apei, precum i pentru gtit. Exploatarea la maximum a potentialului de biomasa presupune utilizarea in totalitate a reziduurilor din exploatarile forestiere, a rumegusului si altor resturi din lemn, a deseurilor agricole rezultate din cereale sau tulpini de porumb, resturi vegetale de vita de

vie precum si deseuri si reziduuri menajere urbane! O sa va dau si cateva exemple concrete: Romnia are un potenial energetic ridicat de biomas, ce reprezint aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000. Am putea acoperi 89% din cldura necesar nclzirii locuinelor i prepararea hranei, n mediul rural, numai prin consumul de reziduuri i deeuri vegetale Pe termen mediu i lung, creterea cantitii de biomas se poate asigura din plantaii (arbori i arbuti cu perioad redus de cretere) pe suprafee degradate, terenuri agricole dezafectate sau scoase din circuitul agricol. Principiul de baza al folosirii biomasei este de a folosi (in cazul lemnului) mai putini arbori decat cei care cresc, ca sa nu ajungem in situatia unor despaduriri masive! Prin urmare, comportamentul consumatorilor de energie este un factor de care trebuie sa se tina seama in aceasta definitie! Energia geotermal este potrivit pentru inclzirea spatiului i a apei. Datorit amplasrii, principalul potenial de folosire se afl n zone rurale locuine, sere, acvacultur, pasteurizarea laptelui - la distane de pna la 35 km de locul de extragere. n Romnia, temperatura surselor hidrogeotermale, are temperaturi cuprinse ntre 250oC i 600oC (n ape de adncime), iar la geotermia de temperatur medie temperaturile variaz de la 600oC pn la 1250oC ("ape mezotermale"). Rezerva de energie geotermal cu posibiliti de exploatare curent n Romnia este de circa 167 mii tep (7000x106 GJ/an). Cantitatea de energie echivalent produs i livrat la capul de exploatare al sondei este de circa 30,171 mii tep (1.326x106 GJ/an), cu un grad mediu de folosire anual de 22,3%. Doamnelor si Domnilor, Romania a fost prima tara din Estul Europei care a aderat la Parteneriatul pentru Energie Regenerabila si eficienta Energiei. Ca o sinteza pot sa va spun ca potentialul Romaniei in domeniul producerii de energie verde este astfel: 65% biomasa 17% energie eoliana 12% energie solara 4% microhidrocentrale 1% + 1% voltaic +geotermal Iar distributia pe zone a acestui potential se prezinta in felul urmator: In Delta Dunarii energie solara In Dobrogea energie solara si eoliana In Moldova micro-hidro, energie eoliana, biomasa In Carpati inregistram potential ridicat de biomasa si micro-hidro In Transilvania avem potential ridicat pentru micro-hidro In Campia de Vest avem posibilitati de valorificare a energiei geotermale In Subcarpati inregistram potential pentru biomasa si micro-hidro Iar in Campia de Sud putem valorifica biomasa, energia geotermica, energia solara Desigur, valorificarea la maximum a intregului potential pe diferitele categorii de energii verzi presupune investitii serioase si presupune facilitati acordate investitorilor in acest sector. Principalul instrument destinat investitorilor n energii curate l reprezint Certificatele Verzi. Este un sistem prin care toi

furnizorii de energie electric trebuie s achiziioneze o cot obligatorie de energie electric provenit din surse regenerabile, pe care s o furnizeze consumatorilor. Un certificat verde este echivalent cu 1 MWh de energie curat, iar pentru el, productorul primete, alturi de preul energiei electrice stabilit de pia, un pre suplimentar, stabilit pe o pia paralel, unde sunt tranzacionate beneficiile aduse mediului. Suma suplimentar pe care un productor o poate primi pentru un astfel de certificat verde este cuprins ntre 24 i 42 de Euro, iar cota obligatorie de energie verde pe care orice furnizor a fost obligat, s o achiziioneze, n anul 2006, de la productori a fost de 2,20% din totalul energiei electrice contractate. Atenie, ns! Aceast cot se va tripla n anul 2009! Vorbeam despre investiiile necesare acestui sector, n care accent major care trebuie pus pe cercetare. In conformitate cu prevederile Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie, necesarul de investitii in perioada 2003 - 2015, este estimat la 2,7 miliarde de Euro, din care peste dou miliarde investiii directe. In acest sens, incurajez agentii economici, precum si autoritatile locale sa utilizeze Administratia Fondului pentru Mediu ca instrument financiar. AFM finateaza astfel de proiecte si suporta in proportie de 50% din costurile eligibile ale proiectului (pt agentii economici) si 60% (pentru autoritati locale). Avem nevoie, n acest sens, i de un feed-back consistent venit din partea partenerilor sociali. i atept acest feed-back inclusiv n ce privete criteriile de selecie a proiectelor pe care trebuie s le depun aplicanii, pentru c dorina noastr este s mbuntim aceste criterii, s le facem ct mai fezabile. V-am povestit despre angajamentele tarii noastre in domeniul energiilor regenerabile, am continuat cu expunerea pe scurt a celor 5 categorii de energii verzi identificate ca avand potential de producere pe teritoriul Romaniei, v-am indicat si zonele exacte pentru fiecare dintre ele precum si solutii de finantare Probabil ca o sa ma intrebati de ce avem in final nevoie sa producem energii verzi? In primul rand, energiile verzi inregistreaza emisii reduse de dioxid de carbon, ori noua politica UE se concentreaza pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in anul 2020. Studiile in acest sens sunt cutremuratoare! Daca nu incepem actiuni care sa vizeze reducerea acestor emisii, in anul 2030 ele vor fi cu 25-90% mai mari fata de nivelul actual, iar cresterea temeperaturii globale va fi de 0,2 C pentru fiecare din urmatoarele trei decade, atingand astfel o crestere de 1-6C pana in anul 2100!! In acelasi timp, este de subliniat efectul benefic al energiilor regenerabile nu doar n ce privete protecia mediului, ci i n plan economic i social. Astfel, creterea calitii aerului, a securitii energetice, dar i creterea gradului de ocupare a forei de munc i dezvoltarea mediului de afaceri, sunt obiective-cheie care pot fi atinse prin promovarea energiilor regenerabile. i, poate cel mai important aspect se refer la faptul c energiile regenerabile conduc ctre reducerea dependenei energetice. Prin urmare, mesajul meu in calitate de ministru al mediului este in directia unei actiuni promte si a promovarii surselor verzi de energie. Sper ca aceasta conferinta de presa sa genereze ecouri in randul investitorilor. Sunt constient, de asemenea, ca aceste ecouri nu vor fi la unison pozitive si proactive, insa este si normal cata vreme vorbim de investitii colosale, aprobari peste aprobari, studii de cercetare foarte bine intocmite pentru ca pe langa dorinta noastre de

incurajare a acestor energii avem de aparat si o fauna aproape unica in Europa! i vrem s gsim soluii care s permit, de pild, att valorificarea potenialului energiilor regenerabile din zona Dobrogea, ct i protejarea marii bogii avifaunistice a acestei zone, cuprins, n mare parte, n Reeaua Natura 2000.

Serviciul Relatii Publice al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile