Genul epic cuprinde totalitatea creațiilor epice în care autorul își exprimă indirect sentimentele prin intermediul actiunii

si al personajelor.Opera epica este opera literara in care ideile,sentimtele si gandurile sunt exprimate cu ajutorul personajelor si ale actiunii. În general, operele epice sunt structurate după momentele subiectului: Expozițiunea (fixează spațiul, timpul, unele personaje și împrejurările conflictului) Intriga (momentul în care se declanșează conflictul între personajele narațiunii) Desfășurarea acțiunii (prezintă întâmplările într-o ordine cronologică) Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului) Deznodământul (momentul rezolvării conflictului) Există termeni noi pentru structura genului epic: Situația inițială(momentul actual) Evenimentul care schimbă situația inițială Desfășurarea acțiunii(la fel ca și termenul vechi) Depășirea situației dificile sau Punctul de maximă tensiune Situația finala Genul epic este reprezentat prin numeroase specii literare: În versuri Baladă (creație populară inițial, intrată apoi în setul de specii al literaturii culte) Legendă (vezi precizarea de mai sus) Epopee (sau Cântec epic) Fabulă În proză Anecdotă Autobiografie Basm Biografie Jurnal intim Memorii Mit Nuvelă Povestire Reportaj Roman Schiță Parabola Genul epic: -intr-o opera epica exista un narator(povestitor),exista personaje(participanti la actiune) si exista actiune(desfasurarea intamplarilor intr-o anumita ordine) - modul de expunere predominant al operelor epice este narațiunea. -cuprinde totalitate operelor epice populare sau culte. -este genul literar care cuprinde texte în proză sau în versuri,în care un narator povestește ceva. - elementele definitorii ale operei epice sunt:naratorul,acțiunea,personajele,preponderența narațiunii ca mod de expunere. -autorul este persoana care imaginează și scrie un text.

Inserția este procedeul care constă în includerea unei povești în alta(povestirea în ramă) într-o operă epică.intențiile și sentimentele personajelor. Ea creează o anumită impresie și/sau emoție asupra cititorului. El pare . . Modalități de expunere: Modalitățile de expunere sunt : Narațiunea . personaje si fenomene ale naturii.Narațiunea poate fi relatată la persoana I sau la persoana a III-a. Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea. obiectivă oferă informații într-o anumită manieră .comportamentul și atitudinile personajului caracterizat.Narațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de întâmplări petrecute într-o ordine cronologică.Deznodământul (momentul rezolvării conflictului ). Momentele subiectului 1.-naratorul este vocea care relatează întâmplarile Structura narativă: . 5.Intriga ( momentul în care se declanșează conflictul între personaje ). Descrierea : a. 3. Descrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care privește și descrie.timpul .Indicii de timp fac referire la momentul acțiunii.Narațiunea la persoana a III-a (când naratorul povestește despre alții). . -înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor într-o operă epică. Personajul este cel care participă la acțiunile narate. 4. Perspectiva narativă .Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului ).Alternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narative într-un text. .conform cu realitatea.Desfășurarea acțiunii (prezintă întâmplările într-o ordine cronologică ).Narațiunea la persoana I (când naratorul povestește despre sine). . -Dialogul ca mijloc de caracterizare a personajului se referă la: felul de a vorbi .Expozițiunea ( fixează spațiul .prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje. .cât și pe acela de personaj implicat în evenimentele relatate.personajele și motivul/motivele conflictului ).care constă în dispunerea cronologică a întâmplărilor unele după altele. Spațiu și timp: .Indicii de spațiu vizează așezarea în spațiu a obiectelor și deplasarea în spațiu a personajelor. . El își asumă astfel atât rolul de narator. că știe totul despre întâmplările relatate . -Descrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugestivă a unor obiecte. -Dialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici. Descrierea și Dialogul . subiectivă oferă informații filtrate prin viziunea autorului.felul de a gândi .adesea.despre gândurile . b. 2.

stofa. Genul liric cuprinde operele literare în care sunt exprimate direct (spre deosebire de genul epic) gândurile.Personajul poate fi: 1. etc. in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. tocilarul cu ochelari. și anume acompaniamentul de liră. Aceste personaje sunt in mod normal unidimensionale plate. In Grecia Antica s-a folosit pentru scrierea textelor poetice cu criteriu formal.Personajele complexe(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). Principal . În genul liric domină viziunea și transfigurarea artistică. ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric. lirismul s-a identificat cu poezia. dar este folosită și persoana a II-a. 6.Aceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). Mai mult chiar. poezia lirică a ajuns să însemne creație literară ce exprimă sentimente sau atitudini. In literatura contemporană nu se mai poate vorbi de o asociere între genul liric si poezie. De obicei. in Stapanul mustelor. simbolizeaza tendintele violente. De abia în epoca modernă. Specii ale genului liric . Este. exprimând sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor. pozitiva. ritmul sau rima. 8. din acest motiv. a carei existenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii. 3. De obicei. De exemplu. protagonistul. Treptat. Cu alte cuvinte. al muzicii si al poeziei la greci. creând un univers de mare forță de sugestie ce se adresează sensibilității cititorului. supusă unor mijloace formale cum sunt versul.Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele. pe de alta parte. personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). 2. Termenul liric vine de la denumirea instrumentului muzical numit lira. Hamlet).Personajele dinamice se schimba in timp. uneori au stari conflictuale profunde. Acesta nu este intotdeauna o persoana admirabila. 5. zeul luminii. Secundar(are un rol mai puțin important). 4. 9. pe care William Golding le considera parte din natura umana). existând și opere lirice în proză. . caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). Episodic(nu apare decat in 1-2 episoade) ).Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. în cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul și există o tendință de distrugere a regulilor rigide de versificație. este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa-l depaseasca).Personajele plate(sunt opusul celor complexe. discursul genului liric este la persoana întâi. dar moral. Figurant(simplu martor). dar. personajele dinamice tind sa fie personajele principale mai degraba decat cele secundare. de obicei. trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau chiar empatie). omul de stiinta nebun. poate fi un anti-erou.Antagonistul(este personajul (sau chiar situatia) opozant/a protagonistului. 10. Sunt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. 7.Protagonistul(e personajul principal. Exemple de persoanaje stereotip: femme fatale.11Anti-eroul(este. cu toate acestea. Aceasta era însemnul lui Apollo. cat si al slabiciunii fizice a civilizatiei moderne. 13. 12. autorul apelând la tehnici aludive si asociative. Jack.Personajele statice(nu se schimba in timp. De exemplu. pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. Piggy este simbolul atat al ratiunii. genul literar al discursului subiectiv. detectivul cinic. de obicei.

oda avea o compoziție triagică. Duhului meu") Pamfletul este o specie a genului liric în care sunt criticate defectele unei persoane. Este o specie a genului liric cu formă fixă. Ovidiu etc. trist și melancolic. (exemple Alexandru Macedonski prin "Poema rondelurilor") Gazelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din strofe cu două versuri.) Rondelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din trei catrene și un vers izolat. Versurile unu și doi sunt identice cu versurile șapte și opt. "Meditație". Michelangelo etc. Asemenea cântecelor corului. sentimental. societății cu intenția îndreptării. La moderni. Puskin) Pastelul este un termen provenit din limba germana semnificând pictura cu creioane moi. (exemple George Coșbuc. În secolul al XV-lea. elegia tinde să dobândească un caracter filozofic (exemple Tibul. (exemplu Vasile Alecsandri . Leonardo da Vinci. sau opt versuri ce conțin tema de bază. în care autorul ironizează ridicolul contemporanilor sau le conturează viciile.creatorul acestei specii prin ciclul "Pasteluri")-exista ca specie doar in literatura română Meditația (filozofică) este o specie a genului liric în versuri în care e descris un fenomen din natură ale cărui concluzii devin valabile și pentru oameni. (exemple Dante. originară din literaturile orientale. (exemple Mihai Eminescu. Petrarca. Mihai Eminescu) Satira este o operă în general în versuri. duios. Goethe) Glosa s-a născut în Spania secolului al XV-lea. Ultima strofă o reproduce pe prima cu ordinea inversată a versurilor. compus din strofe simetrice. șase. „Glossa”) Romanța are un aspect erotic. conține cuvinte de importanță națională și are un caracter solemn. ajunge în Europa la începutul secolului al XIX-lea. Este dedicat celibrării faptelor istorice vetejești . (exemple Ion Heliade Rădulescu.) Oda este un poem cântat la vechii greci. Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeași măsură dispusă în două catrene cu rimă îmbrățișată.Elegia este un poem liric al cărui ton e adesea tandru. definind delicatețea unei descrieri lirice. Imnul este un cântec de preamărire a divinității. melancolic . poem liric de înaltă inspirație. (exemple Victor Hugo. De la pictura în pastel termenul s-a extins în literatură. "Satira. (exemple Grigore Alexandrescu.Grigore Alexandrescu). sau conțin exclamații ori chemări. (exemple Grigore Alexandrescu. Este o poezie cu formă fixă cea mai frecventată. Fiecare vers e comentat într-o strofă specială de aceeași mărime cu prima. .Mihai Eminescu. Poate fi în proză sau în versuri. Prima strofă este alcătuită din patru.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful