P. 1
Nanomateriale

Nanomateriale

|Views: 78|Likes:
Published by Panttera Sky

More info:

Published by: Panttera Sky on Sep 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/26/2013

pdf

text

original

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor Catedra de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice şi Nanomateriale

Curs 10 NANOMATERIALE

ŞTIINŢA MATERIALELOR OXIDICE

INTRODUCERE

De ce dimensiuni nanometrice?
 Nanotehnologiile

au posibilitatea de a schimba natura tuturor obiectelor create de către om, deoarece controlul la scară nanometrică înseamnă influenţarea proprietăţilor fundamentale, fenomenelor şi proceselor, exact la scara la care proprietăţile şi fenomenele electronice, chimice sau biologice sunt definite.  Crearea structurilor nanometrice permite controlul proprietăţilor fundamentale ale materialelor, cum ar fi temperatura de topire, proprietăţile magnetice, sarcina electrică, culoarea, fără a modifica compoziţia chimică.

INTRODUCERE

Nanomaterialele şi nanotehnologiile reprezintă domenii de cercetare coerente, la hotarul a trei curente tehnologice:
noi şi îmbunătăţite de control al dimensiunii şi de manipulare a nanomaterialelor;  tehnici noi şi îmbunătăţite pentru caracterizarea nanomaterialelor (rezoluţie în spaţiu, senzitivitate chimică, etc.); o mai bună conştientizare a relaţiilor dintre nanostructură şi proprietăţi şi a modului lor de valorificare.
 tehnici

INTRODUCERE

De ce dimensiuni nanometrice?
 structurarea

Membrana externă Discuri tilacoide

Membrana internă materiei la nivel nanometric este esenţială pentru sistemele biologice; Celulă în care se  nanotehnologiile vor permite realizează fotosinteza plasarea unor dispozitive în interiorul celulelor;  nanotehnologiile vor permite crearea de noi materiale folosind metode auto-structurante, după modelul celor din natură.

INTRODUCERE

De ce dimensiuni nanometrice?
 Raportul

suprafaţă/volum foarte mare caracteristic nanostructurilor, le face ideale pentru aplicaţii în domeniul materialelor compozite, reacţiilor chimice, eliberării de medicamente, stocării energiei.

 cataliza la scară nanometrică va îmbunătăţi randamentul reacţiilor chimice. reducând în acelaşi timp în mod semnificativ poluarea. . a combustiei în particular.INTRODUCERE  De ce dimensiuni nanometrice?  materialele ceramice nanostructurate sunt mai rezistente mecanic şi mai puţin fragile.

dizolvându-se probabil la nivel nanometric. .INTRODUCERE  De ce dimensiuni nanometrice?  mai mult de jumătate din substanţele noi cu efect terapeutic nu sunt solubile în apă la nivel micrometric.  devine astfel posibilă proiectarea de noi medicamente în formă utilizabilă.

reducerea consumului de energie. circuite mai mici şi mai rapide.  electronii vor avea nevoie de timpi mult reduşi pentru a circula între componente. funcţionare îmbunătăţită. .  noi dispozitive electronice.INTRODUCERE  De ce dimensiuni nanometrice?  nanostructurile permit construirea de sisteme cu o densitate a componentelor mult crescută.

25 nm lăţime Celulele au mii de nm diametru Un bărbat cu Urma neagră din înălţimea de 2m figură are o lăţime are 2 miliarde nm de 1mil nm înălţime . adică câteva zecimi de nm 10 atomi de H unul lângă celălalt.DEFINIŢIE  Ce este un nanometru? Miliarde de nm Milioane de nm Mii de nm 1nm Mai puţin de 1nm Diametrul atomilor este de câţiva Å. 1 moleculă de ADN are aprox 0.

 exploatarea noilor proprietăţi şi fenomene dezvoltate la scară nanometrică. dispozitivelor sau sistemelor cu anumite utilizări.DEFINIŢIE  Ce sunt nanotehnologiile?  crearea materialelor. prin controlul materiei la scară nanometrică. Logo-ul IBM obţinut prin scriere cu ajutorul atomilor .

datorită proprietăţilor lor mecanice. piezoelectrice. fibre sau tuburi. constituie o categorie specială de obiecte. cu un domeniu de aplicaţii potenţiale foarte vast. etc. Nanotuburi din C .DEFINIŢIE    Nano-obiectele se prezintă sub formă de particule. spre exemplu. excepţionale. Nano-obiectele sunt utilizate fie ca atare. fie pentru a elabora materiale noi. Nanotuburile din carbon. electronice. straturi subţiri sau constituenţi structurali.

DEFINIŢIE  Aceste materiale pot fi grupate în trei familii de produse: întărite la scară nanometrică.  materiale nano – structurate în suprafaţă.  materiale .  materiale nano – structurate în volum.

etc.). optice. lacuri. cerneală pentru tipografie. beton. Materiale plastice armate cu nanoparticule . magnetice sau termice (în produse cosmetice.DEFINIŢIE  Materiale întărite la scară nanometrică  Nano – obiectele sunt incorporate într-o matrice pentru a induce o funcţie nouă sau pentru a îi modifica proprietăţile mecanice.

pentru îmbunătăţirea fluidităţii şi proprietăţilor mecanice. .DEFINIŢIE  Materiale întărite la scară nanometrică  De   exemplu: fibrele de silice din beton. utilizată pentru lustruirea discurilor şi plăcilor dure în microelectronică. alumina ultra fină.

 pigmenţii organici şi minerali pentru culori pentru pictură şi lacuri.DEFINIŢIE  Materiale întărite la scară nanometrică  De exemplu:  negrul de carbon destinat cernelurilor de tipărire. argilă. pentru cremele solare. celuloză.  nanoparticule de dioxid de titan ca protecţie la radiaţiile ultraviolete.  Acestă categorie de nanomateriale include în egală măsură nanomateriale naturale (ca de ex. mică sau calcar). .

oxidare sau abraziune etc. . proprietăţi optice şi/sau electronice.DEFINIŢIE   Materiale nanostructurate în suprafaţă Realizarea unei acoperiri constituite din unul sau mai multe nanostraturi elementare permite modificarea proprietăţilor acesteia. sau să-i confere funcţionalităţi noi în termeni de:      aspect. în vederea atingerii unor parametri prestabiliţi. în ceea ce priveşte spre exemplu rezistenţa la eroziune. duritate. rezistenţă la coroziune. aderenţă (tribologie).

) sau chimică (CVD. epitaxie.DEFINIŢIE   Materiale nanostructurate în suprafaţă Procedeele de fabricaţie sunt fie procedee de depunere fizică (PVD. etc. ablaţie laser. etc. inducerea unei funcţii de autocurăţare. în fascicul de electroni. întărirea suprafeţei polimerilor. de exemplu pentru:      colorarea ambalajelor din sticlă. .). dezvoltarea acestei categorii de materiale este în fază de industrializare. sol – gel. Acest tip de acoperire există deja. În momentul de faţă.

uneori de o suprafaţă mare de schimb (spre ex. Membrană ceramică . ceramică mezoporoasă). microstructură).DEFINIŢIE   Materiale nanostructurate în volum Sunt materiale care. beneficiază de proprietăţi fizico . datorită structurii lor nanometrice intrinseci (porozitate.chimice particulare (de exemplu o ceramică mai ductilă sau proprietăţi optice şi dielectrice îmbunătăţite) şi.

DEFINIŢIE   Materiale nanostructurate în volum Rafinarea microstructurii. poate fi realizată prin deformarea puternică a materialului. . până la obţinerea unei structuri nanometrice.

. parte din acestă categorie. de asemenea.DEFINIŢIE   Materiale nanostructurate în volum Materialele de tip biomimetic (aripile fluturilor în ceea ce priveşte materialele optice selective în frecvenţă. asemănătoare celor observate în biominerale (a) chihlimbar (b) cristale sintetice de ZnO (c) diatomit (d) . etc. Morfologia cristalelor depinde de condiţiile de creştere şi poate fi controlată.) şi materialele obţinute prin autoasamblare moleculară. Nanocristale complexe.(h) cristale sintetice de silice. coralii sau sideful pentru proprietăţile mecanice. fac.

DEFINIŢIE Principalele piedici care limitează în momentul actual dezvoltarea şi utilizarea materialelor nanostructurate sunt stabilitatea nanostructurii la temperatură înaltă şi procedeele de fabricaţie. .

plasmei sau microundelor. au apărut tehnici noi de răcire rapidă.PROCEDEE DE FABRICAŢIE  De circa o jumătate de secol.  . Alte metode de obţinere precum arcul electric. metode chimice avansate de sinteză. cum ar fi spre exemplu tehnicile sol – gel. care permit obţinerea unor dimensiuni mult mai mici ale granulelor. au permis producerea unor materiale speciale cu dimensiuni foarte mici. cu ajutorul laserului.

Aceste dimensiuni. precum:  proprietăţi mecanice . efecte de frontieră care apar atunci când dimensiunea granulelor este mai mică decât lungimea de undă a particulelor – electroni. după caz. a fost posibilă obţinerea de granule cu dimensiuni caracteristice defectelor care guvernează anumite proprietăţi. variază între câţiva nanometri şi 100 de nanometri.dislocaţii.  proprietăţi feromagnetice .PROCEDEE DE FABRICAŢIE  De asemenea.  fenomene care nu intervin decât la scară nanometrică sau mai mică (efectul de tunel.pereţi Bloch. . fotoni – care intervin în fenomenele studiate).

denumit „bottomup”. care constă în construirea într-o manieră controlată plecând de la atomi şi molecule. se dezvoltă un altul. Procedeele de elaborare a acestor materiale constituie un câmp de investigaţie nou care rămâne să fie dezvoltat. . denumit „top-down”. de edificii şi structuri cu proprietăţi speciale.PROCEDEE DE FABRICAŢIE   În paralel cu acest demers de miniaturizare.

 elaborare pe cale chimică.PROCEDEE DE FABRICAŢIE  Procedeele utilizate în prezent pentru elaborarea de nano-obiecte sunt clasificate în trei categorii mari: pe cale fizică.  elaborare prin metode mecanice.  elaborare .

. este dificil de realizat o listă exhaustivă a procedeelor utilizate deja sau în dezvoltare.PROCEDEE DE FABRICAŢIE   Ţinând cont de complexitatea aplicaţiilor şi de evoluţia rapidă a tehnicilor. Câteva exemple dintre cele mai utilizate pentru fabricarea nano-obiectelor sunt prezentate în continuare.

prin bombardare (fascicol de electroni.PROCEDEE DE FABRICAŢIE  Elaborare pe cale fizică  Elaborarea nanoparticulelor se poate realiza plecând din faza de vapori. piroliză laser).  Această fază se extrage dintr-un material sursă tratat termic (topire în creuzet sau fără creuzet). .

pentru a evita creşterea sau aglomerarea nanoparticulelor. piroforice.  Materialul este colectat cât mai repede posibil pe o suprafaţă rece. . Pulberile nanometrice sunt foarte reactive. în anumite cazuri.  În general. aparatul utilizat reuneşte camera de colectare a pulberii şi dispozitivul de compactare în vederea evitării oricărei poluări atmosferice. ele pot fi.PROCEDEE DE FABRICAŢIE  Elaborare pe cale fizică  În majoritatea cazurilor. vaporii materialului solid care se doreşte să fie obţinut sunt răciţi prin coliziune cu un gaz neutru care devine astfel puternic suprasaturat (condensare în gaz inert).

O .  Această tehnică are ca avantaj faptul că este nepoluantă şi adaptată unei producţii continue pentru pulberi de orice natură.  În fine.PROCEDEE DE FABRICAŢIE  Elaborare pe cale fizică altă cale de obţinere a nanoparticulelor constă în utilizarea acţiunii microundelor asupra pulberilor de dimensiune milimetrică. descărcare în plasmă sau descompuneri catalitice. straturi subţiri de grosime nanometrică pot fi realizate pe cale PVD (Physical Vapor Deposition) sau prin creştere epitaxială.  Nanotuburile din carbon pot fi obţinute cu ajutorul tehnicilor laser.

 Moleculele adsorbite sunt fie descompuse termic. Depuneri de Cr pe suprafaţa Fe .PROCEDEE DE FABRICAŢIE  Elaborare pe cale chimică  Reacţii în fază de vapori  Materialele precursoare aflate în stare de vapori sunt introduse întrun reactor CVD (Chemical Vapor Deposition) în care moleculele precursorilor sunt adsorbite la suprafaţa unui substrat menţinut la o temperatură adaptată. fie ele reacţionează cu alte gaze sau vapori pentru a forma un film solid pe substrat.

care permite producerea de particule fine. Se disting:   coprecipitarea chimică.PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare pe cale chimică Reacţii în mediu lichid Sinteza în mediu lichid este efectuată cel mai des. hidroliza. Precipitarea nanoparticulelor este obţinută prin modificarea condiţiilor de echilibru fizico – chimic. o omogenitate chimică mai bună şi permite controlarea dimensiunii particulelor. . o tehnică uşor de pus în practică şi care este cel mai des folosită pentru producerea unor materiale la scară industrială. sferice cu o puritate chimică mult îmbunătăţită. pornindu-se de la o soluţie apoasă sau organică care conţine reactanţii.

Interesul asupra procedeului sol – gel constă în posibilitatea de a controla omogenitatea şi nanostructura în timpul primelor etape de fabricaţie. dar şi depuneri superficiale pe plăci sau fibre. Această tehnică permite producerea de piese masive. utilizate pentru producerea de compozite fibroase.   . de asemenea. Ele se bazează pe reacţii de polimerizare anorganice.PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare pe cale chimică Tehnici sol – gel Tehnicile sol – gel permit producerea de nanomateriale plecând de la soluţii de alcoxizi sau de la soluţii coloidale. Ele sunt.

 . superconductoare la temperatură înaltă. magnetice. Avantaje: această tehnică permite un control eficace al dimensiunii particulelor şi omogenitatea distribuirii acestora şi este realizat la temperaturi mai joase decât cele pentru alte procedee. catalizatoare. electronice. captori. etc.PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare pe cale chimică Tehnici sol – gel Materialele realizate prin procedeul sol – gel acoperă aproape toate domeniile materialelor cu funcţii speciale: optice. energetice.

anumiţi compuşi organici fiind periculoşi pentru sănătate.PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare pe cale chimică Tehnici sol – gel Inconveniente:  costul mare al materiilor prime. .  randament redus şi produse cu densitate scăzută.  reziduuri de carbon şi alţi compuşi.

procedeul Pechini (o soluţie apoasă de oxizi sau săruri cu compoziţia dorită este amestecată cu un acid hidroxicarboxilic.PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare pe cale chimică Tehnici sol – gel Procedeul sol – gel este împărţit în trei categorii:    procedeul sol – gel pe bază de silice. procedeul pe bază de alcoxizi metalici. oxizi complecşi. . Aerogel  Aplicaţii: materiale ceramice. care înglobează cationii metalici). se obţin astfel compuşi complecşi. cu catene în formă de inele. sticlă. cum ar fi acidul citric. materiale amorfe şi nanostructurate.

Această metodă este. în general. în vederea omogenizării. spre deosebire de alte tehnici. adaptată pentru producerea de materiale în cantităţi care se exprimă în kilograme sau chiar tone.   .PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare prin metode mecanice Mecanosinteză Tehnica denumită „mecanosinteză’’ constă. printre altele. Caracteristica esenţială a acestei tehnici este aceea că permite obţinerea nanoprecipitatelor sau nano-obiectelor dispersate în mod omogen în interiorul matricei. în măcinarea pulberilor micrometrice (1 până la 30 µm) cu compoziţii diferite.

PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare prin metode mecanice Consolidare şi densificare Procesul permite convertirea materialului pulverulent într-o piesă masivă. ambele operaţiuni prezentate mai sus se realizează într-o singură etapă. şi constă în două etape:   o operaţie de compactare mecanică.   Fenomenul cel mai important ce trebuie urmărit pentru procedeele de sinterizare a nanomaterialelor este evitarea creşterii granulelor în timpul densificării. . liberă sau sub sarcină. o operaţie de sinterizare. În cazul presării izostatice la cald.

etc. extrudere.   . Această rafinare a structurii permite îmbunătăţirea proprietăţilor de tenacitate şi ductilitate a materialului. până se obţine o dimensiune a granulelor de câteva zeci de nm.PROCEDEE DE FABRICAŢIE    Elaborare prin metode mecanice Deformare puternică Deformarea puternică a unui material cristalin (metal. Se pot utiliza diferite tehnici: torsiune. ceramică) provoacă o rafinare a structurii sale.

s-a constatat că unele microstructuri.PROPRIETĂŢI   Materialele masive nanostructurate sunt definite ca solide masive cu microstructură nanometrică sau parţial nanometrică. prezentau proprietăţi atractive precum o rezistenţă mecanică sporită sau o duritate mai mare. atunci când s-au vizualizat pentru prima dată „microstructurile’’ cu ajutorul microscopului optic. La începutul secolului XX. . de exemplu granule foarte mici.

Pe lângă acest exemplu există şi altele care pun în evidenţă microstructuri nanometrice cu proprietăţi îmbunătăţite. Duritatea maximă s-a observat la amestecul de GPII (sau θ’’) şi plăci de θ’ cu grosimea de 10 nm şi diametrul de 100 nm. în aliajele Al-4%Cu. Odată cu apariţia microscopului cu transmisie de electroni (MTE) şi metodelor sofisticate care utilizează difracţia de raze X. de exemplu. s-a determinat că precipitatele fine responsabile de întărirea prin îmbătrânire. este structura nanometrică. . caracteristica importantă a aliajelor de aluminiu a căror duritate creşte prin îmbătrânire. sunt aglomerările de atomi de Cu – zone Guinier-Preston (GP) – şi precipitatul parţial metastabil coerent θ’. În concluzie.PROPRIETĂŢI     Un exemplu clasic de îmbunătăţire a proprietăţilor datorită unei microstructuri mai fine – cu trăsături prea mici pentru a putea fi observate cu microscopul optic – este „îmbătrânirea’’ aliajelor de aluminiu.

care au aceeaşi compoziţie chimică. care a sintetizat materiale ultrafine prin consolidarea in situ a unor aglomerări de atomi. .PROPRIETĂŢI    Densitatea critică de curent JC a produsului comercial Nb3Sn superconductor poate fi controlată de către granulometrie: dimensiuni ale granulelor de 50 – 80 nm determină valori mari ale JC (Scanlan et al. Dimensiunea foarte redusă (< 100 nm) a acestor granule poate avea ca rezultat proprietăţi îmbunătăţite în mod substanţial sau diferite faţă de materialele policristaline sau monocristaline cu granulometrie convenţională (> 100 µm). 1975). Reprezentarea domeniului materialelor nanocristaline ca activitate majoră în ştiinţa modernă a materialelor rezultă în mare măsură din studiul lui Gleiter şi col.. din anii ’80.

Dintre acestea menţionăm:    Un modul de elasticitate mai mic decât cel al materialelor cu granulometrie convenţională – cu procente cuprinse între 30 şi 50 %. din care rezultă o arie largă de aplicaţii.  Acestea sunt doar câteva exemple care pun în evidenţă proprietăţile deosebite ale materialelor nanostructurate.PROPRIETĂŢI  Proprietăţi mecanice îmbunătăţite au fost observate pentru prima dată la materialele obţinute prin metoda condensării din stare gazoasă. fenomen apărut datorită mecanismelor de deformare difuzională. Duritate şi rezistenţă mecanică foarte mari – valorile durităţii metalelor nanocristaline pure (~ 10 nm dimensiunea granulelor) sunt de 2 până la de 7 ori mai mari decât cele ale metalelor cu granulometrie mai mare (> 1 µm). Ductilitate – probabil şi un comportament superplastic – la temperaturi joase la materialele ceramice fragile sau intermetalice cu granule de dimensiuni nanometrice. .

în momentul de faţă sunt cheltuite resurse considerabile în toată lumea pentru cercetare şi dezvoltare.APLICAŢII  Tabelul 1 prezintă câteva exemple de aplicaţii prezente şi potenţiale cu impact tehnologic semnificativ. pentru care. Tabelul 1: Impact tehnologic: prezent şi potenţial Tehnologie Dispersii şi acoperiri Impact prezent Bariere termice Bariere optice (vizibil şi UV) Îmbunătăţirea prelucrării imaginilor Cerneluri Straturi pentru înregistrarea de informaţii Site moleculare Medicamente Catalizatoare cu dimensiuni controlate Materiale folosite pentru absorpţie sau desorpţie Impact potenţial Tratament ţintit cu medicamente Terapie genetică Nanoacoperiri multifuncţionale Materiale cu suprafaţă specifică mare Senzori specifici anumitor molecule Filtre pentru fracţiuni organice sau bacterii Stocare de energie Celule solare tip Grätzel .

de mare duritate Cimenturi nanocompozite Impact potenţial Prelucrarea superplastică a materialelor ceramice Materiale structurale cu rezistenţă mecanică foarte mare Materiale refrigerente magnetice Compozite polimerice armate cu nanomateriale Cimenturi ductile Memorii şi microprocesare la nivel de terabiţi Intervenţia la nivelul unei molecule singulare de ADN Senzori biomedicali Lasere cu nivel redus de zgomot Nanotuburi pentru ecrane de înaltă definiţie Dispozitive bioelectronice Bioproteze Biosenzori ce pot detecta o singură moleculă Nanodispozitive Dispozitive CGM (Cercetare Genetică şi Moleculară) Aspecte biologice adiţionale Biocatalizatori .APLICAŢII Tabelul 1: Impact tehnologic: prezent şi potenţial Tehnologie Materiale consolidate Impact prezent Materiale magnetice moi cu pierderi reduse Unelte de tăiere din material compozit WC/Co.

toate acestea depind de felul în care se vor rezolva anumite probleme specifice.PERSPECTIVE   În momentul de faţă ne aflăm la o răscruce în ceea ce priveşte metodele de obţinere a materialelor şi produselor. cât de rapid se va progresa. Calea pe care această revoluţie tehnologică o va urma. cât de mari vor fi oportunităţile care se vor ivi în domeniul nanomaterialelor. .

iar simularea pe computer poate fi utilizată pentru dirijarea căilor de abordare.  Numai prin experimente nu se poate obţine rezultatul scontat.  Teoria şi modelarea sunt lucruri esenţiale. în momentul de faţă există capacitatea tehnică de simulare a structurii nanometrice a materiei. Materia trebuie manipulată la o scară foarte mică. .PERSPECTIVE   Se are în vedere creşterea posibilităţilor de caracterizare în vizualizarea şi analiza chimică la scară foarte mică.  Din fericire.

simularea pe mai multe scări a nanostructurilor şi a proprietăţilor materialelor rezultate.PERSPECTIVE  Prin urmare. . trecând prin mezoscopic şi ajungând la scara macroscopică. plecând de la atom. este o necesitate absolută pentru a valorifica potenţialul ştiinţei şi tehnologiei nanostructurale.

 Trebuie cunoscute în detaliu nu numai structurile acestor interfeţe. dar şi proprietăţile lor chimice locale şi efectele segregărilor şi interacţiunilor dintre structurile nanometrice şi mediile înconjurătoare. trebuie să înţelegem rolul critic jucat de suprafeţe şi interfeţe în materialele nanostructurate. ceea ce implică suprafeţe mari în materialele în care sunt asamblate. .  Nanoparticulele au suprafeţe specifice foarte mari.PERSPECTIVE  Mai mult.

Pentru anumite aplicaţii. Piramidă dintr-o cantitate exactă de atomi de Ge. compoziţiei şi asamblării. există condiţii foarte rigide în legătură cu aceşti parametri.PERSPECTIVE   Trebuie să aflăm mai multe despre controlarea dimensiunii nanostructurilor şi distribuţia dimensiunilor. formată spontan pe suprafaţa Si . aceste condiţii sunt mai lejere. în alte aplicaţii.

trebuie adunate informaţii despre stabilitatea termică. în funcţie de temperatură şi de modificările chimice ale mediilor în care aceste materiale trebuie să-şi exercite funcţiile. nu este de mare ajutor. şi trebuie verificat dacă stabilitatea naturală a materialelor este suficientă sau este necesară o stabilizare suplimentară împotriva unor modificări nedorite. pentru multe aplicaţii. . dacă procesul nu se încheie într-un timp foarte scurt sau dacă procesul nu este el însuşi scopul de utilizare al nanomaterialului. stabilitatea este o condiţie foarte importantă.  Deci. structurală şi chimică a nanomaterialelor şi a dispozitivelor alcătuite din aceste materiale.PERSPECTIVE   De asemenea. Un nanomaterial care are o structură nanometrică numai la începutul procesului.

de fapt. sunt condiţii foarte importante pentru ca ceea ce se obţine în laborator. cea care plăteşte. aceste lucrări de cercetare.PERSPECTIVE   Pentru comercializarea şi utilizarea efectivă a materiei nanostructurate sunt necesare îmbunătăţiri ale controlului statistic al proceselor. Atingerea unui nivel corespunzător de reproductibilitate a proceselor şi reproducere a acestora la scară mai mare. să ajungă să contribuie la dezvoltarea societăţii. .

care să poate trece dincolo de barierele disciplinelor tradiţionale şi să gândească lucrurile altfel decât de obicei.   Educarea acestui nou tip de cercetători. Specialiştii trebuie să înceapă să gândească în mod neconvenţional. pentru ca cercetările din domeniul ştiinţei şi tehnologiei nanometrice să se fructifice.PERSPECTIVE  În final. . este absolut necesar să se dezvolte un nou tip de cercetători. fie vor lucra cu alţi cercetători la interfeţele dintre specialităţi. este vitală pentru viitorul ştiinţei şi tehnologiei nanomaterialelor. dacă se doreşte valorificarea întregului avantaj creat de acest domeniu nou şi revoluţionar. care fie vor avea cunoştinţe din mai multe discipline.

45.#%&#' !73 :72.7. .3/ 573 2048.748.907. 3..70.34897:.90 .. 54903x.90 50.089.9:747  .471.:33/ . 5745709gx47 2.g7 . .45.047 70:9..3/ /0 .-84:9g 50397: . 50 2.70 82:. 2. 8.g 0890 4 30.: 93x0  903440 3..9:7. 2:90 8.  .0 .942 970.34897:.

345.0 14.90 .8.10x0  390710x0 L3 2.0 4.08947 390710x0 /.907.7 L3 2.x:347 /3970 897:.:348.10x0 850...1.9:70 3..:00 .79.9:70 .79.7 .. 897:.2. :.70 8:39 .43:7g94. 2:9 970-:0 8g L3x0002 74: .00.: 8:57.:90 L3 /09.2-.790 2.#%&#' .00 L3 .907.70 . .0 25..7  5745709gx0 47 .900 8070g747  3907.0  010.: 3: 3:2.00 3.9:7.34897:.10x0 2.0  20/0 L3.g 8:57.90 %70-:0 .342097.9 /0 8:57.

$ .: .70.90 .43/x 14..x.43974.2097 L3 .8.2/g/397 4.900.. /2038:3 3.1.790 7/0 L3 0g9:7g . 2:90 /08570 .#%&#' %70-:0 8g .942/00 1472.9:747  /897-:x.5.2-g7 !0397: .43/x 8:39 2.350 8:57.0890 ..9g85439...7.4254x0  . /2038:347 . 0070 !7.5.0 9 5.x 089g ..399.1g2 2.3:290 .x .9g/0 .34897:.

0 20/47 L3 .. 50397: 2:90 .9:7.90.90. :347 24/1.802030.5.907.2.g .907.342.00 L397 :3 925 14.43/x0 14.08.790 25479./:3.g70 . /8549.g9:90 /3 .342097.-9..790 8.047 .08:: 3: 0890 /0 2. 0890 4 .-9.05:9: 574.0 970-:0 8g  007.g 574.:947 /. 3.70 8:52039.g 574.9:7g  /0 24/1.08: 3: 80 L3.: /.-.90 1:3.9:7.0890 2. .70 4 897:...70 .g 3:2..9 /.047 0890 8:1.9:7g 3.08: 3: 0890 0 L38:  8.2.342.. 3.x /08570 89.047  .342.x0 &3 3.:: 0.:79 8.g7 30/4790 .: 0890 30... 3.g 897:.907.7g L25497.0890 2.-9.x 89..70 .90.0 ..7g 4 89.g .907.90 31472. 970-:0 . 2.039g 8.g 89..g  .x0 /0 902507. .907.70 .70 .#%&#' 0 .071.39g  970-:0 .0 L3 1:3. L3.907. 9072.45: /0 :9.

9.070 . . 010.34897:..00. . 2.08.9:7. . 574.09.70 L2-:3g9gx7 .0890 :.08047 93070. 2.7g7 /0 . /0.g . 8.:3g 8g .7g 2.43/x 14.70.70 8:39 .08047  70574/:.07.-47..9-9.47085:3g947 /0 70574/:.947 8g .90 8:39 30.0 ..390 50397: . .70 . ..70.90 .0 80 4-x30 L3 .4207.#%&#' !0397: . . 84..9070 3.09gx ..08947.  :9.70.0.43974:: 89.4397-:0 .70 5g90 90 /0 1.790 25479. 574. :3: 3.989.0 .49..59 .

9. L3970:: ..90 970.....09g947 .530 10 .0. 9 970-:0 8g L3.490 :3 34: 95 /0 .907.07.07.47 :.70 10 ./x43.#%&#' 3 13. 390710x00 /3970 850. .09g947 .44 /0 -. ..947: 93x0  903440 3.09g70 /3 /4203: 93x0  903440 3.7:70 .342.089: 34: 95 /0 .7 8g 80 /0.x .70700 /8.0 8g 80 17:..39.7 .g 50397: .0 0890 ..342097.9gx 0890 ..0 /3.70.03x43.g 80 /470 90 .-84:9 30..g :.047 $50. .089 /4203: 34:  70. .53047 97.8. .: .9 /0 4-.7.09g947 .70 8g 54.70.910 /0.07.:34 93x0 /3 2.8.5g 8g 3/0..471.9 /0 .0 /:.47 ...07. 2:90 /8.70.. /.43. 50397: .91.0  8g 3/0.4:x43.08.g L3 24/ 30.0.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->