Genul epic cuprinde totalitatea creațiilor epice în care autorul își exprimă indirect sentimentele prin intermediul actiunii

si al personajelor.Opera epica este opera literara in care ideile,sentimtele si gandurile sunt exprimate cu ajutorul personajelor si ale actiunii. În general, operele epice sunt structurate după momentele subiectului: Expozițiunea (fixează spațiul, timpul, unele personaje și împrejurările conflictului) Intriga (momentul în care se declanșează conflictul între personajele narațiunii) Desfășurarea acțiunii (prezintă întâmplările într-o ordine cronologică) Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului) Deznodământul (momentul rezolvării conflictului) Există termeni noi pentru structura genului epic: Situația inițială(momentul actual) Evenimentul care schimbă situația inițială Desfășurarea acțiunii(la fel ca și termenul vechi) Depășirea situației dificile sau Punctul de maximă tensiune Situația finala Genul epic este reprezentat prin numeroase specii literare: În versuri Baladă (creație populară inițial, intrată apoi în setul de specii al literaturii culte) Legendă (vezi precizarea de mai sus) Epopee (sau Cântec epic) Fabulă În proză Anecdotă Autobiografie Basm Biografie Jurnal intim Memorii Mit Nuvelă Povestire Reportaj Roman Schiță Parabola Genul epic: -intr-o opera epica exista un narator(povestitor),exista personaje(participanti la actiune) si exista actiune(desfasurarea intamplarilor intr-o anumita ordine) - modul de expunere predominant al operelor epice este narațiunea. -cuprinde totalitate operelor epice populare sau culte. -este genul literar care cuprinde texte în proză sau în versuri,în care un narator povestește ceva. - elementele definitorii ale operei epice sunt:naratorul,acțiunea,personajele,preponderența narațiunii ca mod de expunere. -autorul este persoana care imaginează și scrie un text.

3.Narațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de întâmplări petrecute într-o ordine cronologică. personaje si fenomene ale naturii. .comportamentul și atitudinile personajului caracterizat. .Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului ). El pare .timpul .Narațiunea poate fi relatată la persoana I sau la persoana a III-a.Desfășurarea acțiunii (prezintă întâmplările într-o ordine cronologică ).care constă în dispunerea cronologică a întâmplărilor unele după altele.cât și pe acela de personaj implicat în evenimentele relatate. -Descrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugestivă a unor obiecte. Personajul este cel care participă la acțiunile narate. 4. -Dialogul ca mijloc de caracterizare a personajului se referă la: felul de a vorbi . obiectivă oferă informații într-o anumită manieră . Spațiu și timp: . subiectivă oferă informații filtrate prin viziunea autorului. -Dialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici.Inserția este procedeul care constă în includerea unei povești în alta(povestirea în ramă) într-o operă epică. 2.Expozițiunea ( fixează spațiul . Ea creează o anumită impresie și/sau emoție asupra cititorului.intențiile și sentimentele personajelor. Descrierea și Dialogul . Descrierea : a. -înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor într-o operă epică.felul de a gândi .adesea. .-naratorul este vocea care relatează întâmplarile Structura narativă: . Descrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care privește și descrie. b.Indicii de spațiu vizează așezarea în spațiu a obiectelor și deplasarea în spațiu a personajelor. . .Narațiunea la persoana a III-a (când naratorul povestește despre alții).despre gândurile .personajele și motivul/motivele conflictului ). că știe totul despre întâmplările relatate .Deznodământul (momentul rezolvării conflictului ). .Narațiunea la persoana I (când naratorul povestește despre sine).Intriga ( momentul în care se declanșează conflictul între personaje ). El își asumă astfel atât rolul de narator.Indicii de timp fac referire la momentul acțiunii. Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea. Perspectiva narativă .Alternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narative într-un text. Momentele subiectului 1.conform cu realitatea.prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje. 5. Modalități de expunere: Modalitățile de expunere sunt : Narațiunea .

Piggy este simbolul atat al ratiunii. De obicei. caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). Principal . 2.Personajul poate fi: 1. De abia în epoca modernă. uneori au stari conflictuale profunde. Mai mult chiar.Personajele dinamice se schimba in timp. In Grecia Antica s-a folosit pentru scrierea textelor poetice cu criteriu formal. detectivul cinic.Personajele complexe(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). Acesta nu este intotdeauna o persoana admirabila.Personajele statice(nu se schimba in timp. . 4. Cu alte cuvinte. existând și opere lirice în proză. supusă unor mijloace formale cum sunt versul. personajele dinamice tind sa fie personajele principale mai degraba decat cele secundare.Personajele plate(sunt opusul celor complexe. 12.Antagonistul(este personajul (sau chiar situatia) opozant/a protagonistului. de obicei. exprimând sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor. este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa-l depaseasca). Este. Aceste personaje sunt in mod normal unidimensionale plate. din acest motiv. a carei existenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii. cu toate acestea. Episodic(nu apare decat in 1-2 episoade) ). in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. protagonistul. 8. De obicei.11Anti-eroul(este. tocilarul cu ochelari. 13. 7. ritmul sau rima. pe care William Golding le considera parte din natura umana). 6. ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric. simbolizeaza tendintele violente. in Stapanul mustelor.Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. pozitiva. Figurant(simplu martor).Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele. De exemplu. autorul apelând la tehnici aludive si asociative. pe de alta parte. Sunt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. Specii ale genului liric . Genul liric cuprinde operele literare în care sunt exprimate direct (spre deosebire de genul epic) gândurile. trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau chiar empatie). 3.Aceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). lirismul s-a identificat cu poezia. Secundar(are un rol mai puțin important). Hamlet). 10. stofa. În genul liric domină viziunea și transfigurarea artistică. în cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul și există o tendință de distrugere a regulilor rigide de versificație. dar. 9. genul literar al discursului subiectiv. poezia lirică a ajuns să însemne creație literară ce exprimă sentimente sau atitudini. 5. de obicei. cat si al slabiciunii fizice a civilizatiei moderne. personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). etc. In literatura contemporană nu se mai poate vorbi de o asociere între genul liric si poezie. poate fi un anti-erou. omul de stiinta nebun. discursul genului liric este la persoana întâi. dar este folosită și persoana a II-a. Jack. zeul luminii. pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. Aceasta era însemnul lui Apollo. și anume acompaniamentul de liră. Exemple de persoanaje stereotip: femme fatale. Termenul liric vine de la denumirea instrumentului muzical numit lira. Treptat. De exemplu. creând un univers de mare forță de sugestie ce se adresează sensibilității cititorului.Protagonistul(e personajul principal. dar moral. al muzicii si al poeziei la greci.

conține cuvinte de importanță națională și are un caracter solemn. (exemplu Vasile Alecsandri . trist și melancolic. sau conțin exclamații ori chemări. (exemple Ion Heliade Rădulescu. sentimental. Ovidiu etc. . șase. (exemple George Coșbuc. Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeași măsură dispusă în două catrene cu rimă îmbrățișată. (exemple Alexandru Macedonski prin "Poema rondelurilor") Gazelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din strofe cu două versuri. Mihai Eminescu) Satira este o operă în general în versuri. Prima strofă este alcătuită din patru. Petrarca. în care autorul ironizează ridicolul contemporanilor sau le conturează viciile. societății cu intenția îndreptării. melancolic . Puskin) Pastelul este un termen provenit din limba germana semnificând pictura cu creioane moi. În secolul al XV-lea. oda avea o compoziție triagică.Grigore Alexandrescu). (exemple Grigore Alexandrescu. Este o poezie cu formă fixă cea mai frecventată.) Rondelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din trei catrene și un vers izolat. Leonardo da Vinci. (exemple Dante.Mihai Eminescu. poem liric de înaltă inspirație. „Glossa”) Romanța are un aspect erotic. elegia tinde să dobândească un caracter filozofic (exemple Tibul. Versurile unu și doi sunt identice cu versurile șapte și opt. Michelangelo etc. compus din strofe simetrice. Duhului meu") Pamfletul este o specie a genului liric în care sunt criticate defectele unei persoane. definind delicatețea unei descrieri lirice. (exemple Mihai Eminescu. originară din literaturile orientale. Poate fi în proză sau în versuri.) Oda este un poem cântat la vechii greci. Goethe) Glosa s-a născut în Spania secolului al XV-lea. sau opt versuri ce conțin tema de bază. (exemple Grigore Alexandrescu. Asemenea cântecelor corului.creatorul acestei specii prin ciclul "Pasteluri")-exista ca specie doar in literatura română Meditația (filozofică) este o specie a genului liric în versuri în care e descris un fenomen din natură ale cărui concluzii devin valabile și pentru oameni. (exemple Victor Hugo. Este dedicat celibrării faptelor istorice vetejești . Imnul este un cântec de preamărire a divinității. "Meditație". ajunge în Europa la începutul secolului al XIX-lea. "Satira. De la pictura în pastel termenul s-a extins în literatură. La moderni. Este o specie a genului liric cu formă fixă. duios. Fiecare vers e comentat într-o strofă specială de aceeași mărime cu prima.Elegia este un poem liric al cărui ton e adesea tandru. Ultima strofă o reproduce pe prima cu ordinea inversată a versurilor.