o modalitate

artistica
Oiscutie
la
masa rO'ttNlda
CU:
LEONID DIMOV
IJUMITRU TEI'ENEAG
DANIEL TURCEA
LAURIlN'PU UUCI
REDACTOR: A ~ incepe prin a
pune unllltoarea intrebarc:
cc reactic ai dod 1i sc amin
IC$le definilia: onirismul e
aclivitalca menlala. auto
mata.. fomlal!l in principal
din halucinalii de ordin vi
zual, anlrcnind reaclii afee
live mot rice, adica. delir de
vis care nu se confunda. niei
odala. cu visul psihologic?
TEPENEAG: CC rei de dcfinilie e
asia? Cui ii apar1inc?
REDACTOR: Am g11sil-o inlr-o
carte $i am alcs-o -IlU din
Ir-o convingcrc femia., ci
ca s-o folosesc COl punel de
plccare in disculia noaslrn.
Uuel: Dcfinilia ai tras-o. flra
indoiaJA. dinlr-o carte de
mcdicina. $i ca :l1arc nu in
Ira in disculia noostr.l:. E en
$i cum ai inctrca cu lot din
adinsul s:1 stabiles!i 0 reln
lie de seIlS inlre OnlOnimc.
NOliunca de onirism are in
medicin4 un inlcles $i in
an:l. cu lotu1 alt inlelcs. Ele
sc aling. pc un plan fOarTe
general. in m3.sura in care
numitorul lor eomun c vi
suI. dar nu se ~ t cu nid un
chip confunda. tn mediein1
Icmlenui exact cslc de delir
olliric $i c caraelerizat prin
apari lia unci !ilari subcon
67
$tienlc care incelc:ua. printr-o adeseori bruscA. Este
unnat de 0 amnezie mai mult sau mai pUlin marcattl. lfi uneori
poate l1Sa in eileva ,,idei" generate de acesl dclir,
idei post--oniriee. tn arta., onirismul t'vocd visul ca pc
o posibilitate de cOlllunicare. de ilNestigare esteticA. De allfel
ehiar in arta. temlenul poate avea diferilc inlelesuri, sau mai
binc:tis nuanle. care lin inlii de aspectul sAu superficial, $i apoi
de fil1alitalea lui in cadrul operei de arta.._
Sc eunoa$te oni rismul romanticuor cu i,lvocarea visutui ea 0
$anstl de a "uila" rcalitalca curenl! penlru 0 alta. de dincolo.
cgalA in cocrcnla. cu prim:t. dar mai pUlin mobil!; apoi oruris
mul suprareaUst _ Q care poote fi oarecum aplic3ttl definilia
data. de Chit ie, dlci impune dicteul automat. . .
TEPENEAG: Suprareau$tii rccomandtl 0 stare de reverie in care sub
con$ticntul st\ sc manifcste intr-o cil mai mare libertate. Ei nu
invoca. nici nu cvoctl visut. ci iI exp/orea=tJ in cadrul ;nvestig:l
rii gClIcr:lle a incon.$ticntului. lar dietcul automat nu c singura
lor mctodtl.
UUCl ; Dcsigur, cu am simplifieat ea in orice clasificarc. Ajungem.
in sfiTlil. la oninsntu\ lileraturi i onirice de azi. care c de rapl
obiectul discUlici noastre. A$ sugCr:l deocamdat1 cA cele trei I
tipuri dc onirism in a1':\ (literatum) sint portiuru, 130 nivele dco
scbite. ale u[)ci aceleia!ji spiralc.
T D'ENEAU: Adid. 0 spirala. le:a (oniricul romantic), allli
lew (onirieul suprarcalist) sillle:a lor de asttlzi.
Pentru ca, se Slie. rolosirea visului tn nu e ecva nou.
Scopul c eel carc difer:l.. Scopul rornanlicilor e clar c;\ era meta
fi7jC. sau. dacd vrcli, gnoseologic: prin vis ei sa. cu
noasc3 0 rcaulatc dc dille% . 0 aM rcautale. Mai realisti, mal
p:lrninICni, suprarcali$tii au s1 cunoasc:1 0 rc3litatc de
dillcoace. 0 realitate psihologid.
DIMOV: I'or\i unca de spirn.la a romanticilor vizcaz.i\ sublimul. ceca
ce sc r:l.shinge Si in scri itura lor prclioasa..
Si trcbui c sA Illai spunem ell. suprarcalismul. in caBtatc dC'curcnt
lilcrar, sc nUIllC$te suprarealism. $; nu onirism, de$i rO\OSC$te tn
instrumentarul stlu $i onirismul. in sensul definil de Chitic.
E vorba ins:'!. de asa-l1umila artil. ..onirica." ce n-arc nlmic de-a
race cu onirismul tratateior de medicintl psihiatrica.. Aceasta
arta ollirica trcbuie Stl incercam s-o definim acum.
E djficil $i ehiar nedrept sa. tnccrci stl dlli 0 definilie aiitcraturi i
onirice actuale de Ia noi. inainle de a dclimita patrimoniul aces
lei lilcraluri , alll sub aspect istotic (!1.urse. influentc. perspective).
cit "$i pc plan competili v (valorie). in comprualie'cu curcnlele
literare postbelice. Aceasta penlro proccsul de inchegarc a
.,Iendilllei" ouirice i n liltraturo noastta. modema nu numai ca.
nu s---a fucheial, dar inaintc chiat de a sc desf!$ur:l "din plin" a
fost supus unei scrii intreg; de altenlri, mcrgind de 13 suspiciune
$i piDA Ia aeuz.a de epigonism. daca 101 am pronunlat acesl
.cuvinl. Irebuie sa. 'mai spun 0 dat1. $i nu voi inceta sa. repet
aceasta pina. cind eUVJntu\ nu va fi folosil in srcra. $i cu conlinu
tu! Stlu firesc, poli fi epigon allui Kafka sau Leonid Andreiev.
dar POli tot alit de hine s1 fii epigon al lui Anatole France sau
Mihail Salchov. De cc 5,1 spui ca. trandafirul care r.\sare din pin
tecul unui elev.la TepenC3g, sC3mAntl eu .. . nul'a.rul care ucide,
Ia Boris Viano S;\ nu observi ca G,.papa de Eugen Barbu are
acela.$i tillu cu Groapa de Kuprin? fn ambele cazuri. observalia
ar fi Ia rei de fie la obiect. lot a$3 ewn Eugen Barbu nu eSle
epigon al lui Kuprin (dupa p1rcrea mea Groapa lui Barbu e
rnai frumoasa). nici Tcpcncag nu esle un cpigon al lui Viano
Nici Tcpcneag. niei Barbu nu sint ni$le cpigoni . ultimul
esle un realist, iar ccl1lah un . . . onitic.
REDACTOR: Dar sa oe inloarcem la obicctul disculiei , Ia
discriminWi .. . teorelice.
TEPENEAG: Cca mai imporlant.1 "discriminatc" de raeul eslc vis--a
suprarcalism ...
lJUCl: fntr-adevdr. 1.1 noi, suprareaJismul a creat 0 serie de prejude
cali care se rasfring asupra onirismului de azi. Se fac confuzii,
se ameslec1 unul cu celtlla]1. zice ctl oniri slllul dc aslazi sc
Jeag<\ Illai mull de onirisillul romantic decil de supr.trc3lislll.
Care e deosebirca iolre onirism. ca slruetura $i rnodalitate artis
!ica.. $i suprarealism? DupA mine. suprareatismul e. in primul
rind. 0 chestiwle de modalilate. la care un poet poate s3 ajunga.
68
69
sau nu _ sa 0 a/cagd sau nu. Mi$carca onirica desprc care se
vorbc$te 13 noi e ins:). 0 chesliullc de srrucrurd; nu se dcschide
oricu\.
TURCE.A : Mergind pc linia ideii lui Wici. 3.$ zicc ca. onirismul nu e
o melod:l.. un mod poetic. ci 0 slare. E Yorba de 0 poczic a sl1rii
$1 aici e dislinclia neta tnt re suprarea1ism $; onirism.
Suprarealismul e un dicteu automatic at cuvintelor. din al cwr
intimpla.lor joe reiese sau nu 0 idee; e "inSi 0 aglomerare dez
ordonata.. in limp ce oninsmuL..
TEPENEAG: Onirismul aClUai, eel eslelic ...
TURCf"..A: .. . ouirismul noslru nu e supus hazardului, fiind 0 poezie
dicleu al ideii .
TEPENEAO: O"irismu/ eSlelic (nu ga.sesc alt temlen pcnlru a-I dec
sebi de eel mclafizic, sau mal simplu, filozofic. at romanticilor,
ca $i decel psihologic aI suprarca1i$tilor. pUlemic de
Freud) presupunc pennancn\a lucidiloltii carc Sj. controlezc
slaroa. Tn aces! punet, el este exacl contrar leorie; suprarcaliste.
DIMOV: Trebuie adaugat cl onirismul de astv.i nu fuge de realitale.
tinzind spre sublim. pcntN ea. accastll metoda ..sublim:l.' de
aproxlmare a visului in !itcratur:l. nu mai estc suficienta. asta.zi .
Niciodata. n-am reCUl.3.1 suprarcaiismui. Dimpolriva.. am amin
til. on dc cile ori :un avul prilejul, co. slr.\mo$ii literaturi; oniri
ee au fos\ romanlislllul $i suprarcalismul. E...tC adevArat. alunci
dnd de orici"! de mult i-ai iubi, nu-i po\i in
via, $i nu onirici i sinl de vin:l c:l suprarealismul a incelal s.:l mai
cxiste in calilalc de curenllilerJ.r to marca curs:l. a mo
dcmismului.
TEPENEAO: 0:1, de asta dau seama $i
DIMov: Unii, da. Dc pilda.. Virgil Tcodorcscu, dupa ce declm ca.
visul face parte din fiinla lloaslr.1 intocmai ca rinichii, se ridiea.
impOtriva concep\iilor rellgioase. mistice ale suprareallsmului .
gindindu-se desigur la cartea lui Brelon, in 1930. L'lm
macillie Conception. serisa. til colaborare eu Paul Eluard.
Dcmislificind ivirca Sfinlului Duh. adieA ca pc 0 ale
goric. ea pc 0 invcnlie menil:1 s:l. marcilezc crcatia, poelul ooilie
de asl1Zl se ridie.1 iOlpolnva dicteu)ui automat . a subeon
$lielllUlui de crealic. $i impolriva a ceca ee AI doilea
Mallifesl 01 suprarea/ismll/lli nume$te drcpl "ccva mai pUlemic
dedi el. care-l arunc:\.. . tn Dcmurire". FO'1a demiurgica, relc
valA mislic in eadrul dicleului automat, cSle stApinit",. cercc(3l.1
(desigut tot inlr-o (rac,iuflC. de secunda) $i folosita. cu Illciditare
in c1ipa fAra durJ.la. a crealiei. Penlru cA poelU! ouine nu descrje
vjsyl, cloy se las.\ slApjnjt de halucioalji cj (QIQsjnd legjle vi
syluj crceazl Q oper3 de aoa !ucidil eu alit Illaj ludda si maj
des3virsila eu cit sc apropie maj mul! de vis. $i nu cste un para
dox in cele spuse, pcnlru c:'l. apropicrea cSle (vai !) asimptolie:'l.
$i nu cstc un fun pentru ca.. foJosind uneltcle demiurgului, poe_
tul ooiric plime$lc implicit i uo act dc proprictatc asupra lor.
TEPENSAG: renlru ca. ven i Yorba de Virgil Tcodorescu, dupj. parc
rea cel putin in ullimullimp ($1 in ultimul volum') cl este
mai un poel ouiric dcdl unul suprarealisl. El s-a elibc
rat din robia dicteului a.utomal in care inca.. rn3.i mmio GcUu
Naum sau VintiIa sau allii mai putin im porta.Jlli.
Maear pentru cA intrebuinlcatl descori 0 prowdic de lig clasic
(ritm, rima..) $i 101 se VMe$le cil Virgil Teodorescu a dezcnal
..de facto" din laMra suprareatisl:1..
1'uRCEA: Nu e dezertare acum, e 0 evolulie nomlal.1.
TEPENEAG: Bineintelcs.
REDACfOR: AT fi intercsa.nl dc i:lrnunl cum vedc\i, in cadrul onilis
mului, raponul dinlre rcalilalc $i vis. $i cum sc rcOccla. aces!
raport in literalu.r.l oniriea.
T URCEA: Realil3.lca 0 pcreepcm axiomatic. oSi in m:l.Sura in care rea
lil--.Jmediat:'l. e cuclidiana. bazat:l pc axiomc. visul c paslula
lui $i nu realitalea. Dar visul anei oniricc C 0 conslruc,ie logica.
nu un hazard, dC$i se sprijina. pc 0 axiomll mobila.; ad;eo. nu
)ucrcaza sub imperiu) unci 3.xiome ncclinlite; nu e geometric
conslruit;:\ pc un paslula.1 inchistnl. ci funclie de n postulate.
Mai e1ar : omul nu mai are sensul dat de Parmenidc, nu mai e
acca fiiO\o. unic",. nec!intito.. ci e 0 construclie de idei logic.\,
baza.la pc 0 axiomo. in continua cvolulie.
70
71
REDACTOR: A planat mull limp mal plancazA inca, deasupra ca
petclor oniricilor. invinuirea de evazionisill . Dc fapt prin ce va
dcoscbiti de acta veritabil eVa2ionista?
UUCI: Tntr-<l.devt1r. trcbuie facuta 0 detimitarc. Adictl. sA acordam
ni$te nuan\e. Sa vedem cwn tn ce se leaga onirica.
actuala de realitatc. Personal, nu cred in aeuzatu! evazioni sl11 al
onirismului.
REDACTOR: S-ar ptl..rca C3. oniricul nu IraiC$tC 0 realitate, ci olralls
fonnA visceral, neurolic. perceptibilul din realitate devenind 0
insumare de date care nu pot constllui obiect cpistcmologic.
DIMov: E 0 inswnare de dale care pot fi integrate in realitate. aces
te date constiluind parte illtegralluf a realitdlii.
REDACTat: Si aeeasta, pentru ctl. literatura onlrie! se prelinde ana
log! realitAtii?
DIMov: 03.. an3olog:1. dar nu omoloaga.
T EPE/'lEAO: Fiin\3- umana e, prin esen\<l ci . logie:1, iozestrata. cu lu
ciditate, deci avind pu1inla de a gindi asupra ei Si "isul,
parte inlegranL3. a motei noastre, trebuie prj"il eu luciditale,
adus La !uciditate, nu lucidilatC3 dizo1vat:1 in transa onirica
De aceca, 0 radtl.cina romlnC3SCa. a onirismului se afll in poe
zia lui Ion Barbu. tn accilon Barbu al vizu.a1.italii, al distihului
altefTUltiv din cunoseuta slrofa din Timbru . Nu "fo$ni rea mll.la.
soasa a marilor cu safe", poezie simbo!ist-muzicalj, abstrac
tll, ci ,,1auda grtdinii de ingen dnd rosare/ Din coaslll barba
31 Evei trunchi de fum". adicA 0 poezie pUlemic vizual:t.
in care "isul stl. fie privit nu metaforic, ell un mijloc, ca 0
de inspira\ie poetica, ci C30 0 realilate secunda..
UUCl: Mi$Carca onirica de ast.1zi tncearca sa se apropic de rc:l.litalea
zilelor noastre, de aclu3olil:l.te, pe calea aeestci a doua rcaliU\ i
care e visul. Ea nu umbla nici dincolo, in metalizie, oid din
coaee de realilatea imediata. Ea are In vedere etapele p3Icurse
pina. in prezcnl de romaolismul onirie $; de suprarealismul a ni
ric, unu1re$te aeesle doua. elape -$i le dep.3..$C$te pentN a se apro
pia $i ex.prima acC:l.St.1 realitate a doua, analogi Cll cea imcdiato..
TEPENEAG : . .. pc care 0 ea pe un loc geometri c.
REDACTOR: Onirismul a fosl acuzal. mai ales in proza dar -$i 'in poe
zic, ca. ar cultiva $i s-ar face expresia unui aut omatism i n afara
logicii. Dc aceea Illulli l-au confundat cu suprarealismul
tJUCl: Onirismu!lucreaza. cu Iogica simbolic3.; c1 nu trebuic privit
prin nomlele logicii fomlale. Trcbuic so. nc apropiem de mi$
carea oniric.1 cu ni$le Ientile simboli cc. Automatismul gcstic
psihologic a cu limpul un caracter de inexora.bil - de
aceea ne miram clod gasim in literoturo 0 mi$care care nu co
incide cu mi$carca noastm Gesturile noastre diume
se dovedesc, la cea rnai elementar.l analiza.. deept aUlorllatisme,
dar automatisme omok>gate -$i legiferale prin logica fOl111al1.
Automatismul din vis e aparen! e aparent nWllai vis-l-vis de
automati smu! reaLitatii noastre de loote zileJe, dar judecate fata.
in fata. se va vedea ea automatismul cel mai incrfnce.nat, pentru
co. nu e pur, e eel real.
TEPENEAG : Legca .,cauzei $i a efcctului", bazata. pe.logjca fonnaa.
aristotelica e ,,suspectata" Tn ultimul timp in unele domenii
ale $tiinlei; ea a fost mult limp proclamata drepl lege funda
mcnlal! a naratiunii cpice $i chiar $i in poezia de pt0.3. Ia supra
realism n-o puteai inco.Jca dc-a dreptul. ci doar pe ea1ea vicleana.
a metaforei . Pina. $i in POVC5lirca. fantaslica. lraditionala., de tip
romantic, sc simtea nevoia unci expli calii ; de aceea, deseori. se
recurge la supranatural, leXlu! inlreg primind 0 !wninil mistica.
sau magica Miraeolul fiind 0 incAlcare a Icgii, deci 0 exceptie,
linea el scal1la, la un mod implicit, de lege. Tn onirismul ac
tual C3oU7.3 po3ote dispArea, din simpla voin\.A a autorului. Cau
l.3.li latea cste inlocuito. cu simpla eonsccu\ie: w1Ui fapl (A) ii
um1eazA un altul (D sau C sau D) dintr--() necesitale pur cste
clementc\e componenle nu se supun dedi structurii
gene?Itc lrepta/ de cle iosele - deci unei logic; i1llerne. Ca in
vi'!, dar ca in vialj, Romancicrul eare incearco., naiv. 54 aplice
schematic - dar poote altfel? - sfinta lege a cauzalita.tii nu
cxprimil chiar alit de fidel reaLilalea.
Tr.:H.<EA : alunci, acccplind visu! ea pe 0 rigoare. cu eyidcnt!l pro
pri e, neroportala. in cuvintele care incifreau aeeasta. stare
capata. 0 proprietalc in plus - acea proprielate care in fizica
72
73
modem1 se numC$te corpuscuJ- ulldd -. devin relative prin
re13tivi tatca lor fragmentul este eonlaminat de totalitate.
Cuvintul devine :iSlfel cxponcnlul unci serii de flux calilaliv
care com prima. scnsibilul $i idealul.
Golurilc dintre euvinlc. ulldele. suspcnsia vorbirii. devin atit de
impor1ante incit elc conslruiesc cuvintelc.
$i astfel resliluie euvintului cicmenlarilatca originca sa. Estc
seos din tipare poatc evolua din nou f:ln rigiditale. atonal.
polironie, monodic, ineantatoriu. laU deci ...
REDACroR: VaUditatea unci modalitAli opozabile eu ,.rea
lism" supracotat "ve$nie muslos" in faptul ceca ce
era considcral esenl:l. devine abrupt atribut al fomlei de expri
marc, iar noua escol3. cere eu necesitate alt3. punere in foml3..
Punere in fonn:l care respinge fonna modaJit:l.lii dcp3.$ite, cata
logind-o fomlaiism. schcmatism ctc.
ULlel: Mi$carea oniriC:l actuala $i-a dat scama cl eul artislic trebuie
sa. linA seama de relaliilc cului empiric. Dc aceea, ol1irismul
actual incearc:l. s:l. disting:l. illtre curi. punindu-Ie in para leI.
Onirismul estelie alege visul ea pc. 0 rcalitate indiferent3. ta
rc13liilc eului empiric . tn vis nu mai exist:l 0 interdependcn\1.
o detemlinare. Eul anistic i$i materia intr-un eu empi
ric al visului: acest alt eu cmpiric este insA lipsit de impurita.lile
eului empiric din viata de toate zilelc. Visul exclude comparti
mcnt:lrile impusc din exterior. individul se nu in struc
lura de ..masca." a eului empiric, ci f:lr.1 masca., deci
iar cului art istic nu-i mai r:l.mine decil sa.-l interpretczc pc cui
empiric pur. Asta ar Ii deci diferenla specilicl fata. de aIle
literare care fac rapon:lri de cun $i e ca un filtru care
alunga. impurit:llile din cuI artistic. ajungind la 0 realitatc purl!..
eu alt e cuvinte, poczia-existent:l. c speei liC:l.literaturii onince.
RWACfOR: Pentru c:l. Tepeneag vorbea de poezia lui Ion Barbu .. .
TEPENEAO: 0 tatum a ei ...
REDACTOR: . . . Cl dcspre 0 ,.r:ld:lcinol romancascA" a onirismului ,
care ar fi cclcl.llte rM:lcini autohtone?
TEPENEAO: Postumelc lui Eminc.scu, atit de peninent anaUzate de
loan Negoilcscu, mai ales acel poem care e Miradoniz: precum
pro7.a lui Eminescu. care prCZi nl3. abturi de elementele fan
tasticc cu substr.lI filozofic. la romanti ci. clemente
oniricc nu indciljuns dc &Iudialc pina acum. apoi. bineil1lclcs.
supnlfealismul romanesc. perfect sincronizat cu ccl european.
Sa. nu-I uil3.rn nici pc UmlUz . ..
D1MOV: I'rohlcma e mai complicatl mai vasil. limitele
acestei mc'Se rotunde. C3.ci se poate vorbi de 0 adevarat:l intri
care a elClllcnlului oniric in poezia romaneascl., in alta roma
neascl. in ceca cc arc ca spccific. Astfel, de 13
.)11edievaliIAli i nlir/ iatc" - cum Ie spunca George Ca.linescu
Vise /or dc Panaghie $i alt or traduccri care
au circulal I:t incepulurilc cultuni rom1ne$ti _ de la nostaJgia
cdenica a dep1rt3.rilor din cromatica $i pcrspcctiva frescelor
trccind prin Dimitrie Camemir $i prin cllimarea.
catargclor eminesciclle, aj ungcm. parcurgind elape lIete, Ia
M:l.\ciu Caragialc. 1a Gheorghc Maghcru $i Tuculeseu (i-am
nmis pc Anion Pano, Ion Barbu pc allii), la lileralUra onjrj
C4 de as!3,zj, pc care 0 putem privi ca pc 0 Cl3p3 prcfiguratl de
o intreagA serie dc momenlC literarc $i artist ice anterioare. spe
cifice. [}J.r accasla problem3. de islOric litccar;). estc prca vaslA
pcntru a putC3 II epUil..ll3. :tici .
TEPI!NIlAO: Se pol observa rclalii de cu exprcsionismul
de ti p traklian sau. mai viabil. $i de fapt extraealcgorial (adidi.
Wild dcja ullei alte calegorii esteti ce, :I.utollome) de lip
katkian. din p3.cate putin cult ivai in litc.ratura noastr:l. . ExistA
inrudiri.lI1ai ales de tchllie3.. de pildl proieclarea hipcrbolicA a
wlui scnlimcnl sau a unci idci care aSlfcl sc obiccluali zeaZ:1.
devin vizibile. Ca $i in vis. unde tot ul eSle v:lZut, ehiar gin
iar senzalia de ubicuitatc ducc pin:l 130 umll la dispari lia
cului . De aici. C3.rJ.ctcru l non-lirie at onirismului.
indr1zni sa. trag cilcva coocluzii - chiar dac:l. anI s:l repet.
uneori chiar $i in fomlUiare (persevuare diabolicllnI est!),
WICIe idei cxprimatc eu alt3. ocazie. Tn primul rind, penlro
onirismul cSlctic. visul nu cste doar 0 surs:l., ci UII crileriu, "un
model legiuitor" . tn 0P0i'.itie eu suprarcalismul. onirismul re
fui'.3. di cleul aulomal, sclavia a incoercnlei.
74
75
euitjvtnd ambiguitatea - dar lucid riguros calculalA.
Ambilia Iiteraturii onirice este 0 dublA negare: 0 negare structu
ral.1 de metodA a suprarealismului, una ConnalA, de scriilUfA,
dar nu mai pu\in categoricA a fantasticului romantic.
Onirismul estel ie, vAzut eategoriai (deci la un mod ideal), se
opune lirieului metafori 7..a.nl, dar epicului bazal pc simpla
cauzaJitate, pc logica formald, aristotelicA.
Literatura oni rica. e 0 literaturn a spatiului limpului infinil, e
o incercarc de a crea 0 lume paralel.1, nu omologA, ci alla/ogd
1umi i E 0 literatura. perfect ralionaitt in modalilatea
mijloacelc ei , chiar dacA ales drcpt critcriu un fenamen
ira\ional- visul.
Discu\ie realizal4 de PAt.n. CORNEL CHmc
Am/ireatru. nc. 36, 00\'. 1968.
,